EMITEREA FONEMULUI CHE

1. Generalitati
Limba romana are doua consoane oclusive palatale: k si g (che si ghe), una surda alta sonora , din care deriva si
consoanele chi si ghi , ca rezultate ale coarticulatiei lui k si g cu i.Sunetele che si ghe sunt consoane oclusive
palatale.
In limba romana , aceste consoane au o frecventa redusa (che-chi,0,31% iar ghe-ghi, 0,09 %).

2. Tehnica pronuntiei
In pronuntia consoanei che, tinuta fetei este asemanatoare cu tinuta fetei specifica pronuntiei consoanei c.
Deosebirea rezida in pozitia mai avansata a limbii (in regiunea alveolelor incisivilor inferiori).
Distanta dintre buze si dinti este de aproximativ 10-15 mm.
Pozitia limbii. Ca si in articularea consoanei c, si in articularea consoanei che, pozitia limbii este hotaratoare;
ea trebuie sa realizeze perfect contopirea miscarilor articulatorii specifice sunetului c si e, fapt ce da caracterul de
consoana de sine statatoare acestui sunet.
Articulatia sunetului che e mai mult decat o coarticulatie a lui c si e, intrucat concomitenta de articulatie e mai
putin puternica. Coarticulatia se caracterizeaza prin inlantuirea sunetelor pronuntate in asa fel “incat un sunet
incepe sa fie articulat inainte ca articularea sunetului precedent sa fi luat sfarsit.” (Al. Rosseti, “Introducere in
fonetica”)
In cazul consoanei che, simpla coarticulatie determina un defect de pronuntie.
In pronuntia consoanei che exista mai multe deosebiri fara de pronuntia consoanei c.
a). In miscarea spre palatul dur, limba stabileste un contact mai mare cu acesta; faptul apare vizibil si prin
modificarea contactului limbii cu dintii superiori. Daca in pronuntia sunetului c, partea posterioara a limbii abia
atinge cu partile laterale ultimul molar, in pronuntia sunetului che, contactul limbii cu dintii superiori se extinde
pana la nivelul ultimilor incisive superiori.
b). Partea anterioara a limbii se sprijina puternic pe alveolele incisivilor inferiori si ia pozitia ceruta de
articularea vocalei e (cu varful sprijinit pe alveolele incisivilor inferiori si ale partilor laterale ridicate la nivelul
ultimilor incisive pentru a forma “cupa ” specifica pronuntiei sunetului e).
c). Contactul limbii cu palatul dur se extinde din partea posterioara pana la limita partii anterioare a palatului.
Trecerea limbii de la pozitia articularii sunetului c la articularea sunetului che este vizibila. Se va observa atat
marirea zonei de contact a limbii cu palatul dur, spre partea anterioara , cat si extinderea acestei zone spre partile
laterale mijlocii ale boltii palatine.

3. Metode si procedee pentru emiterea sunetului

Consoana che este rezultatul imbinarii organice – prin contopirea articulatorie perfecta a consoanei c(k) cu
vocala e (profesorul va verifica pronuntia sunetelor c si e). Daca aceste sunete au o pronuntie buna se trece la
predarea consoanei che. In caz contrar vor fi reluate exercitiile specifice fiecarui sunet indicat mai sus. Apoi,
elevii vor fi avertizati asupra faptului ca vor invata un sunet nou, care se aseamana cu sunetul c urmat de sunetul
e.
Profesorul pronunta mai expresiv sunetul che. Elevii il imita. Profesorul demonstreaza fiecarui elev pozitia
corecta a limbii. Intre barbie si marul lui Adam se simte jocul specific al laringelui , iar vizual se intuieste pozitia
corecta a limbii pentru articularea cuvantului e.
Daca elevii nu reusesc sa-si insuseasca corect pronuntia sunetului che, se recurge la un alt procedeu ; elevii sunt
pusi sa pronunte separate sunetele c si e (c-e; c-e); treptat , timpul se reduce pana la contopirea celor doua sunete
1
in sunetul nou che. Acest procedeu poate duce la intercalarea sunetului i intre sunetele c si e (cie); defectul se
inlatura daca elevul , in momentul in care se pregateste sa pronunte sunetul c (cu limba retrasa spre partea
posterioara a cavitatii bucale) impinge repede limba cu varful spre alveolele incisivilor inferiori, articuland
concomitent sunetele c si e, fara nici o pauza intre ele. Trecerea rapida a limbii spre pozitia lui e duce la formarea
organica a sunetului che.
In predarea sunetului che se poate folosi si procedeul mecanic luandu-se ca baza de plecare pronuntia;
pronuntand te, cu ajutorul spatulei sau sondei , se impinge varful limbii pana ce se obtine sunetul che.

