Lucian Blaga – universul creatiei

Poet, dramaturg si filozof, Lucian Blaga (1895 -1961) s-a nascut in satul Lancram (jud. AlbA), fiu de
preot, al noualea copil al familiei. Scoala primara o face la gimnaziul german din Sebes-Alba, iar in
1914termina Liceul Andrei Saguna" din Brasov. Urmeaza Facultatea de Teologie din Sibiu (1914-1917),
unde se inscrie pentru a evita inrolarea in armata austro-ungara, apoi Facultatea de Filozofie a
Universitatii din Viena (1920), obtinand si titlul de doctor.

In 1910 ii apar primele poezii, in revista Tribuna din Arad, iar in 1919, Sextil Puscariu ii publica Poemele
luminii, mai intai in revistele Glasul Bucovinei si Lamura, apoi in volum. Dupa terminarea studiilor, se
stabileste la Cluj, unde intra in cercul revistei Gandirea - revista de orientare traditionalistortodoxa. Se
desparte de aceasta grupare in 1942. Din 1926 isi petrece o mare parte din viata in strainatate, unde a
functionat ca atasat cultural, consilier de legatie, ambasador. in acest timp isi continua activitatea
literara si stiintifica, publicand:

- volume de versuri: Pasii profetului (1921), In marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpana
apelor (1933), La curtile dorului (1938), Nebanuitele trepte (1943);

- texte dramatice: Zamolxe, mister pagan (1921), Mesterul Manole - piese ce valorifica mituri romanesti,
carora autorul le confera noi sensuri; Tulburarea apelor (1923), Daria (1925), invierea, Fapta, Cruciada
copiilor (1930);

- lucrari eseistice: Filozofia stilului (1924) Fetele unui veac, Daimonionul (1924);

- filozofie - marile sale trilogii: Trilogia cunoasterii [ 1943), Trilogia culturii (1944), Trilogia valorilor
(1946).

Alte lucrari: Pietre pentru templul meu (1919), aforisme, Hronicul si cantecul varstelor (1965), lucrare
memorialistica.

In 1936 va fi ales membru al Academiei Romane. intre 1939 si 1959 este profesor la Catedra de filozofia
culturii g Universitatii din Cluj, apoi cercetator la Institutul de Istorie si Filozofie din Cluj si la Sectia de
Istorie si Folclor a Academiei. intre 1943 si 1944 scoate revista Seculum. Dupa 1943 nu mai are dreptul
sa publice, desi continua sa scrie. Opera lui postuma echivaleaza opera antuma din punct de vedere
cantitativ. Din 1962, creatia lui Blaga reintra in circuitul literar. Poemele nepublicate in timpul vietii,
grupate de autor in patru cicluri: Varsta de fier, Corabii cu cenusa, Cantecul focului, Ce aude unicornul,
evidentiaza evolutia liricii sale dinspre elanurile vitaliste spre tristetea metafizica" si apoi spre echilibrul
clasic.
 Relatia poezie – filozofie

Ca si in cazul lui Eminescu , lirica lui Lucian Blaga contine un plan filozofic secundar conceptele
filozofice fiind transpuse in metafore revelatorii.

In viziunea poetului filozof , universul este creatia Marelui Anonim care produce in lume mistere.In
raportul omului cu misterele , Marele Anonim creeaza o bariera numita ‘’cenzura transcendenta’’ , care
impiedica omul sa cunoasca la modul absolut.Destinul omului este de a exista in lumea de mistere si
pentru revelarea acestora.

Fata de mister, omul se poate raporta prin doua tipuri de cunoastere : paradisiaca, de tip
logic,cea stiintifica,obiectiva,analitica,bazata pe experiment ,dar care distruge
misterul ,dezvaluindu-l si cea luciferica, de tip intuitiv,opusul celei paradisiace,fiind
calea artistului,subiectiva,sintetica,care nu ucide misterul,ci il intertine , la capatul
careia se afla adevarata solutie creatoare - de a imbogati lumea prin mistere.

Instrumentul creatorului poet este metafora revelatorie(care cauta sa reveleze un mister esential
pentru insusi continutul faptului-de ex.”paradis in destramare”) ,care difera de figura de stil (pe care
poetul o numeste metafora plasticizanta-care urmareste sa dea concretet faptului,fara a-i imbogati
continutul - de ex.: ”Un zbor de lastun/Iscaleste peisajul”sau “prin oras / Ploaia umbla pe catalige”) si
care ofera o viziune artistica in masura sa dea cititorului intuitia esentei misterului.

Etapele creatiei

a) Inceputul poetic sta sub semnul modernismului expresionist de tip german.Acesta are ca
trasaturi : exprimarea spirituala a trairilor interioare , viziunea cosmica a existentei , trairea euforica si
extatica a lumii , exacerbarea eului , elan vital nemarginit , caracter vizonar , cultivarea mitului
primitivitatii , sentimentul absolutului , spiritualizarea peisajului.

Din aceasta etapa fac parte volumele ‘’Poemele luminii ‘’ (1919) si ‘’Pasii profetului’’

b) volumele ‘’In marea trecere’’ si ‘’Lauda somnului’’ marcheaza ruptura dintre eul liric si univers si
debutul intrebarilor grave despre sensul vietii si al mortii.

c) volumele ‘’La cumpana apelor’’ si ‘’La curtile dorului’’ marcheaza intoarcerea spre inspiratia folclorica
si conturarea unui modernism original numit blagianism in care misterul este reinsufletit de intoarcerea
in lumea arhaica a traditiilor.
d) odata cu volumul ‘’Nebanuitele trepte’’ se creeaza imaginea unei noi armonii intre eul liric si lume
prin forta poeziei-cantec.

Expresivitatea modernista a liricii lui Blaga se realizeaza prin cateva trasaturi specifice :

-cultivarea metaforei revelatorii ;

-viziunea subiectiva asupra lumii;

-emotiile sunt intelectualizate ;

-construirea poeziei pe semnificatii filozofice ;

-limbajul este profund metaforizat iar cuvintele capata noi sensuri din sfera magicului si miticului ;

-cultivarea versului liber in care ritmul interior este in armonie cu fluxul ideilor ;

-in prima etapa de creatie poetul foloseste o structura specifica preluata din logica filozofica, astfel ca
exista 3 secvente poetice : prima se refera la planul existential, a doua contine o alta comparatie sau o
interogatie retorica ,iar ultima contine concluzia.