STAGIUL I

Ancheta epidemiologică în bolile transmisibile

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
• totalitatea investigaţiilor efectuate în diferite grupuri de persoane în scopul depistării
cauzelor apariţiei şi evoluţiei bolilor (transmisible sau netransmisibile) pentru elaborarea
măsurilor de prevenţie şi combatere a acestora.

OBIECTIVE
1. rezolvarea urgenţelor în epidemiologie;
2. precizarea PE in BT: ex: filiatia cazurilor pornind de la cazul „index” (primul caz de
BT depistat) in izbucnirile/epidemii de BT;
Exemple: rujeola, varicela, HVA etc ;
3. realizarea de prognoze asupra evoluţiei naturale a bolilor transmisibile;
4. evitarea “importului” şi “exportului” unor boli transmisibile
Exemple:
- “import” pentru România: malaria - din Turcia
- “export” pentru România: TBC în cazul persoanelor ce provin din zone unde boala
este ţinută sub control (ţările din Vestul Europei) şi care călătoresc în România;
5. cunoaşterea FR implicaţi în producerea unor maladii transmisibile/netransmisibile
Exemplu: H. pylori → ulcerul gastro-duodenal;
6. elucidarea etiologiei multifactoriale a BNT cu extindere în populaţie;
Exemple: fumatul, HTA, dislipidemiile, obezitatea, stressul - pentru boli cardiovasculare;
7. orientarea producţiei de materiale biologice (vaccinuri);
8. îmbunătăţirea programelor naţionale şi internaţionale de prevenţie şi combatere;
9. evaluarea eficacităţii măsurilor de prevenţie şi combatere aplicate în populaţie;

METODE DE REALIZARE A A.E.

1. anamneza (interviul sau convorbirea) cu bolnavul şi/sau cu anturajul acestuia;
2. observaţia epidemiologică → semnalarea unui fenomen în populaţie;
3. metoda descriptivă → prezentarea detaliată a unui fenomen;
4. metoda analitică → identificarea, diferenţierea şi studierea părţilor componente ale unei
probleme de sănătate cu scopul de a realiza caracterizarea ei, a populaţiei în care a apărut
şi a factorilor care au concurat la declanşarea fenomenului morbid;
5. metoda analitică + biostatistica → meta-analiza = procedeu sistematic de combinare a
rezultatelor unor cercetări diferite asupra aceluiaşi subiect;
6. experimentul epidemiologic → verificarea ipotezelor privind apariţia şi evoluţia unui
proces epidemiologic;
7. comparaţia (istorică, geografică, populaţională – după vârstă, sex, profesie) →
cunoaşterea istoriei naturale a unei boli, particularităţilor temporale şi spaţiale ale PE şi ale
manifestărilor clinice;
8. screeningul (triajul epidemiologic) → depistează într-o populaţie aparent în stare bună
de sănătate persoanele probabil afectate de boală pentru a fi supuse unor investigaţii
suplimentare sau pentru aplicarea precoce a măsurilor prevenţionale;
9. biostatistica → asociată cu oricare dintre metodele enumerate anterior, le creşte
eficienţa în sintetizarea şi interpretarea informaţiilor obţinute;
10. metoda matematică → presupune transpunerea în ecuaţii matematice a parametrilor
biologici, medicali şi sociali, cu ajutorul modelelor matematico-epidemiologice;

Tipuri de anchetă epidemiologică

A. Ancheta epidemiologică operaţională
– prevenţională
– de combatere (de urgenţă)
B. Anchete epidemiologice speciale (de cercetare)
1. descriptive (observaţionale, transversale) – lansarea ipotezelor;
2. analitice – demonstrarea ipotezelor;
3. metaanaliza – verificarea ipotezelor;
4. studii de analiza deciziei – aplicarea în practică.

A. Anchete epidemiologice operaţionale

I. Ancheta epidemiologică prevenţională
• evaluează starea de sănătate a populaţiei şi riscurile la care aceasta este expusă;
• starea de sănătate se expima prin indici care se referă la:
- populaţia de (aparent) sănătoşi (ex. la angajare etc.);
- dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copiilor şi adolescenţilor;
- durata medie a vieţii (F=75,8 ani; B=68,7 ani).
• A.E. de tip transversal
• A.E. de tip longitudinal
II. Ancheta epidemiologică de combatere (de urgenţă)
• stoparea evoluţiei şi lichidarea unui proces epidemiologic;
• utilitate practică în bolile transmisibile;
• realizată de către medicul de familie din teritoriul urban sau rural;
• se adresează tuturor categoriilor de persoane din focarul epidemic:
- bolnavi cu forme tipice sau atipice de boală;
- suspecţi (persoane presupuse a prezenta forme atipice sau inaparente de boală);
- purtători cunoscuţi de agenţi patogeni;
- foşti bolnavi aflaţi în stadiul de convalescenţă şi la care diagnosticul s-a stabilit
retrospectiv;
- contacţi direcţi şi indirecţi cu cazul sau cazurile index.

