Examenul Clinic Al Coloanei Vertebrale PDF

EXAMENUL CLINIC
AL COLOANEI VERTEBRALE
ȘEF LUCRĂRI DR. CRISTINA POMÎRLEANU
U.M.F. “GR.T. POPA” IAȘI

Evaluarea clinică a aparatului locomotor
 este complexă, sistematică.

 se efectuează cu pacientul dezbrăcat, în ortostatism, poziţie şezândă,
decubit dorsal, decubit ventral.
 se efectuează în statică şi dinamică (când se evaluează mersul).
 constă în inspecţie, palpare, percuţie, evaluarea mobilităţii articulare
(bilanț articular), testing muscular (bilanț muscular), manevre speciale
(teste de instabilitate, manevre rezistive, manevre de provocare),
evaluare neurologică.
Cristina Pomîrleanu, 2018

Examenul clinic al coloanei vertebrale
 Se face în ortostatism, statică și dinamică, poziție șezândă, decubit

dorsal și ventral.
 Coloana vertebrală se examinează inițial ca un întreg, în ortostatism,
iar apoi se continuă examinarea pe fiecare segment anatomic în
parte.
 Constă în inspecție, palpare, percuție, examenul mobilității, bilanțul
muscular și examenul neurologic.
 Inspecția se face în ortostatism, statică și dinamică, din față, spate și
profil.

Inspecția coloanei cervicale
La inspecție din față urmărim:
 morfotipul: astenic, longilin (gât lung și subțire cu hipermobilitate

cervicală) sau stenic, brevilin (gât scurt, gros și mobilitate limitată),
 aspectul tegumentelor,
 orizontalitatea liniei bioculare,
 simetria punctelor acromiale, foselor supraclaviculare și a fosetei
suprasternale.

La inspecția din spate urmărim:
 aspectul tegumentelor,
 distribuția pilozitară: implantarea joasă a părului cu gât scurt în
sindromul Klippel Feil,
 orizontalitatea liniei care unește vârfurile scapulei,
 simetria maselor musculare paravertebrale.

La inspecția din profil urmărim:

 curbura fiziologică a coloanei cervicale (lordoza) având ca punct de
reper vertebra C7
! lordoza are o amplitudine normală dacă la C7, săgeata este de 30
mm.
Pot fi obiectivate următoarele tulburări de statică:
 hiperlordoza cervicală în discopatie,
 redresarea lordozei cervicale în discopatie, SA,
 cifoza cervicală în hernia de disc, SA.

Inspecția coloanei dorsale
Inspecția din spate urmărește:
 simetria punctelor acromiale și a spinelor scapulei,

 verticalitatea axului cervico-dorso-lombar în raport cu firul cu plumb
ce cade de la nivelul protuberanței occipitale la nivelul pliului
interfesier.

Se pot obiectiva tulburările de statică din plan frontal sau sagital:
 scolioza esențială este caracterizată prin rotația corpilor vertebrali;

• gradul rotației se apreciază prin diferența de nivel dintre vârful
gibozității și punctul simetric de pe hemitoracele opus când trunchiul
este în anteflexie;
• scolioza este compensată când firul de plumb trece prin pliul fesier și
decompensată dacă firul este în afara pliului fesier.

 atitudine scoliotică obiectivată atunci când există inegalitate a

membrelor inferioare;
• în acest caz convexitatea deviației este de partea membrului inferior
mai scurt și dispare în poziția șezândă sau la plasarea unui talonet de
înălțime corespunzătoare;
• o altă caracteristică a atitudinii scoliotice este că nu se însoțește de
rotația corpilor vertebrali.

 cifoza structurală sau ca atitudine antalgică la nivel dorsal superior,

mijlociu și/sau inferior;
• în funcție de raza de curbură vorbim de cifoză unghiulară (rază mică
de curbură) în morb Pott, osteomielită sau rotundă (rază medie sau
mare de curbură) în osteoporoza cu tasări vertebrale, maladia
Scheuermann, SA.

Tulburările de aliniament ale coloanei vertebrale
Lordoza
cervicală
Cifoza
dorsală
Lordoza
lombară
Sacrum
Coccis
Normal Scolioză Lordoză
Cifoză
Adaptat după HealthSurgical.co
Inspecția coloanei lombare
Inspecția din spate urmărește:
 distribuția pilozitară: hipertricoza lombosacrată în anomalii

congenitale vertebrale (spina bifida).
 curbura fiziologică a coloanei lombare
! lordoza are o amplitudine normală dacă la L4, săgeata este de 30 mm.

