FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI

Obiective:
 să analizaţi relaţiile dintre finalităţile educaţiei;
 să dezbateţi idealul educaţional al societăţii româneşti, integrandu-1 în contextul istoric,
social, politic, economic adecvat;
 să explicaţi funcţiile obiectivelor educaţionale;
 să prezinte avantajele/limitele demersului de operationalizare a obiectivelor;
 să operationalizaţi obiectivele educaţionale după procedurile prezentate.

Conţinuturi:
Idealul educaţional
Scopurile educaționale
Competenţele educaţionale
Obiectivele educaţionale. Obiective operaționale

Educaţia, aşa după cum demonstrează inclusiv etimologia acestui concept (lat. educe,
educere – a duce, a conduce), nu este o activitate desfăşurată în sine şi pentru sine ci una care
urmăreşte atingerea anumitor finalităţi. O abordare corectă şi sistemică a fenomenului
educaţional poate fi realizată doar prin prisma intenţiilor urmărite şi a rezultatelor scontate.
Sensul finalist al acţiunii educaţionale se referă la faptul că, în fiecare moment al
desfăşurării sale, educaţia este orientată şi dirijată în funcţie de finalităţile (rezultatele) pe
care aceasta le urmăreşte. Aceste finalităţi sunt determinate preponderent de contextul social-
istoric în care se desfăşoară acţiunea educaţională şi mai puţin de dorinţele proprii ale elevului
sau ale celui care organizează, declanşează şi conduce acţiunea educativă.
Din această perspectivă educaţia reprezintă un sistem de acţiuni informativ-formative,
desfăşurate în mod conştient şi sistematic asupra subiectului uman în vederea transformării
acestuia în conformitate cu finalităţile educaţionale urmărite. Aceste finalităţi exprimă
orientările asumate la nivel de politică educaţională în vederea dezvoltării personalităţii
umane în conformitate cu anumite valori.
Finalităţile educaţiei, în funcţie de nivelul lor de generalitate şi de intervalul de timp
rezervat atingerii acestora, se structurează pe trei niveluri ierarhic organizate:
 ideal educaţional;
 scopuri educaţionale exprimate în termeni de competențe
 obiective educaţionale;

1. Idealul educaţional

Idealul educaţional este finalitatea cu gradul cel mai mare de generalitate care
exprimă tipul de personalitate pe care sistemul de educație este chemat să îl formeze într-un
anumit moment istoric și într-un anumit context socio-cultural. Idealul se materializează ca
o expresie a mutațiilor, nevoilor și aspirațiilor unei societăți, într-un moment specific al
evoluției acesteia.
Idealul educaţional al şcolii româneşti este prevăzut în legea Educaţiei nr.1/2011:
(3) Idealul educațional al scolii romanești consta in dezvoltarea liberă, integrală și
armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea
unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activa in societate,
pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.
 Temă de reflectie: Pornind de la premisa că fiecare profesor, indiferent de disciplina
predată, trebuie să contribuie la realizarea idealului educațional, gândiți-vă cum puteți
contribui în calitate de profesor de....la dezvoltarea calităților umane stipulate în idealul din
Lege?

2. Scopurile educaţionale
Scopurile educaţionale reprezintă finalităţi educaţionale cu nivel mediu de
generalitate care se realizează în intervale medii de timp. Scopurile educaţionale sunt
anticipări mentale ale diverselor acţiuni de formare a personalităţii umane şi se referă la
rezultatele ce urmează să se obţină în cadrul unui şir de acţiuni educaţionale. Specificul
scopurilor educaţionale constă în faptul că acestea practic detaliază idealul educaţional la
nivelul diverselor situaţii instructiv-educative. Astfel dacă idealul educaţional este unul
singur, scopurile educaţionale vizează finalităţi educaţionale particulare, specifice spre
exemplu diverselor laturi ale educaţiei, diferitelor nivele şi profile de învăţământ şi diferitelor
tipuri de şcoli (Ionescu, M., 2001).
La nivel macro dar şi microeducaţional scopurile sunt exprimate în termen de
competenţe.

