MORFOLOGIA BASMULUI

V. I. Propp
În româneşte de Radu Nicolau, studiu introductiv şi note de Radu Niculescu,
Ed. Univers, Bucureşti, 1970

Capitolul III – Funcţiile personajelor (pp. 30-65)

-funcţiile personajelor în ordinea impusă de basm (p. 30); pt fiecare (p. 30):
1. o succintă expunere a esenţei ei
2. o definiţie prescurtată într-un singur cuvânt
3. semnul ei convenţional
-exemplele au menirea de a ilustra şi demonstra existenţa funcţiei ca o unitate de ordinul genului (nu ca specie)
(p. 30)
-basmul începe cu o situaţie iniţială oarecare. Sunt enumeraţi membrii familiei sau viitorul erou este introdus pur
şi simplu în scenă fie prin menţionarea directă a numelui, fie prin descrierea condiţiei sale. Această situaţie nu
constituie o funcţie, dar e un element important al morfologiei

I. Unul din membrii familiei pleacă de acasă (absenţa) (p. 31)

1. poate pleca de acasă un membru al generaţiei vârstnice; părinţii pleacă la lucru
2. moartea părinţilor – formă întărită de absenţă
3. uneori, cei tineri pleacă

II. O interdicţie este specificată eroului (interdicţia) (p. 31-32)

2. porunca sau propunerea reprezintă o formă răsturnată a interdicţiei

III. Interdicţia este călcată (încălcarea) (pp. 32-33)

-un nou personaj îşi face apariţia – răufăcătorul (p. 32); rolul său: de a tulbura liniştea familiei fericite, de
a aduce cu sine o nenorocire; poate fi zmeul, tâlharii, mama vitregă etc. (p. 33)

IV. Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile (iscodirea) (p. 33)

V. Răufăcătorul obţine informaţii asupra victimei sale (divulgarea) (p. 33-34)

VI. Răufăcătorul încearcă să-şi înşele victima pt a pune stăpânire pe ea sau pe averea ei (vicleşugul) (p. 34)
-înainte de toate, răufăcătorul ia înfăţişarea altei făpuri (p. 34)

VII. Victima se lasă înţelată ajutându-şi astfel fără să vrea duşmanul (complicitatea) (p. 34-35)
-interdicţiile sunt întotdeauna călcate, air propunerile înşelătoare – întotdeauna acceptate şi îndeplinite (p.
35)

VIII. Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia dintre membrii familiei (prejudicierea) (pp. 35-39)
-această funcţie reprezintă factorul motor propriu-zis al basmului. Absenţa, încălcarea interdicţiei,
divulgarea, reuşita înşelăciunii pregătesc această funcţie, o fac posibilă sau îi uşurează concretizarea; primele 7 fcţ
pot fi considerate ca o parte pregătitoare a basmului, în timp ce prejudicierea lansează intriga propriu-zisă, este
punctul ei de înnodare (p. 35)
-răufăcătorul răpeşte pe cineva (ex. zmeul –fata de împărat) (p. 35); fură sau ia cu de-a sila unealta
năzdrăvană (p. 35); fură sau distruge recolta; fură lumina zilei; săvârşeşte un rapt în altă formă; vatămă trupeşte;
determină o bruscă dispariţie (p. 36); cere să-i fie dată victima sau o ademeneşte; izgoneşte pe cineva; porunceşte
ca cineva să fie aruncat în mare; vrăjeşte o făptură sau un lucru; săvârşeşte o substituire; dă poruncă să fie ucis
cineva; săvârşeşte un omor (p. 37); închide în temniţă, ţine cu sila; ameninţă cu căsătorie silită; ameninţă cu un act
de canibalism; chinuie victima în timpul nopţii; porneşte la război (p. 38)
VIIIa. Unuia din membrii familiei îi lipseşte ceva, doreşte să aibă un lucru oarecare (lipsa) (p. 39)

