1

REGLAREA EMOŢIONALĂ

“THE NEGATIVE & THE POSITIVE SIDES”

Lect. univ. Silviu Matu

Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Definiţie

• Reglare emoţională: Procesul prin care o persoană

poate alege ce emoţii trăieşte, momentul în care le
trăieşte şi felul în care experienţiază şi exprimă aceste
emoţii” (Gross, 1998, p. 275)
 3

• Reglarea emoţională - un concept “umbrelă”

Reevaluare Supresie
Distanţare
Distragere Acceptare
Umor Evitare
Detaşare Ruminaţie experenţială
Reframing Strategii de
mindfulness
 4

Probleme în definirea strategiilor

• Exemplu:
– Instrucţiune pentru detaşare: „raportaţi-vă la imagini ca şi cânt nu sunt
în nici un fel legate de propria persoană sau de contextul în care vă aflaţi,
ca şi un antropolog care priveşte imaginea detaşat…” (Ochsner et al., 2004;
g/
Koenisberg et al., 2010) Reframin
e
reevaluar

• Serie de critici care contestă utilitatea / realitatea

fenomenului de reglare emoţională (Cole, 2004; Zinbarg & Mineka,
2007; Kappas, 2011; Mesquita & Frijda, 2011)
– Un artefact al paradigmei experimentale în care este studiat fenomenul;
studiile nu au validitate ecologică
– Reglarea emoţională este parte a generării / exprimării emoţiilor
– Conceptul nu aduce mai multe explicaţii decât alte concepte deja existente
Modelul procesual al reglării emoţionale
(Gross, 1998; Gross & Thompson 2007)

Modularea
Selectarea Modificare Centratrea Modificarea tendinţelor
situaţiei a situaţiei atenţiei evaluării de răspuns

Strategii focusate pe Strategii

antecedente focusate pe
răspuns

Ruminaţie

Reevaluare cognitivă Supresie şi Acceptare

Modelul reglării emoţionale şi modelul ABC

Procesul generativ al emoţiei

Strategii focusate Strategii focusate

Reevaluare pe antecedente
pe antecedente

Hoffmann şi Asmundson (2008) acceptare/mindfulness

A B c
Evenimente activatoare Credinţe/Gânduri Consecinţe
Reglarea emoţională este un proces în
continuă desfășurare

Gross (2015)
Ce consecinţe au strategiile?
• Studii experimentale care arată consecinţe diferite ale
strategiilor de reglare emoţională (Gross, 2002).

Reevaluare Supresie

Experiența subiectivă

Reduce emoţia negativă Amplifică emoţia / nu modifică emoţia

Răspunsuri fiziologice

Reduce EDA Creşte EDA

Performanţe cognitive
Afectează memoria
Nu afectează memoria
Consumă resurse
Relevanţa clinică şi ecologică?
• „gândeşte-te la film de aşa manieră încât să nu simţi
nimic” (Gross, 1998b)

• „în timpul discuţiei gândeşte de aşa manieră încât să te

simţi calm şi liniştit” (Butler et al. 2003)

• David & Szentagotai (2006): un gând trebuie să fie

credibil pentru a determina o modificare emoţională.
 10

Studiile corelaţionale
• O metaanaliză cantitativă realizată pe 114 studii:
– ruminaţia, supresia şi evitarea se asociază puternic cu diferite forme
de psihopatologie
Ø efectele sunt mai puternice în cazul eşantioanelor clinice
– reevaluarea şi acceptarea asociere negativă redusă cu psihopatologia
(Aldao et al., 2010)

• Alte studii recente:

– Strategiile disfuncţionale sunt asociate cu simptomatologia anxioasă la populaţia
de vârsta a III-a (Orgeta, 2011)
– Moderează relaţia dintre imaginea corporală şi psihopatologie (Hughes & Gullone,
2011)
– Se asociază cu ajustarea la durere pentru persoanele cu durere cronică (peste
abilităţile de coping cu durerea), dar nu contribuie explicarea dizabilităţii
datorate durerii cronice (Agar-Wilson & Jackson, 2011)
 11

