ELEV:OPREA I.

MARIA
SCOALA: COLEGIUL NATIONAL
”MIHAI VITEAZUL”
CLASA:A IX-A F2
PROF. COORDONATOR:TATIANA
GHEORGHE

:« Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să
înţeleg.» Anonim.
Anonim
CUPRINS:
1.Transcriere din materialul trimis informatii legate de temele :iubirea
,natura si motivele aferente. -18 martie 2020
2.Literatura si filmul-cateva informatii utile intelegerii construirii filmelor
(tehnoredactare,sintaxa filmului)-29 martie
3.Invitatie la film, vizionarea filmului artistic Good Will Hunting însoțit de
câteva cerinte-29 martie 2020
4.Testul 7,Varianta A-30 martie 2020
5.Transcriere  elementele de structura specifice romanului calinescian.-22
aprilie 2020
6.Chestionar ”De ce este Otilia o enigma?”-23 aprilie 2020
7. Tehnoredactare a unor materiale legate de personajul Otilia-28 aprilie
2020
8.Eseu pornind de la afirmatia autorului:"Otilia este eroina mea
lirica,proiectia mea in afara,o imagine lunara si feminină",cu ajutorul unor
materiale trimise;-29 aprilie 2020
8.Expunerea după o imagine dată*compunere legată de o poza de
familie*-6 martie 2020
9.Tehnoredactarea a unui material-7 mai 2020
10. Transcrierea unor informații din manual legate de familie-7 mai 2020
11. Enigma Otiliei-elemente de fresca sociala,Bucurestiul sfarsitului de
secol XX -Bucurestiul in secolul XXI *comentariu legat de cele doua
imagini ale orașului * - 7 mai 2020
12.Etapele redactarii unui text argumentativ (insotite de cerinte) 14 mai
2020

Lucrările incluse în in portofoliu formeaza un ansamblu de idei, întrebări și

răspunsuri,care au rolul de a sintetiza materia, care nu a putut fi parcursa
din cauza viruslui.Suntem fericiți ca putem învața online, pentru ca , astfel
continuam sa capatam cunoștințe, dar mai important, nu le vom pierde pe
cele invatate deja.
CUPRINS:
1.Transcriere din materialul trimis informatii legate de temele :iubirea
,natura si motivele aferente. -18 martie 2020
2.Literatura si filmul-cateva informatii utile intelegerii construirii filmelor
(tehnoredactare,sintaxa filmului)-29 martie
3.Invitatie la film, vizionarea filmului artistic Good Will Hunting însoțit de
câteva cerinte-29 martie 2020
4.Testul 7,Varianta A-30 martie 2020
5.Balada zânei de la Bâlea-Lac-2 aprilie 2020
6.Transcriere  elementele de structura specifice romanului calinescian.-22
aprilie 2020
7.Chestionar ”De ce este Otilia o enigma?”-23 aprilie 2020
8. Tehnoredactare a unor materiale legate de personajul Otilia-28 aprilie
2020
9.Eseu pornind de la afirmatia autorului:"Otilia este eroina mea
lirica,proiectia mea in afara,o imagine lunara si feminină",cu ajutorul unor
materiale trimise;-28 aprilie 2020
10.Expunerea după o imagine dată*compunere legată de o poza de
familie*-6 martie 2020
11.Tehnoredactarea a unui material-7 mai 2020
12. Transcrierea unor informații din manual legate de familie-7 mai 2020
13. Enigma Otiliei-elemente de fresca sociala,Bucurestiul sfarsitului de
secol XX -Bucurestiul in secolul XXI *comentariu legat de cele doua
imagini ale orașului * - 7 mai 2020
13.Formulare text argumentativ-14 mai 2020
4
1.Transcriere din materialul trimis informatii legate de temele :iubirea
,natura si motivele aferente
5
6
7
2.Literatura și filmul
Sintaxa cinematografica

