UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA MANAGEMENT TURISTIC ȘI

COMERCIAL

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Fabrica Wienerberger

PROFESOR COORDONATOR: CONF.UNIV. DR.

GRAȚIELA GHIC

MASTERAND: ȘTEF (COSTEA) ANAMARIA - CAMELIA

ANUL II MAC FR

BUCUREȘTI

2020
 CUPRINS
1. Prezentarea generală a societăţii........................................................3
2. Analiza cifrei de afaceri a fabricii Wienerberger din Gura Ocniței. 5
2.1. Analiza factorială a cifrei de afaceri...........................................6
2.2. Interpretare...............................................................................11
2.3. Măsuri de echilibrare a deficiențelor........................................12
3. Analiza modificarii valorii adaugate...............................................14
3.1. Interpretare si sugestii..............................................................18
4. Analiza cheltuielilor cu salariile la Fabrica Wienerberger...............21
4.1. Interpretare...............................................................................24
5. Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de
afaceri.................................................................................................25
5.1. Interpretare...............................................................................26
6. Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.....28
6.1. Interpretare...............................................................................31
 1. Prezentarea generală a societăţii

Istoria Winerberger a început în 1819, astăzi, principiile care

ghidează activitatea companiei înseamnă mult mai mult decât
producția de cărămidă și țiglă ceramică.
Winerberger este o companie cotată la bursa internațională și
deține în prezent 197 de fabrici în 30 de țări.
În această lucrare ne vom concentra pe Wienerberger-Sisteme de
Cărămizi, reprezentat prin brandul Porotherm.
Winerberger a intrat pe piața din România acum 20 de ani și în
prezent deține 4 unități de producție de cărămidă.
• Fabrica Wienerberger din Gura Ocniței este cea mai mare
unitate de producție de cărămidă din țara noastră, ocupând un loc
important în Europa Centrală și de Est. De la inaugurare, până în
prezent, aceasta a produs peste 2 milioane de m 3 de cărămizi
Porotherm, aproximativ cât lungimea Ecuatorului, dacă am înșira
cărămizile.
• Fabrica Wienerberger din Sibiu produce o gamă largă de
produse Porotherm distribuite ulterior în întreaga țară.
• Fabrica Wienerberger din Tritenii de Jos, județul Cluj este o
investiție greenfield. În cadrul acesteia producem blocurile
ceramice din gama Porotherm TermoExpert cu performanțe
termice excepționale și caracteristici speciale care oferă un plus
de siguranță zidăriei în caz de seism.
• Fabrica Wienerberger de la Buzău, ultima achiziționată a
condus la îmbunătățirea acoperirii geografice pentru activitatea
noastră în piața de zidărie. În cadrul acesteia s-au făcut ample
modificări ale facilităților de producție, pentru a le aduce la
standardele internaționale ale grupului Wienerberger, oferind
astfel produse Porotherm de calitate ridicată pe piața din
Romania.
 2. Analiza cifrei de afaceri a fabricii Wienerberger din
Gura Ocniței

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din

livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi
alte venituri din exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi alte
reduceri acordate clienţilor.
În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile
realizate prin vânzarea producţiei, la care se pot adăuga veniturile
din vânzări de mărfuri şi veniturile din prestări servicii, în cazul
în care firma desfăşoară şi o activitate de comerţ şi prestări
servicii.

Cifra Venituri din Producţia

de = vânzarea + vândută
afaceri mărfurilor
 2.1. Analiza factorială a cifrei de afaceri
Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a
identifica factorii care influenţează evoluţia acesteia, mărimea şi
sensul acesteia, informaţii necesare atât pentru aprecierea
situaţiei existente, cât şi pentru adoptarea deciziilor în perioada
viitoare. Pot fi utilizate următoarele modele de analiză:
n

a) CA = ∑ qvi ⋅pi
i =1

Qf CA
b) CA = Ns ⋅ ⋅
Ns Qf

Mf Mf ′ Qf CA
c) CA = Ns ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Ns Mf Mf ′ Qf

unde: CA – cifra de afaceri;

qvi – volumul fizic al producţiei vândute pe
produse;
pi – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA;

