REFERAT LA DISCIPLINA

RESPONSABILITATE SOCIALĂ
CORPORATIVĂ ÎN
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Student (ă)
xxxxxxxxxxxxxx

Bucuresti
2020

1
 CUPRINS

pg
CAPITOLUL I: ABORDĂRI TEORETICE ALE RESPONSABILITĂȚII SOCIALE
CORPORATIVE .........................................................................................................................3
1.1 Definirea responsabilităţii sociale corporatiste………………………………………… 3
1.2 Argumente aduse în favoarea CSR..........................................................................................5
1.3 Critici aduse responsabilităţii sociale corporatiste..................................................................6

CAPITOLUL II: PROGRAM DE RESPONSABILITATE

SOCIALĂ CORPORATIVĂ APLICAT DE COMPANIA
VODAFONE
2.1. Contextul general al implementării Programului de CSR Vodafone-Connecting for 10
Good…………………………………………………………………………………………..
2.2. Proiecte majore în domeniul medical, dezvoltate în cadrul paltformei Vodafone- 10
Connecting for Good………………………………………………………………………….

CAPITOLUL III: PROGRAM RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ 18

APLICAT DE COMPANIA SIVECO ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
3.1. Responsabilitatea socială în cadrul companiei SIVECO România S.A. – coordonate 18
generale......................................................................................................................................
3.2. Proiecte de interes major pentru comunitate în domeniul educației 19
CONCLUZII……………………………………………………………………………… 24
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………. 25

2
 CAPITOLUL I
ABORDĂRI TEORETICE ALE RESPONSABILITĂȚII
SOCIALE CORPORATIVE

1.1. Definirea CSR

Responsabilitatea socială corporativă (CSR) reprezintă o concepție referitoare la
contribuția pe care trebuie să o aducă companiile la dezvoltarea de ansamblu a
societății contemporane. De-a lungul timpului, această contribuţie a fost teoretizată diferit
de mai multe curente de gândire, iar iniţiativele „responsabile social” ale companiilor au
fost denumite printr-o varietate de termeni şi sintagme 1: responsabilitate corporativă,
cetăţenie corporativă, filantropie corporativă, sustenabilitate corporativă, marketing
social corporativ, afaceri şi probleme comunitare, dezvoltare comunitară etc.
În anul 1991, Caroll oferă o nouă variantă a definiţiei date conceptului , care se
bezează pe patru elemente: economic, legal, etic şi filantropic. Denumite piramida
responsabilităţii sociale corporatiste”, cele 4 elemente sunt explicate astfel:
1. Economic – responsabilitatea de a avea câştig în urma investiţiei
stakeholderilor;
2. Legal – responsabilitatea de a respecta legea;
3. Etic – responsabilitatea de a adera la norme sociale necodificate de legi dar
aşteptate de către actorii care operează în societate;
4. Filantropic – responsabilitatea de a avea un rol definit în ajutorul
voluntar pentru un segment al societăţii.

3
 ,,A fi un bun cetăţean
Discreţionar corporativ!”
/
filantropic

,,A fi etic!”
Etic

,,A
Legal respecta
legea!”

Economic ,,A
obţine
profit!”

Figura nr. 1.1. Piramida lui Carroll de responsabilitate socială a întreprinderilor

(Sursa: Bradu, C., Ce așteaptă consumatorii de la companii în ceea ce privește responsabilitatea socială
?, Munchen Personal RePEc Arhiva nr. 2847)

Reprezentând un punct forte al strategiei de CSR, responsabilităţile economice

au fost subiect de interes şi pentru alţi autori. Novak, citat de Lantos propune o delimitare

1
Iamandi, I., E., Responsabilitatea socială corporativă în companiile multinaționale, Editura
Economică, București, 2010, pp. 20

4
 mai accentuată a ceea ce acestea înseamnă, împărţindu-le în şapte categorii:
1. clienţi mulţumiţi cu bunurile şi serviciile oferite la valoarea lor reală;
2. câştigarea unui profit echitabil privind fondurile încredinţate de către
investitori în vederea profitului;
3. crearea de noi avuţii ce pot fi utilizate de instituţiile nonprofit în
vederea ajutorării celor cu salarii mici sau a celor săraci;
4. crearea şi menţinerea de noi locuri de muncă;
5. înfrângerea mobilităţii ascendente şi oferirea unor garanţii care să
dovedească oamenilor că în general condiţiile lor economice se pot îmbunătăţii;
6. promovarea inovaţiilor;
7. diversificarea intereselor economice ale cetăţenilor cu scopul de a preveni
tirania majorităţii2.
În ceea ce priveşte activitatea propriu zisă de teren a CSR-ului, Gowel spune că
înainte de 1970 ea era practic nulă. Evoluţia a început după acest an când companiile au
început să fie
reactive la diferite standarde de reglementare. Anii 1980 au fost cei care au anticipat dorinţa
de parteneriate, protecţie, competitivitate, lidership etc. iar anii 1990 au fost proactivi şi au
scos la
lumină eco-eficienţa, strategiile de management bazate pe dorinţa de protecţie a mediului
etc.. În anii 2000 abordarea CSR era deja una clară, cu scopuri explicite şi cu o
cultură
organizaţională schimbată şi bazată pe un management activ cu privire la binele general şi
social3.
Lordul Holme Richard Watts defineşte responsabilitatea socială ca fiind
„un angajament continuu în domeniul afacerilor, în direcţia unei comportări etice și a
contribuţiei
la dezvoltarea economică, concomitent cu o creștere a calităţii vieţii personalului și a
familiilor acestuia, dar și pentru comunitatea locală și societate în ansamblu.” 4
Mai recent, Kotler şi Lee (2005) au definit termenul RSC ca fiind ”un angajament
care contribuie la bunăstarea comunităţii prin intermediul unor practici de afaceri
discreționare şi
prin alocarea de resurse corporative". În această concepție, autorii menționați stabilesc
o relație directă între RSC și inițiativele sociale corporative, înțelese drept ”activități
principale
întreprinse de către o corporație pentru a sprijini cauze de ordin social și pentru a-și
îndeplini angajamentele de responsabilitate socială corporativă asumate”5.
CSR evidenţiază contribuţia pe care firmele trebuie să o aibă pentru a participa
la dezvoltarea societăţii moderne. În acest caz statele şi instituţiile internaţionale au
elaborat o
serie de standarde pentru a defini
CSR.
Uniunea Europeană defineşte responsabilitatea socială drept „un concept prin
intermediul căruia o companie integrează în mod voluntar preocupările faţă de
problemele sociale şi cele de mediu, în operaţiunile de afaceri şi în interacţiunea cu
partenerii de interes". A acţiona cu responsabilitate socială înseamnă nu numai a îndeplini
prevederile legale, ci a merge dincolo de acestea prin investiţii voluntare în capitalul uman,
în managementul mediului şi în relaţiile cu toate grupurile de interesaţi6.
World Business Council for Sustainable Development (Consiliul Mondial al

2
Geoffrey P. Lantos. The Boundaries of Strategic Corporate Social Responsibility, în „Journal Of
Consumer Marketing”, Vol. 18, Iss. 17, 2001, p. 3, Emerald, apud. M. Novak. Business as a Calling:
Work and the Examined Life, The Free Press, New York, 1996.
3
Antonia Gawel. Corporate Social Responsibility: Standards and Objectives Driving Corporate
Initiatives, disponibil la http://www.pollutionprobe.org/Reports/csr_january06.pdf, p. 9, accesat în 20.04.2018.
4
Butnaru, V. (2015), Responsabilitatea socială – instrument de management pentru administrație
publică, Revista Administrarea Publică, nr. 4, pp. 106 -110
5
Iamandi, Irina Eugenia, Responsabilitatea socială corporativă în companiile multinaționale, Editura
Economică, București, 2010
6
http://ec.europa.eu/enterprise/csr/index_en.htm
)
 Companiilor pentru Dezvoltare Durabilă) propune altă definiţie: „responsabilitatea
socială a companiilor este angajamentul continuu asumat de către companii de a avea
un comportament etic şi de a contribui la dezvoltarea economică, îmbunătăţind, în acelaşi
timp, calitatea vieţii angajaţilor şi a familiilor acestora, a comunităţilor locale şi a
societăţii, în general".
În concepția specialiștilor Băncii Mondiale, ”responsabilitatea socială este un
angajament asumat de către companii de a contribui la o dezvoltare economica
durabilă, alături de angajaţi, familii, comunităţile locale şi societate în ansamblu pentru a
îmbunătăţi calitatea vieţilor lor, prin metode adecvate atât pentru afaceri cat şi pentru
dezvoltare”7.