Cadrul- unitatea dramaturgica indivizibila a filmului

-contine o succesiune continua si imagini inregistrate fara oprirea
aparatului de lmat
Secventa- o succesiune de cadre fillmate in aceeasi ambianta
-unitate a sintaxei cinematografice, echivaleaza cu un episod din
desfasurarea naratiunii filmice, se caracterizeaza prin unitate de timp, loc si
actiune
Planuri de filmare
1. Planul general(PG)- este mediu lambiant in care se intampla actiunea
2. Planul intreg(PI)- cuprinde personajul in intregul corpului sau
3. Planul apropiat(PA)- apropierea, filmarea personajelor de la genunchi
in sus
4. Planul mediu(PM)- filmarea personajelor de la brau in sus
5. Prim-planul(PP)- filmarea personajelor la bust(pieptul)
6. Gros-plan(GP)- fata personajului
7. Planul detaliu(PD)- amanunte , detalii semnificative ale obiectelor, ale
personajelor, ale locului
-
separarea intre secvente- se face de obicei cu un fondu
-propozitia sau fraza in limbaj obisnuit
Miscarile de aparat = unghiul de filmare
Dau ocazia spectatorului de a prin care se realizeaza urmarirea,
deveni participant la actiunea unui subiect
filmului, de a patrunde in unghiul subiectiv- un psj.
psihologia personajelor, in urmareste detaliile decorului
actiunea

PANORAMAREA- urmarirea unei miscari in pozia xa a aparatului de filmat

-prezentarea pe larg a locului desfasurarii actiunii, nu cu sublinierea
circumstantei sale
-unghiuri subiective
RAFF PANORAMIC- schimbarea unor locuri de desfasurare a actiunii
TRAVELLING- apropierea, indepartarea, alaturare de psj
ZOOM- se foloseste pentru detalii- prindepartarea de subiectul filmat(care este un
detaliu), se realizeaza dizolvarea lui in ansamblul din care face parte
-mentinerea in prim plan a unui peisaj in miscare
8
SCHIMBAREA DE SHARF( sau claritate)- din planul intreg in planul apropiat
-din planul apropiat in planul intreg
FONDU- inchiderea sau deschiderea imaginii din alb sau din negru
Racorduri:
1. racorduri clasice - aproape toate filmele nareaza ceva
-ajuta la conturarea starii personajelor, a suspansului
-racord bazat pe elipse
2. racorduri expresive - sparge continuitatea fireasca a naratiunii
-intrarea intr-un pasaj simbolic
3. racorduri de idei- genericile introductive sunt realizate cu record de idei
PUNCTUATIA FILMICA
-marcheaza semnificatia narativa a cadrelor si secventelor
Ex: fondu-ul de inchidere-stingerea gradate a imaginii in negru, rareori in alb, in functie
de semnificatia dorita
de deschidere- sens invers
*volet-ul- efect vizual care face trecerea de la un cadru la altul

 Se utilizeaza preponderat in filmele artistice , confera senzatia de nevrosimilitate

 Efect surpriza
 Pot lua forma unor embleme animate, insotite de un efect sonor
 In filmul dramatic volet-urile pot deturna semnificatiile actiunii
 Pasaje
ANTICIPAREA-un truc vizual pauza in actiune, personaj
FLASHBACK-intoarcerea la evenimente anterioare din experienta personajului prin
utilizarea unor scene ce repreznta astfel de ocazii
-ofera informatii in plus despre fundalul naratiunii
GAG-efect comic in teatru si cinematografie , rezultat din evenimente ,structii
contrastante , care creeaza surpriza , efect iluzorii
Ex:cladiri in flacari , masini zdrobite ,picturi mate etc.
GROTESC-categorie estetica,reflectand realitatea in forme
fantastice,bizare,disproportionale,caricaturale
EX:AVATAR,2D,3D,IMAX
*pentru efecte vizuale (volet-uri)
1. Animatie-personaje animate care interactioneaza cu lumea *reala* din filme
(filme:MARRY POPPINS)
2. Miniatura –construira de modele de medii pt a reprezenta orase intregi, vehicule
masive (ex. METROPOLIS s-a folosit miniatura pentru a reprezinta un oras al
viitorului)
3. Picturi matte (tablouri specializate )- VRAJITORUL DIN OZ
4. Opriti miscarea- ANOMALISA
5. Dublarea (gemeni, clone,roboti asemanatori unui personaj)- MATRIX
 9