IX. Nenorocirea sau lipsa sunt comunicate, eroului i se adresează o rugpminte sau o poruncă, el este trimis undeva
sau lăsat să plece (mijlocirea, momentul de legătură) (p. 40-42)
-această fcţ introduce eroul în basm. Eroii basmului sunt de 2 feluri: căutători şi eroi-victimă (p. 40)
 -strigare publică într-ajutor, după care eroul este trimis să ajute pe cel în nevoie; eroul este trimis direct să
săvârşească o anume faptă; eroul este lăsat să plece de acasă; nenorocirea este comunicată; eroul izginit este dus
de acasă (p. 41); eroul condamnat la moarte este lăsat în taină să scape; se cântă un cântec de jale (p. 42)

X. Căutătorul accesptă sau se hotărăşte să întreprindă contraacţiunea (contraacţiunea incipientă) (p. 42)
-moment specific doar pt basmele în care eroul este un căutător (p. 42)

XI. Eroul pleacă de acasă (plecarea) (p. 42-43)

-îşi face apariţia un nou personaj: donatorul (furnizorul); de obicei, întâlnit întâmplător pe drum (p. 43)

XII. Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat etc., pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau
cu ajutorul năzdrăvan (prima fcţ a donatorului) (p. 43-45)
-donatorul îl încearcă pe erou; donatorul îl salută şi îl iscodeşte pe erou (p. 43); un muribund sau un mort
cere să i se facă un serviciu; captivul cere să fie eliberat; eroul este rugat să cruţe pe cineva; eroul este rugat să
arbitreze într-o ceartă; alte rugăminţi (p. 44); o făptură vrăjmaşă încearcă să-l ducă la pieire pe erou; făptura
vrăjmaşă intră în luptă cu eroul; se arată eroului unealta năzdrăvană, i se propune un schimb pt obţinerea ei (p. 45)

XIII. Eroul reacţionează la acţiunea viitorului donator (reacţia eroului) (p. 45-46)
-eroul (nu) face faţă încercării; (nu) răspunde la salut; (nu) aduce la îndeplinire rugămintea mortului (p.
45); dă drumul captivului; cruţă pe cel care îi cere să-l lase cu viaţă; face împărţeala şi îi împacă pe cei ce se
ceratu; face un alt serviciu oarecare; scapă de cursa ce i se întinde atacând pe vrăjmaş cu mijloacele pe care acesta
voia să le folosească împotriva lui; (nu) învinge făptura vrăjmaşă; acceptă schimbul, dar foloseşte de îndată
puterea npzdrăvană a obiectului primit împotriva celui care i-l dăduse (p. 46)

XIV. Unealta năzdrăvană intră în posesia eroului (înzestrarea, obţinerea uneltei năzdrăvane) (p. 46-52)
-unelte năzrdăvane pot fi: animale, obiecte din care apar ajutoare, obiecte cu însuşiri miraculoase; calităţi
dăruite dinrect (p. 46)
-forme de transmitere: unealta năzdrăvană este transmisă direct; este indicată; este produsă; este vândută
şi cumpărată; este obţinută din întâmplare; apare brusc cu de la sine putere; este băută sau mâncată (p. 47); este
furată; diferite personaje se pun ele însele la dispoziţia eroului (p. 48)

XV. Eroul este adus – în zbor, călare, pe jos – la locul unde se află obiectul căutării lui (deplasarea spaţială între
două împărăţii, călăuzirea) (pp. 52-53)
-eroul zboară prin aer; se deplasează pe pământ sau pe apă (p. 52); este condus; i se arată drumul; se
foloseşte de mijloace imobile de comunicaţie; urmăreşte o urmă de sânge (p. 53)

XVI. Eroul şi răufăcătorul intră în luptă directă (lupta) (pp. 53-54)

-luptă dreaptă; se întrec între ei (p. 53); se joacă cărţi (p. 54)

XVII. Eroul este însemnat (marcarea, însemnarea) (p. 54)

-semnul se aplică pe corp (ex. rană din timpul luptei); primeşte un inel sau un ştergar (p. 54)

