1.

Definirea si semnificatia termenului de standardizare si standard

Standardizarea este activitatea care stabileste pentru problemele reale sau potentziale prevederi destinate unei
utilizari commune si repetate,in scopul obtinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat.
Standardul este un document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut,care prevede,pentru
utilizari commune si repetate,reguli,prescriptii si caracteristici commune referitoare la diferite activitati sau
rezultatele acestora,in scopul obtinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat.

2.Obiectivele standardizarii:
-asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor ( standardele cuprind toate proprietatile produselor
necesare pentru producerea si comercializarea lor,precizeaza valorile minime ale fiecarei priprietati)
-rationalizarea economica prin:tipizare,unificare si modulare
-facilitarea schimbului de marfuri si informatii tehnico-stiintifice (stabilireas unui limbaj comun intre
parteneri..se evita litigiile siconfuziile in circulatia marfurilor prin stipularea in contracte a standardelor de referinta)
(din caiet)
- sprijinirea economiilor nationale (este un fapt unanim recunoscut,o cota parte din venitul national fiind
considerat ca rezultind din activitatea de standardizare.In urma aplicarii documentelor de standardizare se pot obtine
efecte economice atit la producatorul cit si la utilizatorul unui produs)
- cresterea eficientei organizatiilor ( aplicarea standardelor contribuie la obtinerea economii,energie si effort
uman,aceste avantaje sunt si mai evidente atunci cind anumite intreprinderi folosesk standarde in exclusivitate sau
cind devanseaza alte intreprinderi in aplicarea standardelor.Pt a-si asigura o pozitie de lider intr-o ramura industriala
o intreprindere trebuie sa-si asigure si un grad mare de standardizare a materialelor si produselor)
- asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si servviciilor (standardizarea si-a propus sa selecteze cele mai
importante caracteristici ale produselor care sa reflecte cit mai exact calitatea acestora,sa stabileasca limitele
indicilor care sa permita separarea reala a claselor de calitate,sa precizeze metodele de analiza si incercari pt
verificarea calitatii,sa fixeze conditii pt mentinerea nivelului calitatii,sa uniformizeze pe plan mondial conditiile de
asigurare a calitatii totale)
- apararea intereselor consumatorilor (standardizarea isi propune nu numai stabilirea unor conditii de de calitate
ci si prescrierea conditiilor de ambalare,pastrare depozitare acestea devenind obligatii ferme pt toti furnizorii in
vederea mentinerii calitatii marfurilor pr intreg circuitul ethnic de la producator la consummator)
- asigurarea securitatii bunurilor si persoanelor (in standarde pot fi prescrise conditiile privind functionarea in
regim de siguranta a masinilo,utilajelor precum si a prescriptiilor care limiteaza sau inlatura
noxele,incendiile.Circulatia rutiera la fel este reglementata prin standarde respectarea carora asigura securitatea
vehiculelor,a marfurilor transportate, a vietii si integritatii calatorilor)
- facilitarea schimburilor pe pietele internationale si nationale ( se asigura inlesnirea usurarea schimburilor de
marfuri si informatii tehnico-stiintifice pe piata interna si internationala.prin existenta standardelor la diferite nivele
se usureaza mult modul decomunicare.Contractele incheiate intre parteneri nu mai enumera o multime de probleme
ci pur si simplu se fak referiri la anumite standarde bine definite si stabilite de ambii parteneri)

3.Sarcinile standardizarii:
Tipizarea este acţiunea de stabilire a unei game raţionale, economice de tipuri şi mărimi ale unor produse,
capabile să acopere nevoile existente într-o anumită perioadă de timp sau pe cele previzible într-un viitor apropiat.
Deşi este considerată ca o acţiune de sine stătătoare, tipizarea este frecvent utilizată în standardizare datorită
avantajelor pe care le prezintă utilizarea gamelor tipo-dimensionale stabilite pe baze ştiinţifice în întocmirea
programelor de producţie şi în circulaţia mărfurilor. Tipizarea permite promovarea interschimbabilităţii, adică dă
posibilitatea producătorilor să fabrice loturi de piese suficient de compatibile sub aspectul dimensiunilor, formelor
şi al proprietăţilor pentru ca acestea să poată fi înlocuite unele cu altele. Interschimbabilitatea poate fi dimensională
şi funcţională. Interschimbabilitatea dimensională este posibilă atunci când dimensiunile produselor finite (de
acelaşi tip) sunt suficient de apropiate pentru a putea asigura înlocuirea unora cu altele. Interschimbabilitatea
funcţională este asigurată atunci când anumite caracteristici ale produsului finit, de care depinde funcţionarea sa,
sunt standardizate la un grad de precizie necesar.
Simplificarea - Standardizarea este considerată, printre altele, ca un procedeu de simplificare, ce contribuie la
limitarea efectelor negative ale tendinţei de complicare crescândă a tuturor laturilor activităţii umane. Se consideră
că în domeniul bunurilor materiale, ideile referitoare la produse se dublează anual, în multe cazuri numai prin
sublinierea anumitor proprietăţi, uneori neesenţiale, sau prin adaptarea la specificul local. În acest fel se poate
ajunge să se creeze o mulţime de variante ale aceluiaşi produs sau proces, ceea ce complică activitatea umană,
provocând dificultăţi atât în sectorul productiv cât şi în cel al schimbului de mărfuri sau al utilizării. Prin
simplificare se ajunge la produse caracterizate prin proprietăţi esenţiale, eliminându-se elementele care complică,
îngreunează şi scumpesc producţia şi utilizarea acestora

Modularea - a este o metodă de corelare dimensională bazată pe alegerea unui modul. Folosind multipli sau
submultipli modulului se pot stabili dimensiunile unor produse, astfel încât să se asigure o mai bună funcţionalitate
şi uşurinţă în exploatarea bunurilor respective (garniture la bucatarie)
Specificarea (prescrierea) este acţiunea de prevedere în standarde a unor caracteristici de calitate pe care produsul
trebuie să le posede la cumpărare, dar şi caracteristici ce se verifică în timpul utilizării. Specificarea înseamnă
totodată înscrierea unor prescripţii privind siguranţa oamenilor şi bunurilor. Specificarea este o garanţie pentru
cumpărător (intern, extern) sau consumator, că produsele corespund condiţiilor de calitate. , în cazurile în care
mărfurile poartă marca de conformitate cu standardele naţionale, acestea îndeplinesc specificaţiile din standarde,
specificaţii care ţin seama de interesele consumatorilor. Unul dintre interesele principale ale consumatorilor este
asigurarea unui nivel ridicat al calităţii produselor. Standardele îşi propun acest obiectiv nu numai prin stabilirea
unor condiţii de calitate ci şi prin prescrierea condiţiilor de transport, păstrare şi depozitare, acestea devenind
obligaţii ferme pentru toţi factorii, în vederea menţinerii calităţii mărfurilor pe întreg circuitul tehnic de la
producător la consumator.
Certificarea Un mijloc important prin care acţionează standardizarea a apărut ca urmare a hotărârilor
guvernamentale prin care organismele de standardizare sunt însărcinate să coordoneze sistemele lor naţionale de
certificare a calităţii şi să emită certificate de conformitate pentru produsele reglementate prin standarde.
Certificarea s-a realizat, în primul rând, pentru acele produse care ar putea afecta viaţa şi sănătatea oamenilor,
precum şi calitatea mediului înconjurător
Simbolizarea codificarea sunt procedee de reprezentare cifrică, figurativă sau prin alte mijloace a unor produse,
fără a le mai descrie, în vederea creşterii preciziei documentaţiei şi facilitării comunicării între partenerii de afaceri.
Una dintre aplicaţiile simbolizării este realizarea schemelor şi desenelor în electrotehnică, electronică şi
telecomunicaţii, care a ajuns la un nivel de standardizareaşa de perfect încât orice specialist, din orice parte a
globului, poate studia şi folosi schemele oricărei instalaţii, indiferent de complexitatea acesteia. Simbolizarea şi
codificarea comercială reduc la minim timpul de întocmire a facturilor, a bonurilor de casă, a inventarelor etc.,
asigurând totodată precizia necesară a documentelor şi diminuând riscurile apariţiei unor greşeli neintenţionate sau
intenţionate.

4.Principiile standardizarii:
-elaborarea si adoptarea standardelor nationale pe baza consensului partilor interesate,in conformitate cu codurile
de buna practika din domeniul standardizarii.
- transparenta si disponibilitatea publica
- reprezentarea intereselor publice
- participarea benevola la activitatea de standardizare nationala
- acces liber la elaborarea standardelor nationale pentru toate partile interesate
- independenta fata de orice eventuale interese specifice predominante
- asigurarea unui limbajk ethnic unitary
- respectarea regulilor standardizarii europene si internationale
- dezvoltarea standardizarii nationale in coerelatie cu evolutia legislatiei
- aplicarea voluntara a standardelor

5.Tipuri de standarde.Criterii de clasificare

1.dupa continut
-standarde de produs(servicii),
-standarde generale,
-stan.terminilogice,
- incercari,
-procese,
-date
2.dupa nivelul de aplicare:
-stand. de firma,
-profesionale,
- nationale,
-regionale(UE),
-internationale
3.dupa principalii operatori ai standardizarii:
-marfuri si servicii,
-administrarea nationala,
-ministere(industrie, agricultur, transport,mediu),
-laboratoare de analiza si incercari,
-consumatori,
-sindicate.

- de prescripții fundamentale care se referă la terminologie, metrologie, convenții, semne și simboluri

- pentru metode de încercare și pentru analiză care măsoară caracteristicile
-care definesc caracteristicile unui produs (standard de produs) sau a unei specificații pentru un serviciu
(standarde pentru activități de servicii) și pragurile de performanță ce trebuie atinse (utilizare adecvată, interfața și
interschimbabilitatea, sănătate, securitate, protecția mediului, contracte standard, documentația ce însoțește
produsele sau serviciile etc.)
-de organizație care se referă la descrierea funcțiilor unei companii și la relațiile dintre acestea, cât și la
structurarea activităților (managementul și asigurarea calității, mentenanța, analizele de valoare, logistica,
managementul calității, managementul proiectelor sau al sistemelor, managementul producției etc.)

6.Marcarea produselor alimentare SM-196

Etichetarea produselor alimentare va oferi consumatorilor informaţiile necesare, suficiente, veritabile şi uşor de
comparat, care să le permită acestor să-şi aleagă produsul alimentar corespunzător exigenţelor şi posibilităţilor lor
financiare, să cunoască eventualele riscuri la care ar putea fi supuşi, pentru a nu fi induşi în eroare. Eticheta trebuie
să fie amplasată astfel încît să nu poată fi separată de recipient şi informaţia de pe ea să nu poată fi ştearsă.
Eticheta trebuie să conţină, în mod obligatoriu, informaţiile prevăzute de reglementările în domeniul alimentar
aplicabile, inclusiv:
- denumirea sub care este comercializat produsul alimentar;
-lista ingredientelor;
-cantitatea netă, volumul;
- data fabricării şi termenul de valabilitate;
-condiţiile de păstrare;
-instrucţiunile de folosire;
-denumirea şi adresa producătorului şi/sau a importatorului, distribuitorului;
-date privind identificarea lotului;
-denumirea ţării de origine;
-alte informaţii specifice.
Informaţia de pe eticheta produselor alimentare va fi amplasată la loc vizibil, astfel încît, în condiţii obişnuite de
cumpărare şi utilizare, consumatorul să o poată citi şi înţelege.
Se interzice prelungirea termenului de valabilitate al produselor alimentare, inclusiv prin reetichetare sau
reambalare.
La etichetarea produselor alimentare nu se admit inscripţii:
a) care atribuie sau prin care se sugerează că produsul alimentar are proprietăţi de profilaxie sau de tratament al unor
maladii la om, cu excepţia cazurilor cînd aceste proprietăţi au fost demonstrate sau confirmate de Ministerul
Sănătăţii;
b) care induc în eroare consumatorul prin indicarea unor informaţii false privind proprietăţile, originea, identitatea,
particularităţile, compoziţia, valabilitatea, modul de producere şi de utilizare a produsului alimentar, altele decît cele
naturale.

7.Marcarea produselor nealimentare SM-197

Eticheta produssului nealimetar trebuie sa contina:
-denumirea produsului
-denumirea tarii producatoare
-denumirea producătorului, ambalatorului, exportatorului şi importatorului, adresa, telefonul
-destinaţia principală sau funcţională, sau domeniul de aplicare a produsului
-regulile şi condiţiile de securitate la păstrare, transport, de securitate şi de eficienţă la exploatare (utilizare),
reparare, restabilire, recuperare, înhumare, lichidare
-proprietăţile de consum sau caracteristicile de bază ale produsului
-informaţia privind certificarea
-masa netă sau volumul, sau dimensiunile, sau cantitatea (numărul de obiecte)
-compoziţia produsului şi/sau ansamblul de livrare
-marca de produs
-data fabricării
-termenul de valabilitate sau durata de funcţionare şi termenul de garanţie
-indicativul documentului normativ în conformitate cu care a fost fabricat produsul
-codul cu bare
-informaţie specifică

8.Importanta si obiectivele standardizarii internationale.

Standardizarea internationala a aparut ca urmare a preocuparilor de înlaturare a acestei bariere, în scopul facilitarii
schimbului de produse, servicii si informatii între tari. În contextul economic actual, importanta standardizarii
internationale a crescut din urmatoarele considerente:
- progresul înregistrat în liberalizarea comertului
- interconectarea sectoarelor: activitatile desfasurate într-un anumit domeniu depind tot mai mult de alte sectoare
 - dezvoltarea sistemelor globale de comunicatii: industria computerelor ofera un bun exemplu de tehnologie care
necesita o standardizare rapida si progresiva la nivel mondial.
- necesitatea unor standarde globale pentru noile tehnologii: in multe domenii apar tehnologii noi, ca de exemplu:
protectia mediului, constructii,
- facilitarea programelor de restructurare a tarilor în curs de dezvoltare
Standardele internationale au drept scop facilitarea comertului prin:
- favorizarea obtinerii unor produse de calitate superioara, în conditiile unor preturi acceptabile;
- asigurarea unui cadru corespunzator pentru protectia vietii, sanatatii si protectia mediului, diminuarea produselor
cu impact ecosanogenetic negativ;
- compatibilitatea sporita si interschimbabilitatea produselor si serviciilor;
- simplificarea produselor, în scopul asigurarii unei mai bune utilizari a acestora;
- asigurarea unei game optime de sortotipodimensiuni, reducându-se astfel costurile;
- cresterea eficientei distributiei si facilitarea desfasurarii activitatilor de mentenanta în utilizarea produselor.
Obiectivele ISO:
-organizarea coordonarii si unificarea standardelor nationale
- elaborarea de standarde internationale,continind prescriptii commune,susceptibile de a fi utilizate la nivel
national si international
-organizarea schimbului de informatii intre parti,privind activitatea de standardizare
- cooperarea cu alte organizatii internationale in domeniul elaborarii standardelor.

