Organizarea administrativ teritoriala a tarilor romane in evul mediu

In Tara Romaneasca organizarea administrativ teritoriala presupunea existenta

judetelor,in numar de 16.
In Moldova existau tinuturile in numar de 24.Primul judet a fost Jales(1385
Gorj),iar primul tinut a fost Neamt in 1402 atestat.
In Transilvania maghiarii erau organizati in comitate,sasii erau organizati in
scaune,iar secuii la fel.
Comitatele erau de doua feluri:Regale si Nobiliare.
Exista si un judet al Secuiilor care se numea Trei Scaune (Covasna).
Sasii aveau o universitate a sasilor,adica o autonomie administrativ teritoriala a
scaunelor sasesti.
Secuii aveau 7 scaune cu centrul la Odorhei.
Romanii din Transilvania erau organizati in Districte.Primul a fost Fagarasul la
1222,apoi Hategul la 1247 si Maramuresul la 1300.
In Tara Romaneasca,in fruntea judetelor se aflau Sudetii,iar in targuri Parcalabii
cu putere domneasca.
In Moldova,tinuturile cu cetati erau conduse de Parcalabi sau Starostii.Parcalabii
erau si membrii ai sfatului domnesc.Atributii militare cum ar fi paza cetatii si
comanda trupelor din tinutul respectiv.
Tinuturile fara cetati erau conduse de Sudeti.
In Transilvania,Districtele romanesti erau conduse de voievozi,cnezi sau juzi.
Comitatele erau conduse de un Comite,Vicecomite sau Juzi.
Scaunele secuiesti erau conduse de capitani sau de un jude scaunar ,din secolul
XV de un reprezentant al regelui.
Universitatea sasilor era condusa de un comite sasesc.Acesti dregatori aveau
functii administrative,juridice,fiscale si militare.
Pentru a indeplinii aceste functii,Parcalabii si Sudetii aveau la dispozitie un
aparat local,alcatuit din curtenii din tinutul respectiv,care sunt mentionati in
documentele istorice sub numele de Uretnici(Moldova) sau Globnici.Incasau
amenzi,dari sau gloabe.

INSTITUTIILE MEDIEVALE IN TARILE ROMANE

Constituirea statelor medievale romanesti marcheaza o noua perioada a evolutiei

ascendente a societatii romanesti in Evul Mediu. Acest fapt este favorizat de crearea
institutiilor statale interne, extinderea teritoriala si integrarea Tarilor Romane in
ansamblul relatiilor politice si economice interstatale europene.

Organizarea institutionala interna a Tarilor Romane s-a realizat prin extinderea formelor
interne de organizare politico-administrativa si juridica existente in perioada prestatala.
Asupra acestor forme institutionale prestatale s-au manifestat si influente externe,
bizantine si slave.

 
 1.DOMNIA.

In Tara Romaneasca si Moldova institutia centrala era domnia, reprezentata de

domn sau voievod. Domnul ( din latinescul – dominus ) reprezinta autoritatea politica
absoluta si inseamna stapanul pamanturilor si al locuitorilor tarii. Domnul avea atributii
- executive ( acorda proprietati funciare, numea dregatorii ),

- legislative ( adopta acte cu caracter obligatoriu pentru toti locuitorii ),

-   judecatoresti ( scaunul de judecata al domnului era instanta juridica cea mai inalta ).-  
pe plan religios, domnul confirma episcopii si mitropolitul.

-   militare ca voievod, era conducatorul ostilor in vreme de razboi.

Succesiunea la domnie se bazeaza pe principiul electiv-ereditar si viager ( pe

viata ). Pentru a fi acceptat si ales ca domn, pretendentul trebuie sa faca parte din familia
domnitoare, sa fie barbat si sa prezinte integritate psihica. La inscaunarea domnilor erau
prezentati boieri, curteni, osteni, care i se „inchinau” noului domn, jurandu-i credinta, sfat
si ajutor. Domnul se obliga sa-si apere supusii si sa domneasca cu dreptate.

