CAPITOLUL V

BILANȚUL DE MATERIALE

5.1 Calculul bilanțului de materiale

Capacitatea de producţie este de 290 vagoane pe campanie
Capacitatea unui vagon este de 10000 kg
Cantitatea de struguri recepţionaţi=2900000 kg
Durata campaniei este de 17 zile, iar un schimb durează 10 h
Cantitatea de struguri recepţionaţi într-o zi=207142,9 kg
Cantitatea de struguri prelucraţi pe oră=20714,29 kg/h

1.Recepţia calitativă şi cantitativă S

S - stuguri aduși la unitatea de vinificaţie

SR - struguri recepţionaţi Recepţiecalitativă şi cantitativă

S = 20714,28571kg/h
P1 = 0,3 % P1 = 62,14286 kg/h
S = SR + P1 Sr P1
SR = 20652,14286 kg/h

2.Zdrobire - desciorchinare

M - mustuială
Sr
SR - struguri recepţionaţi
C - ciorchini
C = 5,0 % C = 1032,607 kg/h
Zdrobire - desciorchinare
P2 = 0,5 % P2 = 103,2607 kg/h
P2 - pierderi la zdrobire - descirchinare
SR = M + C + P 2
M = 19516,275 kg/h M C P2

1
3.Sulfitare

M - mustuială M SO2
SO2 - cantitatea de SO2 folosită
M1 - mustuială sulfitată
P3 - pierderi la sulfitare Sulfitare
P3 = 0,03 % P3 = 5,854883 kg/h

SO2 = 40 mg/kg SO2 = 0,780651 kg/h M1 P3

M + SO2 = M1 + P3
M1 = 19511,20077 kg/h

4. Scurgere mustuială
M1
M1 - mustuială sulfitată
Mr - must răvac
B - boştina scursă Scurgere mustuială
P4 - pierderi la scurgere mustuială
P4 = 0,2 % P4 = 39,0224 kg/h
Mr = 60 % din mustuiala supusă scurgerii Mr = 11706,72kg/h B P4
M1 = Mr + B + P 4
B = M1 - Mr - P4
B = 7765,457906 kg/h

5. Presare discontinuă

B - boştina scursă B
MPd - must de presă discontinuă
Bpd - boștină presată ( presă discontinuă)
MPd = 35 % MPd = 2717,91kg/h Presare discontinuă
P5 = 0,8 % P5 = 62,12366 kg/h
B = MPd + BPd + P5
BPd = B - MPd - P5 MPd Bpd P5

2
BPd = 4985,423976 kg/h
6. Presare continuă

BPd - boștină presată ( presă discontinuă)

MSt1 - must ştuţ 1
MSt2 - must ştuţ 2
MSt3 - must ştuţ 3
T - tescovină
MSt1 = 23 % MSt1 = 1121,72 kg/h Bpd
MSt2 = 29 % MSt2 = 1420,846 kg/h
MSt3 = 27 % MSt3 = 1346,064 kg/h
Presare continuă
P6 = 0,8 % P6 = 39,88339 kg/h
BPd = MSt1 + MSt2 + MSt3 + T+ P6
T = BPd - MSt1 - MSt2 - MSt3 - P6 MSt1 MSt2 MSt 3 T P6
T = 1056,909883 kg/h

7. Asamblarea mustului pentru vinul de calitate superioară

Mr - must răvac
MPd - must de presă discontinuă Mr MPd MSt1
MSt1 - must ştuţ 1
M - must asamblat
Asamblare
P7= 0,2% P7 = 31,0927 kg/h
Mr + MSt1 + MPd = M + P7
M = Mr + MSt1 + MPd - P7
M = 15515,25842 kg/h M P7

8. Limpezire-deburbare M
M -must asamblat B - burbă
ML - must limpezit
Limpezire - deburbare
P8 - pierderi la limpezire
P8 = 0,8 % P8 = 124,1221 kg/h
B = 1,3 % B = 201,6984 kg/h ML B P8

3
 M = ML + B + P8
ML = 15189,43799 kg/h

9. Fermentaţia alcoolică:
ML D
ML - must limpezit
D - drojdie
VCSL - vin de calitate superioară licoros Limpezire - deburbare
P9 - pierderi la fermentare
P9 = 4,2 % P9 = 637,9564 kg/h
D = 4,5 % D = 683,5247kg/h
ML + D = VCSL + P9 VCSL P9
VCSL = 15235,00631 kg/h

10. Tragerea vinului de pe drojdie

VCSL - vin de calitate superioară licoros

VCSLF - vin de calitate superioară licoros final VCSL
D1 - drojdie rezultată de la fermentare
D1 = 7,0 % D1 = 1066,45kg/h Tragerea vinului de pe
drojdie
P10 = 0,7% P10 = 106,645 kg/h
VCSL = VCSLF + D1 + P10
VCSLF = VCSL - D1 - P10 VCSLF D1 P10
VCSLF = 14061,91082kg/h

Obținerea vinului de consum curent

11. Limpezire-deburbare MSt2

MSt2 - must ştuţ 2 B - burbă

MLCC - must limpezit de consum curent Limpezire - deburbare
P11 - pierderi la limpezire
P11 = 0,8 % P11 = 11,36677 kg/h
B = 1,3 % B = 18,471 kg/h MLCC B P11
MSt2 = MLCC + B + P11

4
MLCC = 1391,008kg/h
12. Fermentaţia alcoolică:

MLCC - must limpezit de consum curent MLCC D2

D2 - drojdie
VCC - vin de consum curent
Fermentaţia alcoolică
P12 - pierderi la fermentare
P12 = 4,5 % P12 = 62,59536 kg/h
D2 = 3 % D2 = 41,73024kg/h
ML + D2 = VCC + P12 VCC P12
VCC = 1370,143kg/h

13. Tragereavinului de pedrojdie

VCC - vin de consum curent
VCCF - vin de consum curent final VCC
D3 - drojdierezultată de la fermentare
D3 = 7 % D3 = 95,91001kg/h
Tragereavinului de
P13 = 0,7% P13 = 9,591001 kg/h
pedrojdie
VCC = VCCF + D3 + P13
VCCF = VCC - D3 - P13
VCCF = 1264,642kg/h VCCF D3 P13