9.ISO-semnificatie,domeniu de activitate,structura organizatorica

In cadrul unei reuniuni,desfasurate in 1946 la Londra,delegatii din 25 de tari au hotarit sa creeze o noua organizatie
internationala “al carei obiect sa fie facilitarea coordonarii internationale si unificarii standardelor
industriale”.Aceasta organizatie a inceput sa functioneze official la data de 23 febr 1947. S-a hotarit ca denumirea
organizatiei sa fie Organizatia Internationala de Standardizare ,iar forma prescurtata termenul ISO(din greaca
egal).Aceasta solutie a permis ca denumirea prescurtata sa se pastreze in toate cele 3 limbi oficiale ale
organizatiei(engleza,franceza,rusa).In momentul constituirii sale ISO avea 25 de membri.In present cuprinde
organismele nationale de standardizare din 124 de tari,reprezentind circa 90% din totalul comertului mondial.Iso are
legaturi cu cca 440 de organizatii internationale incluzind institutiile specializate ONU.Atfel,are statutul de organism
consultant pe linga consiliul economic si cocial ONU(ECOSOC) si un statut echivalent pe linga aproape toate
celelalte institutzii specializate ONU.
Structura organizatorica:
-presedinte
-secretarul general la Geneva
-consiliul ISO
-comitetul pt politica consumatorului
- comitetul pt evaluarea conformitatii
- comitetul pt dezvoltare
- comitetul pt informare
- comitetul pt materiale de referinta
-comitetul pt principiile standardizarii

10.Metodologia de elaborare a uni standard ISO

Un standart international este rezultatul acordului intervenit intre comitetele member ISO.Elaborarea unui asemenea
standard presupune parcurgerea urmatoarelor etape mai importante:
-formularea propunerii si aprobarea ei de catre comitetul ethnic corespunzator,inscriindu-se in programul de lucru
al acestuia
-elaborarea unui proect al comitetului,document distribuit pt analiza membrilor comitetului
-daca membrii comitetului sunt deacord cu proectul,acesta este remis secretarului central,pt a fi inregistrat ca
proect de standard international
-aprobarea standardului (un standard este aprobat daca 75% dintre comitetele member ale consiliului au votat in
acest sens)
-redactarea finala a standardului(luind in consideratie observatiile formulate de comitetele member)
-aprobarea publicarii standardului de catre consiliul ISO
-publicarea standardului in catalogul ISO
11.CEI-domeniul de activitate si desfasurarea activitatilor
Comisia Electrotehnica INternationala CEI a fost infiintata in 1906.Membrii CEI sunt comitetele nationale din 48 de
tari considerate representative pt sectoarele interesate.Aceste comitete sunt alcatuite din reprezentanti ai diferitor
organizatii implicate pe plan national in activitatea de standardizare in domeniul electrotehnicii.CEI are drept scop
principal sa faciliteze cooperarea internationala in activitatea de standardizare in domeniul electrotehnicii.CEI a
creat un system armonizat de evaluare a calitatii componentelor electronice(urmareste eliminarea incercarilor
multiple,effectuate de producatori si distribuitori,contribuind la cresterea increderii cumparatorilor) si de testare a
conformitatii echipamentului electronic(promoveaza recunoasterea recunoasterea reciproca a rezultatelor
incercarilor intre parenerii din tarile participante la acest system,facilitind comertul international).CEi este
administrat de un consiliu care decide structura tehnica a acestui organism si accepta,in vederea
publicarii,standardele internationale elaborate cu participarea organelor sale executive,a celor consultative si a
expertilor.Lucrarile CEI sunt de 2 categorii:
-pt realizarea unei mai bune intelegeri intre specialishtii din diferite tari prin unificarea terminologiei,a
simbolurilor grafice folosite la schemele instalatiilor
- pt standardizarea propriu zisa a materialelor,masinilor si aparatelor electrice.
CEI publica annual un catalog al publicatiilor sale cca 3000 de publicatii.
Tendinte principale in activitate:
-dezvoltarea colaborarii cu intreprinderi,institute de cercetare si cu universitati
- promovarea unor relatii de parteneriat cu utilizatorii produselor electrotehnice ,pt a putea evalua rapid cerintele
privind elaborarea de noi standarde
- abordarea unor noi domenii,in care devine necesara elaborarea de stant internationale
-indentificarea de noi procedee care sa permita imbunatatirea activitatii de stand
- dezvoltarea colaborarii cu alte organizatii care desfasoara activitati de standardizare.

12.Organizatii internationale de standardizare- UIT,FAO/OMS

FAO OMS-comisia codex alimentar a fost infiintata in 1962 de catre fao si oms cuprinzind in present reprezentanti
din 133 de tari.Are ca scop coordonarea activiatii de elaborare a unor norme alimentare,activitate desfasurata de
organisme guvernamentale si neguvernamentale din diferite tari.Normele codexului alimentar au ca principal
obiectiv aparare sanatatii consumatorilor si armonizarea cerintelor referitoare la produsele alimentare facilitind
comertul international cu astfel de produse. Activitatea acestei comisii se desfasoara prin intermediul unor comitete
specializat e cum ar fi comitetul mix FAO OMS al expertilor guvernamentali pu codul de principia privind laptele si
produsele lactate , comitete codex pu egiena alimentara, aditivi alimentaryi , etichetarea prod alim , metode de
extragere , si analiza a probelor pesticide.

Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (UIT)are drept scop principal sa faciliteze armonizarea standardelor
din domeniul telecomunicatiilor,domeniu care a capatat ,in ultimii ani o importanta deosebita pt asigurarea
competitivitatii intreprinderilor.In colaborare ci ISo si CEI,acest organism elaboreaza standarde internationale
aplicabile in domeniul tehnologiei informatiei si ale comunicarii.Standardele respective sunt de 2 categorii:de baza
si functionale.Acestea din urma contin prevederi referitoare la aspecte specifice,abordate intr-unul sau mai multe
standarde de baza.Pe de alta parte la nivelul UIT se face deosebire intre standarde generale si standardele de
aplicatii.Standardele generale detin o pondere mai mare ele servind ca baza pt mai multe domenii de activitate
printre care: automatizare industriala,activitati bancare,cercetare stiintifica,inspectii si incercari etc.

13.Organizatii europene de standardizare CEN/CENELEC

In scopul asigurarii unei aplicari mai eficiente a standardelor internationale de catre organismele nationale de
standardizare din Europa,pe de o parte,si a armonizarii standardelor nationale sau pt elaborarea standardelor noi,pe
de alta parte,au fost create organismele europene de standardizare CEN si CENELEC.
Comotetul European de Standardizare(CEN) infiintat in 1961,regrupeaza organismele nationale de standardizare
din tarile member UE si AELS.Aceasta asociatie a fost urmata in 1962 de o organizatie similara,responsabila cu
domeniul electrotehnic,denumit aComitetul European de Standardizare in Electrotehnica (CENELEC).In 1989 la
propunerea membrilor Conferintei Europene a Administratiei Postelor si Telecomunicatiilor (CEPT) a fost creat un
nou organism de standardizare,Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI).Acest institute
elaboreaza standarde europene armonizate in domeniul telecomunicatiilor,fiind corespondentul la nivel European a
UIT.Organismele nationale de standardizare din mai multe tari printre care si Romania,au fost acceptati ca membri
afiliati ai organismeleor mentionate.Ele au dreptul sa participle ca observatori la lucrarile lor si deasemenea pot
prelua standardele europene ca standarde nationale.
Principalele obiective ale org europene de standardizare:
-programarea,fiintarea si organizarea activitatii de standardizare in domeniile lor specifice
-furnizarea de proecte de standarde europene organismelor nationale de standardizare pentru ancheta publica si
vot conform regulilor sistemului.
-promovarea standardizarii europene in domeniile lor specifice.
14.Organismul national de standardizare-sarcini,domeniu de activitatesi structura organizatorica
În calitate de organism naţional de standardizare se desemnează Institutul Naţional de Standardizare. Institutul
Naţional de Standardizare este o instituţie publică în subordinea organului central de specialitate al administraţiei
publice responsabil de infrastructura calităţii. Institutul Naţional de Standardizare îşi desfăşoară activitatea în baza
unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de Guvern.
Directorul Institutului Naţional de Standardizare este numit în funcţie pe bază de concurs, prin ordin al
conducătorului organului central de specialitate al administraţiei publice responsabil de infrastructura calităţii.
Organismul naţional de standardizare are, cu titlu exclusiv, următoarele atribuţii principale:
a) stabilirea principiilor şi metodologiei standardizării naţionale, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi
cu regulile standardizării europene şi internaţionale, prin intermediul codurilor de bună practică în domeniul
standardizării
b) colaborarea în domeniul standardizării cu organisme similare din alte ţări;
c) înregistrarea şi coordonarea activităţii comitetelor tehnice de standardizare;
d) elaborarea programului de standardizare naţională în baza solicitărilor părţilor interesate;
e) aprobarea, adoptarea, înregistrarea standardelor şi prestandardelor naţionale, a codurilor de bună practică în
domeniul standardizării, precum şi confirmarea, modificarea şi anularea acestora în procesul examinării periodice;
f) publicarea şi difuzarea standardelor şi prestandardelor naţionale, a codurilor de bună practică în domeniul
standardizării;
g) editarea şi difuzarea publicaţiei sale oficiale Buletinul de Standardizare şi a altor publicaţii din domeniul
standardizării naţionale;
h) publicarea în Buletinul de Standardizare, cu scopul de a asigura informarea publicului, a informaţiilor
referitoare la:
- programul de standardizare naţională;
- comitetele tehnice de standardizare;
- data adoptării, publicării, anulării, modificării, după caz, a standardelor şi prestandardelor naţionale, a codurilor
de bună practică în domeniul standardizării;
- alte informaţii relevante privind standardizarea naţională;
i) asigurarea participării organismului naţional de standardizare la activitatea organizaţiilor internaţionale şi
regionale de standardizare neguvernamentale;
j) formarea şi gestionarea Fondului naţional de standarde;
Structura organizatorica:
-Sef serviciu standardizare
-sef adjunct serviciu standardizare
-sector standardizare domeniu alimentare
-sect.stand.domeniu nealimentar
-sector traduceri redactare si editare a standardelor
-management a fondului national de standardizare
-grup coordonare tehnica,programe relatii comitete tehnice
-grup marketing si relatii internationale

15.Legea cu privire la standardizare aplicabila in RM

Prezenta lege se aplica activitatii de standardizare nationala.SCopurile principale sunt:
-asigurarea existentei documentelor de referinta pentru evaluarea conformitatii produselor si serviciilor cu
destinatia lor.
- protectia intereselor consumatorilor si ale statului prin asigurarea calitatii produselor si serviciilor,a caracterului
inofensiv al acestora pentru viatza,sanatatea,ereditatea si securitatea oamenilor,pentru bunurile materiale,regnul
animal si vegetal,pentru mediu.
- inlaturarea barierelor tehnice in calea comertului
- asigurarea interschimbabilitatii,compatibilitatii tehnice si informationale a produselor.
Standardizarea nationala aplica prevederile codului de buna practica pt elaborarea,adaptarea si aplicarea
standardelor din Acordul privind barierele tehnice in calea comertului al organizatiei mondiale a comertului si se
bazeaza pe principiile:transparenta si disponibilitate publika,participarea benevola la activitatea de standardizare
nationala,asigurarea unui limbaj ethnic unitar,dezvoltarea standardizarii nationale in corelatie cu evolutia legislatiei
etc.Documentele normative aplicate in RM sunt: standardele nationale si internationale,prestandardele
nationale,standardele de firma,codurile de buna practica.Prevederile documentelor normative in doemeniul
standardizarii:se bazeaza pe realizarile moderne ale stiintei,tehnologiei,tin cont de conditiile de utilizare a
produselor,nu trebuie sa incalce drepturile titularului proprietatii industriale si nu pot fi contrare prevederilor
legale.Politica statului in domeniul standardizarii se elaboreaza de catre organul central de specialitate al
administratiei publice responsabil de infrastructura calitatii,numit de guvern,care: elaboreaza si promoveaza politica
statului in domeniul standardizarii,coordoneaza proectele de reglementari tehnice,supravegheaza activitatea
desfasurata de organismul national de standardizare,alaboreaza si aproba in limitele competentei sale coduri de buna
prctica etc.In calitate de organism national de standardizare se desemneaza Institutul National de Standardizare,care
este persoana juridical si isi desfasoara activitatea in baza statutului propriu.Atributiile lui: stabilirea principiilor si
metodologiei standardizarii nationale,colaborarea cu partile interesante in standardizarea nationala,inregistrarea si
coordonarea activitatii comitetelor tehnice.etc.Comitetele tehnice de standardizare sunt organisme create in diverse
domenii ale economiei nationale,la propunerea partilor interesatept efectuarea activitatiide standardizare
nationala.Ele pot fi infiintate pe un termen limitat pt a fi solutionata o anumita problema sau pt a elabora un standard
concret.Standardele nationale se elaboreaza de catre comitetele tehnice de stand specializate in domeniile respective
de activitate,se adopta de catre organismul nat de stand.Standardele internationale si regionale se adopta de catre
RM ca standarde si prestandarde nationale si sunt parte a sist nat de stand.Inregistrarea de stat a standardelor si
prestandardelor nationale se efectueaza de catre org nat de stand si are drept scop asigurarea publicului cu informatii
referitoare la documentele normative in vigoare.