Existe obiceiul ca domnii romani, pentru a asigura succesiunea si a impiedica

luptele pentru tron, sa-si asocieze la domnie pe unul din fii sau din ceilalti membri ai
familiei domnitoare. Astfel , Stefan cel Mare isi asociaza la tron, inca din timpul vietii, pe
fiul sau Bogdan si ii determina pe boieri sa-l recunoasca drept urmas. De asemenea,
Mircea cel Batran isi asociaza la domnie pe fiul ( si urmasul ) sau Mihail. Domnul
incheia acte cu suveranii altor state si acorda privilegii negustorilor, prin care ii lua sub
protectia sa si le recunostea dreptul de a face comert in tara.

Transilvania era condusa de un voievod, ce avea atributii administrative, judiciare si

militare. El era numit de regele Ungariei si ocupa locul al patrulea in ierarhia politica al
statului maghiar, dupa Palatin, Cancelar si Banul Slovaciei. Voievodul isi numea oamenii
de incredere in principalele functii ale voievodatului ( vicevoievodului, comitii, notarii ).
La inceput, autonomia voievodului fata de Coroana maghiara era foarte mare , pentru ca
din secolul al XV-lea el sa-si exercite autoritatea numai asupra a sapte comitate: Solnocul
Interior, Dabaca, Cluj, Turda, Tarnava,Alba si Hunedoara.

2.     SFATUL DOMNESC .

Domnul era ajutat in exercitarea autoritatii sale de un Sfat domnesc, in care intrau,
la inceput, marii boieri ca detinatori ai domeniilor funciare. Cu timpul, domnul i-a
inlocuit cu boieri cu dregatorii, acestia avand atributii administrative, fiscale, judiciare si
militare. Dupa anul 1450, in Sfatul domnesc intrau numai dregatori, numiti de domn
dintre rudele sale sau oamenii de incredere. Numarul boierilor Sfatului domnesc era in
Moldova de 20-30 iar in Tara Romaneasca de 10-15.

Cei mai importanti dregatori din Sfatul domnesc au fost:

 -Logofatul, era seful cancelariei domnesti, redactand actele si intarindu-le cu pecetea
Domnului.

-Vistiernicul, avea sarcina strangerii veniturilor tarii si administrarii acestora.

-Vornicul, este prima dregatorie care apare in Tarile Romane si desemna mai marele
Curtii domnesti. Avea atributii judecatoresti, iar in timp de razboi era comandantul
ostirii domnului, executand poruncile acestuia.

-Spatarul, purta spada domnului la ceremonii, ca insemn al atributiilor acestuia de

comandant al ostirii. Avea atributii militare, putand comanda intreaga ostire, in
numele domnului, sau numai unitatile de calareti.

-Stolnicul si Paharnicul, se ocupau cu aprovizionarea Curtii domnesti cu alimente si

bauturi.

-Comisul, se ingrijea de grajdurile domnului.

-Postelnicul, se ocupa cu amenajarea camerelor domnului si cu primirea soliilor la

domn, fiind unul din oamenii cei mai de incredere ai acestuia.

Alaturi de acesti dregatori, in Tara Romaneasca mai exista Banul Olteniei, cu

resedinta la Strehaia, apoi la Craiova. Avea atributii intinse: administrative, juridice si
militare. In Moldova, Stefan cel Mare creeaza dregatoria de Portar al Sucevei, care avea
comanda ostilor in numele domnului.

