Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul „Finanţe şi Bănci”

BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE SOROCA

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI APL SOROCA

Lucrul individual la disciplina Gestiunea finanțelor publice și fiscalitate

Autori: BELOUS Nicoleta

BOLDUMA Cristian
Grupa: FB 1802

Verificat: DRAGOMIR Lilia

dr., conf. universitar

Chișinău, 2020
 CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................................................3
1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL SOROCA (Descrierea succintă a APL
(caracteristica generală; numărul de personal; descrierea atribuțiilor))...........................................4
2. CARACTERISTICA ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL A APL
SOROCA........................................................................................................................................9
3. DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL SOROCA…………………….10
4. DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL SOROCA…...14
5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN BUGETUL APL
SOROCA………………………………………………………………………...……………...17
6. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE A APL SOROCA......18
7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL SOROCA....22
8. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL SOROCA......................23
9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR BUGETARE
LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL SOROCA.......................25
10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE CREȘTERE A BAZEI
FISCALE A APL SOROCA……………………………………………………………………27
11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL SOROCA..........29
12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA FINANCIARĂ..........................30
13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL SOROCA................33
14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL SOROCA....................................35
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI............................................................................................36
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................37
ANEXE.........................................................................................................................................38
 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei rezidă din realitatea cu care se confruntă la momentul de
față municipiul Soroca și anume cu insuficiență de venituri la buget, cu necesități de cheltuieli și
investiții considerabile, respectiv cu deficite bugetare mult prea mari și posibilități de a le finanța
mult prea mici. Politica bugetară a statului reprezintă în sine o pârghie de influențare a activității
economice și a vieții sociale. Astfel, sursele de bază ale veniturilor financiare și destinația
cheltuielilor efectuate de stat definesc economia și prioritățile sale de dezvoltare.
Scopul lucrării este de a descoperi care sunt principalele caracteristici ale bugetului
orașului Soroca ,cât și modul de implicare a statului în viața cultural a acestui oraș.
Obiectul studiului îl constituie orașul Soroca care reprezintă un punct economico-
geografic pentru Republica Moldova.
Subiectul studiului este format din noțiunile teoretice despre buget, procedura bugetară în
orașul Soroca, cine sunt responsabilii de elaborare a legii bugetului și care sunt efectele ei.
Metodologia de cercetare utilizată la redactarea acestui studiu este formată din: deducția
observarea, clasificarea, analiza și sinteza. Pornind de la informația general despre buget, legea
bugetului precum și modul de elaborare a legii bugetului au fost analizate atât informația din
literatura de specialitate cât și anumite surse web și date statistice prezentate de Ministerul
Finanțelor.
Importanța practică: Cunoașterea efectelor bugetului orașului Soroca în condițiile în care
presiunile fiscale din Republica Moldova sunt deja mult prea mari, și statul deja nu poate miza pe
creșterea surselor de finanțare a cheltuielilor sale din contul majorării impozitelor și taxelor. În
acest context, un aspect important la care autoritățile statului trebuie să lucreze este eficientizarea
cheltuirii banului public. Altfel spus, banii trebuie să fie cheltuiți chibzuit, să fie direcționați spre
domenii prioritar de dezvoltat și să devieze de la conceptul de cheltuială curentă spre conceptul de
investiție pe termen lung.
Cuvinte-cheie. Buget, cheltuieli guvernamentale, legea bugetului, parlament, venituri.

3
 1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL SOROCA
Soroca este un municipiu în nord-estul Republicii Moldova, situat pe malul drept al
râului Nistru, la 160 km de capitala Moldovei - Chișinău, la frontieră cu Ucraina.
Cu peste 37 de mii locuitori, Soroca este al 8-lea oraș ca mărime din Moldova, dar și al
doilea ca mărime și ca importanță din Regiunea de Nord (fiind surclasat doar de Bălți). Este
centrul administrativ al raionului cu același nume. La Soroca funcționează un muzeu de istorie și
etnografie care include și Cetatea Sorocii, ridicată în piatră de Ștefan cel Mare în 1489 și renovată
în forma actuală de Petru Rareș.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, suprafața orașului constituie 1311,97 ha,
dintre care, teren în proprietatea statului – 175,08 ha, teren în proprietatea autorității publice locale
- 585,59 ha, teren în proprietatea privată - 551,3 ha, terenurile fondului silvic - 105,3 ha, terenuri
destinate industriei, transporturilor și altor destinații - 157,38 ha și teren arabil 56,42 ha. Pentru
înregistrarea fenomenelor hidrometeorologice la Soroca funcționează o stație specializată fondată
în 1890.

Primaria Orașului Soroca este în componența Municipiului Soroca situată la latitudinea

48.1580, longitudinea 28.2796 și altitudinea de 191 metri față de nivelul mării.
La activitatea primăriei contribuie următorii angajati (anexa 6):

 Primar (Lilia Pilipețchi);

 20 angajați (anexa 1);
 27 consilieri locali (anexa 2).
Reguli generale de organizare a contabilității în instituția bugetară:
1. Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea evidenţei contabile îi revine conducătorului
instituţiei publice.

4
 Conducătorul instituţiei publice asigură:
a) organizarea şi ţinerea contabilităţii în mod continuu din momentul înregistrării pînă la
lichidarea instituţiei;
b) elaborarea, coordonarea, aprobarea și respectarea Politicii de contabilitate a instituției;
c) elaborarea și aprobarea regulilor circulației și tehnologiei de prelucrare a informației
contabile;
d) organizarea sistemului de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
e) respectarea actelor legislative și normative prevăzute de legislația în vigoare;
f) întocmirea şi prezentarea în termen a rapoartelor financiare;
2. Evidența contabilă la primaria Soroca este ținută şi organizată de contabil.
3. Primaria Soroca ţine evidența contabilă în conturile analitice şi sintetice utilizând planul de
conturi contabile aprobat prin ordin MF nr. 93 din 19.07.2010 .
4. Atribuțiile contabilului sunt următoarele:
a) organizarea corectă a evidenței contabile;
b) efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte și la timp a documentelor
primare și legalității operațiilor efectuate;
c) controlul asupra utilizării mijloacelor financiare conform destinației, în limitele alocațiilor
aprobate, precum și asupra integrității mijloacelor bănești și valorilor materiale;
d) calcularea și plata la timp a salariilor, indemnizațiilor și altor plăți angajaților;
e) efectuarea la timp a decontărilor cu persoanele juridice și cu persoanele fizice;
f) participarea la efectuarea inventarierii resurselor bănești, decontărilor, valorilor materiale
și formularelor cu regim special, determinarea corectă și la timp a rezultatelor inventarierii
și reflectarea lor în evidență;
g) întocmirea și prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;
h) păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidență, a altor documente, precum și
predarea lor la arhivă în ordinea stabilită;
5. Contabilul-şef de comun cu conducătorul instituției semnează acte, care servesc drept temei
pentru primirea şi predarea valorilor, mărfurilor, materialelor şi mijloacelor băneşti, precum şi
achitarea datoriilor.
6. Contabilului-şef i se interzice să primească spre executare documente privind faptele economice
ce contravin actelor legislative şi normative, informînd despre aceasta în scris conducătorul
entității.
Consiliul municipal Soroca este compus din 27 de consilieri aleşi în condiţiile legii pe o
perioada de 4 ani și are următoarele atribuții:

5
1. Consiliul local are drept de iniţiativă şi decide, în condiţiile legii, în toate problemele de interes
local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.
2. Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul
întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează
următoarele competenţe:
a) decide punerea în aplicare şi modificarea, în limitele competenţei sale, a impozitelor şi
taxelor locale, a modului şi a termenelor de plată a acestora, precum şi acordarea de
facilităţi pe parcursul anului bugetar;
b) administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului
(municipiului);
c) decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor
domeniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului), după caz, precum şi a
serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
d) decide vînzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor
domeniului privat al satului (comunei), oraşului (municipiului), după caz, în condiţiile
legii;
e) decide atribuirea şi propune schimbarea destinaţiei terenurilor proprietate a satului
(comunei), oraşului (municipiului), după caz, în condiţiile legii;
f) decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor,
podurilor, fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe, precum şi a întregii
infrastructuri economice, sociale şi de agrement de interes local;
g) decide efectuarea auditului intern;
h) decide înfiinţarea instituţiilor publice de interes local, organizează serviciile publice de
gospodărie comunală, determină suportul financiar în cazul cheltuielilor bugetare;
i) decide, în condiţiile legii, înfiinţarea întreprinderilor municipale şi societăţilor comerciale
sau participarea la capitalul statutar al societăţilor comerciale;
j) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale,
inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, pentru
promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi
colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate în scopul
realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
k) decide stabilirea de legături de colaborare, cooperare, inclusiv transfrontalieră, şi de
înfrăţire cu localităţi din străinătate;