*era digitala permite reluarea si integrarea instantanee a actorilor dublati

6.CGI-necesita echipaj tehnic cu experienta software si hardware scumpe
-imagini generate de computer

9
MONTAJUL- narativ-linear-> actiunea se desfasoara sub ochii nostri
-narativ-alternant-> actiunea se desfasoara pe mai multe planuri(politiste,
mister, thriller)
- narativ in acolada-> folosit in continuitatea cronologica a actiunii este
rupta prin flashback sau flashforward; actiunile se intampla in plan mental, spiritual al
unui personaj(amintiri, premonitii, viziuni)
MUZICA DE FUNDAL- acompaniaza actiunea si intensifica sau sugereaza o anumita
atmosfera, emotie, sau imagini vizuale dintr-o scena anume
Prim-planul- pentru a evidential expresii ale fetei, mimica, starea de spirit, atmosfera
-prim-planul mainilor->forme subtile de sugestie(ex: o mana curbata
sugereaza mangaierea, pumnul strans sugereaza furia)
- prim-planul se concentreaza pe un detaliu pentru a elucida o idée, un
concept, o emotie, pentru efecte dramatice
Punctul de vedere desemneaza perspective prin care spectatorii vad actiunea desfasurata
pe ecran
 prin intermediul lentilei camerei de filmat
 prin personaje
 voce narator
Scene obligatorii - romantice->tema=dragostea
dezvaluirea misterelor
scena finala
Tag- scena finala a unui film(apare dup ace a fost dezvaluit deznodamantul)
Tipologia personajelor: ex: artisti, stapani, criminali etc.
Vigneta- o scena poate fi decupata din film, construind o parte de sine statatoare
Ex: Nu voi mai suferi niciodata de foame – Scarlett O’Hara->Gone with the wind
Zgomot- de fundal->adauga atmosfera si realism unei scene
-de suprafata

Secventa-film
INTRO- textul filmic este structurat pe un cod vizual(culori, luminozitate,
gestualitate,mimica, proxemica, vestimentatie) si pe trei coduri sonore(vorbirea, muzica,
efectele sonore)
Spectatorul, etern dominat de iluzia realitatii, unde sa confere continutului
priceput coerenta existentei reale.( Extragem semnificatiile secventei la final)
Secventa X, echivaleaza cu un episode din desfasurarea naratiunii filmice(Numele
filmului)
Cadrele au unitate identical si pot anticipa tema filmului …………. Dintre idei se
pot mentiona …………… ( Formularea ideilor desprinse din secvente sau relatam actiunea
secventei)
Este schitat mediul ambient in care se intampla actiunea (Planul general de filmare).

10
Apoi, prin planul detaliat sunt selectate detalii semnificative ale
obiectelor/personajelor/locului. Aparitia personajului Y si personajelor-
Personajele(Descrierea)
Personajul principal Z retraieste o scena din trecut asociata cu imaginea unui/unei
…………. .Imaginea constituie un flashback. In coloana sonora
(pot) interveni sunete/vorbe care sugereaza o amintire………. . Continuitatea cronologica
e risipita prin flashback.
In realitatea filmica prezenta intervin actiuni care se intampla in planul
mental/spiritual al personajului. Isi aminteste, are premonitii, viziuni etc.
Actiunea se desfasoara in curte/casa/pe malul lacului/etc. Conturarea starii
personajului(Denumim starea)/a reactiilor(Numim)
Filmarea de tip * prim-plan are rolul de a sublinia …………. .
* gros-plan
♦ Reflectiile in ferestre, oglinzi, alte suprafete asemanatoare

Efecte speciale
* deschid cai simbolice

Volet-ul transmite/sustine starea de neverosimie/surpriza/etc.