16.Legea cu privire la protectia consumatorilor aplicabila in RM

Raporturile în domeniul protectiei consumatorilor se reglementeaza prin prezenta lege, Codul civil, alte legi si acte
normative în domeniul respectiv.Orice consumator are dreptul la:protectia drepturilor sale de catre stat;protectie
împotriva riscului de a achizitiona un produs, un
serviciu care ar putea sa-i afecteze viata;informatii complete, corecte si precise privind produsele,instruire în
domeniul drepturilor sale;sesizarea asociatiilor pentru protectia consumatorilor siautoritatilor publice asupra
încalcarii drepturilor si intereselor sale legitime, în calitate de consummator.Guvernul, prin organele administratiei
publice centrale,stabileste norme si reglementari specifice pentru protectia vietii,sanatatii, ereditatii si securitatii
consumatorilor în urmatoarelecazuri:producerea, importul, conservarea, ambalarea, etichetarea,
manipularea, transportul, depozitarea, pregatirea pentru vînzare sivînzarea produselor;furnizarea si utilizarea
produselor, precum si prestareaserviciilor.Produsele plasate pe piata trebuie sa fie însotite decertificate de
conformitate sau de declaratii de conformitate, de alte
documente conform legislatiei.Se interzice producerea, depozitarea, plasarea pe piata sicomercializarea produselor,
prestarea serviciilor care nu corespund cerintelor obligatorii stabilite în documentele normative.Producatorul este
obligat:sa plaseze pe piata numai produse inofensive care trebuie sa fie însotite de certificate de conformitate, sa
opreasca livrarile, respectiv sa retraga de pe piata sau de la consumatori produsele la care organele de control sau
specialistii proprii au constatat neîndeplinirea cerintelor,sa asigure respectarea conditiilor igienico-sanitare;sa
raspunda pentru prejudiciul cauzat de produsul necorespunzator pe toata durata de functionare sau a termenului de
valabilitate stabilite etc.
Vînzatorul este obligat:sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sînt inofensive si corespund cerintelor
prescrise sau declarate;sa nu comercializeze produse despre care detine informatii ca sînt periculoase sau care se
considera periculoase;sa retraga din comercializare produsele la care organele de control sau specialistii proprii au
constatat neîndeplinirea cerintelor
prescrise sau declarate sau care ar putea afecta viata etc.Prestatorul este obligat:sa foloseasca,numai produse
siproceduri inoffensive,sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sa respecte cerintele prescrise sau
declarate, precum si clauzele contractuale;
Consumatorul este în drept sa pretinda vînzatorului, prestatorului remedierea sau înlocuirea gratuita ori
restituireacontravalorii produsului, serviciului, precum si despagubiri pentru
pierderile suferite ca urmare a deficientelor constatate în cadrul termenului de garantie sau termenului de
valabilitate, cu conditia respectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare,utilizare si a regulilor de
pastrare, prevazute în documentatie.Consumatorul, la încheierea contractelor, are urmatoarele drepturi:de a lua liber
decizii la achizitionarea produsului,de a beneficia de o redactare clara si precisa a clauzelorcontractuale, de a fi
exonerat de plata pentru produsele, serviciile care nu au fost solicitate;de a fi despagubit pentru daunele cauzate de
produsele etc. Consumatorul este în drept sa ceara vînzatorului, în termen de
14 zile, înlocuirea unui produs nealimentar de calitate corespunzatoare cu un produs similar celui procurat daca
acest produs nu-i convine. Consumatorul este în drept sa pretinda repararea prejudiciului cauzat de produsele,
serviciile necorespunzatoare indiferent de faptul
daca s-a aflat sau nu în relatii contractuale cu vînzatorul, prestatorul. Consumatorii au dreptul de a fi informati, în
mod complet, corect siprecis, asupra caracteristicilor produselor si serviciilor oferite de catre agentii economici
astfel încît sa aiba posibilitatea de a face oalegere rationala, în conformitate cu interesele lor, între produsele si
serviciile oferite si sa fie în masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, în deplina securitate.Protectia
drepturilor consumatorilor de catre stat se realizeaza prin elaborarea si promovarea la nivel de stat a politicii în
domeniul
protectiei drepturilor consumatorilor, elaborarea si aprobarea legilor si altor acte normative în domeniu, prin
organizarea si exercitarea controlului si supravegherii de stat asupra respectarii legislatiei îndomeniu, precum si a
cerintelor prescrise sau declarate referitoare la produse, servicii.
17.Legea cu privire la reglamentare tehnica aplicabila in RM
Prezenta lege stabileste cerintele generale fata de continutul si modul de elaborare,publicare si aplicare a
reglementarilor tehnice pt a asigura transparenta procesului de reglementare,precum si cerintele fata de
supravegherea pietei in scopul protectiei pietei interne de produse periculoase,falsificate si neconforme cerintelor
prescrise.Activitatea de reglementare tehnica presupune ansamblul de activitati privind stabilirea cerintelor
esentiale fata de produse si servicii in ceea ce priveste securitatea si calitatea acestora,a conditilor de comercializare
si utilizare a lor,precum si stabilirea regulilor de supraveghere a pietei si procedurilor de evaluare a conformitatii.In
RM,reglementari tehnice se considera: actele legislative si hotaririle Guvernului care contin cerinte fata de produse
si servicii,acte normative ale autoritatilor de reglementare etc.Reglementarile tehnice se elaboreaza:cind se impune
armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitara,cind continutul reglementarii tehnice in vigoare nu este
conform cu cel al standardelor internationale,daca exista o problem ace nu poate fi solutionata altfel.Reglementarile
tehnice nu vor avea asupra comertului un caracer mai restrictive decit este necesar pentru realizarea urmatoarelor
eobiective:asigurarea securitatii nationale,protectia vietii,protectia bunurilor materiale,a regnului animal si vegetal,a
mediului etc.Reglementarile tehnice trebuie: sa prevada un tratament egal pt produsele imoprtate,sa fie elaborate si
aplicate fara de a crea bariere tehnice in calea comertului etc. Reglementarile tehnice prevad:definirea domeniului
reglementat,grupele de produse sau servicii din domeniul reglementat supuse evaluarii conformitatii,grupele de
produse care nu sunt supuse evaluarii conformitatii,cerintele esentiale,procedurile de evaluare a conformitatii
etc.Autoritatile de reglementare care elaboreaza proiecte de reglemntari tehnice publica in MO al RM in termen de
cel mult 2 saptamini de la data initierii elaborarii,un aviz referitor la o asemenea elaborare,pt a informa toate partile
interesate. Pentru asigurarea transparenţei procesului de reglementare la elaborarea (modificarea) unei reglementări
tehnice, elaboratorul reglementării tehnice, prin intermediul Centrului Informaţional specificat la art.11 din prezenta
lege:
a) notifică statele semnatare ale acordurilor bilaterale sau multilaterale privind schimbul reciproc de informaţii
corespunzătoare, denumite în continuare state părţi, despre tipurile de produse cărora li se va aplica reglementarea
tehnică în curs de elaborare, indicînd obiectivul şi motivaţia elaborării (notificările se transmit în limba
engleză, franceză sau spaniolă);
b) furnizează statelor părţi, la solicitare, detalii privind reglementarea tehnică în curs de elaborare sau copia
acesteia şi, în măsura posibilităţilor, indică compartimentele ce diferă în esenţă de standardele internaţionale sau
regionale pertinente.
Activitatea de elaborare a reglementarilor tehnice,desfasurata de autoritatile de reglementare,este administrate si
coordonata de organul central de specialitate al administratiei publice responsabil de infrastructura
calitatii.Reglementarile tehnice nationale,procedurile de evaluare a conformitatii si standaredele nationale se aplica
in acelasi mod atit pt produsele si serviciile indigene,cit si pt cele de import. În Republica Moldova sursă de
informare în domeniul barierelor tehnice în calea comerţului este Centrul Informaţional, instituit în baza Acordului
privind barierele tehnice în calea comerţului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului
Drepturile autorităţilor de reglementare
Autorităţile de reglementare care elaborează, adoptă şi asigură implementarea reglementărilor tehnice sînt în
drept:să solicite Centrului Informaţional informaţii referitoare la reglementările tehnice, să participe la elaborarea
reglementărilor tehnice iniţiate de alte autorităţi de reglementare;să participe la activitatea comitetelor tehnice
naţionale de standardizare;să participe la activitatea comitetelor tehnice ale organizaţiilor internaţionale şi regionale
de standardizare la care Republica Moldova este parte;să adopte reglementari tehnice în limitele competenţei lor;etc.
Obligaţiile autorităţilor de reglementare:să elaboreze reglementări tehnice în limitele competenţei lor, respectînd
prevederile prezentei legi;să coordoneze cu organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de
infrastructura calităţii proiectele de reglementări tehnice elaborate;să coordoneze cu organismul naţional de
standardizare proiectele de reglementări tehnice elaborate sub aspectul terminologiei utilizate şi conformităţii lor cu
prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul standardizării;să folosească, ca bază a reglementărilor tehnice, în
procesul de elaborare a acestora, standardele internaţionale sau regionale ori prevederile lor respective, aflate în
etapa finală de elaborare;etc.

18.Continutul si structura standardelor nationale (SM)

Prezentul cod de buna practica reprezinta revizuirea standardului sm 1-4:2000 pe care il inlocuieste.Prezentul cbp
stabileste organizarea si forma de prezentare a standardelor moldovene si a modificarilor la standard.Prevederile
prezentului cbp pot fi aplicate si la elaborarea altor documente normative de stand.Preambulul se scrie pe pagina
urmatoare dupa pagina de titlu.El trebuie sa figureze in toate standardele si trebuie sa dea toate informatiile
necesare unei intelegeri cit mai bune a stand si a modului de aplicare a lui.Cuprinsul este un element necesar pt a
obtine o vedere cde ansamblu a stand si ii usureaza consultare,standardele care depasesc 24 de pagini tiparite se
recomanda sa aiba cuprins.Indicativul unui stanadard moldovean este format din sigla SM,urmata de nr de
inregistrare si anul aprobarii stand,despartite prin 2 puncte,nr de inregistrare este atribuit de ONS.Pt perfev tarea
standardelor se utilizeaza calculatorul.La formarea textuli standardului se respecta interavalele:
-dupa titlul capitolului-un spatiu corespunzator unui rind de titlu.
-intre titlul capit si textului precedent-un spatiu carespunzator a 2 rinduri de text,
-intre puncte-un spatiu corespunzator unui rind de text.
Editarea stand se admite sub forma de culegere,care trebuie sa contina o coperta comuna,pe care se inscriu
indicativele in ordine crescinda ale tuturor stand cuprinse in culegere.
Daca textul modificarii este inscris pe mai multe pagini:
-numerotarea se face succesiv cu cifre arabe.
-pe fiecare pagina,incepind cu a 2a se inscrie indicativul modificarii.
Indicativul modificarii SM este format din indicativul SM,despartit printr-o linie oblica de litera A si o cifra care
indica nr de ordine al modificarii respective,urmata dupa 2 puncte de anul aprobarii modificarii.

19.Cerintele generale fata de continutul si elaborarea reglementarilor tehnice

Reglementarile tehnice nu vor avea asupra comertului un character mai restrictiv decit este necesar pt realizarea
urmatoarelor obiective:
-asigurarea securitatii nationale
-protectia vietii,sanatatii,ereditatii si securitatii oamenilor
-protectia bunurilor materiale
-protectia regnului animal sic el vegetal
-protectia mediului
-folosirea rationala a resurselor naturalesi a celor energetice
-prevenirea practicilor care induc in eroare consumatorii in ceea ce priveste
compozitia,destinatia,orginea,calitatea si inofensivitatea produselor.
Reglementarile tehnice trebuie:
-sa prevada un tratament egal pt toate produsele si serviciile importate din tarile cu care sintincheiate tratate
corespunzatoare
-sa acorde produselor importate un tratament mai putin favorabil decit cel acordat produselor similare indigene
-sa fie elaborate si aplicate fara a crea bariere tehnice in calea comertului
-sa fie elaborate in baza datelor argumentate corespunzator
La elaborarea reglementarilor tehnice se utilizeaza,de regula,standardele internationale sau europene pertinente or
proiectele acestora,aflate in etapa finala de elaborare,cu exceptia cazurilor cind aceste standarde nu sint adecvate
realizarii obiectivelor specificate.
Reglementarea tehnica prevede urmatoarele elemente:
-definirea domeniului reglamentat(se descrie grupa produselor la care se refera reglamentarea)
-grupele de produse din domeniile reglamentate supuse evaluarii conformitatii( produsele supuse in mod
obligatoriu evaluarii conformitatii)
-grupele de produse din domeniile reglamentate care nu sint supuse evaluarii conformitatii
-cerintele esentiale pt grupele de produse respective
-procedurile de evaluare a conformitatii
-cerintele fata de continutul documentatiei tehnice si fata de documentele ce atesta conformitatea cu cerintele
esentiale
-regulile de aplicare a marcilor nationale de conformitate
-cerintele specifice fata de asigurarea metrological
-cerinte fata de organismele de evaluare .
In reglementarile tehnice,autoritatile de reglamentare stabilesc:
-frecventa sau criteriile de determinare a frecventei evaluarii periodice a produselor certificate,effectuate de
organismele de certificare si de inspectie acreditate si desemnate in modul stabilit de legislatie.
-criteriile de suspendare sau retragere a certificatelor si declaratiilor de conformitate.

