MANUALUL PRACTIC

PENTRU UTILIZATORUL
DE SERVICII FINANCIARE

Editura AGIR
ASOCIA IA GENERAL A INGINERILOR DIN ROMÂNIA

Editura AGIR
Editur recunoscut de CNCSIS

Calea Victoriei, nr.118, sector 1,

010093 Bucure ti, România
Tel./Fax: 4021-316 89 92, 4021-316 89 93 (redac ie)
4021-319 49 45 (difuzare), fax: 2021-316 89 92
e-mail: editura@agir.ro
www.edituraagir.ro

Îngrijire editorial : ing. Dan Bogdan

Coperta: ing. Ion Marin

 CUVÂNT INTRODUCTIV

Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare reprezint o sintez de informa ii

utile clien ilor actuali i viitori care utilizeaz servicii i produse financiare sau oric rei
persoane care dore te s se familiarizeze cu concepte din pia a bancar , pia a de capital,
asigur ri, pensii i leasing. În premier pentru industria financiar din România în materie
de proiecte educa ionale comune în beneficiul clien ilor, Manualul practic pentru utilizatorul
de servicii financiare este lansat sub brandul Platforma de Educa ie Financiar .
Acest material de educa ie financiar este primul proiect educa ional care concentreaz
contribu ia tuturor componentelor pie ei serviciilor financiare având ca obiective: promovarea
i explicarea produselor, serviciilor i conceptelor financiare i dezvoltarea competen elor
necesare pentru aprofundarea cuno tin elor în domeniul financiar.
Con inutul Manualului practic pentru utilizatorul de servicii financiare este realizat de
exper i din industria financiar i este validat de profesori universitari reputa i.
Platforma de Educa ie Financiar este un program al industriei financiare din România
care are ca obiectiv cre terea nivelului de educa ie financiar în România. În statisticile
interna ionale, educa ia financiar din România se situeaz pe un loc neonorant, la nivel
mondial - respectiv pe pozi ia 123 din 143 de ri i pe ultimul loc în Uniunea European .
Sunt necesare eforturi sus inute pentru a reduce decalajul i o abordare pentru promovarea
integrat a proiectelor stakeholderilor industriei financiare. Membrii Platformei de Educa ie
Financiar mizeaz pe o colaborare interinstitu ional care s vizeze promovarea
con inutului acestui manual la nivelul diverselor e aloane de înv mânt.
Convingerea noastr este c acest demers al membrilor Platformei de Educa ie Financiar
va genera un impact pozitiv în educa ie i în informarea consumatorilor. Prin intermediul
acestei lucr ri ne dorim s ajut m clien ii sau poten ialii viitori utilizatori s con tientizeze
drepturile lor, beneficiile pe care le pot ob ine, dar i obliga iile i riscurile implicite cu care
s-ar putea confrunta, atunci când vor avea în vedere atât bun starea proprie, cât i pe cea a
familiei.

Membrii Platformei de Educa ie Financiar

iii
 Membri invita i în Platforma de Educa ie Financiar

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE TI

ASOCIA IA ADMINISTRATORILOR DE FONDURI DIN ROMÂNIA

ASOCIA IA ANALI TILOR FINANCIAR - BANCARI DIN ROMÂNIA

ASOCIA IA BROKERILOR

ASOCIA IA DE PL I ELECTRONICE DIN ROMÂNIA

ASOCIA IA PENTRU PENSIILE ADMINISTRATE PRIVAT DIN ROMÂNIA

ASOCIA IA ROMÂN A B NCILOR

ASOCIA IA ROMÂN A BROKERILOR DE CREDITE

ASOCIA IA SOCIET ILOR DE LEASING OPERA IONAL

ASOCIA IA SOCIET ILOR FINANCIARE DIN ROMÂNIA

AUTORITATEA NA IONAL PENTRU PROTEC IA CONSUMATORILOR

BANCA NA IONAL A ROMÂNIEI

BURSA DE VALORI BUCURE TI

CONSILIUL PATRONATELOR BANCARE DIN ROMÂNIA

DEPOZITARUL CENTRAL

INSTITUTUL BANCAR ROMÂN

MASTERCARD ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE

UNIUNEA NA IONAL A SOCIET ILOR DE ASIGURARE I REASIGURARE

DIN ROMÂNIA

UNIUNEA NA IONAL A SOCIET ILOR DE INTERMEDIERE I CONSULTAN

ÎN ASIGUR RI DIN ROMÂNIA

VISA ROMÂNIA

iv
 CUPRINS

SISTEMUL FINANCIAR I INTERMEDIEREA FINANCIAR pag. 1

B NCI pag. 2

Ce este o institu ie de credit? 2

Cum s -mi gestionez bugetul 3
Creditare 6
Accesarea unui credit 6
Derularea unui credit i riscurile aferente 13
Restructurarea unui credit 17
Economisirea 20
Economisire-creditare 23
Pl i 26
Instrumente de plat 26
Plata prin internet i mobile banking 34
Utilizarea cardurilor 40
Cum previi frauda? 44

Rela ia clien i – b nci 48

Solu ionarea alternativ a litigiilor 48
Drepturile consumatorilor conform legisla iei în vigoare (selec ie) 49
Obliga iile consumatorilor conform legisla iei în vigoare (selec ie) 52
Întreb ri de autoevaluare 54
R spunsuri 60

LEASING pag. 61

Ce este leasingul i tipuri de leasing? 61

Ce este o societate de leasing? 64

v
 Servicii accesorii opera iunii de leasing - asigurarea bunurilor 70
Avantajele leasingului 71
Ce trebuie s tii când dore ti o finan are în leasing? 72
Contractul de leasing financiar i riscurile acestuia; modalit i de restructurare a
facilit ii de leasing 79
Solu ionarea solicit rilor i/sau reclama iilor 87
Întreb ri de autoevaluare 88
R spunsuri 89

PIA A DE CAPITAL pag. 91

Introducere în domeniul pie elor de capital i bursa româneasc 91

În ce po i investi? 96
Investi iile în ac iuni 99
Cum s devii investitor 104
Tranzac ionarea la burs 107
Ce fel de investitor e ti? 110
Întreb ri de autoevaluare 114
R spunsuri 117

FONDURI DE INVESTI II pag. 120

P e te în lumea fondurilor de investi ii 120

Ce sunt fondurile de investitii? 120
Cum func ioneaz un fond de investi ii? 121
Universul fondurilor de investi ii 123
Tipuri de fonduri de investi ii 123
Cum alegi un fond de investi ii 124
Avantajele i dezavantajele investi iei prin intermediul unui fond 126
Cum se cump r i cum se r scump r unit ile de fond? 128
De unde m informez cu privire la fondurile de investi ii? 130
Întreb ri de autoevaluare 132
R spunsuri 134

vi
PENSII PRIVATE pag. 135

Contextul general 135

Impactul problemei demografice asupra sistemului public de pensii din România 136
Reforma sistemului de pensii în România 137
De ce este important s ne gândim la pensie chiar dac suntem tineri? 141
Fondurile de pensii private din România 142
Întreb ri de autoevaluare 143
R spunsuri 145

ASIGUR RI pag. 146

Istoria asigur rilor 146

Ce este asigurarea? 147
Cum evalueaz asiguratorii un risc? 148
Ce este reasigurarea? 148
Ce anume este asigurabil? 149
Principalele tipuri de asigur ri 151
Drepturile i obliga iile p r ilor în contractul de asigurare 152
Întreb ri de autoevaluare 154
R spunsuri 155

GLOSAR DE TERMENI 156

RESURSE WEB CU INFORMA II FINANCIARE 174

vii
 SISTEMUL FINANCIAR
I INTERMEDIEREA FINANCIAR

Sistemul financiar reprezint un ansamblu de aranjamente i conven ii care faciliteaz

transferul de fonduri de la cei care le de in c tre cei care au nevoie de aceste fonduri.
Sistemul financiar ac ioneaz la nivel macro (interna ional, na ional) i micro (agen i
economici) i se bazeaz pe leg turi organice între componentele sale, pentru a contribui
la crearea de valoare economic , bunurile i serviciile fiind valorizate prin intermediul
banilor.
În cadrul sistemului financiar opereaz intermediarii financiari: b ncile, companiile de
leasing, firmele de asigur ri, fondurile de pensii, bursa, fondurile de investi ii etc.
Sistemul financiar asigur alocarea, investirea sau distribuirea banilor între sectoarele
economiei. Aceste circuite financiare genereaz beneficii, dar i poten iale riscuri asociate
intermedierii financiare, pentru agen ii economici i pentru popula ie.
De cele mai multe ori veniturile nu sunt egale cu cheltuielile rezultând astfel un surplus sau un
deficit de fonduri. Este necesar o anumit conduit , un set de reguli, care s guverneze
transferul de fonduri de la cei care au surplus de fonduri c tre cei care au nevoie de ele
(deficit), iar acest rol este asumat de intermediarii financiari care creaz produse specifice
nevoilor celor dou p r i în vederea aloc rii fondurilor (banilor) între cerere i ofert .
Aici intervine a doua categorie de intermediari, i anume intermediari ai informa iei, care au
rolul de a transmite opinii profesionale cu privire la calitatea ideilor de afaceri, care ofer
consultan sau doar informa ii financiare, contribuind astfel la „cernerea” ideilor bune de cele
rele. Ei îi deservesc pe intermediarii financiari i pe clien ii acestora, înlesnind un proces de
alocare a fondurilor care s se apropie cât mai mult de unul eficient. Intermediarii informa iei
sunt: firmele de audit, agen iile de rating, anali tii financiari, asocia iile profesionale,
furnizorii de educa ie, presa de specialitate etc.
Sectorul serviciilor financiare evolueaz rapid, inova ia i globalizarea în acest domeniu
permit accesul transparent la o gam din ce în ce mai larg de produse i servicii financiare tot
mai standardizate, menit s r spund unei diversit i de nevoi i împrejur ri. Persoanele care
au cuno tin e în domeniul financiar vor putea selecta acele produse i servicii financiare pe
care le pot gestiona i vor acorda aten ie avertismentelor privind poten ialele riscuri aferente
acestora, în elegând c orice contract presupune drepturi i obliga ii pentru ambele p r i
semnatare. În acest context, rolul educa iei financiare este decisiv, cu impact pozitiv atât la
nivel economic, cât i social.

1
 B NCI

Ce este o institu ie de credit?

Conform legisla iei în vigoare privind institu iile de credit i adecvarea capitalului,
institu ia de credit este:
a) o entitate a c rei activitate const în atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public i în acordarea de credite în cont propriu;
b) o entitate, alta decât cea prev zut la lit. a), care emite mijloace de plat în
form de moned electronic , denumit în continuare institu ie emitent de
moned electronic .

Activitatea bancar const în atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la

public i acordarea de credite în cont propriu.

Institu iile de credit, persoane juridice române, se pot constitui i func iona cu
respectarea dispozi iilor generale aplicabile institu iilor de credit i a cerin elor
specifice, în una din urm toarele categorii:
a) b nci;
b) organiza ii cooperatiste de credit;
c) b nci de economisire i creditare în domeniul locativ;
d) b nci de credit ipotecar;
e) institu ii emitente de moned electronic .

2
 Banca Na ional a României este autoritatea competent cu privire la reglementarea,
autorizarea i supravegherea pruden ial a institu iilor de credit. Pentru supravegherea
pruden ial a institu iilor de credit dintr-un alt stat membru, care desf oar activitate în
România, în special printr-o sucursal , Banca Na ional a României colaboreaz cu
autorit ile competente din statul membru de origine i din alte state membre în care institu ia
de credit desf oar activitate.

Cum s -mi gestionez bugetul?

Educa ia financiar este o necesitate, chiar dac

alegi s utilizezi sau nu produse i servicii
bancare. Dac cheltuie ti tot ce câ tigi, un
buget personal te va ajuta s observi cum ai
putea s reduci din cheltuieli sau chiar s
economise ti.
Trece pe o hârtie într-o parte veniturile i în
cealalt parte toate cheltuielile efectuate în
ultima lun sau în ultimele dou luni. Acest pas
te va ajuta s în elegi pe ce se duc banii i s
stabile ti cum s - i gestionezi cheltuielile.

Împarte cheltuielile tale în trei categorii:

a) cheltuieli fixe care trebuie pl tite pentru a evita penaliz rile i aici incluzi
între inerea, lumina, rata la credit, telefonul, cablul etc.

3
b) cheltuieli flexibile: bugetul pentru mâncare, mesele cu prietenii, hainele, produsele
pentru uzul personal, vacan ele etc.

c) cheltuieli cu impozitul la cas , cu asigur rile la cas i ma in . Acestea trebuie

pl tite, de regul , anual sau trimestrial, dar trebuie incluse în buget.

Ce te sf tuim?

Înainte de a apela la un credit pentru bunuri de folosin îndelungat (termen lung)

este bine ca o bun parte din suma necesar s fie economisit în prealabil.
Ca s economise ti bani pentru plata anticipat a creditului sau pentru o ma in
nou , rezist tenta iei de a cump ra lucruri care nu- i folosesc!
Dac prime ti bonusuri pune din bani deoparte.
Verific câ i bani mai ai disponibili în numerar sau soldul contului t u prin ATM
sau internet/mobile banking.
Când ai disponibilit i financiare suplimentare, po i depune banii într-un depozit.
Rezi ti tenta iei de a cheltui i îi protejezi i de evenimente nepl cute. Depozitele i
certificatele de depozit sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare
pân la 100.000 de euro, echivalent în lei, pentru fiecare deponent garantat per banc .
Dac de in torul capitalului dore te s investeasc în instrumente financiare cu câ tig
poten ial mai mare (obliga iuni/ac iuni, fonduri de investi ii, fonduri de pensii) trebuie
s tie c i riscurile pe care i le asum cresc propor ional.