XVIII. Răufăcătorul este învins (victoria) (p. 54)

-în luptă dreaptă, în întrecere; pierde la cărţi; pierde la măsurarea la cîntar; este ucis fără o luptă
prealabilă; este izgonit

XIX. Nenorocirea sau lipsa iniţială este remediată (remedierea) (pp. 54-57)
-obiectul căutării este răpit cu forţa sau prin viclenie; este dobândit de mai multe personaje laolaltă,
acţiunile lor succedânsu-se foarte repede; este obţinut cu ajutorul unor momeli; dobândirea sa este rezultatul direct
al acţiunilor precedente (p. 55); este dobândit fulgerător prin folosirea uneltei năzdrăvane; sărăcia este alungată
din casă prin folosirea uneltei năzdrăvane; obiectul căutării este prins; făptura lovită de o vrajă îşi recapătă fiinţa
dinainte; ucisul este înviat (p. 56)

XX. Eroul se întoarce (întoarcerea) (p. 57)

-în general, la fel ca plecarea (aceleaşi forme)
XXI. Eroul este urmărit (urmărirea, goana) (pp. 57-58)
-urmăritorul zboară să-l prindă pe erou; îl cere pe vinovat; îl urmăreşte pe erou, prefăcându-se fulgerător
în felurite animale; se prefac îm obiecte atrăgătoare şi se postează în drumul eroului (p. 57); încearcă să-l înghită
pe erou; înearcă să-l omoare; încearcă să roadă copacul pe care eroul şi-a găsit scăparea (p. 58)

XXII. Eroul scapă de urmărire (salvarea) (pp. 58-60)

-eroul zboară prin aer; fuge şi seamănă obstacole în drumul urmăritorului; în timp ce fuge, se preface în
obiecte care îl fac de nerecunoscut; fugind de urmăritori, se ascunde; se ascunde la făurari; scapă cu fuga,
prefăcându-se fulgerător în tot felul de animale, pietre etc. (p. 58); evită ispitele pregătite în drumul lui de
zmeoaicele metamorfozate; nu se lasă înghiţit; scapă de atentatul la viaţa lui; sare în alt copac (p. 59)

XXIII. Eroul soseşte acasă sau într-o altă ţară fără să fie recunoscut (sosirea incognito) (p. 60-61)
-2 cazuri: soseşte acasă sau la culrtea altui împărat (p. 61)

XXIV. Pretinsul erou formulează pretenţiile sale neîntemeiate (pretenţiile neîntemeiate) (p. 61)

XXV. Eroul are de făcut faţă unei grele încercări (încercarea grea) (pp. 61-62)
-unul dintre elementele favorite ale basmului (p. 61)
-încercarea mâncatului şi băutului, a focului, a ghicitului, a alegerii, a ascunsului (p. 61); a puterii/vitejiei;
a răbdării (p. 62)

XXVI. Încercarea este trecută cu succes (soluţia) (p. 62)

XXVII. Eroul este recunoscut (recunoaşterea) (p. 62)

-după un semn sau după un obiect dat lui anterior (p. 62)

XXVIII. Răufăcătorul sau falsul erou este demascat (demascarea) (p. 63)

XXIX. Eroul capătă o nouă înfăţişare (transfigurarea) (pp. 63-64)

- eroul capătă o nouă înfăţişare direct prin acţiunea magică a ajutorului; zideşte un palat minunat; îmbracă
straie noi; forme raţionalizate şi umoristice (p. 63)

XXX. Răufăcătorul este pedepsit (pedeapsa) (p. 64)

XXXI. Eroul se căsătoreşte şi se înscăunează împărat (căsătoria) (p. 64)

CONCLUZII (p. 65):

-numărul funcţiilor – extrem de redus (31 de funcţii)
-funcţiile decurg una dintr-alta sub imperiul necesităţii logice
-un număr mare de fcţ sunt dispuse în perechi (interdicţie-încălcare, luptă-victore); altele pot fi dispuse pe
grupe