3. Competenţele educaţionale
Formularea competențelor generale și specifice este o activitate laborioasă care necesită
în primul rând semnificarea termenilor și apoi dezvoltarea nucleului lor tare.
Competenţele reprezintă ansambluri integrate de cunoştinţe, capacităţi şi abilităţi de
aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care permit desfăşurarea cu succes a unei
activităţi, rezolvarea eficientă a unei probleme sau a unei clase de probleme/situaţii;
competenţele au componente cognitive/intelectuale, afectiv-atitudinale şi psihomotorii.
Ultima accepție asupra competenței – 2016 - dată de Comisia Europeană o înfățișează
drept ”capacitatea dovedită de utilizare a cunoștințelor, deprinderilor personale și
abilităților sociale și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu și în dezvoltarea
profesională și personală“1 cu scopul consolidării autonomiei și formării responsabiliții.
Lapidar, competența este capacitatea individului de a realiza sarcini concrete într-un
anumit context.
Diverse organisme internaționale au promulgat un set de competențe cheie:
OECD – competenţe relaţionate cu “life skills” (evaluarea competențelor de bază –
citire/lectură, matematică, științe)
UNESCO - competenţe relaţionate cu teza “educaţia de bază pentru toţi”
CE – 5 competenţe de bază
• Civism
• Interculturalitate
• Plurilingvism
• Multiperspectivitate
• Angajament social
UE – Lisabona - 8 competenţe de bază
- comunicare în limba maternă;
- comunicare în limbi străine;
- deprinderi de calcul matematic, competenţe de bază în ştiinţe şi
tehnologie;
- abilităţi în TIC;
- a învăţa să înveţi;
- competenţe civice şi interpersonale;
- antreprenoriat;
- conştiinţă culturală (interculturalitate).
1
Comisia Europeană – 2016/0180 (NLE)
 Competențe cerute de angajatori:
 Să poată comunica, gândi şi învăţa de-a lungul întregii vieţi;
 Să demonstreze atitudini pozitive, responsabilitate şi adaptabilitate;
 Să lucreze în echipă.
Cerințele lumii reale sunt:
 Colaborare
 Rezolvarea problemelor în grup/colectiv
 Efecacitate şi eficienţă în munca în echipă
 Împărtăşirea ideilor
 Prezentarea argumentată şi clară a propriei păreri în faţa altora
 Găsirea compromisurilor acceptabile şi a concluziilor

Forumul Economic Mondial a identificat 10 competente de munca cerute in viitor

fiecărui angajat. Numai ca aceste competente nu sunt comportamente independente, ci de fapt
sunt o îmbinare eficientă a unor pachete de competente.
Iată care sunt cele 10 competente:
1. Gandirea flexibilă – adică acea capacitate de a renunța la acțiunile ineficiente si
de a rezolva problemele in alt mod care sa duca la rezultatele dorite, capacitatea de a
aborda strategii noi cu usurinta, de a vedea situatia in dezvoltare si a prezice rezultatul
diferitelor variante, capacitatea de a selecta informatia si a gasi solutii rapind utilizand o
diversitatea de abordari;
2. Negocierea – adică acea capacitate de a gasi solutiile in care ambele parti
castiga, capacitatea de a crea un compromis care sa avantajeze ambele parti, excluzand
impunerea punctului de vedere asupra celorlalti;
3. Orientarea spre servicii atunci cand munca ta implica o alta persoana (din
interiorul echipei sau dintre beneficiarii/clientii serviciului) – adică acele competente
care faciliteaza oferirea celui mai bun serviciu, utilizand resursele existente, intr-un
timp cat mai scurt. Aceasta inseamna să actionezi proactiv si sa ai capacitate de a
observa deopotriva detaliile si ansamblul, adica să lucrezi astfel incat sa fie evitata
aparitia problemelor, sa menti persoana informata asupra modului de derulare a
procesului de rezolvare a unei probleme pe care o are, sa ai capacitatea sa folosesti
informatiile pe care le ai in cel mai eficient mod si sa te asiguri ca serviciul oferit are
impactul pe care l-ai planificat;
4. Capacitatea de a discerne si a lua o decizie – adica un pachet complex de
competente interconectate, cum ar fi: capacitatea de a percepe si distinge detaliile unei
situatii, capacitatea de a urma un proces cognitiv de analiza si selectare de concluzii,
capacitatea de a formula o opinie sau de a face o distinctie critica asupra ideilor,
oamenilor sau situatiilor, capacitatea de a evalua, compara si delibrea;
5. Inteligenta emotionala – adica acea capacitate de a gestiona propriile emotii si
de a identifica in mod corect emotiile celorlalti, constientizarea starilor interioare si
interactivitatea sociala eficienta;
6. Coorodnarea cu ceilalti – adica acea capacitate de a-ti organiza propria
activitate prin corelarea acesteia cu intreg pachetul din care ea face parte, capacitatea de
a face fata obstacolelor si de a mentine activitatea in miscare spre atingerea
obiectivului, separarea sarcinilor si corelarea lor cu munca celorlati colegi relevanti
pentru fiecare sarcina la un moment dat, capacitatea de a prioritiza activitatile astfel
incat sa asigure derularea logica, fluida in raport cu intreg pachetul din care face parte;
7. Capacitatea de a administra relatiile cu oamenii – adica acea capacitate de a
asigura maximizarea eficientei si productivitatii interactiunii cu ceilalti pentru
beneficiul tuturor;
 8. Creativitatea – capacitatea omului de a realiza noul, sub diferite forme, de a
releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale
de rezolvare a problemelor si a le exprima in forme personale inedite;
9. Gandirea critica – adica acele competente care sustin un proces mental de
analiza si evaluare a unei idei sau situatii, capacitatea de reflectie, de conexiune logica
intre idei si argumente, de a înțelege relvanta unor informatii sau cunostinte si de a
construi argumente noi, precum si capacitatea de a distinge intre fapte, opinii si
judecati;
10. Rezolvarea problemelor complexe – adică o utilizare îmbinată a tuturor
celorlalte competente de mai sus
În prezent (2011), în literatura pedagogică, competenţele sunt interpretate ca
rezultate ale învăţării (ieşiri), prin opoziţie cu obiectivele educaţionale (considerate
intrări). Aceste competenţe sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi valori.
Se apreciază că nu poate exista o echivalenţă între formulări ale competenţelor şi
diferitele tipuri de exprimare a obiectivelor. Acestea nu pot fi reduse sau asimilate reciproc.

