Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
26. Descrieți grupele de conturi și modul de contabilizare a veniturilor bugetare din impozite, taxe,
contribuții și prime de asigurări obligatorii
Tipurile şi cotele impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, modul de administrare a acestora, precum şi
delimitarea lor între componentele bugetului public naţional se stabilesc şi se reglementează de Codul fiscal
şi de alte acte legislative.
Unele institulii sunt întreținute din contul Transferurilor primite în cadrul bugetului public naţional de la
alte instituții de diferite nivele, pentru care aceste transferuri sunt înregistrate ca Cheltuieli privind
„Transferuri acordate în cadrul bugetului public naţional” și sunt destinate generalizării informaţiei privind
decontările între bugete.
Înregistarea veniturilor bugetare în contabilitatea Instituțiilor Publice
Debitul Creditul
Conținutul operațiunii economice subcontului subcontului
1 2 3
1 Încasarea în buget a impozitului pe venit reținut din salariu 431100 111110
Încasarea în buget a impozitului pe venitul obţinut din activitatea de 431100
111210
2 întreprinzător
3 Încasarea în buget a impozitului reţinut la sursa de plată” 431100 111220
Încasarea în buget a impozitului reţinut din suma dividendelor achitate şi 431100
111230
4 veniturilor îndreptate fondatorilor - întreprinzătorilor individuali”
5 Încasarea în buget a impozitului pe venitul din activitatea operațională” 431100 111240
6 Încasarea impozitului funciar în monedă naţională 431100 1131XX
7 Încasarea impozitului pe bunurile imobiliare în monedă naţională 431100 1132XX
Încasarea în buget a Taxei pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi 431100
114110
8 serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova”
Încasarea în buget a taxei pe valoarea adaugată la marfurile importate 431100 114120
9 Etc. 431100 1xxxxx
Încasarea în bugetul local de nivelul I a taxei pentru amenajarea teritoriului 431100 114412
La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:
-măsurarea venitului, adică determinarea mărimii (sumei) acestuia, care trebuie să fie reflectată în
contabilitate şi rapoartele financiare;
-constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie reflectat
în contabilitate şi rapoartele financiare
Conturile din subclasa 11 „Impozite şi taxe” sînt destinate generalizării informaţiei privind veniturile
calculate/încasate la bugetul public naţional din impozite şi taxe şi cuprind următoarele grupuri de conturi:
111 „Impozite pe venit”
113 „Impozite pe bunurile imobiliare”
114 „Impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii”
115 „Taxa asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe”.
Grupa de conturi 111„Impozite pe venit” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul perioadei
de gestiune din impozitul pe venit. În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate/încasate din
impozite pe venit, iar în debit – restituirea impozitului pe venit şi trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor
acumulate la rezultatul executării bugetului.
Grupa de conturi 113 „Impozite pe proprietate” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul
perioadei de gestiune din impozite pe proprietate.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate/încasate din impozite pe proprietate, iar în debit –
restituirea impozitului pe proprietate şi trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la urma executării
bugetului.
Grupa de conturi 114 „Impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii” reprezintă suma tuturor veniturilor
calculate/încasate pe parcursul perioadei de gestiune din impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate/încasate din impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii,
iar în debit – restituirea impozitului şi taxelor pe mărfuri şi servicii şi trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor
acumulate la rezultatul executării bugetului.
Grupa de conturi 115 „Taxe asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe” reprezintă suma tuturor
veniturilor calculate/încasate pe parcursul perioadei de gestiune din taxe asupra comerţului exterior şi
operaţiunilor externe.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate/încasate din taxe asupra comerţului exterior şi
operaţiunilor externe, iar în debit – restituirea taxei asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe şi
trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Conturile din subclasa 12 „Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii” sînt destinate generalizării
informaţiei privind veniturile acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală şi cuprind următoarele grupuri de conturi:
121 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”
122 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”.
Grupa de conturi 121 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii” reprezintă suma tuturor
veniturilor încasate pe parcursul perioadei de gestiune din contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate/încasate din contribuţii de asigurări sociale de stat
obligatorii, iar în debit – restituirea contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii şi trecerea la sfîrşitul
anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării de casă.
Grupa de conturi 122 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală” cuprinde următoarele conturi:
1221 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi
la alte recompense, achitate de angajatori şi angajaţi”
1222 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, achitate de persoane fizice cu
reşedinţa sau domiciliul în Republica Moldova”.
27. Descrieți grupele de conturi și modul de contabilizare a veniturilor bugetare din granturi primite
și a altor venituri bugetare
Conturile din subclasa 13 „Granturi primite” sînt destinate generalizării informaţiei privind granturile
primite de la guvernele altor state şi organizaţiile internaţionale şi cuprind următoarele grupuri de conturi:
131 „Granturi primite de la guvernele altor state”
132 „Granturi primite de la organizaţiile internaţionale”.