4. Defecte de pronuntie si corectarea lor

Avand in vedere modul si locul de articulare a consoanei che, trebuie precizat ca pronuntia ei corecta este
determinate de articularea corecta a sunetelor de baza : c si e.
Defecte de pronuntie:
* In loc de che se pronunta c-he (exagerand pronuntia consoanei h)
Cauza: elevii nu au inteles ca litera h este doar un semn ce nu se pronunta; el se scrie pentru a nu confunda
sunetul che cu sunetul che cu sunetul ce.Corectarea se face explicand elevilor ca in acest caz litera h nu are rol
fonetic, si prin urmare nu se pronunta ; pentru preintampinarea greselii vom preda sunetul che inaintea sunetului
h.
* In loc de che elevii pronunta ci-e , e cu adaugarea lui i-ci si e.
Corectarea se realizeaza prin exercitii ce urmaresc inlaturarea pauzei dintre articularea sunetelor c si e. Pentru
consolidarea sunetului se vor face exercitii de pronuntie a silabelor ca-co-cu, si apoi che, cat mai corect.
* Un defect frecvent, derivate din pronuntia defectuoasa a vocalei e, il constituie pronuntia sunetului che,
asemanator silabei ca. Cauza rezida in faptul ca limba nu are pozitia corespunzatoare articularii vocalei e.
Corectarea se face prin asigurarea pozitiei corecte a limbii si a unghiului maxilar.
* Pronuntia sunetului che ca un simplu e. Cauza: eludarea consoanei c. elevul va fi atentionat asupra omiterii
miscarii articulatorii specifice sunetului c.

o-che-lari
ochelari

u-re-che
ureche

che-ie
cheie

Ur-sa-che
Ursache

ra-che-ta
racheta

2
bu-chet
buchet

ja-che-ta mo-che-ta
jacheta mocheta

e-ti-che-ta
eticheta

pa-chet
pachet

ra- che-ta

or-ches-tra
orchestra
par-chet
parchet

Ta-che mus-che-tar
3
 Tache muschetar
dis-che-ta
discheta

1. Citeste :

che nar
ie

ja che ta
mo ta

in che ie
des iat

2. Transcrie cuvintele:
cheie, chemare, bochet, chenar, ridiche, ureche, ochelari, Petrache, Tache, Enache, Mihalache.

3. Joc
Adauga o litera dupa grupul de che pentru a obtine cuvinte.

4. Joc
Reconstituie cuvintele: che-des-ia-ta; tu-la-Che; che-Cos-ta; re-pe-che.

5. Joc : Descopera cuvinte noi

Inlocuieste prima silaba din cuvantul pachete cu altele mai potrivite pentru a obtine cel putin trei cuvinte noi.

4
 6. Ordoneaza cuvintele in propozitii:
a) treaba, de, Petrache, chef, are, nu.
b) ochelari, de, Chelaru, cumpara, pereche, o.