Alte aspecte referitoare la competenţe

Din definiţia competenţei - cheie şi din analiza specificului acestora rezultă

următoarele:
 competenţele se definesc printr-un sistem de cunoştinţe – deprinderi / abilităţi –
atitudini;
 au un caracter transdisciplinar implicit;
 competenţele – cheie reprezintă într-un fel finalităţile educaţionale ale învăţământului
obligatoriu;
 acestea trebuie să reprezinte baza educaţiei permanente.
De asemenea, în privinţa terminologiei, trebuie făcute anumite precizări
suplimentare.
 Prin „cunoştinţe” nu se înţeleg numai elemente factuale, ci acest concept are un
înţeles mai larg; el este în general adaptat într-o formă simplificată din termenul englez de
knowledge;
 Programele şcolare încearcă să realizeze o concretizare a termenului de cunoştinţe,
unde acestea sunt subsumate conceptului de „conţinuturi”, subînţelegând trei grupuri distincte
în cadrul acestora: conţinuturi factuale; conţinuturi conceptuale; conţinuturi procedurale.

3.1 Competențele la nivelul Sistemului Național de Învățământ sunt prevăzute în

LEN nr.1/2011 în care se afirmă :
Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate
principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de
cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesare pentru: 
a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform
intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii; 
b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; 
c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii
durabile; 
d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura
nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural; 
e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului; 
f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice si a
respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural. 
 După cum se poate observa scopurile sistemului național de învățământ, exprimate în
termeni de competențe, particularizează idealul educațional, adăugând noi nuanțe profilului de
personalitate al absolventului ideal.

3.2. Profile de formare

Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o
componentă reglatoare a Curriculumului naţional. Acesta descrie aşteptările exprimate
faţă de elevi la sfârşitul învăţământului primar, al învăţământului obligatoriu şi al
învăţământului preuniversitar, prin raportare la: cerinţele exprimate în Legea educaţiei
naţionale, în alte documente de politică educaţională şi în studii de specialitate; finalităţile
învăţământului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.2
Curriculumul naţional pentru învăţământul gimnazial se axează pe formarea
competenţelor cheie, iar curriculumul naţional pentru învăţământul liceal este centrat pe
dezvoltarea şi diversificarea acestor competenţe. Pornind de la această premisă, profilul de
formare al absolventului de învăţământ preuniversitar este structurat pe baza a 8
competenţe cheie, care reprezintă un ansamblu de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
necesare oricărei persoane pe parcursul întregii vieţi:
 comunicare în limba maternă;
 comunicare în limbi străine;
 competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii;
 competenţă digitală;
 a învăţa să înveţi;
 competenţe sociale şi civice;
 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
 sensibilizare şi exprimare culturală.
Cele opt competenţe cheie recomandate de către Parlamentul European 3 trebuie privite
în ansamblu şi nu izolat, fiind un construct complex4 cu multiple relaţionări şi întrepătrunderi,
consonante cu societatea interconectată din care cetăţeanul european face parte.
Diagrama de mai jos propune un model de structurare a nivelurilor de dezvoltare a celor
opt competenţe cheie, în relaţie cu nivelurile de învăţământ preuniversitar5

