4.

vITAMINE

4.1.Caracteristici genera Ie

4.1.1.Definipe. Vitaminele sunt compu~i organici pe care tesuturile umane nu ii

pot sintetiza dar care sunt necesari pentru cre~terea ~i dezvoltarea normala a
organismului. Ace~ti compu~i trebuie sa faca parte din ratia alimentara.
Vitaminele sunt necesarein cantitate mica (cateva mg sau J!g pe zi) ele nefiind
surse de carbon, azot sau energie.
Cand cantitatea de vitamine din dieta este sub nivelul necesar, apar stliri
patologice specifice

4.1.2.Surse pentru vitamine. Vitaminele provin esential in organismul uman din

alimentatie. Toate vitaminele pot fi fumizate de alimente.
Unele vitamine pot fi sintetizate de catre microorganismele intestinale dar acestea
nu pot fumiza intregul necesar de vitamine al organismului uman.

4.1.3.Clasitieare
Dupa solubilitate vitaminele pot fi: solubiJe in apa sau liposolubile.
VitalUinele solubiIe in apa, includ: vitaminele B, acidul folic, niacina,acidul
pantotenic, biotina ~ivitamina C. Vitaminele hidros~lubile ~i adesea derivatii lor servesc
drept cofactori pentru enzime. Vitaminele cofactor sunt adesea denumite coenzime.
Vitamine IiposolubiIe inc1ud: vitaminele A, D, E~i K sunt vitamine liposolubile
ce contin un rest izoprenic:
-CH2-C=CH-CH-, -
I -
CH3
Dintre vitaminele liposolubile tesuturile umane pot sintetiza vitamina D. In
tesuturile umane se folosesc resturile de izopren pentru sinteza colesterolului ~i a
ubiquinonei (coenzima Q).

4.2.Vita mine hidrosolubile

Formele active ale vitaminelor hidrosolubile au rol de coenzime.

4.2.1.Vitamina BI (tiamina)
Structura. Tiamina este aIcatuita din doua heterocic1uri, unul pirimidinic ~i unul
tiazolic (ambii substituiti), legate intre ele printr-o punte metilenica (Fig.4.l). Prin
esterificarea gruparii -OH cu acid fosforic, se formeaza: TMP (tiaminmonofosfatul), TDP
(tiamindifosfatul).
Tiamin pirofosfatul, constituie parte a actiya enzimatic, decarboxilaza.
Surse. Vegetale: cereale (germenii boabelor de ponllnb, secara) taritele
cerealelor, legume (fasole, mazare), fruete (nuci, prune, struguri) ~i produse animale
(came, organe, oua, lapte).
Biosinteza. Vitamina BJeste sintetizata de majoritatea micro-organismelor,
vertebratele insa nu sintetizeaza vitamina BJ. Anumite microorganisme din flora
intestinala sunt producatoare iar altele sunt consumatoare de tiamina.
97
 Absorbpa se face la nivelul intestinului subtire, unde are loc intr-o anumita
masura ~ipirofosforilarea cu fonnarea de TDP.
o
II
R=-P-OH Tiaminmonofosfat (TMP)
N ~ N+ I
OH

H,.Y-~
YN~ CH3
.1..~CHfCHfOR
o
II II
0
R=-P-o-P-OH· Tiamindifosfat (TOP) =
I I
R •• H Tiamina •• Aneurina == Vitamin a B1 OH OH Tiaminpirofosfat·(TPP)

Fig.4.l Vitamina B. ~icoenzima sa tiaminpirofosfatul

Transformarea tiaminei libere in decarboxilaza~ forma activaenzimatic: se

face cu consum de ATP in intestin, ficat, rinichi, unde TPP format se combinli cu proteine
specifice ~irezulta enzime active:
ATP AMP

Tiamin~ \.. ~
•. Tiaminpirofosfat
tiaminkinaze
(ex, tiamin pirofosfokinaza)

Cantitatea de aprox. 25 mg de tiamina din Qrganismul uman este in maJontate

(90%) in forma activa enzimatic TDP, restul fiind depozitatli pentru durata s¢urta. in
rinichi, ficat, mu~chi cardiac .•
Prin defosforilare, apare tiamina libera care este vehiculatlicu sangele spre
diferite organe unde se transforma din nou in decarboxilaza legatli cu proteine specifi{:e
.(decarboxilaze ).
Mecanismul de actiune biochimica. Tiamin pirofosfatul (coenzima) constituie
partea activa a decarboxilazelor (enzime),participand la.urmatoar:~lereactii enzimatice:
-decarboxilarea a-cetoacizilor:

Piruvat piruvat-decarboxilaza. Acetaldehidll + CO2

(in drojdii)

complexul multienzimatic
Piruvat •. Acetil-Co.A.. + CO2
al piruvat-dehidrogenazei

complexul multienzimatic
a-cetoglutarat a I a-ceto-g Iutarat d e h'd
1 rogenazel ,. Succinil-CoA + CO2

-reactiile de transcetolizare (incalitatede coenzima'a transcetolazelor pafticipa

la transferul de grupari cetol:
-fH2T-Coi
OH
Avitaminoza determina deficiente in metabolismul glucidic. Acidul piruvic se
acumuleaza in organism, ceea ce atrage 0 serie de manifestari patologice resimtite,in

98
special, la nivelul sistemului nervos; Deficie~ade vitamina BJ determfniboala beri-
beri.