6
l) aprobă, la propunerea primarului, organigrama şi statele primăriei, ale structurilor şi
serviciilor publice din subordine, precum şi schema de salarizare a personalului acestora;
m) aprobă statutul satului (comunei), oraşului (municipiului) şi regulamentul consiliului pe
baza statutului-cadru şi a regulamentului-cadru, aprobate de Parlament; aprobă alte
regulamente şi reguli prevăzute de lege;
n) aprobă bugetul local, modul de utilizare a fondului de rezervă, precum şi a fondurilor
speciale, aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; operează
modificări în bugetul local;
o) aprobă, în condiţiile legii, planurile urbanistice ale localităţilor din componenţa unităţii
administrativ-teritoriale respective, precum şi planurile de amenajare a teritoriului;
p) aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare social-economică şi de altă natură;
q) aprobă, în condiţiile legii, norme specifice şi tarife pentru instituţiile publice şi serviciile
publice de interes local din subordine;
r) aprobă limitele admisibile de utilizare a resurselor naturale de interes local;
s) aprobă simbolica unităţii administrativ-teritoriale, atribuie sau schimbă denumirile de
străzi, pieţe, parcuri şi de alte locuri publice în aer liber, stabileşte data celebrării hramului
localităţii respective, conferă cetăţenilor Republicii Moldova şi celor străini cu merite
deosebite titlul de cetăţean de onoare al satului (comunei), oraşului (municipiului), în
condiţiile legii;
t) alege, la propunerea primarului, viceprimarul (viceprimarii) în condiţiile prezentei legi;
u) numeşte, pe bază de concurs desfăşurat în condiţiile legii, secretarul consiliului, eliberează
din funcţie, în condiţiile legii, viceprimarul şi secretarul consiliului, alte persoane numite
de consiliu;
v) contribuie la organizarea de activităţi culturale, artistice, sportive şi de agrement de interes
local; înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, parcuri şi locuri de distracţie şi agrement,
baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
w) desemnează reprezentantul său în instanţele de judecată, în litigiile privind legalitatea
deciziilor adoptate şi în cele care rezultă din raporturile cu alte autorităţi publice; formează,
din rândul membrilor săi, în funcţie de specificul şi necesităţile locale, comisii consultative
de specialitate pentru diferite domenii de activitate, modifică componenţa acestora;
x) contribuie, în condiţiile legii, la asigurarea ordinii publice, adoptă decizii privind activitatea
poliţiei municipale, a pompierilor şi formaţiunilor de protecţie civilă de interes local,
propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;

7
 y) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială, asigură protecţia
drepturilor copilului; decide punerea la evidenţă a persoanelor socialmente vulnerabile care
au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor
instituţii de binefacere de interes local;
z) examinează informaţiile consilierilor, ia decizii pe marginea lor; audiază dările de seamă
şi informaţiile primarului, ale conducătorilor de subdiviziuni, întreprinderi municipale şi
instituţii publice din subordine; ridică mandatul consilierilor în condiţiile legii; iniţiază,
după caz, şi decide desfăşurarea referendumului local.
3. Consiliul local realizează şi alte competenţe stabilite prin lege, prin statutul satului (comunei),
oraşului (municipiului) ori prin regulamentul consiliului.
4. Consiliul local nu poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără indicarea sursei de
acoperire a costului realizării deciziilor respective.

8
 2. CARACTERISTICA ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL A
APL SOROCA
Autoritățile administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale sunt responsabile
de elaborarea și aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale și în conformitate cu
clasificația bugetară unică.
Autoritatea executivă a unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă, printr-o
dispoziție, cel târziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectului bugetului local pe anul
următor spre examinare și aprobare consiliul local.
Proiectul bugetului local al orașului Soroca prezentat spre aprobare consiliului local
include:
a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile și cheltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor;
- cotele impozitelor și taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
- mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituție publică;
- fondurile speciale;
- efectivul limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la buget;
c) cuantumul fondului de rezervă;
d) alte date adiționale elaborării proiectului bugetului;
e) nota informativă la proiectul bugetului.
Consiliul local al orașului Soroca examinează proiectul bugetului local în două lecturi la
un interval de cel mult 5 zile, apoi aprobă bugetul local pe anul bugetar următor.
Elaborarea proiectului de buget al orașului Soroca pe anul 2019 s-a efectuat conform
art.20 al Legii nr. 397-XV din 16.10.2003 privind Finanțele Publice Locale, conform Legii nr. 847
din 24.05.1996 “Cu privire la sistemul bugetar și procesul bugetar”, Legii privind administrația
publică locală nr.436 din 28.12.2006 și în baza prognozei indicilor economici și financiari, datelor
Inspectoratului Fiscal de Stat pentru orașul Soroca.
Decizia cu privire la la aprobarea bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2019 este
reprezentată în anexa 3.

9
 3. DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL SOROCA
La nivel local, principalele activităţi şi termene limită în procesul de elaborare şi aprobare
a bugetelor sunt următoarele:
 Autorităţile executive locale elaborează şi prezintă autorităților reprezentative și
deliberative locale proiectele bugetelor locale respective, până la 20 noiembrie.
 Autoritățile reprezentative și deliberative locale aprobă bugetele locale respective, până la
10 decembrie.
Responsabilităţile în procesul de elaborare şi aprobare a bugetului local pe anul următor,
acţiunile principale şi termenele de realizare ale acestora, se cuprind în tabelul 1. În baza
calendarului în cauză, autorităţile executive ale UAT elaborează şi aprobă propriul calendar de
activităţi, cu stabilirea termenelor de realizare şi a persoanelor responsabile.
Tabelul 1
Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale pe anul
următor
Autoritate Termenul de Autoritatea
Acţiunea
responsabilă realizare beneficiară
Emiterea dispoziției cu privire la
calendarul de activități pentru elaborarea
Autoritățile/instituțiile
proiectului bugetului local și, crearea, Autoritatea executivă 1 martie
bugetare
după caz, a grupului de lucru responsabil
de proiectul bugetului
Evaluarea rezultatelor implementării
politicilor la nivelul UAT, inclusiv Subdiviziunile
20 aprilie Autoritatea executivă
analiza performanței programelor/ structurale ale APL
subprogramelor existente
Analiza tendinţelor veniturilor şi
cheltuielilor bugetului local reieşind din Subdiviziunea / 20 aprilie
executarea bugetului pe anii precedenţi și unitatea financiară a Autoritatea executivă
elaborarea prognozei preliminare de APL
resurse și cheltuieli a bugetului local
Autoritatea executivă
Elaborarea / actualizarea Programului Autoritatea
de comun cu
strategic de dezvoltare a UAT pe termen 1 mai reprezentativă și
subdiviziunile
mediu (după caz) deliberativă
structurale ale APL
Emiterea circularei privind elaborarea
Ministerul Finanţelor 1 iunie Direcţia finanţe
bugetelor locale anuale

10
 Emiterea circularei privind elaborarea
Autorităţile executive
bugetelor locale anuale şi prezentarea Direcţia finanţe 5 iunie
de nivelul I și II
propunerilor/proiectelor bugetelor locale
Autoritatea executivă Subdiviziunile
Estimarea cadrului general de resurse a structurale ale APL
bugetului local și determinarea limitelor Subdiviziunea / 15 iunie
de cheltuieli unitatea financiară a Autoritățile/instituțiile
APL bugetare
Revizuirea, după caz, și determinarea
structurii programelor/ subprogramelor
Autoritatea executivă
bugetare, desemnarea responsabililor,
în comun cu Autoritățile/instituțiile
precum și formularea scopului, 15 iunie
subdiviziunile bugetare
obiectivelor și indicatorilor de
structurale ale APL
performanță a programelor
/subprogramelor
Subdiviziunile Autoritatea executivă
Elaborarea şi prezentarea propunerilor de
structurale ale APL
buget, inclusiv fundamentate pe 30 iunie
Autoritățile /Instituţiile Subdiviziunea/unitatea
programe și performanță
bugetare financiară a APL
Subdiviziunea/unitatea
financiară a APL
Consultarea propunerilor de buget și
5 iulie Autoritatea executivă
prioritizarea cheltuielilor
Grupul de lucru (după
caz)
Autoritatea executivă
Întocmirea proiectului bugetului local și de comun cu
10 iulie Direcția finanțe
prezentarea acestuia spre consultare subdiviziunea/unitatea
financiară
Examinarea proiectelor bugetelor locale
de nivelul I și II şi întocmirea sintezei Direcția finanțe 25 iulie Ministerul Finanţelor
consolidate a proiectului bugetului local
Organizarea consultărilor pe marginea
Direcţia finanțe
proiectelor bugetelor locale şi asupra
Ministerul Finanţelor 1-15 august Autoritatea executivă
relaţiilor interbugetare între bugetul de
(după caz)
stat şi bugetele locale
Ajustarea, în caz de necesitate, a
relaţiilor între bugetul de stat şi bugetele Ministerul Finanţelor 25 august Autoritatea executivă
locale ca urmare a consultărilor cu APL
Comunicarea eventualelor modificări în Ministerul Finanţelor / În termen de 5
Autoritatea executivă
relaţiile interbugetare ca urmare a Direcţia finanţe zile de la