Obținerea vinului pentru industrializare

14. Fermentaţia alcoolică:

MSt3 - must ştuţ 3 MSt3 D4

D4 - drojdie
VI - vin pentru industrializare
Fermentaţia alcoolică
P14 - pierderi la fermentare
P14 = 4,9 % P14 = 65,95716 kg/h
D4 = 3 % D4 = 40,38kg/h VI P14
MSt3 + D4 = VI + P14
VI=1239,73 kg/h

5
Prezentarea tabelară a bilanțului de materiale pentru vinul de calitate superioară licoros
MATERIALE INTRATE MATERIALE IEŞITE
Nr.crt. Denumirea Material Simb U.M Valoare Denumirea Material Simbol U.M Valoare
operației ol operației

1 Recepţia Struguri aduși la S kg/h 20714,29 Recepţia calitativă Struguri recepţionaţi SR kg/h 20652,14
calitativă şi unitatea de şi cantitativă
cantitativă vinificaţie
Pierderi la recepţie P1 kg/h 62,14
2 Zdrobire Struguri recepţionaţi SR kg/h 20652,14 Zdrobire Mustuială M kg/h 19516,28
desciorchinare desciorchinare Ciorchini C kg/h 1032,61
Pierderi la zdrobire- P2 kg/h 103,26
descirchinare
3 Sullfitare Mustuială M kg/h 19516,28 Sullfitare Mustuială sulfitată M1 kg/h 19511,20
Dioxid de sulf SO2 kg/h 0,78 Pierderi la sulfitare P3 kg/h 5,85
4 Scurgere Mustuială sulfitată M1 kg/h 19511,20 Scurgere mustuială Must răvac Mr kg/h 11706,72
mustuială
Boştina scursă B kg/h 7765,46
Pierderi la scurgere P4 kg/h 39,02
mustuială

91
5 Presare discontinuă Boştina scursă B kg/h 7765,46 Presare discontinuă Must de presă MPd kg/h 2717,91
discontinuă
Boștină presată Bpd kg/h 4985,42
(presă discontinuă)
Pierderi la presarea P5 kg/h 62,12
discontinuă

92
6 Presare continuă Boștină presată Bpd kg/h 4985,42 Presare continuă Must ştuţ 1 MSt1 kg/h 1121,72
(presă discontinuă)
Must ştuţ 2 MSt2 kg/h 1420,85
Must ştuţ 3 MSt3 kg/h 1346,06
Tescovină T kg/h 1056,91
Pierderi la presarea P6 kg/h 39,88
continuă
7 Asamblarea Must răvac Mr kg/h 11706,72 Asamblarea mustului Must asamblat M kg/h 15515,26
mustului pentru pentru vinul de
Must de presă MPd kg/h 2717,91 Pierderi la asamblare P7 kg/h 31,09
vinul de caliatate caliatate superioară
discontinuă
superioară
Must ştuţ 1 MSt1 kg/h 1121,72
8 Limpezire-deburbare Must asamblat M kg/h 15515,26 Limpezire-deburbare Must limpezit ML kg/h 15189,44
Burbă B kg/h 201,70
Pierderi la limpezire P8 kg/h 124,12
9 Fermentaţia Must limpezit ML kg/h 15189,44 Fermentaţia alcoolică Vin de calitate VCSL kg/h 15235,01
alcoolică superioară
Drojdie D kg/h 683,52 Pierderi la P9 kg/h 637,96
fermentare
10 Tragerea vinului de Vin de calitate VCSL kg/h 15235,01 Tragerea vinului de pe Vin de calitate VCSLF kg/h 14061,91
pe drojdie superioară drojdie superioară final
Drojdie rezultată de D1 kg/h 1066,45
la fermentare
Pierderi la tragerea P10 kg/h 106,65
de pe drojdie

Prezentarea tabelară a bilanțului de materiale pentru vinul de consum curent

Must limpezit MLCC kg/h 1391,01
11 Limpezire-deburbare Must stuţul 2 MSt2 kg/h 1420,85 Limpezire-deburbare Burbă B kg/h 18,471
Pierderi la P11 kg/h 11,37
93
 limpezire
Must limpezit ML kg/h 1391,01 Vin de consum kg/h 1370,14
Fermentaţia Fermentaţia curent VCC
12
alcoolică alcoolică Pierderi la
kg/h 41,73 kg/h 62,60
Drojdie D2 fermentare P12
Vin de consum
VCCF kg/h 1264,64
curent final
Drojdie rezultată de
Tragerea vinului de Vin de consum Tragerea vinului de kg/h 95,91
13 VCC kg/h 1370,14 la fermentare D3
pe drojdie curent pe drojdie

Pierderi la tragerea P13 kg/h 9,59

de pe drojdie

Prezentarea tabelară a bilanțului de materiale pentru vinul pentru industrie

Vin pentru
Must ştuţul 3 MSt3 kg/h 1468,47 VI kg/h 1440,56
Fermentaţia industrializare
14 Fermentaţia alcoolică
alcoolică Pierderi la
Drojdie D kg/h 44,05 P14 kg/h 71,95
fermentare

94
5.2 Consumuri specifice și randamente de fabricație
5.2.1. Calculul randamentului de producție

VCSLF + VCCF+ VI=Vt =16767,12 kg/h vin

VCSLF – vin de calitate superioară, kg/h
VCCF – vin de consum curent, kg/h
VI – vin pentru industrie, kg/h
Vt - cantitatea totală de vin obţinută, kg/h
SR - cantitatea de struguri recepționați, kg/h
SR=20652,14286 kg/h
20652,14286 kg/h struguri........................................................ 16767,12 kg/h vin
100 kg/h struguri...................................................................
=81,18%
5.2.2. Calculul consumurilor specifice
1. Consumul specific de struguri pentru obţinerea vinului:
SR
cs=
Vt
SR - cantitatea de struguri recepționați, kg/h
Vt - cantitatea totală de vin obţinută (VCSLF+VCCF+VI)kg/h
20652,14
cs = =1,23 kg struguri/ kg vin
16767,12
2. Consumul specific de SO2 :
SO2
cs =
Vt
SO2- cantitatea de SO2 folosită la sulfitare, kg/h
Vt – cantitatea totală de vin obţinută , kg/h
0,78
cs = =0,000047 kg SO2/ kg vin
16767,12
3. Consumul specific de drojdii:
D
cs =
Vt
Unde:
D - cantitatea totală de drojdii folosită, kg/h
Vt - cantitatea totală de vin obţinută , kg/h
769,31
cs = =0,045 kg drojdie/ kg vin
16767,12
95
 CAPITOLUL VI
BILANŢ TERMIC LA FERMENTARE
Bilanţul termic la fermentaţie se stabileşte pentru un singur utilaj, unitatea de măsură
fiind șarja şi urmăreşte determinarea temperaturii finale de fermentare.
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO
2