Elipsa se utilizeaza pentru a detalia pentru pause temporal
Genericul * introductiv+idei
* final+motive
Confruntarile dintre protagonist-antagonist se repeat/nu sunt repetitive in diverse
decoruri/vesminte/etc.
In planul 1 apare o femeie/un barbat/un copil/etc.
In planul 2 discuta despre ………… . Detaliile vestimentare se pastreaza de la un cadru
la altul. De asemenea, sunt evidentiate directia de privire a personajelor aflate in dialog,
pozitia lor in cadru, limbajul corpului
Discutia dintre X si Z se incheie cu …………. .
Suspansul este generat de multiple planuri montate in paralel/…../….. .
Identitatea spatiului e asigurata de eclaraj si sunet care genereaza suspans, sau e create
prin incadraturi descriptive.
Realizatorii filmului au ales cateva simboluri ….. .
Intre secventele de interior si cele de exterior trecerile se fac prin intermediul unui
personaj(intra/iese pe usa)
Regizorul decupeaza intalnirea dintre X si Y si ne introduce in spatiul
restaurantului/casei/gradinii/etc. Trecerea se face prin personaje colaterale.
In scena A il vedeam pe Y cum se opreste/discuta/etc., apoi paraseste cadrul si lasa
locul lui B …..
Coloana Sonora. Muzica e sincrona cu montajul. Se insinueaza discret/treptat/similar,
timp in care il vedem pe B ……. . iesirea din real( se face printr-un obiect …..)

Prin fondu se marcheaza trecerea timpului carec afecteaza cursul evenimentelor.

Final+Citat
11
3.Invitatie la film

GOOD WILL HUNTING

CUM VA EXPLICATI REFUZUL UNUI TRASEU BIOGRAFIC DE
SUCCES , TRASEU CARE SE DESENA FIRESC PORNIND MAI ALES
DE LA GENIUL SAU MATEMATIC?
Protagonistul, Will , nu poate renunta la actuala sa viata , alaturi de
prietenii lui . El este obisnuit cu mediul si prefera acea viata simpla, dar
sigura, in detrimentul vietii pe care ar putea s-o aiba. Desi el este un geniu,
nu pune la incercare relatiile cu oamenii la care tine.
FORMULATI APRECIERI LEGATE DE RELATIA LUI WILL HUNTING
CU PSIHOLOGUL SAU.
In ciuda faptului ca la inceput relatia lui Will cu psihologul sau nu a
fost tocmai una placuta, Will va ajunge , in timp, sa recunoasca ajutorul
primit de la acesta. In primele sedinte, el evita sa vorbeasca despre el
insusi . Psihologul, totusi , va reusi sa-si faca pacientul sa accepte soarta
care i-a fost pregtita.
COMENTATI EFECTUL IUBIRII IN TRANSFORMAREA
PERSONAJULUI.
Trecutu lui Will va pune piedici in relatia acestuia cu studenta
Skylar.Cand totul iese la iveala, in ciuda faptului ca acestia erau atasati , o
indepartare se produce intre cei 2. De fapt , frica lui Will de a se atasa de
cineva , este o piedica. El va depasi totusi acest moment, realizand ca
dragostea ar trebui perceputa ca pe un lucru bun , nu ca pe o frica si o va
accepta.

12

4. Testul 7,Varianta A
13
14
5.Balada zânei de la Bâlea-Lac

15
16
17
6.Transcriere  elementele de structura specifice romanului calinescian

18
19
20
21
22
23
7.Chestionar ”De ce este Otilia o enigma?”
Acest chestionar a fost transmis și rezolvat online.