11
 examinării şi aprobării proiectului legii aprobarea
bugetului de stat de către Guvern proiectului
bugetului de stat
Ajustarea, în caz de necesitate, a
Autoritatea executivă În termen de 5
relaţiilor interbugetare, ţinînd cont de
de comun cu zile de la data
modificările intervenite ca urmare a x
subdiviziunea/unitatea comunicării
examinării şi aprobării proiectului
financiară modificărilor
bugetului de stat la Guvern
Actualizarea politicilor sectoriale ale
Autoritatea executivă
UAT şi reprioritizarea programelor în Autoritatea
în comun cu
corespundere cu politicile sectoriale 1 noiembrie reprezentativă şi
subdiviziunile
naţionale şi reișind din cadrul de resurse deliberativă
structurale ale APL
disponibil
Autoritatea executivă
Autoritatea
Definitivarea proiectului bugetului local de comun cu
20 noiembrie reprezentativă şi
şi prezentarea spre examinare şi aprobare subdiviziunea/unitatea
deliberativă
financiară
Autoritatea
Examinarea şi aprobarea bugetului local reprezentativă şi 10 decembrie x
deliberativă
în termen de 5
Prezentarea copiei deciziei privind Autoritatea executivă
zile după
aprobarea bugetului local ( inclusiv Direcția finanțe
aprobarea
anexele și nota informativă)
bugetelor locale
Autoritățile/instituțiile în termen de 15
bugetare zile de la data Autoritatea executivă
Repartizarea bugetului local aprobat publicării
Subdiviziunea/unitatea deciziei
financiară a APL bugetare anuale
Efectuarea ajustărilor de rigoare în
în termen de 30
bugetele locale pentru a le aduce în Autoritatea
zile de la data
conformitate cu prevederile legii anuale Autoritatea executivă reprezentativă şi
publicării Legii
a bugetului de stat, inclusiv ajustarea deliberativă
bugetului de stat
limitelor de cheltuieli, după caz
Prezentarea sintezei consolidate a în termenul
Direcția finanțe Ministerul Finanțelor
bugetelor locale aprobate stabilit de MF
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor oferite de Ministerului Finanțelor
Prognoza veniturilor bugetare a orașului Soroca se efectuează în baza estimării bazei fiscale
pe fiecare unitate administrativ-teritorială, aparte pe tipuri de impozite, taxe și alte încasări în

12
buget. Datele Inspectoratului Fiscal de Stat, Organului cadastral, Secției statistica și în baza
Notelor metodologice ale Ministerului de Finanțe cu privire la elaborarea proiectului de buget.
Estimarea impozitului pe venit din salariu s-a calculat ținând cont de executarea
impozitului dat pe anul 2017 și executarea scontată pe anul 2018 și în baza prognozei a salariului
mediu lunar și a cotelor de scutiri personale indicate de Ministerul Finanțelor în Notele
metodologice cu privire la elaborarea proiectului de buget pe anul 2018.
Venitul din încasările la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător s-a calculat
reieșind din estimările scontate pe anul 2018 și a impozitului reținut conform prevederilor
anumitor articole ale Titlului II din Codul Fiscal.
La estimarea încasărilor impozitului funciar și a impozitului pe bunurile imobiliare se
calculează ținând cont de prevederile Titlului VI din Codul Fiscal și datele evidenței fiscale, datele
Cadastrului Funciar pe unitatea administrativ-teritorială.
Proiectul prognozei a calculelor plăților în fondul rutier s-a folosit cotele de impozitare
prevăzute în formularul prezentat de către Ministerul Finanțelor și în baza informației privind
numărului autovehiculelor în dependență de capacitatea motorului de unitatea administrativ-
teritorială înregistrate în Registrul de Stat al transporturilor. ÎS Centrul Resurselor de Stat
informaționale de stat “Registru”.
Calcularea taxelor locale s-au efectuat în baza Codului Fiscal Titlul VII – “Taxele locale”
cu modificările și completările ulterioare și deciziile autorităților administrației publice locale
privind stabilirea acestor taxe pe teritoriile respective.
Calculul plăților la resursele natural s-a executat conform cotelor prevăzute în anexele
Titlului VIII al Codului Fiscal “Taxele pentru resursele naturale”.
Prognoza calculelor a altor impozite, taxe și încasări s-au efectuat în baza cotelor și
mărimilor taxelor și plăților stabilite și modul impozitării, aprobat de către organele administrației
publice centrale și locale (plata pentru arenda terenurilor, arenda bunurilor proprietății publice,
etc.), analizei încasărilor reale a impozitelor pe anii 2017-2019.

13
 4. DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL
APL SOROCA
Bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi fundamentare a bugetelor,
avînd la bază programe cu scopuri, obiective şi indicatori de evaluare a performanţei acestora la
toate etapele procesului bugetar. Bugetarea pe programe este de asemenea un instrument eficient
de management bugetar, care asigură stabilirea priorităţilor şi luarea deciziilor privind alocarea
resurselor bugetare.
În cadrul bugetării pe programe accentul se pune pe rezultatele ce trebuie atinse în urma
activităţilor preconizate/realizate de către autorităţile/instituţiile bugetare, astfel fiind asigurată
legătura cheltuielilor bugetare cu programele şi activităţile, care pun în aplicare măsurile de
politică.
Caracteristicele principale ale bugetului pe programe sunt:
a) legătura cu cadrul de politici: bugetul este structurat pe programe, care reflectă obiectivele de
politici asumate în documentele de planificare strategică pe termen mediu şi lung;
b) focusat pe performanţă: pe lîngă informaţia financiară, bugetul pe programe cuprinde informaţia
nefinanciară, fiind stabilite scopul, obiectivele şi indicatorii de performanţă;
c) responsabilitate sporită în procesul bugetar: bugetul pe programe implică responsabilitatea
autorităţilor/instituţiilor bugetare pentru realizarea performanţei asumate în procesul bugetar;
d) perspectiva multianuală: formatul de prezentare a bugetului pe programe cuprinde informaţia în
dinamică, incluzînd rezultatele înregistrate pentru ultimii doi ani, indicatorii aprobaţi pentru anul
în curs şi estimările pentru următorii trei ani.
Bugetul pe programe are la bază clasificaţia bugetară a programelor, care determină
structura programelor şi cuprinde următoarele nivele ierarhice:
 programul (P1)
o subprograme (P2)
 activităţi (P3).
Programul (P1) reprezintă un ansamblu coerent şi agregat de activităţi implementate de
către autorităţile publice pentru atingerea unui scop şi/sau realizarea anumitor obiective strategice
pe termen mediu sau lung. Programul reflectă, de regulă, un domeniu public sau o funcţie a
statului.
Orice program se divizează în subprograme (P2), ce conţin grupuri de activităţi
interconexe, grupate logic, care au obiective specifice şi sprijină implementarea programului.
La formularea programelor/subprogramelor, trebuie să fie respectate următoarele reguli:

14
a) trebuie să reprezinte un domeniu de politică;
b) trebuie să reflecte un singur scop;
c) trebuie sa se ia în considerare structura organizaţională a autorităţilor publice ca să existe
posibilitatea identificării şi verificării cheltuielilor subprogramului atât la elaborarea, cât şi în
procesul implementării acestuia;
d) în dependenţă de complexitate şi mărime, programul/subprogramul poate fi atribuit unei sau mai
multor autorităţi/instituţii bugetare.
În cadrul subprogramelor se definesc activităţile (P3), care reflectă serviciile prestate de
către o autoritate/instituţie bugetară pentru atingerea obiectivelor subprogramului pe care îl
realizează. Activităţile reprezintă elementul de cost al subprogramului şi asigură estimarea
costurilor cu detalierea conform clasificaţiei economice. Până la implementarea clasificației
bugetare noi, în calitate de ”activități” se va utiliza clasificaţia organizaţională a cheltuielilor
bugetare - B. Tipuri de instituţii, organizaţii şi măsuri finanţate din buget.
În structura bugetului, programele şi subprogramele sunt integrate, interdependente şi
legate între ele, în timp ce activităţile sunt o componentă independentă şi pot fi aplicate în funcție
de relevanța acestora pentru un anumit subprogram.
Tabelul 2