20.Standardele partiale si complete de produs-descriere,structura si aplicare

Standardele de produs pot fi complete sau partiale,standardele complete cuprind toate elementele care permit
asigurarea calitatii unui produs:tipurile,sortimentele,clasele de calitate,conditile tehnice si caracteristicile de
calitate,regulile si metodele de verificare a calitatii,de marcare,de livrare etc.Standardele partiale se refera numai la
unele din elementele definitorii pt calitatea unui produs.
Standartele complete de produs se refera la un produs concret si reglementeaza toate problemele sstandartizare
astfel;obtinerea si comercializarea unui singur produs.
Cap1 prezinta tipul clasele,marimea si destinatia produsului
Cap 2 conditii tehnice de calitate in care se descriu forma,marimea,caracterisiciile fizice, chimice, dimensiunele,
organoepltica si conditiile de functionare a produsului.
Cap3 regurli pentru verificare calitatii produsului,reguli pentru extragerea problemelor si conditiile de acceptare
sau respincere a loturior de produse.
Cap4 metode de verificare a calitatii organoleptic,in laborator.
Cap5-6 marcare,livrarea, amblarea, transportarea, depozitarea si documente
Standarte partiale se refera la una din problemele cuprinse dintr-un standart complet de produse.
standarde parţiale de produs, care detaliază unul sau două capitole dintr-un standard complet de produs, putându-se
constitui în:
- standarde de dimensiuni
- standarde de marcare
- standarde de parametri principali
- standarde de reguli privind verificarea calităţii
- standarde de analize şi încercări
- standarde de ambalare, depozitare şi transport

21.Standardele de terminologie-continut si structura

Standardul de terminologie fixeaza termenii utilizati in diferite domenii.Pentru SM 102 in preambul este indicat ca
prezentul standard stabileste termenii si definitiile notiunilor fundamentale din industria berii.Capitolul 1 Obiectul si
domeniul de aplicare …mentioneaza ca termenii si definitiile reglementate de prezentul standard se utilizeaza in
mod obligatoriu in documentatia aplicata in economia nationala,literature didactica si tehnico-stiintifica.Capitolul 2
Terminologie este alcatui din mai multe subcapitole.2.1 Generalitati sunt mentionati termenii de varietate a berii,2.2
materii prime,semifabricate si deseuri ale industriei berii.2.3 sunt termenii din domeniul proceselor si operatiilor
tehnologice si 2.4 indicii chimici si tehnologici ai industriei berii.Ca anexa la prezentul standard este Indexul
alphabetic al termenilor in limba romana.Fiecare termen isi are traducerea autentica in limba rusa.

22.Standardele de clasificare-continut si structura

23.Exemplificati continutul si structura standardelot de tip-conditii tehnice

Standartele ce se refera la conditiile tehnice generale pentru produs sau grupe de produse omogene de regula contin
urmatoarele capitol:
-clasificare
-cerinte tehnice de verificare
-reguli pentru verificare calitatii
-metode de verificare
-transport si deposit
-intructiuni de eplotare.
In capitolul clasificare se stabilesc clasele,tipuirle sau sortimentul produselorsi marcilor lor. Daca produsle se
clasifica dupa demnsiuni sau parametric atunci titlul capitolui va fi urmat de cuvintul “dimensiune,sau parametru”.
In cazuri argumentate produsele pot fi clasificate conform formelor geometrice si dimensiunilor concrete. Daca
subiectul standarului il constituie un material,o subtanta,un proddus alimentar se recomanda de a indica clasificare
in corespundere cu compozitia chimica.
Capitolul cerinte tehnice trbuie sa contina capitolele:
-generalitai;
-caracteristici;
-cerinte privint material prima;
-ansamblu de livrare;
-etichetare;
-ambalare.
In capitolul generalitati se specifica unele prevederi de ordin general pentru grupa de produs standartizate. In
capitolul caracteristici se reprezinta de regula cerintele care sunt obligatorii si se supun verificarii. Capitolul
caracteristici contine:cerinte prind destinatia; cerinte constructive; proprietati fiziko- chimice; cerinte de fiabilitate;
de compatibilitate; cerinte ergonomice; cerinte privind transportul. In capitolul cerinte privind destinatia se descrie
regulile, cerinte care caracterizeaza aptitudinea produsului de a-si indeplini functiile de baza.. In capitoul cerinte
constructive se stabilesc ,cerinte impuse produsului sub forma de solutii contructive concrete,care asigura
indeplinirea eficienta de catre produs a functie sale. La punctual cerinte de fiabilitate se stabilesc cerintele cantittive
sub forma de valori complexe,concrete ale indicatorilor de fiabilitate ai produsului. La capitolui cerinte pprivind
rezistenta la actiuni exterioare se stabilesc cerinte de asigurarea a aptitudinii de functionare a produsului in timpul
actiuni obiectelor associate si a mediului inconjurator in procesul de exploatare. La capitolul ansamblu de livrare se
descrie cerinte fata de livrare. Iar in capitolul intrucituni de utilizare se decrie modul de folosire a acestui obiect.

24.Standardele de marcare-continut si structura

SM 118 Preambul..Prezentul standard reprezinta revizuirea standardului republican RST Mold 1031-93 pe care il
inlocuieste,de asemenea sunt mentionate modificarile principale facute.Prin acest standard se realizeaza marcarea
ambalajului cu vin de struguri.Anexa A prezinta traducerea autorizata a standardului in limba rusa.Capitolul 1
Obiectul si domeniul de aplicare:prexentul standar se refera la vinurile de struguri si stabileste cerinte fata de
marcarea ambalajelor de desfacere si transport.Capitolul 2 Referinte GOST 14192-77 marcarea
incaracturilor.Capitolul 3 Marcare care mentioneaza:1.marcarea ambalajelor de desfacere,2 marcarea ambalajelor de
transaport,3 informatii(specificatiile se indica in limba de stat ,ambalajele cu vin spre export se marcheaza conform
cerintelor contractelor de livrare.

25.Modul de elaborare a codurilor de buna practica in domeniul standardizarii

Prezentul document stabileste modul de elaborare CBP, care sunt elaborate si aprobate de catre organismul national
de standardizare.CBP se inregistreaza in Registrul de stat al Sistemului national de standardizare.Organizmul
national de standardizare publica informatia referitoare la inregistrarea CBP si punerea lui in aplikare in Monitorul
Oficial al RM si Buletinul de standardizare.
CBP in domeniul standardizarii este un document kare specifica reguli si linii directoare sau caracteristici de ordin
metodico-organizatoric sau de tehnica generalaale activitatii de standardizare.
Aprobarea CBP se efectueaza prin hotarirea organizmului national de standardizare.Termenul de valabilitate pentru
CBP nu se stabileste.Odata cu aprobarea CBP se stabileste data aplicarii luind in consideratie toate actiunile care
precede aplicarii CBP si timpul necesar pentru editarea lui dar nu mai mik decit 60 de zile de la data inregistrarii.
Organizarea unui CBP este urmatoarea:\
-Pagina de coperta
-Pagina de titlu
-Preamblul
-Paginile curente
-Ultima pagina.
CBP,de regula, trebuie sa contina urmatoarele elemente normative generale:
-obiectul si domeniul de aplikare
-referinte
-terminologie
-capitolele care descriu CBP
-anexe.

26.Structura si modul de organizare a comitetelor tehnice

Prezentul cod de buna practica stabileste modul de infiintare, organizarea si functionarea comitetelor tehnice
nationale de standardizare, cerinte fata de secretariat, presedinte, secretar si membrii comitatului ethnic, precum si
modul de inregistrare si control a activitatii comitetelor tehnice de catre organizmul national de standardizare.
Comitetele tehnice sint organizme create benevol in diverse domenii ale economiei nationale, la propunerea partilor
interesate, precum efectuarea activitatii de standardizare nationala intrun domeniu de specialitate.Comitetul tehnik
este constituit din presedinte, care este responsabil de toate activitatile comitetului tehnik, secretar, membri si
reprezentantul organizmului national de standardizare. Un comitet tehnik se infiinteaza la solicitarea unei parti
interesate din economia nationala cu acceptul organului central de specialitate, in competent caruia se afla domeniul
de activitate al comitetului tehnik. Atunci cind se stabileste oportunitatea elaborarii standardelor nationale intrun
domeniu care nu apartine nici unui comitet tehnik existent.La stabilirea componentei comitetului tehnik sa se
urmareasca reprezentarea echilibrata a partilor interesate.Reprezentarea in comitetul tehnik a fiecarei parti interesate
se face prin cite un singur specialist,imputernicit ca reprezentant permanent al sau numit in continuare membtru al
comitetului tehnik.Membrii comitetului tehnik trebuie sa paticipe la toate lucrarile desfasurate de comitet sis a
solicite toate informatiile referitoare la activitatea comitetului tehnic.Treuie sa participle regulat si active la toate
sedintele sis a sustina punctual de vedere al partii pe care o reprezinta.
Presedintele este ales la sedinta organizatorica a comitetului tehnik pe o perioasa de 3 ani.El urmareste si poarta
raspundere pentru activitatile comitetului tehnik.Secretarul unui comitet tehnik este numit si eliberat din functie la
propunerea organizatiei care detine secretariatul comitetului, si trebuie sa-si desfasoarea activitatea in strinsa
legatura cu presedintele comitetului tehnik.Organizmul national de standardizare supravegheaza activitatea in
fiecare comitet ethnic printrun reprezentant al sau care este expert in domeniul standardizarii si are drept sarcina
asigurarea bunei desfasurari a activitatii comitetelor tehnice.

27.Forma de prezentare a standardelor moldovene

Prezentul cod de una practica stabileste organizarea si forma de prezentare a standardelor moldovene si a
modificarilor la standard.
Organizarea unui standard moldovean este urmatoarea:
-coperta
-pagina de titlu
-preamlul
-cuprinsul
-pagini curente
-ultima pagina
Standardele moldovene se tiparesc in format A4, conform GOST 2.301 pe o parte a fiecarei foi.Preamblul se scrie pe
pagina imediat urmatoare dupa pagina de titlu.Preamblul trebuie sa figureze in toate standardele si trebuie sad ea
toate informatiile necesare unei intelegeri cit mai bune a standardului si a modului de aplikare a lui.Cuprinsuk este
un element facultative, dar necesar pentru a obtine o vedere de ansamblu a standardului si ii usureaza
consultarea.Cuprinsul prezinta o lista a diviziunilor si a anexelor.Paginile curente sint pagini kare contin textul
standardului.Prima pagina curenta este prima pagina dupa preamlu sau dupa cuprins,iar ultima pagina curenta este
cea care contine linia de sfirsit a textului standardului.
Indicativul unui standard moldovean este format din sigla SM, urmata de numarul de inregistrare si anul aprobarii
standardului. Despartite prin 2 puncte.Numarul de inregistrare este atribuit de organismul national de standardizare.
Pentru perfectarea standardelor se utilizeaza kalkulatorul.La formarea textului se respecta urmatoare;e interval: dupa
titlul kapitolului-un spatiu corespunzator unui rind de titlu; intre titlul kapitolului si textul precedent- un spatiu
corespunzator a 2 rinduri de text;intre puncte-un spatiu corespunzator unui rind de text.
Editarea standardelor se efectueaza in conformitate cu CBO1-6.Se admite, in kaz de necessitate, editarea
standardelor sub forma de culegere.Culegerea trebuie sa contina o coperta comuna, pe care se inscriu indicativele in
ordine crescind ale tuturor standardelor cuprinse in culegere.
Modificarile standardelor moldovene se tipares pe foi A4 conform GOST2.301, pe o parte a fiecarei foi.Indicativul
modificarii standardului moldovean este format din indicativul standardului moldovean este format din indicativul
standardului moldovean despartit printro linie oblica de litera A si o cifra care indica numarul de ordine al
modificarii respective, urmata dupa 2 puncte de anul aprobarii modificarii.

28.Structura, redactarea si continutul standardelor moldovene.

Elementele normative generale:
-titlul standardului trebuie sa fie cit mai concis sis a determine univok suiectul standardului astfel incit sa asigure
posibilitatea de a deosei acest standard, fara examinarea continutului acestuia, de alte standard similar.In titlu nu se
admit abrevieri, cifre romane, semen matematice, litere grecesti, paranteze.Titlul standardului trebuie sa fie compus
din elemente separate, fiecare din care trebuie sa fie cit mai concis, mergind de la general la particular.Titlul trebuie
sa fie tradus in limba engleza si indicat pe pagina de titlu, scris cu minuscule, prima fiind majuscule.
-teminologia da definitiile necesare intelegerii anumitor termini utilizati in standard.Definitiile trebuie sa fie cit mai
concise si exprimate numai printro propozitie.Fiecarui articol terminologic I se atribuie un numar care consta din
numarul capitolului si numarul de ordine al prezentarii termenului respective, despartit prin punct.
-abrevierile da o lista de abrevieri necesare intelegerii standardului.De regula, abrevierile trebuie evitate sau limitate
la striktul necesar;ele se admitnumai in cazurile in care nu provoaca confuzii.
-prevederi generale: cerintele standardului trebuie sa fie prezentate sub forma de capitol, structura si continut.
-anexele normative fac parte integral din syandard si cuprind prevederi suplimentare prezentate grupate la sfirsitul
standardului din motive de organizare a textului(material grafice, tabele de format mare, calculi, descrierea
aparatelor si dispozitivelor)
-anexele informative reprezinta o informative suplimentara pentru facilitarea intelegerii sau utilizarii standardului si
se plaseaza dupa elementele normative ale standardului.Traducerea autentica a standardului in limba rusa este
prezentata prin ultima anexa informative a textului.
-bibliografia este un element suplimentar in care se prezinta documentele de referinta utilizate in standard ca
material informational. In bibliografie dupa numarul de ordine al dokumentului de referinta se indica statutul
documentului, indicativul lui, anul de adoptare sau editare al documentului si titlul deplin.
-ultima pagina se prezinta conform CBP 1-4
Redactarea standardului: stilul de redactare trebuie sa fie simplu, klar si concis.Textul standardelor se grupeaza in
diviziuni in modul urmator: capitol, subcapitole, puncte, subpuncte.Dupa numarul capitolului,
subcapitolului,punctului si subpunctului nu se pune punct, dar se separade text printrun spatiu liber.Capitolele si
subcapitolele trebuie sa fie prevazute cu titlu.In cazul trimiterii in text, se indica numarul numarul capitolelor,
subcapitolelor, punctelor si subpunctelor, materialelor grafice, formulelor, tabelelor, anexelor la care se face
trimiteri, folosind “in conformitate cu capitolul 1”.Tabelele se folosesc din motive organizatorice a textului pentru
corelarea eficienta a indicatorilor din standard si facilitarea perceperii vizuale a textului.Materialele grafice fac parte
integranta din standard si se folosesc pentru o concepere mai eficienta a acestuia, precum si pentru determinarea
unor proprietati sau caracteristici ale suiectului de standardizare.Pentru usurarea referirilor, relatiile si formulele se
numeroteaza incepind cu 1, consecutive in toate capitolele, cu exceptia celor prezentate in anexele
standardului.Numarul de ordine a formuleleor se inscribe intre paranteze mici in dreapta relatiei respective.Notele de
picior se folosesc in standard daca este necesar de a da date explicative sau informative referitoare la continutul
textului, taelelor sau figurilor.Notele de picior nu trebuie sa contina cerinte.Notele de subsol se folosesc pentru a
face o precizare la unele date expuse in textul standardului.Notele de subsol nu trebuie sa contina cerinte.Exemplele
se prezinta pentru a explika unele prevederi ale standardului sau pentru a contribui la o expunere cit mai concise a
acestora.La redactarea standadului se folosesc simboluri si semen conventionale ale marimilor stabilite in
standardele de tehnica generala si in standardele de terminologie, precum si simoluri specific domeniului
respective.La redactarea standardelor este necesar a folosi unitati de masura, denumirea si simbolurile
acestora.Cifrele romane se utilizeaza numai in cazul indicarii calitatii produselor, valentei elementelor chimice,
trimestrelor anuale.
Continutul standardelor fundamentale:standardele se elaboreaza in skopul de a stabili cerinte si reguli tehnice
generale pentru a asigura o intelegere reciproca, interdependent tehnica si o interconexiune a diferitelor ramuri ale
stiintei, tehnicii si industriei in procesul de realizare si utilizare a produsului.Standardele tehnice fundamentale
stailesc termini tehnico-stiintifici si definitiile lor utilizati frecvent in stiinta, tehnica, tehnologie, industrie, indiferite
ramuriale economiei nationale si in alte domenii de activitate.Stabilesc normele de exactitate a masurarilor si norme
de exactitate a evaluarilor statistice.
Continutul standardelor de produs: conditiile tehnice generale care trebuie sa contina prevederi generale pentru
grupe de produse omogene sau entru un produs concret sau o grupa de produse.
Continutul standardelor de conditii tehnice generale: se refera la conditiile tehnice generale pentru produse sau
grupuri de produse omogene, de regula, trebuie sa contina urmatoarele capitol:clasificarea, cerintele tehnice de
calitate, reguli pentru verificarea calitatii, metode de verificare, transport si depozitare, instructiuni de exploatare.
Cerintele de etichetare, ambalare, transport si depozitare se stabilesc in capitolele cu titlurile corespunzatoare ale
standardului de conditii tehnice generale sau intrun standard separate care stabileste aceste cerinte pentru o grupa de
produse omogene sau pentru o grupare de produse de o klasificare mai superioara in conformitate cu
reglementariletehnice aplikabile.
Regulile pentru verificarea calitatii se prezinta in capitolul respective al standardului de conditiile tehnice generale
sau de conditiile tehnice.
Metodele de verificare se stabilesc intrun capitol separate in standardele de conditii tehnice generale si standardele
de conditii tehnice pentru a asigura un control multilateral si obiectiv al conformitatii produsului tuturor cerintelor
tehnice care sint stabilite in capitolul respective al fiecarui din aceste standarde.
In standardele pentru procesele tehnologice, de regula, se stailesc cerintele referitor la procesele tehnologice care au
o larga raspindire in diferite ramuri ale industrie, care pot fi utilizate si in construktie ,agricultura si transport.

