RUBEOLA

Rubella
(german Measles)
Rubella
 ETIOLOGIE.
Virusul rubeolic face parte din familia Togaviridae,
genul Rubivirus. Particulele virale au formă
sferică cu diametru de 60-70 nm, un nucleoid
central cu ARN şi înveliş lipidoproteic. Posedă
două antigene: V-care induce rapid anticorpi şi S
-cu un răspuns mai tardiv în anticorpi. Sensibil
la eter, labil la căldură, rezistent la frig, în stare
congelată se păstrează mult timp. Se multiplică
în culturi de amnion uman şi celule renale de
iepure. În celulele afectate se formează
incluziuni acidofile citoplasmatice. Nu prezintă
varietăţi antigenice, dar se pare că există
varietăţi în teratogenicitate.
 EPIDEMIOLOGIE
Rubeola este о boală infecţioasă răspândită global, care îşi
face apariţia în epidemii sau sporadic, perioada
interepidemică fiind de 7 - 12 ani. Epidemiile însă nu pot fi
sesizate complet din cauza numeroaselor forme atipice.
Sunt descrise epidemiile mari de pe insulele Falkland
(Hillenbrand F., 1956) şi St. Paul (Brody A. şi colab. săi,
1965) când boala a cuprins circa 90% din populaţie. Una
din cele mai mari epidemii s-a declanşat în a.1964 în SUA,
cuprinzând circa 12,5 mln de populaţie, inclusiv 50.000 de
gravide, având drept consecinţă naşterea a 20 000 de copii
cu malformaţii congenitale. Aceasta a stimulat interesul de
a găsi calea spre o imunoprofilaxie.
Sursa de infecţie : oamenii bolnavi, inclusiv cei cu
infecţii inaparente. Perioada de contagiozitate
începe cu 2-7 zile înainte de erupţie şi durează
5-7 zile după apariţia erupţiei. Rareori virusul
poate fi izolat până la 3 săptămâni, iar în
rubeola congenitală durata de contagiozitate
cuprinde mai multe luni şi chiar 1 an.
Modul de transmitere: aerogen prin secreţii
nazofaringiene şi transplacentar în rubeola
congenitală.
 Receptivitatea
• Universală, afectând în primul rând
copii şi adolescenţi.
• Morbiditatea: Prin probe serologice
decelarea anticorpilor sporeşte de la
30 % la copiii în vârstă de până la 5
ani şi până la 80%, la cei în vârstă de
13-20 ani.
• Imunitatea postinfecţioasă este
durabilă.
 PATOGENIE.
• Virusul rubeolic pătrunde în organism pe cale
nazofaringiană
• Ataşareă şi invadarea epiteliului respirator
• Diseminarea în ganglionii limfatici regionali
(viremie primară)
• Predominant limfotrop, dar are tropism şi faţă de
SNC
• Produce о reacţie constantă din partea
ganglionilor limfatici şi în sistemul
reticulohistiocitar (viremia secundară).Se
consideră că exantemul este un fenomen
imunologic determinat de un complex virus
rubeolic + anticorpi.
 Histopatologic
• Se produce o reacţie constantă
din partea ganglionilor limfatici
• Se măresc în volum prin
stimularea formării leucocitelor
tinere de iritaţie (celule Turck),
plasmocite.
 TABLOU CLINIC.
Perioada de incubaţie variază intre 14-21 zile,
în medie 17-18 zile.
• Perioada prodromală durează 1- 2 zile, dar
deseori este absentă şi boala începe cu
perioada eruptivă.
• Debut lent
• Fenomene catarale: rinită, conjunctivită, faringită
uşoare.
• Sindromul patognomonic al rubeolei este
poliadenopatia. Are loc tumefierea ganglionilor
limfatici, în special a celor occipitali şi
laterocervicali (un intreg lanţ), retro- şi
submandibulari. Tumefierea ganglionilor limfatici
apare cu 4-10 zile până la erupţie şi persistă 2-6
săptămâni, constituind primul şi ultimul, adesea
unicul semn al rubeolei.