1.2. Argumentele aduse în favoarea CSR

Argumentele oferite în favoarea existenţei CSR sunt considerate în literatură ca fiind
de trei tipuri: morale, economice şi raţionale:
1. argumentele morale – vorbesc despre necesitatea tuturor grupurilor sociale de a se strădui
să
adauge profitului şi alte valori care să facă viaţa socială mai bună; interdependenţa
dintre organizaţie şi infrastructura oferită de societate este necesară pentru beneficiul
comun celor două entităţi8;
2. argumentele economice – sunt aduse pentru a convinge acea parte a managerilor care nu
sunt lămuriţi de argumentele morale ale implicării în programe de CSR; astfel
adoptarea unei
politici de CSR eficace, va influenţa toate aspectele activităţii organizaţiei şi va duce la o
reală
diferenţiere şi competitivitate pe piaţă, astfel încât va atrage şi alte succese. Dintre
beneficiile economice pe care compania le va avea, unii autori amintesc: beneficii de
natură fiscală, creşterea vizibilităţii companiei, preferinţa consumatorilor pentru produsele
companiilor responsabile social, creşterea coeziunii interne a echipei implicate în derularea
proiectului din cadrul companiei respective etc.9
3. argumentele raţionale – sunt propuse de Werther şi Chandler care spun că “în
lumea globalizată de astăzi, în care organizaţiile individuale şi activiste se simt
împuternicite să
adopte o schimbare, CSR reprezintă o modalitate de anticipare şi de reflectare a
preocupărilor sociale în vederea minimizării limitărilor operaţionale şi financiare asupra
afacerii” 10.
Studiile efectuate în decursul timpului arată că şi consumatorii sunt mai dornici
să achiziţioneze produse şi servicii ale companiilor care sunt implicate în activităţi
de
responsabilitate socială. Un astfel de studiu realizat de California Green Solutions în
2007, susţinea că 1 din 5 consumatori va alege să cumpere acele produse
considerate eco-
11
prietenoase .
Un altul studiu mai recent arată că 70% dintre consumatori sunt dornici să cumpere de
la
firmele responsabile şi mai mult, 50% nu ar cumpăra niciodată de la o firmă care nu
respectă mediul social. Totodată, 84% dintre intervievaţi sunt dispuşi să renunţe la brandul
preferat dacă
7
***, Voluntariatul sprijinit de angajator și responsabilitatea socială corporativă, Ghid de lucru,
http://www.voluntariat.ro/download/Ghid_CSR_VSA_tipar.pdf
8
Mullerat, R., Corporate Social Responsibility: An European Perspective, Vol. 13, No. 6., 2013, Published with
the Support of the European Comission, disponibil la:
http://aei.pitt.edu/43368/1/Mullerat_CSR_Europa.pdf, consultat în 10.05.2008
9
Idem
10
B. Werther, David Chandler. Strategic Corporate Social Responsibility: stakeholders in a global
environment, 2011, SAGE Publications
11
California Green Solutions. Consumer holiday trends toward green in 2007, disponibil la
www.californiagreensolutions.com/cgi-bin/gt/tpl.h,content=1403
acesta nu oferă dovezi de responsabilitate socială, în favoarea altora care sunt asociate
cauzelor sociale12.
Alte dovezi în plus sunt aduse de către Center for Sustainability & Excellence
(CSE) printr-o cercetare care a vizat efectele asupra brandului şi asupra rezultatelor afacerii
a adoptării
responsabilităţii sociale corporatiste în strategia de management. Astfel, 98% dintre
intervievaţi cred că angajamentul corporativ în activităţi responsabile social influenţează
în
mod pozitiv valoarea brandului, imaginea lui şi reputaţia companiei; mai apoi 87% cred
că bugetul alocat activităţilor de CSR va afecta pe termen lung, în mod pozitiv
performanţele
generale ale organizaţiei; iar 37% consideră că parteneriatul unei companii cu comunitatea
va aduce acesteia o mai mare recunoaştere a brandului pe piaţă şi mai multă încredere în
acesta şi
poate astfel reprezenta una dintre cele mai deziderate dorinţe ale
companiilor.
Sfera înţelegerii conceptului nu se opreşte doar la autorii care au abordat acest aspect în
literatura de specialitate. Fiecare companie care are programe de CSR poate oferi la un
moment dat o înţelegere a procesului în funcţie de felul în care văd şi aplică ei
responsabilitatea socială. The World Business Council for Sustainable Development, unul
dintre cele mai prestigioase forumuri de gen din lume, format dintr-o multitudine de
oameni de afaceri, manageri de companii oferă următoarea definiţie CSR-ului:
“comportamentul etic al unei companii faţă de societate … acţiunea prin care
managementul se comportă responsabil în cadrul relaţiilor sale cu toate categoriile de
stakeholderi care au un interes faţă de afacere. CSR este angajamentul continuu al afacerii
de a se comporta etic şi de a contribui la dezvoltarea economică în timp ce îmbunătăţeşte
calitatea vieţii forţei de muncă şi a familiilor acesteia precum şi a comunităţii locale şi a
societăţii ca întreg”13.
Cu toate că a fost acuzat de unii a fi un proces ascuns care are la bază doar dorinţa de
a îmbunătăţii resursele financiare ale companiei, responsabilitatea socială corporatistă s-a
dovedit a fi un aspect mult mai complex al afacerii, care aşa cum am văzut în
descrierea definiţiilor de mai sus, aduce avantaje tuturor părţilor implicate şi deci nu doar
managerilor și acționarilor companiei: “CSR de fapt nu produce resurse financiare mai
puternice; dar nici nu produce venituri mai mici. Ba chiar, media veniturilor dintre CSR şi
CSI (iresponsabilitatea socială corporatistă) este egală ca şi putere. Un aspect esenţial
pozitiv a acestei concluzii este acea că există oportunităţi excelente pentru companiile
responsabile de a atinge remarcabile
14
rezultate financire” .

1.3. Critici aduse responsabilităţii sociale corporatiste

Pe de altă parte, procesul responsabilităţii sociale corporatiste nu a fost scutit, de-
a lungul timpului, de o serie de critici. Toate ipostazele pozitive ale CSR-ului sunt
contrablansate de câteva considerente puternice care combat idea de voluntariat a
acestei acţiuni şi, mai mult decât atât, critică intenţia companiilor de a ajuta la crearea
unei lumi mai bune şi de a lupta pentru drepturile omului, pentru un mediu mai curat
şi pentru o echilibrare a marilor puteri economice cu societatea în ansamblu. Părerea
conform căreia CSR-ul este o activitate pozitivă, nu este contestată de nimeni, însă felul
în care se desfăşoară programele de CSR şi motivaţiile expuse de companii pentru a
justifica activitatea lor de CSR sunt aspecte controversate ale lumii afacerilor. Companiile
sunt criticate că aderă