NS – numărul mediu de personal;

QF – producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului);
MF – valoarea medie a mijloacelor fixe;

MF1 – valoarea medie a mijloacelor fixe productive;

Schema sinoptică:
Pentru firma noastră se cunosc următoarele date:

Nr.
Indicatori UM T0 T1
crt.
1. Cifra de afaceri mii lei 75 90
2. Producţia marfă fabricată mii lei 65 95
3. Valoarea medie a activelor mii lei 40 41
fixe
4. Valoarea medie a activelor mii lei 30 35
fixe productive
5. Numărul mediu de salariaţi pers. 500 550

Încercăm să analizăm influenţa factorilor asupra

modificării cifrei de afaceri a firmei.

Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu

ajutorul modelului multiplicativ următor (în mărimi absolute):
 Deoarece între factorii de influenţă este operaţia
matematică de produs pentru analiza factorială, se va utiliza
metoda iterării (a substituţiilor în lanţ) pentru a urmări
modificarea cifrei de afaceri-
Δ CA = CA1 – CA0 = 90 – 75 = +15 mii lei

din care:

1) influenţa modificării numărului de salariaţi

asupra cifrei de afaceri:

2) influenţa modificării gradului de înzestrare

tehnică asupra muncii
 3) influenţa modificării structurii mijloacelor fixe
(ponderii mijloacelor fixe direct productive în totalul
mijloacelor fixe) asupra cifrei de afaceri:

4) influenţa modificării randamentului mijloacelor

fixe asupra cifrei de afaceri:
 5) influenţa modificării gradului de valorificare a
producţiei fabricate asupra cifrei de afaceri:

2.2. Interpretare

Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza

de raportare cu 15 mii lei (+20%).
Creşterea numărului mediu de salariaţi cu 50 de persoane,
în condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă,
a determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de afaceri cu
7,5 mii lei.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare
tehnică a scăzut şi s-a reflectat nefavorabil asupra cifrei de
afaceri, în sensul scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele
disponibile se observă că înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o
parte, datorită efectuării unor investiţii reduse (valoarea
mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei), iar pe de altă parte,
ca efect al creşterii numărului de salariaţi.
Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor
direct productive. Dacă se consideră că celelalte condiţii din
procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa
structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de
+10,63 mii lei.
Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25% în P 1
comparativ cu P0 şi influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de
+22,12 mii lei. Situaţia se apreciază favorabil deoarece eficienţa
utilizării mijloacelor fixe a crescut.
Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a
scăzut cu 18%, deoarece, în perioada P0, firma a vândut produse
şi din stocurile perioadelor precedente. Valoarea supraunitară a
indicatorului în perioada T0 (1,15) faţă de perioada T 1 (0,94),
tocmai acest fapt îl evidenţiază. Din analiza dinamicii
indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de afaceri a
fost devansat de ritmul de creştere a producţiei fabricate.

2.3. Măsuri de echilibrare a deficiențelor

Pentru a spori producția și productivitatea muncii putem
adopta metode moderne de management. Putem face acest lucru
urmărind trei idei principale - perfecționarea metodelor de
conducere, perfecționarea managementului producției și
perfecționarea organizării muncii. De asemenea, avem nevoie și
de personal calificat. Trebuie să punem accent pe calitate și nu
pe cantitate. Avem nevoie de reducerea efortului fizic, de
adoptarea unor măsuri noi de tehnologie și digitalizare.
Un alt aspect important pentru a spori productivitatea
firmei este propunea unor idei inovative de produse. Pentru a
distruge concurența, fiecare firmă trebuie să vină cu ceva nou pe
piață pentru a capta atenția publicului.
Un alt aspect important este stimularea angajaților. În
aceasă direcție se urmărește îmbinarea stimulării materiale
pentru rezultatele obținute cu răspunderea materială pentru
daunele provocate în activitatea depusă, perfecționarea formelor
și metodelor de salarizare, de premiere sau de participare la
profit.
Pentru a spori gradul de înzestrare tehnică avem nevoie de
angajați calificați pentru a îmbunătăți productivitatea. Pentru a
face acest lucru trebuie să punem accent pe personalul deja
angajat, abordând diverse metode de stimulare financiară, dar, la
fel de important este și investiția unor mecanisme tehnologice de
ultimă generație pentru a micșora efortul fizic depus de angajați.
 3. Analiza modificarii valorii adaugate

