Titular disciplină: Lector univ. dr.

kinetoterapeut Anca Jianu

An 3 kinetoterapie

KINETOTERAPIE IN NEUROLOGIE 2 C11

PARAPLEGIA

Leuziune de NMC in care leziunea se localizeaza in mod deosebit, la nivelul maduvei,

mult mai rar la nivel encefalic.

PARAPLEGIA SPINALA
2 aspecte – pp. spastica si pp. flasca.
PP. flasca poate fi fenomenul initial (in sectiunile complete de maduva cu instalare
brusca) sau poate reprezenta stadiul terminal al unor paraplegii spastice (se produce o
extensie a leziunilor fie transversal => intreruperea cailor nervoase, fie o intindere
longitudinala => intr. arcunilor reflexe medulare).
In ambele cazuri pp flasca se insoteste de tulburari sfincteriene grave si de manifestari
vegetative grave(in cele longitudinale).
Pp spastica – cea mai intalnita.
Dupa Babinski – 2 tipuri de PP.: in extensie si in flexie.

PARAPLEGIA SPINALA IN EXTENSIE

Se caracterizeaza prin elemente clinice fundamentale:

-mers caracteristic (mers „dintr-o bucata”, cu pasi mici, flexia genunchiului scade foarte
mult sau nu e posibila => e nevoie sa incline trunchiul de partea opusa fiecarui pas =>
mers galinaceu.
-equinismul piciorului – calca pe varf.
-genunchii – in contact – contractia adductorilor.
-genunchii –scade f. mult forta musculara pt flexori (toti m. flexori ai gambei pe coapsa,
flexorii dorsali ai piciorului) – forta m. cvadriceps si muschilor din loja posterioara a
gambei – normali dar datorita scaderii fortei pe flexori se rupe echilibrul.
-apar semnele caracteristice lezarii piramidale, reflexele sunt extreme, ROT exagerate,
apare clonusul de rotula sau la nivelul piciorului – Babinski, Rossolimo – semne
piramidale la ambele membre inferioare.

PARAPLEGIA SPASTICA IN FLEXIE

-e datorata leziunilor medulare evolutive => din extensie leziunea trece in flexie.
Dupa Babinski, paraplegia in extensie este determinata de exagerarea reflexelor
miotatice (ROT) iar PP. in flexie e determinata de exagerarea reflexelor cutanate
(reflexul de tripla flexie).
Forta musculara = 0 (zero), ROT mai putin exagerate decat in cazul PP. in extensie).
Fenomenul de tripla flexie – la cea mai usoara stimulare (atingere) oriunde pe teritoriul
corespunzator si produce reflexul de 3 flexie.
Uneori, cand leziunile medulare sunt grave, reflexul „in masa” („de masa”) se prodce
simultan 3 flexie, contractura musculara abdominala, evacuarea vezicii urinare si
rectului, transpiratie profuza, eritem reflex, raspuns pilomotor, uneori ejacularea.
D.p.d.v. al recuperarii functionale in PP. sunt 2 aspecte esentiale:
1. de la inceput prevenirea complicatiilor generale si locale
2. obtinerea unei independente motorii maxime = reprezentata de 3 aspecte: mobilitate
articulara, forta musculara, echilibru si coordonare.
Cele 3 aspecte definesc independenta motorie a subiectului.
Principalele sechele cu care se confrunta pacientul:
-durere
-spasticitate (atat de mare uneori incat nu se poate face mare lucru, alteori – fenomene
algice ale trenului inferior).
Recuperarea neuromotorie propriu-zisa in paraplegie urmareste urmatoarele
obiective:

1. prevenirea escarelor (complicatie ce apare usor,rapid la bolnavul paraplegic).