Programe, subprograme şi activităţi implicate în APL Soroca

Programe Subprograme Activităţi

 Administrarea  Executarea şi raportarea

veniturilor publice bugetului public naţional
Managementul  Inspecţia financiară  Raporturi interbugetare
Finanţelor  Administrarea  Gestiunea datoriei de stat
Publice achiziţiilor publice  Auditul extern

 Dezvoltarea drumurilor  Implementarea

 Dezvoltarea programelor de
Dezvoltarea transportului auto construcţie, reparaţie şi
transporturilor întreţinere a drumurilor
publice
 Susţinerea de stat a
transportului auto

15
 Programe Subprograme Activităţi

 Educaţie timpurie  Educaţie gimnazială

 Învăţămînt gimnazial  Întreţinerea căminelor
Învăţămîntul  Învăţămînt vocaţional-  Activitate metodică
public şi tehnic secundar  Educaţie preşcolară,
serviciile de  Perfecţionarea cadrelor primară, liceală
educaţie  Asigurarea cu manuale
 Cursuri de perfecţionare
Protecţia  Protecţie a persoanelor  Pensii pentru limita de
socială în etate vîrstă
 Protecţie a familiei şi  Întreţinerea azilurilor
copilului pentru invalizi şi
 Protecţie a şomerilor pensionari
 Protecţie în domeniul  Servicii de deservire
asigurării cu locuinţe socială la domiciliu
 Indemnizaţii pentru
creşterea copilului
 Întreţinerea centrelor de
asistenţă socială de zi sau
de plasament pentru copii
 Măsuri de protecţie
socială a şomerilor
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de http://www.primsoroca.md/
Tabelul 3

Exemple de scopuri implementate pe parcursul anului bugetar în cadrul APL Soroca

Programe Subprogram Scop

Politici şi management
în domeniul bugetar-  Politica în domeniul finanţelor publice
Programul fiscal dezvoltată şi fortificată
„Managementul
finanţelor publice”
Administrarea veniturilor  Stabilitatea, previzibilitatea şi transparenţa
publice politicilor de administrare fiscală şi vamală
asigurată
Programul
„Dezvoltarea Dezvoltarea drumurilor  Infrastructura drumurilor publice dezvoltată
transporturilor” şi menţinută în condiţii de maximă siguranţă

Programul
„Învăţămîntul public  Studii gimnaziale de calitate necesare
Învăţămînt gimnazial
şi serviciile de formării culturii generale şi orientării spre
educaţie” nivelul superior de învăţămînt

Programul  Gradul majorat de implicare a persoanelor

Protecţie a şomerilor
„Protecţia soială” înmăsuri active şi de angajare în cîmpul
muncii
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de http://www.primsoroca.md/

16
 5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN
BUGETUL APL SOROCA
Impozitele şi taxele locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin
modificarea şi completarea Codului Fiscal. Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de
noi impozite şi taxe locale, în afară de cele prevăzute de Codul Fiscal, sau anularea ori modificarea
impozitelor şi taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii şi a bazei impozabile,
modificarea cotelor şi aplicarea facilităţilor fiscale se permit numai concomitent cu modificarea
corespunzătoare a bugetelor UAT.
Tabelul 4
Sistemul de taxe locale generale aplicate în Republica Moldova

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor oferite de Ministerului Finanțelor

Resursele financiare publice locale colectate în cadrul APL Soroca reprezintă relații
sociale de natură economică, în formă bănească, ce iau naștere în procesul de colectare a fondurilor
financiare la dispoziția primăriei necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.
Tipurile impozitelor și taxelor locale, ce urmează a fi încasate în bugetul local de către APL
Soroca în anul 2020 sunt prezentate în anexa 4.

17
 6. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE A
APL SOROCA
Bugetul local în sine presupune totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de
finanțare destinate exercitării funcțiilor care sînt în competența autorităților administrației publice
locale conform legislației și a funcțiilor delegate de Parlament la propunerea Guvernului.
Veniturile bugetare locale se constituie din:
 venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi
cote defalcate din impozitul pe venit;
 sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
 subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete
 donaţii şi sponsorizări;
 sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
prefinanţări.
Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea
şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează
impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea,
precum şi pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
Donaţiile şi sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri
şi cheltuieli numai după încasarea lor. In structura bugetelor locale există două secţiuni pe partea
de venituri, acestea sunt secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare.
Originea surselor de venituri a APL Soroca este format din surse interne și externe. Datele
privind proveniența acestora sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5
Componenţa veniturilor bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2019

Denumirea Suma, mii lei

Venituri total: inclusiv 56045,6

Impozit pe venitul persoanelor fizice 12223,8
Impozitul funciar 60,0
Impozitul pe bunurile imobiliare 1975,0
Taxe pentru servicii specifice 4757,2
Taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor şi pentru practicarea unor
genuri de activitate (patenta) 500,0
Defalcări de la venit 26,8
Renta 160,0
18
 Denumirea Suma, mii lei
Certificate de urbanism 9,0
Comercializarea mărfurilor şi serviciilor de către instituţiile
bugetare 3025,0
Alte venituri încasate 20,0
Donaţii voluntare interne pentru instituţiile bugetare 85,0
Transferuri primite de la bugetul de stat 31542,4
Transferuri primite de la bugetul local de nivelul II şi bugetul local
de nivelul I

Alte transferuri curente primite cu destinaţie generală

1576,2
Dobânda de la creditul acordat (BERD)
care vor fi transferate de la SA „Regia Apă-Canal Soroca” la
Primărie şi de la Primărie la Ministerul Finanţelor 85,2
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor oferite de anexa 3
Veniturile proprii ale primăriei Soroca se constituie din venituri din colectări ale
impozitelor și alte taxe locale precum și din venituri de la efectuarea lucrărilor și prestarea
serviciilor contra plată. În 2019, s-au încasat venituri proprii în valoare de 24,2 milioane lei, ceea
ce reprezintă cu 5,3% mai puțin față de 2018. Cea mai mare scădere este preconizată la categoria
impozitului pentru practicarea unor genuri de activitate. În contextul modificării legislației cu
privire la activitatea pe bază de patentă în activitatea de comerț, primăria orașului Soroca a încasat
cu 1,4 milioane lei mai puțin în 2019 decât suma planificată pentru anul 2018. În acest sens putem
menționa discuțiile recente ce au fost lansate pe marginea posibilității de a prelungi patenta pentru
încă un an de zile.
În baza următorului tabel vom analiza evoluția veniturilor APL Soroca pentru ultimii 3 ani
de activitatea.
Tabelul 6
Veniturile APL Soroca pentru 2017-2019
Anul Suma veniturilor, mii lei
2019 56045,6
2018 58338,9
2017 46501,8
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de http://www.primsoroca.md/

19
 70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2017 2018 2019

Suma veniturilor, mii lei

Figura 1. Evoluția veniturilor APL Soroca pentru 2017-2019

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din tabelul 6
Conform Legii nr.397 din 16.10.2003 privind “Finanțele publice locale”, veniturile
bugetelor administrativ- teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de
legislație și se formează din: venituri proprii, mijloace speciale, defalcări, transferuri cu destinație
general, transferuri cu destinație specială, granturi, fonduri speciale.
Factorii ce influențează veniturile:
 factori economici, concretizați în produsul intern brut și dinamica sa;
 factori monetari, de tipul masă monetară, credit, dobîndă, concretizați în preț și
evoluția sa,
 factori sociali, respective educaționali, culturali, de sănătate, s.a;
 factori demografici, concretizați în numărul și structura populației și care determină
numărul contribuabilor;
 factori politici și militari;
 factori financiari, care se concretizează în dimensiunea cheltuielilor publice.
Analiza în structură a veniturilor:
gsVti = *100%
Vti = venituri publice pe categoria i
Vt = venituri publice totale
Analiza în dinamică a veniturilor:
a)Creșterea nominală
Δ Vt1/0 = Vt1 – Vt0
b)Creșterea relativă
Δ Vt1/0 = * 100%
Vt1= perioada curentă
Tabelul 7

20
 Analiza creșterii nominale și relative a veniturilor
Nr. Anii Sumele totale Abaterea Abaterea
(mii lei) absolută față relativă,%
de perioada
curentă
1. 2019 56045,6 - -
2. 2018 58338,9 (2293,4) (3,93)
3. 2017 46501,8 9903,8 17,03
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de http://www.primsoroca.md/
În baza datelor din Tabelul 7 și din Figura 1 putem observa că veniturile încasate de APL
Soroca în anul 2019 au crescut cu aproximativ 17% față de anul 2017, dar au scăzut cu aproximativ
4% față de anul 2018 ceea ce se datorează modificării legislației cu privire la activitatea pe bază
de patentă în activitatea de comerț.