Pornind de la urmatoarele date cunoscute pentru firma

noastra, incercam sa analizam influenta factorilor asupra
modificarii valorii adaugate pentru firma noastra.

INDICATORI SIMBOLURI T0 T1
Numarul mediu de salariati NS 35 33
Producţia exerciţiului Qe 13104 13800
Consumurile provenind de la terţi M 4586 4692
Valoarea adăugată VA 8518 9108
Timpul total de muncă T 65520 61330
Numărul mediu de ore pe salariat t 1872 1859
Productivitatea medie orară wh 0.200 0.225
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a va 0.65 0.66
exerciţiului
r
Valoarea adăugată medie recalculată va X 0.645

Din punct de vedere factorial, valoarea adaugata poate fi

analizata dupa urmatorul model:

Sistemul factorial al modelului de mai sus, poate fi

reprezentat in felul urmator:
unde:
Qe - este productia exercitiului (Qe= T * wh)
T - este timpul total de munca (T=NS * t)
wa - este productivitatea medie anuala, determinata de productia
exercitiului (wa = Qe/NS)
wh - este productivitatea medie orara determinata de productia
exercitiului
NS - este numarul mediu de salariati
t - este timpul mediu de ore pe salariat
gi - structura productiei exercitiului pe produse sau tipuri de
activitati

va - este valoarea adaugata medie la 1 leu productie

vai – valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului pe
produse sau tipuri de activitati

Analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor (pe

baza informatiilor de mai sus) poate fi realizata cu ajutorul
urmatoarei relatii:
ΔVA = VA1 – VA0 = 9.108 – 8.518 = +590 lei
din care,
1. influenta productiei exercitiului:
ΔQe(ΔVA) = (Qe1-Qe0) * va0 = (13.800 - 13.104) * 0,65 = +452 lei

din care,
1.1. influenta timpului total de munca:
ΔT(ΔVA) = (T1 - T0) * wh0 * va0 = (61.333 - 65.520) * 0.2 * 0.65 =
-544 lei

din care,
1.1.1. influenta numarului mediu de personal:
ΔNS(ΔVA) = (NS1 - NS0) * t0 * wh0 * va0 = (33 - 35) * 1.872 *
0,200 * 0,65 =
= - 487 lei
1.1.2. influenta numarului mediu de ore lucrate de un salariat:
Δt(ΔVA) = NS1 (t1 - t0) * wh0 * va0 = 33 (1.859 - 1.872) * 0.200 *
0.65 = - 57 lei

1.2. influenta productivitatii medii orare:

Δwh(ΔVA) = T1 (wh1 - wh0) * va0 = 61.333 (0,225 - 0,200) * 0,65=
+996 lei

2. influenta valorii adaugate medie la 1 leu productie a

exercitiului:
Δva0(ΔVA) = Qe1(va1 - va0) = 13.800 (0.66 - 0.65) = +138 lei

din care,
2.1. influenta structurii productiei exercitiului:
Δgi(ΔVA) = Qe1 ( rva - va0 )= 13.800 ( 0.645 - 0.65) = - 69 lei
2.2. influenta valorii adaugate medie la 1 leu productie a
exercitiului pe produse:
Δvai(ΔVA) = Qe1 (va1 - rva1) = 13.800 (0.66 - 0.645) = + 207

