Sunteți pe pagina 1din 8

DUCA ANDREI DATA:30.06.

2020

ANUL III A

URGENTELE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNI CARDIOVASCULARE


1. Durere

 localizare – precordial

- retrosternal

 important e sa se stabileasca caracteristicile


 Debut, localizare, intensitate
 Iradiere, legatura cu efortul, cu miscarile respiratorii sau miscarea toracica
 determina disconfort, anxietate

2. Dispnee

 este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare


 poate apare la efort sau in repaus, cu predilectie noaptea
 poate fi insotita de tuse, neliniste
 este un simptom dominant in insuficienta cardiaca stinga

3. Palpitatii

 pot surveni izolat sau in accese


 cele tranzitorii sunt determinate de:
- efort
- stari emotionale
- abuz de alcool, tutun
 cele de durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm sau de conducere
 determina anxietate

4. Paloare - prezenta in edocardita reumatica

5. Cianoza - simptom dominant in unele afectiuni

- IC dreapta

- Cardiopatii congenitale

6. Edem - manifestarea insuficientei cardiace

7. Manifestari respiratorii

- tuse cardiaca
- hemoptizie

8. Manifestari digestive

- greturi , varsaturi

9. Manifestari generale - Astenie, subfebrilitate-in tromboflebite

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

1. asigurarea conditiilor de mediu

 saloane amplasate in partea mai linistita a spitalului, spatioase, luminoase, bine


incalzite, temperatura camerei 19-20 grade

 paturile cit mai comode, pe rotile

 semnalizatorul de alarma cit mai aproape de bolnav

2. ingrijiri generale

 sa se faca cit mai putin traumatizant

 pozitia in pat se lasa la discretia bolnavului

 insa e bine sa le aratam pozitia corecta

 scopul ingrijirii este reducerea cauzelor care obliga bolnavul la luarea unor pozitii
neobisnuite

 mobilizarea acestor bolnavi se face numai la stricta indicatie a medicului

 in cazul IM igiena se face la pat

 in cazul in care are voie sa faca baie , nu va dura mai mult de 10-15 minute, nu la
caldura mare, iar toracele sa fie liber deasupra apei

 o imobilizare prelungita la pat predispune organismul la complicatii vasculare,


flebotromboze sau flebite latente generatoare de embolii

 se permit miscari dirijate de respiratie sau miscari usoare ale membrelor

 asistenta se va ingriji de masajul extremitatilor

 daca flebita s-a constituit majaul este interzis

3. alimentatia

 regimul dietetic trebuie sa asigure un aport caloric corespunzator

 in IM si IC dieta va fi hipocalorica
 in ateroscleroza se elimina alimentele bogate in colesterol

 regimul de baza este cel hiposodat

 mesele sa fie fractionate, evitind consumul de cantitati mari

 masa de seara sa fie saraca in lichide si sa fie servita cu 2-3 ore inainte de culcare

 asistenta se va ingriji de mentinerea tranzitului intestinal, la nevoie va face clisme, se


va evita administrarea de purgative , pot cauza stari de colaps

4. supravegherea bolnavilor cardiaci

 prevede inregistrarea paralela a pulsului periferic si central, TA, diurezei, respiratiei

 la indicatia medicului se urmareste expectoratia, dispneea, cianoza, edemele,


greutatea corporala, pulsatiile venelor jugulare

 vor fi supravegheati permanent

 asistenta trebuie sa prevada si sa recunoasca din timp semnele agravarilor

5. recoltarea probelor de laborator

 de la primele ore de la internare asistenta va recolta probele necesare pentru analiza


de urina, hemoleucograma, VSH, la indicatia medicului probe de coagulabilitate,
fibrinogen, lipemie, colesterol, probe enzimatice

 asistenta pregateste si asigura transportul bolnavior pentru efectuarea examenelor


radiologice , etc

6. administrarea medicamentelor

 se face cu punctualitate, la indicatia medicului

 asistenta va interveni in cazuri de urgenta pina la venirea medicului prin administrare


de oxigen si nitroglicerina la nevoie

 trebuie se sesizeze cit mai repede supradozarea sau efectul nefavorabil al


medicamentelor

 inapetenta, greturile, bradicardia à supradozare de digitala

 tratamentelul cu anticoagulante àhemoragii

 in perioada de convalescenta bolnavul va fi instruit asupra modului de viata:cum sa


preparare a alimentele permise , orele de odihna, cum sa-si adm. medicamentele,
semnele preliminare ale supradozarilor, datele de prezentare la controlul periodic

 trebuie sa cunoasca semnele alarmante pentru care trebuie sa se prezinte la control


si in afara programarilor
7. pregatirea si asistarea probelor functionale cardiovasculare

 Se va pregati psihic

 Citeva zile inainte nu va mai primi medicatie care ar putea influienta

 Examinarile se executa pe nemincate sau la 2-3 ore dupa masa

 Asistenta se va ingrji de transportul bolnavului

 Dupa sosire va fi lasat sa se odihneasca 10-15 minute

 Cateterism cardiac

 EKG (electrocardiograma)

 Fonocardiograma- reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac

   Apexocardiograma - curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian

   Ecocardiograma – metoda de explorare bazata pe inregistrarea ultrasunetelor strabatute si


reflectate la nivelul cordului

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC

Definitie

- Zona de necroza miocardica determinata de o obstructie coronariana prin


tromboza

Circumstante de aparitie

- Dupa mese copioase


- Efort fizic intens
- Expunere la frig

Manifestari de dependenta

A)DURERE anginoasa, intensa, atroce, violenta, insuportabila, socogena

- Nu cedeaza la NTG, sau repaus


- Durata> 30 minute
- Tipica – localizata retrosternal+/- iradiere, instalata brusc si de intensitate mare
- Atipica – localizata epigastric