Zone expuse cu predilectie = zone de contact – fesier, la niv. taloanelor, la nivelul la care
suprafetele osoase sunt acoperite direct de tegument, fie zone in care masa musculara
scade (vascularizarea in zona respectiva e foarte slaba  zona cronic ischemizata) => Pe
acest fond subiectul sprijina pe zonele respective – presiunea face ca zonele respective sa
fie si mai ischemizate.
Escarele - prejudiciu functional si d.p.d.v. al confortului.
- se produce in zone lipsite de sensibilitate
- regula (ca sa nu apara) – schimbarea pozitiei la 2 ore si zona se maseaza pt.
revascularizare, iar igiena trebuie sa fie perfecta.

intretinerea amplitudinii normale de miscare in toate articulatiile;

- subiectul trebuie sa beneficieze de mobilizari la amplitudine completa, analitic de cel
putin 2 ori/ zi la toate nivelele articulare – activ si asistat de ktp. pe ultimele grade de
miscare dupa care subiectul se postureaza pe atela posterioara ce urmareste sa conserve
pozitiile functionale (unghi de 90 picior – gamba,de ex).
MOBILIZAREA ANALITICA – se lucreaza fiecare miscare, fiecare grup muscular in
parte si atunci cand e posibil fiecare muschi principal din grup. O mobilizare corecta
dureaza zeci de minute si de asta depinde o recuperare buna.
La inceput – miscari active dar sa fie asistate.

3. tonusul muscular sa fie cat mai echilibrat;

-cresterea progresiva de forta, programul de crestere a fortei sa inceapa precoce si sa fie
la grupele musculare ce vor asigura ambulatia – muschii centurii SH: m. triceps brahial,
marele dorsal => sunt utili pt transfer si deplasare.
Prin transfer – schimbarea pozitiilor in spatiul ( schimbarea sprijinului de pe o anumita
suprafata pe alta).

4. prevenirea contracturilor si retracturilor – genunchi si sold.

Contracturile ce se instaleaza la aceste niveluri sunt simple iar apoi se organizeaza.

5.reeducarea cat mai precoce a ortostatismului si a activitatilor de transfer.

Se utilizeaza, de obicei, verticalizarea cu ajutorul planurilor inclinate progresive.
Gradul inclinarii si durata de mentinere trebuie sa creasca progresiv => pacientul PP.
trebuie sa mentina pozitia progresiva minim 1 ora pt a preveni complicatiile paraplegiei
(osteoporoza membrului inferior, apartia calculilor urinari, infectiile urinare,antrenarea
cresterii circulatiei in tesuturile din tot trenul inferior).
Dupa ce verticalizarea, ortostatismul poate fi mentinut intervale intregi, se pot complexa
programe neuromotorii care ajung in final la 4-6 ore/zi (din care 2-3 ore lucreaza pt
permanenta adaptare la efort).
 6. un obiectiv important – mersul –
El se poate atinge in grade variabile sau deloc in functie de nivelul traumatismului.
 Leziunea de la T10 in jos – leziune ce , teoretic, beneficiaza de mersul in carje ortezat
( carje lungi cu sprijin pe tuberozitatea ischiatica , orteze ce blocheaza in pozitie
functionala soldul –genunchiul – glezna a.i. subiectul controleaza musculatura soldului
macar partial folosind membrele inferioare ca piloni unici si poate realiza un mers
„dintr-o bucata” prin rotatia toracelui inferior si pelvisului).
Subiectul este dependent de fotoliul rulant.
 Daca leziunea e mai jos L3-L4 e posibil control motor la nivelul flexorilor soldului,
subiectul putand controla macar partial soldul, atunci e posibila utilizarea unor orteze
scurte de la nivelul genunchiului -> piciorului (in jos).

7. activitatile gestuale
Trebuie recuperate si transformate pe stereotipurile paraplegicului a.i. subiectul sa
obtina independenta maxima de autoservire si de deplasare (dupa caz).
Uneori sunt necesare mijloace ajutatoare adecvate a.i. subiectii sa poata fi reinserati
total in viata familiala si profesionala (uneori e nevoie de reprofesionalizare).
Recuperarea la pacientul paraplegic urm. mai multe directii:
-reeducarea vezicii si a intestinului – vezica neurogena
-reeducarea sensibilitatii
-reeducarea motorie – elementul central, asigura maxim de autonomie (independenta),
si pleaca de la o evaluare foarte corecta (inaugural dar trebuie repetata saptamanal).
Aceasta evaluare trebuie sa aiba exprimare cantitativa – forta – kg – hipotonic – gradul
ei la pozitie spontana dar si amplitudinea pasiva in mobilizarea articulara in toate
directiile si sensurile de miscare.