21
 7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A
APL SOROCA
Cheltuielile publice locale reprezintă sumele aprobate şi efectuate din bugetele locale, din
bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, din bugetele
instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, din bugetele împrumuturilor externe şi interne,
din bugetul fondurilor externe nerambursabile, în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin
bugetele respective, cu respectarea prevederilor legale. Spre deosebire de cheltuielile bugetului de
stat, cheltuielile din bugetele locale reflectă eforturile financiare realizate de organele
administraţiei publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale, culturale, economice, a
serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din unităţile administrativ-
teritoriale care sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.
În cadrul cheltuielilor publice locale un rol important îl ocupă cheltuielile pentru servicii şi
dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape. În structura cheltuielilor pentru pentru servicii şi
dezvoltare publică, locuinţe se cuprind cheltuielile materiale şi de servicii, dotarea cu obiecte de
inventar, cheltuielile de personal, procurarea unor materiale şi a altor bunuri necesare serviciilor
menţionate. În structura bugetelor locale există două secţiuni pe partea de cheltuieli, acestea sunt
secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare.
Tabelul 8

Sursa: datele privind raportul de executare a bugetului APL Soroca

Datele cu privier la cheltuielile efectuate de APL Soroca pentru anul 2019 sunt prezentate
în anexa 5.

22
 8. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL
SOROCA
În baza următorului tabel vom analiza evoluția cheltuielilor APL Soroca pentru ultimii 3
ani de activitatea.
Tabelul 9
Cheltuielile APL Soroca pentru 2017-2019
Anul Suma cheltuielilor, mii lei
2019 57424,6
2018 59223,0
2017 47201,8
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de http://www.primsoroca.md/

70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2017 2018 2019

Suma veniturilor, mii lei

Figura 2. Evoluția cheltuielilor APL Soroca pentru 2017-2019

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din tabelul 9.
Analiza în structură:

gsCpi = *100%

Cpi = cheltuieli publice pe categoria i

Cp = cheltuieli publice totale

Analiza în dinamică:

a) Creșterea nominală

Δ Cp1/0 = Cp1 – Cp0

b) Creșterea relativă

Δ Cp1/0 = * 100%
Tabelul 10

23
 Analiza în dinamică a cheltuielilor
Nr. Anii Sumele totale Abaterea Abaterea
(mii lei) absolută față relativă,%
de perioada
curentă
1. 2019 57424,6 - -
2. 2018 59223,0 (1789,4) (3,04)
3. 2017 47201,8 10222,8 21,66
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor furnizate de http://www.primsoroca.md/
În baza datelor din Tabelul 10 și din Figura 2 putem observa că cheltuielile efectuate de
APL Soroca în anul 2019 au crescut cu aproximativ 22% față de anul 2017, dar au scăzut cu
aproximativ 3% față de anul 2018.
O analiză structurală a destinației cheltuielilor pentru 2019 o putem vedea în figura 3.

Figura 3. Structura cheltuielilor APL Soroca pentru 2019

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din anexa 5.
Conform figurii 3 putem obseva că categoria care consumă aproape jumătate din bugetul
localității este învățământul (48,1% din total cheltuieli) ceea ce denotă un factor pozitiv cauzat de
atenția majoră pe care primăria o acordă acestui sector. Această categorie este urmată de
gospodăria de locuințe și a serviciilor comunale (20% din total cheltuieli) și servicii de stat cu
destinație generală (12,4% din total cheltuieli).

24
 9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR
BUGETARE LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A
APL SOROCA
Un rol important în cadrul procesului de planificare bugetară revine evaluării impactului
financiar al propunerilor de politici. Înainte ca propunerile de politici ale autorităţilor/instituţiilor
bugetare să fie incluse în buget, acestea se supun unei analize ex-ante a impactului, inclusiv din
punctul de vedere financiar. Cerinţele metodologice privind evaluarea impactului financiar al
propunerilor de politici sunt stabilite în Ghidul metodologic privind evaluarea ex-ante a
propunerilor de politici, elaborat de către Cancelaria de Stat.
Obiectivele evaluării impactului financiar al factorilor sunt:
a) asigurarea adoptării politicilor şi acţiunilor cu acoperire financiară atît pe termen mediu, cît şi
lung;
b) analiza beneficiilor politicilor propuse în raport cu costurile aferente pentru implementarea
lor;
c) identificarea autorităţilor/instituţiilor bugetare afectate în rezultatul adoptării politicii.
Estimarea costurilor este un element indispensabil al procedurii de evaluare a impactului
financiar al propunerilor de politici. Cerinţele pentru estimarea costurilor variază în dependenţă de
trăsăturile specifice ale propunerii sau de sarcinile concrete atribuite autorităţilor/instituţiilor
bugetare.
Responsabilitatea pentru estimarea costurilor revine autorităţii/instituţiei bugetare, care
înaintează propunerea de cheltuieli în cadrul planificării bugetului.
Factorii de influență a veniturilor și cheltuielilor bugetar-locale în cadrul APL
Soroca:
 factorii demografici, se referă la creșterea populației și modificarea structurii acesteia pe
vârste și pe categorii socio-profesioniste. În legătură cu aceasta cresc cheltuielile publice pentru
plata salariilor funcționarilor publici, pentru locurile de muncă în sectorul public.
 factorii economici, referitori la dezvoltarea economiei și modernizarea acesteia pe baza
cercetării științifice. Din bugetul de stat se asigură finanțarea unor acțiuni economice
costisitoare, proiecte economice legate de risc.
 factorii sociali, creșterea venitului mediu pe locuitor în societate impune statul să depună
eforturi financiare ca să aloce resurse pentru amortizarea veniturilor categoriilor sociale
cuprinse în sectorul public, inclusiv și pentru asistența socială.

25
 urbanizarea, acest proces necesită resurse financiare suplimentar pentru crearea și dezvoltarea
centrelor urbane cât și pentru finanțarea unor utilități publice caracteristice mediului respectiv.
 factorii de ordin istoric, se manifestă prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor
sporite de cheltuieli, suportarea poverii celor făcute în anii anteriori prin împrumuturi publice.
 factorii politici, se referă la creșterea considerabilă a sarcinilor statului contemporan prin
trecerea statului “jandarm” la statul „providență”, la transformarea concepției politice cu
privire la funcțiile statului, pentru care se recurge la creșterea cheltuielilor publice.

26
 10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE
CREȘTERE A BAZEI FISCALE A APL SOROCA
Baza generalizată a practicii fiscal în cadrul APL Soroca se bazează pe prevederile Codului
fiscal şi alte acte ce constituie legislaţia fiscală şi reprezintă poziţia oficială a Serviciului Fiscal de
Stat.
APL Soroca urmărește următoarele direcțiile de creștere a bazei fiscale:
 extinderea bazei fiscale (de ex. venituri impozabile) datorită creșterii economice;
 creșterea veniturilor fiscale datorită evaluării și îmbunătățirii conformării;
 creșterea cotei efective de impozitare;
 datorită reformelor, veniturile fiscale cresc mai rapid decît baza fiscală;
 baza fiscală crește pe măsură ce mai multe venituri sunt declarate oficial;
 elaborează și prezintă spre aprobare autorității reprezentative și deliberative respective
proiectul deciziei bugetare anuale și proiectele de decizii privind modificarea bugetului
local, în condițiile prevăzute de prezenta lege;
 elaborează prognoze bugetare și întreprind, în limitele competențelor, măsuri pentru
creșterea bazei fiscale a unității administrativ-teritoriale și asigurarea sustenabilității
bugetelor locale pe termen mediu și lung;
 asigură buna desfășurare a procesului bugetar în limita unității administrativ-teritoriale,
stabilesc activitățile intermediare și monitorizează respectarea calendarului bugetar;
 asigură corectitudinea și veridicitatea datelor, ale indicilor și ale altor informații în baza
cărora a fost elaborat bugetul respectiv;
 contribuie la încasarea veniturilor în buget conform prevederilor legale;
 repartizează alocațiile bugetare aprobate pe autorități/instituții bugetare subordonate și
aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele respective;
 asigură utilizarea conform destinației a alocațiilor bugetare aprobate;
 respectă termenele de plată a salariilor către angajații autorităților/instituțiilor bugetare
finanțate de la buget și pentru lucrările, serviciile și bunurile materiale contractate în
limitele aprobate în bugetul respectiv;
 asigură gestionarea eficientă și transparentă a fondului de rezervă al autorităților
administrației publice locale;
 asigură administrarea datoriei unității administrativ-teritoriale;
 asigură organizarea și ținerea contabilității în conformitate cu actele normative și
prezentarea în termen a rapoartelor lunare, trimestriale și anuale;