4
 Înainte s decizi plata în avans a creditului solicit b ncii un calcul al sumei
totale de plat , inclusiv a costurilor aferente acestei opera iuni.
Dac vrei un împrumut, analizeaz - i situa ia financiar s vezi dac î i po i
permite un credit i pân la ce valoare.
Cite te cu aten ie în contractul de credit termenii i condi iile de acordare a
împrumutului. Este obliga ia ta s cite ti contractul înainte s -l semnezi. În
momentul în care l-ai semnat e ti responsabil de obliga iile din contract!
Po i avea acces la un credit, dar trebuie s ai în vedere riscurile! Dac creditul
este cu dobând variabil exist riscul de dobând , iar dac este în euro, dolari
sau franci elve ieni i tu e ti pl tit în lei atunci exist i riscul valutar. Când faci
bugetul ia în calcul c rata ta poate s creasc .
Dac ai luat credit când indicii EURIBOR sau ROBOR sau LIBOR din
contractul t u cu dobând variabil erau la minim istoric, atunci a teapt -te ca
rata s - i creasc dac ace tia evolueaz în cre tere.
Dac întâmpini dificult i în achitarea ratelor de credit sau te confrunti cu alte
probleme financiare, adreseaz -te imediat b ncii pentru a identifica împreun
solu ii.
Renun într-o m sur cât mai mare la pl ile în numerar i utilizeaz mijloacele
moderne de plat , pentru un control mai bun al cheltuielilor i o mai bun
eviden a acestora.
Cu cât împrumutul se face pe termen mai lung, cu atât suma final de plat
(peste creditul primit) va fi exponen ial mai mare. În plus, termene mai lungi
înseamn riscuri asumate mai mari.
Pl te te cu cardul la comercian i, este în avantajul bugetului t u (comisioane 0).
Dac ai nevoie s retragi bani, din punct de vedere al costurilor, cel mai indicat
este s utilizezi ATM-urile b ncii care a emis cardul.
Afl avantajele i evit toate riscurile documentându-te!

Deficitul de capital apare ca urmare a unui comportament invers: indivizii prefer s

consume mai degrab acum decât mai târziu. Economisirea apare pe fondul
sacrific rii/amân rii pe mai târziu a consumului prezent. Cum prezentul este cert i
viitorul este incert întotdeauna, alocarea resurselor financiare între cei care prefer s
amâne consumul i cei care prefer s consume mai mult în prezent nu se poate face
niciodat gratuit. Capitalul, care face obiectul tranzac iilor în sistemul financiar – bancar,
este rezultatul acestui proces de economisire. Niciodat nu va fi alocat f r a avea asociat
o dobând (în diferite forme ale ei).

5
 Creditare

Accesarea unui credit - Solicitarea i contractarea unei facilit i de creditare

În acest capitol se vor prezenta mai multe informa ii utile privind produsele de credit oferite
de institu iile de credit din România, modul în care acestea sunt acordate i categoriile de
costuri ata ate lor, precum i alte informa ii necesare în acest proces. Vom parcurge împreun
pa ii pentru identificarea tipului de credit potrivit, solicitarea i contractarea unui credit,
inclusiv unele sugestii pentru un demers cât mai simplu, corect i f r griji.

Pasul 0. Este acest credit necesar?

Înainte de a solicita orice fel de facilitate de creditare (fie c vorbim de un credit ipotecar, de
consum, card de credit etc.) primul pas recomandat este o analiz serioas a nevoii de a
contracta acel produs. Provoc rile economice din anii trecu i au constituit pentru mul i dintre
noi o încercare din punct de vedere financiar i ne-au adus în aten ie importan a unei decizii
bine chibzuite. De aceea, înainte de a solicita sau utiliza o facilitate de creditare, r spunde la
urm toarea întrebare: Este aceast achizi ie (cas , ma in , articol vestimentar etc.) absolut
necesar acum? În plus, exerseaz în prealabil capacitatea de a pl ti ratele aferente unui credit
prin prisma capacit ii de a pune deoparte lunar o parte din veniturile câ tigate.

Foarte important: analizeaz cu sinceritate certitudinea veniturilor actuale.

Cât de sigure sunt acestea în anul urm tor? Sau peste 3 ani? Sau 10 ani?

Pasul 1. Ce produs de finan are mi se potrive te?

Vom clasifica creditele în func ie de destina ia acestora, întrucât la acest moment deja tii
pentru ce î i dore ti s solici i facilitatea de creditare:

6
1. Credite pentru achizi ia/construirea unei locuin e

Credite Prima Cas - conform reglement rilor existente

destinate achizi iei/construirii primei locuin e (plus alte situa ii, conform legisla iei de la
data solicit rii creditului)
se acord pe maxim 30 ani
avansul minim este de 5%, îns poate diferi de la un finan ator la altul
garan ia Statului Român pentru 40% - 50% din valoarea creditului, în func ie de
prevederile legislative
dobânda preferen ial conform legisla iei în vigoare
comision de garantare, datorat FNGCIMM (Fondul Na ional de Garantare a Creditelor
pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii), prev zut de legisla ie

Credite Ipotecare - conform reglement rilor în vigoare

destinate achizi iei/construirii unei locuin e (pentru cei ce nu îndeplinesc condi iile
Programului Prima Cas sau nu doresc achizi ionarea/construirea unei locuin e prin
intermediul Programului) se acord pe maxim 35 ani
avans minim de 15% pentru credite în RON i 25% pentru credite în EUR (sau în alt
procent în func ie de situa iile prev zute în legisla ie)
imobilul achizi ionat/construit garanteaz creditul contractat

7
Credite Imobiliare
similar creditului ipotecar, îns nu este necesar ca imobilul achizi ionat prin intermediul
creditului s garanteze creditul; sunt utilizate alte ipoteci imobiliare, care nu fac obiectul
finan rii.

2. Credite de consum

2a. Facilit i de creditare pentru nevoi personale ne-nominalizate: nu necesit justificarea

destina iei fa de finan ator. Nu necesit garan ii reale i se acord exclusiv în baza
veniturilor (lunare) ob inute de solicitant.

Descoperit de cont
util pentru achitarea cheltuielilor neprev zute sau în lunile în care cheltuielile dep esc
veniturile la dispozi ie
anexat contului de încasare a salariului/pensiei
dobânda se aplic doar sumelor utilizate din descoperit, pentru perioada în care sunt utilizate
Card de credit
util pentru cheltuieli frecvente de valoare
mic , pl tite cu cardul la comerciant
(retragerile de numerar sunt comisionate
de obicei i nu se acord perioad de
gra ie de la perceperea de dobând )
mod de func ionare: ciclu de tranzac ionare
(aproximativ 30 de zile în care efectuezi
cump r turile), urmate de o perioad de
gra ie (pân la aproximativ 30 de zile, în
care s rambursezi suma cheltuit sau suma
minim de rambursat)

8
 eficient în cazul ramburs rii integrale a sumei împrumutate în cursul fiec rui ciclu de
finan are pân la scaden a lunar (dobând 0%);
chiar i în cazul neramburs rii integrale, necesit rambursarea lunar a unui procent a
sumei împrumutate (în general, cel pu in 2,5% din suma împrumutat );
aten ie! în cazul neramburs rii integrale pân la scaden , dobânda este mai mare
decât cea în cazul unui credit de nevoi personale (afl de la început DAE - Dobânda
Anual Efectiv aplicabil , cât i celelalte taxe i comisioane aplicabile);
în cele mai multe cazuri, prezint beneficii suplimentare (asigur ri de c l torie,
reduceri la diferi i comercian i, programe de recompense);
unii finan atori ofer op iunea mai multor rate fixe f r dobând .
Credite pentru nevoi personale f r ipotec
util pentru cheltuieli mai consistente ce se pot rambursa pe o perioad de timp mai
îndelungat (pân la 5 ani)
se achit în rate lunare
dobânda este, în general, mai avantajoas decât în cazul unui card de credit sau în
cazul unui descoperit de cont.
Credite pentru nevoi personale cu ipotec
util în cazul în care vrei s împrumu i o sum mai mare, pe care s o rambursezi pe o
perioad de timp mai îndelungat (pân la 5 ani)
se achit în rate lunare
se garanteaz i cu ipoteca constituit în favoarea b ncii asupra unuia sau mai multor
imobile aflate în proprietatea ta sau a unor ter i
dobânda este, în general, mai avantajoas decât în cazul unui credit pentru nevoi
personale f r ipotec .
2b. Credite pentru nevoi personale specifice/nominalizate: credite acordate pentru scopuri
specifice, a c ror utilizare se face pe baza documentelor justificative (facturi etc.), de obicei
prin plata direct c tre furnizor. În unele cazuri, necesit gajarea bunurilor mobile achizi ionate
(exemplu: creditele pentru achizi ie autoturisme).
credite pentru studii;
credite pentru scopuri medicale;
credite pentru achizi ie autoturisme;
credite pentru achizi ionare sisteme de
înc lzire;
credite pentru domeniul locativ;
credite garantate pe întreaga perioad
de derulare, cu garan ie de tip depozit
colateral; creditele care se ramburseaz
din subven ii.

9
 O alt categorie de credite sunt creditele acordate pentru
refinan area unor facilit i contractate anterior, la care ne vom
referi în sec iunea urm toare.

Pasul 2. Ce sum a putea împrumuta?

Chiar independent de decizia de a solicita un credit, e important ca fiecare dintre noi s

evalu m periodic, cu sinceritate, nivelul veniturilor i cheltuielilor, pentru a identifica
posibilitatea reducerii cheltuielilor i de a economisi din timp pentru evenimente neprev zute
sau pentru etapa pension rii. Cu atât mai mult, înainte de a solicita un credit, î i recomand m
s determini realist posibilitatea de a achita lunar obliga ia de plat suplimentar .
Desigur, la momentul prezent rii la banc , suma maxim pe care o po i achita lunar va fi
determinat de reprezentantul bancar, pe baza informa iilor i documentelor pe care le
furnizezi, a consult rii Biroului de Credit, în baza acordului t u i a normelor de creditare
proprii, cu respectarea legisla iei în vigoare.

Pasul 3. Cum decid care produs din pia este cel mai avantajos pentru mine?

Precum în cazul oric rei achizi ii, este foarte

important s fii bine informat( ). Consult cu
aten ie ofertele cât mai multor finan atori,
pentru a o identifica pe cea mai potrivit pentru
tine.
Când compari costurile, este indicat s ai în
vedere compararea DAE (Dobânzii Anuale
Efective). DAE reprezint costul total al
creditului calculat sub forma unui procent
anual în care sunt incluse atât dobânda, cât i
comisioanele aferente acestuia (respectiv,
comisionul de analiz i comisionul de
administrare credit). Pentru a corela corect DAE în compararea creditelor, este foarte important
ca acest indicator s fie calculat pentru aceea i sum împrumutat i acela i termen de rambursare
i aceea i modalitate de rambursare la nivelul tuturor ofertelor comparate. Pentru a fi sigur( ) c
ob ii o compara ie relevant , utilizeaz un calculator DAE pus la dispozi ie de pagini de internet
independente de compara ie sau pe paginile de internet ale b ncilor, în care introduci pentru
fiecare produs toate costurile identificate i determini valoarea DAE aferent sumei i

10
perioadei de finan are dorite. Pentru un credit de 150.000 lei pe o perioad de 30 de ani, o
diferen de DAE de doar 0,1% (de la 4% la 4,1%) poate cre te suma pe care trebuie s o
rambursezi pe toat perioada de creditare cu peste 3.000 lei.

Tipurile de costuri incluse în DAE pe care un finan ator le poate percepe, conform legisla iei
în vigoare:
dobânda (fix sau variabil );
comision de analiz dosar;
comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent.

În situa ia în care banca nu cunoa te anumite costuri

care sunt percepute de c tre ter i, acestea nu intr în
calculul DAE, îns i acestea trebuie avute în vedere
(costurile legate de asigur ri sau garan ii):
costuri pentru evaluarea/verificarea rapoartelor
de evaluare a bunurilor imobile/mobile admise
în garan ie;
primele de asigurare aferente poli elor de
asigurare;
costurile notariale etc.

De asemenea, în cazul în care decizi s rambursezi anticipat un credit cu dobând fix , banca
poate solicita plata unui comision de rambursare anticipat . Banca poate percepe i un
comision unic pentru servicii prestate la cererea ta în leg tur cu derularea creditului (acesta
nu este inclus în DAE, întrucât se percepe numai dac solici i anumite servicii în mod expres
pe parcursul derul rii creditului).
Ia în considerare i ceilal i factori (termenul de acordare, garan iile solicitate, perioada de
gra ie, veniturile acceptate etc.).
Consult informa iile disponibile pe paginile de internet ale b ncilor i solicit informa iile
necesare prin Call Center-ul fiec rei institu ii sau printr-o vizit la sediile acestora. Pe baza
informa iilor furnizate de tine, banca poate efectua o pre-analiz i po i afla cu titlu orientativ
valoarea creditului pe care îl po i accesa, perioada de finan are i nivelul ratei lunare.
Ca element suplimentar, din ce în ce mai multe b nci ofer costuri mai avantajoase clien ilor
care încaseaz venituri în conturi deschise la respectiva institu ie de credit sau care
achizi ioneaz pachete de produse, deci i acesta este un factor pe care îl po i lua în
considerare.