Grupa de conturi 131 „Granturi primite de la guvernele altor state” reprezintă granturile primite de la
guvernele altor state.
În creditul acestor conturi se reflectă granturi primite da la guvernele altor state, iar în debit – trecerea la
sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Grupa de conturi 132 „Granturi primite de la organizaţiile internaţionale” reprezintă granturile primite de
la organizaţiile internaţionale.
În creditul acestor conturi se reflectă granturi primite de la organizaţiile internaţionale, iar în debit – trecerea
la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Conturile din subclasa 14 „Alte venituri” sînt destinate generalizării informaţiei privind alte încasări şi
venituri, nereflectate în subclasele precedente şi cuprind următoarele grupuri de conturi:
141 „Venituri din proprietate”
142 „Venituri din vînzarea mărfurilor şi serviciilor”
143 „Amenzi şi sancţiuni”
144 „Donaţii voluntare”
145 „Alte venituri şi venituri neidentificate”
149 „Alte venituri şi finanţări”.
Grupa de conturi 141 „Venituri din proprietate” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul
perioadei de gestiune din venituri din proprietate.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile încasate din proprietate, iar în debit – restituirea veniturilor din
proprietate şi trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Grupa de conturi 142 „Venituri din vînzarea mărfurilor şi serviciilor” reprezintă suma tuturor veniturilor
încasate pe parcursul perioadei de gestiune din venituri din vînzarea mărfurilor şi serviciilor.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile din venituri din vînzarea mărfurilor şi serviciilor, iar în debit –
trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la rezultate.
Evidenţa operaţiilor de calculare a veniturilor se ţine în borderoul cumulativ privind calcularea veniturilor
aferente mijloacelor colectate f. nr.NC-3 (nota de contabilitate nr.3).
Grupa de conturi 143 „Amenzi şi sancţiuni” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul perioadei
de gestiune din amenzi şi sancţiuni.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile din amenzi şi sancţiuni, iar în debit – restituirea amenzilor şi
sancţiuni şi trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la rezultate.
Grupa de conturi 144 „Donaţii voluntare” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate/obţinute din donaţii
voluntare şi ajutoare umanitare din afara sistemului bugetar.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile din donaţii voluntare şi ajutoare umanitare, iar în debit – trecerea
la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate din donaţii voluntare şi ajutoare umanitare la rezultatul financiar.
Grupa de conturi 145 „Alte venituri şi venituri neidentificate” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe
parcursul perioadei de gestiune din alte venituri şi venituri neidentificate.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile din alte venituri şi venituri neidentificate, iar în debit – restituirea
altor venituri şi a veniturilor neidentificate, precum şi trecerea la sfîrşitul anului a veniturilor acumulate la
rezultate.
Veniturile cu destinaţie specială, instituite prin acte legislative cu caracter special (fondurile speciale), se
direcţionează integral către programele corespunzătoare de cheltuieli.
Veniturile aferente proiectelor finanţate din surse externe se administrează în conformitate cu prevederile
acordurilor respective, în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.
Mijloacele băneşti provenite din proiecte neutilizate pînă la data încheierii anului bugetar sînt accesibile
pentru utilizare în aceleaşi scopuri în anul bugetar următor doar dacă acestea sînt prevăzute în bugetele
corespunzătoare. La sfîrşitul anului aceste conturi se închid prin trecerea soldurilor finale la contul 711000
„Rezultatul executării de casă a bugetelor din anul curent” sau 721000 „Rezultatul financiar al instituţiei
bugetare din anul curent”, întocmind formule contabile respective.
Astfel conturile de venituri nu au solduri la începutul și la finele anului de gestiune. Rulajele conturilor de
venituri se înregistrează în Raportul privind veniturile si cheltuielile, formularul FD – 42.
La întocmirea rapoartelor trimestriale rezultatele se determină prin calcul matematic, fără întocmirea
formulelor contabile de închidere a conturilor de venituri.
28. Descrieți grupele de conturi și modul de contabilizare a altor venituri și finanțări ale instituțiilor
bugetare
Veniturile colectate de autorităţile/instituţiile bugetare se constituie din:
a) venituri de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată;
b) chiria sau darea în arendă a patrimoniului public;
c) donaţii, sponsorizări şi alte mijloace băneşti intrate legal în posesia autorităţilor/instituţiilor bugetare.
Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor contra plată efectuate şi/sau prestate de către autorităţile/instituţiile
bugetare şi mărimea tarifelor la servicii se stabilesc de către Guvern sau, după caz,
de către autorităţile administraţiei publice locale, în funcţie de bugetul de la care se finanţează
autoritatea/instituţia bugetară.