29.Modul de elaborare a standardelor de firma

Standard de firma este un document normative elaborate si aprobat de un agent economic, ce prescrie conditiile
tehnice pe kare trebuie sa le indeplineasca un produs fabrikat sau un serviciu prestart de acest agent economic.
Standardele de firma pentru produsele plasate pe piata trebuie sa contina toate cerintele referitoare la produs privind
conditiile tehnice de calitate, verificare a calitatii, etichetare si ambalare, receptionarea si livrarea lui, precum si
cerintele de securitate si protective a mediului inconjurator impuse produselor conform reglementarilor
tehniceaplikabile.
Standardele de firma se elaboreaza in limba romina si la decizia elaboratorului pot fi traduse in limba rusa si
prezentate intro anexa informative. Ele nu pot servi ca aza in skopurile certificarii conformitatii obligatorii.
Structura , expunerea si prezentarea standardelor de firma:
-pagina de titlu este prima pagina a documentului:indicativul standardelor de firma care trebuie sa contina categoria
documentului;codul unik de identificare al intreprinderilor si organizatiilor;numarul current de evident;anul
aprobarii.
-elementele normative: structura standardelor de firma, titlul si continutul capitalelor se stabilesc in conformitate cu
particularitatile subiectului standardizat si caracterul conditiilor solicitate.In functie de destinatia si specificul
produselor nealimentare se admite,dupa caz, ca standardele de firma sa fie completate cu alte capitol sau sa fie
excluse unele din cele enumerate.Notarea produsului reprezinta simbolik principalele elemente care identifica
produsul,urmate de indicativul standardului de firma.
-ultima pagina
-prezentarea textului se recomanda sa fie redactate in conformitate cu CBP 1-5
Coordonarea, aprobarea si evidentastandardelor de firma
Standardele de firma pentru produsele sau serviciile prevazute a fi plasate pe piata trebuie sa fie coordinate cu
autoritatea care este abilitata cu dreptul de a stabili cerinte esentiale pentru produs. Standardele de firma pentru
produsele alimentare trebuie sa fie coordinate cu organelle de stat de supraveghere sanitaro-epidemiologice si
sanitaro-veterinara.
Coordonarea standardului de fima se confirma prin semnarea de catre conducatorul autoritatii de regelementare care
coordoneaza sau printrun document cu aplikarea inscriptie “COORDONAT” pe pagina de titlu a
standardului.Coordonarea cu subduvuziunile din cadrul agentului economic se efectuaza la decizia agentului
economic.Inscriptiile referitoare la coordonarea cu subdiviziunile intreprinderii a standardului de firma pot fi plasate
pe ultima pagina a standardului.
Evidenta standardelor de firma se efectuaza de catre agentul economic in modul stailit de sine statator.Fiecarui
standard de firma I se atribuie un numar de inregistrare conform regulii de inregistrare la agentul economic dat,
incepind cu 001.Acest numar este inclus in indicativul standardului de firma.
Examinarea, modificarea, revizuirea si anularea standardelor de firma
Pentru mentinerea standardelor de firma la nivelul reglementarilor tehnice aplikabile se recomanda examinarea lor
periodica.Perioada de examinare se stabileste de agentul economic.
Modificarile la standardele de firmase elaboreaza in cazul in care este necesar:
-a inlocui, complete sau exclude unele cerinte in standardele de firma;
-a inlocui documentele normative de referinta a caror termen de valabilitate a expirat.
Modificarile standardelor de firma se coordoneaza de catre autoritatile de reglementare care anterior au coordonat
acest standard de firma.
Revizuirea standardelor de firma se efectueaza prin elaborarea unui nou standard de firma in lokul celui in vigoare
in cazul includerii cerintelor noi, care conduk la skimbarea caracteristicelor de identificare a produsului dat fata de
produsul fabricat conform standardului de firma in vigoare.Standardul de firma in vigoare se anuleaza iar in
standardul de firma nou se indica in lokul caruia este elaborate.
Standardele de firma se anuleaza de catre agentul economic in baza propriei decizii in cazul solicitarii organelor
supravegherii de stat si a autoritatilor de reglementare.

30.ORIGINEA SI OBIECTUL METROLOGIEI.

Metr. este o ramura a stiintelor fizice si s-a impus ca disciplina desinestatatoare datorita rolului important pe care il
are in dezvoltarea stiintelor fundamentale de ex fizica, chimia.. Metr.este domeniu de cunoastere cu privire la
masurari si cuprinde bazele teoretice si metodologice, reglementari juridice si tehnico-normative,mijloace tehnico
material si masurile organizatorice pt asigurarea uniformitatii masurarilor , oricare ar fi nivelul de precizie, marimea
masurata, modalitatea si scopul efectuarii, domeniul stiintei si tehnicii in care intervine. Domeniul de activitate
include: marimile si unit de masura, etaloane, metode si mijloace de masurare, erori si incertitudini, conditii de
masurare, caracteristici ale mijloacelor de masurare, relatia om-aparat, etalonarea, si norme si prescriptii privind
asigurarea metr. Obiectul de cercetare include –principalele docum si acte tehnico-norm care reglementeaza active
de metr; - masurile si metodele de masurare care repr modul de a efectua correct masurarea si apoi de evaluare a
acestor masurari; -unit de masura si etalonarea lor; - instumentele si aparatele de masurat.

31.NOTIUNI SI CUNOSTINTE GENERALE.

Metr are limbajul sau tehnic exprimat prin intermediul urm termeni: verificarea instrumentelorsi aparatelor de
masurat, care presupune ca mijloacele de mas trebuie sa fie construite in stricta concordanta cu 1 prototip sau model
de instr sau aparat de mare precizie numit model sau etalon. Verif se efectueaza in conditii de laborator metr de catre
personae bine pregatite in domeniu si se effect atit la fabricarea aparatelor si in timpul utilizarii lor.; - marcarea instr
si aparat. Atesta faptul ca instr a fost verificat si se poate utiliza in operatii de masurare.; -buletinul sau actul de
verific este un doc prin care se certifica starea de buna functionare a aparat sau instrum prin termenii admis, respins.;
- masurarea unei marimi fizice, se realizeaza prin masurarea unei marimi fizice de masurat cu alta marime fizica
denumita unitate de masura a marimii fiz respective.; - valoarea unei marimi fizice masurate, se refera la faptul ca
rezultatul unei operatii de masurare se exprima prin prototipul dintre un numar si o unit de masura de ex 3m, 4 kg.;-
unit de masura, este definit ca o marime fizica etalon stabilita pe plan international de ex kg pt masa, m pt lungime
sa.; - simbolurile unit de masura.

32.CARACTERISTICA {SI}
A XI-a CGMG(Conferinta generala de masuri si greutati), din anul 1960, a adoptat noul sistem propus cu
simbolizarea SI (Sistemul internaţional). Este un sistem de unități de măsură și este forma modernă a sistemului
metric. Sistemul SI conţine unităţi fundamentale, unităţi derivate fără dimensiuni şi unităţi derivate. SI are la bază
şapte mărimi fundamentale: lung (l, metru, m), masa (m, kilogram, kg), timp (t, secunda,s), intensitatea current
electric (I, amper, A), temperatura termodinamica (T, kelvin, K), intensitatea luminoasa (J, candela, cd), Cantitatea
de subst (N, mol, mol). Din ele se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică unită țile SI derivate.
Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice
independente. Unitățile derivate sunt date de expresii algebrice formate prin înmulțirea și împărțirea unităților
fundamentale. Numărul acestor unități folosite în știință este nelimitat: aria, volum, viteza, acceleratia, densitatea,
temper, frecventa, forta s.a. Unit suplimentare: ungh plan (radianul, rad) si ungh solid (steridian, sr). Actual,
sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in
majoritatea țărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie și încă trei țări n-au trecut încă oficial la SI: Statele
Unite ale Americii, Liberia și Myanmar.

33.Unitati fundamentale si simboluri

Sistemul internațional de unități (pe scurt Sistemul Internațional) este un sistem de unități de măsură și este forma
modernă a sistemului metric (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI , indiferent de cum se numește sistemul într-
o anumită limbă[1]. Actual, sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial.
Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie și încă trei țări n-au trecut încă
oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia și Myanmar. Totuși, în SUA SI este larg folosit în mediile
științifice.Cu toate astea, majoritea unităților de măsură non-metrice sunt definite pe baza unităților SI.
Sistemul internațional conține șapte unități
fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante
din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot
deriva un număr nelimitat de unități derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute.. Unitățile
fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente.
Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este încă
definit printr-un obiect material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui și această definiție printr-una
bazată pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi că kilogramul și-ar putea pierde statutul de unitate fundamentală
în favoarea altei unități. Asta deoarece unitățile fundamentale trebuie să poată permite măsurarea tuturor mărimilor
fizice fără definiții redundante, însă alegerea propriu-zisă a acestor unități este arbitrară.
Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice
independente. : lung (l, metru, m), masa (m, kilogram, kg), timp (t, secunda,s), intensitatea current electric (I,
amper, A), temperatura termodinamica (T, kelvin, K), intensitatea luminoasa (J, candela, cd), Cantitatea de subst (n,
mol, mol).

34.Unitati derivate si simboluri

Unitatile derivate sunt exprimate algebric utilizând unitatile fundamentale sau alte unitati derivate (inclusiv radianul
si steradianul – cele doua unitati SI suplimentare). Simbolurile pentru unitatile derivate s-au obtinut prin operatii
matematice de înmultire si împartire: aria (m2), volumul (m3), viteza (m/s),acceleratia (m/s2), densitatea (kg/m3),
temperatura (C), frecventa (Hz), forta (N) s.a.

35 UNITATI SI SUPLIMENTARE SI SIMBOLURI

Din unităţile suplimentare fac parte: radianul (rad) pentru unghiul plan şi steradianul (sr) pentru unghiul solid. •
Radianul este unghiul cuprins între două raze care delimitează pe circumferinţa unui cerc un arc de lungime egală
cu cea a razei. Unghiul de un radian este egal cu unghiul de (180/grade sexazecimale adică 57 17'45". •
Steradianul este unghiul solid care, având vârful în centrul unei sfere, delimitează pe suprafaţa acestei sfere o arie
egală cu a unui pătrat a cărui latură este egală cu raza sferei.

36.ORGANIZATII INTERN.DE METR.

In 1875 s-a hotarit crearea Biroului International De Masuri si Greutati in Franta (BIPM) care sa convoace
odata la 6 ani unele Conferinte Generale de Masuri si Greutati. Scopul acestui organism este crearea unui limbaj
tehnico-stiintific unitary si universal in domeniul metrologiei. In 1955 a fost infiintata Organizatia Internationala
de metrologie legala (OIML) cu scopul de a promova pe plan international armonizarea procedurilor metrologice
legale. În conformitate cu prevederile (OIML) „Metrologia legală reprezintă totalitatea procedurilor legale,
administrative şi tehnice stabilite pentru a specifica sau asigura, într-o formă de reglementare sau contractuală,
calitatea potrivită şi credibilitatea măsurărilor referitoare la controalele oficiale, comerţ, sănătate, siguranţă şi
mediu.” Confederatia Internationala de Masurari (IMEKO), fondata in 1958 este organizatie non-
guvernamentala formata din 39 organizatii member care are obiectivele fundamentale • promovarea schimbului
internaţional de informaţii ştiinţifice şi tehnice în domeniul de măsurare şi instrumentaţie; • consolidarea cooperării
internaţionale dintre oamenii de ştiinţă şi inginerii din cercetare şi industrie;

37. MASURARE SI METODE DE MAS.

Prin masurare se intelege un ansamblu de operatii tehnice ptr determinarea valorii cantitative a unei marimi fizice
masurate. Operatiile de masurare se efectueaza dupa precizie si dupa modul de determinare a valorii
masurate.1.Dupa precizie sint met de masurare in conditii de laborator metrologic (met specializate) si metode
uzuale de masurare. 2.Dupa mod de determinare a valorii marimii fizice determinate sint met de mas directe (mas
lungimii unei tesaturi cu ajutorul metrului, riglei); met de mas indirecte (determinarea suprafetei cu forma
geometrica patrat prin produsul a 2 laturi cunoscind valoarea lung unei laturi) si met de mas combinate (stabilirea
valorii privind grosimea, latimea unui corp cu ajutorul unui instrument complex de masurare numit subler).