11
Pasul 4. Ce documente trebuie s prezint b ncii?

Pe baza informa iilor primite la pasul anterior, po i s identifici unul sau mai mul i finan atori
cu care dore ti s continui procesul de creditare, c rora s te adresezi cu o documenta ie
complet , în vederea primirii unei oferte ferme.
În general, documenta ia solicitat de b nci cuprinde, dar f r a se limita la acestea:

actul de identitate în original, o copie a acestuia fiind depus la banc ;

acordul de consultare i prelucrare a informa iilor din bazele de date ale
Ministerului Finan elor Publice, Agen ia Na ional de Administrare Fiscal sau
alternativ adeverin a de salariu tip furnizat de Banc , emis i completat corect
de Angajatorul t u ( i al celorlal i codebitori, dac este cazul), nu mai veche de 30
de zile (în func ie de creditul solicitat i de politica fiec rui finan ator, se pot
solicita i copii ale contractelor individuale de munc înregistrate la Inspectoratul
Teritorial de Munc , document justificativ al veniturilor încasate în anul anterior
sau alte documente care certific nivelul veniturilor tale i consecven a în timp a
acestora, în special dac venitul t u înregistreaz fluctua ii).

Adi ional, în cazul creditelor cu garan ii imobiliare:

acte de proprietate asupra bunurilor aduse în garan ie i

extrasul din Cartea Funciar în termen de valabilitate aferente bunului adus în
garan ie

Pe lâng aceste documente, vei completa i semna:

cererea de credit;
acordul de consultare la Centrala Riscului de Credit i de transmitere, prelucrare i
consultare a informa iilor de risc la Biroul de Credit.
în func ie de reglement rile interne ale fiec rui finan ator i de tipul creditului
solicitat, setul de documente solicitate poate diferi de cele enumerate mai sus. De
aceea, î i recomand m o discu ie cu un reprezentant al b ncii pentru lista complet a
documenta iei.

Pasul 5. Când primesc un r spuns i care sunt pa ii

urm tori?

Pe baza documentelor solicitate i depuse, banca

determin , în cel mult 30 de zile, eligibilitatea ta pentru
un credit i î i poate furniza o ofert .

12
Vei primi din partea b ncii formularul „Informa ii standard la nivel european privind creditul
pentru consumatori”. Acest formular con ine toate informa iile necesare pentru o decizie bine
informat i este foarte important s îl parcurgi cu aten ie, chiar dac documentul prezentat de
banc are un con inut consistent. În cazul în care ai neclarit i, solicit informa ii
suplimentare.
Odat ce ai decis s accep i oferta unei b nci,
aceasta va fi formalizat printr-un contract de
credit, al turi de contracte accesorii pentru
ipoteci (dac este cazul). Contractul de credit
va guverna rela ia contractual pân la
rambursarea integral a creditului, deci
parcurge-l cu aten ie i semneaz -l doar odat
ce ai certitudinea c ai în eles clauzele incluse
în acesta, în special cele care vizeaz costurile
i obliga iile.

Vei primi i graficul de rambursare al creditului

(în cazul creditelor cu rambursare în rate).
P streaz -l i asigur -te c pl te ti la termen
fiecare rat .

În cazul creditelor cu dobând variabil ,

valoarea dobânzii poate varia în func ie de
indicele de referin în maniera precizat în
contractul de credit, a a încât urm re te evolu ia
acestuia astfel încât s tii în orice moment valoarea actualizat a ratei lunare în func ie de
valoarea acestui indice, conform contractului semnat. Oricum, banca te va informa la
momentul în care dobânda se va modifica. Dac indicele de referin scade situa ia este în
favoarea celui împrumutat.

Derularea unui credit i riscurile aferente

Ce se întâmpl dup contractarea unui credit?

Odat semnat documenta ia contractual i prezentate documentele justificative (dac

este cazul), po i utiliza finan area ob inut în vederea realiz rii proiectelor personale. În
cazul în care nu utilizezi imediat creditul, verific s nu dep e ti data maxim de
utilizare/tragere a acestuia.

Important! Contractul de credit i cel de asigurare sunt documente foarte importante.

Este esen ial s le p strezi cu grij , s le pui într-un loc tiut i s î i faci copii dup ele.

13
Totodat , acum începe i perioada de rambursare.
În cazul descoperitului de cont, el se acoper automat prin încasarea drepturilor
salariale/de pensii în contul de salariu/pensie. În cazul în care ai împrumutat peste
nivelul salariului t u, încearc s identifici modalit i de a reduce cheltuielile lunare,
pentru a diminua treptat nivelul descoperitului de cont.
În cazul cardurilor de credit, este recomandat s pl te ti lunar suma consumat în ciclul
de tranzac ionare precedent, pentru a nu pl ti dobânda. Chiar dac nu achi i integral,
urm re te s rambursezi cel pu in suma minim de plat , pentru a nu i se aplica penalit i.
În cazul creditelor cu rate, urm re te pe graficul de rambursare rata lunar de plat i
asigur -te c depui la timp suma necesar pentru acoperirea ratei de plat . În cazul în
care ai accesat un credit cu dobând variabil în func ie de un indice de referin
public (EURIBOR/ROBOR/LIBOR pe o perioad conform contractului), noua rat
lunar de plat o po i afla oricând de la reprezentan ii b ncii (inclusiv prin Call Center
sau Internet Banking, în cazul unor finan atori).
În cazul în care înregistrezi restan e la creditul contractat, banca te va notifica cu cel
pu in 15 zile înainte de transmiterea informa iilor privind restan a înregistrat la Biroul
de Credit.

Aten ie! Odat ce vei fi înregistrat( ) la Biroul de Credit cu informa ii negative,

majoritatea finan atorilor vor lua în considerare acest factor la analiza unor viitoare
solicit ri de credit, reducându- i ansele de a ob ine o nou facilitate. Mai mult, vei pl ti
penaliz ri i po i ajunge chiar în situa ia execut rii silite a bunurilor mobile i imobile.
Este important s achi i la timp obliga iile lunare de plat .

Pentru a primi notific rile transmise de banc pe parcursul duratei de finan are,
asigur -te c declari adresa corect i complet , precum i num rul de telefon, de
fiecare dat când intervin modific ri.

Care sunt riscurile ce se pot materializa în decursul perioadei de finan are?

Un credit poate fi acordat pe o durat de pân la 35 de ani, o perioad în care mul i dintre factorii
lua i în considerare la momentul ini ial pot suferi modific ri, cu impact în cre terea obliga iei
lunare de plat , uneori chiar peste posibilitatea de
rambursare. De aceea, este important s iei în calcul
aceste posibile fluctua ii înainte de a decide s solici i un
credit de valoare mare, a c rui rat lunar constituie o
parte semnificativ a veniturilor lunare. Termenul mediu
(3-5 ani) sau lung (peste 5 ani) este mai riscant decât
termenul scurt (pân în 3 ani) i foarte scurt (sub un an).
Vom detalia în cele ce urmeaz principalele riscuri pe
care este bine s le cuno ti i s le anticipezi pe durata
unui credit:

14
Riscul valutar (de curs de schimb)
Cursul de schimb reprezint pre ul la care o
moned se schimb cu alta. Referindu-ne la
România, cursul de schimb al leului reprezint
pre ul leului în raport cu alte monede. Ca orice
alt pre , cursul de schimb este determinat de
raportul cerere-ofert , fiind publicat zilnic de
c tre Banca Na ional a României. Pentru
consultarea cursului de schimb, se poate
accesa pagina de Internet a B ncii Na ionale a
României, www.bnr.ro.
În situa ia în care creditul este contractat în alt moned decât cea în care se realizeaz
veniturile, apare riscul valutar. Acesta este o pierdere poten ial care ar putea s apar ca
urmare a evolu iei nefavorabile a cursului de schimb. Pentru debitorul în valut , acest lucru
înseamn deprecierea monedei na ionale fa de moneda din contractul de credit (creditul se
scumpe te în moned local ). Concretizarea acestui risc va genera o cre tere a valorii ratei
lunare i implicit a costului total al creditului, expunându-te astfel la dificult i în rambursarea
ratelor lunare. Din acest motiv, este recomandat contractarea creditelor în moneda în care
realizezi veniturile.
Un element de asemenea important în decizia privind asumarea sau nu a riscului valutar este
reprezentat de durata pe care este acordat creditul. Evenimentele care pot interveni asupra
cursului de schimb valutar în cazul unui credit contractat pe o durat de creditare mare (20 sau
30 de ani) sunt foarte diferite, fiind imposibil de anticipat. Astfel, se poate aprecia c riscul
valutar este propor ional cu durata de creditare. Cu cât durata creditului este mai mare, cu atât
necunoscutele ce pot influen a cursul de schimb cresc.
Riscul ratei de dobând
Similar, în cazul creditelor cu dobând variabil ,
cre terea indicelui de referin pentru calculul
dobânzii poate duce la cre terea ratei de plat . S
lu m exemplul indicelui ROBOR: acesta reprezint
rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate
pe pia a interbancar i este publicat de Banca
Na ional a României. Indicii cei mai utiliza i de
b nci pentru stabilirea nivelului dobânzilor variabile
sunt ROBOR 3M (la 3 luni) i ROBOR 6M (la
6 luni), cu actualizare trimestrial /semestrial .
În func ie de diver i factori macroeconomici, ace tia pot varia considerabil. Cu unele excep ii,
ace tia au înregistrat sc deri consecvente i consistente în ultimii ani, îns , în mod similar, pe
o durat de creditare mare (20 sau 30 de ani) ace ti indici î i pot relua tendin a de cre tere, cu
implica ii directe în cre terea ratei creditului.

15
Riscul diminu rii sau pierderii veniturilor
În special în cazul creditelor pe o durat mai mare, probabilitatea ca veniturile i cheltuielile
de la momentul solicit rii creditului s r mân constante pe toat durata creditului este redus .
Exist posibilitatea ca, în timp, prin deprinderea de noi cuno tin e i abilit i, venitul t u s
creasc , concomitent cu o mai bun gestiune a cheltuielilor. Dar exist i posibilitatea unor
evenimente macroeconomice (de ex. instabilitatea politic îndelungat , recesiunea prelungit )
sau individuale ce î i pot afecta temporar sau permanent veniturile, sau po i fi confruntat cu
noi cheltuieli (de ex., un nou membru al familiei). Este important, pe cât posibil, s prevezi
astfel de evenimente i s discu i din timp cu finan atorul pentru a g si solu ia cea mai bun
pentru situa ia ta specific . Este, de asemenea, indicat s asiguri împotriva unor posibile
evenimente neprev zute atât propria persoan (accident/deces/ omaj), cât i bunurile
achizi ionate prin credit sau aduse în garan ie, astfel încât tu i cei dragi s nu fi i impacta i
suplimentar în cazul unui eveniment nedorit.

Ce op iuni am odat cu materializarea riscurilor?

În primul rând, adreseaz -te b ncii. Foarte

probabil, nu e ti primul(a) i nici singurul(a)
în aceast situa ie. Vei descoperi uneori c
banca deja a preg tit o solu ie pentru tine. În
unele cazuri, analizând evolu ia intr rilor i
ie irilor de numerar în conturile tale, banca
poate identifica înaintea ta unele semnale de
alarm i te poate contacta din timp pentru a
identifica o solu ie de diminuare a riscurilor.
În aceste cazuri, fii sincer( ) i colaboreaz
cu finan atorul pentru a agrea împreun cea
mai bun solu ie.
Printre posibilele solu ii la care po i apela în aceste cazuri sunt:
perioada de gra ie la plata dobânzilor i/sau a capitalului, pân când veniturile tale
revin la nivelul anterior (aten ie: în perioada de gra ie dobânda se calculeaz în
continuare, se adaug la creditul ini ial prin capitalizarea ei, deci o vei pl ti dup
terminarea perioadei de gra ie).
prelungirea duratei creditului, cu reducerea obliga iei de plat ca urmare a distribuirii
ei pe o durat mai mare etc.
Intereseaz -te de posibilitatea de a beneficia de asigur rile ata ate creditelor i de
riscurile acoperite. Exemplu: dac , printr-o întâmplare nedorit , te afli în omaj,
verific în contractul de credit dac beneficiezi deja de o asigurare de omaj, caz în
care asiguratorul poate pl ti pentru o perioad de timp rata lunar , conform clauzelor
contractuale.
De asemenea, chiar pân s ajungi la o situa ie de neplat , în cazul în care ai mai multe
credite, po i analiza posibilitatea consolid rii acestora, prin intermediul unui credit de
refinan are. În acest fel, nu vei mai avea grija mai multor rate scadente i date de
maturitate. Un credit de refinan are se justific îns , doar dac obliga ia lunar de plat

16
 i suma total de rambursat sunt inferioare valorii cumulate a ratelor curente, respectiv
sumelor totale de rambursat pentru creditele deja accesate.

Restructurarea unui credit

Opera iunile de restructurare a creditelor sunt opera iuni bancare care au scopul de a sus ine
clien ii în dep irea unor situa ii de dificultate financiar temporar ap rute pe perioada de
derulare a contractelor, cum ar fi:
diminuarea venitului persoanei împrumutate
diminuarea veniturilor familiei
probleme medicale i de invaliditate ale persoanelor împrumutate
întreruperea activit ii în munc
schimbarea angajatorului
alte probleme care pot afecta rambursarea lunar a creditului (cursul de schimb, gradul
de îndatorare majorat etc.)

