GEORGE BACOVIA

1881- 1957 (sfîrşitul secolului 19, mijlocul secolului 20)

Bacovia- Bacău ...

Din spusele lui Bacovia: Cred că omul s-a născut să fie singur sau:
Sînt simplu ca o frunză.
În copilărie poetul era bolnăvicios, îi plăcea singurătatea. Fiind elev, nu i-a plăcut
prea tare la liceu. Sînt renumite şi spusele sale despre liceu: Liceul este cimitirul vieţii mele.
A debutat cu poezii încă din perioada liceului. În poezie Bacovia este un reprezentant
strălucit al simbolismului.
Tematica creaţiei este atmosfera din sufletul său: toamne reci, ploi putrede, primăveri
nevrotice, frigul, plînsul, atmosfera de plumb, obsesia morţii. Personajele operelor sînt copii,
oameni trişti. Paleta de culori (negru, violet, roşu, galben, verde) în creaţia lui Bacovia are
alte semnificaţii decît cele tradiţionale. Culoarea verde, spre exemplu, care simbolizează
viaţa, mişcarea, armonia, pentru Bacovia simbolizează nevroza; culoarea galbenă care, în
mod tradiţional, simbolizează lumina, căldura, optimismul, inteligenţa, Bacovia o percepe ca
deznădejde.
A scris numeroase poezii, printre care şi: Amurg violet, Decembrie, Nevroză, Decor,
Monosilab de toamnă, Adio, Pastel ş.a.