4.2.2. Vitamina Bz
Structura. Contine structura heterotriciclica numita izoaloxazina (izomer cu
aloxazina). Prinata~area unui rest de ribitil la dimetil-aloxazina sau lumicrorn se obtine
vitamina B2, riboflavina (FigA.2).
Surse naturale de Bz sunt: alimentele de origine animalji (lapte,branza, oua,
came) ~i vegetala (tomate, mazare);'
Biosinteza este realizata de microorganisme.
Absorbpa se face la nivelul intestinului subtire, unde are loc ~i 0 fosforilare.
In celule ~itesuturi coenzimele (FAD ~i FMN) se gasesc asociate necovalent cu
enzimele dand na~tere la flavoproteine (culoare galbena).
Eliminarea se face urinar"prin transpiratie, materii fecale.

CH 0 N
J(:NH2
; 'TCH-CH-CH-C ,,0 #' I ~N

HC ' " I I H,-O~P- 1/ '\

3
HC
,
0N~
~
~ra I
N",'
o
!
NH;' ;i!
i!!
i!OHOHOH!
:
!
,i
J!
j,"
I'
10
:
ii
I. i! ,i
OT1iO-H2~
I:
:0':
OH
0
N
OH )
N
i l!i 1
.•
lumicrom ! (H) I I' """,.'" -
, ' ." ! i
umlflavinA
ribon.,"" • ,(H)
!
"

!;
(H~- adenozin S'-monofosfat --ii
n.,", •••••i' mononuc1eotid (FMN) •• !i (H) .. i:I
(OH) (AMP) !
i
flavin adenin dinuc1eotid (FAD)
~I
FigA.2. Vitamina B2, FMN ~iFAD

Mecanismul de actiune biochimici; Mecanismul de actiunebiochimica

presupune activarea riboflavinei prin fosforilare In prezenta ATP ~i Mg2+
ATP ADP

Riboflavina
"'- ~
Flavinadenin mononucleotid (FMN)

FMN poate lega In continuare AMP dintr~o molecuHi de ATP sub influenta flavin
adenin-pirofosfatazei ~i a Mg2+ cu formarea de FAD.
Mg2+
FMN + ATP ----~ •.
- FAD + PPj

Prima reactie are loc In mucoasa intestinului subtire, iar In ficat, rinichi ~i alte
tesuturi au loc ambele reactii cu formare de FMN ~iFAD.
99
 Flavoproteinele functioneazi ca transportori de hidrogen.
Enzime
SH2 + FMN (FAD)

Exemple de reaetii eatalizate de dehidrogenaze flaviniee:

-dehidrogenarea oxidativa a aminoaeiziIor, eu formarea decetoaeizi:

R-CH-COOH
I
NH2
2

FMN
r- ~ •.
+ H 0 L-aminoacid-oxidaza

FMNH2
R-C-COOH
II
o
+. NH3

-dehidrogenarea (n -13) aacizilor gra~i saturati (sub forma de acil-SCoA):

R-CHrCHrCO-SCoA
(~
Acil-CoA dehidrogenaza •..

FAD FADH2
R-CH=CH-CO-SCoA

-dehidrogenarea aeidului succinic:

Acid succinic Succinat dehidrogenaza Acid fumaric

(~
FAD
•..

Avitaminoza determina.;.afectiuni nervoase, tulburari oculare (fotofobie), leziuni

demlice, dureri musculare.

4.2.3.Vitamina PP, acidul nicotinic sau niacina ~i amida sa, nicotinamida sau
niacinamida.
Structura sa este reprezentata de acidul piridin-l3-carboxilic sau nicotinic ~i
amida sa, nicotinamida sau niacinamida (amida este considerata ca adevarata vitamina)
(Fig.4.3).
Formele active ale vitaminei PP sunt coenzimele:
-Nicotinamid -Adenin-Dinucleotidul (NAD+);
-Nicotinamid-Adenin-Dinucleotid fosfatul.(NADP+).
Surse naturale pentru vitamina PP sunt: alimentele de origine animala (carne,
ficat) ~i vegetala (maure, cartofi, spanac) ca ~i drojdia de bere.
Biosinteza. Se face in intestin de catre flora microbiana intestinal a utilizand
triptofanul (provitamina PP).
Absorbtia acidului nicotinic, care se elibereaza din complexele alimentare (in
cafea cre~te continutul de acid nicotinic prin prajire, datorita transformarii trigonelinei in
acid nicotinic) se face la nivelul intestinului subtire.
Eliminarea se face prin urina sub forma unor produ~i de metabolizare ~ -metiI-
nicotinamida ~i lactona cunoscute sub numele de trigonelina, acid nicotinic,
nicotinamida) .

100
 0
U
.~~.
..
I. .. A ONI\;

ll/
I 2
O=P-O·
(YCOOH I
O-H.~ .. .... N+. NH2

Acidul nicotinic Amida acidului nicotinic I· N ~N

(niacina) (niacinamida)
O~r-0
o OH OH JC
((.1 J
O--.~\::l
OH OR
N

Nicotinamid-adenin dinucleotid (NAlt)

(R = H formeazli NAD+; R = -P01H2 formeazli NADPj

FigA.3 Vitamina PP, NAD+ ~i NADP+

Mecanismul de actiune biochimidi. Coenzimele nicotinamidei NAD+ ~i

NADP+ joaca un rol deosebit de important in oxidoreducerile celulare.
NAD+ ~i NADP+ sunt formele oxidate, ale acestor coeqzime, care pot prelua doi
atomi de hidrogen de la substrat trecand in formele reduse conform reactiilor: .