Veniturile colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare se utilizează, alături de veniturile generale şi
sursele de finanţare, pe măsura încasării lor pentru finanţarea cheltuielilor aprobate în bugetele acestora, fără
a fi condiţionate pentru anumite cheltuieli.
Dacă pe parcursul anului bugetar autorităţile/instituţiile bugetare colectează venituri peste
volumul aprobat, veniturile ce depăşesc volumul aprobat se utilizează pentru finanţarea
cheltuielilor în volumul aprobat.
Dacă pe parcursul anului bugetar autorităţile/instituţiile bugetare colectează venituri în volum
mai mic decît cel aprobat, acestea vor efectua cheltuieli în volum diminuat cu suma respectivă a
veniturilor neîncasate.
Sumele provenite din vînzarea activelor fixe sau a materialelor rezultate în urma demontării şi dezmembrării
acestora, precum şi din vînzarea activelor circulante, care aparţin autorităţilor/instituţiilor bugetare, se
încasează la bugetul de la care acestea se finanţează. Modul de comercializare a activelor fixe şi a altor
bunuri materiale ale autorităţilor/instituţiilor bugetare este stabilitde Guvern.
29. Definiți și clasificați cheltuielile bugetare, descrieți modul de recunoaștere, de evaluare a
cheltuielilor bugetare
Conform Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25,072014
cheltuielile bugetare reprezintă totalitatea plăţilor aprobate în buget/efectuate de la buget, cu excepţia celor
aferente operaţiunilor cu activele financiare şi cu datoriile bugetului.
CheltuielileBugetului public național se clasifică în:
21 „Cheltuieli de personal”
22 „Bunuri şi servicii”
23 „Cheltuieli privind deprecierea activelor”
24 „Dobînzi”
25 „Subsidii
26 „Granturi acordate”
27 „Prestaţii sociale”
28 „Alte cheltuieli”
29 “Transferuri acordate în cadrul bugetului public naţional”
Recunoașterea și evaluarea cheltuielilor bugetare se efectuiază în baza documentelor ce
justifică/confirma efectuarea acestora (facturi, facturi de expediție, foi de parcurs, tabele de pontaj, ordine,
dispoziții, calcule și liste de plată a salariilor, burselor, prestațiilor sociale, contracte de achiziție și procese
verbale de confirmare a executării lucrărilor și serviciilor primite, borderouri de consum, procese verbale de
casare și sau consum a bunurilor materiale, etc.) după cum urmează:
Nota: Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor asigură evidenţa
contabilă a executării de casă a mijloacelor bugetului public naţional. Cheltuielile bugetare sunt
reflectate în evidenţa contabilă la momentul efectuării plăţilor din conturi curente.
Contabilitatea Direcţiei finanţe ţine evidenţa contabilă a operaţiunilor privind executarea
bugetului aprobat pentru întreţinerea aparatului direcţiei conform metodei de angajamente,
precum şi evidenţa contabilă a executării bugetului local de nivelul II conform metodei de
casă.
Contabilitatea Institțiilor publice ţin evidenţa contabilă a operaţiunilor privind executarea
bugetului aprobat pentru executarea funcțiilor stabilite conform metodei de angajamente.
Contabilitatea sintetică și analitică a cheltuielilor este înregistrată în conturile din Clasa 2 „Cheltuieli” cu
subclasele 21-29, sus menționate. Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ și sunt destinate generalizării
informaţiei privind cheltuielile executării bugetelor de toate nivelurile. În debitul acestor conturi se ţine
evidenţa calculului cheltuielilor cu total cumulativ pentru perioada de gestiune (anul financiar), iar în credit
– trecerea la sfîrşitul anului a cheltuielilor la rezultatul financiar.
30. Descrieți modul de contabilizare a cheltuielilor de personal
Conturile din subclasa 21 „Cheltuieli de personal” sunt destinate generalizării informaţiei privind
cheltuielile aferente decontărilor cu personalul, şi anume remunerarea muncii angajaţilor (salariul de bază,
sporuri la salariu, premii, ajutor material) şi alte drepturi salariale ale angajaţilor (compensaţii pentru
alimentaţie, compensaţii pentru transport, ş.a.), precum şi contribuţiile şi primele de asigurări obligatorii.
Calculul salariilor şi indemnizaţiilor se face o dată pe lună şi este reflectat în evidenţă în ultima zi a lunii.
Documentarea și modul de calcul a salariilor vezi tema 4 ”Datorii”
Subclasa 21 „Cheltuieli de personal” cuprinde următoarele grupe de conturi:
211 „Remunerarea muncii”
212 „Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii”
Sumele salariilor calculate se înregistrează în debitul conturilor din gr. de conturi 211 şi în creditul
subconturilor contului 5194 după cu urmează:
Calculat salariul de bază 211110 519410
Calculat sporuri şi suplimente la salariul de bază 211120 519410
Calculat ajutor material 211130 519410
Calculat premieri 211140 519410
Calculat alte plăţi salariale 211190 519410
Calculat alte plăţi salariale incluse în alte cheltuieli/
519410
reparatii curente/ 222500
Sau în costul produselor fabricate 341100 19410
Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii, total,
inclusiv:
Calculat contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 212100 519120
33. Enumerați și descrieți cerințele calitative față de informațiile prezentate în rapoartele financiare
Conform art.72 din legea 181 Rapoartele periodice privind executarea bugetelor
(1) Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în
Medicină întocmesc şi publică lunar rapoarte privind executarea bugetelor pe care le administrează.