Cetatea Alba

Istoric
– ridicată pe urmele vechiului oraş-cetate grec
Tyras.
– a aparţinut Imperiului Bizantin, purtând numele
„Asprocastron” şi „Maurocastron”.
– a fost, apoi, ocupată de genovezi, punându-i-se
numele de „Moncastro”.
– mai târziu, a fost ocupată de tătari.
– sfârşitul sec. al XIV- lea: cetatea aparţine
Moldovei.
– 1440: Ştefan al II-lea termină zidul şi poarta celei
de a doua incinte.
– 1454: se întregeşte construcţia şi se dotează
cetatea cu tunuri.
– 1476: Ştefan cel Mare adaptează cetatea la
tactica din vremea lui, bazată pe artilerie: se
construieşte poarta cea mare.
– 1479: se termină construcţia celui de-al treilea zid
de incintă,
– 1484, 4 august: turcii cuceresc cetatea; în
secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, lucrează la zidul
Descriere
Cetatea este aşezată pe un teren stâncos, lângă
ţărmul abrupt al limanului Nistrului, dominând faţa
lacului, de la o înălţime de aproximativ 30 de
metri.
Nucleul cetăţii îl formează vechea citadelă, poate
genoveză, de plan aproape pătrat (35 x 37 m),
prevăzută la colţuri cu turnuri rotunde. Aceasta
rămâne în extremitatea nordică a celei de a doua
incinte, de formă vag trapezoidală, cu latura de
nord-est formând baza mică.
Din pânza de ziduri din vremea lui Ştefan cel Mare
s-a mai păstrat numai poarta cea mare. Aceasta
este cu două etaje, cu două porţi, una exterioară şi
alta interioară, cu câte două canaturi fiecare.
Avea pod mobil, peste şanţul ce înconjoară
cetatea.
Clădirea porţii este astăzi cuprinsă în incinta din
sec. al XVIII-lea.
Pisanii
incintei exterioare, construiesc o giamie şi un
minaret.
– 1774: ocupată de ruşi, dar retrocedată turcilor
prin pacea de la Kuciuc Kainargi.
– 1806: cucerită de ruşi.
– 1812: este părăsită şi începe să se deterioreze.
– 1880: se iau măsuri de conservare.
– 1928-1930: „Comisia monumentelor istorice”
restaurează poarta mare, zidul celei de-a doua
incinte şi turnul de pază al acesteia.
Chilia
Istoric
– a aparţinut Imperiului Bizantin.
– a fost apoi, ocupată de genovezi.
– 1465: cucerită de Ştefan cel Mare.
– 22 iunie – 6 iulie 1479: Ştefan întăreşte cetatea
folosind 800 de meşteri şi 17.000 de salahori.
– 1484: este cucerită de Imperiul Otoman.
Hotin
În vremea lui Ştefan cel Mare, cetatea Hotinului a
reintrat în componenţa Moldovei, rezultat al păcii
moldo-polone de la Overchelăuţi, din anul 1459, iar
primii pârcălabi moldoveni au fost instalaţi în
dregătorii abia după anul 1463.
„În anii de la Întruparea Domnului 6984 (1476) s-au
sfârşit marea poartă, în zilele binecredinciosului Io
Ştefan voievod şi în zilele panului Luca şi panului
Herman.”
„În zilele binecredinciosului şi de Hristos iubitorului
şi de Dumnezeu dăruitului şi de toată lauda
vrednicului Ioan Ştefan voievod, domn a toată ţara
Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început şi a
sfârşit acest zid, în timpul pârcălabilor Duma şi
Hărman.”
Descriere
Cetatea lui Ştefan, ale cărei urme se văd şi azi,
avea un zid de incintă cu patru turnuri la colţuri,
unele pătrate, altele rotunde şi era împrejmuită cu
un şanţ.
În interior, se afla o mică fortăreaţă, care
reprezenta, probabil, prima formă a cetăţii.
Marele voievod a iniţiat ample lucrări de
reconstruire şi consolidare a cetăţii Hotinului,
printre care şi zidirea paraclisului ce avea să-i
poarte numele mai târziu: „Ştefania”. Extinsă de
fiul său, Petru Rareş, fortificaţia a căpătat
înfăţişarea apropiată celei de astăzi.