12
Michael Pfau, Michael M. Haigh, Jeanetta Sims, Shelley Wigley. The Influence of Corporate
Social Responsability Campaigns on Public Opinion, în „Corporate Reputation Review”, Vol 11, No. 2,
2008, p. 146.
13
Lance Moir, What do we mean by Corporate Social Responsability?, în „Corporate Governance”, Vol 1,
Issue 2, 2001, p. 6, Emerald
14
Peter Demacarty. Financial Returns of Corporate Social Responsibility, and the Moral Freedom
and Responsibility of Business Leaders, în „Business and Society Review”, Vol. 114:3, 2009, p. 395,
Interscience.
la acest fenomen ca fiind unul vital pentru organizaţie doar pentru a promova o
imagine publică fără cusur şi pentru a muşamaliza anumite aspecte negative ale activităţii
lor.
În contextul companiilor globalizate, sunt voci care susțin faprul că CSR-ul este
un proces inadecvat deoarece ascunde anumite domenii de impact
devastatoare ale
multinaţionalelor, care îşi maschează astfel greşelile. Desigur, atunci când aleg să
fie responsabile social, companiile optează să respecte legile şi mai ales să-şi
asume
responsabilitatea asupra rezultatelor activităţii lor, indiferent de natura pozitivă sau
negativă a acesteia, fapt care nu este întotdeauna respectat.
În astfel de cazuri, CSR-ul îşi pierde valoarea şi credibilitatea. Raportul amintit mai
sus scoate astfel la iveală mai multe imperfecţiuni ale CSR-ului. Pentru început el
descrie mai
mulţi factori, pe lângă cei economici, care determină companiile să adere la idea de CSR,
demonstrat fiind faptul că o bună politică de acest gen va aduce reale schimbări şi
îmbunătăţiri tangibile asupra afacerii. Aceşti factori explică practic creşterea CSR- ului din
ultimii ani dar subliniază şi limitele ideii de acţiune voluntară a lui:
1. apărarea imaginii publice –raportul susţine faptul că primele acţiuni de CSR
au venit ca răspuns la presiunile publice şi ale mass-mediei la anumite
comportamente inadecvate ale companiilor;
2. atragerea de investitori – companiile pledante pentru dezvoltare durabilă
vor atrage sprijin şi interes din partea investitorilor; astfel CSR-ul face
companiile atractive pentru investitori; raportul spune că 86% dintre investitori
consideră că managementul social şi de mediu îmbunătăţeşte valoarea de piaţă a
companiei pe termen lung.
3. relaţii publice bune – uneori companiile aleg să folosească CSR-ul ca pe o
manevră de relaţii publice pentru a atrage atenţia consumatorilor şi a grupurilor
de interese;
4. angajarea prin campanii – organizaţiile non-guvernamentale au reuşit să
atragă companiile în cadrul campaniilor lor dornice de combatere a diferitelor
probleme sociale, generând simpatie din partea publicului;
5. permisiunea de a opera – CSR-ul a devenit o componentă vitală în efortul
companiilor de a câştiga aprobarea pentru diferite proiecte ce presupuneau
riscuri politice şi sociale semnificative;
6. lobby împotriva reglementărilor legale – raportul spune că implicarea voluntară
a companiilor în acţiuni sociale nu trebuie să le determine pe acestea să nu
mai respecte legea şi să folosească CSR-ul în scopuri nelegale de a ascunde
ilegalităţile; acest aspect vine ca o consecinţă a acţiunii de lobby a unor
multinaţionale care doreau să înlăture anumite reglementări legale ce le
îngreuna activitatea.
Toţi aceşti factori au influenţat deciziile companiilor de a se implica în CSR. Newell
consideră că CSR-ul este un proces ce poate funcţiona doar sub anumite condiţii şi
pentru anumite companii şi comunităţi. Dacă pentru companiile din America de Nord
sau Europa şi comunităţile lor, CSR-ul aduce beneficii, pentru ţările slab dezvoltate şi
comunităţile lor procesul nu mai are aceeaşi putere şi valabilitate deoarece resursele
sunt aici limitate iar corupţia şi ilegalităţile transformă CSR-ul într-o cauză inadecvată.
Un alt contestatar al doctrinei CSR-ului este Henderson, care consideră că toţi cei
care sunt în favoarea procesului de CSR nu iau în considerare aspecte importante ale
societăţii de afaceri, fiind un proces inoportun care va duce la dezastre în afaceri şi
la sărăcie. Argumentaţia sa se bazează pe două motive:
1. doctrina CSR-ului se bazează pe o viziune falsă asupra lumii;
2. o adeziune generală la ea va avea consecinţe dăunătoare pentru oameni în
general, chiar dacă poate contribui la profitabilitatea individuală a
afacerii 15.
CSR-ul este din punctul său de vedere o componentă defectă deoarece simplifică
prea mult problemele societăţii pentru care susţinătorii procesului consideră că
există soluţii venite din partea comunităţilor de afaceri, ce ar trebui să se alinieze
dezvoltării durabile ca şi cum aceasta ar reprezenta o cauză general acceptată cu
obiective clare şi cu puternice rezultate dovedite. Autorul susţine însă că noţiunile de
CSR şi dezvoltare durabilă sunt doar atrăgătoare dar că nu au câştigat suport suficient
în lume deoarece nu sunt convingătoare şi nu au un substrat puternic.
Ideea că marile companii trebuie acum să-şi asume responsabilităţi naţionale
şi internaţionale noi şi mai largi, deoarece au devenit mai puternice în timp ce guvernele
au devenit mai slabe, nu are nici o bază. Pe lângă toate aceste probleme ale CSR-ului,
autorul susţine că există una majoră care poate produce mult rău şi reprezintă un risc
notabil pentru societate, şi anume aceea de a se lăsa influenţată de obiective
discutabile precum eco-eficienţa, justiţia socială sau aşteptările societăţii, o astfel de
cale de urmat ducând afacerea în jos. De asemenea investiţiile în astfel de cauze
trebuie să fie majore şi nu vor aduce un profit echitabil. Fiind constrânşi de idea de a fi
responsabili social deoarece şi concurenţa face la fel fiind astfel în avantaj, va aduce
grave prejudicii financiare afacerii şi va duce la sărăcie. Alegând să acţioneze în
favoarea CSR-ului multe dintre companii au acceptat idea de salvaţionist global şi au
eşuat în a fi eficiente pentru economia de piaţă.
Cu toate acestea, s-a dovedit de către literatura de specialitate şi de practica
companiilor că CSR-ul reprezintă un proces notabil ce are şi achiziţii remercabile.
Forumurile internaţionale preocupate de CSR au ştiut să întocmească reglementări care
să le convină companiilor şi care să le determine pe acestea să acţioneze social în baza
unor principii sănătoase şi care să aducă reale beneficii tuturor părţilor fără a determina
vreuna dintre ele să acţioneze ascuns şi fără a folosi CSR-ul drept paravan pentru
ilegalităţi sau dezastre provenite din activitatea lor.
Iresponsabilitatea corporaţiilor este astăzi o povară grea pentru acestea.
Companiile care aleg în continuare să funcţioneze doar pentru profitul propriu au un
dezavantaj de imagine şi încredere. Iresponsabilitatea socială corportistă (CSI)
“reprezintă modalitatea de a fi reactiv în opoziţie cu a fi proactiv în abordarea
problemelor corporative şi a căilor şi mijloacelor prin care acestea se referă la
societate în general. La extremă CSI atrage după sine încălcarea legii …acţionând
într-o manieră CSI pot rezulta consecinţe sociale, economice şi de afaceri
dezastroase”16. Diferenţele dintre o companie responsabilă social (CSR) şi una
iresponsabilă social (CSI) se prezintă astfel:
Tabelul nr. 1: CSR şi CSI prezentate comparativ
CSI CSR
  Concepția potrivit căreia  Degradarea mediului şi poluarea nu sunt
degradarea mediului şi poluarea inevitabile, nu ar trebui tolerate şi este
sunt inevitabile şi foarte puţin se important ca firmele să demonstreze un
poate sau ar trebui făcut în acest anumit nivel de conştientizare şi să acţioneze;
sens;  Angajaţii sunt o resursă ce trebuie preţuită;
 Angajaţii sunt o resursă ce trebuie  Maximizarea oportunităţilor în vederea
exploatată; consultării şi implicării comunităţilor;
 Consultare şi implicare minimă a  Politici şi acţiuni practice în conformitate cu
comunităţii;

15
David Henderson. The Case Against Corporate Social Responsibility, în Frank Lechner, John Boli,
The Globalization Reader, Second Edition, Blackwell Publishing Ltd., 2004, p. 195
16
Brian Jones, Ryan Bowd, Ralph Tench. Corporate irresponsibility and corporate social
responsibility: competing realities, în „Social Responsibility Journal”, Vol. 5, No. 3, 2009, p. 304, Emerald.
 Nerespectarea sau reticenţa şi
doar acceptarea reglementărilor
bază referitoare la CSR;
 Problemele etice, dacă sunt
relevante sunt la
organizaţionale;
periferia
 Excluziunea socială este un produs
inevitabil al funcţionării pieţei;
 Noile tehnologii ar trebui dezvoltate
şi introduse pe piaţă;
 Guvernarea companiei este bine să
fie lăsată în mâna acţionarilor şi a
managementului;
 Munca cu furnizorii şi clienţii
se bazează pe practici
 incorecte; pragmatică a
Abordare
problemelor CSR;
 Dezvoltarea durabilă definită în
termini de supravieţuire a afacerii;
 Profitul este singurul obiectiv al
afacerii şi ar trebui atins indiferent
de
modalitate.
Sursa: Brian Jones, Ryan Bowd, Ralph Tench. Corporate irresponsibility and corporate social
responsibility:competing realities în „Social Responsibility Journal”, Vol. 5, No. 3, 2009, p. 304, Emerald.
cerinţele legislative ale CSR-ului;
 Problemele etice sunt centrale în munca
organizaţională;
 Incluziunea socială ajută la corectarea
ineficienţelor pieţei;
 Noile tehnologii ar trebui dezvoltate,
testate, evaluate şi, dacă sunt inoffensive,
ar trebui pe piaţă;
introduse
 Guvernarea companiilor ar trebui să includă
acţionarii, managerii şi o gamă largă de grupuri
de interese inclusiv sindicatele, consiliile
muncitorilor etc.;
 Munca cu furnizorii şi clienţii trebuie să fie
corectă;
 Abordarea pe bază de principii şi pragmatică a
problemelor de CSR;
 Dezvoltarea durabilă este definită în termeni de
supravieţuiere şi creştere reciprocă a afacerii,
a mediului şi a comunităţii;
 Profitul este unul dintre multele obiective
ale afacerii şi trebuie atins, însă nu cu preţ
sacrificării țintelor de ordin social.
 CAPITOLUL II
PROGRAM RESPONSABILITATE SOCIALĂ
CORPORATIVĂ APLICAT DE COMPANIA
VODAFONE

2.1. Contextul general al implementării Programului de CSR

Vodafone-Connecting for Good
Potrivit Raportului Anual al Fundației Vodafone publicat pe site-ul
www.fundat ia- vodafone.ro, această Fundație s-a implicat în anul 2018, în 43 de proiecte
de responsabilitate social corporativă, de care au beneficiat un număr total de 283.541 de
persoane, dintre care 8753 de copii, 272.402 adulți și 2386 vârstnici. Bugetul total alocat
programelor de tip RSC s- a cifrat în anul 2018 la suma de 8.531.298 lei.