În situa ia în care clien ii b ncii se confrunt cu una din situa iile men ionate, recomandarea
este de a contacta banca cât mai devreme. Cazurile care se pot solu iona cel mai u or sunt cele
în care clientul anticipeaz c poate urma un eveniment ce-i va afecta situa ia veniturilor. De
asemenea, în oricare din situa iile de mai sus, este nevoie de o renegociere a contractelor.
Pa ii de urmat pentru negociere:
întâlnire la sediul unit ii bancare
semnalarea problemelor cu care se confrunt clientul
completarea documenta iei aferente
Dac documenta ia este complet vor urma pa ii de analiz i decizie din partea
reprezentan ilor b ncii.

17
Prin opera iunile de restructurare banca urm re te ob inerea de solu ii de rambursare
avantajoase care s sus in clien ii în perioadele cu probleme i în acela i timp, s men in la
un nivel acceptabil soldul creditului i a riscurilor de credit i de nerambursare.
Pentru oricare din variantele de restructurare men ionate nu se aplic condi iile de eligibilitate
de la acordarea creditului. Banca dore te s vin în întâmpinarea clien ilor afla i în situa ii de
dificultate temporar de plat a ratelor.
În oricare din situa iile de mai sus, clien ii ar trebui s contacteze institu ia de credit cât mai
repede i s depun o cerere de restructurare. La prima discu ie cu banca, clien ii sunt
informa i asupra posibilit ilor de restructurare, precum i a calculelor, prin simularea unui
nou plan de rambursare ce va include una din variantele posibile de restructurare. În aceast
etap calculele au titlu informativ, fiind efectuate pe baza declara iilor clien ilor.

Opera iunile de restructurare a creditelor pot include urm toarele op iuni:

Perioad de gra ie par ial (pentru una sau mai multe componente ale creditului:
principal, comision, dobânda, variante combinate ale acestora); în anumite cazuri
aceast perioad poate fi de pân la 12 luni
Perioad de gra ie total (toate componentele creditului) de pân la 12 luni
Capitalizarea restan elor înregistrate (sumele restante sunt ad ugate i asimilate
la soldul creditului r mas de plat )
Capitalizarea restan elor înregistrate i perioada de gra ie (par ial sau total )
Prelungirea scaden ei finale cu scopul diminu rii efortului lunar de plat
Transformarea unei facilit i de credit de tip revolving (credit care se
reîntrege te dup fiecare utilizare ca, de exemplu, card de credit sau overdraft) în
credit cu rate lunare
Consolidarea creditului nerambursat i a restan elor într-un produs de credit nou
- refinan are
Conversia valutar prin modificarea valutei creditului (inclusiv conversia în
moned local )
Reducerea nivelului dobânzii sau alte forme de discount
Variante combinate ale metodelor de restructurare de mai sus

Pentru a oferi clien ilor variante optime, analiza va include accesul la toate informa iile legate
de nivelul veniturilor la acordarea creditelor, evolu ia acestora i nivelul actual, precum i
evolu ia pie ei imobiliare pentru imobilele aflate în garan ia creditelor. Clien ii care solicit
restructurarea creditelor vor colabora cu banca oferind toate detaliile legate de situa ia
financiar , medical sau de alt natur , care au condus la apari ia problemei de rambursare cu
dificultate i despre evolu ia acestor probleme, precum i planurile i a tept rile viitoare
legate de venituri.

18
În urma analizei b ncii asupra informa iilor i documentelor furnizate se va emite o decizie de
restructurare.

Ulterior, clien ii vor formaliza aplica iile prin depunerea unui set de documente:

cerere de restructurare
documente care s ateste situa ia ap rut (de ex. decizia de încetare a
contractului de munc sau de diminuare a venitului, documente medicale etc.)
documente de identitate, acorduri de consultare în bazele de date
documente legate de garan iile creditelor (rapoarte de evaluare, dac este cazul)

În cadrul analizei de restructurare se urm re te identificarea de solu ii de rambursare

personalizate, adaptate problemelor clien ilor, solu ii care s conduc la rambursarea
creditului i la redresarea acestuia.

Din aceste considerente, în cadrul analizei, clien ii sunt informa i despre riscurile de
majorare a soldului creditului prin capitalizarea sumelor restante sau a dobânzii nepl tite
în perioada de gra ie, dar aceste situa ii ar trebui evitate pe cât posibil pentru a nu majora
efortul de rambursare ulterior unei perioade de gra ie.

Decizia de restructurare se va implementa prin semnarea unui Act adi ional la contractul de
credit i dac e cazul, la contractul de ipotec .
Rolul b ncii pentru astfel de situa ii este de a sprijini clien ii în perioadele dificile, dar i de
consiliere a acestora în leg tur cu rambursarea creditelor - se urm re te identificarea unor
variante optime de continuare a rela iilor contractuale i evitarea recuper rii accelerate prin
m suri judiciare.
În ceea ce prive te num rul opera iunilor de restructurare, acestea se analizeaz individual, de
la caz la caz, pe parcursul derul rii contractelor putând ap rea mai multe planuri de restructurare.

19
 Economisirea

Motivele pentru care economisim sunt multiple:

a. câ tig m în prezent mai mult decât dorim s consum m
(situa ie prezent mai ales în faza de maturitate a carierei
noastre);
b. nu dorim s consum m resursele acum, ci mai târziu
(avem o preferin mai mare de timp);
c. vrem s avem rezerve pentru situa ii de urgen ;
d. ne dorim lucruri pe care nu le putem achizi iona din
veniturile lunare obi nuite (de exemplu, o vacan sau o
ma in );
e. avem contractate credite, pe care vrem s le acoperim anticipat;
f. ne dorim ca în viitor s putem completa pensia pe care o ofer statul.
Indiferent de motive, fie c sunt inte concrete sau doar dorin de acumulare, ne preocup în
egal m sur i siguran a economiilor noastre.

Î i dore ti siguran ?
Am putea fi tenta i s credem c cea mai bun metod de a- i proteja economiile este
binecunoscuta p strare „la saltea”. Oricât ar p rea de controlabil , de fapt volatilitatea banilor
cre te în acest fel – îi ai mai aproape, e ti mai tentat s „intri în ei”…. i
au fost cazuri în care s-a aruncat salteaua cu totul sau o vizit clandestin
a spulberat orice urm de vise, siguran i economie.
Dincolo de umor i de obiceiurile perpetuate în timp, o banc r mâne,
în continuare, un loc mult mai sigur în care s î i p strezi banii. În
plus, ai ocazia s câ tigi ceva de pe urma lor, iar în timp, chiar dac
rata dobânzii se men ine la un nivel sc zut, vei ob ine o sum mai mare decât cea pe care o
de ineai ini ial. Un alt motiv îl constituie infla ia care erodeaz puterea de cump rare a
resurselor economisite i pentru care banca ofer o compensa ie menit s acopere pierderile
poten iale generate de acest risc.

Ce trebuie s tii când alegi banca potrivit :

Cu care banc î i dore ti un parteneriat pe termen lung?

Ce ofer banca pe care o alegi: care este programul de lucru cu clien ii, la ce nivel se
afl calitatea serviciilor, care sunt clauzele contractuale?
Cât de u or po i s retragi banii?
Care sunt ratele de dobând oferite?
Ce costuri implic deschiderea, utilizarea sau chiar închiderea unui cont?
Care este nivelul comisioanelor utilizate pentru opera iuni prin conturi sau pentru
opera iuni cu numerar?

20
Dac documenta ia este complet , vor urma pa ii de analiz i decizie din partea
reprezentan ilor b ncii.

Ce î i ofer sistemul bancar?

Depozitele reprezint cele mai avantajoase i sigure

modalit i de economisire. B ncile ofer depozite
bancare pentru tine, ca persoan fizic sau pentru
persoana juridic pe care o reprezin i.
B ncile ofer o multitudine de produse cu denumiri
comerciale atractive, dar în final, toate se înscriu în
câteva tipologii generale:

Conturile curente sau depozitele la vedere sunt cele mai utilizate produse bancare.
Prin intermediul lor se pot face încas ri (din salarii, de la al i titulari de cont etc.) i
pl i (servicii, produse, utilit i, rate la credite etc.). De regul , acestor conturi li se pot
ata a i carduri bancare. Titularul de cont poate avea acces oricând la disponibilit i.
Aceste conturi pot fi sau nu purt toare de dobând la vedere (mai mic decât cea
pentru depozitele la termen). În aceste depozite/conturi p str m fondurile pentru nevoi
curente (pl i facturi, cump r turi, acoperirea cheltuielilor de între inere etc.).
Depozite la termen – a a-zisele depozite clasice sau standard – pot fi constituite pe
termene fixe, cu scaden lunar sau pentru un multiplu de luni întregi. Dobânda este
acordat la scaden i poate fi fix sau variabil pe perioada de via a depozitului. În
ultimul timp, b ncile ofer depozite la termen preponderent cu dobând fix . Pot fi
prelungite automat i po i opta pentru capitalizarea dobânzii (respectiv dobânda s fie
ad ugat la suma din depozit, urmând ca pentru perioada urm toare s prime ti
dobând pentru suma cumulat astfel). O varia ie a acestor produse o reprezint
depozitele cu dobânda pl tit în avans, denumite depozite revolving.
Conturile de economii – de obicei sunt mai flexibile decât depozitele la termen – po i
accesa fondurile f r a fi nevoit s a tep i pân la scaden i f r a pierde dobânda
acumulat . De obicei, rata dobânzii este variabil i se actualizeaz în fiecare lun , la
aniversarea depozitului. Astfel, conturile de economii îmbin propriet i ale contului
curent cu cele ale depozitelor la termen. Tot în rândul conturilor de economii putem
integra planurile de economii, care presupun alimentarea regulat a acestor conturi cu
sume i date stabilite apriori. Aici putem integra i Depozitele dedicate copiilor, care, în
general, r spund la nevoia de economisire pe termen lung, în numele copiilor, pentru
viitor.
Depozite în valut – se înscriu în categoriile de mai sus. Este necesar s iei în calcul
tendin a din evolu ia monedelor respective i valoarea cursului valutar la momentul
constituirii depozitului.

21
Cum alegi depozitul potrivit pentru tine?
Fiecare banc î i pune la dispozi ie personal calificat, care te poate ajuta s î i define ti cât
mai clar nevoile i te consiliaz pentru alegerea celui mai potrivit produs de economisire
pentru tine. În plus, î i oferim mai jos o colec ie de întreb ri care te pot ghida în alegerea pe care
o vei face:

Care sunt ratele de dobând oferite?

Exist comisioane la deschiderea sau la închiderea contului?
Exist comisioane sau penalit i la desfiin area depozitului?
Exist alte costuri care pot s afecteze returnarea fondurilor din depozit - de
exemplu, un comision de retragere de numerar?
Care este cea mai ieftin , dar i cea mai accesibil metod de retragere sau de
completare a fondurilor din depozit?
Exist posibilitatea efectu rii de opera iuni din i înspre contul de depozit pe
perioada de via a acestuia?
Care va fi valoarea dobânzii la scaden ?
Extrasul de cont poate fi vizualizat online?
Dac poate efectua i o alt persoan împuternicit de mine opera iuni de pe acest
cont?

Dac documenta ia este complet vor urma pa ii de analiz i decizie din partea
reprezentan ilor b ncii.

E ti scutit de declara ii de venit suplimentare

În România, orice venit este considerat impozabil. Prin
urmare, veniturile din dobânzi nu sunt nici ele scutite de
taxare. În cazul depozitelor bancare, legea prevede re inerea
impozitelor la surs . A adar, nu vei fi nevoit s completezi
declara ii sau s depui impozitul la administra ia financiar
la finalul anului. B ncile re in automat i vireaz impozitele
în numele t u. Suma re inut este cea prev zut de lege.

Statul î i protejeaz economiile!

Sumele pe care le încredin ezi unei b nci se înscriu într-un
mecanism de protec ie garantat de stat, prin instituirea
Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare. În aceste
condi ii, vei recupera banii în siguran , în limita plafonului de
100.000 euro, în echivalent lei.

22
Exist i depozite care nu se înscriu în categoria celor garantate, dar nu e cazul s î i faci griji,
pentru c limit rile se refer la investitori institu ionali sau la situa ii excep ionale.
Pentru detalii privind plafonul de acoperire (suma maxim garantat în cazul în care banca la
care este constituit depozitul intr în faliment) i lista depozitelor excluse de la garantare,
acceseaz site-ul web al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare: http://www.fgdb.ro/.

Economisire-creditare

Produsul de economisire-creditare este destinat finan rii proiectelor de îmbun t ire a

condi iilor de locuit ale popula iei, bazându-se pe asocierea unei etape de economisire cu una de
creditare. Produsul de economisire-creditare este foarte simplu: clien ii, care semneaz un contract
de economisire-creditare cu o banc pentru locuin e, economisesc o perioad de timp, în medie 4 -
5 ani sau mai mult, iar ulterior, au posibilitatea acces rii unui credit în lei cu dobând fix ,
avantajoas .

Activit i în domeniul locativ:

1. construirea, cump rarea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea imobilelor
cu destina ie preponderent locativ ;
2. cump rarea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea altor imobile decât cele
cu destina ie preponderent locativ , cu condi ia s fie folosite ca spa ii locative;
3. cump rarea de terenuri intravilane sau dobândirea drepturilor de concesiune pentru
construirea de imobile cu destina ie preponderent locativ ;
4. cump rarea de terenuri intravilane sau dobândirea drepturilor de concesiune în scopul
construirii altor imobile decât cele cu destina ie preponderent locativ , în limita cotei
de inute de spa iile locative din totalul construc iei pozi ionate pe teren;
5. viabilizarea unor terenuri trecute în intravilan în scopul promov rii construc iei cartierelor
de locuin e;

23
6. preluarea unor crean e legate de realizarea activit ilor prev zute la pct. 1 - 5;
7. construirea de spa ii comerciale, industriale i social-culturale, dac acestea sunt legate de
construc ia de locuin e sau dac ele contribuie, prin amplasarea lor în zonele de locuit, la
aprovizionarea acestora sau la satisfacerea nevoilor de ordin social-cultural;
8. lucr ri în domeniul locativ angajate de chiria în scopul moderniz rii locuin ei.

