Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metoda Schroth este o forma de tratament conservator pentru scolioze idiopatice (situatii in
care cauza aparitiei scoliozei nu este cunoscuta) si boala Scheuermann. Aceasta consta intr-o
serie de exercitii care vizeaza elongatia trunchiului si corectarea asimetriilor coloanei, cu
rezultate vizibile in cazul copiilor, dar si al adultilor.
Rolul exercitiilor Schroth:
Exercitiile specifice metodei Schroth sunt efectuate in functie de severitatea si tipul de
curbura a afectiunii, cat si in functie de mobilitatea si capacitatea pacientilor. Scopul este de a
crea perceptia si constientizarea noii posturi prin pozitie, repetitie si respiratie.
stabilizarea curburilor
cresterea mobilitatii partii superioare a trunchiului
imbunatatirea aliniamentului postural
cresterea controlului neuromuscular
imbunatatirea functiei cardiopulmonare
diminuarea durerii
adaptarea corectilor in activitatile zilnice
Prin stimuli tactili, terapeutul Schroth ghideaza pacientul, astfel incat acesta va avea o mai
buna intelegere a locatiei respiratiei, elongatiei si activarii muschilor interesati, in vederea
corectarii active a posturii.
TARIFE
DURATA 1 SEDINTA 5 SEDINTE 10 SEDINTE 20 SEDINTE
– 0-20(25) grade (unghiul Cobb): trebuie supravegheate de catre medicul specializat sau
kinetoterapeut, timp in care se fac exercitii fizice;
– 20-45-50 grade: se intervine cu kinetoterapie medicala specializata si se va ajuta de un
corset Cheneau;
– Iar la cele peste 45-50 trebuie intervenit chirurgical.
Riscurile de agravare in functie de importanta lor sunt urmatoarele: unghiul scoliozei (Cobb-
masurat de doctorul specialist sau kinetoterapeut), varsta subiectului, faza de crestere in care
se afla, laxitateal ligementara, semnul Risser (arata maturitatea osoasa), unghiul de rotatie
vertebrala (Nash – Moe) si curburile compensatorii celei mai mari curburi, care indica si tipul
scoliozei.
Este bine de precizat ca exista doua mari categorii de scolioze: scolioza functionala si cea
structurala.
Scolioza functionala – care se mai numeste si atitudine scoliotica: pe care o dobandeste
fiecare persoana dar care NU depaseste 10-15 grade Cobb, NU implica rotatie vertebrala si
NU prezinta ghibus costal in banding anterior. Apare datorita activitatilor asimetrice ale
membrelor de zi cu zi, datorita altor patologii (lumbago, etc.). Nu impune un tratament
specific urgent, decat exercitii fizice globale simetrice si elemente de relaxare musculara.
Scolioza structurala: unde gasim unghi Cobb peste 15 grade, prezenta rotatiei vertebrale,
prezenta ghibusului. Se impune de urgenta consultul unui specialist pentru indrumare si
tratament.
Asociatia Mondiala a Scoliozei a decretat oficial ca nu exista nici o terapie pentru a vindeca
complet o scolioza structurala. Ea se poate corecta putin sau mai mult, in functie de terapia
adoptata, sau se poate stopa gradul in care este. “Este o batalie din care poti iesi castigator sau
poti iesi complet invins”.
La ora actuala cea mai bine primita terapie de marile clinici si institutii ce trateaza aceasta
patologie, este terapia tridimensionala cu principiile terapiei Schroth, notandu-se si cele mai
obiective rezultate atat de scurta cat si de lunga durata. Astazi terapia Schroth, completata de
corsetul Cheneau (daca este cazul), de tehnicile de respiratie, de terapia manuala si de
educarea si autoeducarea prin actiuni corective, este cunoascuta ca fiind cea mai eficienta in
cazul tinutelor vicioase, a scoliozei, a hiperlordozei, a hipercifozei si a bolii Scheuerman.
– Kinetoterapeut Petecariu Andrei
Katharina Schroth, de origine germană, care suferea tot de scolioză, a dezvoltat metoda ei prin cunoaşterea şi
tratarea propriului corp, în anii 1910-1920. Schroth a introdus această metodă,numită după ea, punând accentul
nu numai pe influenţarea imaginii scoliotice exterioare a corpului,ci şi pe cea interioară. După deschiderea
primului institut Schroth (1921) metoda ei a devenit tot mai cunoscută . Mai târziu, fiica ei, Christa Lehnert Schroth
împreună cu o echipa de medici, a îmbunătăţit această terapie, care astăzi este considerată un tratament
recunoscut peste tot în lume în istoria scoliozei şi a altor deformări ale trunchiului.
Figura 1.
Principii ale corecței de bază
RESPIRAȚIA TRIDIMENSIONALĂ
Prin respiraţia tridimensională, care urmează, reprezentând partea centrală a terapiei (3DR), obţinem ridicarea
zonelor adâncite („văilor”), ajutând la corecţia multiplanară a segmentelor.(4)
SCOPURILE TERAPIEI
Stabilirea scopurilor pe termen scurt şi lung la începutul terapiei, adaptate in functie de pacient, ocupă poziţia
centrală în tratarea scoliozei. Criteriile variază în funcţie de particularitatile pacientului, vârstă, dotări fizice, mai
ales cele ale coloanei vertebrale,luând în considerare atitudinea acestuia faţă de terapie.Astăzi, cerinţele in
tratarea scoliozei sunt deja multilaterale. Scopul terapiei nu constituie doar oprirea progresului şi diminuarea
gradelor curburilor, ci are un rol semnificativ în prevenirea şi tratarea posibilelor surse de durere, simptome
patologice ale vârstei adulte. Din punctul de vedere al sistemului cardio-pulmonar, scopul principal este creşterea
capacităţii vitale şi a capacităţii de respiraţie a zonelor pulmonare îngustate. Astfel nu numai o terapie respiratorie,
ci si mărirea efectului respiraţiei tridimensionale direcţionate ajuta la realizarea corecţiei. Asimetriile funcţionale
care apar din cauza scoliozei, ca de exemplu: încărcarea unilaterală a marginii interioare a tălpii împreună cu
deformarea articulaţiilor coxofemurale sau ale genunchiului în valg, mersul asimetric cu de translaţie şi rotaţie la
nivel lombar, suprasolicitarea unilaterală a tălpii în poziţia stat în picioare sau suprasolicitarea tuberozităţii in
poziţie şezând, stereotipiile de mişcare unilaterală la ridicare, înclinare, suntpatologii care trebuie corectate (2).
DEZBATERE, RECOMANDĂRI
Scolioza idiopatică care generează deformaţiiie trunchiului şi coloanei, are influenţă asupra zonelor somato-
motorice şi psiho-sociale. Metoda Schroth, cel mai bine caracterizată prin rezultatele ei în tratarea scoliozei,
urmăreşte aceste patologii permanent şi consecvent începând de la diagnostizarea lor. Tratarea în echipă
necesită o colaborare strânsă între medic, kinetoterapeut si tehnician ortoped, în lipsacareia succesul terapiei
devine nesigur. În lumina schimbărilor benefice prezentate mai sus, se recomanda folosirea metodei Scroth ca
terapie conservativă, în tratarea scoliozei idiopatice structurale.
Figura.4.
Pozitia finală
Literatura
1. L EHNERT SCHROTH C. DREIDIMENSIONALE SKOLIO-
SEBEHANDLUNG. 6' ED. URBAN&FISCHER; STUTTGARD;2000.