(2) Autorităţile executive locale întocmesc şi publică rapoarte privind executarea bugetelor locale, în
conformitate cu periodicitatea şi cerinţele stabilite de Legea privind finanţele publice locale.
(3) Raportul privind executarea bugetului public naţional se întocmeşte şi se publică lunar de către
Ministerul Finanţelor.
(4) Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public naţional şi a
componentelor acestuia în termenul prevăzut de calendarul bugetar.
(5) Modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor privind executarea bugetelor componente ale
bugetului public naţional se stabileşte de Ministerul Finanţelor.
Conform art.74 din legea 181. Rapoartele financiare
Autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de
Asigurări în Medicină, întocmesc şi prezintă rapoarte financiare în baza Legii contabilităţii şi în
conformitate cu termenele şi cerinţele stabilite de Ministerul Finanţelor.
Raport financiar este o reprezentare structurată a situaţiilor financiare, create în rezultatul gestionării
resurselor încredinţate conducerii unei autorităţi/ instituţii bugetare. Ele au drept scop prezentarea
informaţiilor utile în luarea deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: autoritățile
statului, creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop situaţiile
financiare oferă informaţii despre: active; datorii; rezultate; venituri şi cheltuieli şi fluxuri de numerar.
Informaţia din rapoartele financiare trebuie să corespundă următoarelor caracteristici calitative:
a) inteligibilitatea, ce presupune că informaţiile trebuie să fie prezentate pe înţelesul utilizatorilor;
b) relevanţa, ce prevede că informaţiile pot fi utilizate pentru evaluarea evenimentelor trecute,
prezente şi viitoare;
c) credibilitatea, ce ar însemna că informaţiile sînt credibile, adică reprezintă situaţia fidelă a
tranzacţiilor şi evenimentelor, prudenţa la evaluarea activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor, şi
completitudinea informaţiilor din situaţiile financiare;
d) comparabilitatea, ce presupune că informaţiile diferitor autorităţi/ instituţii bugetare sau
informaţiile pentru perioade diferite din cadrul aceleaşi autorităţi/ instituţii bugetare pot fi comparate.
34. Descrieți consecutivitatea efectuării lucrărilor premergătoare de întocmire a rapoartelor
financiare
Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele etape:
1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală
a elementelor contabile și înregistrarea rezultatelor inventarierii în contabilitate, decontarea cheltuielilor şi
veniturilor anticipate aferente perioadei de gestiune, întocmirea formulelor contabile de corectare,
determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs valutar, etc.;
2) completarea formularelor situaţiilor financiare;
3) întocmirea notelor explicative la situaţiile financiare;
4) aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
5) reformarea bilanţului.
Inventarierea generală a activelor şi pasivelor
În complexul general al lucrărilor de pregătire aferente întocmirii rapoartelor financiare o mare
importanţă are inventarierea activelor şi pasivelor instituţiei. Inventarierea integrală se efectuează o dată pe an
şi în alte cazuri necesare. Inventarierea activelor nefinanciare, activelor financiare se efectuează pe locuri de
aflare şi pe gestionari, la care se păstrează bunurile. Inventarierea decontărilor cu debitorii şi creditorii
constă în verificarea situaţiei decontărilor conform documentelor. Rezultatele verificării se înregistrează în
acte.
Modul de efectuare a inventarierii este stabilit în Regulamentul cu privire la inventariere aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 60 din 20.05.2012.
