Impactul culturii asupra mediului

internațional de afaceri
BURLACU MIHAI-CRISTIAN, seria A, grupa 947
Evenimentele și cultura istorică au un impact major asupra economiei unei țări (Greif, 1994). În
plus, cultura unei regiuni definește istoria dezvoltării economice. Prin urmare, cultura este
extrem de importantă pentru a sublinia tradițiile sociale din trecut până în prezent. Perspectivele
culturale oferă referințe la valori, atitudini și comportamente care pot afecta dezvoltarea
economică. Cultura este o reflecție cuprinzătoare a politicii și a economiei în orice societate și
poate fi privită ca un fel de productivitate. După cum au spus unii cercetători chinezi, politica,
economia și cultura sunt cele trei mecanisme majore ale oricărei societăți1.
Subiectul interacțiunii dintre cultură și dezvoltare economică nu este nou, însă economiștii trec
cu vederea de multe ori rolul culturii în dezvoltarea economică națională. Cultura produce
mărfuri cum ar fi produse-ocupații culturale, expresii și idei, care contribuie la bunăstarea socială
și economică a comunității. Potrivit lui Jin Aisen, valorile respectate de o societate afectează
eforturile de dezvoltare economică.

Încrederea este esențială pentru capitalul social al unei țări. Acceptarea reciprocă între două sau
mai multe entități este că fiecare entitate se va comporta cinstit. Încrederea este un credit
simbolic care sporește capacitatea indivizilor de a coopera fără a urmări câștiguri pe termen
scurt.
Dezvoltarea economică este definită ca sporirea capacității de a alege și de a lua decizii pentru
cel mai mare număr de indivizi în timpul maxim, ceea ce duce la o creștere durabilă a bunăstării
materiale și sociale. La rândul său, aceasta ține cont de relațiile interpersonale și de standardele
intergeneraționale2.
Cultura imprimă comportamentele, tiparele, normele, credințele și valorile unei societăți, iar
metodele culturale ne vor ajuta să înțelegem de ce China are o astfel de performanță economică.
Cultura este considerată un ansamblu de semnificații, valori și credințe împărtășite de-a lungul
timpului, care reprezintă caracteristicile unei națiuni, ale unei rase sau ale unui alt grup și
influențează comportamentul acesteia (G. Faure, 1993)3. Cultura este reprezentată de valori
profunde, atitudini, credințe și presupuneri dominante în rândul membrilor societății. Cultura este
dinamică, interactivă, colaborativ și implică toate elementele societății, în special dezvoltarea
economică și mediul antreprenorial (Hungtington, 1997).
Cultura este măsurată de indicatori ai valorilor și credințelor personale, cum ar fi încrederea și
respectul față de ceilalți și credința în credințele personale de autodeterminare. Cultura nu este un

1
Hofstede – ”Culture’s Consequences. International difference in Work-related Values”, Beverly Hills, California,
ed. Sage, 1980.
2
Ovidiu Drimba--„Istoria culturii si civilizatiei - 13 volume”,Romania,Saeculum,2008.
3
Faure și G. Sjostedt – “Culture and Negotiaton”, NY, ed G. Faure and Rubin, Newbury Park, Sage Publications,
1993.
concept vag. Cultura corespunde normelor sociale și credințelor personale și susțin un echilibru
care reprezintă elementele de bază ale interacțiunii sociale repetate. În această interpretare,
cultura este un aspect al conceptului instituțional mai larg care ajută la modelarea motivației
personale.