Verificare:
ΔT(ΔVA) = ΔNS(ΔVA) + Δt(ΔVA)
-544 = -487 + (-57)
-544 = -544

ΔQe(ΔVA) = ΔT(ΔVA) + Δwh(ΔVA)

452 = (-544) + 996
452 = 452

3.1. Interpretare si sugestii

Din analiza efectuata se constata o crestere a valorii

adaugate cu 590 lei, respectiv cu 6,92% fata de perioada
anterioara. Situatia se apreciaza ca pozitiva, ca efect al cresterii
mai rapide a valorii adaugate fata de sporirea productiei
exercitiului (IVA > IQe = > 106,93 > 105,31), ceea ce inseamna o
sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale
procurate de la terti.
Analizand contributia factorilor directi la obtinerea sporului
absolut, rezulta ca 76,6% din modificarea totala s-a datorat
cresterii productiei exercitiului, iar 23,4% sporirii valorii medii
adaugate la 1 leu productie.
Productia exercitiului a crescut cu 696 lei, determinand
sporirea valorii adaugate cu 452 lei. Productia exercitiului si,
implicit valoarea adaugata prin intermediul acesteia au fost
influentate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a
potentialului uman.
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a
timpului de munca, ca efect al nerealizarii numarului mediu de
salariati si a timpului de munca pe salariat, a avut ca efect
scaderea valorii adaugate cu 544 lei.
Scaderea numarului de salariati, este o situatie justificata si
se datoreaza cresterii productivitatii muncii. De asemenea,
numarul mediu de ore pe salariat si timpul total de munca au
avut de suferit tot din cauza scaderii numarului de salariati.
Din punct de vedere intensiv, se constata o crestere a
productivitatii medii orare cu 0,025 lei, care se reflecta in
sporirea valorii adaugate cu 996 lei.
Valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului a
crescut cu 0,01 lei si a determinat sporirea cu 138 lei a valorii
adaugate totale. Aceasta influenta denota reducerea cu 1% a
ponderii consumurilor de la terti în volumul total de activitate.
Aprofundand aceasta influenta, se constata ca:
• structura productiei s-a modificat in sensul cresterii ponderii
acelor produse a caror valoare adaugata la 1 leu productie pe
produse era inferioara valorii adaugate medii la 1 leu productie
din perioada T0;
• valoare adaugata la 1 leu productie pe produse a exercitat o
influenta favorabila, ca urmare a imbunatatirii calitatii
produselor, materializata in cresterea preturilor de vanzare,
reducerii consumurilor specifice de resurse materiale, obtinerii
unor preturi de aprovizionare mai avantajoase din partea
furnizorilor.
O mai mare atentie trebuie depusa asupra numarului de
salariati care a avut de suferit. In acest sens, trebuie sa se
gaseasca solutii favorabile personalului, posibile cresteri
salariale, imbunatatiri asupra mediului de lucru, diverse sedinte
de echipe pentru aflarea nevoilor angajatilor.
 4. Analiza cheltuielilor cu salariile la Fabrica Wienerberger

Situatia de analiza a fondului de salarii si a cheltuielilor cu

salariile la Fabrica Wienerberger se prezinta astfel:

Indicatori T0 T1
Numarul mediu de ore lucrate de muncitor (t) 1580 1600
Numar mediu de salariati (NS) 105 100
Fondul de salarii anual (FS) 3150 3500
Salariul mediu orar mii lei (Sh) 0,0190 0,0219
Salariu mediu anual (Sa) 30 35
Timp de lucru efectiv (T) 165900 160000
Veniturile din exploatare (mii lei) Ve 12000 14000
Productivitatea anuala a muncii (mii lei) Wa 114,29 140
Productia exercitiului (Qe) 12000,45 14000

Wa = Qe / NS
Qe= Wa * NS = > Qe0 = 114,29 * 105= 12000,45
Qe1= 140 * 100 = 14000 lei

IQe = Qe1 / Qe0 = 14000 / 12000,45= 1,16

FS= NS * FS/NS => Sa = FS/NS
= NS * Sa = NS * (T/NS * FS/T)=
= NS * ( t * Sh)
t = T/NS; Sh= FS/T

Sa = FS / NS Sa0 = 3150/105 =30 mii lei/salariat

Sa1 = 3500/100 =35 mii lei/salariat

ISa = Sa1 / Sa0 = 35/30 = 1,16

Salariul mediu a crescut o data cu productia exercitiului.