PROGRAMUL VODAFONE - CONNECTING FOR GOOD

Sub umbrela programului Connecting for Good, Fundaţia Vodafone finanţează, în
toate cele 27 de ţări în care este prezentă, proiecte care folosesc tehnologia pentru a
rezolva
probleme sociale presante, pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi a genera schimbarea în
societate.
Acest program a fost lansat în România în 2012 şi este un program strategic al
Fundaţiei Vodafone România prin care s-au derulat până în acest moment un număr de 55 de
proiecte cu o valoare cumulată de 4 milioane de euro şi care se adresează unui număr de
peste 470.000 de beneficiari.
Selecția proiectelor Connecting for Good se realizează prin runde de finanțare
anuale. Pot aplica pentru finanțare ONG-urile care își doresc să folosească tehnologia
mobilă pentru rezolvarea unor probleme reale, în domeniile educație și sănătate, și în
beneficiul persoanelor defavorizate fizic, social sau economic.

2.2. Proiecte majore dezvoltate în cadrul paltformei Vodafone-

Connecting for Good
Dintre proiectele finanțate prin acest program se menționează:

A. TEHNOLOGIE PENTRU COPII CU AUTISM

Proiect: „Connecting for children with autism”
Parteneri: VODAFONE și Asociația Help Autism
Beneficiari: Copii cu autism, psihologi și psihopedagogi
Localizare: București, Ilfov și Suceava
Anul lansării: 2017
Buget: 315.000 lei
Problema:
Lipsa unui sistem facil de accesare a fișelor de evidență, recuperare, evaluare și reevaluare a
copiilor cu autism de către părinți și specialiști.
Soluția
:
Dezvoltarea unei aplicații mobile integrate care permite copiilor cu autism să fie
monitorizați în timp real pe durata terapiei și a procesului de recuperare și care
interconectează echipa multidisciplinară medic – psiholog – asistent social – părinte –
educator.
Rezultate
:
Dezvoltarea aplicației http://eduaba.ro/ care ajuta psiho-terapeuții în activitate lor de
recuperare a copiilor cu autism;
Până în luna iunie 2018, au fost înregistrați în platformă peste 300 de copii, 300 de părinți și
47 de specialiști implicați în procesul de evaluare, terapie și recuperare.
B. TEHNOLOGIE PENTRU VÂRSTINCII IMOBILIZAȚI LA
DOMICIULUI
Proiect: „Butonul care salvează
vieți!”
Partener: VODAFONE și Fundația de Sprijin Comunitar
Bacău
Beneficiari: vârstnici cu un grad sporit de imobilitate sau imobilizați la
domiciliu
Localizare: Bacău și
Buhuși
Anul lansării:
2017
Buget: 446.573
lei
Problema
:

Conform statisticilor, România ocupa un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește

morbiditatea și mortalitatea persoanelor cu vârste de peste 65 de ani și a persoanelor cu
boli cronice. Una din trei persoane de peste 65 de ani nu are posibilitatea să comunice în
timp util cu specialiștii, în cazul unor situații critice care necesită intervenții.
Scopul
proiectului:
Oferirea unui serviciu de teleasistență și telemonitorizare medicală care eficientizează
și
îmbunătățește serviciile de îngrijire și asistență medicală acordate la
domiciliu.
Soluția
:
200 de vârstnici aflați în situație de risc medical au primit kituri de telecomunicații
constând dintr-un telefon și o brățară cu buton de urgența. Cu ajutorul acestora, în cazul
unor urgențe sau probleme medicale majore, vârstnicii pot contacta în timp util o echipă
medicală sau de îngrijiri.
Apelurile de urgență sunt preluate de un call-center cu functionare 7/24/365. Aici sunt
analizate și selectate situațiile semnalate, folosind protocoale medicale bine stabilite, după
care se decide intervenția cea mai potrivită pentru beneficiarii apelanți.
Rezultate
:
 1 call center funcțional 24/7/365
 1 protocol general de intervenții
 200 de kituri individuale de teleasistență pentru benefciari, 6 telefoane pentru
echipa de specialiști, 3 laptopuri, 1 autoturism, 1 aparat foto
 200 de vârstnici si-au îmbunătățit calitatea vieții prin intervenții medicale sau
de asistență socială și îngrijire la domiciliu mult mai prompte, eficiente și
adaptate
gravității problemelor cu care se confruntă
 Peste 3.000 de ore de informare și consiliere telefonică acordate de asistenți medicali
și asistenți sociali
 Peste 2.000 de intervenții la domiciliu
 Peste 2.000 de apeluri de la beneficiari
 481 sms-uri de alertă primite de specialiști

C. TEHNOLOGIE PENTRU PACIENȚII DIN ZONA

RURALĂ
Proiect: „Împreună pentru sănătate
2”
Partener: VODAFONE și Fundația de Ajutor Medical
Profilaxis
Beneficiari: Adulți și vârstnici cu boli cronice și complicații ale
acestora
Localizare: Caraș-Severin (Bocșa) și Timiș (Ghilad, Buziaș, Sânnicolaul Mare și
Deta)
Anul lansării:
2017
Buget: 225.000
lei

Problema
 :
Conform raportului din 2015 privind „Starea de sănătate a populației din România”,
datele
statistice arată
că:
– 1 din 4 persoane suferă de cel puțin o boală
cronică;
– 32% din vârstnicii peste 65 ani întâmpină dificultăți în realizarea activităților
zilnice;
– principalele boli pentru care populatia ia tratament medicamentos sunt bolile
cardiovasculare:
51% din populatia 45-54 ani, 62% din populatia 55-65 ani, 72% populatia peste 65
ani.
În același an, Asociația Medicilor de Familie din România a semnalat un deficit de
aproape
1.500 de medici de familie la nivel
național.
Soluția
:
Cu ajutorul unei soluții de telemedicină, Vodafone a oferit consultațiilor la distanță
pentru
pacienți din zonele izolate, cu precădere din mediul rural, în domeniile: cardiologie,
bolilor interne, endocriologie, dermatologie, oftalmologie și pneumologie.
Rezultate
:
700 de adulți și vârstnici cu boli cronice și complicații ale acestora au beneficiat de peste
1.300
de consultații la distanță
gratuite;
Vodafone a contribuit la validarea soluției de telemedicină care compensează lipsa
medicilor
specialiști din zonele rurale și din micile spitale
orășenești.

D. TELEMEDICINĂ ȘI COPLILUL
INSULIONODEPENDENT
Big Data si Machine Learning în sprijinul îmbunătăţirii calităţii vieţii şi sănătăţii copiilor cu
diabet tip 1 insulino-dependent
Parteneri: VODAFONE și Asociația Sprijin pentru
Diabet
Beneficiari: Copii cu diabet zaharat de tip 1,
insulinodependenți Localizare: Național
Anul lansării:
2018
Buget: 414.000
lei

Scopul
proiectului:
Modernizarea și eficientizarea managementului diabetului insulinodependent prin
intermediul unei aplicații dedicate, care folosește diferiți algoritmi Machine Learning
Problema
:
Tratarea diabetului copilului insulinodependent se bazează în special pe cunoştinţele pe
care
părinţii le dobândesc în scurta perioadă de instruire pe care o au în timpul internării în
spital cauzată de diagnosticare. La momentul actual, există în România doar câteva centre
medicale în care se pot oferi aceste “instrucţiuni de folosire”, iar informaţia pe care acestea
o comunică părinţilor este, de multe ori, minimă şi neadaptată nevoilor micului pacient,
facandu-se, pe scurt, o încercare de adaptare a pacientului la afecţiunea medicală şi nu
invers si schimbarea totală a stilului de viaţă a tuturor celor implicaţi (atât a micului pacient
cât şi a întregii familii) cu nenumărate impuneri şi restricţii.
Soluția
:
Folosirea tehnicii moderne de tipul Inteligentei Artificiale pentru captarea, stocarea și
prelucrarea statistică a datelor provenite de la sistemele de telemedicină ale copiilor
beneficiari ai Centrului de Telemedicina, si crearea posibilitatii unor tratamente
personalizate si dinamice, precum si generarea unui set de reguli pentru gestionarea unor
situatii de urgenta des intalnite in viata pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent.
Rezultate
estimate:
- 200 de copii insulino-dependenți din 29 de județe ale țării vor beneficia în
continuare de monitorizare și tratament bazat pe o aplicație care folosește Inteligența
Artificială și algoritmii de tip ˶Machine Learning”
- 50 de beneficiari noi, insulinodependenți, vor fi înrolați în sistemul de telemedicină
si vor beneficia de îngrijire medicală de calitate
- 50 de părinți vor dobândi noțiuni esențiale legate de managementul diabetului.
- aplicație dedicată managementului dinamic al diabetului insulinodepedent, care are
ca scop un management personalizat, predictiv