O idee mai radicală este de a influența direct comportamentul personal prin valori și cultura
preferințelor. Alți cercetători au arătat că normele sociale și valorile personale pot interacționa
sistematic.
Valorile culturale modelează credințele și atitudinile oamenilor și le ghidează comportamentul.
Valorile culturale sunt credințe de durată, prin care anumite comportamente sau stări de existență
sunt mai bune în societate decât cei care se opun lor (Rokeach, 1973).
Cultura națională se reflectă cel mai bine în valorile pe care oamenii le susțin. Sistemul de valori
este văzut ca un cadru conceptual relativ fix care afectează comportamentul individual. Valorile
culturale stabilesc norme sau standarde care reglementează totul în societate. Nu toți membrii
grupurilor culturale au aceleași valori. În ultimele două decenii, cercetătorii au încercat să
dezvolte imaginea culturală a roboților studiind diferențele dintre valorile culturale. Acest lucru
se realizează în două moduri. Unele studii se concentrează asupra dimensiunilor culturale care
reflectă diferențele și asemănările dintre culturi, în timp ce altele folosesc aceste descoperiri
pentru a clasifica țările ca având culturi similare4.
În general, sociologii tind să creadă că normele culturale sunt împletite cu viața economică,
pentru a înțelege economia, nu le putem separa de cultură. Mulți economiști subliniază că
diferența de performanță economică de la o societate la alta poate fi explicată mai bine prin
diferența dintre sistem și politicile adoptate de aceste sisteme, mai degrabă decât prin factori
culturali. Cultura afectează, de asemenea, capacitatea societății de a stabili și gestiona sisteme în
mod corespunzător. De exemplu, în perioada postbelică, Japonia, Coreea de Sud și alte țări din
Asia de Est au adoptat politici industriale în care statul, mai degrabă decât piața, a creditat
industriei interne. Încurajarea creșterii economice5.
Conceptul de cultură se schimbă de fiecare dată. Taylor a definit cultura ca un complex în urmă
cu mai bine de o sută de ani, care includea cunoștințele, credințele, arta, moravurile și obiceiurile
dobândite de oameni ca membri ai societății. La mijlocul secolului XX, Kroeber și Clyde
Kluckhohm6 au descris cultura ca fiind compusă din modele de comportament explicite și
implicite, care au fost dobândite și răspândite prin simboluri care au constituit realizările unice
ale comunității umane și au inclus întruchiparea lor în artefacte.

Aceștia susțin că esența culturii este reprezentată de ideile tradiționale și de tot patrimoniul social
obținut de ființele umane ca membri ai societății.

4
Wikipedia, encicopledia libera., „Economie culturală”, https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_cultural%C4%83 ,
accesat în data de 24.05.2020.
5
Mihaela Miroiu -- „Ideologii politice actuale. Semnificații, evoluții și impact”, Elefant Online, 2016.
6
A.L. Kroeber și C. Kluckhohn – ”Culture: A Critical Review of Concepts and Definitions”, Harvard University
Printing, 1952.
Cultura unui popor poate fi comparată cu un computer gigantic, extraordinar de complex şi
subtil, performanța acestuia direcţionează acţiunile şi răspunsurile fiinţei umane în toate
privinţele.

Este necesar să observăm că, deşi factorii culturali sunt importanți, nu trebuie exagerat.
Comparaţi cu alţi factori interni care determină performanţa economică, factorii culturali ocupă o
poziţie inferioară politicilor economice.

Cultura serveşte doar la facilitatea sau obstrucționarea creării unui mediu în care să poată fi
concepute şi implementate politici economice sănătoase.

Bibliografie

1. Hofstede – ”Culture’s Consequences. International difference in Work-related Values”,

Beverly Hills, California, ed. Sage, 1980.

2. Faure și G. Sjostedt – “Culture and Negotiaton”, NY, ed G. Faure and Rubin, Newbury
Park, Sage Publications, 1993.

3. A.L. Kroeber și C. Kluckhohn – ”Culture: A Critical Review of Concepts and

Definitions”, Harvard University Printing, 1952.

4. Ovidiu Drimba--„Istoria culturii si civilizatiei - 13 volume”,Romania,Saeculum,2008

5. Mihaela Miroiu -- „Ideologii politice actuale. Semnificații, evoluții și impact”, Elefant

Online, 2016

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_cultural%C4%83