SH2 + NAD+ Sox + NADH + tr

SH2 + NADP+ Sox + NADPH + tr

Coenzimele se asociaza cu diverse apoenzime prin legaturi foarte slabe (mai

slabe ca cele flavinice), fapt ce explica trecerea lor eu u~urinta de pe 0 apoenzima pe alta
in functie de necesitatile de moment.
Coenzimele NAD+ sunt implicate mai mult in procese catabolice iar NADP+ in
procese anabolice.
Avitaminoza produce boala numita pelagra sau maladia celor 3D (dermatita,
diaree, dementii) ...

4.2.4. Vitamina B6
Structura. Exista trei vitamere: piridoxina, piridoxamina ~i piridoxalul, cu rol de
vitamina B6. Ele contin un nuc1eu piridinic substituit.
H2C-OH HC=O

HO~CH'OH HO~CH'OH
H3C N H)C N
Piridoxina Piridoxal Piridoxamina

in citoplasma celulelor aceste trei vitamere sunt substraturi pentru piridoxal

kinaza care Ie transforma in esteri fosforici.
Piridoxal fosfatul ~i piridoxamin fosfatul au rol de coenzime.

101
 Sursele sunt alimentele animale sau vegetale (ficat, pe~te, nuci, cereale) ca ~i
sinteza bacteriana intestinaIa.
Necesarul de vitamina B6 este de 2 mg/zi, cerintele fiind crescute in timpul
sarcinii ~i lactatiei.
Cele trei forme nefosforilate sunt absorbite la nivelul intestinului. Acestea sunt
transformate in esteri fosforici de catre piridoxal kinaze in prezenta ATP in: creier, ficat,
rinichi. Vitamina este metabolizata in ficat cu formare de acid piridoxic care se excreta
urmar.
Mecanismul de actiune biochimica. Piridoxalfosfatul este cofactor pentru multe
enzime care metabolizeaza aminoacizii. Acesta formeaza prin intermediul .gruparii
carbonil 0 legatura covalenta de tip baza-Schiff cu gruparile a-amino din aminoacizi,in
reactiiIe de: transaminare, decarboxilare, etc.
HC=O

c~)
HO~CHrOH
H3
ATP ADP

V
pirido"l-ki"~
~
H3C
HOx)HC
.0 I
N
~ 2

0 CH-O-P-O'
~
I
o·
Piridoxal Piridoxalfosfat

HO ~ CHrOH "-- ~. •. HO ~ CH~O-P-O

b·
~c
nH2C-NH2
1.0
N
ATP piridoxamin-kinaza
ADP
~c
- I ~
.)()H~C-NH2
N
°11.
Piridoxamina Piridoxaminfosfatul

Transaminarea este procesul prin care piridoxal fosfatul ~i piridoxamin fosfatul

intervin pentTu transformarea unui aminoacid in cetoacid ~i invers:
R1-CH-COOH + R2-C-:-COOH ~ R-C-COOH+ ~-CH-COOH
I II 1 II . I
NH2 0 0 NH2
Decarboxilarea aminoacizilor este procesul in care piridoxal fosfatul iritervine.
(in calitate de coenzima) prin formarea de baze Schiff intermediare.
I
R.-CH-COOH ~ I
~ RI-CH~
NH2 CO2 NH~

Avitaminoza pusa in evidenta prin nivelul scazut al piridoxal fosfatului in sange;

afecteaza activitatea transaminazelor in eritrocit, ducand la simptome clinice ca: leziuni
ale pielii ~i mucoasei, anemie sideroblastica, afectiuni nervoase, modificari de
personalitate.

4.2.5.Acidul folic
Structura acizilor folici contine trei compu~i condensati (Fig.4.4):
-un heterociclu trisubstituit numit pteridina;
-acid p-amino benzoic (PAB);
--acid glutamic.
102
 Prin condensarea pteridinei cu acidul p-amino benzoic se formeaza acidul pteroic.
Acidul pteroic se poate condensa cu: un singur rest de acid glutamic sau cu 5 resturi de
acid glutamic (produs aflat in ficatul animalelor).

10-0-.
H,~N
~:eN
OH
N:?'/5)!
.o!
Nil
9
i
CH2"NH f- ,
!
!
COOH
CO-NH-.tH
CH2
!
II
yH,
.• pterina •. i- acid p-aminobenzoic ! COOH
! acid glutamic
.• acid pteroic •. i
Fig.4.4 Structuraaciduluifolic