Avantajele economisirii-credit rii

Produsele de economisire-creditare sunt produse financiare pe termen mediu i lung i au
urm toarele 3 avantaje majore:
Eficien a financiar : randament bun în faza de economisire (prima de stat plus dobânda
b ncii) ce s-a situat peste media pie ei bancare; costuri sc zute în faza de creditare.
Siguran a:
produs în lei, f r risc valutar, cu rate fixe de dobând ;
economii garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.
Simplitate: rata lunar la credit aproximativ egal
cu suma economisit lunar în prima faz a
produsului (credit standard locativ negarantat).
Pentru economiile tale vei beneficia din partea Statului de
prima de stat, în valoare de 25% din depunerile tale
anuale, dar f r a dep i echivalentul în lei a 250 de
euro/an/client. Primele de stat se solicit de la autoritatea
de implementare (ministerul de resort) dup încheierea
anului calendaristic în care s-a realizat economisirea.
B ncile pentru locuin e solicit necesarul de prim de stat
pentru depunerile efectuate de fiecare client în cursul
anului anterior, iar ministerul de resort are obliga ia de a
deconta, din fonduri de la bugetul de stat, necesarul de
prim solicitat de b nci în numele clien ilor acestora.

Pentru ce po i utiliza produsele de economisire-creditare

Produsele de economisire-creditare te pot ajuta s finan ezi îmbun t irea condi iilor de locuit
cu cele mai mici costuri.
Aceste produse sunt potrivite pentru cei care se decid din timp ce vor s schimbe în cas i
economisesc pe termen mediu sau lung, cinci ani sau chiar mai mult.
Finan rile acordate de b ncile pentru locuin e se acord în lei i pot fi utilizate numai pentru
activit i în domeniul locativ, de exemplu:
construc ie sau extindere locuin ;
modernizare, reabilitare locuin ;

24
 cump rare teren intravilan pentru construc ie locuin ;
lucr ri de viabilizare teren intravilan;
refinan are integral /par ial a unui credit ipotecar/imobiliar;
plata avansului pentru un credit ipotecar/imobiliar.

Care sunt pa ii pentru a beneficia de avantajele acestui sistem?

Este foarte simplu:
Pasul 1. Semneaz un contract de economisire-creditare cu o banc pentru locuin e
Pasul 2. Economise te pe o perioad de aproximativ 4-5 ani sau chiar mai mult, iar
pentru economiile tale prime ti o dobând fix .
În plus, statul acord o prim care în prezent este de 25% din economiile tale anuale,
prim ce nu poate dep i echivalentul în lei a 250 euro anual.
Pasul 3. La finalul perioadei de economisire, po i lua un credit în lei cu o dobând
mic i fix pe toat perioada contractului. Creditul se acord numai pentru activit i
în domeniul locativ, de exemplu: construirea unei case, renovarea sau cump rarea unei
locuin e etc. Creditul este în lei, dobânda este fix pe toat perioada contractului,
având rate lunare de creditare fixe i egale.

Cel mai eficient mod de a face rost de banii pentru locuin

De exemplu1, dac vrei s - i modernizezi apartamentul i ai nevoie de aprox. 50.000 lei, pa ii
sunt urm torii:
Dup ce semnezi un contract de economisire-creditare, economise ti lunar aprox. 380 lei
i dup aprox. 5 ani vei avea în cont aprox. 26.500 lei (economiile tale, prima de la stat i
dobânda b ncii).
Prime ti restul banilor de aprox. 23.500 lei printr-un credit în lei (f r garan ii imobiliare)
cu dobând fix i avantajoas de 5%, DAE 5,74% rata lunar a creditului este de aprox.
360 lei pe lun , timp de aproape 7 ani. Valoarea total pl tibil este de aproximativ
30.400 lei.
Dac îns ai nevoie de bani mai rapid i nu po i a tepta s economise ti 4-5 ani, po i apela la
un alt tip de credit (garantat cu ipoteca imobiliar ).
Creditul se poate accesa tot în baza unui contract de economisire-creditare, cu condi ia s po i
pune la dispozi ia b ncii un avans începând cu 10% din suma contractat .
Spre exemplu2, dac ai nevoie de un credit în valoare de 110.000 lei, avansul este de
11.000 lei i vei pl ti lunar aproximativ 1.400 lei, pentru o perioad de 44 luni (dobânda
de 4,44%/an, DAE 5,51%/an). Ulterior rata ta lunar va sc dea la aproximativ 790 lei,
pentru o perioad de 84 luni (dobânda 5%/an, DAE 5,74%/an).
Valoarea total pl tibil a creditului (pentru întreaga perioad de 128 luni) va fi de
aproximativ 143.000 lei.

Exemplul de calcul este orientativ, realizat la o dobând la economisire de 1% i la creditare de 5%, inând cont
de valoarea actual (februarie 2017) a primei de stat
Exemplul de calcul este orientativ

25
Informa ii utile pentru tine:
Garan ii:
Creditul se acord în baza:
Ipotec rii în favoarea b ncii a imobilului modernizat, reabilitat, consolidat, extins,
restaurat sau construit prin credit i, în completare, dac este cazul, a unui alt imobil.
Asigur ri:
Pentru siguran a ta este necesar s închei:
Asigurarea obligatorie a locuin elor, cesionat în favoarea b ncii.
Asigurarea facultativ a imobilului/imobilelor ce constituie garan ia creditului, cesionat
în favoarea b ncii.
Facilit i:
Se finan eaz orice proiect de investi ii imobiliare, executarea lucr rilor de construc ii
putând fi realizat atât în regie proprie, cât i prin intermediul unei firme de construc ii.
Riscuri i consecin e:
Semnarea unui contract de credit presupune acceptarea termenilor i a condi iilor oferite
de banc precum i un angajament ferm în ceea ce prive te rambursarea creditului.
În cazul în care te afli în imposibilitatea de a returna creditul se vor aplica reglement rile
legale în vigoare pentru aceast situa ie.

Pl i

Instrumente de plat

Plata
Plata poate fi definit ca un transfer de fonduri prin care se stinge o obliga ie din partea
pl titorului c tre beneficiar. Pl titorul este acea parte într-o tranzac ie de plat care transfer
fondurile, iar beneficiarul este destinatarul final al fondurilor.

26
Instrument de plat
Un instrument de plat este un dispozitiv i/sau un set de proceduri convenite între un
utilizator de servicii de plat i un furnizor de servicii de plat , care permit transferul
fondurilor de la pl titor la beneficiar.
Exist diferite tipuri de instrumente de plat , fiecare cu propriile caracteristici, în func ie de
mijloacele prin care se realizeaz plata, de suportul fizic al tranzac iei, de tipurile de rela ii i
de tranzac ii efectuate între pl titor i beneficiar.

Numerarul constituie mijlocul de plat cel mai

utilizat pentru achizi ionarea de bunuri i servicii.
Numerarul se compune din bancnote, monede i
din mijloace similare, folosite ca mijloc direct de
plat i acceptate pe scar larg în tranzac ii.
Mijloace de plat alternative la numerar pot fi
considerate obliga iunile la purt tor, ordinul de
plat , cecurile la purt tor/de c l torie i altele.

Instrumente de plat f r numerar

Un instrument de plat f r numerar este mijlocul prin care un pl titor d b ncii sale
autoriza ie s transfere fonduri pentru efectuarea unei pl i sau prin care un beneficiar d
instruc iuni b ncii sale s colecteze fondurile de la un pl titor. Conturile celor dou p r i pot fi
deschise la o singur banc sau la b nci diferite.
Instrumentele de plat f r numerar pot fi clasificate dup mai multe criterii, cel mai
important fiind cel al obliga iilor create i al p r ii care transmite instrumentul de plat pentru
procesare.
Transferul fondurilor de inute în conturi deschise la institu ii de credit, în baza primirii unei
instruc iuni de plat se realizeaz prin intermediul mijloacelor de plat f r numerar, respectiv
urm toarele instrumente de plat : transfer credit, debitare direct , card de plat , cec, cambie i
bilet la ordin. Tendin a pe plan mondial este de reducere a numerarului.
În func ie de acest criteriu, principalele tipuri de instrumente de plat f r numerar sunt:
Instrumente de plat de credit, în cazul c rora instruc iunea de plat este transmis de
pl titor b ncii sale pentru a fi procesat ,
Instrumente de plat de debit, în cazul c rora instruc iunea de plat este transmis de
beneficiar b ncii sale pentru a fi procesat .
Din punct de vedere al suportului fizic al pl ii, instrumentele de plat f r numerar pot
fi împ r ite în:
Instrumente de plat pe suport hârtie,
Instrumente electronice de plat .
Din punct de vedere al canalului de transmitere, instrumentele de plat pot fi transmise
letric/manual sau automatizat prin mijloace de telecomunica ii (email, fax, etc.).

27
Cele mai utilizate instrumente de plat f r numerar sunt:
Transferul credit (ordinul de plat )
Debitarea direct
Standing order
Cardul
Cecul
Cambia
Biletul la ordin
Transferul credit (ordinul de plat )

Transferul credit este o opera iune de plat ini iat de c tre pl titor, prin care o instruc iune
de plat este transmis b ncii pl titorului (b ncii ini iatoare), iar aceasta transfer fondurile
c tre banca beneficiarului (banca destinatar ), eventual prin mai mul i intermediari.
Transferul credit este compus dintr-o serie de opera iuni care începe prin emiterea de c tre
pl titor a unui ordin de plat dat unei institu ii de credit de a pune la dispozi ia unui beneficiar
o anumit sum de bani i care se finalizeaz prin acceptarea respectivului ordin de plat de
c tre institu ia destinatar .
Ordinul de plat reprezint modalitatea cea mai simpl de efectuare a unei pl i, respectiv
încas ri, constând din transmiterea unei sume de la persoana/entitatea care efectueaz plata
c tre cea care prime te suma respectiv .
Transferul credit poate fi ini iat pe hârtie sau în format electronic, dar de regul procesarea lui
se realizeaz electronic. Ordinul de plat este un instrument de plat la vedere. Ordinul de
plat nu poate fi executat dac în contul curent al ordonatorului pl ii nu exist suma necesar .
Odat dat ordinul de plat suma se blocheaz . Totu i, dup ce a dat ordinul de plat ,
ordonatorul (cump r torul) poate revoca ordinul de plat înainte ca s fie creditat contul
beneficiarului. Cu alte cuvinte, dup ce trimite dovada pl ii c tre vânz tor, cump r torul
poate revoca ordinul s u de plat . Acest lucru poate fi riscant pentru vânz tor.

Schema 1: Mecanismul pl ii prin ordin de plat .

Descrierea opera iunilor: (1) - livrarea m rfii de c tre vânz tor condi ionat de ordinul de
plat dat de cump r tor b ncii sale; (2) - completarea unui ordin de plat în banc (suma se
blocheaz din contul curent al cump r torului); (3) - transferul sumei de bani între cele dou
conturi; (4) - încasarea de c tre vânz tor în contul s u a contravalorii tranzac iei.

28
Debitarea direct
Debitarea direct este un transfer ini iat de beneficiar (banca destinatar ) prin intermediul b ncii
sale, dup încheierea unui acord în acest sens între beneficiar i pl titor (banca ini iatoare).
Opera iunile de debitare direct sunt utilizate frecvent în cazul pl ilor periodice, cum ar fi
facturile de utilit i publice, în condi iile unui acord prealabil cu pl titorul. Pl ile sunt
automate din contul curent în sume variabile, la date variabile.
Opera iunile de debitare direct sunt utilizate i în cazul pl ilor ocazionale, când pl titorul
autorizeaz o plat individual . Acest instrument este foarte util pentru plata facturilor curente
c tre diver i furnizori.

Standing order
Opera iunile de standing order sunt pl i automate din contul curent în sume fixe la date fixe,
specificate apriori. Le întâlnim, de regul , în cazul aliment rii planurilor de economii.

Cardul
Cardul emis de o institu ie de credit este un
instrument de plat electronic , respectiv un suport
de informa ie standardizat, securizat i individualizat,
care permite de in torului s u s foloseasc
disponibilit ile b ne ti proprii dintr-un cont
deschis pe numele s u la emitentul cardului i/sau
s utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon
stabilit în prealabil, deschis de emitent în favoarea
de in torului cardului, în vederea efectu rii uneia
sau mai multor opera iuni.
Cardul este un instrument de plat care permite
efectuarea unui num r nelimitat de tranzac ii, spre
deosebire de instrumentele de plat pe suport hârtie (o
singur tranzac ie), iar transmiterea informa iilor
financiare se realizeaz electronic.
Cardurile pot fi clasificate dup mai multe criterii,
precum tipul suportului fizic de informa ii, tipul
contului de card, func iile realizate, tipul institu iei
care emite cardul, aria geografic de utilizare i
altele.