Inspecția coloanei lombare
Pot fi obiectivate următoarele tulburări de statică:

 atitudinea antalgică în scolioză, mai rar în cifoză este determinată de
un fenomen patologic vertebral (mecanic, inflamator, infecțios,
neoplazic) și este menținută de contractura musculară și reversibilă la
ameliorarea fenomenului cauzator.
 redresarea sau rectitudinea lordozei lombare în discopatie, SA.
 hiperlordoza lombară în discopatie, sindrom trofostatic.
 atitudinea scoliotică.

Palparea coloanei cervicale
Se realizează la nivelul:
 punctului de emergență a nervului Arnold pe marginea posterioară a
apofizei mastoide.
 apofizelor spinoase când pot fi obiectivate:
• zona dureroasă,
• semnul treptei a lui Menard în spondilolistezis (cel mai frecvent la
nivel C5-C6),
• mărirea apofizei spinoase în sindromul Baastrup.

Palpare
punct emergență Arnold
Palparea coloanei cervicale
 masei musculare paravertebrale obiectivându-se contractura sau
amiotrofia.
 articulațiilor interapofizare posterioare paramedian la 1,5-2 cm de
apofiza spinoasă.
 paramedian la 1-1,5 cm de disc unde se poate obiectiva semnul
soneriei (sonetului anterior) = durere locală cu iradiere pe traiectul
radicular interesat în caz de conflict disco-radicular.

Palparea coloanei dorsale
Se realizează, în ortostatism sau în decubit ventral, la nivelul:

 apofizelor spinoase notând zona sau zonele dureroase,
 masei musculare paravertebrale obiectivându-se contractura sau amiotrofia,
 paramedian la 2 cm de vertebra D6 - D7 se obiectivează uneori un punct
dureros numit punctul cervical având ca origine suferința discală cervicală
inferioară,
 antero-posterior și latero-lateral toracic pentru a obiectiva afectarea
articulațiilor costo-sternale și costo-vertebrale în spondilartrite,
 articulațiile costosternale dureroase în spondilartrite sau sindrom Tietze.

Palparea coloanei lombare
 apofizelor spinoase înregistrându-se:
• zona sau zonele dureroase,
• semnul treptei a lui Menard în spondilolistezis,
• mărirea apofizei spinoase lombare în sindromul Baastrup,
• depresiune limitată în spina bifida.
 articulațiile sacroiliace.
 masei musculare paravertebrale obiectivându-se contractura sau
amiotrofia.

Palparea coloanei lombare
 paramedian la 1,5-2 cm de apofiza spinoasă se palpează articulația
interapofizară posterioară.
 paramedian la 1-1,5cm de disc se poate obiectiva semnul soneriei
(sonetului) prezent în caz de conflict disco-radicular (durere cu
iradiere sistematizată pe traiectul radicular interesat).
 punctele de emergență a nervului sciatic (punctele Valleix): 1/3 medie
regiunea fesieră, fața posterioară coapsă la unirea a 2/3 superioare cu
1/3 inferioară, capul peroneului, maleola externă.

lateral lateral de
de disc interapofizara
posterioară
Palpare
Semnul soneriei
interapofizară posterioară
Percuția coloanei vertebrale
 se realizează cu ciocanul de reflexe din apofiză spinoasă în apofiză

spinoasă, manevra identificând mai bine vertebra afectată.

Mobilitatea coloanei cervicale
 FLEXIA (mentonul atinge sternul) apreciată prin indicele menton-

stern care în mod normal este 0 cm (45°).

 EXTENSIA (regiunea occipitală atinge planul vertical) cuantificată prin

indicele occiput-perete care normal este 0 cm (45°).

 ROTAȚIA (mobilizare menton spre acromion dreapta-stânga)

apreciată prin indicele menton-acromion, normal 0 cm (45-60°).

 LATERALITATEA (înclinarea capului dreapta-stânga) cuantificată

prin indicele tragus-acromion, normal 0 cm (45°).