În cazul inventarierii activelor şi datoriilor trebuie luate în considerare următoarele aspecte principale:
plusurile constatate cu ocazia inventarierii se evaluează:
- mijloacele fixe, stocurile şi alte active curente – la valoarea justă la data constatării,
- creanţele, datoriile, mijloacele şi documentele băneşti – la valoarea nominală;
lipsurile şi pierderile din deteriorarea bunurilor se evaluează:
- mijloacele fixe – la valoarea rămasă (contabilă) la momentul constatării acestora;
- stocurile şi alte active curente – la valoarea de bilanț (cost efectiv, valoare de intrare,
valoarea realizabilă netă);
- bunurile deteriorate parţial – la suma pierderilor efective stabilite de comisia de
inventariere sau experţi independenţi;
se permite compensarea reciprocă a plusurilor cu lipsuri pentru aceeaşi perioadă de gestiune, acelaşi
gestionar, aceeaşi subdiviziune şi la aceeaşi denumire, şi în cazul cînd se transmit bunuri de la un
gestionar la altul fără întocmirea documentelor primare. Pentru efectuarea compensărilor reciproce
pentru cantităţi egale între plusuri şi lipsuri, persoanele responsabile prezintă comisiei de inventariere
explicaţii detaliate privind cauzele resortului bunurilor. Comisia de inventariere prezintă propuneri
privind posibilitatea efectuării compensării reciproce. Decizia definitivă o ia conducătorul entităţii în
baza propunerilor prezentate de către comisie;
rezultatele inventarierii se contabilizează în următorul mod:
- pierderile aferente lipsurilor de mijloace fixe şi circulante se înregistrează în contul 289900. prin
formula contabilă: Dt 289900; Ct 331290,332290,333290, etc.,
- plusurile de active şi suma prejudiciului material cauzat entităţii – în contul 149900 și 419520.
35. Explicați care sunt particularitățile închiderii exercițiului financiar bugetar și de înregistrare a
rezultatelor executării bugetului
În conturile din Clasa 7 „Rezultate” se reflectă rezultatele executării de casă a bugetelor şi rezultatele
activităţii instituţiilor bugetare.
Clasa 7 „Rezultate” cuprinde următoarele subclase:
71 „Rezultatul executării de casă a bugetelor ”
72 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare”
Subclasa 71 „Rezultatul executării de casă a bugetelor” cuprinde următoarele grupe de conturi:
711 „Rezultatul executării de casă a bugetelor din anul curent”
712 „Rezultatul executării de casă a bugetelor din anii precedenţi”
713 „Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale executării de casă a bugetelor”
714 „Rezultatul executării de casă a mijloacelor temporar intrate în posesia instituțiilor din anul curent”
715 „Rezultatul executării de casă a mijloacelor temporar intrate în posesia instituțiilor din anii precedenți”
Subclasa 72 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare” cuprinde următoarele grupe de conturi:
721 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare din anul curent”
722 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare din anii precedenţi”
723 „Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale instituţiilor bugetare”
Încheierea exerciţiului financiar, după încheierea anului calendaristic, declanşează procedura de raportare cu
privire la modul de executare a bugetului. Documentul de raportare este contul general anual de execuţie
bugetară (CGAEB). CGAEB este un document de sinteză, elaborat simetric în raport cu bugetul. Bugetul
prezintă venituri şi cheltuieli preconizate, contul prezintă venituri şi cheltuieli efectiv realizate.
Bugetul se prezintă ca un act de previziune administrativă şi, în acelaş timp, este un tablou comparativ al
veniturilor şi cheltuielilor publice aferente perioadei la care se referă. Astfel, bugetul trebuie să reflecte cît
mai real posibil resursele ce pot fi mobilizate şi destinaţia acestora, să permită compararea la finele
exerciţiului bugetar a veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate şi să ofere posibilitatea analizării
veniturilor pe surse de provenienţă şi a cheltuielilor pe destinaţii. Aceste cerinţe sunt specifice principiilor
bugetare – anualitatea bugetului, unitatea bugetară, neafectarea veniturilor bugetare, universalitatea şi
specializarea bugetului, echilibrul bugetar, publicitatea bugetului.
Execuţia bugetului de stat presupune înregistrarea contabilă a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a
încasărilor şi plăţilor aferente acestora.
Aceste înregistrări sunt concretizate în dările de seamă contabile trimestriale şi pentru întregul exerciţiu
bugetar anual, pe care ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să le întocmească şi să le
depună la Ministerul Finanţelor.
Contul general anual de execuţie bugetară reflectă totalitatea operaţiunilor privind încasarea veniturilor şi
efectuarea cheltuielilor bugetului de stat.
36. Descrieți care sunt operațiunile contabile referitoare la corectarea erorilor contabile, precum și
la corectarea rezultatelor anilor precedenți ale instituțiilor bugetare
Corectarea înregistrărilor contabile eronate şi depistate în perioada de gestiune poate fi efectuată prin unul
din următoarele procedee:
- prin stornare;
- prin întocmirea înregistrărilor contabile suplimentare.
Înregistrarea contabilă de stornare se utilizează pentru perioada de raportare curentă în cazul cînd formula
contabilă a fost întocmită greşit sau suma înregistrată în conturi este mai mare decît suma înscrisă în
documentul primar.
Înregistrarea contabilă suplimentară se utilizează pentru perioada de raportare curentă în cazul cînd
operaţiunile nu au fost contabilizate sau suma înregistrată în conturi este mai mică decît cea înscrisă în
documentul primar.
Erorile constatate după prezentarea rapoartelor financiare se corectează în perioada în care acestea sunt
constatate.