 Perioada eruptivă
• Erupţiile cutanate au caracter de macule
mici, rotunde, de culoare roz, pe fon de
piele sănătoasă, deobicei nu confluează.
• Erupţia apare craniocaudal (într-o zi).
• Abudentă pe trunchi, pe fese şi părţile
externe ale membrelor superioare.
• Dispare după 2 -3 zile.
• . Nu lasă descuamare.
• În unele cazuri se pot înregistra hepato- şi
splenomegalie moderată.
Rubella rash on a boy's chest.
Rubella, or German measles,
Сыпь: первый день. Сыпь вначале представлена
отдельными бледно-розовыми пятнами
Rubella rash.
Краснуха - бледно-розовая пятнистая сыпь.
Post-auricular lymphadenopathy.
 FORME CLINICE.
• La copii rubeola dobândită prezintă
forme uşoare, deseori cu absenţa
erupţiei.
• Există şi forme subclinice, decelabile
numai serologic.
• La adulţi boala decurge mai sever, cu
perioada prodromală prelungită şi
semnele clinice mai pronunţate,
perioada eruptivă lipseste foarte rar.
 COMPLICATII.
• artrita rubeolică, afectând articulaţiile mici de la degete,
pumni, uneori şi ale genunchilor. Sunt prezente dureri,
tumefacţii articulare şi periarticulare. Poliartrita apare о
dată cu erupţia, durează de la câteva zile până la 2-3
săptămâni.
• Purpura însotită de trombopenie se întâlneşte în medie
1: 3000 cazuri de boală. Apare peste câteva zile, uneori
săptămâni după erupţie şi dispare după normalizarea
trombocitelor.
• Encefalita sau encefalomielita (circa 1:5000 cazuri).)
apar deobicei la a 3-5-a zi de erupţii, rareori cu 1-2 zile
până la erupţii. Vindecarea se obţine deseori fără
sechele, foarte rar poate surveni decesul.. Virusul
rubeolic poate fi implicat în unele cazuri în etiologia
panencefalitei sclerozante subacute care evoluează
spre deces.
 PATOGENIA RUBEOLEI CONGENITALE.
• Viremia maternă determină diseminarea
virusului rubeolic în ţesuturile embrionului sau
fătului .
• Virusul inhibă mitoza celulară, perturbând astfel
dezvoltarea organelor.
• Infecţia persistentă a ţesuturilor fetale îşi
continuă acest efect de încetinire şi inhibare a
mitozelor celulare şi în perioada postnatală,
ceea ce are ca efect întârzieri în dezvoltarea
sugarului.
• Studiile serologice au depistat la nou-nascuţii cu
rubeolă congenitală titruri mari de anticorpi clasa
IgM
• În pofida dezvoltării sistemului imun, organismul
nu poate să se elibereze de virusuri.
 TABLOU CLINIC
• Triada lui Gregg sunt malformaţiile:oculare, auditive şi
cardiovasculare; dar pot fi afectate şi alte organe şi sisteme:
• oculare: cataractă, microftalmie, iridociclită, retinopatie,
glaucom;
• auditive: surditate neurosenzorială, tulburări vestibulare;
• cardiovasculare: persistenţa canalului arterial, stenoza
arterei pulmonare, defect de sept intraventricular, etc.;
• sanguine: purpura trombocitopenică, anemie hemolitică sau
hipoplastică;
• neuropsihice: microcefalie, encefalită, meningită, paralizii
spastice, retard mintal, panenenfalita cronică progresivă
(dezvoltare ulterioară);
• digestive: hepatită cu celule gigante (cu icter şi hepato
megalie), atrezie intestinală, pancreatică;
• genitourinare: nefrită interstiţială, anomalii renale,
hipospadie;
• cutanate: anomalii dermatoglifice, dermită seboreică,
dishidroză;
• metabolice şi de creştere: diabet, tulburări de creştere
Rubella syndrome
Congenital rubella with microcephaly.
Newborn with congenital rubella rash.
Геморрагическая сыпь.
Врожденный порок сердца: рентгенограмма
грудной клетки.
Radiograph of the chest and upper abdomen of an
infant with congenital rubella pneumonia with
hepatosplenomegaly.