Din acidul folic in vivo, sub acliunea folat reductazei ~i a acidului ascorbic se
obline acidul tetrahidrofolic FH4'·cu rol de coenzima.
Surse. Primul compus din acest grup de vitarnine a fost izolat din frunze de
spanac (in latina - folia) ~i s-a dovedit a avea caracter acid.
Acizii folici pot fi sintetizali de unele microorganisrne, inclusiv de cele din flora
intestinala, in drojdii ~i legumele verzi ~i intr-o masura mai mica ~i in mod condiponat in
lesuturile unor animale.
Folalii se distrug u~or prin prelucrare.
Necesarul de acid folic este de 200 Ilg/zi;' cerinlele crescand in perioada de
sarcina ~i lactalie.
Absorbtia. Folatul este prezent in hrana sub forma de poliglutamat. Resturile de
glutamat sunt clivate de 0 enzima intestinala (conjugaza) inainte de absorbtie. Folatul
neconjugat este absorbit la nivelul intestinului sublire. Se considera ca acidul folic este
convertit in mucoasa intestinala la CH3-FH4 forma sub care trece in vena porta ~i de aici
in fical.
La microorganismele care folosesc acidul p-amino benzoic ca precursor in
biosinteza acidului folic, sulfamidele (analogi structurali ai acidului p-amino benzoic)
intra in competilie cu acesta afectand astfel producerea acizilor folici ~i respectiv a
coenzimelor care ii conlin; consecinla este inhibarea dezvoltarii microorganismelor
dependente de acidul p-amino benzoic (PAB).
Organismele superioare, inclusiv omul nu pot sintetiza aciduf folic necesitand
aport exogen. Ca atare sulfamidele afecteaza organismele superioare numai in masura in
care acestea altereaza flora intestinala ~i determina astfel, 0 stare de carenla folinica.
Analogii competitivi ai PAB cum sunt sulfamidele sunt larg utiIizati in terapia infectiilor.
Transportul se face prin sange in special in forma de CHrFH4 legat de proteine.
in timpul eritropoezei folalii sunt incorporati in eritrocite unde persista pe tot parcursul
vielii acestora. Nivelul folalilor din eritrocite reflecta nivelul folatilor din intregul
organism. Acesta scade in anemie, ciroza alcoolica, cancere.
Eliminarea se face in cea mai mare parte prin fecale ~i in procept foarte mic prin
urina.
Mecanismul dc actiune biochimica al folatilor. La micro-organisme, acizii
folici sunt facton dc crc§tere. La organismele superioare, acizii folici sub forma de
acizi tetrahidrofolici (FH4) reprezintl'i coenzimele unor sisteme de activare §i transport
103
de la unmetabolit la altul al gruparilor cu un atom de carbon: metil (-CH3),
hidroximetil (-CHzOH), Cormil (-CHO), formimino (-CH=NH), metilen (-CHd,
grupari interconvertibiJe, importante in: biosintezanucleotidelor (acid timidilic),
transformarea glicinei in serina, biosinteza proteinelor (in etapa formiHirii ARN I
IMel_Met),ca factor antianemic, impreuna cu vitamina B12, etc. De exemplu:
-transformarea serinei in glicina:
H 9 10
ICH2

G~
I-IC-NH2
I
COOH
+ I'
):~yCH2NH-
N
H
serin hidroximelil
transferaza.
'-' + ):Ny~'-N
H
Serina Glicina N5• N'O -melilen FH•

-formarea gruparilor metil:

W,N10-metilen-FH4 + (NADH + H1- N5~metil-FH4 + NAD+

-metilarea homocisteinei la metionina

CH3
I H

+ metiltransferaza •. H2T + I
):~yCH2Nh~mOCistein_
N metilcobalamina H2T-S-CH3 ):NyCH2NH-
Hy-NH2 . N
H COOH H
N5-metil FH. Metionina FH.

-metilarea etanolaminei (colamina) la trimetil-colamina (colina) eu S-

adenozilmetionina (SAM) care se transforma in S-adenozil homoeisteina (SAH):
NH2

I I
(x) . I
NH2 CH3
ATP + Metionina ---. HOOC-CH-CHr-CHr-S~H2C.~, 0 ,N,' N + pp.
OH OH
S-Adenozilmetionina

HO-CHr-CHr-NH/ + 3 SAM - HO-CHr-CHr-N+(CH3) + 3 SAH

Etanolamina Colina

-transformarea deoxiuridilatului in deoxitimidilat (folosit in sinteza de

ADN):

104
 Deficitul de acizi folici deterrnina: anemie, tulburAri intestinale. Deficitul de
vitamina BIZ determifia un deficit de acldfolic.tnabsenta vitaminei BI2se constatA
acumularea in ser a acidului NS -metil-FH4 inactiv metabolic deoarece convertirea acestuia
la NS -formil-FH4 necesita coenzima B12• Vitamina BI2 are rol in transferul f(Hatilor ~i
retinerea lor in celule, ceea ce explica scaderea .folatilor din ficat ~i eritrocite,
concomitent cu cresterea lor in ser, la pacientii ~i animalele cu deficit de vitamina B\2.

4.2.6;Vitamina BIZ
Structura. Vitamina B\2 are un nucleu de baza,corina similar cu porfirinele, dar
cu 0 legatura -CH= mai putin ~i cu· partea "periferica" asemanatoare unui nuc1eotid cu
riboza (Fig.4.5).
Sistemul tetrapirolic central difera <:Iehem prin urmatoarelecaracteristici:
-in centru se afla ionul de Co2+:
-doua nuclee pirolice sunt unite direct;
-este mult mai saturat;
-are un numar mai mare de substituenti, multi dintre ei cu grupari amidice.

FigA.5. Structura vitamineiBl2•

Compusul asemanator nucleotidelor purinice se nume~te 5,6-dimetil

benzimidazol. El este unit prin doua legaturi cu nucleul corinic:
-0 legatura se realizeaza prin atomul de azot al benzimidazolului ~i Co2+
-a doua legatura se realizeaza prin restul de acid fosforic al ribozei ~i 0 catena
ata~ata la unul din cele patru nuclee pirolice.