Corectarea înregistrărilor contabile întocmite eronat aferente anilor precedenţi şi depistate în perioada de
gestiune curentă se efectuează prin intermediul conturilor 713 „Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale
executării de casă a bugetelor” și 723 "Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale instituțiilor bugetare".
Dacă la primirea raportului financiar a autorității/instituției bugetare, Ministerul Finanțelor/direcția finanțe a
depistat greșeli, atunci aceste corectări se introduc în raportul financiar, prin efectuarea unei înregistrări
contabile de rectificare. După aprobarea raportului financiar, corectarea greșelilor depistate urmează să se
efectueze în anul curent prin întocmirea notelor de contabilitate suplimentare.
37. Descrieți componența și modul de întocmire, aprobare, semnare și prezentare a rapoartelor
financiare ale Instituțiilor publice
Conform pct.4.2 din PC și NM atorităţile/ instituţiile bugetare întocmesc şi prezintă rapoarte financiare în
baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu termenele şi cerinţele stabilite de către Ministerul Finanţelor.
Instituţiile bugetare întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare:
Componența și conținutul de bază ale rapoartelor financiare și informațiilor
prezentate de către autoritățile/instituțiile bugetare
Rapoarte financiare Descierea generală periodicita
tea
1. Bilanțul contabil Bilanțul contabil este un document contabil de sinteză în Trimestrial,
(Forma FD-041) care se prezintă poziția financiară a autorității/instituției Anual La
bugetare, elementele de activ, pasiv, creanțe, datorii şi momentul
valoarea activelor acesteia la sfârșitul perioadei de lichidării
raportare, precum şi în alte situații prevăzute de legislație sau
comasării
2. Raportul privind Raportul privind veniturile şi cheltuielile prezintă trimestrial,
veniturile şi situația veniturilor şi cheltuielilor respectiv după sursa anual
cheltuielile (Forma sau destinația lor, indiferent de faptul, dacă veniturile au
FD-042) fost încasate sau cheltuielile au fost efectuate şi
rezultatul perioadei de raportare
3. Raport privind Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti conține trimestrial,
fluxul mijloacelor informaţia privind mijloacele bănești şi circulația acestora anual
băneşti (Forma FD- pe genuri de activitate, şi anume: operațională,
043) investițională, financiară
4. Raport privind Raportul financiar privind executarea bugetului include trimestrial,
executarea informaţia privind bugetul aprobat/precizat, executarea anual
bugetului (Forma veniturilor şi cheltuielilor de casă şi efective, activele
FD-044)* nefinanciare şi financiare, datoriile bugetare și soldurile
mijloacelor bănești, total creanţe şi datorii, inclusiv
creanţe cu termen expirat şi datorii cu termen de achitare
expirat.
*Conform OMF 199/2018 formularul raportului FD-44, este nou și este unul generalizator la
nivel de 3 și 6 cifre.
5. Raportul narativ Raportul narativ reprezintă o descriere narativă, ce trimestrial,
privind executarea reflectă informația privind executarea bugetelor anual
bugetelor autorităţilor/instituţiilor bugetare, factorii ce au
autorităţilor/instituţ influenţat la executarea bugetelor, precum şi dezvăluie
iilor bugetare detaliat informația din rapoartele financiare.*
* Se întocmește conform structurii următoare:
• Descrierea generală a executării bugetelor autorităților/instituțiilor bugetare
• Descrierea informației cu privire la executarea subvențiilor acordate din buget nemijlocit de către
beneficiarii acestora
• Descrierea informației din bilanţul contabil
• Descrierea creanțelor şi datoriilor, formate în autoritățile/instituțiile bugetare
• Descrierea informației supuse consolidării
• Descrierea performanței pe programe/subprograme şi pe contingente
• Informaţie adițională
6. Informație Informația cuprinde indicatori cu privire la valoarea de trimestrial,
privind circulaţia procurare și/sau corectată (inițială), uzura și amortizarea anual
mijloacelor fixe, acumulată și valoarea rămasă (de bilanț) a mijloacelor
uzura mijloacelor fixe, activelor nemateriale și a investițiilor capitale în
fixe şi amortizarea curs de execuție la începutul și finele perioadei de
activelor gestiune, precum și majorarea, micșorarea valorii
nemateriale (Forma acestora, clasificată pe criteriul motivelor de majorare
FD-045)* și/sau micșorare, uzura și amortizarea calculată și sau
corectată pe parcursul perioadei de gestiune
Ministerul Finanțelor poate elabora şi solicita în caz de necesitate rapoarte suplimentare şi note explicative
cu informații ce nu sunt incluse în rapoartele de bază.
Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor întocmesc şi prezintă următoarele
rapoarte financiare:
Bilanţul contabil,
Raportul privind veniturile şi cheltuielile,
Raport privind fluxul mijloacelor băneşti,
Raport financiar privind executarea bugetului.
Rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară, fluxul mijloacelor băneşti şi al
capitalului propriu al entităţii.