E. TEHNOLOGIE PENTRU TERAPII CU REALITATE

VIRTUALĂ
Parteneri: VODAFONE și Fundaţia HOSPICE Casa Speranței
Beneficiari: Copii cu boli incurabile și părinții acestora
Localizare: București, Brașov
Anul lansării:
2017
Buget: 585.000
lei
Problema
:
Pentru copiii cu boli incurabile , terapiile care apelează la realitatea virtuală sunt mai
atractive si mai eficiente decat terapiile clasice.
Soluția
:
Dotarea a două camere speciale (Tech Room) cu echipamente din domeniul
tehnologiilor informatice şi mobile de ultimă generaţie. Aici, copiii participă la sesiuni de
terapie prin joc şi mişcare și la sesiuni educaţionale online.
Rezultate
:
Peste 100 de copii pacienți și peste 100 de membri ai familiilor acestora au primit servicii
multidisciplinare complexe astfel:
- 411 sesiuni de terapie pe baza tehnologiilor de realitate virtuală și
realitate augmentată;
- 912 de sesiuni de terapie prin joc și mișcare
- 85 de intervenții educaționale online pentru copii
- 1.297 de intervenții educaționale „clasice” și de consiliere pentru membrii
familiilor beneficiare;
- 4.437 de episoade de internare tip respite;
- 2.564 sesiuni de kinetoterapie;
- 313 de evenimente socio-educaționale și de tip respite, prin care li se oferă
membrilor familiei timp liber pentru rezolvarea altor probleme sau pentru a-și
recupera forțele.

E. TEHNOLOGIE PENTRU COPII CU

EPILEPSIE

Parteneri: VODAFONE și Asociația

Neurocare
Beneficiari: Pacienții secției de Neurologie pediatrică a Spitalului Clinic de Copii Victor
Gomoiu
Localizare:
București
Anul lansării:
2015
Buget: 598.541
lei

Scopul proiectului: Creșterea calității vieții copiilor cu diagnostic de epilepsie, prin

individualizarea tratamentului cu ajutorul monitorizării de lungă durată a
electroencefalogramelor (EEG).
Problema
:
– Diagnosticarea corectă a epilepsiei necesită efectuarea unui EEG de somn
nocturn, complementar celui de veghe, dar aparatul EEG din dotare nu permitea înregistrarea
în somn.
– <2h = timpul în care aparatul EEG din dotarea spitalului putea face înregistrări. - sub 24h
= timpul acoperit de aparatul digital EEG wireless NicOne, achiziționat în cadrul
programului
Mobile for Good. - Diagnosticarea corectă a epilepsiei în cazul categoriilor extrem
de necomplianti, nedeplasabili, sau care necesită o monitorizare mai lungă 48 de ore
presupune
 efectuarea de EEG pe o perioadă îndelungată, atât de veghe cât și de somn, fără a fi nevoie
ca pacientul să fie deplasat, influențat de stress-ul pătrunderii într-un mediu necunoscut,
sau limitarea mișcărilor timp de mai multe zile.
Echipamente
:
– 2 aparate digitale EEG wireless NicOne w32 și w64 (numărul canalelor de
înregistrare)
– 1 aparat digital de EEG în regim ambulator, care oferă o autonomie nelimitată a copilului
în
timpul înregistrării, ceea ce permite efectuarea activităților lui obișnuite, culegerea datelor
fiind făcută prin sistem holter.
Rezultate
:
– 800 de
copii
– Obținerea de înregistrări de calitate, fără ca pacientul să mai fie nevoit să stea culcat
pe perioada înregistrării;
– Rezultate fidele realității în cazul oricărei categorii de vârstă și oricărui tip de epilepsie,
fără compromisuri
– Înregistrări EEG de veghe la sugari, extrem de necesare pentru diagnosticarea epilepsiei
la această vârstă;
– Identificarea cu mai multă precizie a focarului epileptic, copilul putând fi trimis
spre evaluare prechirurgicală în vederea excizării zonei de focar, metodă care poate
aduce
vindecarea
;
– Individualizarea tratamentului, ceea ce duce la creșterea calității vieții
copilului;
– Limitarea diagnosticului fals de epilepsie și a implicațiilor lui
sociale.
F. TEHNOLOGIE PENTRU OPERAȚII DE
TRANSPLANT
Proiect: Informatizarea centrului de transplant de la Spitalul Sfânta Maria din București
și
facilitarea comunicării rapide între
medici
Partener: Vodafone și Asociația Dăruiește
Viață
Beneficiari: Pacienții și medicii implicați în transplanturi și intervenții chirurgicale de
anvergură la Spitalul Sf. Maria
Localizare:
București
Anul lansării:
2015
Buget: 495.000
lei

Scopul
proiectului:
Realizarea unui sistem pentru comunicarea dintre membrii echipei medicale în timpul unei
operații
Problema
:
Numărul centrelor finanțate de la bugetul de stat pentru folosirea organelor recoltate trebuie
să
crească. Spitalul Sfânta Maria din București este al doilea centru din România, după
Institutul Clinic Fundeni, în care se face transplant de ficat. Medicii implicați în activitatea
de transplant au nevoie de tehnici moderne pentru a comunica eficient, iar pacienții au
nevoie să primească răspuns rapid atunci când sunt căutați bolnavi compatibili pentru
organele recoltate. Pacienții au nevoie de răspunsuri rapide atunci când sunt căutați
bolnavi compatibili pentru organele recoltate
Soluția
:
Crearea unui sistem care permite comunicarea între toți cei implicați în proces.
Dotarea
membrilor echipei medicale cu tablete care să le ofere acces de la distanță la datele
medicale
Rezultate
:
– Cea mai mare rată de creștere a transplantului de organe din Uniunea
Europeană
– 18 medici, chirurgi si anesteziști beneficiază de serviciile sistemului de
informatizare
– 1.670 de intervenții
chirurgicale
– 9 intervenții de transplant
hepatic
Resurse și
echipamente:
– Sistem software CS Vue
Pacs
– Server Dell Rack
Server
– Storage Server
Lenovo
– USO 2700 VA
Rack
– Tablete Apple Ipad
Air
 CAPITOLUL III
PROGRAM RESPONSABILITATE SOCIALĂ
CORPORATIVĂ APLICAT DE COMPANIA SIVECO
ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI

3.1. Responsabilitatea socială în cadrul companiei SIVECO România S.A.

– coordonate generale
SIVECO Romania S.A. este o companie specializată în dezvoltarea de proiecte
IT complexe și de mare amploare pentru educație, sănătate, agricultură, organizații
vamale, instituții europene, companii private și sectorul public. De peste 25 de ani,
SIVECO este pe primul loc în topul pieței locale de servicii IT. Rezultatele analizei IDC -
International Data Corporation, un punct de referință pentru analiza mediului de afaceri
local, confirmă faptul că compania a fost sincronizată în timp real cu cerințele pieței,
propunând soluții mature care includ tehnologia modernă. IDC a reconfirmat poziția
SIVECO în topul celor mai importanți furnizori de servicii IT pe piața românească în 2016,
cu o cotă de piață de 5,4%.
Responsabilitatea socială a devenit o componentă substanțială a dezvoltării SIVECO
România. În afară de scopul principal de a obține profit printr-un succes comercial,
maniera etică prin care se realizează acesta, integrează în activitățile și obiectivele
companiei acele practici care răspund nevoilor sociale și de mediu, caracteristice pentru
domeniul de activitate și cărora compania le oferă soluții sustenabile.
Din anul 2008, raportarea socială s-a materializat într-un raport de sustenabilitate
care include o serie de informații și concluzii în urma procesului de analiză desfășurat în
acest sens.
Profesionalismul, orientarea către client, responsabilitatea, calitatea, performanța
și inovarea sunt valorile de bază ale companiei, provenite din strategia de business.
Valorile
respective stau la baza strategiei de performanță sustenabilă, ce are în vedere
dezvoltarea durabilă, cu influență pozitivă asupra angajaților, stakeholderilor și
mediului. Prin însuși
obiectul de activitate al companiei - tehnologia informației – aceasta oferă produse și
servicii care promovează accesul nemijlocit la informații, incluziunea socială, financiară,
tehnologică
și de orice natură, îmbunătățirea calității vieții, îmbunătățirea mediului de business, inovația
și protecția mediului.
În altă ordine de idei, compania se caracterizează printr-o mare mobilitate
sub aspectul responsabilităţii sociale, implicându-se frecvent în acţiuni cu impact
social
educaţional, în proiecte care presupun aplicarea și dezvoltarea inițiativelor globale de
dezvoltare durabilă într-un mediu de afaceri corect și transparent. Datorită
asumării
responsabilității sociale corporative din perspectiva strategică, componenta CSR se
include în modelul de afaceri al companiei. Angajamentul companiei în
promovarea eticului
corporativ se realizează printr-un civism responsabil îndelungat și cu aplicabilitate în