Mobilitatea coloanei dorsale
 FLEXIA cuantificată prin indicele Ott

• se palpează apofiza spinoasă C7 (cea mai proeminentă) și de la acest
nivel se măsoară 30 cm în jos;
• apoi pacientul este rugat să se aplece în față cu genunchii în extensie.
• în condiții normale, distanța crește cu minim 3 cm în flexie.

C7
+3cm
30cm
Indicele Ott
Mobilitatea coloanei lombare
În ortostatism se apreciază:
 FLEXIA prin indicele Schober și indicele degete-sol.
• Indicele Schober: se palpează crestele iliace, se trage o linie

orizontală ce corespunde vertebrei L4, se coboară de la acest nivel 1
cm (L5), iar de la acest nivel se măsoară 10 cm în sus; normal, în
flexie această distanță crește cu minim 3 cm.

+ 3cm
10cm
L4
L5
Indicele Schober
Indicele degete-sol
 LATEROFLEXIA se obține prin înclinarea laterală dreapta-stânga cu

obținerea unei curburi simetrice, nedureroase; se apreciază prin
distanța degete-sol de partea flectată.

 EXTENSIA: pacientul este în ortostatism cu brațele încrucișate pe

piept, iar medicul trece brațul stâng orizontal în partea superioară a
toracelui și înconjoară umărul drept al pacientului.
Apoi, pacientul este rugat să realizeze o aplecare posterioara (să se lase
pe spate), în timp ce medicul cu mâna dreaptă realizează o
contraapăsare la nivelul coloanei lombare.
Extensia se poate măsura prin determinarea unghiului dintre linia
trohanter - acromion în poziție verticală și în extensie maximă, bazinul
fiind fixat.

Extensia
În poziție șezândă se apreciază:
 ROTAȚIA: pacientul este în poziție șezândă cu brațele încrucișate pe

piept. Medicul înconjoară cu mâna stângă brațul drept al pacientului
și cu mâna dreaptă apasă regiunea paravertebrală dreaptă. Manevra
se repetă de partea opusă.

Bilanțul neurologic al coloanei cervicale
Bilanțul neurologic constă în obiectivarea afectării radiculare și/sau

medulare prin:
1. stabilirea teritoriului de iradiere a durerii (traiectul radicular):
 fața antero-externă umăr (C5),
 fața anterioară braț, antero-externă antebraț și police (C6),
 fața posterioară braț, antebraț, index, medius, inelar (C7),
 fața internă braț, anterointernă antebraț și auricular (C8),
 fața internă braț (T1).

Dermatoame membre superioare
Cristina Pomîrleanu, 2018 http://www.cmej.org.za/

2. manevre de elongație a rădăcinilor nervoase (Laseque braț)

 se realizează cu pacientul în ortostatism,
 extremitatea cefalică în rotație de partea opusă și membrul superior în
abducție de 90° cu extensia pasivă a membrului superior.
 manevra este pozitivă dacă declanșează durere în regiunea cervicală
cu iradiere pe traiectul radicular interesat.

Laseque braț

3. Testarea sensibilității comparativ cu obiectivarea hipoesteziei,

anesteziei, hiperesteziei sau disesteziei.
4. Evaluarea reflexelor osteo-tendinoase:

 bicipital (C5),
 stilo-radial (C6),
 tricipital (C7),
 cubito-pronator (C8).

5. Evaluarea deficitului motor:

• mușchi deltoid și biceps (C5),
• mușchii scurt și lung supinator (C5, C6),
• mușchi triceps (C7),
• mușchii flexor comun superficial și profund (C8).
 Semnul Lhermitte constă în flexia extremității cefalice cu declanșarea

unei senzații de descărcare electrică în membre; semnul este pozitiv în
mielopatie.

Bilanțul neurologic al coloanei dorsale
Constă în obiectivarea sindromului radicular și piramidal prin:
1. stabilirea topografiei durerii iradiate: regiunea mamelonară (T4),

apendice xifoid (T6), regiunea ombilicală (T10), regiunea abdominală
inferioară (T12).
2. evaluarea reflexelor cutanate abdominale: superior (T6-T7),
mijlociu (T8-T9), inferior (T10-T11) și a reflexelor osteo-tendinoase.
3. evaluarea tulburărilor de sensibilitate.