7. Joc: Formeaza nume noi

Transforma urmatoarele nume de baieti, dupa model:
Costica – Costache
Petru –
Mitrut -
Dumitru-
Ene –
Vasile –

8. Dezleaga urmatoarele ghicitori:

a) Cu viteza gandului
Prin stele zboara,
Da ocol Pamantului
Si apoi coboara.
(Racheta)

b) Bicicleta cu proptele
St ape nas, nu pe sosele.
(Ochelari)

9. Incercuieste grupurile de litere che:

a) Costache si Vasilache
Si-au pus dupa ureche
Ciresele pereche.
Au astfel cercelusi
Si-o sa razi de ei acusi.

b) Ochelarii lui Costache

Stau dupa ureche.
El il cheama pe Enache
Sa incerce o pereche.

10. Memorizare
Cineva pierdu o cheie,
Cheie-cheita,
Un copil sau o femeie,
Cheie-cheita,
Bine ca e primavara,
Cheie-cheita,
Poti sedea frumos si-afara,
Cheie-cheita.

5
RIDICHEA URIASA

Redati pe scurt continutul povestii:

Bunicul a pus in gradinita o ridiche; si a crescut ridichea aceea mare, mare, cat capul omului ,si mai mare.
Intr-o zi, bunicul a incercat sa smulga ridichea din pamant; si apuncand-o de frunze, trage si trage…dar
ridichea nu s-a lasat de loc. Mosul a chemat si pe baba. Baba s-a prins de mijlocul mosneagului, mosneagul de
frunzele ridichii si trag, trag , dar ridichea nu s-a smuls. A chemat baba si pe nepoata. Nepotica s-a prins cu
amandoua mainile de mijlocul babei , baba de mosneag, mosneagul de ridiche. Trag, trag, trag ,dar ridichea nu s-
a smuls. Nepotica a chemat catelusul. Catelusul s-a agatat de poala nepoticai , nepoticade mijlocul babei , baba
de mosneag, mosneagul de ridiche si trag , trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls. Iaca si pisica vine sa ajute si ea la
scos ridichea. Pisica s-a agatat de coada catelului , catelul de poala nepoticai, nepotica de mijlocul babei, baba de
mosneag si trag, trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
- Stati ca mai aduc eu un tovaras in ajutor! Zise pisica. Si cheama pe soarece.
Se prinde soarecele de coada pisicii, pisica de catelus, catelusul de nepotica, nepotica de bunica, bunica de
mos , mosul de ridiche si trag, trag…si ridichea s-a smuls.

11. Completeaza cu grupurile de litere “ce”, “ci”, “ge”, “gi”, sau “che”.
Ei aveau ____orapii rupti.
Copiii impa___tau darurile pentru mama lor.
Baietii il ___mau pe cole_i lor la joaca.
Fetele desenau ___nare din flori.
Elevii au adus bu__te de flori doamnei invatatoare.
___lor care au luat note bune, li se da__rnau premii.
Fetita un__a felia cu __m de fra__.

12. Scrie dupa dictare:

Ea a uitat perechea de chei acasa. Il durea urechea dreapta. Bunica a incheiat povestirea urand nepoteilor:
“Somn usor!”. Tata a cheltuit mult pe cherestea. Bunicul era cherestegiu.

13. Modifica propozitiile:

Eu inchid usa. Noi
Tu Voi
El Ei

14. Desparte in silabe cuvinte subliniate:

a) Marcel il cheama pe Cazimir in casa.

Gina trage cu urechea la usa.
Georgica a cumparat un pachet de biscuiti.
Ancuta a desenat un chenar cu cercelusi si clopotei.

b) Angelica a pus cerceii in ureche.

Un purice si un paduche au acum ciubote noi.
Inginerul a realizat o macheta cladirii.
Cecilia a cheltuit mult pe cirese, persici si fragi.
6
 15. Alege intr-o coloana toate cuvintele ce contin grupul de litere “che”.
a) Costache intra in casa. Este suparat. La joaca a rupt pereche noua de cizme. Ce va zice mama? Se uita in jos
la mocheta. Oh! Ce urme de noroi a lasat! Costache se descalta repede si incepe sa curete de zor.

b) Enache este disperat. A uitat geanta in autobuz. Avea multe in ea: bani, cheile de la casa, ochelarii de soare ,
tichetele de autobuz, bricheta si legitimatia de student. Suna cineva la usa. Nu ii vine sa creada! Un baiat tine
geanta lui in mana.