unde:
Qmi -căldura mustului, [kJ/şarjă]
Qr - căldura degajată din reacţie, [kJ/şarjă]
Qmf - căldura ieşită din must după fermentare, [kJ/şarjă]
Qpp -căldura pierdută prin pereţii vasului, [kJ/şarjă]
QpCO2 - căldura pierdută prin degajare de CO2, [kJ/şarjă]
Fermentarea are loc în cisterne metalice cu volum total de 30000 1. La fermentare se
lasă un gol de fermentare =0,85.
Vt=30000 1
Vu=∙Vt= 0,85∙30000=25500 1
Impunem H/D=l,5.
Volumul cisternei apreciată aproximativ cu un cilindru) este:
π ∙ D2 π ∙ D2 π ∙ D3
V= ∙ H= ∙ 1,5∙ D= ∙ 1,5
4 4 4
V =30000l=30 m3
4∙V
D=
√ 1,5 ∙ π
4 ∙30
D=
√ 1,5 ∙ π
=2,94 m ≈ 3 m

H=1,5 ∙ 3=4,5 m
Aria totală a cisternei este:
D2 π ∙ D2 D
A=2∙ π ∙ R ∙ H +2 ∙ π ∙ R2=π ∙ D ∙ H +2 ∙ π ∙
4
=π ∙ D ∙ H +
2 (
=π ∙ D ∙ H +
2 )
3
(
A=π ∙ 3 ∙ 4,5+
2)=56,52 m2

96
 A. Căldura intrată cu mustul inițial
Q m =M m ∙ c m ∙t m
unde:
Mm - şarja de must care intră în cisterna de fermentare, [kg];
cm - capacitatea calorică masică a mustului, [J/kg∙K]
tm - temperatura de intrare a mustului, °C
tm=15°C
text = 12°C
must =1082 kg/m3 pentru mustul asamblat la 15°C ( V.Macovei , „Culegere de
caracteristici termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară" pag. 127).
25500
M m= ρm ∙ V u=1082 ∙ ⇒ M m =27591 [ kg/șarjă ]
1000
cmust =3795,5 [J/kg∙K] pentru mustul asamblat la 15°C ( V.Macovei , „Culegere de
caracteristici termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară" pag. 129).
Qm = 27591∙3795,5 ∙15= 1575179,94 [kJ/şarjă]

B. Cantitatea de căldură degajată prin reacții biochimice

Q r =Q rf +Q rr
Qrf - cantitatea de căldură degajată la fermentare [kJ/şarjă]
Qrr- cantitatea de căldură degajată la respiraţie [kJ/şarjă]
Reacția biochimică la fermentare este următoarea:
C 6 H 12 O6 → 2C 2 H 5 OH +2 CO 2+23,5 kcal
Are loc eliberarea a 23,5∙4,186=98,37 kJ/kg
Reacţia biochimică la respiraţie este următoarea:
C 6 H 12 O 6 → 6 CO2 +6 H 2 O+674 kcal
Are loc eliberarea a 674∙4,186= 2821,364 kJ/kg
Conţinutul în zahăr al mustului este 220g/l. Masa de must dintr-o șarjă este de 27591
kg, iar cantitatea de zahăr dintr-o șarjă va fi de 5610 kg.
Zt =5610 [kg zahăr/şarjă]
 4% din zahărul mustului va fi consumat pentru produşi secundari şi biomasă
4
Z ps = ∙ 5610=224,4 [ kg/ ș arj ă ]
100
 95% din zahărul mustului va fi transformat în alcool
95
Zf= ∙ 5610=5329,5 [ kg /ș arjă ]
100
97
  1% din zahărul mustului va fi folosit la respirația drojdiilor
1
Z r= ∙ 5610=56,10 [ kg /ș arj ă ]
100

Se va calcula cantitatea de căldură degajată la fermentaţie:

C 6 H 12 O 6 → 2C 2 H 5 OH +2 CO 2+23,5 kcal

180g zahăr......2∙44g CO2............................. 23,5kcal (23,5∙4,186 = 98,37 kJ/kg)

1000g zahăr...........x..........................................y
x = 488,88 g CO2
y = 546,50 kJ/kg
Q rf = y ∙ Z f =546,50 ∙5329,5=2912571,75 [ kJ / șa rjă ]
Se va calcula cantitatea de căldură degajată la respiraţie:
C 6 H 12 O 6 → 6 CO2 +6 H 2 O+674 kcal

180g zahăr......6∙44g CO2............................. 674 kcal (674∙4,186 =2821,36 kJ/kg)

1000g zahăr...........a..........................................b
a =1466,67g CO2
b = 15674,22 kJ/kg
Qrr =a ∙ Z r=15674,22 ∙56,10=879323,87 [ kJ /șarjă ]

Cantitatea de căldură degajată din reacţie:

Qr =Qrf +Qrr =2912571,75+ 879323,87=3791895,62 kJ /șarjă

C. Cantitatea de căldură pierdută prin degajare de CO2

Q p CO =M CO umed ∙ c CO ∙t CO
2 2 2 2

unde:
MCO2umed - cantitatea de CO2 umed degajată [ kJ/şarjă]
cCO2- capacitatea calorică masică a CO2 [j/kg∙K]
tCO2- temperatura dioxidului de carbon, tCO2= 15 °C
M CO umed =M CO uscat + Papă + P alcool
2 2

M CO uscat =M CO f + M CO r
2 2 2

unde:

98
 MCO2f - cantitatea de CO2uscat degajat la fermentare, [kg/ şarjă]
MCO2r - cantitatea de CO2 degajat la respiraţia drojdiilor, [kg/șarjă]
Se va calcula cantitatea de CO2 uscat degajat la fermentare din reacţie, pentru
cantitatea de zahăr necesară fermentaţiei:
Fermentare:
180 kg C6H12O6....................2∙44 kg CO2
5329,5 C6Hl206.....................x
x= MCO2f =2605,53 [kg CO2]
 din această cantitate 30% este reţinută în must, deci:
70
M CO f = ∙ 2605,53=1823,87 [kg CO 2]
2
100
Se va calcula cantitatea de CO2 uscat degajat la respiraţia drojdiilor, pentru cantitatea
de zahăr necesară la respiraţia drojdiilor:
Respiraţie:
180 kg C6Hl206.............6∙44kg CO2
56,10 kg C6H1206...............y
y= MCO2r= 82,28 [kg CO2]
M CO uscat =M CO f + M CO r=1823,87+ 82,28=1906,15 [ kg/ șarjă ]
2 2 2