Schema Sinoptica:

FS

NS
Sa

t=T/NS Sh

NS T

ΔFS = FS1 - FS0 = 3500 - 3150 = 350

din care,

ΔFS(NS) = (NS1- NS0) * Sa0

= (100 - 105) * 30=

= - 150

ΔFS (Sa) = NS1 (Sa1 - Sa0) =

=100 (35- 30) =

= 500 lei

ΔFS(t)= NS1 ( t1 - t0)* Sh0=

=100 (1600- 1580) * 0,0190=

= 38 lei

ΔFS(Sh)= NS1 * t1 (Sh1 - Sh0)

= 100 * 1600 (0,0219- 0,0190) =

=464 lei

FSa = FS0 * Ive

= 3150 * 14000/12000 = 3675 mii lei

ΔFS= FS1 - FSa

= 3500 - 3675 = -175 mii lei

 4.1. Interpretare

In anul curent fondul de salarii a crescut cu 350 mii lei fata de

anul de baza datorita cresterii salariului mediu anual cu 500 mii
lei, in conditiile in care numarul mediu de salariu si a scazut
conducand la reducerea fondului de salarii cu 150 mii lei.
Salariul mediu anual a crescut atat pe seama cresterii timpului
lucrat de un salariat cat si pe seama cresterii salariului orar.

Deoarece fondul de salarii admisibil a fost mai mare decat

fondul de salarii efectiv (Fsa > Fs1) rezulta ca firma a realizat o
economie relativa la fondul de salarii de 175 mii lei. Spunem ca
firma a realizat o economie relativa deoarece, în realitate, fondul
de salarii efectiv platit de firma în anul curent a fost mai mare
decat cel platit in anul precedent, insa in raport cu ceea ce putea
plati, in functie de volumul de activitate, a platit mai putin. Nu in
toate situatiile economia relativa la fondul de salarii se apreciaza
favorabil. Pot exista situatii când o asemenea economie este
realizata pe seama reducerii salariilor angajatilor ceea ce poate
avea consecinte nefavorabile in lant.
Productivitatea muncii a crescut mai mult decat a crescut salariul
mediu, ceea ce se apreciaza favorabil si va avea consecinte
benefice asupra eficientei intregii activitati desfasurate de firma.

5. Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de

afaceri

Schema sinoptica

Cs1000 = FS / CA * 1000 = Sa/Wa * 1000

Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: Wa, Sa.

1. Abaterea absoluta a cheltuielilor cu productivitatea muncii

ΔC1000 (Wa)= Sa0/Wa1 * 1000 - Sa0/Wa0 *1000

= 30/ 140 * 1000 - 30/114,29 * 1000=
= 214.28 - 207.91=
= 6.37

2. Abaterea absoluta a cheltuielilor cu salariile

ΔC1000 (Sa) = Sa1 / Wa1 * 1000 – Sa0 / Wa0 * 1000
=35/140 * 1000 - 30/114,29 *1000=
= 250 - 262.49=
= - 12,49

5.1. Interpretare

Productivitatea muncii a scazut. Salariul mediu a scazut si el.