Niveluri de
învăţământ Învăţământ preuniversitar Învăţământ preuniversitar post-
obligatoriu obligatoriu

Învăţământ Învăţământ Învăţământ liceal (teoretic, vocaţional,

primar (clasa gimnazial tehnologic)
pregătitoare, cls. (cls. V-VIII) secundar secundar
I-IV) secundar superior cls. a IX- superior
inferior a şi a X-a Cls. a XI-a şi a
XII-a/XIII-a liceu
Învăţământ
profesional de 3 ani

Nivel de Nivel Nivel funcțional Nivel dezvoltat

dezvoltare a elementar
2
Ibidem, pp. 11-16
3
Recomandarea Parlamentului European și Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul
întregii vieți (2006/962/EC), precum și traducerea și adaptarea descriptivului competențelor cheie pot fi
consultate la adresa http://www.ise.ro/?p=3963
4
Fiecare competenţă cheie are o definiţie procedurală şi un descriptiv organizat pe trei componente: cunoştinţe,
abilități, atitudini
5
Inst. de Șt. ale Educației, (2015), Repere pentru proiectarea și actualizarea Curriculum-ului Național.
Document de politici educaționale, București, p.7
competenţel
or cheie

 profilul de formare al absolventului învăţământului gimnazial (clasa a VIII-a),

construit pe baza descriptivului unui nivel intermediar de deţinere a competenţelor
cheie

Comunicare în - Căutarea, colectarea, procesarea de informaţii și receptarea de opinii, idei, sentimente

limba maternă într-o varietate de mesaje ascultate/texte citite
- Exprimarea unor informaţii, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin
adaptarea la situaţia de comunicare
- Participarea la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare şi extraşcolare, în
cadrul unui dialog proactiv
Comunicare - Identificarea unor informaţii, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba
în limbi străină pe teme cunoscute
străine - Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe
teme cunoscute
- Participarea la interacţiuni verbale la nivel funcţional, pe teme cunoscute
Competenţe - Manifestarea interesului pentru identificarea unor regularităţi şi relaţii matematice
matematice întâlnite în situaţii școlare și extrașcolare şi corelarea acestora (A)
(A) şi - Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii-
competenţe de concrete (A)
bază în ştiinţe - Rezolvarea de probleme în situaţii concrete, utilizând algoritmi și instrumente
şi tehnologii specifice matematicii (A)
(B) - Proiectarea şi derularea unui demers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru (B)
- Proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activităţile curente (B)
- Manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat
(B)
- Aplicarea unor reguli simple de menţinere a unei vieţi sănătoase și a unui mediu curat
(B)
Competenţă - Utilizarea unor dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea și selecţia unor resurse
digitală informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru învăţare
- Dezvoltarea unor conţinuturi digitale multi-media, în contextul unor activităţi de
învăţare
- Respectarea normelor si regulilor privind dezvoltarea si utilizarea de conţinut virtual
(drepturi de proprietate intelectuală, respectarea privatităţii, siguranţă pe internet)
A învăţa să - Formularea de obiective şi planuri simple de învăţare în realizarea unor sarcini de lucru
înveţi - Gestionarea timpului alocat învăţării şi monitorizarea progresului în realizarea unei
sarcini de lucru
- Aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi
profesionale
Competenţe - Operarea cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru
sociale şi civice interacţiunea cu ceilalţi
- Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea
unor drepturi şi asumarea de responsabilităţi
- Manifestarea disponibilităţii pentru participare civică în condiţiile respectării regulilor
grupului şi valorizării diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de - Manifestarea interesului pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor
iniţiativă şi sarcini de învăţare de rutină şi/sau provocatoare
antreprenoriat - Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte
şi în explorarea unor probleme ale comunităţii locale
- Aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi
profesionale
- Identificarea unor parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese
Sensibilizare şi - Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului
exprimare naţional şi universal
culturală - Realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte
școlare și extra-școlare
- Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului
 naţional şi universal
- Participarea la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau
nonformale

 profilul de formare al absolventului învăţământului obligatoriu (Clasa a

X-a), construit pe baza descriptivului nivelului funcţional de deţinere a competenţelor
cheie