17 ***, Raport de sustenabilitate, SIVECO România,

2016
18
domenii precum: educație, sănătate, agricultură, producție, transport, construcții,
administrație centrală,
administrație publică, administrație (porturi), telecomunicații, comerț, bănci, media,
utilități, asigurări, petrol și gaze, nuclear, cercetare17.
Din acest punct de vedere, compania și-a stabilit un nou obiectiv corporatist:
furnizarea de soluţii cu impact pozitiv în societate. Este vorba de încurajarea
iniţiativelor educaţionale, de susţinerea proiectelor civice, dar şi de realizarea de
produse capabile să completeze procesul educaţional modern. Conform strategiei de
dezvoltare a companiei, sunt

18 ***, Raport de sustenabilitate, SIVECO România,

2016
18
 prioritare investiţia în cercetare-dezvoltare şi transformarea rezultatelor cercetării şi
experienţei acumulate în produse inovative care răspund cerinţelor pieţei şi care
influenţează în bine viaţa beneficiarilor.
În rapoartele de responsabilitate socială și sustenabilitate, compania încearcă să
răspundă așteptărilor stakehlderilor, asumându-și un set de valori, standarde și politici care
îi ajută să obțină performanțe înalte. De asemenea, rapoartele prezintă modul în care
compania relaționează cu partenerii de afaceri și cu clienții, cu beneficiarii aplicațiilor de
software și cu cei interesați de produsele informatice ale acesteia, informații financiare și
non-financiare, proiectele implementate, meritele obținute și obiectivele viitoare.

3.2. Proiecte de interes major pentru comunitate în domeniul educației

În vederea materializării angajamentelor SIVECO de promovare a unei culturi a
oportunităților egale și de susținere a persoanelor aflate într-o situație mai puțin
avantajoasă, compania a dezvoltat o strategie bazată pe următoarele tipuri de acțiuni18:
 campanii de responsabilitate socială corporativă pentru sprijinirea
diferitelor categorii de persoane defavorizate;
 cercetare și derulare de proiecte europene care creează și testează noi
soluții menite să îmbunătățească condițiile de viață ale anumitor categorii de
persoane sau care răspund unor aspecte cruciale cu care se confruntă în prezent
comunitatea;
 cultivarea talentelor și încurajarea generației următoare de a alege o cariera
în sectorul IT&C, prin organizarea programelor de stagiu.

Aceste tipuri de intervenții sunt implementate în fiecare an sau pe parcursul mai

multor ani. Siveco a avut de-a lundul timpului diverse iniţiative ale companiei în sectorul
educaţional, destinate a promova creativitatea în eLearning, dintre care amintim:
 Cupa SIVECO - competiţie de referinţă pentru sistemul educaţional, dedicată elevilor cu
abilităţi în informatică aplicată, ca şi profesorilor care aplică metodele inovative de
învăţare;
 .campion – reprezintă un renumit program de training privind ştiinţele informatice, dedicat
profesorilor, membrilor comitetelor naţionale de IT, studenţilor etc. și care ste menit să
asigure training permanent, îmbogățirea şi menținerea performanţelor olimpice în domeniul
știinţelor informatice;
 Academia SIVECO - Proiect de instruire complementară ce are ca scop pregătirea unor
grupe
de studenţi la standarde de înaltă calitate şi performanţă în domeniul ingineriei software şi
al informaticii economice;
 Şcoala de Vară SIVECO;
 Programul Social Euro 200;
 Balcaniada de Informatică;
 Olimpiada Naţională de Informatică;
 Centrul Naţional pentru Învăţare Virtuală;
 „Să învăţăm, să învăţăm!” - proiect iniţiat de către SIVECO, în parteneriat cu World Vision
România, promovează dezvoltarea şi implementarea eLearning-ului şi ţinteşte
îmbogăţirea abilităţilor în informatică ale profesorilor şi elevilor din mediul rural,
introducerea cursurilor de IT în rândul comunităţilor şi facilitarea accesului la informaţii
pentru membrii comunităţii;
 Sprijinirea „Bucharest Summer University”, organizată de ASE Bucureşti (2005);
18 ***, Raport de sustenabilitate, SIVECO România,
2016
19
 Contribuţie la organizarea taberei naţionale Forum IT de la Câmpina (2005);
 Contribuţie la organizarea Olimpiadei Naţionale pentru Informatică 2005- 2008 pentru
gimnaziu şi
liceu;

19 ***, Raport de sustenabilitate, SIVECO România,

2016
19
 Contribuţie la renovarea atelierului Şcolii de arte şi me serii nr. 3 din Bucureşti
(Şcoala pentru deficienţi mintali) – 2004;
 Contribuţie la realizarea concursului “Urmaşii lui Moisil”, 2004-2008, organizat de
Liceul de Informatică “GRIGORE C. MOISIL”, din Iaşi
 Organizarea de cursuri de iniţiere şi de pregătire în domeniul utilizării calculatorului,
în beneficiul Direcţiei Generale pentru Învăţământ Preuniversitar din cadrul MEdC (2004);
 Acordarea premiilor etapei naţionale a Concursului de Informatică Aplicată, ediţia a II
-a, organizat de ISJ
Buzău;
 Sprijinirea echipei Facultăţii de Matematică a Universității din București la
finala concursului internaţional ACM , Praga (2004)
 Sprijinirea desfăşurării concursului de web design, Colegiul Naţional Tudor Vianu
din Bucureşti (2004)
 Proiectarea și punerea un funcție a portalului educaţional SEI
(http://portal.edu.ro/), donaţie către MEdC;
 EvalMan, sistem donat MEdC, în vederea asistării procesului de selectare şi
achiziţie publică a manualelor alternative;
 ADLIC 2001-2012 - proiectarea, dezvoltarea, implementarea şi administrarea aplicaţiei
de centralizare a datelor şi repartizarea efectivă a candidaţilor la examenul de admitere în
licee şi
şcoli de arte şi meserii precum şi coordonarea tuturor activităţilor legate de procesul
colectării datelor şi repartizării candidaţilor;
 Sprijinirea desfăşurării Balcaniadei de Informatică (2003);
 SIVECO Romania sprijină artiştii români - contribuţie la participarea violonistului
Cristian Fătu la Festivalul de vioara “Fritz Kreisler” Viena (octombrie
2005)
 Sponsorizarea premiului pentru Jurnalism Educaţional în parteneriat cu Comisia pentru
UNESCO;
 Acordarea “Premiului de simpatie” unor cupluri din lumea artistică: Victor Rebengiuc
şi Mariana Mihuţ, Ilinca Tomoroveanu şi Traian Stănescu, Carmen Stănescu şi
Damian Crâşmaru, Cătălina Mustaţă şi Florin Zamfirescu, Ion Caramitru şi Micaela
Caracaş, Marina Constantinescu şi Mircea Rusu;
 Organizarea unei campanii de sprijin pentru victimele inundaţiilor din zona Galaţi
împreună cu
ROMANCERAM;
 Donaţii sub forma de sisteme de calcul pentru şcoala din Gura Văii, Oneşti;
 Burse lunare de studiu unor elevi de la Liceul Mihai Eminescu din Petroşani,
începând din iunie 2002;
 Sprijinirea organizării spectacolului de operă Traviata, în beneficiul copiilor bolnavi
de SIDA (2002);
 Organizarea unor campanii de sprijin pentru victimele inundaţiilor în anii 2005 -
2008, efectuarea de donaţii sub forma materialelor de constructii;
 Sprijinirea proiectulului „Şcoala unui nou început”, tabăra pentru copiii
sinistraţi, dezvoltat în cadrul Programului Naţional „Universitatea de Vară”.
În 2016, cele mai reprezentative inițiative de CSR implementate de
SIVECO România vor fi descrise succint în paginile următoare19.
► Hour of code 2016. În 2016, SIVECO a donat 20 de laptopuri pentru
susținerea proiectului Hour of Code. Inițiativa a fost condusă de Fundația ADFABER și
a inclus și
19 ***, Raport de sustenabilitate, SIVECO România,
2016
20
organizarea de ateliere informatice pentru elevi. Programatorii au învățat participanții
să lucreze cu cele mai recente aplicații de eLearning și să își scrie primele linii de cod.
IT-iști entuziaști, între 8-18 ani, au învățat despre circuitul apei în natură, folosind realitatea
virtuală, au mânuit bisturiul într-o sală de operații, au explorat interiorul Pământului și au
construit o

20 ***, Raport de sustenabilitate, SIVECO România,

2016
20
centrală nucleară în deplina siguranță oferită de tehnologia full-touch. În timpul
programului Hour of Code 2016, aproape 100 de copii au vizitat sediul SIVECO România.