Studiile clinice
• Un studiu clinic controlat arată că un training de dezvoltare a
abilităţilor de reglare emoţională adăugat CBT clasic creşte eficienţa
terapiei (Berking et al., 2008)

• Un studiu pilot pre- / post- arată că CBT îmbunătăţeşte abilităţile de

reglare ale copiilor cu ASD înalt funcţionali şi ale părinţilor acestora
(Scarpa & Reyes, 2011)

• Un studiu privind tratamentul dependenţei de alcool prin CBT arată

că deficienţele în reglarea emoţională prezic consumul de alcool atât
în timpul terapiei cât şi după aceasta:
– „especially the ability to tolerate negative emotions” (Berkinget al., 2011)
 12

The positive side

• Se cunoaşte mai puţin despre reglarea emoţiilor pozitive
– reevaluarea poate creşte sau descreşte amuzamentul (Giuliani et al., 2008)
– se consideră că reglarea disfuncţională a acestora ar putea fi implicată în
tulburările bipolare (Carl et al., 2013; Gruber et al., 2011);

• Persoanele cu rezilienţă crescută experienţiază emoţii mai

pozitive în faţa evenimentelor negative
– un studiu de la laborator testează rolul de mediator al emoţiilor pozitive
între rezilienţă şi distres (Tugade & Fredrikson, 2004)
 13

Reglarea emoţiilor pozitive

• Două strategii: „dampening” vs. „savoring”

• Derivate din studiile legate de ruminaţie:

– Ruminaţie negativă și pozitivă în legătură cu propriile emoţii:
üDampening: „Chiar dacă mă simt bine, o să treacă starea asta”
üSelf-focused positive rumination: „Reușesc tot ce îmi propun”
üEmotion-focused positive rumination: „Mă gândesc la cât de
bine mă simt”

• Savoring este diferit de a fi mindfull (Kiken et al., 2017).

• Ambele sunt implicate în tulburările emoţionale și de

anxietate.
 14

Reglarea emoţiilor pozitive

• Dampening of PA – asociat cu simptomele depresive
(chiar și longitudinal; Raes et al., 2012).

• Ruminaţia pozitivă conduce la creșterea afectului pozitiv

atât la pacienţii cu depresie cât și cei bipolari, dar
dampening-ul are un efect paradoxal pentru cei cu
episoade maniacale anterioare (Gilber et al., 2013).

• Stretegiile de tip savoring sunt asociate cu emoţii pozitive

în populaţia generală, dar contează și diversitatea
strategiilor folosite (Quoidbach et al., 2010).
 15

Re-evaluarea şi gândirea pozitivă

• Se pare că reevaluarea şi gândirea pozitivă îi ajută pe cei
care nu au nevoie de ea, şi nu au efect (au efect invers)
pentru cei cu vulnerabilitate:
– positive self-statements sunt doar eficiente pentru cei cu stimă de sine
crescută (Wood et al., 2009)
– reevaluarea pozitivă este eficientă pentru cei cu nevrotism scăzut (Ng & Diener,
2009)

• Rolul credibilităţii şi al raţionalităţii/iraţionalităţii

reinterpretărilor pe termen scurt vs. termen lung
 16

Protocolul unificat - bazat pe deficite în ER

Fairholme et al., 2009.

• Rezultate preliminare:
– La fel de eficient ca intervenţiile „clasice” la post-test și follow-up;
– Număr mai mic de drop-out-uri.
(Barlow et al., 2017)
 17

Concluzii
• Pe termen scurt strategiile care vizează creşterea emoţiilor
pozitive şi descreşterea celor negative sunt eficiente

• Pe termen lung datele de până acum arată că este mai

importantă lipsa strategiilor disfuncţionale decât prezenţa celor
funcţionale

• Se cunosc puţine despre reglarea emoţiilor pozitive dar se crede

că aceasta poate afecta modul în care sunt resimţite şi ar putea
avea implicaţii pentru dezvoltarea unor tulburări emoţioanle

• Strategiile care promovează emoţiile pozitive au efecte

contrastante în cazul celor cu vulnerabilitate
Mulţumesc pentru atenţie!

silviu.matu@ubbcluj.ro