Opera iuni care pot fi efectuate prin intermediul

cardului:
retragerea sau depunerea de numerar de la
terminale, precum distribuitoarele de numerar

29
 sau ATM (Automated Teller Machine), de la ghi eele emitentului/institu iei
acceptante sau de la sediul unei alte institu ii;
plata bunurilor achizi ionate i a serviciilor prestate de comercian ii acceptan i i/sau
emiten i (de exemplu, plata serviciilor prestate de companii în domeniul telefoniei
mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune i internet sau de c tre al i
furnizori de utilit i), precum i plata obliga iilor c tre administra iile publice,
reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalit i etc., prin intermediul terminalelor POS
(Point-of-Sale), ATM sau prin alte medii electronice;
eliberare de numerar la comerciant (cash back) - opera iune de retragere de numerar,
limitat ca valoare i num r de tranzac ii de c tre emitentul cardului, efectuat
întotdeauna împreun cu o tranzac ie de plat la dispozitivele POS ale comercian ilor;
transferurile de fonduri.
Cecul
Cecul este un instrument de plat f r numerar care pune în leg tur în procesul cre rii sale
trei persoane: tr g torul, trasul i beneficiarul.

Cecul este emis de c tre tr g tor care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o
societate bancar , d un ordin necondi ionat acesteia, care joac rolul de tras, s pl teasc
la prezentare o sum determinat beneficiarului.
Cele trei persoane care sunt puse în leg tur prin cec fac toate opera iunile legate de acest
instrument în nume propriu: tr g torul emite cecul, posesorul legitim îl încaseaz , iar trasul îl
pl te te. Cecul este o form de plat la vedere ini iat de cump r tor care, în prealabil, depune
o sum de bani în contul s u curent. Totu i, dup completarea cecului i remiterea lui pentru a
pl ti o comand de produse/ servicii de c tre cump r tor acesta poate folosi banii din contul
s u curent i de aici apare riscul asociat pl ii prin cec (existen a unei file de cec care nu are
acoperire în banc în bani).

30
 Schema 2: Mecanismul pl ii prin cec.

Descrierea opera iunilor: (1) – Cump r torul deschide un cont curent i îl alimenteaz cu
lichidit i; (2) – Banca emite o fil de cec (carnet de file de cec) în favoarea cump r torului;
(3) – Vânz torul livreaz o marf c tre cump r tor; (4) – Cump r torul pl te te la vedere cu o
fil de cec; (5) – Vânz torul depune fila de cec la banca sa pentru a fi încasat ; (6) – Banca
prezint fila de cec c tre banca cump r torului pentru efectuarea transferului de bani din contul
acestuia; (7) – Transfer de bani din contul cump r torului; (8) – Încasarea contravalorii
tranzac iei de c tre vânz tor.
Fiind un instrument pe suport hârtie, cecul este instrumentul de plat f r numerar cel mai
costisitor de procesat i decontat, de aceea furnizorii de servicii de pl i caut solu ii pentru
reducerea costurilor prin dematerializarea procesului de compensare i decontare – prin
trunchierea cecurilor, în care este procesat doar imaginea electronic a cecului – sau prin
promovarea utiliz rii altor instrumente, precum pl ile prin carduri.
- cecul este foarte rapid, u or de utilizat, dar riscant
- b ncile ofer solu ii de sporire a siguran ei pl ii prin cec, cum ar fi blocarea de c tre tras a
sumelor de bani în contul curent al tr g torului
- garantarea (avalizarea)
- transmiterea cecului prin andosare/gir

Cambia i biletul la ordin

Cambia i biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile i instrumente de plat care
constat obliga ia asumat de c tre debitor de a pl ti la vedere sau cu o scaden fixat ,
beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sum de bani determinat .

Cambia este un titlu de credit, sub semn tur privat , care pune în leg tur în procesul cre rii
sale trei persoane: tr g torul, trasul i beneficiarul. Titlul este emis de tr g tor în calitate de
creditor care d ordin debitorului s u numit tras s pl teasc o sum fixat la o dat
determinat în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urm .
- Cambia este un instrument simplu, u or de folosit i universal recunoscut în legisla ia
interna ional ;
- Cambia, spre deosebire de cec, este emis de vânz tor (în calitate de tr g tor) i acceptat
de cump r tor (în calitate de tras);

31
- Cambia, spre deosebire de cec, se poate folosi pentru pl i la vedere (sight draft) i pentru
pl i la termen (time draft);
- Mecanismul instrumentului;

Schema 3.1: Mecanismul pl ii prin cambia cu plat la vedere (sight draft).

Descrierea opera iunilor: (1) – Vânz torul emite o cambie în calitate de tr g tor al acesteia;
(2) – Cump r torul accept cambia în calitate de tras; (3) – Cambia este remis unui
beneficiar (poate fi îns tot vânz torul) pentru a fi prezentat la încasare; (4) – Cambia este
prezentat spre încasare cump r torului de c tre beneficiar; (5) – Livrarea m rfii este
condi ionat de încasarea cambiei (nu livrez pân când nu este încasat cambia); (6) – Plata
cambiei la vedere în momentul în care este prezentat .

Schema 3.2: Mecanismul pl ii prin cambia cu plat la termen (time draft).

Descrierea opera iunilor: (1) – Vânz torul emite o cambie în calitate de tr g tor al acesteia;
(2) – Cump r torul accept cambia în calitate de tras; (3) – Livrarea m rfii se face simultan
cu acceptarea cambiei cu plat la termen; (4) – Cambia poate fi remis unui beneficiar (poate
fi tot vânz torul îns ); (5) – Prezentarea la termen a cambiei pentru a fi încasat de c tre
beneficiar; (6) – Plata cambiei la termen în momentul în care este prezentat .

32
- Cambia poate fi scontat (cea la termen), tr g torul primind banii la vedere de la o banc de
scont (mai pu in taxa scontului) care devine noul beneficiar al cambiei;
- Cambia poate fi transmis prin gir;
- Cambia poate fi garantat suplimentar (avalizarea).

Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semn tur privat , care pune în leg tur în
procesul cre rii sale dou persoane: subscriitorul sau emitentul i beneficiarul. Titlul este emis
de subscriitor sau emitent în calitate de debitor, care se oblig s pl teasc o sum de bani
fixat , la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumit beneficiar, care are
calitatea de creditor, inclusiv dobânda negociat ini ial cu banca.
- Biletul la ordin poate fi comercial (emis de cump r tor direct fa de furnizorul s u) sau
poate fi bancar (emis de cump r tor fa de banca sa i presupune i dobând )
- Biletul la ordin, spre deosebire de cec, ordin de plat sau cambie, este un instrument folosit
exclusiv pentru plata la termen i este ini iat de cump r tor.

Schema 4: Mecanismul pl ii prin ordin de plat bancar.

Descrierea opera iunilor: (1) – Cump r torul promite b ncii sale c va pl ti la termen o sum
determinat de bani împreun cu dobânda aferent ; (2) – Banca cump r torului promite
efectuarea unei pl i la vedere c tre vânz tor în baza promisiunii f cute de c tre cump r tor;

33
(3) – Vânz torul livreaz marfa c tre cump r tor via banca cump r torului; (4) – Banca
cump r torului pl te te la vedere vânz torul; (5, 6) – Cump r torul pl te te la termen
contravaloarea tranzac iei, inclusiv dobânda negociat cu banca.
Atât girul, cât i avalul sunt opera iuni specifice biletului la ordin.
În cazul comer ului exterior (import / export) exist în plus mecanisme de plat mai
complexe reglementate interna ional, cum ar fi: acreditivul documentar sau incaso
documentar care ofer facilit i în plus pentru astfel de opera iuni.

Plata prin internet i mobile banking

Sfaturi utile privind utilizarea i efectuarea de pl i prin internet banking i mobile

banking
Devenit nelipsit din oferta b ncilor, serviciul de
internet banking ofer posibilitatea efectu rii
unei game largi de opera iuni prin simpla accesare
a unui website securizat pus la dispozi ie de c tre
institu ia financiar-bancar aleas . Pe scurt,
serviciul de internet banking permite vizualizarea
soldurilor conturilor i accesarea lor oriunde,
oricând, de pe calculator, laptop, tablet sau smart
phone. Printre denumirile alternative des utilizate
se afl i „online banking” sau „e-banking”.
Conceput ini ial pentru a facilita ac iuni ca verificarea soldului, generarea de extrase bancare
sau efectuarea de pl i online, acest serviciu se adreseaz ast zi i celor care pl nuiesc s
economiseasc prin constituirea de depozite i conturi de economii online, dar i celor
interesa i de efectuarea de schimburi valutare sau deschideri de conturi suplimentare rapid i
f r drumuri la banc . În prezent, cele mai frecvente opera iuni sunt reprezentate de
efectuarea de pl i.

Cum pot fi accesate serviciile de internet

banking sau mobile banking?
În România, majoritatea institu iilor financiar-
bancare pun la dispozi ie serviciul de internet
banking în completarea ofertei curente, ca
extensie a serviciilor lor în mediul virtual.
Accesul poate fi solicitat chiar din prima zi de
rela ie cu banca, dar i ulterior, în cazul în
care dori i acest lucru. El este oferit în urma
abon rii la serviciu prin completarea unui act

34
adi ional, iar apoi, în func ie de caz, plata unei taxe lunare pentru accesul la platforma online,
primirea unui dispozitiv de acces i unui set de instruc iuni con inând datele necesare pentru
conectarea la serviciu.
Dispozitivul de acces poate lua, dup caz, forma unui token sau a unei aplica ii pentru telefonul
mobil i are ca rol principal generarea unor parole unice prin care clientul (utilizatorul) s poat
aproba/autoriza procesarea anumitor opera iuni în condi ii de securitate ridicat .
Alte modalit i de conectare includ i posibilitatea utiliz rii unei parole statice (parol valabil
pentru o perioad de timp relativ mai lung i care poate fi aleas i modificat direct de c tre
utilizator).
Pentru a te conecta la serviciul de internet banking ai de parcurs, în general, doar doi
pa i:
1. Accesarea adresei web a serviciului.
De cele mai multe ori, acest lucru este realizat, ini ial, în mod indirect, prin accesarea
site-ului web al b ncii care ofer serviciul de internet banking ales. O mare aten ie
trebuie acordat pentru evitarea acces rii a a numitelor site-uri „clon ”, asem n toare
site-ului original al b ncii i care urm resc captarea datelor de conectare sau a altor
informa ii importante. În acest sens, este recomandat s te asiguri c adresa web tastat
este cea corect i c accesul se realizeaz în mod securizat (fiecare dintre institu iile
bancare ofer mai multe detalii despre modalit ile de verificare a securit ii pe paginile
de conectare).
2. Introducerea numelui de utilizator i a parolei.
Introdu numele de utilizator comunicat de c tre banca emitent , urmând instruc iunile de
conectare specifice, oferite odat cu abonarea la serviciu. Pentru introducerea parolei este
necesar , de obicei, utilizarea dispozitivului de acces. Acesta genereaz un cod unic,
valabil doar pentru o perioad limitat de timp i care, odat introdus, permite accesul la
serviciul specific pus la dispozi ie de banc .

Dup conectare, vei avea acces la meniul

platformei de internet banking i vei putea
descoperi toate op iunile disponibile în ceea ce
prive te tipurile de opera iuni.
Dezvoltarea dispozitivelor mobile i num rul
crescut de utilizatori ai acestora a determinat o
reorientare a b ncilor spre oferirea de servicii
bancare prin intermediul acestora. Scopul este
de a permite maximum de mobilitate i
flexibilitate utilizatorului în realizarea de
opera iuni. Astfel, a fost creat o variant
simplificat a platformei de internet banking care s includ func ionalit ile de baz într-o
singur aplica ie pentru telefonul mobil sau tablet , serviciul purtând numele de „mobile
banking”.

35
La fel de u or de accesat ca i platforma de internet banking, utilizarea mobile banking-ului
presupune un singur pas suplimentar i anume instalarea aplica iei dedicate. Cu toate acestea,
procesul este simplificat, men inându-se simplu i rapid.

Costurile pentru pl ile efectuate prin internet banking sau mobile banking sunt mai sc zute
decât în cazul realiz rii acestora la ghi eu. De asemenea, în cazul depozitelor sau al altor
produse de economisire, clien ii pot beneficia de dobânzi speciale în cazul constituirii lor
utilizând aceste platforme online. Mai mult, unele dintre aceste produse, care prezint printre
cele mai avantajoase condi ii de pe pia , pot fi accesate exclusiv online. În prezent, b ncile
din România ofer servicii de internet banking adaptate nevoilor specifice ale clien ilor,
persoane fizice sau juridice, ad ugând func ionalit i dedicate pentru pl i salarii sau plata
datoriilor c tre bugetul de stat.
Ce tipuri de pl i pot fi efectuate prin internet banking sau mobile banking?
Serviciul internet banking ofer o gam larg de tipuri de pl i ce pot fi efectuate la distan .
Printre acestea, se afl urm toarele:
1. Transferuri între conturile proprii, deschise la aceea i banc ;
2. Pl i în lei sau valut c tre conturi deschise la o banc din România;
Pl i facturi;
Direct debit;
Pl i poli e asigur ri;
Virare salarii;
Pl i taxe i impozite;
3. Pl i în lei sau valut c tre un cont deschis la o banc din str in tate.

1. Transferuri între conturi (inclusiv conturile proprii) deschise la aceea i banc

Care sunt avantajele:

Prin internet banking, pl ile efectuate între conturile deschise la aceea i institu ie bancar ,
sunt procesate aproape instantaneu, banii ajungând în câteva secunde sau minute dintr-un cont
în altul i fiind disponibili pentru utilizare. În cazul transferului între conturi proprii, de cele
mai multe ori, serviciul de internet banking pune la dispozi ie o facilitate de precompletare a

36
câmpurilor privind informa iile uzuale necesare, cum ar fi: IBAN-ul, numele beneficiarului i
data la care dori i ca opera iunea s aib loc. Astfel, singurele informa ii r mase de completat
sunt suma i detaliile privind transferul. Mai mult, aprobarea/autorizarea transferului (dup
completarea datelor) este de obicei facilitat prin confirmare printr-un singur click.