Etapele A.E. de urgenţă

a) Etapa de orientare (preliminară)
→ realizată de către medicul de familie;
  depistarea şi diagnosticarea precoce a cazurilor de boală;
 stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic;
 elaborarea şi aplicarea măsurilor antiepidemice de urgenţă
→ izolarea bolnavilor, a suspecţilor şi a posibililor contacţi;
 decontaminare, dezinsecţie, deratizare (D.D.D.);
 intensificarea măsurilor de educaţie pentru sănătate a populaţiei;
 informarea operativă a unităţilor sanitare ierarhic superioare, privind situaţia
epidemiolgică apărută şi măsurile preliminare adoptate (declarare);
 fişa de anchetă epidemiologică de urgenţă (de raportare);
b) Etapa de aprofundare (definitivă)
→ medici de familie + epidemiologi + alţi specialişti → se realizează A.E. definitivă şi se
completează fişa de anchetă epidemiologică;
– modul de izolare (spital, izolator sau la domiciliu) şi tratamentul bolnavului pe toată
durata bolii;
– diagnosticul definitiv al bolii şi al formei evolutive;
– situaţia epidemiologică a bolnavului vindecat clinic şi externat → purtător sau
nepurtator de agenti patogeni;
– dispensarizarea după revenirea în teritoriu;
– modurile şi căile de transmitere a agenţilor patogeni şi eficienţa măsurilor de neutralizare
a acestora → metodelor de DDD (dezinfectie, dezinsectie, deratizare)
– supravegherea epidemiologică şi clinică a contacţilor
→ pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective;
– evaluarea receptivităţii populaţiei (fondul imunitar etc.);
– evaluarea măsurilor de prevenţie aplicate în focar şi perifocar;
– măsuri de educaţie pentru sănătate;

Metodologia desfăşurării A.E.

I. Cunoaşterea particularităţilor factorilor PE prin culegerea, prelucrarea şi interpretarea
datelor epidemiologice;
II. Elaborarea măsurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic şi evitarea reapariţiei
lui;
III. Verificarea aplicării corecte a măsurilor igienico-sanitare şi anti-epidemice şi
urmărirea eficienţei lor;
IV. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică.

I. Cunoaşterea particularităţilor factorilor PE prin culegerea, prelucrarea şi

interpretarea datelor epidemiologice:
→ se realizează prin: anamneză (convorbire sau interviu)
observaţie epidemiologică
investigaţii de laborator
informaţii speciale.
1. Culegerea datelor
Anamneza (convorbirea, interviul) pentru
→ obţinerea de informaţii referitoare la factorii epidemiologici ~ de la bolnav şi/sau de la
anturaj:
– data probabilă şi circumstanţele contaminării
– data debutului real al bolii
→ permit stabilirea perioadei de incubaţie a bolii (retrospectiv);
– precizarea momentului infectant (unul sau mai multe momente posibil infectante);
– asocieri posibile între primele simptome şi consumul de alimente, apă;
– relaţiile cu anumite persoane din familie, rude, colectivitate, loc de muncă, mijloace de
transport în comun
→ printre contacţi se poate afla sursa de agent patogen;
→ contacţii receptivi - măsuri de prevenţie (vaccinare, antibiotice, Ig).
- călătorii efectuate;
- antecedentele patologice de tip infecţios şi ce preparate imunizante a primit
→ informaţii despre receptivitate;
- existenţa în ambientul bolnavului a animalelor domestice, sălbatice, rozătoare, păsări,
artropode şi relaţiile stabilite continuu sau accidental cu acestea
→ informaţii despre sursă sau despre moduri si cai de transmitere (MCT).