Se calculează pierderile de alcool şi apă pentru o şarjă:

Palc =30 % ∙ M CO f ∙ x s2

Papă =70 % ∙ M CO f ∙ x s2

unde:
xs -conţinutul de umezeală al CO2
xs =0,0167 [kg/şarjă]
Palc =30 % ∙1906,15 ∙ 0,0167=9,14 [ kg /șarjă ]
Papă =70 % ∙ 1906,15 ∙0,0167=21,32 [ kg/ șarjă ]
M CO umed =M CO uscat + Papă + P alcool
2 2

M CO umed =1906,15+21,32+9,14=1936,61 [ kg/șarjă ]

2

Q p CO =M CO umed ∙ c CO ∙t CO
2 2 2 2

Q p CO =1936,61∙ 0,9 ∙293=510684,59 [ kJ / șarjă ]

2

D.Cantitatea de căldură degajată prin pereţii cisternei metalice

Q p=k ∙ A ∙ ∆ t med ∙ τ ∙ 103 [ kJ /șarjă ]

99
 unde:
k- coeficient total de transfer termic, [W/m2∙K]
A- aria totală a cisternei metalice, [m2] A = 56,52 m2
tmed -diferenţa între temperatura mustului şi temperatura mediului exterior, [°C]
tmust = 15°C
text = 12°C
- timpul de fermentare, [s]
= 14 zile
Coeficientul total de transfer termic de căldură se calculează cu formula:
1
k= [ W /m2 ∙ K ]
1 δ p 1
+ +
α 1 λ p α2
unde:
α1 - coeficient parţial de transfer termic prin convecție liberă de la must la pereţii
vasului, [W/m2∙K]
α2 - coeficient parţial de transfer termic prin convecţie liberă de la pereţii vasului la
mediul înconjurător, [W/m2∙K]
δp- grosimea peretelui, [m] ;
λp- conductivitatea termică a materialului din care este construită cisterna, [W/m∙K]
α1 ∙ d e
Nu=
λ
unde:
de - diametru echivalent, m;
de = D = 3m

g ∙ d3 g∙ d 3
Gr= ∙ β ∙ Δ t= ∙ β ∙ Δt
ν2 η 2
()
ρ
unde:
Gr- criteriul Grashoff;
g - acceleraţia gravitaţională, [m/s2];
 - vâscozitatea cinematică a vinului, [m2/s];
β- coeficient de dilatare volumică,

100
 β = 2,066∙10-4 K-1
t - diferenţa de temperatură dintre must şi temperatura suprafeţei peretelui, [°C];
Caracteristicile termofizice ale vinului la temperatura de 15°C sunt:
t=15°C=1028 kg/m3; c=3726,2 J/kg∙K; λ=0,40 W/m∙K; =2,756∙10-3Pa∙s [Viorica
Maria Macovei – ”Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologie şi industria
alimentară”]
9,81 ∙33
Gr= −3 2
∙2,066 ∙ 10−4 ∙ 1=7613614643
2,756 ∙10
( 1028 )
c ∙ η 3726,2∙ 2,756 ∙10−3
Pr= = 25,67
λ 0,4
unde:
c - căldura specifică a vinului la 15°C, J/kg∙K;
- vâscozitatea dinamică a vinului la 15°C, Pa∙s;
λ - conductivitatea termică a vinului la 15°C, W/m∙K;
Gr∙Pr=195468272583,12
Pentru Gr∙Pr > 109 => regim turbulent: c=0,135 n=0,33
n
Nu=c ∙ ( Gr ∙ Pr )
Nu=0,135 ( 195468272583,12 )0,33=718,44
Nu ∙ λ 718,44 ∙0,4
α 1= = =95,79 [ W /m 2 ∙ K ]
de 3
La calculul pierderilor de căldură la aparatele care se găsesc în spaţii închise la
temperaturi ale suprafeţei de până la 15°C, se utilizează formula:
α 2=9,74 +0,07 ∙ ∆ t
t=15-12=3°C
α 2=9,74 +0,07 ∙3=9,95 [ W /m2 ∙ K ]
1 1
k= = =8,97 [ W /m2 ∙ K ]
1 δ p 1 1 0,01 1
+ + + +
α 1 λ p α 2 95,79 17,5 9,95
Q p=k ∙ A ∙ ∆ t med ∙ τ ∙ 103 [ kJ /șarjă ]
Q p=8,97 ∙56,52 ∙3 ∙ 14 ∙24 ∙3600=1839241,081 [ kJ /șarjă ]
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO 2

Q mf =M mf ∙ c mf ∙ t mf

101
 Qmi +Qr −Q p−Q p CO
t mf = 2

M mf ∙ cmf
1461466,52+ 3791895,617−510684,59−1839241,08
t mf =
25321,5 ∙3,726

t mf =30,77 ° C
În concluzie se impune să se facă răcirea cisternei de fermentare utilizând un sistem de
răcire, constituit dintr-o seprentină interioară prin care circulă apă rece.
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO +Q rac
2

Q rac ¿ Q mi +Q r−Q mf −Q p−Q p CO 2

Qmf =M mf ∙ c mf ∙ t mf
Q mf =25321,50∙ 3,726 ∙ 22=2075654 [ kJ /șarjă ]
Qr ac =1461466,52+3791895,617−2075654−510684,59−1839241,08
Q rac =827782,45 [ kJ / șarjă ]
Qrac =W a ∙ ca ∙ ∆ t a ∙ τ r

unde:
Wa - debitul apei de răcire a apei, kg/s;
ca - căldura specifică a apei, kJ/ kg∙K;
ta - diferenţa de temperatură între temperatura apei la ieşire şi temperatura apei la
intare în cisternă, °C;
r -timpul aferent răcirii, s;
Qrac 827782,45
W a= = =0,055 kg /s
c a ∙ ∆ t a ∙ ∙ τ r 4,18 ∙ 3∙ 1209600