38.ERORI DE MASURARE.CLASIFICARE.
Eroare de masurare este definite ca fiind o abatere exprimata prin diferenta dintre valoarea unei marimi fizice
masurate si valoarea reala a marimii fizice respective indicate de un alt instrument sau aparat care are o precizie
superioara. Erorile se calsif in er sistematice(cunoscute si necunoscute) si erori presistematice. In active practica er
se impart in 3 categ : er sistematice- care se refera la un anumit gen de erori controlabile date de instrum si aparate
de masurat, rezultate din aplicarea inexacta a unei metode de masurare sau din cauza influentelor mediului
inconjurator; er grosolane- apar din greseli repetate sau dintr-o manipulare gresita a instrumentului de masurat.Altra
cauza este alegerea nepotrivita a metodei de masurare sau efectuarea unui calcul inexact; er tolerate- se refera la
conditiile tehnice de constructii ale aparatelor sau instrum de masura care au limite admise prin standard sau
instructiuni de lucru ale intreprinderilor.

39. ERORI DE MASURARE. SURSE DE ERORI.

Eroare de masurare este definita ca fiind o abatere exprimata prin diferenta dintre valoarea unei marimi fizice
masurate si valoarea reala a marimii fizice respective indicate de un alt instrument sau aparat care are o precizie
superioara. Pricipalele surse de eori sint influenta masurandului- erori de pozitionare, deformatii s.a.; influenta
masurilor – erorile aparatului si erorile procedeelor de masurare; infl mediului inconjurator- temp, umiditatea
aerului, cimpurile electrice si magnetice; infl observatorului- atentia, acuitatea vizuala, viteza de reactive,
capacitatea de acomodare si experienta; infl prin variatii temporare si locale ale parametrilor constructivi ; greselile
observatorului- procedeul de masurare si de evaluare nepotrivite.

40.MIJLOACE DE MASURARE.
Prin mijloace de masurare se inteleg aparate si ionstrumente de mas. Prin instrumente se intelege materializarea
unor unitati de masura cum ar fi rigla, metrul, greutatile de diferite caliber, paharele gradate. Instr repr mijl de
masura cu constructive simpla. Aparatele au o constr complexa care se utilizeaza la compararea unei marimi fizice
de comparat cu alta marime fizica stabilita drept etalon ca unuitate de masura fundamental sau derivate cum ar fi:
balantele simple sau compuse, sublerul.Aparatele si instrum contin caracteristici tehnice si metrologice. Caract
tehnice evidentiaza propr tehnice care se refera la constructia si modul de functionare tehnica. Inertia- repr propr
unui instrument de a rasp la variatia marimii fizice pe care o masuram. Inertia se apreciaza dupa intirzierea cu care
dispozitivul indicator al instrum sau aparatului arata valoarea variatiei marimii fizice masurate. Stabilitatea- propr de
asi pastra neschimbate in timp caracteristicile tehnico-funct de baza, respective poate fi influentat numai de variatia
marimii fizice pe care dorim sa o determinam. Generalitatea- propr de a putea fi inlocuit cu alt instrum sau aparat de
mas. Caract metrologice se refera la propr care defines din punct de vedere metrol un instrument sau aparat.
Sensibilitatea- propr de a percepe cele m mici variatii ale marimii de masurat; Justetea si precizia- propr de ada
indicatii cit mai apropiate de valoarea reala a marimii de masurat si prin aceasta de a dovede gradul de exactitate a
masurarilor. Precizia este determinate de siguranta citirii si calcularii valorii unei marimi fizice masurate.Asigura
desfasurarea corespunzatoare a controlului ethnic de calitate, a receptiei marfurilor.; Fidelitatea- propr de a da
indicatii cit m apropiate la masurearea repetata a aceleeasi marimi in conditii similar de masurare. Mobilitatea-
propr de a reactiona cit m repede la variatii ale marimii de masurat. Se exprima prin diferenta intre momentul in care
incepe operatiunea de masurare si timpul necesar instr sau aparatului de a da indicatia valorii repective.

41. INSTRUM SI APARATE DE MASURARE.

Prin instrumente de masurare se intelege materializarea unor unitati de masurare cum ar fi rigla , metrul ,
greutatile de diferite caliber , paharele cotate car ese utilizeaza pu masurarea volumelor sau sau a capacitatii
lichidelor. Instrumentele repr mijloace de masurare cu constructive simpla. Aparatele de masurat au o constructive
complexa care se utilizeaza la compararea unei marimi fizice de comparat cu alta marime fizica stabilita drept
etalon ca unitate de masura fundamental sau derivate cum ar fi balantele simple sau compuse – sublerul,
apometrul. Aparatele si instrumentele de masurat contin caracteristici tehnice si metrologice . Caracteristicile
tehnice evidentiaza proprietatile tehnice care se refera la constructia si modul de functionare tehnica a
instrumentelor si aparatelor de masurat . Cracteristicile metrologice se refera la proprietatile care defines din
punct de vedere metrologic un instrument sau aparat de masurat .

42.CARACT TEHNICE ALE MIJL DE MASURA.

Caract tehnice evidentiaza propr tehnice care se refera la constructia si modul de functionare tehnica. Inertia- repr
propr unui instrument de a rasp la variatia marimii fizice pe care o masuram. Inertia se apreciaza dupa intirzierea cu
care dispozitivul indicator al instrum sau aparatului arata valoarea variatiei marimii fizice masurate. Stabilitatea-
propr de asi pastra neschimbate in timp caracteristicile tehnico-funct de baza, respective poate fi influentat numai de
variatia marimii fizice pe care dorim sa o determinam. Generalitatea- propr de a putea fi inlocuit cu alt instrum sau
aparat de mas.

43.CARACT METROLOGICE.
Caract metrologice se refera la propr care defines din punct de vedere metrol un instrument sau aparat.
Sensibilitatea- propr de a percepe cele m mici variatii ale marimii de masurat; Justetea si precizia- propr de ada
indicatii cit mai apropiate de valoarea reala a marimii de masurat si prin aceasta de a dovede gradul de exactitate a
masurarilor. Precizia este determinate de siguranta citirii si calcularii valorii unei marimi fizice masurate.Asigura
desfasurarea corespunzatoare a controlului ethnic de calitate, a receptiei marfurilor.; Fidelitatea- propr de a da
indicatii cit m apropiate la masurearea repetata a aceleeasi marimi in conditii similar de masurare. Mobilitatea-
propr de a reactiona cit m repede la variatii ale marimii de masurat. Se exprima prin diferenta intre momentul in care
incepe operatiunea de masurare si timpul necesar instr sau aparatului de a da indicatia valorii repective.

44.LEGEA CU PRIVIRE LA METROLOGIE.

are ca obiectiv asigurarea uniformitatii si exactitatii masurilor, protejarea persoanelor fizice si juridice impotriva
efectelor nocive ale masurilor incorecte sau false. Politica statului in domeniul metrologiei este promovata de
Guvern prin intermediul Departamentului Standarde, Metrologie si Supraveghere Tehnica (Moldovastandard),
organism national de metrologie. (2) Responsabil de executarea obligatiunilor atribuite in conformitate cu
legislatia este sistemul national de metrologie, constituit din: a) organismul national de metrologie; b) serviciile
de metrologie ale ministerelor si departamentelor; c) serviciile de metrologie ale agentilor economici. (3)
Componenta organismului national de metrologie este stabilita de prezenta lege si de alte acte normative. (4)
Componenta serviciilor de metrologie ale ministerelor si departamentelor si ale agentilor economiei este
stabilita de organismal national de metrologie. In Republica Moldova se utilizeaza in mod obligatoriu unitatile de
masura din Sistemul International de unitati (SI). Unitatile de masura tolerate care nu fac parte din SI se admit
pentru utilizare de catre organismul national de metrologie. La exportul si importul produselor, inclusiv al
mijloacelor de masurare, pot fi utilizate si alte unitati de masura convenite de parti, neprevazute in standarde si in
reglementarile tehnice normative. Uniformitatea si exactitatea masurarilor in Republica Moldova sint asigurate
printr-un complex de masuri tehnico-organizatorice, in care se include si activitatea de transmitere a unitatilor de
masura de la etaloanele nationale spre celelalte etaloane si de la acestea mai departe, spre mijloacele de masurare
de lucru (etalonare). Mijloacele de masurare trebuie sa corespunda cerintelor prezentei legi, altor acte normative
adoptate in temeiul ei iar modul de elaborare si de aprobare a metodicii de masurare se stabileste de organismul
national de metrologie. Controlul si supravegherea metrologica de stat se exercita prin: incercarea de stat a
mijloacelor de masurare; aprobarea de model al mijloacelor de masurare; etalonare; verificarea mijloacelor
de masurare de lucru ; eliberarea de autorizatii persoanelor fizice si juridice pentru fabricarea, repararea,
inchirierea, vinderea, etalonarea si verificarea mijloacelor de masurare; f) controlul cantitatii marfurilor
preambalate; controlul mostrelor etalon atestate; supravegherea asupra fabricarii, starii si utilizarii
mijloacelor de masurare, metodicii de masurare atestate, respectarii reglementarilor metrologice. Domeniile
de executare a controlului si a supravegherii de statsint: ocrotirea sanatatii; medicamentele; alimentele; protectia
mediului inconjurator; protectia muncii si siguranta tehnica; inofensivitatea produselor; transporturile si
constructiile; operatiunile comerciale, de evidenta si de achitare, fiscale, vamale si postale s.a . Mijloacele de
masurare, fabricate in republica sau importate, se supun obligatoriu incercarii de stat pentru a fi aprobate ca model
si incluse in Registrul de stat al mijloacelor de masurare. Incercarea se efectueaza de catre serviciile acreditate in
modul stabilit de organismul national de metrologie. Pe mijloacele de masurare fabricate in republica si incluse
in Registrul de stat al mijloacelor de masurare, precum si pe documentele lor de exploatare, producatorul trebuie
sa aplice marca metrologica de model. Etalonarea se efectueaza in mod obligatoriu pentru etaloanele de orice nivel
de exactitate si, la cerere, pentru mijloacele de masurare de lucru si se efectueaza in cadrul organismului national de
metrologie de catre persoane atestate in calitate de verificatori metrologi . Modalitatea etalonarii si periodicitatea
ei se stabilesc de organismul national de metrologie iar persoanele fizice si juridice sint obligate sa prezinte ptr
etalonare si verificare mijl de masurare. Rezultatele pozitive ale etalonarii si verificarii se atesta prin marca
metrologica de verificare si prin buletinul de etalonare si verificare. Marca metrologica se aplica pe mijloacele de
masurare si pe documentele de exploatare ale acestora iar in caz de deterioare a marcii sau de pierdere a buletinului
mijl de masur devin inutilizabile. MIjl care nu corespund cerintelor se considera ilegale si trebuie sa fie scoase din
uz sau reparate. Obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniul metrologiei : sa asigure legalitatea mijl de
masurare si sa le declare la organismul national de metrologie pentru a fi luate la evidenta si sub controlul si
supravegherea metrologica de stat; sa creeze conditiile necesare exercitarii controlului si supravegherii metrologice
de stat. In cazul verificarii in deplasare la locul de exploatare a mijloacelor de masurare, autoritatile
administratiei publice locale sint obligate sa acorde verificatorilor metrologi tot sprijinul, inclusiv: a) sa le puna la
dispozitie incaperile corespunzatoare si utilajele necesare; b) sa-i asigure cu personalul auxiliar, cu mijloace de
transport si de telecomunicatie. Controlul si supravegherea metrologica de stat sint exercitate de inspectorii de
stat din organismul national de metrologie, acestia aflindu-se sub protectia juridica a statului. Au dreptul de
acces in toate locurile in care se afla, se utilizeaza, se fabrica, se repara, se etaloneaza, se vind si se inchiriaza
mijloace de masurare. Inspectorii sint datori sa respecte prezenta lege, alte acte normative, documentele normative
privind asigurarea uniformitatii si exactitatii masurilor. Pentru neindeplinirea obligatiilor de serviciu, pentru
depasirea imputernicirilor, pentru divulgarea secretului de stat sau secretului comercial si pentru alte incalcari
inspectorii de stat poarta raspundere in conformitate cu legislatia. Persoanele fizice si juridice, inclusiv
autoritatile publice, culpabile de incalcarea prezentei legi, deasemenea poarta raspundere administrativa, penala sau
civila in conformitate cu legislatia. Incalcarea cerintelor metrologice de catre subiectii
antreprenoriatului atrage aplicarea de amenda: a) in proportie de 25 la suta de costul mijloacelor de masurare
vindute - pentru vinzarea de mijloace de masurare ce nu au trecut atestarea metrologica ori nu au au fost
aprobate de organismul national de metrologie, ori au fost radiate din registrul de stat al mijloacelor de masurare;
b) de 50 salarii minime - pentru utilizarea in activitate a mijloacelor de masurare neverificate sau defectate;
Plata amenzii nu degreveaza subiectul antreprenoriatului de obligatia repararii prejudiciului cauzat
consumatorului prin incalcarea drepturilor lui. Lucrarile si serviciile metrologice se finanteaza din: a)
mijloacele cu destinatie speciala de la bugetul de stat (cercetari in domeniul metr) , mijloace proprii,
defalcarile de 5 la suta din pretul incercarilor in laboratoarele de verificari acreditate pentru efectuarea controlului
de audit conform practicii internationale; d) mijloacele defalcate de agentii economici cointeresati, inclusive de
organizatii obstesti. Finantarea activitatii metrologice a agentilor economici este asigurata din surse proprii.
45.Principiile generale a SNM
SM 8-0-1998.
Prezentul standard stabileste principiile generale ale SNM al republicii Moldova si cuprinde bazele,subiectele de
standartizare,sarcinele principale si organizarea lucrerilor SNM.
SNM constituie un ansamblu de standarde nationale,reglementari,norme si cerinte interconexe
standartizate,elaborate in baza legii metrplogiei si a hotaririlor guvernului RM,care stabilesc organizarea si metodica
de efectuare a lucrarilor de evaluare si asigurare a uniformitatii si exactitatii masurarilor si mijloacelor de amsurare
pe teritoriul tarii.
SNM se constituie din bazele legislative,stiintifica,tehnica,organizatorica si normative.Baza stiintifica a snm o
costituie metrologia-domeniu de cunostinte privind masurarile.
Baza tehnica a SNM o constituie:
-sistemul national de etaloane ale unitatilor de masura
-sistemul de transmitere a unitatilor de masura de la etaloane catre toate mijloacele de masurare
-sistemul de elaborare,fabricare si punere in circulatie a mijloacelor de masura
-sistemul de verificare,etalonare si atestare metrological a mijl de masurare
-sist. De acreditare a laboratoarelor de verificari/etalonari
Baza organizatorica a snm o constituie:
-organismul national de metrologie
-serviciile de metrologie ale ministerelor si departamentelor
-serviciile de metrologie ale agentilor economici
Baza normativa o constituie totalitatea documentelor normative care cuprinde toate directiile de activitate in dom
metrologiei.
Subiectele de standartizare ale SNM:
-unitatile de masura si scarile de valori de referinta
-etaloanele nationale si schemele de ierarhizare
-metodele si mijloacele de verificare,etalonare,incercari si atestare metrological a mijl de masura
-normele de exactitate a masurarilor
-procedurile de masurare
-cerintele referitoare la materialele de referinta certificate
-organizarea si modul de efectuare a incercarilor metrologice de stat,verificarii,etalonarii si atestarii de stat a mijl de
masurare
-termenii si definitiile din dom metrologiei
-modul si formele de execritare a controlului si supravegherii metrologice de stat
-modul de acordare a licentelor pt activitatea de fabricare,reparare,vinzare,inchiriere,verificare si etalonare a mijl de
masurare
Sarcinile principale ale SNM:
-stabilirea unitatilor de masura
-formarea sistemului national de etaloane ale unitatilor de amsura si asigurarea functionarii lui
-elaborarea mijloacelosi metodelor de transmitere a unitatilor de amsura de la etaloanele nationale spre celelalte
etaloane
-efectuarea analizai starii masurarilor
-elaboarea si aprobarea normelor de metrologie
-elaboararea si implimentarea standardelor si a altor documente normative
-asigurarea armonizarii standardelor nationale in dom metrologiei cu cerintele documentelor regionale si
internationale
-controlul metrologic de stat asupra cantitatii marfurilor ambalate
-pregatirea ,perfectionarea si atestarea cadrelor in dom metrologiei
Organizarea lucrarilor SNM se efectueaza de catre org nat de metrologie.
Org nat de metrologie relizeaza:
-promovarea unei politici tehnice unitare in dom asigurarii uniformitatii masurarilor
-stabilirea unitatilor de masura admise pt utilizare
-organizarea lucrarilor de elaborare a sistemului national de etaloane ale unit de amsura
-organizarea elaborarii,atestarii si aprobarii procedurilor de masurare
-tinerea registrului de stat al mijloacelor de masurare admise pt utilizare pe teritoriul tarii
-participarea la lucrarile organizatiilor internationale si regionale de metrologie,precum si colaboarea pe baza de
acorduri cu organelle de metrologie ale altor tari
-pregatirea ,perfectionarea si atestarea cadrelor in dom metrologiei