Observaţia epidemiologică
• aprecierea condiţiilor igienico-sanitare ale locuinţei;
• calitatea igienei corporale şi a alimentaţiei;
• modul de îndepărtare a reziduurilor;
• situaţia instalaţiilor tehnico-sanitare;
• întreţinerea animalelor
→ în focarul epidemic / la locul de muncă / în întreaga colectivitate.
Investigaţiile de laborator
• utile pentru:
– depistarea surselor de agent patogen;
– cunoaşterea receptivităţii populaţiei;
– cunoaşterea modurilor şi căilor de transmitere.
Informaţiile speciale
 situaţia topografică a localităţii;
 natura solului, a surselor de apă;
 reţeaua de comunicaţii;
 condiţii climatice şi meteorologice;
 morbiditatea, mortalitatea;
 situaţia bolilor transmisibile şi a vaccinărilor;
 alimentaţia, aprovizionarea cu apă potabilă.
2. Prelucrarea datelor
 sistematizarea informaţiilor;
 includerea în variate documente (fisa de AE, tabele, grafice, schiţe, hărţi etc.);
  facilitarea aplicării;
 măsurilor de prevenţie şi combatere.
3. Interpretarea datelor
 analiza datelor din tabelul cu persoanele diagnosticate:
- repetarea aceluiaşi nume → existenţa unui focar familial;
- repetarea aceleiaşi adrese → existenţa probabilă a sursei în locuinţa sau în colectivitatea
respectivă;
- repetarea aceluiaşi grup de vârstă → indicaţii asupra receptivităţii la boală;
- menţionarea aceleiaşi profesii → caracterul profesional al îmbolnăvirii;
 analiza schiţelor (hărţilor) localităţii sau a colectivităţii în care a apărut focarul
epidemic
→ posibila grupare a îmbolnăvirilor în zona din apropierea sursei de apă potabilă sau de-a
lungul apei curgătoare
→ informaţii asupra sursei de agent patogen, a modului şi căilor de transmitere;
 datele prezentate grafic → concluzii referitoare la debut, modul de evoluţie în timp,
vârful epidemiei, perioada de descreştere a acesteia etc.

II. Elaborarea măsurilor pentru lichidarea procesului epidemiologic şi evitarea

reapariţiei lui
1. Măsurile igienico-sanitare (comune, generale):
- recomandate de legislaţia de profil;
- au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de igienă individuală, de familie sau de
colectivitate, a mediului ambiental natural sau ocupaţional.

2. Măsurile anti-epidemice (de combatere, de control)

a) Măsuri faţă de bolnavi:
- depistarea activă şi precoce a cazurilor;
- izolarea bolnavilor în spital sau la domiciliu + tratament;
- declararea nominală sau numerică;
- măsuri de decontaminare, dezinsecţie, deratizare.
b) Măsuri faţă de suspecţi:
- aceleaşi ca şi faţă de bolnavi până la clarificarea diagnosticului.
c) Măsuri faţă de contacţi (de combatere, de control):
 izolare în familie sau în colectivitate, carantinarea;
 supraveghere pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii;
 examen clinic, termometrizare;
 examene de laborator;
 chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino–prevenţie;
 măsuri de D.D.D.;
 educaţie pentru sănătate.
d) Măsuri faţă de purtători:
 evidenţa şi dispensarizarea acestora;
 sterilizarea microbiologică prin diferite metode;
  supravegherea;
 educaţie pentru sănătate;
 excludere temporară sau definitivă din diferite sectoare cu risc populaţional.
e) Măsuri faţă de convalescenţi:
- dispensarizare (supraveghere)
3) Alte măsuri
 vaccinare, revaccinare în focare, perifocare sau în populaţie;
 imunoglobulinoprevenţie şi chimioprevenţie;
 testări în populaţie pentru stabilirea gradului de receptivitate;
 măsuri speciale prin sistarea temporară a activităţii în unele unităţi de interes
public;
 educaţia pentru sănătate a populaţiei.

III. Verificarea aplicării corecte şi urmărirea eficienţei măsurilor igienico-sanitare şi

anti-epidemice:
• se controlează modul în care fiecare cadru medico-sanitar execută anumite activităţi
(măsurile propuse) – medicul de familie şi personalul mediu;
• se stabileşte durata supravegherii speciale în focar
→ durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective din momentul depistării
ultimului caz;
• data şi persoana care va realiza declararea lichidării focarului, odată cu analiza acţiunilor
desfăşurate (programe prevenţionale).

IV. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică

 fişa de anchetă epidemiologică (FAE) = documentul metodologic cel mai important
elaborat la apariţia fiecărui caz de boală transmisibilă;
 utilizată pentru culegerea informaţiilor epidemiologice, dar şi ca act medico-legal;
 stă la baza sistemului de raportare în cazul bolilor cu declarare obligatorie.

 în BT ~ Fisa de A.E.are 7 capitole:

 date despre bolnav;
 date despre sursa de agent patogen;
 date despre modul şi căile de transmitere;
 date despre gradul de receptivitate;
 date despre intervenţia factorilor favorizanţi;
 date despre măsurile elaborate;
 concluzii (sursa ~ nominal/neidentificată; MCT; măsuri elaborate; durata
supravegherii focarului).
 FISA COMUNA DE ANCHETA EPIDEMIOLOGICA IN

BOLILE TRANSMISIBILE (MODEL DE FISA)