Comunicare în - Receptarea şi interpretarea de informaţii, date, opinii, concepte, idei, sentimente

limba maternă în contexte şcolare, extraşcolare, profesionale
- Exprimarea de opinii, idei, sentimente în contexte şcolare, extraşcolare, profesionale
- Participarea constructivă la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare,
extraşcolare, profesionale, conștientizând impactul limbajului asupra celorlalţi
Comunicare în - Receptarea unor idei, informaţii, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în
limbi străine limba străină în diverse contexte şcolare și extraşcolare
- Exprimarea unor idei, opinii, fapte, sentimente în limba străină, în cadrul unor
mesaje orale și scrise în contexte şcolare şi extraşcolare, în funcţie de nevoi și
interese
- Participarea la interacţiuni verbale pe teme de interes, utilizând adecvat
convenţiile de comunicare
Competenţe - Manifestarea interesului pentru identificarea unor date şi relaţii matematice şi
matematice corelarea lor în contexte școlare, extra-școlare și profesionale (A)
(A) şi - Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii
competenţe de concrete, inclusiv profesionale (A)
bază în ştiinţe şi - Rezolvarea unor probleme în diferite situaţii, utilizând instrumente şi/sau metode
tehnologii (B) specifice matematicii (A)
- Explorarea şi explicarea unor procese naturale şi tehnologice, prin aplicarea unor
metode de investigaţie ştiinţifică, în diferite contexte şcolare, extraşcolare şi
profesionale (B)
- Realizarea a diverse activităţi tehnologice relevante pentru nevoile comunităţii (B)
- Manifestarea interesului pentru un stil de viaţă sănătos și pentru un mediu curat. (B)
- Aplicarea sistematică a unor reguli de păstrare a sănătăţii și reflecţia critică asupra
schimbărilor produse de activitatea umană în mediul înconjurător (B)
Competenţă - Utilizarea critică, selectivă și creativă a resurselor și aplicaţiilor informaţionale și
digitală educaţionale digitale complexe, ca suport în rutina zilnică a învăţării
- Participarea constructivă și creativă la dezvoltarea unor conţinuturi digitale,
inclusiv de tip social media sau resurse educaţionale deschise în cadrul unor proiecte
educaţionale
- Promovarea normelor privind siguranţa pe
internet și a comportamentelor pozitive și constructive în mediile
virtuale sociale
A învăţa să - Formularea unor obiective şi planuri de învăţare realiste pe baza aspiraţiilor
înveţi personale, şcolare şi profesionale
- Identificarea şi aplicarea unor strategii şi tehnici de învăţare eficientă
- Asumarea responsabilităţii pentru propria învăţare, monitorizarea progresului
personal şi autoreglarea în activităţi de învăţare individuală sau de grup
- Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală
Competenţe - Promovarea, în situaţii concrete de viaţă – şcolare, extraşcolare, inclusiv
sociale şi civice profesionale - a valorilor, normelor şi a obligaţiilor morale
- Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de
identitatea culturală proprie şi faţă de identitatea celor care aparţin unor culturi
diferite
- Asumarea responsabilităţii pentru consecinţele alegerilor făcute în contexte
şcolare, extraşcolare şi profesionale
- Manifestarea deschiderii faţă de empatie, diversitate, alteritate şi interculturalitate
Spirit de - Punerea în practică a unor idei inovative în derularea unor activităţi, proiecte, pe
iniţiativă şi baza evaluării şi minimizării riscurilor
antreprenoriat - Manifestarea abilităţii de a lucra individual şi în echipe pentru rezolvarea unor
probleme care presupun schimb de opinii, planificare, organizare, obţinerea unor
rezultate, evaluare, reflecţie critică
 - Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală
- Alegerea traseului profesional potrivit posibilităţilor şi intereselor personale,
oportunităţilor şi provocărilor specifice diferitelor alternative
Sensibilizare şi - Identificarea diverselor forme de exprimare culturală şi respectarea diferenţelor
exprimare - Exprimarea ideilor, a experienţelor și a emoţiilor utilizând diverse medii și forme
culturală de expresivitate, în funcţie de aptitudinile personale, inclusiv prin transferul
abilităţilor creative în contexte profesionale
- Identificarea diverselor forme de exprimare culturală şi respectarea diferenţelor
- Participarea la o varietate de proiecte şi evenimente culturale în diverse
contexte, inclusiv
profesionale

 profilul de formare al absolventului ciclului secundar superior (clasa a

XII-a), construit pe baza descriptivului nivelului dezvoltat de deţinere a competenţelor
cheie