105
 La ionul de Co2+ este ata~am gruparea -R care poate fi cian (-CN), de la care
deriva numele de cianeo~alaminit inlocuirea grupani cian cu grupari nitro, hidroxil,
metil nu mic~oreaza activitatea vitaminica.
Surse. Vegetalele nu contin vitamina BI2' Pentru om aportul este asigurat de
produse animale: ficat, rinichi, came ~i lapte. Biosinteza este asigurata de bacterii.
Absorbtia se face la nivelul intestinului subtire in forma unui complex cu
factorul intrinsee, 0 glicoproteina secretata de celulele parietale din mucoasa gastrica.
Transportul vitaminei BI2 la ficat, celulele maduvei osoase ~i reticulocite prin
ser presupune legarea de 0 proteina plasmatic a numita transcobalamina II. in tesuturile
respective este transformata in formele metabolic active 5-deoxi-adenozin-eobalamina
~i metil-eobalamina. Vitamina BI2 (singura dintre vitaminele hidrosolubile) este
depozitata in fieat, legam de 0 proteina, transcobalamina I.
Eliminarea vitaminei BI2 se face prin bila, iar cum cea mai mare parte se
reabsoarbe intestinal deficitul se instaleaza greu.
Meeanismul de aetiune bioehimiea. Transportata in citoplasma eelulelor,
cobalamina libera este transformata in metileobalamina iar in mitoeondrie in 5-
deoxiadenozil eobalamina, compu~i cu rol de coenzime:
Metilcobalamina este implicata in transformarea homocisteinei in metionina,
proces care are loc in citoplasma (vezi pag. 151).
Prin aceasta reactie are loc sinteza de metionina, iar FH4 devine disponibil pentru
a participa la sinteza de pirimidine ~i acizi nucleici.
Dezoxiadenozil-cobalamina este ~i eoenzima unor mutaze
Deficienta vitaminei BIZ este determinatli --de aportul alimentar insuficient
(apare la vegetarieni, alcoolici ~i persoane in varsta)~i de absorbtia deficitara (atrofia
mucoasei gastrice duce la deficit de factor intrinsec). Consecinta deficientei de vitamina
BI2este "anemia pernicioasa " sau boala Biermer (anemie macrocitara, hipercroma).

4.2.7.Acidul pantotenic
Struetura. Acidul pantotenic poate fi considerat un produs de condensar,e al
acidului 2,4-dihidroxi-3,3-dimetil butiric (acid pantoic) cu 13- alanina.

CH30H
I I
HQ-CH-C-CH-C-NH-CH-CH-COOH
2 I II· 2 2

CH3 ° 11. ---'

Acid pantoic ~-alanina

Acid pantotenic

Surse. Acidul pantotenic se afla in urme in aproape toate alimentele

(pantothen=peste tot). Acidul pantotenic este sintetizat de ciitre flora intestinala.
Mecanismul de aetiune bioehimiea. Acidul pantotenic este precursor in
biosinteza Coenzimei A (CoA-SH). in CoA-SH acidul pantotenic este legat de un rest
de ADP fosforilat la C3' ~i de un rest de tioetanolaminii (Fig.4.6).
CoA-SH prin functia tiol se condenseaza cu gruparile carboxilice din substraturi
formand 0 legiitura tioesterica cu potential energetic ridicat. Activarea acizilor gra~i se
face cu consum de ATP, reactia fiind catalizata de aeil-CoA sintetaza:

106
 R- (C~)n- COOH + CoA-SH ( ~ • R- (C~)n - CO-;S-CoA
Acd gras . Acil-CoA
ATP . AMP + 2Pj (acid gras activat)

0. ,importanta deosebita in cadrul metabolismuluiglucidic ~i lipidic 0 are Acetil-

CoA care se obtine in principal prin: degradarea aeroba a glucozei ~i·13-oxidareaacizilor
gra~l;
Prin condensarea Acetil-CoA cu acidul oxaloacetic debuteaza ci«lul acizilor
tricarboxilici, ultima etapa in degradarea ghicozei, acizilor gra~i ~i a unor aminoacizi.
Deficienta de acid pantotenic. La om nu s-a semnalat un sindrom al carentei in
aceasta vitamin a, fapt explicat prin existenta sa, in urme, aproape in toate alimentele, cat
~iprin sinteza sa de catre flora intestinaHi.
Acid pantotenic

Fig. 4.6. Structura coenzimei A (CoA-SH).

4.2.8.Biotina
Structnra sa contine un heterociclu imidazolic saturat condensat cu tiofenul, un
alt heterociclu sa~at. in functie de catena laterala se deosebesc 2 biotine ( separata din
albu~ul de ou ~i izolatii din ficat).
o
HNANH
I I
HC---CH CH3
I I /
H2C, CH-CH-HC,
S I CH3
COOH
a-biotina ~-biotina

Surse. Se gase~te in natura in stare libera sau legata de proteine prin intermediul
lizinei. La om se sintetizeaza de catre bacteriile intestinale.
Mecanismul biochimic de actiune. Biotina este coenzima in transportul ~i
activarea CO2• Reactiile de carboxilare necesita bioxid de carbon "activat", legat de
biotina.
Carboxilarea acetil-CoA cu formare de malonil-CoA:

107
 HCO)' + Biotin - Enz
~ •. CO2' - Biotin - Enziml
ATP ADP+Pj

Biotin - Enzima + CH) - CO - SCoA ~ 'OOC - CH2 - CO - SCoA + Biotin- Enzima

I
CO2' Acetil-CoA Malonil-CoA

ca ~i carboxilarea acidului piruvic cu formarea acidului oxaloacetic sunt dintre cele mai
importante (vezi metabolismul).
Deficienta de biotina la om poate apare prin consumarea de albu~ de ou crud care
contine avidina, 0 proteina care se combina cu biotina ~i ii impiedica absorbtia sau in
cazul hranirii artificiale Indelungate. Semnele carentei: tulburari digestive, instal area unei
acido-cetoze metabolice cu acumularea de acizi orgat)ici in urina.