A. DATE ASUPRA BOLNAVULUI

1. Numele si prenumele bolnavului (si al parintilor pentru copii)
…………………………………………………………
2. Varsta…………
3. Sexul………….
4. Profesia (parintilor pentru copii)……………………………………..
5. Locul de munca (al parintilor pentru copii)…………………………….
6. Domiciliul (si al parintilor pentru copii)………………………………………..
7. Situatia economica (salariati in familie, numar persoane in ingrijire, locuinta, alte venituri)
……………………………………………………………………
8. Data imbolnavirii……………………………………………………………
9. Data depistarii (cine, in ce imprejurare, simptome de debut)……………………….
……………………………………………………………………..
10. Data izolarii (cine, unde , cum)……………………………….
11. Data rapotarii (cine, in ce mod, de catre cine)……………………………………
12. Antecedente infectioase, neinfectioase, vaccinari (data pentru fiecare) .. ..…..
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………..

B. DATE PRIVIND SURSA DE AGENT PATOGEN

13. Existenta altor bolnavi (in familie, colectivitate, rude, vecini, deplasare in alte zone) – cine a
stabilit, prin ce mijloace, data … …………………….……………………
……………………………………………………………………..
14. Existenta purtatorilor de agenti patogeni (in familie, loc de munca etc) (cine a stabilit, cu ce
mijloace, data) ………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
15. Existenta animalelor bolnave (inclusive rozatoare)……………………………
16. Daca s-au semnalat invazii de rozatoare sau insecte (data, locul)
…………………………………………………………………………
17. Contactul presupus infectant (data, locul, in ce mod, felul sursei)
…………………………………………………………………………
18. Investigatii de laborator privind sursa de agent patogen (bolnavi, purtatori etc)
………………………………………………………………………………

C. DATE PRIVIND MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE

19. Igiena individuala si a locuintei ………………………………………………….
20. Igiena locului de munca (colectivitate) ………………………………………..
 21. Igiena aerului, a apei, solului, alimetelor, obiectelor de uz individual sau colectiv, indepartarea
reziduurilor, instalatii tehnico-sanitare etc
…………………………………………………………………………………..
22. Prezenta rozatoarelor, mustelor, tantarilor,a altor insecte etc
………………………………………………………..

D. DATE ASUPRA RECEPTIVITATII

23. Consideratii asupra rezistentei generale nespecifice: natura alimentatiei, igiena, educatia,
particularitatii muncii, morbiditatea in antecedente etc
…………………………………………………………………………………
24. Aprecieri generale asupra dezvoltarii neuropsihice si staturale
…………………………………………………………………………………….
25. Imunitatea postinfectioasa sau postvaccinala (ce fel, data)
…………………………………………………………………………………..

E. DATE ASUPRA INTERVENTIEI FACTORILOR DINAMIZATORI – FAVORIZANTI

26. Descrierea si evaluarea conditiilor de viata (locuinta, alimentatie, igiena, obiceiuri, educatie
etc) ……………………………………………………………………….
27. Descrierea si evaluarea conditiilor de munca (caracteristicile locului de munca, noxe,
morbiditate, riscuri, igiena, ritm si vechime in munca etc) …………..
……………………………………………………………………….
28. Interventia factorilor naturali (umiditate, temperatura, curenti de aer, particularitatile muncii in
raport de sezon) ………………………………………

F. DATE ASUPRA MASURILOR ELABORATE

29. Masuri fata de bolnavi (depistare, diagnosticare, izolare, raportare) (cine a executat, cum, data)
……………………………………………………
……………………………………………………………………..
30. Masuri fata de suspecti (cine sunt, motive, izolare, investigatii)
………………………………………………………………………
31. Masuri fata de contacti (cine sunt, natura contactului, felul supravegherii clinico
epidemiologice, investigatii de laborator, durata) ………………………………..
…………………………………………………………………………………….
32. Masuri fata de purtatori (cine sunt, cum s-au stabilit,felul supravegherii clinicoepidemiologice,
atitudinea fata de diverse categorii de purtatori, investigatii de laborator, tratamente etc)
……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
33. Decontaminarea (cine a executat, cand, cu ce mijloace si metode) ………………..
……………………………………………………………………………………….
34. Lupta impotriva insectelor daunatoare (cine a executat, cand, cu ce mijloace si metode)
…………………………………………………………………………
 35. Lupta impotriva rozatoarelor daunatoare (cine a executat, cand, cu ce mijloace si metode)
……………………………………………………………………………….

G. CONCLUZII
36. Descrierea situatiei dupa aplicarea masurilor de prevenire si combatere
…………………………………………………………………………………
37. Cat dureaza si cum se va realiza supravegherea epidemiologica si ce masuri suplimentare vor
fi necesare …………………………………………
…………………………………………………………………………
38. Completarea planului epidemiologic de prevenire si combatere al unitatii medico-sanitare
respective………………………………………………………………

Data Medic,