Care sunt m surile de securitate:

Pentru efectuarea pl ilor între conturi proprii prin internet banking sau mobile banking, este
necesar conectarea cu ajutorul numelui de utilizator i a parolei unice (sau statice, în func ie
de alegerea utilizatorului i de tehnologia pus la dispozi ie de c tre banca aleas ), prin
intermediul unei sesiuni securizate. Astfel, exist dou m suri ce sporesc siguran a efectu rii
tranzac iilor: utilizarea unei parole unice i protejarea datelor de conectare prin intermediul
sesiunii securizate.
În cazul pl ilor intrabancare altele decât conturile proprii, în cele mai multe cazuri, este
necesar nu numai conectarea cu ajutorul numelui de utilizator i a parolei unice generate de
c tre dispozitivul de acces, în mod securizat, ci i autorizarea opera iunilor cu ajutorul
aceluia i dispozitiv (token sau aplica ie mobil ). Astfel, pl ile nu sunt procesate decât în
momentul autoriz rii/semn rii acestora prin introducerea unui cod unic generat care este
valid. Codul este valabil o perioad limitat de timp (maxim 1-2 minute). M suri
suplimentare de siguran includ i limitarea sumelor ce pot fi tranzac ionate prin internet
banking sau mobile banking.

2. Pl i în lei sau valut c tre conturi deschise la o banc din România

În aceast categorie putem include atât pl ile intrabancare (între conturi deschise la aceea i
institu ie bancar , f r a avea, îns , neap rat acela i titular), cât i pl ile interbancare (între
conturi deschise la institu ii bancare diferite) efectuate între conturi deschise la b ncile din
România.
Pentru efectuarea ambelor tipuri de pl i, în lei sau valut , sunt necesare urm toarele informa ii:
a. Numele i IBAN-ul beneficiarului, iar în cazul persoanelor juridice i CUI-ul acestuia;
b. Valoarea sumei de bani ce urmeaz a fi transferat ;
c. Detaliile pl ii: pot cuprinde o descriere a ceea ce suma de bani transmis reprezint , de
exemplu: „chirie luna ianuarie”, „cadou Cr ciun”, data la care se dore te ca plata s fie
procesat (banii s fie retra i din contul propriu i transfera i c tre contul beneficiarului).

Care sunt avantajele:

Spre deosebire de transferurile între conturi deschise în cadrul acelea i b nci (intrabancare), în
cazul pl ilor interbancare, intervalul de timp necesar pentru ca banii transmi i s intre în
contul beneficiarului poate fi i de o zi, în func ie de urm torii factori:
a. intervalul orar în care ordinul de plat a fost procesat;
b. timpul necesar proces rii acestuia atât de c tre banca pl titorului, cât i de c tre cea a
beneficiarului;

37
c. termenul limit la care acesta poate fi transmis de c tre banca pl titorului pentru procesare
interbancar prin Transfond;
d. corectitudinea informa iilor completate de c tre pl titor (codul IBAN, numele complet al
beneficiarului etc.);
e. valoarea sumei completate de c tre pl titor s nu fie mai mare decât suma pe care acesta o
are disponibil pe contul propriu ales pentru realizarea transferului.
Cu toate acestea, internet banking se men ine pe o pozi ie competitiv în raport cu alternativa
efectu rii pl ilor interbancare la ghi eu, prin eliminarea unor factori, precum: timpul necesar
deplas rii în cea mai apropiat sucursal , programul de lucru al sucursalei, timpul petrecut în
a teptare pân a fi preluat de c tre un consultant, timpul petrecut la ghi eu pentru realizarea
opera iunii i timpul scurs de la plasarea cererii pân la preluarea pentru procesare a
opera iunii de c tre banca pl titorului.
În plus, comisioanele practicate pentru pl ile intra- i interbancare, în lei sau valut , prin
internet sau mobile banking sunt mai mici decât cele practicate la ghi eu.
Care sunt m surile de securitate:
Pentru efectuarea acestui tip de pl i, în cele mai multe cazuri, este necesar nu numai
conectarea cu ajutorul numelui de utilizator i a parolei unice generate de c tre dispozitivul de
acces, în mod securizat, ci i autorizarea opera iunilor cu ajutorul aceluia i dispozitiv (token
sau aplica ie mobil ). Astfel, pl ile nu sunt procesate decât în momentul autoriz rii/semn rii
acestora prin introducerea unui cod unic generat care este valid. Codul este valabil o perioad
limitat de timp (maxim 1-2 minute). M suri suplimentare de siguran includ i limitarea
sumelor ce pot fi tranzac ionate prin internet banking sau mobile banking.

Solu ii pentru pl ile uzuale:

1. Plata facturilor
Cu ajutorul unei facilit i dedicate pl ilor recurente c tre furnizorii de utilit i, plata
facturilor poate fi realizat mai u or, lun de lun , prin op iunile integrate în serviciul de
internet banking oferit de banc . Aceste facilit i pun la dispozi ia utilizatorului de
internet banking sau mobile banking o list cu furnizorii agrea i (care au conturi deschise
la banca respectiv ). Pentru plata facturii, utilizatorul nu trebuie decât s selecteze
furnizorul dorit, s completeze datele de identificare folosite în rela ia cu acesta (cod
client, num r factur etc.) i suma de achitat. Pentru acest tip de pl i, comisioanele
practicate sunt zero.
Pentru cazul pl ilor c tre furnizori care au conturi deschise la alte b nci utilizatorul trebuie s
completeze suplimentar câmpurile specifice identific rii furnizorului respectiv (nume, cont
IBAN, CUI). Pentru acest tip de pl i se percepe comisionul bancar standard opera iunii de
transfer.
2. Direct debit (debitarea direct )
În plus fa de facilit ile de plat a facturilor, op iunea de direct debit este potrivit celor
care doresc s scape de grija pl ilor recurente. Spre exemplu, pentru plata serviciilor de

38
telefonie mobil , po i folosi op iunea de direct debit disponibil în cadrul platformei de
internet banking i autoriza furnizorul de telefonie mobil s încaseze banii direct din
contul selectat de tine, la scaden a facturii. Nu te îngrijora îns asupra controlului pe care
îl ai asupra pl ilor efectuate cu ajutorul acestei facilit i. De cele mai multe ori, ai la
dispozi ie posibilitatea de a alege perioada de timp pentru care dore ti ca facturile s fie
încasate automat de c tre furnizor, cât i pe cea de a alege suma maxim de bani pentru
care î i exprimi acordul privind efectuarea transferului automat. i în acest caz, prin
internet banking beneficiezi de comisioane zero.
3. Pl i în lei sau valut c tre un cont deschis la o banc din str in tate
Pl ile în lei sau valut c tre un cont deschis la o banc din str in tate sunt procesate în mod
similar celor de pe teritoriul României.
Care sunt avantajele:
Pl ile efectuate prin internet banking au avantajul verific rii imediate i corect rii informa iei
introduse eronat prin posibilitatea introducerii de valid ri în toate câmpurile care se preteaz
la astfel de valid ri. De asemenea, valuta în care se fac pl ile poate fi aleas în a a fel încât
pl ile s fie executate în acea valut în care se încaseaz de regul . Astfel, se evit
eventualele pierderi la schimbul valutar.
Care sunt m surile de securitate:
La nivel de securitate, serviciile de internet banking/mobile banking pot fi extrem de u or
adaptate pentru a emite alerte în func ie de preferin ele clientului (de exemplu, încas ri, pl i,
modificare solduri, tranzac ii card etc.).
4. Pl i asigur ri
În parteneriat cu firmele de asigur ri, o parte dintre institu iile financiar-bancare ofer
posibilitatea încheierii unor poli e de asigurare online, prin intermediul internet banking-
ului.
5. Virare/Plat salarii
Solu ie dezvoltat pentru companii în vederea eficientiz rii procesului de virare a salariilor;
op iunea de virare a salariilor permite utilizatorilor efectuarea unor pl i multiple, în mod
rapid.
6. Pl i taxe i impozite
Op iunea de plat prin internet banking a taxelor i impozitelor este menit s faciliteze
achitarea datoriilor c tre bugetul de stat, dar i eliminarea cozilor de la ghi eele b ncilor.
Plata taxelor i a impozitelor prin internet banking este un mod simplu i facil de executare a
pl ilor la buget, astfel încât pot fi f cute verific ri rapide în ceea ce prive te statusul unei
pl i. i în cazul acestor tipuri de pl i, elementele constitutive ale pl ii pot fi validate înc de
la introducere, eliminând posibilitatea de eroare.

39
Recomand ri privind utilizarea serviciului internet banking:
Pentru alegerea serviciului de internet banking care i se potrive te cel mai bine, viziteaz
site-urile mai multor institu ii bancare i informeaz -te asupra ofertelor lor. Unele b nci
pun la dispozi ie vizitatorilor filmule e introductive sau variante demo ale serviciului de
internet banking pentru familiarizarea clien ilor poten iali, dar i existen i cu
func ionalit ile oferite.
Evit accesarea serviciului de internet banking prin conectarea la re ele nesecurizate (wi-fi
sau sta ii de lucru publice, din incinta hotelurilor, aeroporturilor etc.). Datele tale de logare
pot fi puse în pericol.
În alegerea unei parole statice, evit utilizarea unor cuvinte frecvente sau a unor expresii
u or de determinat de c tre alte persoane str ine. De asemenea, nu comunica nim nui
parola ta sau numele de utilizator i nu înstr ina dispozitivul de acces.
Înainte de efectuarea unei pl i interbancare în regim de urgen , cu scopul încas rii
banilor de c tre beneficiar în aceea i zi, este recomandat o marj de cel pu in 2 ore fa
de încheierea ultimei sesiuni Transfond (la ora 16:00).

Utilizarea cardurilor

Ce este un card i ce tipuri de carduri exist ?

Cardul este un instrument modern de plat f r numerar, materializat în principal sub forma
unui «dreptunghi de plastic » dar care a început s fie produs i sub forme din ce în ce mai
avangardiste: ceas, breloc, SIM pentru telefon etc. Din punct de vedere al fondurilor utilizate,
cardurile se împart în trei categorii:
carduri de debit, unde fondurile sunt ale posesorului acestuia
carduri de debit cu overdraft (descoperit de cont), unde fondurile sunt ale posesorului,
dar exist i o limit de creditare pus la dispozi ie de banc
carduri de credit, unde fondurile sunt puse la
dispozi ie de c tre banc

Care sunt elementele importante ale unui card?

num rul cardului (eviden iat pe fa a cardului);
data de expirare (eviden iat pe fa a cardului)
PIN-ul (cod secret, comunicat de banc , necesar în
validarea opera iunilor care necesit o astfel de
validare);
codul de securitate (trei cifre eviden iate pe verso
card, utilizat în efectuarea anumitor opera iuni f r
prezen a cardului, cum ar fi rezerv rile la hotel
etc.);

40
 parola 3D Secure (parola cunoscut numai de c tre posesor pentru efectuarea
opera iunilor pe internet în maxim siguran )

Cum putem intra în posesia unui card?

Cardurile pot fi solicitate la unit ile bancare care emit aceste instrumente de plat sau în
unele cazuri on-line pe site-urile b ncilor.

Ce putem face cu un card?

pl i la comercian i, inclusiv la cei online;
prin intermediul ATM-urilor:
o retrageri numerar (posibil i de la ghi eele b ncilor);
o pl i facturi, inclusiv utilit i;
o interogare sold;
o schimbare cod PIN;
o miniextras cont;
o plata ratelor credit;
o alimentare cu numerar a contului;
o transferuri între conturi.

Avantajele utiliz rii unui card

acces 24/24 la disponibilit i

siguran a în utilizare
costuri reduse pentru pl i la comercian i
posibilitatea utiliz rii atât în ar , cât i în str in tate
eviden a facil a opera iunilor efectuate

Ce trebuie s tim despre siguran a cardului?

datele confiden iale (PIN, parola 3D etc.) nu trebuie comunicate nim nui;
extrasul de cont trebuie verificat periodic, iar dac sunt identificate opera iuni
nerecunoscute, trebuie anun at de urgen banca în vederea bloc rii cardului i
efectu rii unor demersuri specifice;
cardul nu trebuie înstr inat nim nui, nici chiar membrilor familiei. În cazul în care
posesorul cardului dore te s acorde acces la cont unui alte persoane poate solicita
emiterea unui card de utilizator autorizat (card suplimentar);

41
Ce informa ii importante ar trebui cunoscute?
pl te te cu cardul la comercian i pentru eficien a costurilor
dac ai nevoie s retragi bani, din punct de vedere al costurilor cel mai indicat este s
utilizezi ATM-urile b ncii care a emis cardul
în cazul în care posesorul cardului se afl în str in tate i cardul i-a fost furat sau l-a
pierdut, poate apela la serviciile de urgen oferite de c tre organiza iile de carduri i
anume: eliberare card în regim de urgen sau eliberare numerar în regim de urgen -
în anumite condi ii
b ncile dispun de un Call Center cu program 24/24 care poate fi apelat în cazul în care
sunt întâmpinate probleme la utilizarea cardurilor
banca seteaz limite de utilizare a cardurilor pe care clien ii trebuie s le cunoasc la
achizi ia unui card
pentru unele tranzac ii nu este nevoie de validare cu cod PIN (tranzac ii contactless).