4.2.9.Vitamina C
Structura. Acidul ascorbic (vitamina C) sau 2-ceto-L-gulonolactona in forma
endiolica.
o o o
II II II
C-OH
Ho-bl
II 0 -2 H
o=bl
I 0
O=C
I
I
O=C
HO-y +2H 0=9 I I
H-C--.J I H-C~ H-C-OH
I I I
HO-C-H HO-C-H HO-C-H
I I I
H2C-OH H2C-OH H2C-OH
Acid ascorbic Acid dehidroascorbic Acid diceto L-gulonic

Surse. Vitamina C se sintetizeaza in toate organismele cu exceptia omului

plecand de la glucoza. La om vitamina C se asigura prin ratia alimentara, necesar zilnic,
60 mg.
Rol biochimic. Vitamina C functioneaza ca un cofactor in procesele metabolice.
Participa in forma redusa la reactii de hidroxilare in care este implicat O2•

R-H + acid ascorbic + 02 ~ R-OH + acid dehidroascorbic + H20

Vitamin a C este necesara in: hidroxilarea prolinei ~i lizinei in vederea

biosintezei colagenului, in sinteza unor hormoni (adrenalina ~i noradrenalina), cat ~i in
protectia celulelor impotriva radicalilor liberi ai oxigenului (ca antioxidant).
Deficitul de vitamina C conduce la scorbut, afectarea procesului de vindecare a
ranilor, de sinteza a tesutului osos ~i integritatii vaselor sanguine.

4.3.Vitamine liposolubile; compu~icu structura poliizoprenici

4.3.1.Vitamina A (retinolul, retinalul, acidul retinoic)

Carotenoizii sunt reprezentati de hidrocarburile nesaturate cu schelet izoprenic ~i
derivatii oxigenati ai acestora. Carotenii a, /3, y sunt hidrocarburi raspandite·in morcovi,
tomate ~i alte plante, colorate in ro~u-portocaliu. Carotenii sunt provitamine A.
108
 Sinteza vitaminelor A. In ficat ~i peretele intestinal din j3--carotense formeaza 2
molecule de vitamina A (retinal) (FigA.7).
Absorbtia vitaminelor A. Retinolul existent in alimente in forma de esteri se
absoarbe direct in epiteliul intestinal dupa hidroliza acestora in lumenul intestinal. (3-
carotenul din alimente se poate absorbi ca atare dar cea mai mare parte este transformat
in mucoasa intestinala in retinal din care 0 parte se transforma in retinol iar 0 proportie
foarte mica in acid retinoic.
Cea mai mare parte din retinol se esterifica cu acizii gra~i saturap ~i se
incorporeaza in chilomicroni care tree in sange pe cale limfatica. Resturiie
ehilomicroniee se degradeaza in fieat, unde retinolul se depoziteaza ea esteri. Dupa
hidroliza esterilor, retinolul trece in sange ~i este transportat de 0 proteina specifica la
tesuturile extrahepatice unde se leaga de 0 proteina specifica celulara. Cand capacitatea
proteinelor specifice celulare de a lega vitamina A este depa~ita se manifesta toxicitatea
acesteia.
Acidul retinoic este transportat de catre albuminele serice.
H3C