24
8. Tehnoredactare a unor materiale legate de personajul Otilia
 Otilia-Enigma feminitatii

Originalitatea personajului Otilia vine din asimilarea originală a dimensiunii

sociale
a feminității - la începutul secolului al XX-lea femeia începe a-şi consolida
independența și
puterea de decizie – cu dimensiunea estetică vadit experimentală în construcția sa.
Contextul
in care evoluează eroina - intrigi, prejudecăți, invidii, percepții vădit deformate ale
realității -
ii asigură un mediu de dezvoltare constrângător şi chiar nociv, care o obligă la o
permanentă
rezervă în relație cu cei din jur, situație căreia i se adaugă statutul ei de orfană, care a
făcut-o,
de mică, să se adapteze la cele mai neașteptate împrejurāri ale vieții.
G. Călinescu vorbeşte despre existența în realitate a unui vag model al Otiliei,
mai degrabă
o amintire din copilărie către care se întoarce, matur fiind, ca la o inexplicabilă muză:
„Copil
fiind, am cunoscut în mediul familiei o fată cu mult mai în vârstă decât mine și care
îmi era
rudă. Nimic de niciun ordin afectiv n-a putut să se ivească nici dintr-o parte, nici din
alta, nici
nu stiam atunci că există dragoste. Acea Otilie, căci așa se numea, îmi inspira respect
pentru
că îmi dăduse o carte de lectură în limba germană, cu frumoase ilustrații, cred că
urmase și
un institut străin. Pe urmă a dispărut din atenția mea, n-a mai dat, mai târziu, vreun
semn
de viață. În adolescență și în anii ce au urmat, când s-a deșteptat în mine viața
afectivă, din
imaginile confuze ale copilăriei a luat contur o figură de fată, pe care n-am putut s-o
confrunt,
din curiozitate, cu originalul, pentru că nu am nicio fotografie. Nici nu poate fi vorba
de vreo