Comunicare în - Distingerea și interpretarea unei varietăţi de texte și mesaje receptate în diverse

limba maternă situaţii de comunicare, inclusiv în contexte imprevizibile, formale şi non-formale
- Aprecierea calităţii estetice a textelor receptate
- Exprimarea de opinii, idei, sentimente, argumente, contraargumente într-o
varietate de contexte, inclusiv profesionale, formulând o diversitate de mesaje și
texte
- Participarea responsabilă și creativă la o diversitate de interacţiuni în contexte,
variate inclusive profesionale și sociale, prin respectarea unor convenţii de
comunicare
Comunicare în - Receptarea și interpretarea de concepte, idei, opinii, sentimente exprimate oral
limbi străine sau în scris în funcţie de nevoi și de interese, în diverse contexte, inclusiv de
comunicare interculturală
- Exprimarea unor idei, concepte, opinii, sentimente în diverse contexte sociale și
culturale, inclusiv de mediere și transfer
- Participarea la interacţiuni verbale prin adaptarea limbajului la diverse
contexte sociale și culturale, inclusiv de dialog intercultural
Competenţe - Manifestarea interesului pentru respectarea adevărului şi pentru utilizarea
matematice matematicii, valorificând avantajele oferite de aceasta în contexte variate (A)
(A) şi - Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii
competenţe de într-o varietate de contexte (A)
bază în ştiinţe şi - Utilizarea instrumentelor şi metodelor matematice pentru analiza unei situaţii
tehnologii (B) date sau pentru rezolvarea unor probleme în situaţii diverse (A)
- Dezvoltarea unui demers investigativ privind procese naturale și tehnologice
relevante, comunicarea concluziilor rezultate precum și a raţionamentului acestuia
(B)
- Realizarea, individual sau în echipă, a unor proiecte și explorarea unor procese
naturale şi tehnologice din perspectiva avantajelor, limitelor şi riscurilor (B)
- Promovarea unor obiceiuri de viaţă echilibrată/unui stil de viaţă sănătos și a unor
principii de dezvoltare durabilă (B)
Competenţă - Construirea unui mediu digital personal de resurse și aplicaţii digitale, relevante
digitală pentru nevoile și interesele de învăţare
- Participarea constructivă și creativă în comunităţi virtuale de învăţare, relevante
pentru nevoile și interesele personale sau profesionale viitoare
- Evaluarea critică şi reflexivă cu privire la impactul tehnologiilor de informare şi
comunicare asupra propriei învăţări, a vieţii individuale și a relaţiilor sociale, în
general
A învăţa să - Elaborarea unui plan de dezvoltare personală care să vizeze armonizarea dintre
înveţi propriul profil şi diversele oportunităţi profesionale
- Evaluarea şi ameliorarea unor strategii de învăţare pentru a rezolva probleme în
contexte variate sociale şi profesionale, cu estimarea corectă a riscurilor înainte de a
trece la acţiune
- Reflecţia critică asupra rezultatelor învăţării prin raportare la exigenţele proprii şi
la aşteptările celorlalţi
- Identificarea oportunităţilor pentru activităţile
 personale, pentru parcursul educaţional/profesional şi/sau de afaceri
Competenţe - Exprimarea opţiunii pentru un set de valori care structurează atitudinile şi
sociale şi civice comportamentele proprii în situaţii variate de viaţă
- Manifestarea unui comportament pro-activ şi responsabil care încurajează
integrarea socială şi interculturalitatea
- Participarea la viaţa civică prin exercitarea cetăţeniei active şi prin
promovarea dialogului intercultural
Spirit de - Manifestarea iniţiativei, a creativităţii în punerea în practică a unor idei inovative
iniţiativă şi în derularea unor activităţi, proiecte pe baza evaluării şi asumării riscurilor
antreprenoriat - Manifestarea unor abilităţi de management de proiect, care presupun activităţi de
analiză, conducere, delegare de competenţe, negociere, obţinerea unor rezultate în
condiţii de eficienţă
- Identificarea oportunităţilor pentru activităţile
personale, pentru parcursul educaţional/profesional şi/sau de afaceri
- Stabilirea rolurilor proprii, actuale şi de perspectivă, în raport cu oportunităţile
identificate
Sensibilizare şi - Promovarea, păstrarea şi conservarea unor bunuri culturale şi de patrimoniu
exprimare - Dezvoltarea simţului estetic prin realizarea de lucrări creative, inclusiv prin
culturală valorificarea relaţiei dintre expresia artistică individuală şi cea de grup precum și
prin respectarea diversităţii exprimării culturale
- Promovarea, păstrarea şi conservarea unor bunuri culturale şi de patrimoniu
- Promovarea unor iniţiative şi proiecte culturale la nivelul şcolii şi comunităţii,
prin valorificarea propriilor abilităţi creative
- Identificarea și realizarea oportunităţilor sociale și economice în cadrul activităţii
culturale