Помутнение роговицы при врожденной
краснухе.
Глаукома при врожденной краснухе.
The cataracts in an infant's eyes.
Катаракта при врожденной краснухе.
A 4-year-old boy with congenital rubella syndrome
with unilateral microphthalmos and cataract
formation in the left eye.
Radiolucent changes in the metaphyses of the
long bones of the upper extremity of an infant with
congenital rubella.
Radiograph of the lower extremity with
metaphyseal radiolucent changes
 DIAGNOSTIC
• Date epidemiologice
• Clinice
• De laborator:
leucograma ( leucopenie, neutropenie, limfocitoză relativă cu
plasmocite -10 – 20% şi celule Turck)
examen virusologic constă în izolarea virusului din secreţiile
nazofaringiene.
examen serologic Imunoglobulinele antirubeolice clasa IgM,
IgG se decelează prin AIE (metoda de bază la etapa
actuală).
• Pentru diagnosticul unei infecţii recente determinarea
anticorpilor specifici IgM şi apoi IgG cu aviditate redusă are
importanţă deosebită, deoarece apar din primele zile şi
persistă până la 10 săptămâni, iar anticorpii IgG cu aviditate
înaltă îşi fac apariţia mai târziu şi persistă mulţi ani.
 Diagnosticul rubeolei la gravidă
• Dacă aceasta a fost seronegativă este
suficientă determinarea anticorpilor
specifici în reacţia de hemaglutinare, titru
minim de hemaglutinine este 1: 8, cu
siguranţă – 1 : 32. Un titru în creştere
indică un diagnostic sigur de rubeolă.
• În cazurile în care nu este cunoscută
starea serologică anterioară, atunci sunt
semnificative IgM specifice sau creşterea
titrului IgG specifice (sunt posibile
reinfecţii, însă reinfecţia nu este insoţită de
viremie şi riscul teratogen este minim).
 TRATAMENT.
• Tratamentul rubeolei dobândite se face la
domiciliu izolând bolnavul pentru 7 zile de la
debutul erupţiilor
✔ repaus la pat
✔ dietă bogată în vitamine şi microelemente, aport
suficient de lichide (sucuri, ciai, apă plată, lapte)
✔ medicaţii simptomatice la necesitate
• În rubeola congenitală copiii vor primi tratament
în funcţie de manifestările clinice, fiind la
evidenţă timp de câţiva ani pentru decelarea
defectelor care pot apărea mai târziu.
 PROFILAXIE
Persoanele de contact nu se izolează. Gravidele se vor
izola strict, vor fi la evidenţă, sunt recomandabile
investigaţii serologice pentru a se constata starea de
receptivitate (75-90% din adolescente şi femei de
vârstă fertilă sunt imune la rubeolă). Gravidele cu
contact nemijlocit din focarele de rubeolă se supun
observaţiei medicale şi investigaţiilor serologice.
Prima probă de sânge se colectează la stabilirea
faptului de contact. În cazul debutului clinic al
rubeolei la gravidă se efectuează tratamentul
simptomatic, iar gravida se avertizează despre riscul
rubeolei congenitale la făt. Decizia privind
întreruperea sarcinii se ia la confirmarea rubeolei prin
date de laborator, individual, în dependenţă de
termenul sarcinii, acordul gravidei. În lipsa debutului
clinic al rubeolei, prezenţei în primul ser recoltat a
anticorpilor antirubeolici IgG în titre de ≥ 25 UI/ml,
lipsa anticorpilor antirubeolici IgM, supravegherea
medicală se anulează.
 Profilaxia specifică
• În calendarul vaccinărilor obligatorii în
Republica Modova sunt întroduse trei
doze de vaccin viu atenuat combinat –
ROR (rubeola, oreion, rujeola) la vârsta
de 12 luni, 6 – 7 şi 16 ani. Vaccinul
este contraindicat gravidelor, deoarece
vaccinarea antirubeolică produce о
viremie şi virusul poate afecta (deşi
exceptional) fătul.
• Nu se recomandă contactul gravidelor
cu cei vaccinaţi antirubeolic.