Figura nr. 3.4: Siveco – Hour of Code 2016

► O carte – un dar din suflet pentru minte. Inițiativa constă în donarea de

materiale educaționale: ghiduri de călătorie, enciclopedii, cărți istorice și cărți
motivaționale. În 2016, SIVECO a reușit să doneze 1.385 de cărți prin Asociația Bookland.
► Dăruim dublu În 2016. SIVECO a demarat un program organizațional care
implică faptul că fiecare donație venită din partea angajaților companiei este dublată cu o
contribuție egală acesteia. Astfel, în iunie 2016, au fost oferite jucării, alimente și bani
copiilor care sufereau de cancer, din Spitalul Marie Curie, Institutul Oncologic și Centrul
Clinic Fundeni.
► “Cutia cu zâmbete”. Proiectul a fost inițiat și implementat de departamentul
eAgricultura și coordonat de directorul acestuia, Gabriel Lospa. Pentru implicarea sa în
proiectele întreprinse în folosul comunității, Gabriel Lospa a fost desemnat “Angajatul
anului 2016”. Lansat în 2013, “Cutia cu zâmbete” este un proiect care are ca scop să ajute
copiii din satele sărace, cu bunuri esențiale (îmbrăcăminte, hrană etc.). În fiecare an, un grup
de voluntari împachetează cadouri în cutii dedicate unui anumit număr de copii
identificați anterior, cu sprijinul comunității locale (școli, autorități locale) și călătoresc în
locațiile selectate, pentru a le oferi. În 2016, cutiile au fost oferite unui număr de 101 de
copii din satele sărace ale județului Teleorman (Piatra, Viișoara și Voievoda).
► Redirecționarea a 2% din impozitul pe venit. Compania a colectat 100 de
formulare de la angajați pentru a transfera 2% din impozitul pe venit către 28 de
entități (asociații, ONG-uri etc.). Eforturile companiei de a ajuta comunitatea nu se rezumă
numai la activități de sponsorizare sau voluntariat. Creșterea participării la proiecte de
cercetare și dezvoltare în domenii precum educația, mediul și îmbătrânirea activă fac parte
din strategia de dezvoltare a SIVECO. În 2016, SIVECO a participat la proiecte europene
menite să sprijine îmbătrânirea activă (Follow.Me), incluziunea digitală (Inspiring Science
Education) și a continuat proiectul SEI - AeL Caravan.
► Follow.Me. Proiectul, lansat în iunie 2016, vizează îmbunătățirea calității vieții
persoanelor în vârstă care suferă de afecțiuni grave ale unor boli, cum ar fi Alzheimer
sau demență. Platforma Follow.Me (bazată pe GPS tracker, aplicația smartwatch și aplicația
web) își propune să creeze un sistem ușor de utilizat pentru localizarea persoanelor și pentru
a oferi informații atunci când acestea părăsesc o anumită zonă (casa, spitalul, străzile din
jur).

21
 Figura nr. 3.4: Programul Siveco ”Cutia cu Zâmbete”

Follow.Me va rula pe orice smartwatch independent (dar programabil) oferit de

piață, pentru a fi utilizat de persoanele cu handicap, fiind ușor de purtat și de folosit.
Proiectul implică utilizatorii pe tot parcursul ciclului lor de viață și efectuează
experimente cu două categorii diferite de utilizatori:
o Persoanele vârstnice și pacienții care utilizează sistemul Follow.Me;
o Îngrijitorii informali și formali, inclusiv experții clinici, transportatorii,
precum
și membrii familiei pacienților.
În 2016 a fost implementată prima fază a proiectului - Cerințele utilizatorilor, analiza
nevoilor utilizatorilor și analiza specificațiilor tehnice pentru conceptul Follow.Me.

Figura nr. 3.5: Logo-ul aplicației ”Follow Me”, realizată de SIVECO

22
 ► Inspiring Science Education este un proiect european de cercetare lansat în
2013, implementat în 5.000 de școli primare și secundare din 15 țări ale UE. Proiectul, în
cadrul căruia SIVECO este partener alături de alte 15 organizații europene, are o importanță
majoră la nivel european, deoarece permite accesul la instrumente interactive, prin
intermediul cărora cadrele didactice pot realiza diferite laboratoare virtuale și scenarii
relevante pentru a fi utilizate în clasă, colaborarea atât la nivel național cât și la nivel
european, oferă aplicații eScience care pot fi integrate cu activități extra-curriculare, cum ar
fi excursii la centrele științifice sau vizite virtuale la centrele de cercetare. În anul 2016,
SIVECO România, în calitate de coordonator național, a organizat Conferința Națională
Insipiring Science Education, un eveniment în cadrul căruia cei mai buni profesori din
România, însoțiți de elevii lor, și-au împărtășit experiențele din cadrul proiectului.
► SEI – AeL Caravan. Scopul acestui proiect este de a promova educația asistată de
calculator în rândul profesorilor și elevilor ca și concept nou pentru procesul de
predare- învățare și ca un instrument complementar sistemului tradițional. Sesiunile de
diseminare, cu elevi și profesori, au loc cu ocazia diferitelor concursuri, olimpiade,
conferințe regionale și naționale pe teme IT. La aceste evenimente, unde SIVECO participă
și ca sponsor, specialiștii companiei prezintă etapele Programului SEI, realizările și inițiază
discuții despre eLearning. Proiectul a fost inițiat în 2005 și, în primele etape de
implementare, a ajuns la peste 20 de evenimente. În 2016, s-au desfășurat o serie de sesiuni
de diseminare, care au reunit profesori, elevi și specialiști în domeniul IT, având ca scop
creșterea gradului de conștientizare a instrumentelor de predare inovatoare și, într-o
perspectivă mai largă, nivelul incluziunii digitale.
► Programe de internship. În ceea ce privește raportarea de dezvoltare durabilă,
toți liderii din industrie înțeleg importanța concentrării asupra atragerii, păstrării și
dezvoltării resurselor umane. Deși întregul proces este integrat într-o strategie de
management al talentelor, una dintre acțiunile esențiale, atunci când vorbim despre atragerea
resurselor umane, este reprezentată de programe de stagiu. De-a lungul anilor, compania a
oferit în mod constant oportunitatea unui număr mare de tinere talente să răspundă
provocărilor, într-o experiență de lucru interesantă, organizând programe de stagii în
aproape toate departamentele companiei.
Departamentul responsabil pentru organizarea programelor de practică este
Departamentul de Resurse Umane. Pe baza nevoilor partenerilor educaționali ai
SIVECO (universități din România, licee etc.) și în conformitate cu cerințele companiei,
Departamentul de Resurse Umane identifică și selectează persoanele cele mai potrivite
pentru posturile de stagiu. Practicanții stagiilor sunt implicați direct în proiectele relevante
ale SIVECO și sunt încurajați să-și testeze abilitățile pentru a-și oferi contribuția. Fiecare
practician este repartizat unui tutore care este responsabil pentru activitățile sale și reprezintă
punctul său de referință în companie. În 2016, compania a primit 14 studenți pentru a
participa la programe de practică.