Deoarece firma a inregistrat economie relativa la fondul de
salarii insemna ca influenta cu semnul minus a salariului a fost
mai puternica decat influenta cu semnul plus a productivitatii,
ceea ce
inseamna ca salariul a scazut mai mult decat productivitatea.
Nici o asemenea situatie nu este de acceptat deoarece va
conduce ireversibil spre falimentul firmei. Practic salariatii
lucreaza din ce in ce mai prost în timp ce firma îi plateste si mai
prost, ceea ce va conduce la inrautatirea situatiei acesteia.
Masuri ce se pot lua: imbunatatirea nivelului productivitatii
muncii prin asigurarea tuturor conditiilor necesare; stimularea
angajatiilor.
 6. Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri

Indicatori Simbol Valoare indicatori

T0 T1
Valoarea iniţială a mijloacelor fixe VI 17.429 10.947
Valoarea medie a intrărilor de mijloace Vmi 712 2.029
fixe
în cursul anului
Valoarea medie a ieşirilor de mijloace Vme 356 676
fixe
în cursul anului
Valoarea medie anuală a mijloacelor Vma 17.785 12.300
fixe
Cota medie de amortizare Ci 14% 12%
Suma cheltuielilor cu amortizarea Ae 2.490 1.476
Valoarea cifrei de afaceri CA 142.340 180.772
Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifră Cca1000 17,493 8,165
de
afaceri (lei)

Schema sinoptica:

CA
Cam1000 = (Ae/CA)
*1000 VI

Vma Vmi

Ae Vme

Ci

ΔC1000 (CA)= C1000 (CA1) - C1000 (CA0)= 8,165 - 17,493 = - 9 328

lei
din care, datorita:
1. influentei modificarii cifrei de afaceri
ΔCA= Ae0/CA1 * 1000 - Ae0/ CA0 * 1000 = 2.490/180.772 *
1000 - 2.490/ 142.340 * 1000 = - 3,719 lei

2. influentei modificarii sumei amortizarii

ΔAe= Ae1/CA1 *1000- Ae0/CA0 *1000= 1.476/180.772 *
1000 - 2.490/142.340 * 1000= - 5,609 lei

din care, datorita

2.1. influentei modificarii valorii medii anuale a mijloacelor fixe
ΔVma= {[(Vma1 - Vma0)*Ci0]/CA1} *1000 = {[(12.300-
17.785)*0,14]/ 180.772} *1000= - 4,2479 lei

din care, datorita

2.1.1. influentei modificarii valorii initiale a mijloacelor fixe
ΔVI= {[(VI1-VI0)*Ci0]/CA1} *1000= {[(10.947-
17.429)*0,14]/ 180.772}*1000= - 5,02 lei

2.1.2. influentei modificarii valorii medii a intrarilor de mijloace

fixe:
ΔVmi= {[(Vmi1-Vmi0)*Ci0]CA1} *1000= {[(2.029-
712)*0,14]/ 180.772}*1000= 1,02 lei

2.1.3. influentei modificarii valorii medii a iesirilor de mijloace

fixe:
ΔVme= {[(Vme1-Vme0)*Ci0]CA1} *1000= {[(676-356) )
*0,14]/ 180.772}*1000= - 0,2479 lei

2.2. influentei modificarii cotei medii de amortizare:

ΔCi= {[Vma1 (Ci1-Ci0)]/CA1}*1000= {[12.300 (0,12-0,14)]/
180.772}*1000= - 1,3611 lei
 6.1. Interpretare

Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri s-au

modificat in sens favorabil din punct de vedere economic,
respectiv au scazut cu 9,328 lei. La această evolutie au
contribuit toti factorii de influenta in sensuri si cu intensitati
diferite. Astfel, cresterea cifrei de afaceri de la 142.340 lei
programate la 180.772 lei realizate in anul curent a determinat o
reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de
afaceri cu 3,719 lei.
De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminuandu-se
de la 2.490 lei programate la 1.476 lei realizate in anul curent, a
determinat reducerea indicatorului analizat cu 5,609 lei.
Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atat scaderii
valorii medii anuale a mijloacelor fixe, cat si scaderii cotei de
amortizare.
Scaderea sumei cheltuielilor cu amortizarea demonstreaza o
reducere a gradului de inzestrare tehnica, ceea ce influenteaza
negativ productivitatea muncii sau este posibil ca utilajele sa nu
fi fost folosite intensiv si sa nu fi fost recuperate ca valoare la
termenul prevazut.