46. BAZA LEGISL, TEHNICA, ORGANIZATORICA SI NORMATIVA A SNM.

Baza tehnica a SNM o constituie: -sinstemul national de etaloane ale unit de masura; -sistemul de transm a unit de la
etaloane catre toate mijloacele de masurare; -sist de elaborare, fabricare si punere in circulatie a mijl de masurare;
-sist incercarilor metrologice de stat si aprobarea de model a mijl de masurare, destinate fabricarii in series au
importate in loturi; -sist de verificare, etalonare si atestare metrological a mijl de mas; -sist de acreditare a
laboratoarelor de verificari; - sist de material de referinta clasificate cu ajutorul carora se reproduc valorile marimilor
ce caract component si proprietatile subs si materialelor. Baza organizatorica a SNM: -Org National de Metr;
-serviciile de metrologie a ministerelor si departamentelor; -serviciile de metr ale agentilor econ. Baza normativa a
SNM o const totalitatea doc normative, care cuprinde toate directiile de active in domeniul metr(stand nationale SM
8, regulam generale RG, norme de metrologie NM, procedure generale PG si procedure specific PS). Temeiul
elaborarii bazei normative este baza legislativa: Legea metrol a RM; hotaririle Guvernului RM in problem de
asiguare a uniformitatii masurarilor.

47. SARCINILE SNM sunt :

-stabilirea unit de masura; -formarea sist national de etaloane ale unit de masura si asigurarea functionarii lui;
-elaborarea mijloacelor si metodelor de transmitere a unit de masura de etaloane nationale spre celelalte etaloane si
mijl de masurare de lucru; -analiza starii masurarilor; -elaborarea si aprobarea normelor de metrol; -elaborarea si
implimentarea standardelor si altor doc normative care stabilesc cerinte referitoare la asigurarea metrologica;
-asigurarea armonizarii stand nation in domeniul metrol cu cerintele celor interstatale si internationale;
-supravegherea metrologica de stat asupra elaborarii, fabricarii, utilizarii, repararii mijl de masurare; -controlul
metrol de stat asupra cantitatii marfurilor ambalate; - efectuarea incercarilor de stat, verificarii si etalonarii mijl de
masurare; -acreditarea laboratoarelor metrol; -efectuarea controlului metrol asupra activitatii serviciilor de metrol ale
ministerelor, departamentelor si agentilor econ; -pregatirea cadrelor;

48.Scopurile si sarcinile principale ale Serviciului de asigurarea metrological din RM

49.ETALOANELE UNIT DE MASURA.

Etaloanele se elaborează în conformitate cu sarcina tehnică pentru efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi
experimentale de proiectare. Sarcina tehnică trebuie să includă: a) denumirea lucrării; b) termenele de executare; c)
temeiul pentru efectuarea lucrării; d) executanţii, coexecutanţii şi producătorii; e) scopul şi sarcinile elaborării
etalonului; f) domeniul de utilizare a etalonului şi corelaţia cu alte etaloane; g) cerinţele iniţiale faţă de
caracteristicile metrologice şi tehnice de bază: ( 1) intervalul de măsurare; 2) incertitudinea etalonului; 3) cerinţele
de fiabilitate şi tehnică a securităţii; 4) cerinţele faţă de prezentarea constructivă şi amplasarea etalonului s.a.) h)
datele comparării cu etaloane analogice ale altor ţări; i) condiţiile de conservare şi utilizare; j) sursele de informaţie
folosite la elaborarea etalonului; k) etapele lucrării şi termenele executării lor: ( elaborarea şi aprobarea sarcinii
tehnice si proiectului tehnic; fabricarea şi cercetarea machete si etalonului; elaborarea documentaţiei de proiectare
si documentaţiei pentru etalon (fişa tehnică, regulile de conservare şi utilizare); elaborarea proiectului documentului
normativ referitor la etalon şi schema de ierarhizare (pentru etaloanele naţionale); pregătirea materialelor şi
proiectului documentului normativ referitor la etalon şi schema de ierarhizare, în vederea aprobării etalonului.
Aprobarea- Etaloanele naţionale şi de referinţă se aprobă prin acte normative de către autoritatea centrală de
metrologie în baza examinării materialelor prezentate. Pentru aprobarea etalonului naţional sau de referinţă
organizaţia elaboratoare trebuie să prezinte spre examinare următoarele materiale referitoare la etalon: - referatul
pentru organismul naţional de metrologie; - fişa tehnică a etalonului; - regulile de conservare şi utilizare a
etalonului ; - datele informative despre etalon pentru introducerea în Registrul Naţional al etaloanelor unităţilor de
măsura; - recomandaţia cu privire la desemnarea persoanei responsabile de conservarea etalonului; - hotărîrea
consiliului tehnico-ştiinţific al organizaţiei elaboratoare privind prezentarea etalonului spre aprobare la autoritatea
centrală de metrologie; - proiectul documentului normativ pentru etalonul şi schema de ierarhizare; - proiectul
programului de implementare a etalonului naţional/de referinţă şi a schemei de ierarhizare (după caz).
Înregistrarea-Etaloanele naţionale şi de referinţă se înregistrează în Registrul Naţional al etaloanelor unităţilor de
măsură. Etaloanele se înregistrează în baza hotărîrii autorităţii centrale de metrologie privind aprobarea lor. La
inregistrare, etalonului naţional i se atribuie un indicativ (număr de Registru), care se compune din sigla “ETN”,
urmată de numărul curent de înregistrare şi ultimele două cifre ale anului aprobării etalonului, despărţite prin liniuţă.
La inregistrare, etalonului de referinţă i se atribuie un indicativ (număr de Registru), care se compune din sigla
“ETR”, urmată de numărul curent de înregistrare a etalonului de referinţă al unităţii de măsură respective şi ultimele
două cifre ale anului aprobării etalonului, despărţite prin liniuţă. 5 Inregistrarea etaloanelor de lucru se efectuează
de deţinătorii etaloanelor de lucru. La inregistrare, etalonului de lucru i se atribuie un indicativ (număr de Registru),
care se compune din sigla “ETL”, urmată de numărul curent de înregistrare al etalonului de lucru şi ultimele două
cifre ale anului aprobării etalonului, despărţite prin liniuţă.
Conservare și utilizare - Etaloanele se conservă, se cercetează, se compară şi se utilizează în conformitate cu
cerinţele prescrise în Sistemul naţional de metrologie. 3 În vederea asigurării stabilităţii şi uniformităţii măsurărilor
etaloanele trebuie să fie trasabile la etaloanele naţionale sau la cele de referinţă ale Republicii Moldova, sau ale
altor ţări, care, la rîndul lor, sînt trasabile la etaloanele internaţionale. Trasabilitatea rezultatelor etalonării se atestă
prin certificat de etalonare. Certificatele de etalonare, primite de la organizaţiile internaţionale sau organizaţiile
naţionale ale altor ţări, se păstrează alăturat etaloanelor respective.
 50. Definiti si explicati conceptul de certificare sau de evaluare a conformitatii.
Prin certificare se intelege totalitatea activitatilor (incercari, verificari) efectuate de catre un organism neutru,
independent de furnizor si benefeciar, competent din punct de vedere juridic si personal prin care se atesta in scris
performantele unui produs precum si capabilitatea producatorului de al reproduce in serie la parametrii de calitate
stabiliti.
Certificarea conformitatii repr. Actiunea prin care o terta parte (organism de certificare) demonstreaza si certifica
prin intermediul unui certificat de conformitate sau a unei marci de conformitate sau a unei marci de conformitate ca
sa poata acorda toata increderea ca un anumit produs proces sau serviciu identificat este conform unui standard sau
altui doc. Normativ specificat.

51. modalitati de certificare

Exista 2 modalitati de efectuare a certificarii :
Certificare obligatorie
Certificare voluntara(benevola)
Certificarea obligatorie se refera la domeniu reglementat. Acest domeniu defineste produsele, serviciile care cad sub
incidenta unor reglementari obligatorii(nationale,internat) referitoare la protectia vietii si sanatatii consumatorului la
protectia muncii si a mediului inconjurator.
Certificarea voluntara se refera la domeniu nereglementat la produse si servicii pentru care nu exista reglementari
obligatorii deoarece ele nu repr un perikol pt sanatatea si securitatea oamenilor, pt prot consum si a mediului. Aceast
tip de cert se efectuiaza in scop de promovare a produselor, pt cucerirea a noi segmente pe piata a unor intreprinderi.

52. avantajele si dificulatatile certificarii

Avantajele:
1.certificarea favorizeaza publicitatea si ofera o imagine pozitiva privind calitatea.
2. cucerirea si mentinerea de noi piete
3. cistigara fidelitatii clientelor si cistigarea de noi clienti.
4. propunerea pe picior de egaliatate a industriei nationale cu cea din alte tari astfel oferind conditii avantajoase de
desfacere.
5.Crestirea nivelului de motivare al proprietarilor, precum si a angajatilor pt inbunatatire continua a calitatii
produselor.
Dificultatile certificarii:
1.crearea org de certificare a produselor a politicilor si procedurilor in dom certificarii este foarte complexa
Si necesita investii mari de bani si personal pregatit adecvat.
2.pentru intreprinderi aceasta activitatea este costisitoare.
3.necesita eforturi pt pregatirea personalului
4.examinarile efectuate in timpul certificarii poate fi eccesiv de cuprenzator dificil de promovat sau gresit conduse
de catre examinatori necalificati.

53. scopurile certificarii

Certificarea se efectueaza in scopul:
a) crearii de conditii adecvate pentru activitatea agentilor economici pe piata Republicii Moldova, precum si pentru
participarea lor la cooperarea economica, tehnico-stiintifica internationala si integrarea in piata mondiala;
b) asigurarii securitatii nationale, evitarii fraudelor, apararii drepturilor, protectiei vietii, sanatatii si averii
consumatorilor, protectiei mediului;
c) protejarii pietei interne contra produselor de calitate inferioara si contrafacute;
d) contribuirii la alegerea competenta de catre consumatori a produselor;
e) confirmarii indicilor de calitate ai produselor, declarati de furnizori.

54. documentele certificarii

Licenta- un doc eliberat conform regulilor unui sistem de certificare prin care prin care un organism de certificare
acorda unei persoane sau unui organism dreptul de a utiliza certificate sau marci de conformitate pt produsele sale,
procesele sau serviciile in conformitatea cu regulile unei scheme de certificare care se refera la aceasta
Certificatul de conformitate- este un doc eliberat conform regulilor unui sistem de certificare indicind cu un grad
suficient de incredere ca un produs proces sau serviciueste conform unui standard, sau altui doc normativ specificat.
Se elibereaza in baza unui buletin de analiza emis de un laborator acreditat in urma testarilor produselor si prin care
se confirma ca produsul corespunde parametrilor calitativi declarati de producator. Se elibereaza pe 3 ani.
Certificate de capabilitate- doc eliberat pe baza expertizei tehnice si inspectiei prin care se verifica daca furnizorul
are conditii adecvate:dotare, utilaj, linie tehnologica, personal, pentru a reproduce in serie produsele supuse testarii.
Marca de conformitate-o marca protejata, aplicata sau eliberata conform regulilor unui system de certificare , care
indica ca produsele procesele sau serviciile vizate st conform cu standard sau alt doc normative de referinta.
Conventiile de recunoastere- niste acorduri bazate pe acceptarea de catre o parte pe acceptarea de catre o parte
(tara)a rezultatelor observate, de cealalalta parte ale sistemului de certificare. Pot fi stabilite la nivel national,
regional si international.