3.3. Finalități la nivel de disciplină: competentețele generale și specifice.

La nivelul unei discipline de studiu finalitățile sunt exprimate în termeni de
comptentețe genrale și specifice și sunt precizte în Programa școlară a disciplinei respective

3.3.1 Competenţele generale sunt definite pentru fiecare obiect de studiu şi se

formează pe durata unui ciclu de învăţământ, deşi abordează niveluri de formare diferite
de la un an la altul. Diferită de obicei în funcţie de specificul disciplinei, există însă
similarităţi la nivelul disciplinelor “înrudite” grupate tradiţional în arii curriculare. CG
exprima rezultate durabile ale învăţării, condiţionează nivelul la care elevul învaţă noi sarcini
şi pot fi transferate la o mare varietate de sarcini specifice. Pot fi focalizate pe cunoaştere, pe
anumite abilităţi şi priceperi sau pe atitudini.

3.3.2Competenţele specifice sunt considerate etape intermediare în dobândirea

competenţelor generale, din care sunt derivate, se definesc la nivelul unui obiect de
studiu si se formeaza într-un interval de timp mai mic, un an școlar.
Documentele Comisiei Europene sintetizează stadiul actual al problematicii generale a
competenţelor, într-o viziune integratoare şi pe o bază negociată.

De aici va rog sa descărcați programa disciplinei de specialitate, pentru gimnaziu

și să analizați competențele generale și specifice. Cei de la PH puteți descărca programa
de Educației Socială
http://programe.ise.ro/Actuale/Gimnaziu-2017.aspx

4. Obiectivele educaționale

Obiectivele educaţionale sunt cele care se operaţionalizează la nivelul procesului

instructiv educativ şi este coordonat/elaborat de cadrul didactic.
Clasificarea obiectivelor didactice (Taxonomia obiectivelor didactice)
Termenul taxonomie provine din limba greaca (taxis - ordine; nomos - reguli, lege) şi
reprezintă teoria care vizează regulile, criteriile clasificărilor (lonescu, Radu. 2001).Un prim
criteriu de clasificare ar fi acela al domeniul activiăţtii psihice implicate în învăţare în funcţie
de care avem obiective:
• Cognitive – care vizează asimilarea de cunoştinţe şi formarea unor deprinderi şi
capacităţi intelectuale, (Creţu, 1999,)
• Afective - care are în vedere formarea convingerilor, sentimentelor şi atitudinilor
(Creţu, 1999, );
• Psihomotorii - sunt cele care au în vedere psihomotricitatea, motricitatea şi
conduitele motrice (Creţu, 1999, );
• Morale şi/sau psihosociale – care vizează comportamentul social (Jinga, Istrate,
1998).
Au fost elaborate mai multe taxonomii. pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv,
afectiv. psihomotor). Dintre acestea amintim:

Tabelul
Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (după Creţu, 1999, ).