1. Aspecte practice cu privire la modul de întocmire Rapoartelor financiare:
1. Bilanţului contabil forma FD-041 și interconexiunea cu conturile contabile;
Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare în expresie valorică a patrimoniului Instituției publice
privit prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a surselor de formare la o anumită peioadă de gestiune.
STRUCTURA NOULUI BILANȚ CONTABIL VA FI URMĂTORUL:
ACTIV PASIV
3. ACTIVE NEFINANCIARE
5. DATORII
6. MIJLOACE TRANSMISE ŞI PRIMITE ÎNTRE
4. ACTIVE FINANCIARE CONTURI
7. REZULTATE
BILANȚ/Activ BILANȚ/Pasiv
Bilanţul prezintă poziţia financiară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor privind activele,
datoriile instituției, și rezultatele executării bugetului. Acesta se întocmeşte conform formularului tipizat nr.
FD-041.
La întocmirea bilanţului trebuie respectate următoarele reguli de bază:
nu se admite compensarea reciprocă între elementele de activ şi pasiv. Pentru respectarea acestei reg
uli este necesar să se deconteze soldurile creditoare ale conturilor de activ şi soldurile debitoare ale c
onturilor de pasiv care au fost aplicate în cursul perioadei de gestiune pentru evidenţa decontărilor cu
cu bugetul public naţional, cu clienții și furnizrii, cu personalul privind remunerarea muncii, cu titula
rii de avans, cu bursierii, etc.
creanţele, mijloacele bănești şi datoriile în valută străină se recalculează şi se reflectă în bilanţ
conform cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării. Diferenţele de curs valutar
favorabile şi nefavorabile se înregistrează ca active financiare la conturile 421000„Diferența de curs
pozitivă” și 422000„Diferența de curs negativă”
În conturile din Clasa 7 „Rezultate” se reflectă rezultatele executării de casă a bugetelor şi rezultatele
activităţii instituţiilor bugetare.
Clasa 7 „Rezultate” cuprinde următoarele subclase:
71 „Rezultatul executării de casă a bugetelor ”
72 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare”
Subclasa 71 „Rezultatul executării de casă a bugetelor” se referă la Trezorerii și alte instituții, care
țin contabilitatea conform principiului contabilității de casă.
Subclasa 72 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare” cuprinde următoarele grupe de conturi:
721 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare din anul curent”
722 „Rezultatul financiar al instituţiei bugetare din anii precedenţi”
723 „Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale instituţiilor bugetare”
38. Organizarea auditului intern în cadrul entităților publice
Sfera de cuprindere a auditului intern se refera la: activitatile financiare sau cu implicatii financiare
desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de
catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa; constituirea veniturilor publice,
respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea
acestora;administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de
bunuri din domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;sistemele de
management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele informatice aferente.
Auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, inclusiv asupra
activitatilor entitatilor subordonate cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si
administrarea patrimoniului public.
Astfel, se auditeaza cel putin o data la trei ani, fara a se limita la acestea, urmatoarele:angajamentele
legale si bugetare din care deriva direct sau indirect obligatii de plata, inclusiv din fondurile
comunitare;platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;vanzarea,
gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale;concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al
unitatilor administrativ-teritoriale;alocarea creditelor bugetare;sistemul contabil si fiabilitatea
acestuia;sistemul de luare a deciziilor si sistemele informatice;sistemele de conducere si control, precum si
riscurile;constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta,
precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora.
„audit intern – activitate independentă și obiectivă de asigurare și consiliere, destinată să adauge valoare şi
să îmbunătăţească activitatea unei entități publice. Auditul intern ajută entitatea publică în îndeplinirea
obiectivelor sale printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluînd şi îmbunătăţind eficacitatea proceselor
de management al riscului, control și guvernanță;”
L E G E privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010
Articolul 17. Scopul şi obiectul auditului intern
(1) Scopul auditului intern este acordarea consultanţei şi asigurarea obiectivă privind eficacitatea sistemului
de management financiar şi control, oferind recomandări pentru perfecţionarea acestuia şi contribuind la
îmbunătăţirea activităţii entităţii publice.
(2) Obiectul auditului intern cuprinde toate activităţile şi procesele operaţionale ale entităţii publice.
Articolul
Articolul 19. Organizarea auditului intern
(1) Managerul entităţii publice organizează funcţia de audit intern instituind o unitate de audit intern în
structura organizaţională a entităţii publice, dacă aceasta este organ central de specialitate al administraţiei
publice sau autoritate a administraţiei publice locale de nivelul doi sau a municipiului Bălţi.
(2) Entităţile publice care nu cad sub incidenţa alin.(1) au dreptul să-şi creeze unitate de audit intern conform
prevederilor alin.(4), (5) şi (6).