in prezenta siirurilor biliare

~~~~CH=O

. I Idehidii)

Reducer Rdi •• 1<".on. • ~dare

Retinol (Vitamina AI) Acid retinoic

FigA.7 Structura vitaminelor A

Funetiile biologiee
Acidul retinoie, intervine in controlul exprimarii genelor (asemanator hormonilor
steroizi). Favorizeaza cre~terea ~i diferentierea tesuturilor. Intervine in sinteza
glicoproteinelor, functionand ca un transportor al oligozaharidului prin membrana lipidica
celulara.
Retinolul ea ~i acidul retinoie actioneaza prin receptori specifici intracelulari
influentand sinteza unor proteine implicate in reglarea cre~erii ~i diferenperii celulare.
In organism retinolul se transforma in retinil fosfat care serve~te la fel ca dolicol
fosfatul ca donor de resturi glicozil pentru sinteza glicoproteinelor ~i a
109
mucopolizaharidelor. Retinil fosfatul este esential pentru sinteza unor glicoproteine cu rol
in reglarea cre~terii celulare ~i a secretiei de mucus.
Retinalul este implicat in procesul vederii. EI este un componental pigmentului
vizual numit rodopsina prezent in celulele cu bastona~e din retinaii care este responsabil
de vederea la lumina slaba. In tesutul epitelial retinian all·trans·retinolul este izomerizat
la cis-retinol care este oxidat la I I-cis-retinaldehida.
II
~12

CH3
AU-trans-retinal
t111 -cis-retinal
C
o/; "H
ll-cis-retinalul reacfioneaza cu Un rest de lizini din proteina numitli opsini
din celulele cu conuri ~ibastona~e formand rodopsina (FigA.8).
AU-trans-retinal ~ t111-cis-retinal

Opsina

impuls nervos

Rodopsina

FigA.8. Rolul vitaminei A in procesul vederii

Absorbtia de lumina este insotita de modificarea conformationaJa a opsinei ~i

schimbarea izomerului II-cis in all-trans retinal cu afinitate mica pentru opsina.
Aceasta reactie este insotita de 0 modificare a canalelor de calciu din membrana
celulelor cu conuri. Influxul ionilor de ca1ciu, transmite un impuls nervos, permitand
perceperea Iuminii de catre creier.
j3-carotenul este antioxidant, avand rol in protejarea tesuturilor de actiunea
radicalilor Iiberi peroxidici (R-OO"). l3-carotenul actioneaza ca antioxidant la presiuni
mici ale oxigenului, actiunea sa fiind completata de vitamina E care este antioxidant la
concentratii mari ale O2•
Lipsa vitaminei A determina deficiente in vederea noctuma, keratinizarea
tesuturilor epiteliale, scaderea secretiei mucoaselor, xeroftalmia, (uscarea conjunctivei ~i
comeei).

4.3.2.Vitaminele K
Vitaminele K se afla in vegetale. Se sintetizeaza in intestin.
Structura. Sunt derivati substituiti ai naftochinonei.
Vitaminele K difera dupa natura lui R.
Menadiona (vitamina K3) (R=H). Nu este compus natural.
no
 ~ I I R
~OCH3
o
Vitamin a K (structura generalii)

Menachinona (vitamina K1):

CH3
I
R= -fCH2CH=C-CH2)n H n = 6,7sau9
FiIochinona (vitamina Kt) este forma prezenta in plante:
CH3
I CH3
I
R= -CH-CH=C-CH--'-CH-CH-CH-cH---L-H
1 2\ 22 213
Absorbtia vitaminei K, are loc in prezenta sarurilor biliare, in forma de
chilomicroni. Menadiona fiind solubila in apa se absoarbe direct.
Functiile vitaminei K
Functiile vitaminei K sunt strict corelate cu coagularea sangelui: vitamina K este
implicata in mentinerea la valori normale a factorilor de coagulare inactivi: II, VII, IX ~i
X. Mai mult vitamina K este cofactor in procesul de carboxilare in pozitia y a resturilor de
acid glutamic din unele proteine tisulare (FigA.9). _
Protrombina contine 10 rezidii de Glu care dupa y-carboxilare permit chelarea
Ca2+ formand complexe protetna _Ca1+ -fosfolipide membranare din plachetele
sanguine care activeaza transformarea protrombinei in trombina.
Lipsa vitaminei K poate fi determinata de malabsorbtie, sterilizarea
intestinului prin tratament prelungit cu antibiotice ~i duce la hemoragii prin insuficienta
sintezei factorilor plasmatici ai coaguliirii.
COO· O·OC COO'
I " /
CH2
I CH
I
CH2
I O'2' CO2 CH2
I

Protrombinii-NH-CH-CO- / ,\protrombma-NH-CH-CO-

c¢c:
~ I #
OH
R
CH,
~ I I
0).00
R
CH,

FigA.9. Rolul vitaminei Kin carboxilarea resturilor de acid glutamic din protrombina.

4.3.3.Vitaminele E (tocoferoli)
Vitaminele E (tocoferoIii) se afla in cantitati mari in alimente.
Structura. Exista mai multi compu~i inruditi care difera prin numarul ~i pozitia
gruparilor metil fixate pe compusul de baza numita tocol. Compusul cel mai activ
biologic este a-tocoferolul (5, 7, 8 trimetil-tocol).
III
 Absorbtia. Este transportat in sange de ditre chilomicroni. Este depozitat in
tesutul adipos.
Rolul biochimic. Functioneaza ca antioxidant prevenind formarea radicalilor
liberi in membrane Ie celulare ale tesuturilor expuse la presiuni mari ale O2 cum sunt
eritrocitele ~i membranele aparatului respirator. Vitamina E este consideratii prima linie
de apiirare impotriva peroxidiirii acizilor gra§i polinesaturati.
Mecanismul de actiune:

-CH=CH-CH2-CH-:CH- ~ -CH=CH-~H-CH=CH-
acid gras polinesaturat radical al acidului gras

f~
~+02

-CH=CH-yH3-CH=CH- -CH=CH-yH3-:H=CH-
O-OH . acid gras 0-0
peroxid lipidic ~adlc~1al radical peroxil

- (forma fenolica)
aCldululgras
-CH=CH-CH3-CH=CH-
I
Jc:' Tocofierol-OH
Tocoferol-O'
O-OH
peroxid lipidic

Actiunea vitaminei E este sinergicii cu actiunea seleniului (Se). Seleniu se aflii in

centrul activ al glutation peroxidazei care fumizeazii a 2-a linie de apiirare impotriva
peroxidiirii.

R-OOH + 2 G-SH glutation peroxidaza G-S-S-G + ~O + R-OH

peroxid glutation (Se) •. glutation
lipidic reclus oxidat

Seleniul este necesar pentru functionarea normalii a pancreasului, deci pentru 0

digestie normalii ~i 0 absorbtie normalii de lipide ~i de vit. E. Vitamina E reduce Se
favorizand mentinerea Iui intr-o formii activii.
 Metabolizare. Timpul de injumatatire al PTH circulant este scurt. Degradarea se