Bilanţul termic la fermentaţia mustului de ștuț II destinat obținerii de vin de consum current
se stabileşte pentru un singur utilaj, unitatea de măsură fiind șarja şi urmăreşte determinarea
temperaturii finale de fermentare.
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO 2

unde:
Qmi -căldura mustului, [kJ/şarjă]
Qr - căldura degajată din reacţie, [kJ/şarjă]

102
Qmf - căldura ieşită din must după fermentare, [kJ/şarjă]
Qpp -căldura pierdută prin pereţii vasului, [kJ/şarjă]
QpCO2 - căldura pierdută prin degajare de CO2, [kJ/şarjă]
Fermentarea are loc în cisterne metalice cu volum total de 20000 1. La fermentare se lasă un
gol de fermentare =0,90.
Vt=20000 1
Vu=∙Vt= 0,90∙20000=18 000 1
Cisternele metalice nu sunt standardizate.
Impunem H/D=l,5.
Volumul cisternei apreciată aproximativ cu un cilindru) este:
π ∙ D2 π ∙ D2 π ∙ D3
V= ∙ H= ∙ 1,5∙ D= ∙ 1,5
4 4 4
V =20000l=20 m3
4∙V
D=
√
3

1,5 ∙ π
4 ∙ 20
D=
√
3

1,5 ∙ π
=2,57 m

H=1,5 ∙ 2,6=3,86 m
Aria totală a cisternei este:
D2 π ∙ D2 D
A=2∙ π ∙ R ∙ H +2 ∙ π ∙ R2=π ∙ D ∙ H +2 ∙ π ∙
4
=π ∙ D ∙ H +
2 (
=π ∙ D ∙ H +
2 )
2,57
A=π ∙ 2,57 ∙ 3,86+ ( 2 )=41,49 m 2

A. Căldura intrată cu mustul inițial

Qm =M m ∙ c m ∙t m

unde:
Mm - şarja de must care intră în cisterna de fermentare, [kg];
cm - capacitatea calorică masică a mustului, [J/kg∙K]
tm - temperatura de intrare a mustului, °C
tm=15°C
text = 12°C

103
must =1107 kg/m3 pentru mustul de ștuț II la 15°C ( V.Macovei , „Culegere de caracteristici
termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară" pag. 127).
18000
M m= ρm ∙ V u=1107 ∙ ⇒ M m =19926 [ kg/ș arj ă ]
1000
cmust =3460 [J/kg∙K] pentru mustul de ștuț II la 15°C ( V.Macovei , „Culegere de
caracteristici termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară" pag. 128).
Q m =19926∙ 3460 ∙15=1052541,135[kJ /şarjă]

B. Cantitatea de căldură degajată prin reacții biochimice

Qr =Qrf +Qrr
Qrf - cantitatea de căldură degajată la fermentare [kJ/şarjă]
Qrr- cantitatea de căldură degajată la respiraţie [kJ/şarjă]
Reacția biochimică la fermentare este următoarea
C 6 H 12 O 6 → 2C 2 H 5 OH +2 CO 2+23,5 kcal
Are loc eliberarea a 23,5∙4,186=98,37 kJ/kg

Reacţia biochimică la respiraţie este următoarea:

C 6 H 12 O6 → 6 CO2 +6 H 2 O+674 kcal
Are loc eliberarea a 674∙4,186= 2821,364 kJ/kg
Conţinutul în zahăr al mustului este 200g/l. Masa de must dintr-o șarjă este de 19926 kg, iar
cantitatea de zahăr dintr-o șarjă va fi de 3600 kg.
Zt=3600 [kg zahăr/şarjă]
 4% din zahărul mustului va fi consumat pentru produşi secundari şi biomasă
4
Z ps = ∙ 3600=144 [ kg/ ș arj ă ]
100
 95% din zahărul mustului va fi transformat în alcool
95
Zf= ∙ 3600=3420 [ kg /ș arj ă ]
100
 1% din zahărul mustului va fi folosit la respirația drojdiilor
1
Z r= ∙ 3600=36 [ kg / ș arj ă ]
100

Se va calcula cantitatea de căldură degajată la fermentaţie:

C 6 H 12 O 6 → 2C 2 H 5 OH +2 CO 2+23,5 kcal

104
180g zahăr......2∙44g CO2............................. 23,5kcal (23,5∙4,186 = 98,37 kJ/kg)
1000g zahăr...........x..........................................y
x = 488,88 g CO2
y = 546,50 kJ/kg
Q rf = y ∙ Z f =546,50 ∙3420=1869030 [ kJ /șarjă ]

Se va calcula cantitatea de căldură degajată la respiraţie:

C 6 H 12 O 6 → 6 CO2 +6 H 2 O+674 kcal

180g zahăr......6∙44g CO2............................. 674 kcal (674∙4,186 =2821,36 kJ/kg)

1000g zahăr...........a..........................................b
a =1466,67g CO2
b = 15674,22 kJ/kg
Qrr =b ∙ Z r=15674,22 ∙36=564272 [ kJ / șarjă ]

Cantitatea de căldură degajată din reacţie:

Qr =Qrf +Qrr =1869030+564272=2433302kJ /șarjă

C. Cantitatea de căldură pierdută prin degajare de CO2

Q p CO =M CO umed ∙ c CO ∙t CO
2 2 2 2

unde:
MCO2umed - cantitatea de CO2 umed degajată [ kJ/şarjă]
cCO2- capacitatea calorică masică a CO2 [j/kg∙K]
tCO2- temperatura dioxidului de carbon, tCO2= 15 °C
M CO umed =M CO uscat + Papă + P alcool
2 2

M CO uscat =M CO f + M CO r
2 2 2

unde:
MCO2f - cantitatea de CO2uscat degajat la fermentare, [kg/ şarjă]
MCO2r - cantitatea de CO2 degajat la respiraţia drojdiilor, [kg/șarjă]
Se va calcula cantitatea de CO2 uscat degajat la fermentare din reacţie, pentru cantitatea de
zahăr necesară fermentaţiei:

105
Fermentare:
180 kg C6H12O6................................2∙44 kg CO2
3420 C6Hl206....................................x
x= MCO2f =1672 [kg CO2]
 din această cantitate 30% este reţinută în must, deci:

70
M CO f = ∙ 1672=1170,4 [kg CO 2]
2
100
Se va calcula cantitatea de CO2 uscat degajat la respiraţia drojdiilor, pentru cantitatea de
zahăr necesară la respiraţia drojdiilor:
Respiraţie:
180 kg C6Hl2O6........................6∙44kg CO2
36 kg C6H12O6...............................y
y= MCO2r= 52,8 [kg CO2]
M CO uscat =M CO f + M CO r=1170,4 +52,8=1223,2 [ kg /șarjă ]
2 2 2

Se calculează pierderile de alcool şi apă pentru o şarjă:

Palc =30 % ∙ M CO f ∙ x s2

Papă =70 % ∙ M CO f ∙ x s2

unde:
xs -conţinutul de umezeală al CO2
xs =0,00288 [kg/şarjă]
Palc =30 % ∙1170,4 ∙ 0,0288=10,11 [ kg /șarjă ]
Papă =70 % ∙ 1170,4 ∙ 0,0288=23,60 [ k g /șarjă ]
M CO umed =M CO uscat + Papă + P alcool
2 2

M CO umed =1223,2+10,11+23,60=1256,91 [ kg /șarjă ]

2

Q p CO =M CO umed ∙ c CO ∙t CO
2 2 2 2

kJ
Q p CO =1256,91∙ 0,9 ∙18=320361,9
2 [ ]
șarjă

D. Cantitatea de căldură degajată prin pereţii cisternei metalice

Q p=k ∙ A ∙ ∆ t med ∙ τ ∙ 103 [ kJ /șarjă ]

unde:

106
k- coeficient total de transfer termic, [W/m2∙K]
A- aria totală a cisternei metalice, [m2] A = 41,49 m2
tmed -diferenţa între temperatura mustului şi temperatura mediului exterior, [°C]
tmust = 18°C
text = 15°C
- timpul de fermentare, [s]
= 14 zile
Coeficientul total de transfer termic de căldură se calculează cu formula:
1
k= [ W /m2 ∙ K ]
1 δp 1
+ +
α 1 λ p α2
unde:
α1 - coeficient parţial de transfer termic prin convecție liberă de la must la pereţii vasului,
[W/m2∙K]
α2 - coeficient parţial de transfer termic prin convecţie liberă de la pereţii vasului la mediul
înconjurător, [W/m2∙K]
δp- grosimea peretelui, [m] ;
λp- conductivitatea termică a materialului din care este construită cisterna, [W/m∙K]
α1 ∙ d e
Nu=
λ
unde:
de - diametru echivalent, m;
de = D = 3m

g ∙ d3 g∙ d 3
Gr= ∙ β ∙ Δ t= ∙ β ∙ Δt
ν2 η 2
()
ρ
unde:
Gr- criteriul Grashoff;
g - acceleraţia gravitaţională, [m/s2];
 - vâscozitatea cinematică a vinului, [m2/s];
β- coeficient de dilatare volumică,
β = 2,066∙10-4 K-1
t - diferenţa de temperatură dintre must şi temperatura suprafeţei peretelui, [°C];

107
Caracteristicile termofizice ale vinului la temperatura de 15°C sunt:
t=15°C=1107 kg/m3; c=3481 J/kg∙K; λ=0,47 W/m∙K; =1,96∙10-3 Pa∙s [Viorica Maria
Macovei -Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologii şi industrie alimentară]
9,81 ∙2,57 3
Gr= −3 2
∙2,066 ∙ 10− 4 ∙ 1=17456058463
1,96 ∙10
( 1107 )
c ∙ η 3481∙ 1,96 ∙10−3
Pr= = =14,51
λ 0,47
unde:
c - căldura specifică a vinului la 18°C, J/kg∙K;
- vâscozitatea dinamică a vinului la 18°C, Pa∙s;
λ - conductivitatea termică a vinului la 18°C, W/m∙K;
Gr∙Pr=253401058382,01
Pentru Gr∙Pr > 109 => regim turbulent: c=0,135 n=0,33

Nu=c ∙ ( Gr ∙ Pr )n
0,33
Nu=0,135 ( 253401058382,01 ) =782,7
Nu ∙ λ 718,44 ∙0,4
α 1= = =122,62 [ W /m2 ∙ K ]
de 3
La calculul pierderilor de căldură la aparatele care se găsesc în spaţii închise la temperaturi
ale suprafeţei de până la 15°C, se utilizează formula:
α 2=9,74 +0,07 ∙ ∆ t
t=18-15=3°C
α 2=9,74 +0,07 ∙3=9,95 [ W /m2 ∙ K ]
1 1
k= = =9,16 [ W / m2 ∙ K ]
1 δ p 1 1 0,01 1
+ + + +
α 1 λ p α 2 122,62 17,5 9,95
Q p=k ∙ A ∙ ∆ t med ∙ τ ∙ 103 [ kJ /șarjă ]
Q p=9,16 ∙ 41,49∙ 3 ∙14 ∙ 24 ∙ 3600=1378574824 [ kJ / șarjă ]
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO 2

Qmf =M mf ∙ c mf ∙ t mf
Qmi +Qr −Q p−Q p CO
t mf = 2

M mf ∙ cmf

108
 1052541,135+2433302−1378574824−320361,9
t mf =
19926 ∙ 3481

t mf =30,08 ° C
În concluzie se impune să se facă răcirea cisternei de fermentare utilizând un sistem de răcire,
constituit dintr-o seprentină interioară prin care circulă apă rece.
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO +Q rac
2

Q rac ¿ Qmi +Q r−Q mf −Q p−Q p CO 2

Qmf =M mf ∙ c mf ∙ t mf
Q mf =19926 ∙3700 ∙18=1327071,6 [ kJ /șarjă ]
Qrac =1052541,135+ 2433302−1327071,6−1378574824−320361,9
Q rac =759834,81 [ kJ /șarjă ]
Qrac =W a ∙ ca ∙ ∆ t a ∙ τ r

unde:
Wa - debitul apei de răcire a apei, kg/s;
ca - căldura specifică a apei, kJ/ kg∙K;
ta - diferenţa de temperatură între temperatura apei la ieşire şi temperatura apei la intare în
cisternă, °C;
r -timpul aferent răcirii, s;
Qrac 759834,81
W a= = =0,05 kg /s
c a ∙ ∆ t a ∙ ∙ τ r 4,18 ∙ 3∙ 1209600