27
 înaintează, prin intermediul asociațiilor reprezentative ale autorităților administrației
publice locale, propuneri la elaborarea politicii bugetar-fiscale și a politicilor sectoriale,
precum și participă la consultările privind relațiile interbugetare;
 conlucrează cu autoritățile publice centrale și implementează la nivel local programele și
politicile cuprinse în documentele de planificare strategică de nivel național;
 asigură gestionarea resurselor bugetare și administrarea patrimoniului public în
conformitate cu principiile bunei guvernări;
 prezintă autorității reprezentative și deliberative raportul semianual și raportul anual
privind executarea bugetului local, în condițiile prevăzute de prezenta lege;
 publică bugetele locale și rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind
performanța în cadrul programelor la nivel local;
 efectuează monitoringul financiar al activității instituțiilor publice la autogestiune, a
întreprinderilor municipale și a societăților comerciale în care autoritățile administrației
publice locale au calitate de fondator sau dețin cota majoritară în capitalul social.

28
 11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL
SOROCA
Transferuri cu destinaţie generală sunt mijloace financiare alocate, conform prevederilor
legale, în sumă absolută, cu titlu definitiv, de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale pentru finanţarea domeniilor proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice
locale
Transferuri cu destinaţie special sunt mijloace financiare alocate, conform prevederilor
legale, în sumă absolută, cu titlu condiţionat, de la bugetul de stat şi/sau de la alte bugete la bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale pentru asigurarea exercitării funcţiilor publice sau în alte scopuri
speciale;
Sunt indentificate două tipuri de transferuri efectuate de la bugetul de stat către bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale:
a) transferuri cu destinaţie generală
b) transferuri cu destinaţie specială.
Din bugetul de stat au fost efectuate transferuri în bugetul autorităților publice locale
Soroca pentru anul 2019 în sumă de 31542,4 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în
cadrul APL.
Transferurile din bugetul de stat vor fi efectuate în contextul în care cheltuielile
suplimentare au survenit pe parcursul anului fără a fi prevăzute în bugetele autorităților publice
locale.
Transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat se alocă bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale pentru finanţarea:
a) învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar
(extraşcolar);
b) competenţelor delegate autorităţilor administraţiei publice locale de către Parlament la
propunerea Guvernului;
c) finanţare a cheltuielilor capitale.
Transferurile cu destinaţie specială de la bugetul unei unităţi administrativ-teritoriale la
bugetul altei unităţi administrativ-teritoriale se alocă pentru finanţarea măsurilor şi activităţilor de
interes comun.

29
 12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA
FINANCIARĂ
Descentralizarea reprezintă un proces de transfer de competenţă administrativă şi
financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau
către sectorul privat.
Descentralizarea administraţiei publice se referă la procesul de creştere a autonomiei
unităţilor administrativ-teritoriale, a colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi
decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului
subsidiarităţii (soluţionarea problemelor apărute la cel mai apropiat nivel decizional al acestora),
reducerii cheltuielilor curente (recurente) şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii, creşterea
calităţii şi accesului la servicii publice.
Autonomia locală este baza descentralizării. Prin autonomie locală se inţelege dreptul şi
capacitatea efectivă ale autorităţilor publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii,
în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice. Astfel,
nevoile cetăţenilor sunt mult mai bine servite din cauză că ele sunt mult mai bine cunoscute la
nivel local decât la nivel central.
Rolul autonomiei locale reiese deci din faptul că responsabilitatea infăptuirii activităților
de interes public trebuie să revină acelor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni.
Conform Cartei Europene a autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale trebuie să
poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne cu scopul adaptării acestora la
necesitățile lor specifice şi fundamentării unui management public eficient.
În condițiile, în care competențele şi responsabilitățile autorităților administrației publice
locale cresc, acestea trebuie să dispună de un personal calificat, care să corespundă cerințelor de
eficientizare şi modernizare a managementului public.
Descentralizarea puterii presupune o cesiune (cedare, transmitere) de competenţe
administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei
publice locale. Descentralizarea însă plasează pe umerii autorităților publice locale un nivel mai
înalt de responsabilitate vizavi de exercițiul prestat în folosul comunității locale. Obiectivul
principal al descentralizării este de a acorda servicii publice de o calitate superioară şi de a
perfecționa intregul sistem bugetar, atât la nivel instituţional, precum şi sub aspect financiar.
Scopul procesului de descentralizare este de a îmbunătăţi calitatea managementului serviciilor
publice, asigurand o alocare mai eficientă a resurselor şi creşterea responsabilităţilor in utilizarea
lor.

30
 Descentralizarea administrativă se manifestă pe mai multe planuri:
- în plan juridic, unitățile administrativ-teritoriale devin subiecte de drept distincte, cu propriile
interese publice;
- în plan instituțional, autoritățile publice locale dispun de instituții administrative proprii, separate
de aparatul administrativ central;
- în plan decizional, autoritățile locale iau decizii în interesul colectivităților pe care le
administrează, având competențe proprii;
- în plan financiar, comunitățile locale au bugete proprii şi pot dispune asupra stabilirii şi încasării
de impozite şi taxe, în contextul legislației naționale.
Autonomia locală sub aspect administrativ presupune existența concomitentă a unei
autonomii financiare la nivel local, în special, sub aspectul încasării de impozite şi taxe proprii şi
al existenței unui buget propriu. Comunitățile locale îşi cunosc posibilitățile proprii privind
resursele băneşti de proveniență publică şi, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie
acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.
Descentralizarea financiară îmbracă două forme:
 una fiscală aferentă veniturilor autorităților locale, numită descentralizare fiscală,
 una bugetară, corespunzătoare cheltuielilor publice locale, numită descentralizare
bugetară.
Descentralizarea fiscală se prezintă ca o autonomie fiscală care caracterizează raportul
dintre veniturile locale proprii şi transferurile de la bugetul de stat. Realizarea descentralizării
financiare şi administrative trebuie să se bazeze pe respectarea unor principii de bază, care au fost
formulate în urma cercetărilor teoretice şi experienței acumulate în țările dezvoltate. Ele se referă,
în mare parte, la delegarea responsabilităților către administrația publică locală, concomitent cu
orientarea surselor de venituri către aceasta.
Principiile autonomiei financiare locale sunt formulate în Carta Europeană a Autonomiei
Locale. Descentralizarea este deci un proces de transfer al autorităţii şi al responsabilităţilor
administrative de la administraţia centrală la cea locală în domeniile planificării, luării deciziilor,
responsabilităţii legale şi managementului serviciilor publice.
Priorităţile procesului de descentralizare
La nivel central şi local este conştientizat faptul că descentralizarea este calea spre
modernizarea Republicii Moldova. Descentralizarea are un şir de priorităţi, care contribuie la:
1. Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a serviciilor publice descentralizate.
2. Clarificarea competenţelor la diferite niveluri şi structuri ale administraţiei publice.
3. Creşterea autonomiei financiare.
31
 4. Implicarea cetăţenilor in procesul decizional local şi responsabilizarea autorităţilor
publice locale etc.
Totodată, practica demonstrează, că reforma în domeniul administraţiei publice cere
respectarea unor reguli (principii) şi anume:
a) distincţia clară între diferite niveluri de guvernare, în scopul posibilei acoperiri a
costurilor serviciilor specifice de competenţă;
b) să fie luate decizii concrete privind sursele de venituri care revin exclusiv autorităţilor
locale (sursele partajate să fie indicate in proporţie anumită şi prevăzute in bugetul de stat);
c) conferirea autorităţilor locale a unei anumite puteri privind stabilirea responsabilităţilor
în domeniul impozitelor, taxelor şi cheltuielilor locale;
d) este necesar un sistem de redistribuire, care ar asigura o egalitate aproximativă a
cheltuielilor pe cap de locuitor. De notat, că in Republica Moldova acest principiu este realizat
prin calcularea transferurilor (generale) de echilibrare. Dar şi aici apare o problemă: cum să
obţinem un echilibru intre egalizare şi stimulare? Cu această problemă se confruntă autorităţile
locale şi cele centrale din Republica Moldova;
e) o problemă este cerinţa privind eficienţa şi echitatea. Apariţia şi dezvoltarea
parteneriatului public-privat preia o parte din serviciile publice de la autorităţile locale. In acest
caz, eficienţa şi calitatea serviciilor publice creşte, dar cresc şi costurile, stabilinduse tarife mai
mari. Reiese că cine plăteşte mai mult are şi servicii mai calitative şi mai eficiente. Ce-i de făcut
in aşa situaţie? Răspunsul ar fi: nimic nu ne poate schimba situaţia fără muncă şi investiţii.
f) cu cat nivelul descentralizării fiscale este mai mare, cu atat este mai mare şi necesitatea
unor sisteme imbunătăţite (performante) de responsabilitate. In acest scop, este necesar de
dezvoltat sistemele de audit extern al autorităţilor locale şi a reduce cheltuielile curente (recurente).
Cu cat este mai inalt nivelul descentralizării fiscale, cu atat este mai inalt gradul de autonomie
financiară.
Situaţia reală privind procesul de descentralizare în Republica Moldova
Procesul de descentralizare este strâns legat de reforma administraţiei publice, fiind, chiar,
cheia acestui proces. Una dintre problemele principale ale Republicii Moldova, care doreşte
reforme şi merge spre integrarea cu Uniunea Europeană, este descentralizarea. Considerăm, că
Republica Moldova a făcut paşi serioşi în această direcţie. Unul dintre paşii principali este reforma
procesului de elaborare a bugetelor locale prin introducerea noii formule de calculare a
transferurilor generale (de echilibrare). Dar, e de menţionat, că la calcularea transferurilor un rol
important îl are capacitatea fiscală pe locuitor din localitatea concretă în raport cu capacitatea
fiscală pe locuitor la nivel naţional.