6. Evaluare
5. Reactie 5.
5. Sinteza
complexa Caracterizare
4.
4. Analiza 4. Organizare
Automatism
3. Reactie
3. Aplicare 3. Valorizare
dirijata
2.
2. Dispozitie 2. Reacţie
Comprehensiune
1. Achizitia
1. Percepere 1. Receptare
cunoştintelor
Domeniul Domeniul
Domeniul
psihomotor afectiv
cognitiv (Bloom)
(Simpson) (Krathwohl)

Pentru domeniul cognitiv, criteriul principal de organizare Tl constituie ordonarea

obiectivelor de la simplu la complex astfel (Creţu, 1999): Achizţia cunoştintelor –
comprehensiunea- aplicarea- analiza -sinteza ;
Domeniul afectiv, adoptă drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau
valori(Creţu, 1999):receptarea-reacţia-valorizarea - organizarea – caracterizarea; Domeniul
psihomotor utilizează ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapânire al unei
deprinderi pentru a indeplini o activitate motoriei (Creţu, 1999):
•Perceperea - dispozţia -reacţia dirijată automatismul—reacţia complxă - implică
deprinderile eficiente, în contexte diferite.
Clasificarea obiectivelor se face luând drept citeriu şi tipul de activitate (predominant
intelectuală sau acţională), după care distingem (Jinga, Istrate, 1998, lonescu,Radu, 2001):
• Obiective informative - vizeaza cunoasterea, achizitionarea de cunoştinte dintr-un
anumit domeniu;
• Obiective formative - vizeaza formarea unor deprinderi si capacităţi, posibilitatea
de a opera cu sistemul de informatii, cunoştinte şi valori asimilate în procesul de instruire

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

 Operationalizarea obiectivelor educaţionale rcprezintă "o strategie de analiză a
finalităţilor procesului de invăţământ, realizată de cadrul didactic prin două acţiuni
complementare'':
• deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale şi intermediare, incluse în
programele şcolare/universitare;
• prezentarea obiectivelor concrete, ca sarcini didactice pe care trebuie să le realizeze
elevul/studentul în timpul unei activităţi (Cristea, 1998). M.lonescu, (2001) consideră că
operaţionalizarea presupune:
• transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte, operaţii, direct observabile ,
ceea ce presupune o delimitare şi secvenţiere analitică a obiectivelor, o concretizare a lor;
• un aspect "tehnic". care rezidă în enunţarea obiectivelor sub forma
comportamentelor observabile şi măsurabile, cu ajutorul verbelor de acţiune. Cucoş (1999)
consideră că operaţionalizarea constă in delimitarea unei secvenţe comporatmentale
observabilă care poate fi evaluată şi enunţarea, intr-un mod comprehensiv, a respectivei
sarcini. Esenţial pentru operaţionalizare este că se precizează ceea ce va face cel care se
educă, performanţa/competenţa de care va fi capabil acesta după parcurgerea unei anumite
secvenţe a procesului de predare-învaţare. Cadrele didactice trebuie să gândească şi să
proiecteze riguros condiţiile de exersare şi de manifestare a comportamentelor preconizate la
elevi. Ea reprezintă astfel etapa în care se uneşte intenţia profesorului cu acțiunea elevului .

A operaționaliza un obiectiv înseamnă a-l transpune în termeni de comportament

concret, direct observabil şi măsurabil. Operaționalizarea unui obiectiv educațional
presupune realizarea unei suite de precizări: precizarea performanței, precizarea autorului
performanței, precizarea condițiilor concrete în care va avea loc realizarea performanței
respective şi stabilirea unui nivel minimal acceptat de reușită. Obiectivul operațional
vizează formarea/exersarea acțiunilor mintale sau fizice prevăzute de competențele
specifice în relație cu subiectul tema unei lecții /secvențe de învățare.
Prin urmare într-un obiectiv operațional găsim acțiunile, comportamentele elevilor
derivate din competențe și conținuturile temele de parcurs la o anumită disciplină.
Ex. de obiective operaționale :
La finalul orei elevul va fi capabil să :
Ex.1 să recunoască corect minim 80% dintre sunetele unor cuvinte exprimat de
profesor, în funcție de poziția acestora inițială/finală;
Ex.2 să prezinte în enunțuri logice și clare minim 5 elemente ale programului zilnic;
Ex.3. să precizeze vecinii numerelor naturale propuse de profesoară, în concentrul 0-31;
Ex.3.să descrie corect procesul de formar ea zăpezii pe baza explicațiilor profesoarei;
Ex.4. să compare două numere naturale în concentrul 0-31 pe baza celor însușite;

Obiectivele operaționale sunt elaborate de către fiecare cadru didactic pentru fiecare oră,
în cadrul proiectului de activitate didactică.