23
 CONCLUZII
Responsabilitatea socială corporativă (CSR) a devenit un concept din ce în ce
mai frecvent menționat pe plan mondial, la nivelul Uniunii Europene în contextul
dezbaterilor despre globalizare și dezvoltare durabilă sau în literatura de profil.
Responsabilitatea socială corporativă trebuie concepută ca o strategie pe termen lung care să
vizeze problemele reale ale societății, o soluție reciproca avantajoasă (de tipul win-win) și
nu doar un exercițiu de relații publice sau publicitate, aplicabil în situații de criză sau
pentru a restaura o imagine pozitivă. Scopul ultim al politicii de responsabilitate socială
corporatistă este un deontologic și anume, de a contribui în mod voluntar la realizarea
unor proiecte sociale care răspund unor nevoi sociale, prin alocarea de resurse necesare
acestui demers.
Operatorii economici responsabili social, de genul companiilor VODAFONE și
SIVECO vor reprezenta vârful de lance al diseminării practicilor de CSR în mediul de
afaceri autohton, deoarece ei sunt deja conștienți de faptul că pe termen lung, CSR-ul aduce
o serie de beneficii, atât din perspectiva relației cu mediul extern – îmbunătățirea reputației
companiei, valorificarea avantajelor competiționale de piață, creșterea notorietății
companiei ca angajator pe piața muncii, vizibilitatea în mass-media, atracția de noi
consumatori, cât și din perspectiva ameliorării climatului intern – consolidarea unei culturi
organizaționale care genereze o implicare mai mare a angajaților în procesul realizării
obiectivelor strategice ale companiei.
Beneficiile implementării CSR se extind pe mai multe planuri. Este important
ca autoritățile publice din România să sesizeze sinergia acestor beneficii și impactul lor
macroeconomic. Astfel, ar putea fi identificate cel puțin patru motive pentru care guvernul
ar trebui să integreze CSR în agenda sa de politici publice:
• Unul din obiectivele urmărite de autoritățile publice este dezvoltare socială și
economică incluzivă și sustenabilă. Implementarea CSR și susținerea CSR la nivel de sector
privat ar facilita și ar accelera atingerea acestui obiectiv.
• CSR contribuie la consolidarea competitivității internaționale a statului.
Studiile
recente arată că competitivitatea internațională poate fi ameliorată de către entitățile
individuale (în cazul de față companiile) care contribuie la dezvoltarea socio-economică
durabilă prin comportamentul lor responsabil.
• Crizele financiare și deficitele fiscale forțează tot mai multe guverne să caute o
nouă abordare a dezvoltării și să satisfacă cererea colectivă ce nu poate fi întotdeauna
acoperită de
către autoritățile publice. Colaborarea dintre companiile social-responsabile și guvern ar
permite astfel abordarea dezvoltării într-o altă perspectivă ce ar complementa acțiunile
guvernului.
• În final, deși CSR constituie o practică voluntară, experiențele țărilor
dezvoltate
confirmă impactul pozitiv pe care îl poate genera guvernul prin încorporarea strategilor
de promovare a CSR în politicile publice.

24
 BIBLIOGRAFIE
Cărţi
:

25
1. Collins Jim, Porras Jerry (2006), Afaceri clădite să dureze. Obiceiurile de succes
ale companiilor vizionare, Curtea veche: Bucureşti.
2. Crăciun Dan (2005), Etica în afaceri. O scurtă introducere, ASE: Bucureşti.
3. Diaconu Bogdan (2009), Etica Societăţii instituţionalizate. Trei dimensiuni ale
responsabilităţii sociale: legea, statul şi mediul de afaceri, Curtea veche: Bucureşti.
4. Drucker Peter. (2004), Managementul viitorului, ASAB: Bucureşti.
5. Iamandi Irina Eugenia. (2010), Responsabilitatea socială corporativă în
companiile multinaţionale, Editura Economică: Bucureşti.
6. Răscolean Ilie, Dura Codruţa, Isac Claudia (2015), Economia și gestiunea
întreprinderii, Sitech, Craiova
7. Kotler Philip, Lee Nancy (2005), Coroprate Social Responsibility. Doing the Most
Good for your Company and your Cause, Published by John Wiley & Sons, Inc.,
Hoboken, New
Jersey.
8. Oprea Luminiţa (2005), Responsabilitate socială corporatistă, Tritonic: Bucureşti.
9. Popescu A. Ion, Bondrea A. Aurelian, Constantinescu I. Mădălina. (2005),
Dezvoltarea Durabilă, o perspectivă românească, Editura Economică, Bucureşti.
10. Vasile Cristina Mioara (2009), Autoritatea managerială şi un nou model de guvernanţă
corporativă, Ed. ASE, Bucureşti.
11. Werner Klaus, Weiss Hans (2004), Noua Carte neagră a firmelor de marcă. Intrigile
concernelor internaţionale, Aquila: Bucureşti.
12. Young Stephen. (2009), Capitalismul moral. O reconciliere a interesului privat cu binele
public, Bucureşti, Ed. Curtea Veche.
13. Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coord.) (2007), Enciclopedia Dezvoltării Sociale, Ed.
Polirom, Iaşi

Articole ştiinţifice (publicate în jurnale internaţionale sau în cadrul unor conferinţe)

1. Bondy, K., Moon, J. & Matten, D. (2012). An Institution of Corporate Social
Responsibility (CSR) in Multi-National Corporations (MNCs): Form and
Implications.
Journal of Business Ethics, 1119(2), 281-299.
2. Brammer, S.J., Jackson, G. & Matten, D. (2012). Corporate Social Responsibility
and Institutional Theory: New Perspectives on Private Governance. Socio-
Economic Review, 10(1), 3-28.
3. Bradu, Cosmina, Paula, What Do Consumers Expect from Companies regarding
Social
Responsibility?, Munich Personal RePEc Archive no. 2847
4. Carroll B. Archie (1991), The Pyramide of Corporate Social Responsibility: Toward
the Moral Management of Organizational Stakeholders, în „Business Horizonts”,
July- August, BNET.
5. Carrol B. Archie (1999), Corporate SocialResponsability: Evolution of a
Definitional Construct, în „Business Society”, Vol. 38, No. 3, SAGE.
6. Christian Aid. Behind the mask. The real face of corporate social
responsibility, disponibil la http://www.st -
andrews.ac.uk/~csearweb/aptopractice/Behind-the-
mask.pdf.
7. Falck Oliver, Heblich Stephan (2007), Corporate social responsability: doing well by
doing good, în „Business Horizonts”, Vol. 50, Issue 3, Science Direct.
8. Henderson David. (2001), The Case Against Corporate Social Responsibility, Policy:
A Journal of Public Policy and Ideas, Volume 7, Issue 2, pp. 28-32

26
 9. Hohnen Paul (2007), Coroporate Social Responsibility. An Implementation Guide
for Business, publicat de „International Istitute for Sustainable Development”,
disponibil la http://www.iisd.org/pdf/2007/csr_guide.pdf
10. Jones Brian, Bowd Ryan, Tench Ralph (2009), Corporate irresponsibility and
corporate social responsibility: competing realities, în „Social Responsibility
Journal”, Vol. 5, No. 3, Emerald.
11. Nidumoiu Ram, Prahalad C.K., Rangaswami M.R. (2009), Why Sustainability is
Now the Key Driver of Innovation, în „Harvard Business Review”,
disponibil la
http://hbr.org/2009/09/why- sustainability-is-now-the-key-driver-of-
innovation/ar/1
12. Prieto-Carrón Marina, Lund-Thomsen Peter, Chan Anita, Muro Ana, Bhushan
Chandra
(2006), Critical Perspective on CSR and development: what we konow, what we
don`n know, and what we need to know, în „International Affairs, Vol. 52, No. 5,
disponibil http://bdsnetwork.cbs.dk/publicat ions/INTA82_5_09_p977-988.pdf.

Rapoarte, proiecte
1. Commission for the European Communities (2002), Communication From The
Commission Concerning Corporate Social Responsibility: A business contribution to
Sustainable Development, disponibil la
http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/february/tradoc_127374.pdf.
2. CSR Europe (2009), A Guide to CSR in Europe. Country Insights by CSR
Europe`s National Partner Organisations, disponibil la
http://www.csreurope.org/pages/en/a_guide_to_csr_in_europe_2009.html
3. *** Implementarea responsabilităţii sociale, Ghid de instrumente şi tehnici, realizat
în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii companiilor româneşti de dezvoltare a
parteneriatelor sociale – RSC”, Septembrie, 2012
4. Anca, Cristiana, Aston, John, Stanciu, Eugenia, Rusu, Diana, Responsabilitate
Socială (Corporativă) în România. Analiză situațională și recenzie a practicilor
actuale, Raport realizat în cadrul Proiectului POSDRU/64/3.3/S/41722 ”Întărirea
capacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale – RSC”,
2011
5. *** Strategia națională privind promovarea responsabilității sociale a companiilor
în România, realizată în cadrul proiectului „Responsabilitatea Socială a Companiilor
axată pe Mediul Înconjurător și Dezvoltarea Comunităților Locale”, Septembrie,
2010
6. ***, Dinamica și perspectiva domeniului CSR în România – Edițiile 2018, 2017, 2016,
CSRMEDIA.RO & VALORIA BUSINESS SOLUTIONS
7. ***, Tendințe și realități CSR în România – Edițiile 2017, 2016, 2015,
CSRMEDIA.RO
& EY Romania

Pagini web
1. www.csrmedia.ro
2. www.responsabilitatesociala.ro
3. www.actionamresponsabil.ro
4. www.csr-romania.ro
5. http://www.csrmedia.ro/
6. http://www.siveco.ro/ro/despre-siveco-romania/responsa bilitate-sociala/rapoarte-csr
7. http://www.mae.ro
27