Dermatoame
Cristina Pomîrleanu, 2018 Total Life Care Compounding

Bilanțul neurologic al coloanei lombare
Bilanțul neurologic urmărește obiectivarea sindromului radicular prin:
1. stabilirea teritoriului de iradiere a durerii (traiectul radicular):

 ½ superioară a feței anterioare a coapsei (L2),
 ½ medie a feței anterioare a coapsei (L3),
 fața internă genunchi și anterointernă gambă (L4),
 fața postero-laterală coapsă, anteroexternă gambă și dorsală haluce
(L5),
 fața posterioară coapsă și gambă și dorsală degete 4,5 (S1).

Dermatoame membre inferioare

Testimonials - WordPress.com
2. Manevre de elongație a rădăcinilor nervoase L5,S1:

 manevra Laseque constă în flexia membrului inferior pe abdomen cu
genunchiul în extensie; manevra este pozitivă când la o flexie de 20-
40° se declanșează durere lombară cu iradiere pe traiectul radicular
respectiv.

 manevra Bragard (Laseque sensibilizat) constă în flexia membrului
inferior cu genunchiul în extensie până la 30° însoțită de flexia dorsală
a piciorului; manevra este pozitivă atunci când apare durere lombară
cu iradiere pe traiectul radicular respectiv.


 manevra Bonne: membru inferior în triplă flexie cu abducția și rotația
internă a articulației coxofemurale; manevra este pozitivă când apare
durere lombară cu iradiere radiculară.

3. Manevre de elongație a rădăcinilor nervoase L3, L4:

 manevra Laseque inversat se realizează cu pacientul în decubit
ventral și constă în hiperextensia coapsei; manevra este pozitivă când
apare durere lombară cu iradiere pe fața anterioară a coapsei.

3. Manevre de elongație a rădăcinilor nervoase L3, L4:

 manevra Thomas se realizează cu pacientul în decubit ventral și
constă în hiperextensia coapsei însoțită de flexia gambei pe coapsă;
manevra este pozitivă când apare durere lombară cu iradiere pe fața
anterioară a coapsei.

4. testarea sensibilității comparativ cu obiectivarea hipoesteziei,

hiperesteziei, anesteziei sau disesteziei.
5. evaluarea reflexelor osteo-tendinoase: reflex rotulian (L3,L4),

reflex achilian și medioplantar (S1).
6. evaluarea deficitului motor: psoas iliac (L3), cvadriceps (L4), tibial

anterior, extensor propriu haluce și extensor comun degete (L5),
triceps sural (S1).

Manevrele de provocare ale articulațiilor sacroiliace
 MANEVRA ROTES-QUEROL (de forfecare) se realizează cu pacientul
în ortostatism, în sprijin unipodal și se exercită presiune la nivelul
umerilor; manevra este pozitivă când apare durere la nivelul
articulației sacroiliace corespunzătoare membrului inferior de sprijin.

 MANEVRA ERIKSEN: presiunea pe spinele iliace antero-superioare cu

pacientul în decubit dorsal poate declanșa durere la nivelul
articulațiilor sacro-iliace.

 MANEVRA VOLKMANN: presiunea pe creasta iliacă cu pacientul în

decubit lateral poate declanșa durere la nivelul articulațiilor sacro-
iliace.

 MANEVRA MENNEL se realizează cu pacientul în decubit lateral cu

trunchiul și membrul inferior de sprijin în flexie (poziția ghemuit),
membrul inferior liber este dus în abducție și extensie; manevra este
pozitivă atunci când apare durere în articulația sacroiliacă
corespunzătoare membrului inferior liber.

 MANEVRA ILOUZ-COSTE (semnul trepiedului) se realizează cu

pacientul în decubit ventral și constă în exercitarea unei presiuni la
nivelul sacrumului; manevra este pozitivă când apare durere la
nivelul articulației sacroiliace.

 MANEVRA THOMAS se realizează cu pacientul în decubit dorsal.

Flexia, abducția și rotația externă în articulația coxofemurală poate
declanșa durere la nivelul articulației sacroiliace.