face in tesuturi periferice, in special in ficat.
Roluri fiziologice ale PTH.
Prin interactia cu un receptor membranar PTH cre~te concentratia AMPc
intracelular. Are actiune hipercalcemianta stimuland eliberarea calciului ~i a ionilor
fosfat din oase.
La nivel renal cre~te reabsorbtia calciului pana aproape de 100% ~i inhibii
reabsorbtia ionilor fosfat (actiune fosfaturica). Efectele osoase ~i renale cresc calcemia
lara 0 cre~tere echivalenta a concentratiei fosfatului.
La nivel intestinal, PTH favorizeaza absorbtia calciului printr-un mecanism
indirect. Favorizeaza transformarea 25-hidroxi-D3 inactiva in 1,25-dihidroxi-03 activa
prin activarea la.-hidroxilazei renale.

2.Calcitonina este produsa de ce1ulele C adiacente celulelor foliculare ale

tiroidei.
Structura ~i biosinteza
Calcitonina este produsa sub forma de pre-pro-hormon, peptid cu 32 aminoacizi.
Intre resturile aminoacidice I ~i 7 prezinta 0 punte disulfurica.
Reglarea secretiei
Secretia de calcitonina depinde de concentratia plasmatica a calciului ionizat.
Concentratia tisulara a calcitoninei sufera variatii circadiene.
Secretia de calcitonina este stimulata de calciu sau gastrina. Nu este supusa unui
control hipotalamic.
Roluri fiziologice
Calcitonina este hormon hipocalcemiant ~i hipofosfatemiant.
a.La nivelul tesutului osos, inhiba resorbtia osoasa.
b.La nivel renal, mare~te secretia urinara de calciu, fosfati, sodiu ~ipotasiu.
3.Calcitriolul (1,25-dihidroxi-D3 sau 1,25-dihidroxi-colecalciferol)
Structura ~i biosinteza.
Termenul de calciferoli se refera la doi steroli:
Colecalciferol (vitamina D3), forma vitaminei D care se afla in tesuturi animale,
ulei de pe~te, lapte;
Ergocalciferol (vitamin a D2), forma vitaminei D care se aflain plante, cereale,
drojdii.
Activitatea biologica a vitaminei D provenita din alimente, in organismul uman,
este rezultatul combinarii efecte10r derivatilor hidroxilati ai vitaminei O2 ~i 03
Vitamina D3 (colecalciferolul) se pro cur din alimente sau se sintetizeaza in
piele din 7-dehidrocolesterol, sub actiunea radiatiilor ultraviolete. Principalele etape ale
obtinerii colecalciferolului ~i ale transformarii acestuia in derivatii sai biologic activi, sunt
prezentate in Fig.I7 .22. Transformarea 7-dehidrocolesterolului in colecalciferol se face in
piele printr-o reactie neenzimatica, sub actiunea radiatiilor ultraviolete. Are loc
deschiderea ciclului B prin ruperea legaturii dintre atomii de carbon 9 ~i·l o.
Transformarea colecalciferolul in 25-hidroxi-colecalciferol cu activitate
biologica slaba se face la nivelul ficatului sub influenta 25-hidroxilazei, 0 enzima
mitocondriala care necesita prezenta O2 ~iNAD(P)H + H+.

511
 Transportul coleca1ciferolului la ficat, ca ~i transportul 25-hidroxi-
coleca1ciferolului (forma circulanta sanguina a vitaminei D3) de la ficat la rinichi, este
realizat de 0 proteina transportoare specificli.
CH,

Alimente
(untura de peste, ticat,
lapte, gilbenus de ou)
HO' HO'
7-0ehidrocolesterol
+
CH,
(Provitamina 03)

hv ~ In piele
CH,

HO'
HO'
CH,

Colecalciferol (Vitamina 03)

Ficat
1(01,CH,
NADH + H)
Cft, .

HO- ......- 'OH

1,25-0ihidroxicolecalciferol

Fig.17.22 Biosinteza vitaminei DJ ~i a derivatilor slii biologic activi.

Transformarea 25-hidroxi-colecalciferolului, sub actiunea catalitica a I-a-

hidroxilazei in 1,25- dihidroxi-colecalciferol, forma cu cea mai mare activitate biologica,
considerata ca un adevarat hormon cu rol in reglarea metabolismului calciului are loc la
nivel renal.
Transformarea 25-hidroxi-colecalciferoluh,li, in 24, 25- dihidroxi-colecalciferol,
forma biologic inactivli, care nu influenteaza metabolismul calciului, are loc la nivel
renal.

512
 Metabolizarea. Timpul de injumaHitire all, 2S-dihidroxi-colecalciferolului este
de 3 ore. Este inactivat in rinichi prin hidroxilari suplimentare in pozitiile 23, 24, 26 la
metaboliti inactivi. Se elimina prin bila.
Reglarea secretiei. Prin mecanism feed-back, produsul final 1, 2S-dihidroxi-
colecalciferol, inhiba propria sa formare. Scaderea concentratiei sanguine a Ca2+
determina cre~terea secretiei de parathormon care prin activarea l-a-hidroxilazei
favorizeaza sinteza de calcitriol (1,25-dihidroxi-colecalciferol). PTH scade activitatea
24-hidroxilazei.
Roluri fiziologice.
La nivel intestinal, cre~te absorbtia calciului ~i a fosfatului. Actioneaza
asemanator hormonilor steroizi la nivel nuclear, prin stimularea biosintezei unei proteine
activatoare a pompei transportoare de calciu.
La nivel osos, favorizeaza mobilizarea calciului, actiune opusa calcitoninei care
inhiba eliberarea calciului probabil prin cre~terea glicoziIarii diferitelor glicoproteine din
tesuturile calcifiate.

17.7.Hormoni produ~i de glandele suprarenale

Glandele suprarenale (adrenale) sunt alcatuite din doua regiuni: regiunea corticaIa
(90%) care produce corticosteroizi ~i regiunea medulara (10%) care elaboreaza
catecolamine.

J Cortex 80-90 %

Medulara 10-20 %

Androgeni
Cortizol

17.7.1.Hormonii medulosuprarenalieni
Medulara care este de origina nervoasa elaboreaza: adrenalina, noradrenalina,
dopamina.
Biosinteza ~i structura
Catecolaminele se obtin din tirozina rezultata din degradarea proteinelor endo-
sau exogenesau obtinuta prin hidroxilarea fenilalaninei (aminoacid esential).
Transformarea tirozinei in adrenalina are loc in patru etape (Fig. I? .23).
Tirozin hidroxilaza, ce catalizeaza transformarea tirozinei in dihidroxi
fenilalanina (DOPA), este enzima reglatoare a sintezei catecolaminelor.
Transformarea noradrenalinei in adrenalina are loe numai iil celulele cromafine
din medulara ~i este catalizata de 0 metil-transferaza specifici controlata pozitiv de
cortizol.

513