16. Transcrie textul punand in locul desenelor cuvantul potrivit:

a) Tache descuie usa cu

Corina a daruit mamei un de crizanteme.

Nu mai vede bine; trebuie sa schimbe

b)A luat si a plecat la tenis.

Isi nasturii de la haina.

Ai citit poveste “ uriasa”?

7
A pasit usor pe

17. Pune in ordine:

mama Repetitia invataturii este
Atentia cheia este intelegerii

Atentie!!! Un cuvant poate avea mai multe intelesuri.

O broasca sare in apa.
Am uitat cheia in broasca

8
TEHNICA PRONUNTIEI

Pronuntia consoanei chi se deosebeste de pronuntia consoanei che. Iata deosebirile:

__ la pronuntia lui chi se mareste zona de contact intre limba si bolta palatina, in partea anterioara a acesteia;
__ limba se apropie mai mult de icisivii superiori cu partile laterale, ingustand si adancind astfel “cupa”
formata de varful limbii, sprijinit pe incisivii inferiori mijlocii;
__ ocluziunea formata devine mai ingusta , facand ca jetul de aer, format prin articularea concomitenta a lui c si
I , sa influenteze ,prin punerea in vibratie a oaselor maxilare, temporale, si chiar a oaselor craniene (in special pe
cele din zona parientala);
__ maxilarul inferior inregistreaza o usoara urcare , iar buzele realizeaza o usoara retragere a comisurilor ,
dand fetei o mai accentuate tenta de suras.

METODE SI PROCEDEE PENTRU EMITEREA SUNETULUI

Pentru invatarea consoanei chi se folosesc aceleasi procedee. Profesorul va controla pronuntia sunetului “i”, iar
daca este nevoie il va corecta. In intuirea tactila a caracteristicilor de articulatie a sunetului chi se poate recurge la
perceperea vibratiilor oaselor temporale si parietale.
Pentru a evidenta deosebirea dintre pronuntia lui che si pronuntia lui chi , se va intui vizual si tactil miscarea
maxilarului inferior (unghiul maxilarului este mai inchis in articularea sunetului chi) prin articularea alternative a
celor doua sunete.

chi-ta-ra
chitara

chi-brit
chibrit

chip
chip

chi-piu
chipiu

e-chi-pa
9
 echipa

ro-chi-ta rochita

re-chin
rechin

ochi
ochi

trunchi

trunchi

unchi
unchi

vechi
vechi

chi-nez
chinez

Chi-na
China

Chit-chit

10
 1.CITESTE URMATOARELE CUVINTE SI PRECIZEAZA SILABELE COMPONENTE :

OT
CHI COT
PIU

RO TA

CHI

IN DE

RI-AC
CHI

RI-TA

2.TRANSCRIE CUVINTELE:

CHIP, CHIMIR, CHIBRITURI, PARASCHIVA, SCHIMBA, NICHITA, OCHI, RACHITA, ROCHITA,

CHIUVETA, ACHIM, GENUNCHI.

11
3.Joc: Ci-Chi
Inlocuieste grupul ci cu grupul chi in cuvintele: cica, veci, racita, Lucian, citim, cio

4. Ordoneaza cuvintele in propozitie:

a) ochii, Paraschiva, inchide, repede;

b) taie, Chiriac, rachita, trunchi, de , un.

5. Alcatuieste propozitii in care cuvantul ochi sa aiba intelesuri diferite.

6. Joc: Eu spun una, tu spui multe:

ureche, pereche, ridiche, veche, buchet, alee, copil, muzeu.