Bibliografie
1. V. Ciobanu, I. Stroescu, I. Urseanu Semiologie şi diagnostic în reumatologie,
Editura Medicală, 1991
2. J.A.P. Da Silva, A.D. Woolf Rheumatology in practice, Springer, 2010
3. G. V. Lawry, H.J. Kreder , G.A. Hawker , D. Jerome Fam’s musculoskeletal
examination and joint injection techniques, Elsevier, 2010
4. P. Hattam, A. Smeatham Special Tests in Musculoskeletal Examination, Elsevier,
2010
5. R. Păun Tratat de Medicină internă Reumatologie, volum 1, Semiologia
Reumatologică p 247-304, Editura Medicală, 1999
6. G. Cooper Pocket Guide to Musculoskeletal Diagnosis, Humana Press, 2006
7. R. Chiriac Coloana vertebrală în reumatologie clinică și tratament, Editura Shakti,
1995
8. M. Hazel, M.A. Clarkson Musculoskeletal Assessment, Lippincott Williams Wilkins,
2012

Examenul Clinic Al Coloanei Vertebrale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examenul Clinic Al Coloanei Vertebrale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMENUL CLINIC

ȘEF LUCRĂRI DR. CRISTINA POMÎRLEANU

U.M.F. “GR.T. POPA” IAȘI

 este complexă, sistematică.

Cristina Pomîrleanu, 2018

 Se face în ortostatism, statică și dinamică, poziție șezândă, decubit

Cristina Pomîrleanu, 2018

La inspecție din față urmărim:

 morfotipul: astenic, longilin (gât lung și subțire cu hipermobilitate

Cristina Pomîrleanu, 2018

La inspecția din spate urmărim:

Cristina Pomîrleanu, 2018

La inspecția din profil urmărim:

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecția din spate urmărește:

 simetria punctelor acromiale și a spinelor scapulei,

Cristina Pomîrleanu, 2018

Se pot obiectiva tulburările de statică din plan frontal sau sagital:

 scolioza esențială este caracterizată prin rotația corpilor vertebrali;

Cristina Pomîrleanu, 2018

 atitudine scoliotică obiectivată atunci când există inegalitate a

Cristina Pomîrleanu, 2018

 cifoza structurală sau ca atitudine antalgică la nivel dorsal superior,

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecția din spate urmărește:

 distribuția pilozitară: hipertricoza lombosacrată în anomalii

Cristina Pomîrleanu, 2018

Pot fi obiectivate următoarele tulburări de statică:

Cristina Pomîrleanu, 2018

Cristina Pomîrleanu, 2018

Cristina Pomîrleanu, 2018

Se realizează, în ortostatism sau în decubit ventral, la nivelul:

Cristina Pomîrleanu, 2018

Cristina Pomîrleanu, 2018

Cristina Pomîrleanu, 2018

 se realizează cu ciocanul de reflexe din apofiză spinoasă în apofiză

Cristina Pomîrleanu, 2018

 FLEXIA (mentonul atinge sternul) apreciată prin indicele menton-

Cristina Pomîrleanu, 2018

 EXTENSIA (regiunea occipitală atinge planul vertical) cuantificată prin

Cristina Pomîrleanu, 2018

 ROTAȚIA (mobilizare menton spre acromion dreapta-stânga)

Cristina Pomîrleanu, 2018

 LATERALITATEA (înclinarea capului dreapta-stânga) cuantificată

Cristina Pomîrleanu, 2018

 FLEXIA cuantificată prin indicele Ott

Cristina Pomîrleanu, 2018

 FLEXIA prin indicele Schober și indicele degete-sol.

• Indicele Schober: se palpează crestele iliace, se trage o linie

Cristina Pomîrleanu, 2018

 LATEROFLEXIA se obține prin înclinarea laterală dreapta-stânga cu

Cristina Pomîrleanu, 2018

 EXTENSIA: pacientul este în ortostatism cu brațele încrucișate pe

Cristina Pomîrleanu, 2018

În poziție șezândă se apreciază:

 ROTAȚIA: pacientul este în poziție șezândă cu brațele încrucișate pe

Cristina Pomîrleanu, 2018

Bilanțul neurologic constă în obiectivarea afectării radiculare și/sau

Cristina Pomîrleanu, 2018

Cristina Pomîrleanu, 2018 http://www.cmej.org.za/

2. manevre de elongație a rădăcinilor nervoase (Laseque braț)

Cristina Pomîrleanu, 2018

Cristina Pomîrleanu, 2018