55. explicate continutul certificatului de conformitate.

Certificatul de conformitate- este un doc eliberat conform regulilor unui sistem de certificare indicind cu un grad
suficient de incredere ca un produs proces sau serviciueste conform unui standard, sau altui doc normativ specificat.
Se elibereaza in baza unui buletin de analiza emis de un laborator acreditat in urma testarilor produselor si prin care
se confirma ca produsul corespunde parametrilor calitativi declarati de producator. Se elibereaza pe 3 ani.

56.descrieti marca nationala de certificare

Obiect si dom de aplicare . Standantul stabileste simbolul grafic, dimensiunile, conditiile tehnice,regulile de utilizare
si procedura de acordare a drepturilor de utilizare a marcilor nationale de conformitate pt certificarea obligatorie si
binevola a produselor, proc si serviciile in sistemul national de certificare al RM.`
Generalitati marcile nationale de conformitate pt certificarea obligatorie si benevola sunt proprietatea exlusiva a
organismuluiu national de certificare(Moldovastandard); ea este destinata sa ateste conformitatea produselor cu
standardele de referinta si alte doc normative specificate. Conditii tehnice. Pt marca de conformitate suntt stabilite 2
variante de simboluri grafice; pt cele oblig este SM in triunghi iar cea benevola SM in triunghi si in 2 cerculete.
Dimensiunile acestora se pot mari sau micsora,dar la micsorare acestea trebuie sa se vada cu ochiul liber. Codul
organismului de certificare care elibereaza certificatele se descrie sub desenul grafic al marcii. In documentatia
tehnica referirea la marca de conformitate se face conform exemplelor.
Aplicarea marcii de conformitate. Se aplica de catre furnizor in cazul cind acesta a obtinut dreptul de utilizare. Se
aplica in apropierea marcii comerciale; sau pe cel mai mic ambalaj al produsului; dimensiunile marcii trebuie sa fie
vizibile si se stabilesc in doc tehnica sau normativa; acestea se aplica in culori albastru galben rosu sau intro singura
culoare pe fond contrast; utilizarea abuziva sau incorecta se pedepseste conform legii.

57.Reguli de utilizare a marcii nationale de certificare

1. Marca naţională de conformitate SM se aplică produselor industriale din domeniul reglementat şi denotă
faptul că producătorul sau reprezentantul său, cu sediul în Republica Moldova , care a aplicat sau care răspunde de
aplicarea mărcii respective a verificat conformitatea produsului cu toate cerinţele esenţiale prevăzute în
reglementările tehnice aplicabile acestuia şi că produsul a fost supus procedurilor de evaluare a conformităţii,
prevăzute de reglementarea tehnică respectivă.
2. Pentru produsele care fac obiectul mai multor reglementări tehnice ce prevăd aplicarea mărcii naţionale de
conformitate SM, marca respectivă semnifică faptul că produsele în cauză sînt conforme cu prevederile tuturor
reglementărilor tehnice aplicabile.
3. Marca naţională de conformitate SM este formată din literele S şi M, care simbolizează, respectiv, "securitate
conform cerinţelor esenţiale'' şi "Moldova".
4. Dimensiunile mărcii naţionale de conformitate SM trebuie să corespundă standardului.
5. În cazul în care marca naţională de conformitate SM urmează a fi mărită sau micşorată, se vor respecta
dimensiunile din standard.
6. Marca naţională de conformitate SM se execută în alb-negru sau într-o singură culoare, în contrast cu fondul.
7. Pe orice produs din domeniul reglementat va fi aplicată marca naţională de conformitate SM, cu excepţia
cazurilor în care reglementările tehnice aplicabile prevăd altfel.
8. Marca naţională de conformitate SM se execută prin orice procedeu tehnologic, care asigură obţinerea unei
imagini clare şi durabile a mărcii pe toată perioada de utilizare a produselor respective marcate.
9. Marca naţională de conformitate SM este însoţită de numărul de identificare al organismului de evaluare a
conformităţii desemnat .
10. Marca naţională de conformitate SM şi numărul de identificare al organismului respectiv de evaluare a
conformităţii desemnat se aplică de către producător sau de către reprezentantul său.
11. Marca naţională de conformitate SM este utilizată de către producător sau de către reprezentantul său în mod
gratuit.
12. Pe un produs, concomitent cu marca naţională de conformitate SM, pot fi aplicate mărci diferite, de exemplu,
mărci ce indică conformitatea cu standardele naţionale sau europene sau cu alte reglementări, cu condiţia ca aceste
mărci să nu poată fi confundate cu marca naţională de conformitate SM.
13. Reglementarea tehnică aplicabilă trebuie să conţină prevederi ce ar exclude posibilitatea de confuzie şi
utilizare abuzivă a mărcii naţionale de conformitate SM.
14. Dacă organul de supraveghere şi control stabileşte că marca naţională de conformitate SM a fost aplicată
neadecvat, producătorul, reprezentantul său sau persoana responsabilă de plasarea produsului respectiv pe piaţă au
obligaţia să înlăture neconformităţile respective.
15. în cazul în care neconformitatea nu este înlăturată, organul de supraveghere şi control trebuie să ia toate
măsurile corespunzătoare pentru a restricţiona sau a interzice distribuirea produsului respectiv.
.....“ Dreptul de utilizare a marcilor nationale de conformitate se transmite furnizorilor de catre organismul national
de certificare in baza acordului de licenta, intocmit si semnat conform regulilor Sistemului National de Certificare.
Informatia privind marcile nationale de conformitate inregistrate se publica, in modul stabilit, pentru a asigura
protectia lor juridica.
Nu se inregistreaza, in calitate de marci nationale de conformitate, semnele si inscriptiile identice sau analoage care
pot fi confundate cu marcile nationale de conformitate deja inregistrate.”...........(ast mai pe scurt)

58.Reguli privind procedurile de evaluare a conformității produselor industriale din domeniul reglementat
1. Regulile privind procedurile de evaluare a conformităţii produselor industriale din domeniul reglementat urmează
a fi aplicate de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile cu funcţii de
reglementare în domeniu, responsabile de elaborarea reglementărilor tehnice pentru produsele industriale atît
autohtone, cît şi de import.
2. Prezentele Reguli stabilesc procedurile care se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor din
domeniul reglementat.
3. În reglementările tehnice autorităţile de reglementare stabilesc proceduri pentru evaluarea conformităţii
produselor, conform prevederilor prezentelor Reguli.
4. Procesul de evaluare a conformităţii produselor poate devia de la modele doar în cazul în care cerinţele
specifice dintr-o reglementare tehnică impun aceasta. Devierile în cauză trebuie să fie limitate şi fundamentate clar
în reglementarea tehnică respectivă.

59.Caracterizați Organismul Național de Acreditare în Domeniul Evaluării Conformității Produselor.

Organismul Naţional de Acreditare este numit de Guvern în condiţiile prezentei legi. Organismul Naţional
de Acreditare este persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului său aprobat de Guvern.
Conducătorul Organismului Naţional de Acreditare este numit şi eliberat din funcţie de Guvern. Organismul
Naţional de Acreditare este o instituţie cu scop nelucrativ, are stabilitate financiară şi resurse necesare pentru
funcţionare. Organismul Naţional de Acreditare asigură independenţa şi imparţialitatea în luarea deciziilor, precum
şi este responsabil pentru deciziile sale referitoare la acordarea, refuzul de a acorda, menţinerea, extinderea,
restrîngerea, suspendarea şi retragerea acreditării.

60.SNC obiective, principii de bază, sarcini

Obiective : - asigurarea fabricarii si realizarii produselor inofensive pentru viata, sanatatea si averea
consumatorilor, pentru mediul inconjurator prin efectuarea certificarii produselor pe baza principiilor si regulilor
stabilite de prezentul regulament ; - contribuirea la export si sporirea competitivitatii produselor.
Principii: accesul voluntar la certificare a tuturor solicitanților; procedurile și metodologiile de lucru
trebuie să armonizate; organismul de certificare trebuie să fie independent; locrările de certificare trebuie executate
cu competivitate; evidența lucrărilor de certificare a situației, suspendarea, retragerea, reacordare a acreditării,
certificii și a mărcii de conformitate trebuie ținută cu exactitate în condițiile de siguranță.
Sarcini :

61.Regulile ( criterii de referință) de efectuare a certificării

Certificarea produselor include:
a) prezentarea cererii pentru certificare (în continuare - cerere);
b) analiza cererii şi a documentelor prezentate;
c) luarea deciziei asupra cererii;
d) identificarea produsului;
e) prelevarea mostrelor;
f) efectuarea încercărilor mostrelor;
g) evaluarea procesului de producţie (dacă este prevăzută de schema de certificare);
h) examinarea rezultatelor evaluării;
i) luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul eliberării certificatului de conformitate;
j) eliberarea certificatului de conformitate sau refuzul eliberării;
k) evaluarea periodică a produselor certificate (dacă este prevăzută de schema de certificare).

62.Expuneti Legea cu privire la evaluarea conformitatii aplicabila in RM.

-Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru evaluarea conformităţii produselor, utilajelor, proceselor, tehnologiilor,
sistemelor de producţie şi lucrărilor potenţial periculoase, software, sistemelor calităţii şi serviciilor (denumite în
continuare produse), utilizate în Republica Moldova în scopul asigurării securităţii naţionale, evitării fraudelor,
apărării drepturilor, protecţiei vieţii, eredităţii, sănătăţii şi bunurilor consumatorilor, protecţiei mediului. Domeniul
legii cuprinde toate produsele plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova.
- Principiile pe care se bazează evaluarea conformităţii sînt:
 -reprezentarea intereselor publice; accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformităţii; aplicarea
unor proceduri identice la evaluarea conformităţii produselor omogene; competenţă, imparţialitate şi independenţă;
transparenţă, credibilitate şi accesul publicului la informaţia privind activitatea de evaluare a conformităţii;
asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional şi comercial; inadmisibilitatea cumulării în cadrul
unui organism a funcţiilor de certificare şi acreditare; inadmisibilitatea cumulării în cadrul unui organism a funcţiilor
de certificare şi supraveghere a pieţei; armonizarea cu regulile europene şi internaţionale de evaluare a
conformităţii; caracterul voluntar al acreditării.
În scopul asigurării activităţii de evaluare a conformităţii produselor, în Republica Moldova se instituie Sistemul
Naţional de Acreditare şi Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii, care reprezintă structuri organizatorice
separate, cu reguli şi proceduri proprii, menite să asigure conlucrarea tuturor participanţilor şi coordonarea
respectivă a activităţii de evaluare a conformităţii.
- Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii este format din:
a) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii
b) organele administraţiei publice centrale;
c) organisme de evaluare a conformităţii.
- Evaluării conformităţii în domeniul reglementat sînt supuse produsele ce pot prezenta pericol pentru viaţa,
sănătatea, securitatea, bunurile consumatorilor, mediu, care sînt definite în reglementările tehnice aprobate conform
legislaţiei în vigoare.
- Produsele supuse evaluării conformităţii în domeniul reglementat, pînă la plasarea lor pe piaţă şi/sau utilizare,
trebuie să fie marcate de către producător cu marca naţională de conformitate SM, dacă reglementarea tehnică
prevede o asemenea marcare. Marcarea produsului cu marca naţională de conformitate SM indică conformitatea
acestuia cu cerinţele obligatorii stabilite în reglementarea tehnică aplicabilă.
- Asigurarea conformităţii în domeniul reglementat prevăzut de legislaţie se face de o terţă parte sau de către
furnizor, fapt prin care se atestă conformitatea produselor cu condiţiile prescrise şi eliberarea certificatului de
conformitate sau întocmire a declaraţiei de conformitate.
- Conformitatea produselor din domeniul reglementat cu cerinţele prescrise este atestată prin certificate de
conformitate eliberate de organismele de certificare, alese de furnizor sau prin declaraţie de conformitate întocmită
de furnizor, precum şi prin marcajul de conformitate, potrivit reglementărilor tehnice aplicabile.
- La importul produselor din domeniul reglementat, organelor vamale, în mod obligatoriu, se prezintă declaraţia de
conformitate sau certificatul de conformitate eliberat în modul stabilit. Produsele importate trebuie să fie marcate cu
marca naţională de conformitate SM, dacă astfel de marcare este prevăzută de legislaţie.
- Activitatea Organismului Naţional de Acreditare şi a Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii se
finanţează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

63.Cerințe pentru acreditarea laboratoarelor de analize și încercări.

să asigure accesul evaluatorilor şi experţilor nominalizaţi în mod oficial în toate locaţiile în care se prestează
servicii de evaluare a conformităţii;
să permita accesul la informaţii, documente şi înregistrări aşa cum este necesar pentru evaluarea şi menţinerea
acreditării;
să permita accesul la acele documente care furnizează o imagine detaliată privind nivelul de independenţă şi
imparţialitate al OEC faţă de organismele sale conexe, dacă este cazul;
să permita asistarea la serviciile laboratoarelor de incercari si analize, atunci cînd acest lucru este cerut de
organismul de acreditare;
să declare acreditarea numai pentru domeniul pentru care se va acorda acreditarea;
să nu utilizeze acreditarea într-un mod care să discrediteze organismul de acreditare;
să achite cheltuielile de acreditare, inclusiv a celor de supraveghere conform schemei de calcul stabilită prin
Hotărârea Guvernului
să informeze fără întîrziere organismul de acreditare despre schimbările semnificative legate de: statutul juridic,
comercial, de proprietate sau organizaţional; organizarea, managementul de la cel mai înalt nivel şi personalul cheie;
principalele politici; resurse şi locaţii; domeniul acreditării şi alte elemente care pot afecta capacitatea de a îndeplini
cerinţele de acreditare.