Bilanţul termic la fermentaţie mustului de ștuț III destinat obținerii de vin pentru industrie se
stabileşte pentru un singur utilaj, unitatea de măsură fiind șarja şi urmăreşte determinarea
temperaturii finale de fermentare.
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO 2

unde:
Qmi -căldura mustului, [kJ/şarjă]
Qr - căldura degajată din reacţie, [kJ/şarjă]
Qmf - căldura ieşită din must după fermentare, [kJ/şarjă]
Qpp - căldura pierdută prin pereţii vasului, [kJ/şarjă]

109
QpCO2 - căldura pierdută prin degajare de CO2, [kJ/şarjă]
Fermentarea are loc în cisterne metalice cu volum total de 15 000 1. La fermentare se lasă un
gol de fermentare =0,95.
Vt=15 000 1
Vu=∙Vt= 0,95∙15000=14250 1
Cisternele metalice nu sunt standardizate.
Impunem H/D=l,5.
Volumul cisternei apreciată aproximativ cu un cilindru) este:
π ∙ D2 π ∙ D2 π ∙ D3
V= ∙ H= ∙ 1,5∙ D= ∙ 1,5
4 4 4
V =15000 l=15 m3
4∙V
D=
√
3

1,5 ∙ π
4 ∙15
D=
√
3

1,5 ∙ π
=2,34 m

H=1,5 ∙ 2,34=3,5 m
Aria totală a cisternei este:
D2 π ∙ D2 D
A=2∙ π ∙ R ∙ H +2 ∙ π ∙ R2=π ∙ D ∙ H +2 ∙ π ∙
4
=π ∙ D ∙ H +
2 (
=π ∙ D ∙ H +
2 )
2,34
A=π ∙ 2,34 ∙ 3,5+ ( 2 )=34,25 m 2

A. Căldura intrată cu mustul inițial

Qm =M m ∙ c m ∙t m

unde:
Mm - şarja de must care intră în cisterna de fermentare, [kg];
cm - capacitatea calorică masică a mustului, [J/kg∙K]
tm - temperatura de intrare a mustului, °C
tm=18°C
text = 15°C
must =1085 kg/m3 pentru mustul de ștuț III 15°C ( V.Macovei , „Culegere de caracteristici
termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară" pag. 127).
14250
M m= ρm ∙ V u=1085 ∙ ⇒ M m=15418,5 [ kg/ ș arj ă ]
1000

110
cmust =3460 [J/kg∙K] pentru mustul de ștuț III 15°C ( V.Macovei , „Culegere de caracteristici
termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară" pag. 128).
Q m =15418,5∙ 3460 ∙15=814443,72[kJ / şarjă]

B. Cantitatea de căldură degajată prin reacții biochimice

Qr =Qrf +Qrr
Qrf - cantitatea de căldură degajată la fermentare [kJ/şarjă]
Qrr- cantitatea de căldură degajată la respiraţie [kJ/şarjă]
Reacția biochimică la fermentare este următoarea:
C 6 H 12 O 6 → 2C 2 H 5 OH +2 CO 2+23,5 kcal
Are loc eliberarea a 23,5∙4,186=98,37 kJ/kg

Reacţia biochimică la respiraţie este următoarea:

C 6 H 12 O6 → 6 CO2 +6 H 2 O+674 kcal
Are loc eliberarea a 674∙4,186= 2821,364 kJ/kg
Conţinutul în zahăr al mustului este 200g/l. Masa de must dintr-o șarjă este de 19926 kg, iar
cantitatea de zahăr dintr-o șarjă va fi de 3600 kg.
Zt=3600 [kg zahăr/şarjă]
 4% din zahărul mustului va fi consumat pentru produşi secundari şi biomasă
4
Z ps = ∙ 2137,5=85,5 [ kg/ ș arj ă ]
100
 95% din zahărul mustului va fi transformat în alcool
95
Zf= ∙ 2137,5=2030,63 [ kg /ș arj ă ]
100
 1% din zahărul mustului va fi folosit la respirația drojdiilor
1
Z r= ∙ 2137,5=21,38 [ kg /ș arj ă ]
100

Se va calcula cantitatea de căldură degajată la fermentaţie:

C 6 H 12 O 6 → 2C 2 H 5 OH +2 CO 2+23,5 kcal

180g zahăr......2∙44g CO2............................. 23,5kcal (23,5∙4,186 = 98,37 kJ/kg)

1000g zahăr...........x..........................................y

111
x = 488,88 g CO2
y = 546,50 kJ/kg
Q rf = y ∙ Z f =546,50 ∙2030,63=1109736,56 [ kJ /șarjă ]

Se va calcula cantitatea de căldură degajată la respiraţie:

C 6 H 12 O 6 → 6 CO2 +6 H 2 O+674 kcal

180g zahăr......6∙44g CO2............................. 674 kcal (674∙4,186 =2821,36 kJ/kg)

1000g zahăr...........a..........................................b
a =1466,67g CO2
b = 15674,22 kJ/kg
Qrr =b ∙ Z r=15674,22 ∙21,38=335036,5 [ kJ /șarjă ]

Cantitatea de căldură degajată din reacţie:

Qr =Qrf +Qrr =1109736,56 +335036,5=1444773,063 kJ /șarjă

C.Cantitatea de căldură pierdută prin degajare de CO2

Q p CO =M CO umed ∙ c CO ∙t CO
2 2 2 2

unde:
MCO2umed - cantitatea de CO2 umed degajată [ kJ/şarjă]
cCO2- capacitatea calorică masică a CO2 [j/kg∙K]
tCO2- temperatura dioxidului de carbon, tCO2= 15 °C
M CO umed =M CO uscat + Papă + P alcool
2 2

M CO uscat =M CO f + M CO r
2 2 2

unde:
MCO2f - cantitatea de CO2uscat degajat la fermentare, [kg/ şarjă]
MCO2r - cantitatea de CO2 degajat la respiraţia drojdiilor, [kg/șarjă]
Se va calcula cantitatea de CO2 uscat degajat la fermentare din reacţie, pentru cantitatea de
zahăr necesară fermentaţiei:
Fermentare:
180 kg C6H12O6................................2∙44 kg CO2
2030,63 C6Hl206...............................x

112
x= MCO2f =992,75 [kg CO2]
 din această cantitate 30% este reţinută în must, deci:

70
M CO f = ∙ 992,75=694,92[kg CO 2]
2
100
Se va calcula cantitatea de CO2 uscat degajat la respiraţia drojdiilor, pentru cantitatea de
zahăr necesară la respiraţia drojdiilor:
Respiraţie:
180 kg C6 H l2O6.......................6∙44kg CO2
21,38 kg C 6 H 1 2 O 6 .......................y
y= MCO2r= 31,35 [kg CO2]
M CO uscat =M CO f + M CO r=694,92+31,35=726,28 [ kg /șarjă ]
2 2 2

Se calculează pierderile de alcool şi apă pentru o şarjă:

Palc =30 % ∙ M CO f ∙ x s 2

Papă =70 % ∙ M CO f ∙ x s 2

unde:
xs -conţinutul de umezeală al CO2
xs =0,00288 [kg/şarjă]
Palc =30 % ∙ 694,92∙ 0,0288=6 [ kg /șarjă ]
Papă =70 % ∙ 694,92∙ 0,0288=14,01 [ kg /șarjă ]
M CO umed =M CO uscat + Papă + P alcool
2 2

M CO umed =726,28+6+14,01=746,29 [ kg /șarjă ]

2

Q p CO =M CO umed ∙ c CO ∙t CO
2 2 2 2

Q p CO =746,29∙ 0,9 ∙ 18=312089,88 [ kJ /șarjă ]

2

C. Cantitatea de căldură degajată prin pereţii cisternei metalice

Q p=k ∙ A ∙ ∆ t med ∙ τ ∙ 103 [ kJ /șarjă ]

unde:
k- coeficient total de transfer termic, [W/m2∙K]
A- aria totală a cisternei metalice, [m2] A = 41,49 m2
tmed -diferenţa între temperatura mustului şi temperatura mediului exterior, [°C]
tmust = 18°C

113
text = 15°C
- timpul de fermentare, [s]
= 14 zile
Coeficientul total de transfer termic de căldură se calculează cu formula:
1
k= [ W /m2 ∙ K ]
1 δp 1
+ +
α 1 λ p α2
unde:
α1 - coeficient parţial de transfer termic prin convecție liberă de la must la pereţii vasului,
[W/m2∙K]
α2 - coeficient parţial de transfer termic prin convecţie liberă de la pereţii vasului la mediul
înconjurător, [W/m2∙K]
δp- grosimea peretelui, [m] ;
λp- conductivitatea termică a materialului din care este construită cisterna, [W/m∙K]
α1 ∙ d e
Nu=
λ
unde:
de - diametru echivalent, m;
de = D = 3m

g ∙ d3 g∙ d 3
Gr= ∙ β ∙ Δ t= ∙ β ∙ Δt
ν2 η 2
()
ρ
unde:
Gr- criteriul Grashoff;
g - acceleraţia gravitaţională, [m/s2];
 - vâscozitatea cinematică a vinului, [m2/s];
β- coeficient de dilatare volumică,
β = 2,066∙10-4 K-1
t - diferenţa de temperatură dintre must şi temperatura suprafeţei peretelui, [°C];
Caracteristicile termofizice ale vinului la temperatura de 18°C sunt:
t=15°C=1085 kg/m3; c=3460 J/kg∙K; λ=0,4 W/m∙K; =2,6∙10-3 Pa∙s [Viorica Maria
Macovei -Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologii şi industrie alimentară]

114
 9,81∙ 2,34 3
Gr= −3 2
∙2,066 ∙ 10− 4 ∙ 1=952962627
1,96 ∙10
( 1085 )
c ∙ η 3460 ∙2,6 ∙ 10−3
Pr= = =22,49
λ 0,4
unde:
c - căldura specifică a vinului la 18°C, J/kg∙K;
- vâscozitatea dinamică a vinului la 18°C, Pa∙s;
λ - conductivitatea termică a vinului la 18°C, W/m∙K;
Gr∙Pr=214321294914,60
Pentru Gr∙Pr > 109 => regim turbulent: c=0,135 n=0,33

Nu=c ∙ ( Gr ∙ Pr )n
0,33
Nu=0,135 ( 214321294914,60 ) =740,6
Nu ∙ λ 740,6∙ 0,4
α 1= = =98,74 [ W /m 2 ∙ K ]
de 2,34
La calculul pierderilor de căldură la aparatele care se găsesc în spaţii închise la temperaturi
ale suprafeţei de până la 15°C, se utilizează formula:
α 2=9,74 +0,07 ∙ ∆ t
t=18-15=3°C
α 2=9,74 +0,07 ∙3=9,95 [ W /m2 ∙ K ]
1 1
k= = =8,99 [ W /m2 ∙ K ]
1 δp 1 1
+
0,01
+
1
+ +
α 1 λ p α2 98,74 17,5 9,95

Q p=k ∙ A ∙ ∆ t med ∙ τ ∙ 103 [ kJ /șarjă ]

Q p=8,99∙ 34,25 ∙3 ∙ 14 ∙24 ∙3600=1117810,59 [ kJ /șarjă ]
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO 2

Qmf =M mf ∙ c mf ∙ t mf
Qmi +Qr −Q p−Q p CO
t mf = 2

M mf ∙ cmf
814443,71+1444773,06−1117810,59−312089,88
t mf =
15418,5∙ 3460

t mf =19,8 ° C

115
În concluzie se impune să se facă răcirea cisternei de fermentare utilizând un sistem de răcire,
constituit dintr-o seprentină interioară prin care circulă apă rece.
Q mi +Q r =Q mf + Q p+ Q p CO +Q rac
2

Q rac ¿ Qmi +Q r−Q mf −Q p−Q p CO 2

Q mf =M mf ∙ c mf ∙ t mf
Qmf =15418,5∙ 3700 ∙18=1026872,1 [ kJ /șarjă ]

Q rac =814443,71+ 1444773,06−1117810,59−312089,88−1026872,1

Qrac =102444,21 [ kJ /șarjă ]
Q rac =W a ∙ ca ∙ ∆ t a ∙ τ r

unde:
Wa - debitul apei de răcire a apei, kg/s;
ca - căldura specifică a apei, kJ/ kg∙K;
ta - diferenţa de temperatură între temperatura apei la ieşire şi temperatura apei la intare în
cisternă, °C;
r -timpul aferent răcirii, s;
Q rac 102444,21
W a= = =0,0067 kg /s
c a ∙ ∆ t a ∙ ∙ τ r 4,18 ∙ 3∙ 1209600

116