METODA ÎNTREBĂRILOR

Această metodă se întâlneşte sub diverse denumiri:

 Metoda întrebărilor;
 5W2H;
 5W1H;
 6W;
 QQOQCP(pentru francofoni);
 sau metoda Kipling
„Am avut şase servitori de încredere, care m-au învăţat tot ceea ce ştiu. Ei
se numesc Unde, Ce, Când, De ce, Cum şi Cine.”(Rudyard Kipling).
5W2H este un acronim pentru setul complet de întrebări simple ce urmăresc
o investigaţie pentu obţinerea de informaţii cât mai complete despre o
anumită situaţie, problemă sau despre un eveniment, mai ales pentru a nu
omite nici un aspect relevant pentru a fi luat în consideraţie:(Fig.1)
 WHAT ?(CE)?
 WHY ?(DE CE)?
 WHERE ?(UNDE)?
 WHEN ?(CÂND)?
 WHO ?(CINE)?
 HOW MUCH ?(CUM)?
 HOW MANY ?(CÂT)?

Fig.1
6W este acronimul celor 6 întrebări de bază:
 WHAT ?(CE)?
 WHY ?(DE CE)?

1
  WHERE ?(UNDE)?
 WHO? (CINE?)
 WHEN? (CÂND?)
 WHICH? (CARE?)
Metoda întrebărilor se foloseşte în mai multe scopuri:
1. Pentru a spori creativitatea în grup:
 metoda porneşte de la întrebările de bază(Cine?, Ce?, Cum?,
Unde?, Când?,De ce?), pentru a crea o listă de întrebări specifice
problemei de rezolvat, care să impulsioneze apoi generarea de
idei prin răspunsurile multiple posibile.
2. Pentru definirea unei probleme de rezolvat:
 în faza preliminară a procesului de rezolvare a problemelor, în
care se alege şi se detaliază problema de rezolvat.
 întrebările pot fi: - Care este problema?
- Unde apare problema?
- Când apare?
- De ce apare?
- Cum poate fi eliminată problema?
- Cine trebuie să ia parte la rezolvarea
problemei?
- Cum se va constata eliminarea problemei?
3. Pentru alegerea unei soluţii de aplicat pentru rezolvarea problemei.
Uneori se stabileşte o anumită ordine a întrebărilor , în funcţie de
anumite criterii specifice, dar de cele mai multe ori ordinea este
aleatorie, singura
grijă fiind să nu se omită vreuna dintre întrebări.
Cum funcţionează:
 orice întrebări funcţioneză, pentru că suntem condiţionaţi să
răspundem la întrebări la care ne sunt adresate. Ne provoacă, iar
regulile sociale spun că este nepoliticos să nu răspundem.
 întrebările Kipling funcţionează pentu că sunt scurte şi directe. Ele
sunt, de asemenea, în mare măsură generale şi „Ce” poate fi
aplicat în multe situaţii diferite, ceea ce le face o resursă flexibilă.
Tehnica întrebărilor:
Interviul este una dintre cele mai bune oportunităţi de a utiliza o tehnică
corectă şi eficientă a întrebărilor. De fapt, de calitatea întrebărilor depinde într-
o măsură covârşitoare calitatea interacţiunii şi a informaţiilor obţinute în
timpul discuţiei.
Clasificarea întrebărilor:
 Întrebări închise: - întrebări care necesită răspunsuri simple.

2
  Întrebări deschise: - întrebări care necesită răspunsuri mai elaborate
 Întrebări ipotetice/situaţionale: - întrebările prin care încercăm să
expunem pacientul la o situaţie ipotetică şi să înţelegem modalitatea
sa de reacţie şi motivaţiile acţiunilor pe care le-ar putea intreprinde.
 Întrebări comportamentale: - întrebările care vizează competenţele şi
mai cu seamă comportamentele observabile.
 Întrebările de confirmare: - sunt de fapt întrebări închise de cele mai
multe ori, câteodată însă necesită explicaţii suplimentare.
Întotdeauna există un optim al utilizării diferitelor tipuri de întrebări în
timpul interviului. Dacă, de exemplu, la începutul discuţiei este de dorit să
folosim mai degrabă întrebări închise (răspunsurile sunt în majoritatea
situaţiilor uşor de dat), treptat este de dorit să folosim cât mai multe întrebări
comportamentale care va ajuta să colectăm informaţiile concrete de care avem
nevoie în evaluare.