25
revelare spontană a vreunei afecțiuni infantile, ci de verificarea unei scheme feminine
recla-
mate de natura sufletului meu." (G. Călinescu, Esența realismului)
Adevărat centru luminos al romanului, Otilia este un personaj tridimensional
care nu
poate fi încadrat în vreo tipologie, pentru că în ființa ei se asimilează ingenuitatea și
maturi-
tatea, pragmatismul și naivitatea, frivolitatea și înțelepciunea. Personajul este
construit prin
mijloace directe și indirecte, într-o desfășurare epică amplă și profundă, care combină
mijloa-
cele clasice de caracterizare cu tehnici moderne precum comportamentismul,
relativizarea
perspectivei și contrapunctul, menite a-l proiecta într-o lumină nouă, deschisă la
interpretãri
diverse. Naratorul o conturează, prin caracterizare directă, ca o ființă a contradicțiilor:
„Fața
măslinie, cu nasul mic și ochii foarte albaştri, arăta și mai copilăroasă între multele
bucle şi
gulerul de dantelă. Însă în trupul subțiratic... era o mare libertate de mişcări, o
stăpânire
desăvârșită de femeie".
In carte apar, de fapt, mai multe Otilii, fiecare ipostază fiind veridică și pe
deplin justifi-
cată comportamental, fără a se produce dizarmonii în relație cu cei din jur: pentru
Felix este
copilăroasă, tandră, jucăușă, dar şi maternă, responsabilă în legătură cu viitorul lui, cu
spirit
de camaraderie; în relație cu Pascalopol se arată răsfățată și capricioasă, atrasă de lux
și dor-
nica de protecția unui bărbat matur; pentru moș Costache rămâne „fe-fetița mea",
ingenuă şi
cuminte, pe care simte nevoia să o apere de răutatea oamenilor. Pe de altă parte,
membrii cla-
ului Tulea o percep prin filtrul îngust al egoismului și al interesului meschin. Pentru
Stănică,
una este ,o fată deșteaptă", care „se descurcă în viață", sintagnme depreciative, în
fond, prin
care arivistul sugerează frivolitatea senzuală, cochetăria și abilitatea în câștigarea
simpatiei
bărbaților. Fire vulgară și aplecată spre aventură, Stănică nu se dă în lături de la a-i
face curte
26
Otiliei, insinuând că ar fi păcat „să rămână atâta avere pe mâinile altora". In aceeaşi
categorie
a minților masculine deformate se situeazã si Titi, fiul debil al familiei Tulea, atras şi
el in mod
obscur către Otilia, despre care mama sa îi sugerează că ar fi o femeie uşoara („Fete
ca ea pen-
tru asta sunt. Să trăiască discret cu băieții de familie..."). Prin procedeul
autocaracterizării,
eroinei ii este pusă în valoare luciditatea şi preocuparea de a se intelege pe sine.
Marturiseşte
ca este o fire dificilă, care se plictiseste usor si suferă când este contrariată.
Intelectual, se con-
sideră iremediabil mediocră", iar temperamental – “0 zăpăcita”. Se dovedește însă
matură,
profunda şi analitică, mai ales în meditațiile pe tema feminității: ,Singura noastră
formă de
inteligență, mai mult din instinct, e să nu pierdem cei câțiva ani de existență, vreo
zece ani cel
mult. Cât crezi tu că mai am eu de trăit, în întelesul adevarat al cuvântului? Cinci,
şase ani".
Caracterizarea indirectă reiese din fapte, gesturi, vorbe, din relațiile eroinei cu
celelalte
personaje, dar și din mediul în care trăiește. O secvență descriptivă relevantă din acest
punct de vedere este cea în care apare camera Otiliei, de la finalul capitolului I, atunci
când
Felix este invitat să doarmă acolo, pentru că nu i se pregătise o odaie. Percepută de
tânăr ca un
original ,ascunziş feminin", camera pare inițial o aglomerare haotică de obiecte, a
căror logică
practică și, mai ales, simbolistică, se dezvăluie treptat. Mobila veche, de lemn masiv,
ii asigură
„un aer batrânesc și elegant", atenuat de lucirea pereților tapetați. Masa de toaletă
prevăzută
„cu trei oglinzi mobile" mărturiseşte plăcerea locatarei de a se studia îndelung, în
vreme ce
dezordinea de pe ea, ca și mulțimea fardurilor, îi evocă lui Felix ,o cabină de actriță".
Firea
artistică a Otiliei este vizibilă în existența unui taburet rotativ de pian, pe când cărțile
- „cele
mai multe nemțeşti, dar și romane franțuzești" – se constituie în indicii ale
preocupărilor ei
27
culturale. Cu alte cuvinte, toate obiectele „vorbesc" despre personalitatea fetei,
configurând
un tablou anticipativ al evoluției acesteia de-a lungul romanului.
Dintre numeroasele interpretări critice ale Otiliei, cea care surprinde cel mai
bine ima-
ginea personajului, situând-o în arealul intențiilor mărturisite ale autorului, îi aparține
lui
Constantin Ciopraga: „Destinul Otiliei nu se relevă nici prin Felix, nici prin
Pascalopol,
care nu au în existența ei un rol catalizator, nici prin muzică, nici prin evaziunea în
exotic.
Eroină a unor incompatibilități fără ieșire, destinul ei este de a rămâne în ambiguitate,
între
da și nu, între solar şi mister, între real şi utopic, aparent undeva într-un anotimp
muzical
și nedefinit, în realitate sugerând un fel de demonie, înscriindu-se simultan în Eternul
feminin şi în clipă." (Constantin Ciopraga, „G. Călinescu: Romanul situațiilor duble",
în
Personalitatea literaturii române)
9. Romanul Enigma Otiliei reprezintă tranziția călinesciană de la tradiționalism
la
modernism, filtrată prin experiența criticului şi a esteticianului. Prin el, autorul îşi
exprimă,
implicit, convingerea că romanul interbelic trebuie să păstreze canoanele
clasicismului -
„Singurul mod de a crea durabil și esențial." (Sensul clasicismului) -, dar modelate pe
o atmosferă şi pe o problematică moderne. Arta sa narativă va fi, prin urmare,
consonantă cu
acest principiu: funcțiile naratorului sunt mai complexe decât în vechiul roman,
narațiunea
la persoana a III-a este complicată prin stilul indirect liber și prin monolog,
descrierile ample
denotă spiritul enciclopedic și erudiția asimilabile, în mod flexibil, unei opere de
ficțiune, ca și
digresiunile pe teme culturale, iar crochiurile naturaliste și încercările de analiză
psihologică
arată permeabilitatea autorului la noul model romanesc.

28
9.Eseu
29