STUDIU DE CAZ

P.M. este o femeie de 58 de ani din Județul Constanța, divorțată, care a fost îndrumată
pentru o evaluare psihologică, îndrumare făcută de conducerea societății la care lucrează ca
operatoare casă de marcat în sectorul comercial. A fost trimisă spre a consulta un psiholog
deoarece în mai multe rânduri a folosit un limbaj agresiv față de celelalte angajate, în urmă cu
câteva zile fiind implicată într-o altercație fizică cu o altă angajată. Relațiile de muncă ostile
din ultima perioadă și comportamentul agresiv de la locul de muncă fac ca posibilitatea
concedierii să fie luată în calcul serios dacă nu își va rezolva “derapajele” comportamentale
din timpul programului de lucru.

În urma anamnezei și a interviului semistructurat, a reieșit că doamna P.M. a fost

născută și crescută de bunici în județul Bihor, familia destrămându-se prin plecarea tatălui său
când încă aceasta era la vârsta grădiniței. Ea a abolvit școala primară și un liceu de
specialitate, ocupând diverse posturi de vânzătoare în alimentare sau magazine.

A fost căsătorită de două ori, în una din căsătorii declarând că a existat abuz fizic pe
fondul conumului de alcool din partea soțului. Din prima căsnicie a rezultat o fată care în
prezent locuiește în Anglia, are 32 ani și ține legătura cu mama sa foarte rar prin intermediul
telefonului.

În prezent locuiește cu chirie singură într-o garsonieră în orașul Constanța.

Legat de evenimentele care consider că pot avea legătură cu problema pentru care este
trimisă, doamna P.M. declară că a prezentant în câteva ocazii manifestări ale unui
comportament reactiv agresiv, motiv pentru care a fost internată o dată la Spitalul Psihiatric
Palazu Mare, unde a primit tratament pentru episod depresiv nespecificat și tulburare de
comportament. De asemenea, a fost diagnosticată cu personalitate de tip paranoid.

Declară că nu a consumă alcool, fiind dependentă de consumul de țigarete, care o

calmează, fumând foarte mult în perioadele în care se simte agitată sau depresivă.

La prezenta evaluare, a fost folosit instrumental MCMI III, care este un instrument
psihometric menit să ofere informații referitoare la psihopatologie destinat adulților, fiind
folosit în domeniul sănătății mintale în mediul clinic, medical, judiciar pentru evaluarea
dificultăților emoționale, comportamentale și interpersonale.

Condiția de eligibilitate a respondentului privind vârsta este îndeplinită (peste 18 ani),

ceea ce înseamnă că testul este valid și poate fi scorat. Nu există răspunsuri omise. Pentru
scorul scalei V(validitate), se obține 0, ceea ce arată că se poate la calculul scorurilor brute.

Scorul brut al scalei X Dezvăluire este de 132 (fiind situat între 34 și 178), în acest caz se
recomandă continuarea scorării și a interpretării.

1
 După transformarea scorurilor brute în scoruri BR (base rate) și efectuarea calibării
acestora se verifică dacă s-a obținut un profil plat (doar scoruri BR finale mai mici de 60).
Întrucât nu ne aflăm în această situație, se trece la următorul pas.

Se obțin 3 scale cu scoruri BR mai mari de 75, la limita unei personalități dezorganizată,
unde trebuiau să existe 4 scale cu cel puțin acest scor.

În urma aplicării MCMI ediția III, se remarcă o focusare asupra propriei persoane, un
scor de 99 puncte pe Scala Narcisic de pesonalitate, cre denotă o imagine de sine ușor
denaturată, cliena considerând că au existat multe situații pe parcursul vieții când a fost
neîndreptățită sau nu a avut noroc în viață. Nu are încredere în oameni, consideră că este
victimă a multor nedreptăți. De asemenea, din răspunsurile oferite în cadrul interviului
semistructurat și a discuțiilor purtate, reiese un slab interes social și o empatie scăzută pentru
sentimentele și emoțiile celor din jur.

Scorurile obținute în cadrul MCMI la Scala definitorie pentru Personalitaea Narcisică

