Trăsături moderniste

-negarea valorilor poetice, refuzul capodoperelor şi al ideilor de frumos, de perfecţiune,ruptura de

trecut, revolta şi libertatea de exprimare, originalitatea şi tendinţa de a şoca,starea de conflict între
luciditate şi spaimele necunoscutului, luciditatea, efortul princare gândirea îşi cucereşte adevărurile,
problematica conştiinţei neliniştite, aspiraţiaspre regăsirea echilibrului originar.

•preocuparea pentru o poezie de cunoaştere, poezia devenind o modalitate decontemplare a lumii;

•cultivarea speciilor "neobișnuite"

•se face apel la funcţia simbolică a limbaului;

•se cultivă principiul disonanţei!;

•apare fragmentarismul!;

•se impune estetica urâtului trasatura prezenta --- în poezia lui Arghezi

•apar metafore surprinzatare,revelatorii --în poezia lui Blaga

•se observa intelectualizarea emotiei --în poezia lui Barbu

•o caracteristica dominanta a limbaului ar fi ambiguitatea;

•se observa folosirea sintaxei eliptice si contorsionata;

•depersonalizarea!;

•dezumanizarea!;

•metamorfoza!;

•apare principiul fanteziei dictatoriale!;

•poeţii modernişti sunt indiferenţi la gustul publicului comun;

•noul limba se caracterizează prin) preferinţa pentru versul alb,tehnicaingambamentului!;

•cultivarea creatiilor cu caracter de artă poetică.

•principiul disonantei= eul liric este prins intre trăiri contradictorii, între care nu existănicio posibilitate
de conciliere!

-fragmentarismul= poemul modernist se constituie din secvenţe fără legături evidenteîntre ele!
-metafora revelatorie= încearcă să scoată la iveală ceva ascuns despre faptele pe carele revelează, prin
intermediul miloacelor concrete, imaginare, metaforele revelatoriiîncearcă "revelarea unui mister"!

-depersonalizarea= detaşarea artistului faţă de sentiment, pentru că acesta reprezintă o"intoxicatie a

inimii" astfel, poezia modernistă este elaborată "la rece", iar eul poetictinde să fie o prezenta tot mai
discretă!

-dezumanizarea= reprezintă faza accentuată a depersonalizării!

-metamorfoza= poetul modernist surprinde lucrurile, dar şi limbaul într&o continuămetamorfoză, altfel
spus , poetul goleşte cuvintele de toate semnificaţiile lor,atribuindu&le serii noi şi infinite de sensuri!

-principiul fanteziei dictatoriale= poetul nu mai redă'exprimă, ci creează universuri posibile , care se
supun doar propriei sale imaginaţii

-tehnica ingambamentului= continuarea unei idei în versurile următoare, scrisă culitera mică de la
început de rând

Lovinescu
În viziunea lui Eugen Lovinescu, influenţat de filosofia francezului Gabriel Tarde, există un “saeculum”,
adică un “spirit al veacului”, definit ca “o totalitate de condiţii materiale şi morale, configuratoare ale
vieţii popoarelor europene, într-o epocă dată”. În virtutea acestui “spirit al veacului”, există o “lege a
sincronismului”, bazată pe o primă etapă a “imitaţiei” culturilor apusene.

Mai exact, Eugen Lovinescu sugera adoptarea noilor formule artistice mai întâi prin imitaţie, deoarece
“orice formă de artă apărută într-un centru cultural dezvoltat se propagă aproape instantaneu peste
toată Europa”, ulterior sincronizarea producând “mutaţii” ale valorilor estetice, având în vedere că
valorile artistice nu sunt imuabile, iar frumosul nu se defineşte la fel pentru toate timpurile şi spaţiile
culturale. O teorie contestată de tradiţionalisti, la vremea respectivă.

Blaga
Temele literare frecvente în etapa de început a creaţiei sale sunt: misterul universal, iubirea,
timpul, trăirea vitalistă.

Arghezi
Teme literare – condiţia creatorului, relaţia cu sacrul, universul rural, iubirea, jocul etc. – sunt valorificate
şi exprimate într-un limbaj de o excepţională modernitate, bazat pe metaforă, sugestie, ambiguitate, pe
sensuri surprinzătoare pe care le dobândesc cuvintele în contexte neaşteptate.

Alte teme – creştinismul în ruină, urâtul, starea agonică, însingurarea, coborârea “ad inferos” corespund
aşa-numitelor “categorii negative”, obsesiv cultivate de modernismul european