32
 13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL
SOROCA
Reforma sistemului administrației publice este un proces dinamic şi ca orice proces de
refomă structurală, presupun câteva condiţii esenţiale şi anume:
 determinarea problemelor existente;
 identificarea soluţiilor optime;
 identificarea resurselor disponibile.
O reală reformă a funcţiei publice trebuie să urmărească aspecte precum: recrutare,
selecţie, încadrare; motivare; perfecţionare; evaluarea performanţelor; conduită; stabilitate,
relaţiile cu sistemul politic; comunicarea, stilul de conducere şi creativitatea; responsabilităţi
în procesul de reformă a funcţiei publice. Perfecţionarea resurselor umane reprezintă un
ansamblu de procese prin care, în urma parcurgerii unor programe specializate, angajaţii îşi
îmbogăţesc aptitudini, cunoştinţe, deprinderi, comportamente şi tehnici de lucru în care au deja o
calificare de bază, în vederea realizării la un nivel superior a obiectivelor şi sarcinilor ce le revin.
Deci prin perfecţionare este vizată îmbunătăţirea capacităţii profesionale deja existente.
Deşi perfecţionarea reprezintă un drept şi o obligaţie a funcţionarilor publici, în prezent,
administraţia publică din Republica Moldova se confruntă cu unele constrângeri, cele mai
importante fiind insuficienţa resurselor, paralel cu o creştere şi o diversificare permanentă a
cerinţelor cetăţenilor şi a mediului economic şi social.
O structură de management performant poate fi construită pe un echilibru între autoritate
şi responsabilitate, ca elemente cheie pentru dezvoltarea capacităţii de schimbare în cadrul
administraţiei publice şi pentru formarea unei bazenecesare pentru implementarea schimbării. În
acest sens, se recomandă dezvoltarea managementului performant al resurselor umane din cadrul
primăriei mun.Soroca.
În cadrul propunerilor pentru dezvoltarea resurselor umane, un loc central îl ocupă
introducerea unui proces eficient de management al performanţei. În mod tradiţional, în
primăria mun.Soroca , nu a fost utilizat acest management al performanţei şi, prin urmare,
stabilirea de obiective şi măsurarea nivelurilor de performanţă nu au contribuit suficient la
motivarea personalului la toate nivelurile. La rândul său, acest lucru a condus, în general, la un
nivel inadecvat de recunoaştere şi recompensare a performanţei în muncă şi la lipsa unui sistem
eficient de sancţiuni pentru performanţa scăzută.
În acest context, în opinia mea, următoarele aspecte ar trebui să facă obiectul unei atenţii
deosebite:

33
 ­ recrutările de personal specializat;
­ avansarea în funcţie a acestui personal;
­ formarea continuă şi validarea experienţei dobândite;
­ gestiunea duratei carierei funcţionarului public;
- mobilitatea funcţionarilui public.
Recrutarea şi selecţia personalului în administraţia publică, precum şi perfecţionarea
permanentă a pregătirii acestui personal trebuie profund restructurate, astfel încât să se asigure
promovarea neutralităţii politice a funcţionarilor publici respectivi şi creşterea transparenţei
proceselor de recrutare, angajare, pregătire, perfecţionare şi promovare.

34
 14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL SOROCA
În contextul susținerii eforturilor Guvernului în procesul de descentralizare și sporire a
calității serviciilor publice, USAID lansează un nou program în Republica Moldova- „Comunitatea
Mea" - pentru consolidarea capacităților autorităților publice locale (APL).
Programul prevede activități de eficientizare, transparentizare și dezvoltare a capacităților
APL, pentru creșterea calității serviciilor prestate și a conlucrării acestora cu societatea civilă. În
cadrul programului, peste 100 de localități din țară vor primi asistență financiară pentru
soluționarea problemelor stringente ale cetățenilor. Principalii beneficiari vor fi APL de nivelul I,
grupurile civice și mediul de afaceri local care, în comun, vor dezvolta comunitățile lor.
Obiectivele principale ale programului vizează patru componente interconectate:
îmbunătățirea accesului cetățenilor la serviciile publice, implicarea societății civile în guvernarea
locală, care va duce la transparentizarea activității APL. De asemenea, va fi continuată reforma de
descentralizare și îmbunătățit managementul financiar al autorităților locale, ceea ce va asigura
creșterea veniturilor primăriilor.
Procesul de selectare a APL-urilor:
Autoritățile Publice Locale vor fi selectate printr-un proces competitiv, cu selectarea
primelor 20 de APL-uri în anul 2018 și adițional câte 35 de APL în fiecare an în perioada 2019-
2021. APL-urile selectate vor reprezenta localități mici, mijlocii și mari.
Acest program reprezintă o oportunitate pentru APL Soroca de a atrage surse financiare
suplimentare pentru a-și îmbunătăți infrastructura, dar și de a ridica nivelul economic și de a
îmbunătăți ramura socială a municipiului.

35
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Activitatea derulată de-a lungul proiectului ne-a fost de mare ajutor, deoarece pe lângă
prezentarea teoretică a funcţionării primăriei, am cunoscut multă informație despre modul cum se
desfăşoară activităţile în realitate, având tangenţe cu angajaţii, fapt ce ne-a ajutat în înţelegerea
activităţilor prestate de aceştia.
De asemenea am apreciat următoarele lucruri la APL Soroca:
 structura organizatorică piramidală (anexa 6) ce permite o mai bună coordonare a
departamentelor;
 programul de audienţe adoptat de cei care conduc Consiliul Raional;
 utilizarea în cadrul sistemului informaţional a unor mijloace moderne de stocare şi
prelucrare a informaţiilor;
 nu în ultimul rând seriozitatea angajaţilor şi adoptarea de hotărâri benefice pentru sat.
Constituirea anuală a bazei de date reprezintă un avantaj, deoarece existenţa unei baze de
date integrate din diverse surse la nivel local, asigurarea seriilor în timp a indicatorilor, facilitează
procesului de planificare strategică și de scriere a propunerilor de proiecte de dezvoltare locală.
În concluzie se poate menționa că a fost analizat impactul politicilor / proiectelor
implementate este resimțit în timp. Totodată, ciclul de planificare / programare strategică, inclusiv
în domeniul dezvoltării regionale și etapele de realizare a procesului de planificare a dezvoltării
regionale se execută conform cerințelor stabilite de legislația în vigoare. De asemenea s-a observat
că APL Soroca acordă o atenție sporită sectorului ,,Învățământ”, efectuând aproape jumătate din
totalul cheltuielilor.
În urma analizei veniturilor și cheltuielilor pentru perioada 2017-2019 am observat că APL
Soroca înregistrează un deficit bugetar în fiecare an, iar în scopul acoperirii acestui neajuns depistat
în urma realizării studiului venim cu propunerea pentru primăria mun. Soroca de a depista noi
oportunități de majorare a veniturilor și de a găsi noi surse de finanțare, de asemenea o opțiune ar
fi reducerea unor cheltuieli mai puțin esențiale.