au fost de 99 puncte, depășindu-se astfel cu mult pragul normalității. De asemenea, faptul că
beneficiara are o personalitate accentuată, este completat și prin punctajul de 71 puncte scor
Br obținut la scala tipului de personlitate sadic și antisocial, 74 puncte la tipul paranoid de
personalitate, 77 la cel bipolar. Astfel se justifică și diagnosticul psihiatric primit anterior de
Personalitate paranoidă, acest tip de personalitate generând deseori tulburări de
comportament. La tipul de personalitate paranoidă se obțin 74 puncte scor BR, ceea ce poate
certifica într-o anumită măsură diagnosticul psihiatric primit. Aceste tulburări de
comportament sunt determinate de felul său de a deveni reactivă, când se simte amenințată
sau îi lipsește sprijimul social. La sindroame clinice de personalitate se obțin 80 de puncte
scor BR.
Din studiul rezultatelor obținute de alte persoane cu scoruri asemănătoare la
patternurile de personalitate din cadrul MCMI reiese că indivizii cu un profil asemănător sunt
persoane foarte sensibile care manifestă probleme clare în situațiile sociale. Indivizii similari
manifestă temeri legate de pierderea autonomiei și a contrololui, fiind foarte rezistenți la
încercările celorlalți de a-i schimba în orice fel.
Imaginea de sine a doamnei P.M., conform trăsăturilor de personalitate evidențiate cu
ajutorul răspunsurilor oferite, arată că aceasta se simte specială și superioară. Are tendința de
a-și accentua propria valoare și de a-i devaloriza pe ceilalți.
Acest tip de personalitate este într-o permanentă competiție cu ceilalți, simte în
permanență că trebuie să se apere pentru a putea funcționa. Competiția este preferată
întodeauna de acești indivizi în defavoarea cooperării. Empatia, căldura sufletească, sunt
percepute de aceștia ca slăbiciuni care vor genera abuz din partea celor puternici.

2
 De asemenea, neîncrederea în ceilalți merge până la apariția ideilor cu caracter
delirant, obținând 80 puncte scor BR la tipologia sindromului de tulburare delirantă în cadrul
evaluării cu ajutorul probei MCMI.
Mai jos am enumerat câteva răspunuri la itemii din MCMI care întăresc afirmațiile de
mai sus:
Știu că sunt mai bună decât restul lumii, așa că nu-mi pasă de ce cred oamenii.
De ani buni, numeroși oameni îmi spionează viața personală.
Am multe idei care sunt prea avansate pentru vremurile noastre.
Cineva ar rebui să fie destul de excepțional pentru a-mi înțelege talentele speciale.
Unii oameni vicleni încearcă adesea să își asume meritul pentru lucrurile pe care le-am
făcut sau gândit eu.
Încă de când eram copil a tebuit să fiu atentă la oamenii care încercau să mă înșele.
Când trec pe lângă oameni, îmi pot da seama că vorbesc despre mine.
Cred că există o conspirație împotirva mea.
Oamenii încearcă să mă facă să cred că sunt nebună.
Există oameni care se presupune că îmi sunt prieteni, dar cărora le-ar plăcea să îmi facă
rău.

Rezultatetele obținute la test sunt în mod obișnuit folosite pentru a oferi recomandări.
În cazul doamnei P.M., se verifică diagnosticele psihiatrice primite în ceea ce privește
existența unei personalități dizarmonice, cu tendințe paranoide, cu accente delirante chiar.
Acestea deermină comportamentul agresiv, dezadaptiv în fața conflictelor. De
asemenea, atitudinea celorlalți o poate interpreta ca fiind ostilă, chiar dacă în anumite
cazuri este vorba de o interpretare eronată a comportamentului celorlalți față de ea.
Probabil atitudinea reactivă violentă poate fi schimbată prin învățarea altor tipuri de
comportamente adaptative, a strategiilor noi de coping cu situațiile stresante de la locul de
muncă sau din alte ipostaze întâlnite în viață.
Cu acest tip de personalitate este dificil de realizat o alianță terapeuică solidă. De
asemenea, chiar dacăse realizează alianța terapeutică, rezistența la schimbare a clientei
este puternică, patternul de personalitate fiind stabilizat pe deplin la vârsta sa. Alianța
terapeutică în prima fază trebuie să se facă prin crearea unui mediu suportiv, în care
clienta să se simtă confortabil, securizată sau chiar admirată. De asemenea, dacă
terapeutul o face să se simtă importantă, crezută se pot încerca să se facă mici schimbări în
patternurile sale de gândire. Atenție la nivelul de intruziune, la evitarea confruntării

3
directe, dincolo de limitele pe care le poate tolera. De asemenea, în formarea relației
terapeutice trebuiesc oferite anumite securizări, dar nu trebuie încurajat în permaență
comportamentul narcisic, centrat în permanență pe propriile nevoi și nemulțumiri.
Este important să se găsească modalități ca pacientul să aibă acel insightcare îi permite
să-și conștientizeze greșelile care îi crează un comportament nedorit pentru ceilalalți. Din
planul terapeutic nu trebuie să lipsească investigarea traumei descrisă de pacientă, precum
și alte evenimente negative care au creat în clientă acea furie, acea neînțelegere a popriului
comportament care are efecte negative asupra celorlalți.
Faptul că în prezent clienta nu are un comportament adictiv față de alcool sau alte
substanțe (cu excepția nicotinei), dar și a faptului că este încadrată într-un loc de muncă,
fac ca aceasta să beneficieze de anumite resurse necesare schimbării în bine, cu ajutorul
psihoterapiei.