B)Dispnee

C)Anxietate marcata-senzatie de moarte iminenta

D)Transpiratii reci
E)Slabiciune, ameteala

F)Sughit, greata, varsaturi

G)HTA sau hTAà soc cardiogen

H)Tahicardie

I)Hipertermie dupa 24-48 de ore

PROBLEMELE PACIENTULUI

 Disconfort- durere
 Anxietate
 Scaderea DC – obstructie coronariana
 Alterarea perfuziei tisulare – in zona de necroza
 Deficit de autoingrijire – intoleranta la effort
 Potential de alterare a nutritiei:deficit-greata, varsaturi
 Potential de complicatii

OBIECTIVE

Combaterea – durerii

- anxietatii

Prevenirea complicatiilor - imediate

- tardive

Limitarea extinderii necrozei

Recuperare (reintegrare) socio-profesionala

INTERVENTII

In etapa prespitaliceasca

- Prevenirea mortii subite – pozitie DD

- repaus total

- psihoterapie

- Calmarea durerii – opiacee

- ! Morfina deprima respiratia si hTA

- Monitorizarea TA, puls, respiratie

- O2

- Transport de urgenta la spital


INTERVENTII

In spital:

 Asigurarea confortului (T, liniste, aerisire)


 Combaterea anxietatii
 Sedarea durerii
 Monitorizare functii vitale – TA, P, R
 Recoltarea probelor de laborator-L, VSH, Gl, probe de coagulare
 Prevenirea complicatiilor trombo-embolice-anticoagulant
 Adm. Medicatiei
 Alimentatia- pasiva la pat – INTERZIS FUMATUL
 Urmarirea eliminarilor

-Diureza, scaun- notate in FO

-Prevenirea constipatiei/combaterea

-Servirea cu urinar/bazinet la pat sau sondaj

 Toaleta la pat
 Mediu psihologic favorabil –liniste, se evita vizitele lungi, telefoanele
 Mobilizarea – repaus total, la indicatie progresiv
 Educatia sanitara-regim de viata, respectarea tratamentului, control periodic

ANGINA PECTORALA

 Definitie:

 Afectiune a miocardului determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen


a muschiului cardiac si aportul coronarian.(arterele nu pot aproviziona pe masura
cerintelor-obstructie)

 Lipsa de O2àischemie miocardicaàhipoxie +acumulare de produsi metabolicià


DURERE

 Circumstante de aparitie

 Criza dureroasa apare dupa – effort

- emotii

- mese copioase

- frig

 Manifestari de dependenta
 Durere retrosternala, constrictiva ca o gheara, arsura, presiune, care iradiaza in
umarul stang de-a lungul membrului superior stg pe marginea cubitala pana la
ultimele 2 degete.Poate iradia in maxilarul inferior, spre umarul drept, hipocondrul
drept, la baza gatului, regiunea interscapulara.

 Durata-2-3 minute, rar 10-15 minute

 anxietate

 Senzatia mortii iminente

 Atitudinea de urgenta

 Repaus la pat

 Indepartarea cauzei , stresului

 Administarea NTG sublingual/spray-efect rapid, 1-2 minute;diferenta cu IMA

 Transport de urgenta la spital

Interventiile a.m. in spital

 Masuri igieno-dietetice-regim alimentar hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic

 Reducerea consumului de tutun, cafea, alcool

 Indepartarea stresului

 Activitate fizica

 Adm. Tratamentului antianginos-nitriti (NTG), coronaro-dilatatoare (digoxin-atentie la


intoxicatia digitalica)

 Educatia pacientului pentru respectarea lor

Nursingul pacientului

cu

encefalopatie hipertensiva acuta

definitie

Sindrom clinic ce consta din semne si simptome neurologice cu caracter acut si tranzitoriu
determinat de o crestere brusca a valorilor TA

Se asociaza cu 3 modificari hemodinamice:

Î brusca a TA
-Scaderea fluxului sanguin cerebral

-Vasoconstrictie arteriolara cerebrala, toate àischemie cerebrala

Culegere de date-circumstante de aparitie

Apare la bolnavii cu HTA cronica in cursul crizelor hipertensive, TA diastolica depasind 130 mmHg

Cauze principale:

 HTA din GNA – nefropatie cr.


 HTA esentiala forma maligna
 Feocromocitom
 Toxemia gravidica din disgravidii

Manifestari de dependenta

 Cefalee violenta, intensa, pulsatila


 Convulsii, stare confuzionala
 Varsaturi
 Tulburari de vedere – fotofobie, diplopie, vedere incetosata
 Tulburari de auz – acufene, hipoacuzie
 Ameteli, vertij, obnubilare, coma

Problemele pacientului

 Alterarea circulatiei
 Confuzie, agitatie
 Stare generala alterata
 Alterarea nutritiei – deficit
 Risc de complicatii

Obiective

 Combaterea edemului cerebral


 Ameliorarea starii generale
 Diminuarea valorilor tensionale
 Prevenirea accidentelor (complicatii-lezarea limbii in convulsii)

Interventii

 Internare de urgenta – confortul

 Supraveghere – stare generala, functii vitale, prevenirea muscarii limbiiàindepartarea


protezelor;prevenirea accidentelorà indepartarea obiectelor de care s-ar putea lovi/aspirarea
secretiilor oro-faringiene

 Adm.tratamentului hipotensor, de depletie, calmant la indicatia medicului