7. Dezleaga urmatoarea ghicitoare:

Doua pietre nestemate

Sub sprancene asezate.
(ochii)

8. Incercuieste grupul de litere “chi”:

Azi imi repara un unchi

Zmeul mare in triunghi.
Dar l-a apucat un jughi
Dintr-o data la genunchi.

9. Memorizare:
“Iepurasilor li-I data
O problema complicate
Si in banci perechi-perechi,
Scriu pe frunze de curechi
Tot cu morcovi subtirei:
Un fel de creion la ei.”
(Gr.Vieru – La scoala iepurasilor)

10. Desparte in silabe cuvintele: chibzuiala, chiparos, chinuit, chinezoaica, chirurgii, chitanta.

12
11. Uneste cuvintele cu acelasi sens:

chip formatie
tichie brau
echipa fata
chinuit orb
chimir torturat
chior berete
chiosc aratos
chiot locatar
chipes toneta
chirias tipat

12. Eu zic una, tu zici multe!

palaria-palariile
tichia-
rochia-

campia-
aschia

13. Scrie dupa dictare:

* Un accident
Tatal lui Paraschiv este medic chirurg. El lucreaza la sectia de chirurgie. Chirita, colegul lui Paraschiv, a fost
accidentat de o masina. Se chinuia ingrozitor. A fost dus de urgenta la spital. Chiar tatal lui Paraschiv a facut
operatia. Acum Chirita se simte bine.

14. Retine cuvintele in care s-a folosit grupul de litere “chi” apoi enumera-le.
* Spectacol de circ
In oras se desfasoara un spectacol de circ. Chiar acum defileaza participantii.
O echipa de acrobati uimeste publicul.
O chinezoaica vine in chimonou rosu. Doi mascarici machiati puternic fac ghiumbuscuri. Un tanar visator
canta la chitara. Trei negustori cu tichii pe cap starnesc chicotele insotitorilor. Un luptatoe trece incins cu un
chimir lat. Totul este plin de veselie si culoare.

15. Completeaza propozitiile cu cuvintele potrivite:

Chiriac are multe absente fiindca de la scoala. *urechile
Dochita incepe sa coasa *chi
Eugen a aprins focul cu *rochia
Unchiul Simon este brutar. *chibriturile
Face covrigi cu foarte gustosi. *a chiulit
Pe Gigel il dor ______.

16. Eu zic una, tu zici multe!

13
 Scrie perechile de cuvinte gasite:

ureche-urechi ochi-
ridiche- mana-

pereche-
spranceana-

17. Scrie dupa dictare:

Cineva a pus o pereche de cirese drept cercei la urechi. Iepurasul avea urechile lungi, ureche stanga alba, iar
cea dreapta neagra. Costache a cumparat o legatura de ridichi imbietoare. Afara era ger, ceata deasa si chiciura
groasa pe copaci. Cecilia manca lacom din ciorchinele de struguri.

18. Incercuieste cuvintele ce contin grupul de litere “chi”:

* La cumparaturi
Costache si Cecilia au plecat cu mama la cumparaturi. In fata unui magazine, fetita striga uimita:
- Ce rochita frumoasa! Pot sa o probez, mamico?
Au iesit din magazin cu rochita gata impachetata. Cecilia zambeste fericita.
Pentru Chirita mama a gasit intr-un chiosc o frumoasa pereche de ochelari de soare. Ce chips arata baiatul!

19. Transcrie textul apoi desparte in silabe cuvintele subliniate:

*Chibriturile
Gheorghita a ramas singur acasa .
-Am sa ma joc cu chibriturile! Zice catre Cecilia, sora mai mica.
-Ghici, unde sunt? intreaba Cecilia?
-Sus pe dulap, acolo le pune mama, ca sa nu ajung la ele .
-Chiar acolo sunt! Dar daca nu trebuie sa le iei, de ce vrei sa te joci cu ele? Gheorghita se gandeste o clipa,
apoi renunta.
-Ai dreptate, focul e periculos.

14