36
 BIBLIOGRAFIE
MANUALE, MONOGRAFII, BROȘURI
1. Galina ULIAN, Andrei MULIC, Lilia DRAGOMIR, GESTIUNEA FINANȚELOR PUBLICE,
Note de curs, CEP USM, Chişinău, 2018, 260 p;
2. Manole T. „Finanţe publice locale.Teorie şi aplicaţii”, Chişinău, 2000, 641p.
3. Secrieru A. „Finanţe publice”, Chişinău, 2004, 520p.
RESURSE ELECTRONICE
4. www.fisc.md- accesat pe 18.04.2020;
5. www.mf.gov.md - accesat pe 18.04.2020;
6. www.primsoroca.md - accesat pe 18.04.2020.

37
ANEXE

38
 Anexa 1

Sursa: http://www.primsoroca.md/
 Anexa 2
Nr.
Numele și prenumele consilierului Partidul
d/o.
1 Cebotari Alexandru PSRM
2 Pușcaș Maxim PSRM
3 Vinogradov Liudmila PSRM
4 Pasincovschii Verginia PSRM
5 Spoială Oleg PSRM
6 Grosu Oxana PSRM
7 Postolati Ana PSRM
8 Anici Ion PSRM
9 Cazac Aurelia PSRM
10 Cerari Robert PSRM
11 Lisnic Vladimir PSRM
12 Parașiac Andrei PSRM
13 Strochina Angela PSRM
14 Ceban Alexandru PSRM
15 Babic Ion ACUM
16 Maxim Ana ACUM
17 Murzac Tatiana ACUM
18 Burlacu Veaceslav ACUM
19 Bucătaru Grigore PDM
20 Costin Iurie PDM
21 Lesco Artur PLDM
22 Moldovan Igor PLDM
23 Melnic Maxim ȘOR
24 Todirean Iurie Forța Nouă
25 Palamarciuc Dumitru Forța Nouă
26 Bodnarenco Elena PCRM
27 Său Victor Independent
Sursa: http://www.primsoroca.md/
 Anexa 3

REPUBLICA MOLDOVA РЕСПУБЛИКА МОЛДОВА

RAIONUL SOROCA СОРОКСКИЙ РАЙОН
CONSILIUL MUNICIPAL SOROCA МУНИЦИПАЛЬНЫЙ СОВЕТ СОРОКА

DECIZIE nr. 38/11

din 29 martie 2019

Cu privire la aprobarea bugetului

Primăriei mun. Soroca pentru anul 2019
(lectura a doua).
În temeiul art. 14 (2) b) a Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia
publică locală, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale
nr. 181 din 25 iulie 2014, Legii nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale, cu
modificările operate prin Legea nr. 267 din 01.11.2013, Legii nr. 303 din 30.11.2018 privind bugetul
de stat pentru anul 2019, Legii nr. 435 din 2.III.2007 privind descentralizarea administrativă, examinând
bugetul local în a doua lectură, Consiliul municipal DECIDE:
1. Se aprobă bugetul Primăriei mun. Soroca pe anul 2019 la venituri în sumă de 56045,6 mii lei
şi la cheltuieli 57424,6 mii lei, cu un deficit bugetar din soldul disponibil în sumă de 1379,0 mii lei.
2. Se aprobă:
2.1. Indicatorii generali şi sursele de finanţare ale bugetului Primăriei, conform anexei nr. 1;
2.2. Componenţa veniturilor bugetului local, conform anexei nr. 2;
2.3. Resursele şi cheltuielile bugetului local conform clasificaţiei funcţionale şi pe programe,
anexa nr. 3;
2.4. Tipurile şi cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în bugetul Primăriei mun.
Soroca conform anexei nr. 4;
2.5. Nomenclatorul tarifelor pentru prestarea serviciilor contra plată de către instituţiile publice
finanţate de la bugetul local, conform anexei nr. 5;
2.6. Plafonul datoriei bugetului local şi plafonul garanţiilor acordate de Consiliul local, conform
anexei nr. 6;
2.7. Efectivul-limită de personal pentru instituţiile finanţate de la bugetul local, conform anexei
nr. 7;
2.8. Cuantumul fondului de rezervă a bugetului local, în sumă de 900 mii lei.
3. Prezenta decizie se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea pe site-ul oficial al primăriei
municipiului www.primsoroca.md; www.primsoroca.eu, şi totodată se comunică prin transmiterea
copiilor:
- Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova;
- Direcţiei Finanţe;
- Primarului.

PREŞEDINTELE ŞEDINŢEI VADIM SÎRGHII

SECRETARUL C/M MARCEL BUŞAN
Anexa 4
 Anexa 5

Resursele şi cheltuielile bugetului Primăriei mun. Soroca pentru anul 2019

Denumirea Cod Suma, mii lei

Cheltuieli recurente, în total 57424,6

inclusiv cheltuieli de personal 21548,0

Investiţii capitale, în total

Servicii de stat cu destinaţie generală 01 6869,3

Resurse, total

Resurse generale 1 6779,3

Resurse colectate de autorităţi/instituţii bugetare

(inclusiv 5,0 mii lei mijloace colectate) 2 90,0

Cheltuieli, total 6869,3

Exercitarea guvernării 0301 5884,1

Datorii interne BERD 1703 85,2

Gestionarea fondurilor de rezervă 0802 900,0

Cheltuieli, total 295,0

Protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor 03 295,0

Resurse total

18,6

Resurse generale 1 295,0

Protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor 3702 295,0

Servicii în domeniul economiei 04 3508,3

Resurse, total

Resurse generale (transferuri) + vînzări 1 5608,3

Resurse colectate de autorităţi /Granturi curente primite de la guvernele altor

state 2 -

Cheltuieli, total: 3805,3

Administrarea patrimoniului de stat 5009 -1500,0

Dezvoltarea drumurilor 6402 5008,3

Gospodăria de locuinţe şi gospodăria serviciilor comunale 06 11360,0

 Resurse, total 11360,0

Resurse generale 8145,5

inclusiv Transferuri generale 1 3205,5

Cheltuieli, total 11350,0

Dezvoltarea gospodăriei de locuinţe şi serviciilor comunale 7502 9860,0

Iluminarea stradală 7505 1500,0

Cultură, sport, tineret, culte şi odihnă 08 4787,8

Resurse, total 4787,8

Resurse generale 1 4767,8

Resurse colectate de autorităţi/instituţii bugetare 2 20,0

Cheltuieli, total 8

Dezvoltarea culturii 8502 1700,0

Sport 8602 2187,8

Tineret 8603 400,0

Stadionul orăşenesc 8605 500,0

Învăţământ 09 28822,2

Resurse, total 28822,2

Resurse generale (transferuri 22273,8) 1 25822,2

Resurse colectate de autorităţi/instituţii bugetare 2 3000,0

Cheltuieli, total 28822,2

Educaţie timpurie 8802 28822,2

Protecţia socială 10 1782,0

Resurse, total 1782,0

Resurse generale

Inclusiv transferuri cu destinaţie specială 1 147,0

Resurse colectate de autorităţi/instituţii bugetare 2 1635,0

Cheltuieli, total 1782,0

Asistenţă socială a persoanelor (nou născuţi) 9006 600,0

Protecţie socială 9012 450,0

Asistenţa socială a persoanelor cu necesităţi speciale (Centrul „Revenire”) 9019 585,0

Mediatorul comunitar 9012 147,0

 (1)
Specialist
(pentru în problemele
resurselor umane)

Personalul

(5.5)
tehnic de deservire
şi auxiliar

orăşenesc
Specialist

(3)
Secretarul Consiliului
(pentru relaţii cu publicul)

preşcolare,
Instrituţiile

şcoala sportivă
(1)
Specialist
(în problemele tineretului

Centrul
„Acasă”
şi sportului)
şi Sport

(1)
Specialist
(în problemele minorilor,
Viceprimar

recrutării şi încorporării)
CONSILIUL ORĂŞENESC

pe problemele sociale,
Educaţie, Cultură, Tineret

Mediator
comunitar
(1)

Arhitect-şef

Staţia
de salvare
(1)

Specialist
(în problemele de reglemen-
Organigrama

tare a regimului funciar)

Primăriei oraşului Soroca

Comunală
Viceprimar

Specialist
(2)
Urbanism, Gospodărie

(în problemele de
pe problemele Construcţii,

construcţie, gospodărie

amenajare
şi înverzire
comunală şi drumuri)

Serviciul pentru
(2)

Specialist
(pentru planificare şi în
PRIMARUL

problemele financiare)
(5)

Specialist (în problemele

perceperii fiscale)
Viceprimar
Buget şi Finanţe
pe problemele Economie,

(1)

Contabil-şef
centralizată
Contabilitatea
(1)

Specialist
(în problemele juridice)
Anexa 6