(3) Entităţile publice subordonate autorităţii administraţiei publice centrale sau locale au dreptul să-şi creeze
unitate de audit intern cu acordul organului ierarhic superior, conform prevederilor alin.(4), (5) şi (6).
(4) Unitatea de audit intern se instituie în subordinea directă a managerului entităţii publice şi îi raportează
în mod direct acestuia.
(5) Unitatea de audit intern se creează în limita statelor de personal al entităţii publice.
(6) Managerul entităţii publice informează în scris Ministerul Finanţelor despre crearea în cadrul entităţii
publice a unităţii de audit intern.
(7) Unităţile de audit intern ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale au dreptul să efectueze
auditul intern şi în entităţile publice subordonate.
Articolul 21. Etapele activităţii de audit intern
Organizarea activităţii de audit intern include următoarele etape:
a) planificarea strategică şi anuală;
b) realizarea misiunii de audit intern;
c) raportarea;
d) supravegherea implementării recomandărilor.
39. Descrieți modul de documentare a rezultatelor inventarierii activelor nefinanciare și financiare
În complexul general al lucrărilor de pregătire aferente întocmirii rapoartelor financiare o mare
importanţă are inventarierea activelor şi pasivelor instituţiei. Inventarierea integrală se efectuează o dată pe an
şi în alte cazuri necesare. Inventarierea activelor nefinanciare, activelor financiare se efectuează pe locuri de
aflare şi pe gestionari, la care se păstrează bunurile. Inventarierea decontărilor cu debitorii şi creditorii
constă în verificarea situaţiei decontărilor conform documentelor. Rezultatele verificării se înregistrează în
acte.
Modul de efectuare a inventarierii este stabilit în Regulamentul cu privire la inventariere aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 60 din 20.05.2012.
În cazul inventarierii activelor şi datoriilor trebuie luate în considerare următoarele aspecte principale:
Art. 80. Plusurile constatate cu ocazia inventarierii se evaluează:
1) imobilizările necorporale şi corporale, stocurile şi alte active curente – la valoarea justă la data
constatării;
2) creanţele, datoriile, mijloacele şi documentele băneşti – la valoarea nominală.
81. Lipsurile şi pierderile din deteriorarea bunurilor se evaluează:
1) imobilizările necorporale şi corporale – la valoarea de bilanţ la momentul constatării acestora;
2) stocurile şi alte active curente – la valoarea de bilanţ (cost efectiv, valoare de intrare, valoarea
realizabilă netă);
3) bunurile deteriorate parţial – la suma pierderilor efective stabilite de comisia de inventariere sau
experţi independenţi;
4) creanţele, datoriile, mijloacele şi documentele băneşti – la valoarea nominală.
82. Se permite compensarea reciprocă a plusurilor cu lipsuri pentru aceeaşi perioadă de gestiune,
acelaşi gestionar, aceeaşi subdiviziune şi la aceeaşi denumire, şi în cazul cînd se transmit bunuri de la un
gestionar la altul fără întocmirea documentelor primare.
83. Pentru efectuarea compensărilor reciproce pentru cantităţi egale între plusuri şi lipsuri, persoanele
responsabile prezintă comisiei de inventariere explicaţii detaliate privind cauzele resortului bunurilor.
84. Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării compensării reciproce.
Decizia definitivă o ia conducătorul entităţii în baza propunerilor prezentate.
Sumele lipsurilor şi pierderilor peste limitele normelor perisabilităţii naturale şi pierderile din deteriorarea
bunurilor constatate cu ocazia inventarierii se recuperează de către persoane vinovate în conformitate cu
prevederile Codului muncii.
În cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii
naturale şi/sau pierderile cauzate din deteriorarea bunurilor se trec la cheltuielile perioadei.
87. În contabilitate lipsurile şi pierderile se înregistrează:
1) imobilizările necorporale şi corporale, activele curente – ca majorare concomitentă a cheltuielilor
curente şi diminuare a imobilizărilor necorporale şi corporale, activelor curente. Recuperarea de către
persoanele vinovate se înregistrează concomitent ca majorare a creanţelor şi veniturilor curente;
2) bunurile deteriorate parţial - ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi diminuare a valorii
bunurilor, iar valoarea recuperabilă - ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
3) creanţele, mijloacele şi documentele băneşti - ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi
diminuare a creanţelor, mijloacelor şi documentelor băneşti, iar valoarea recuperabilă - ca majorare
concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
4) datoriile – ca majorare concomitentă a activelor şi/sau cheltuielilor curente şi majorare a datoriilor.
rezultatele inventarierii se contabilizează în următorul mod:
- pierderile aferente lipsurilor de mijloace fixe şi circulante se înregistrează în contul 289900. prin
formula contabilă: Dt 289900; Ct 331290,332290,333290, etc.,
- plusurile de active şi suma prejudiciului material cauzat entităţii – în contul 149900 și 419520.