Aten ie la modalit ile de fraud !

Î i recomand m s fii vigilent la modalit ile de fraud care pot afecta posesorii de
carduri i s urmezi sfaturile noastre pentru a preveni situa iile nepl cute.
În unele situa ii, clien i ai b ncilor posesori de carduri sunt suna i de c tre persoane
care pretind a fi de la diverse institu ii (Brigada Antifraud , ANAF, DIICOT, DNA).
Clien ilor le sunt solicitate informa ii despre carduri: num rul de card, data expir rii,
codul de securitate etc. Ulterior sunt efectuate tranzac ii pe Internet, utilizând
informa iile ob inute prin telefon.

Câteva sfaturi adresate posesorilor de carduri:

1. S nu ofere informa ii despre carduri, precum num rul cardului, data expir rii,
codul din 3 cifre de securitate aflat pe spatele cardului - CVV2/CVC2 prin intermediul
telefonului – Banca / Poli ia / Procuratura nu cer niciodat astfel de informa ii prin
telefon;

42
 2. S ia toate m surile necesare i suficiente pentru a men ine confiden ialitatea
PIN-ului, codului CVV2/CVC2 i a parolei 3D-Secure i s protejeze integritatea
acestora prin:
s nu dezv luie, direct sau indirect, PIN-ul, codul CVV2/CVC2 i parola 3D-Secure
altor persoane;
s nu împrumute cardul altor persoane;
s se asigure c în timpul tranzac iilor bancare cardul r mâne sub atenta sa
supraveghere;
s distrug plicul cu codul PIN primit de la banca emitent a cardului, dup ce a
memorat PIN-ul;
s nu înscrie niciodat PIN-ul pe card;
s nu dezv luie niciodat PIN-ul altor persoane, chiar dac acestea sunt sau se
prezint drept angaja i ai b ncii;
s nu tasteze PIN-ul pe site-uri de Internet;
s se asigure c în timpul tranzac iilor bancare efectuate cu folosirea PIN-ului, acesta
nu este dezv luit (voluntar sau involuntar) altor persoane.
3. Pentru asigurarea securit ii tranzac iilor efectuate prin Internet, sf tuim clien ii a înrola
cardul în serviciul 3D Secure. Înrolarea în acest serviciu ofer o siguran sporit în
efectuarea tranzac iilor prin Internet.

Dac exist clien i care au fost victime ale unei astfel de fraude, ace tia trebuie s raporteze
evenimentul imediat la 112, precum i la banca emitent a cardului.

Schema de plat cu card

O companie de tehnologie în industria global de pl i, denumit i sistem interna ional de

pl i prin carduri sau schem de plat de ine i dezvolt tehnologia de carduri, define te
regulile privind interconectarea participan ilor i proceseaz tranzac iile .

Concret, o schem de plat intermediaz o plat electronic între de in torul de card i

emitent (banca de in torului de card) i acceptator (banca comerciantului) i comerciant.
În ciuda percep iei generale, schemele de plat nu sunt emiten i de carduri. Cardul
reprezint doar unul dintre instrumentele de plat dezvoltate de o astfel de companie, al
c rei obiectiv este s deschid calea c tre dezvoltarea de noi metode sigure i eficiente de
a face pl i.

43
Odat ini iat , o tranzac ie trece prin trei etape înainte de a fi finalizat , realizate prin
intermediul schemei de plat :
autorizare - în timpul autoriz rii, schema de plat transport mesaje pentru a verifica
identitatea de in torului de card, autentiticitatea cardului i disponibilitatea fondurilor;
clearing - în etapa de clearing, schema de plat transmite date între p r ile implicate
pentru a se asigura c toate au informa ia necesar pentru a finaliza tranzac ia;
settlement - în timpul settlementului, schema de plat faciliteaz transferul fondurilor
pentru a se asigura c p r ile sunt pl tite în mod corespunz tor.
Datorit solu iilor de securitate dezvoltate de o astfel de companie, plata cu cardul este
simpl , rapid , comod i sigur .

Cum previi frauda?

Primul pas în Prevenirea Cazurilor de Fraud : INFORMAREA. În rândurile de mai jos o s

g se ti tipologii de fraud mai des întâlnite în zilele noastre, precum i câteva sfaturi utile
pentru dou întreb ri importante: Cum s previi un caz de fraud ? i Ce trebuie s faci
când ai fost victima unei fraude?

44
Tipologii de fraud
Carduri Bancare: Skimming i Phishing
Online banking: Malware
Social engineering: Metoda accidentul
Cum te ajut b ncile?

Carduri Bancare: Skimming i Phishing

Skimming-ul este procesul de copiere a datelor stocate pe banda magnetic a cardului,
folosind dispozitive electronice speciale. Aceast opera iune se poate realiza la:
ATM: prin fixarea unui dispozitiv de copiere pe fanta de introducere a cardului, în
vederea copierii informa iilor de pe banda magnetic i a unei tastaturi false sau a unei
minicamere video pentru înregistrarea PIN-ului în momentul introducerii acestuia.
POS (Comercian i): în momentul în care este efectuat o plat la un comerciant
(POS) i ulterior cardul este trecut suplimentar i printr-un alt dispozitiv pentru a copia
informa iile de pe banda magnetic .

Cum s previi un caz de phishing?

Aten ie! Banca nu î i solicit NICIODAT prin email sau online transmiterea/
actualizarea datelor personale.
Email-urile falsificate sunt impersonale i ajung de cele mai multe ori în zona de
Spam.
Email-urile con in de obicei mesaje sub forma: „URGENT! Dac nu r spunde i în 24
de ore, contul d-voastr va fi închis/ blocat!” În practica b ncilor nu exist o astfel
de procedur !

45
Cum s previi un caz de skimming?
Tastatura sau partea ATM-ului ce con ine fanta de introducere a cardului sunt
deta abile. Po i încerca s le mi ti în plan vertical sau orizontal.
ATM-ul are urme de vandalism, adeziv, dispozitive conectate sau cutii/stative de
flutura i de marketing
În cazul tentativelor de fraud la comercian i, ace tia vor încerca s manipuleze cardul
în afara razei tale vizuale
Nu î i nota PIN-ul pe card, în agenda telefonului sau pe o hârtie în proximitatea
cardului.
Nu l sa comerciantul s plece cu cardul t u. Comercian ii trebuie s amplaseze POS-
urile la vedere. Cardul trebuie s fie tot timpul în raza ta vizual .
Solicit de la comerciant chitan ele pentru tranzac iile efectuate, chiar dac nu au fost
aprobate.
Nu accepta ajutorul persoanelor care ofer „suport” la retragerea de numerar de la
ATM sau la aparente „erori” ale bancomatului.
De fiecare dat când introduci PIN-ul acoper cu cealalt mân tastatura.
Verific lunar extrasul de cont, astfel încât dac
apar tranzac ii suspecte, adreseaz -te b ncii cât
mai repede.

Online banking: Malware

Aplica ii software care au rolul de a instala f r tiin a ta
coduri mali ioase pe calculator pentru colectarea de date,
accesarea re elei, interceptarea datelor transmise,
ob inerea de drepturi de administrare asupra sta iei de
lucru sau re elei de sisteme.

Cum s previi un caz de malware?

Instaleaz un program antivirus i
updateaz -l în mod constant
Folose te aplica ii i sisteme de
operare din surse sigure i actualizate
atât pe telefonul mobil, cât i pe
calculator
Nu deschide link-uri necertificate
sau ata amente din email-uri ale unor
persoane pe care nu le cuno ti

46
Social engineering (Inginerie Social )
Tip de fraud ce const în manipularea ta prin telefon sau email în vederea efectu rii de
opera iuni sau divulg rii de informa ii confiden iale.

Cum s previi un caz de Inginerie Social ?

Nu oferi informa ii confiden iale (date de identificare: CNP, data na terii, serie act
identitate; date financiare: num r card, user i parola cont online banking etc.) unor
persoane neautorizate
Verific întotdeauna informa iile primite de la persoane str ine cu cei în cauz

Ce trebuie s faci când ai fost victima unei fraude?

Contacteaz imediat banca (ex. la num rul de pe spatele cardului) pentru blocarea
cardului atunci când identifici tranzac ii neautorizate de tine
Verific întotdeauna înainte s dai curs solicit rilor venite din partea unor persoane str ine
Sesizeaz autorit ile cu privire la incident

Cum te ajut b ncile?

Sisteme de monitorizare a tranzac iilor suspecte cu carduri i transferuri
Servicii de SMS/Email alert prin care e ti notificat cu privire la orice tranzac ie.

Activeaz serviciul de 3D Secure pentru pl ile online cu cardul i faci orice tranzac ie pe
internet în siguran .

47
 Rela ia clien i - b nci

Solu ionarea alternativ a litigiilor

În procesul derul rii opera iunilor financiar-bancare, rela ia dintre clien i i b nci devine
uneori tensionat . Cunoa terea i asumarea corespunz toare a riscurilor sunt factori importan i
în recl direa încrederii reciproce. Rezolvarea diferendelor/litigiilor pe cale amiabil este în
interesul partenerilor, atât al consumatorilor, cât i al b ncilor.
La nivel european se încurajeaz folosirea formelor alternative de solu ionare a diferendelor
dintre consumatori i profesioni ti, pe cale extrajudiciar , pentru a asigura stingerea amiabil
a litigiilor i evitarea costurilor asociate cu ac iunile judiciare. Astfel, în Uniunea European a
fost aprobat Directiva 11/2013 privind Solu ionarea Alternativ a Litigiilor (SAL).
În vederea transpunerii acestei directive, Guvernul României a aprobat Ordonan a nr. 38/2015
privind solu ionarea alternativ a litigiilor dintre consumatori i comercian i. Astfel, s-a creat
cadrul legal ca reclama iile împotriva comercian ilor s poat fi prezentate voluntar de c tre
consumatori entit ilor care aplic proceduri de solu ionare alternativ a litigiilor într-un mod
independent, impar ial, transparent, eficace, rapid i echitabil, în scopul asigur rii unui nivel
înalt de protec ie a consumatorilor i a bunei func ion ri a pie ei. Având în vedere
specificitatea activit ii sectorului bancar, legisla ia în vigoare a stabilit o entitate SAL care
are competen exclusiv de solu ionare a litigiilor din sistemul bancar (Centrul de solu ionare
a litigiilor din sistemul financiar-bancar – Centrul SAL).
Centrul SAL are misiunea de a organiza solu ionarea, prin proceduri SAL, a litigiilor dintre
consumatori i întreprinz torii a c ror activitate este reglementat , autorizat i
supravegheat /monitorizat de Banca Na ional a României, precum i sucursalele
întreprinz torilor ce desf oar activit i pe teritoriul României în domeniul bancar.
Solu ionarea litigiilor înaintate de c tre consumatori Centrului SAL este efectuat de Corpul
Conciliatorilor, conform regulilor de procedur .

Reguli de procedur
A) procedura SAL finalizat cu propunerea unei solu ii - concilierea;
B) procedura SAL finalizat cu impunerea unei solu ii - arbitrajul;

Procedura SAL finalizat cu impunerea unei solu ii este calificat drept procedur de arbitraj,
iar în aceast situa ie conciliatorii desemna i au calitatea de arbitrii.
Comercian ii au obliga ia s informeze consumatorii cu privire la entitatea SAL de care
ace tia apar in atunci când comercian ii se angajeaz s utilizeze respectivele proceduri.
Informa iile respective includ adresa site-ului internet al entit ii: www.csalb.ro. Consumatorii
pot supune litigiul procedurilor SAL administrate de Centrul SAL dac fac dovada c , în
prealabil, au încercat s solu ioneze litigiul direct cu institu ia de credit în cauz .
Efectele pe termen lung constau în solu ionarea diferendelor prin conciliere în timp mai scurt
decât în justi ie i f r costuri, degrevarea instan elor i, implicit, cre terea încrederii
consumatorilor în sistemul bancar.

48
Drepturile consumatorilor conform legisla iei în vigoare (selec ie)
A. Drepturi generale
de a fi informat complet, corect i precis asupra caracteristicilor esen iale ale
produselor i serviciilor oferite de b nci i asupra tuturor condi iilor contractuale;
de a primi un exemplar al contractului încheiat cu banca, contract care s cuprind
toate costurile aferente produsului achizi ionat, inclusiv costurile aferente contului
curent ata at contului de depozit, în cazul contractelor de depozite;
de a beneficia de o redactare clar i precis a clauzelor contractuale, indicarea
pre urilor i tarifelor i, dup caz, a condi iilor de garan ie;
de a ob ine extras de cont, conform prevederilor contractuale;
de a fi exonera i de plata produselor i serviciilor pe care nu le-au solicitat;
de a sesiza asocia iile pentru protec ia consumatorilor i organele administra iei
publice asupra eventualelor înc lc ri ale drepturilor i intereselor lui legitime;
de a avea garantate depozitele de inute la institu iile de credit participante la Fondul de
Garantare a Depozitelor Bancare, în condi iile i în limita maxim stabilit prin lege;
de a nu i se modifica unilateral clauzele contractuale f r încheierea unui act adi ional
(cu excep ia serviciilor de pl i) negociat între p r i;
de a sesiza ANPC, de a apela la instan sau de a recurge la proceduri extrajudiciare
pentru a solu iona eventualele diferende.

B. Drepturi aferente produselor de creditare

de a primi, în prealabil, la solicitarea unei oferte de credit:
o informa iile standard la nivel european (informa ii precontractuale asupra
condi iilor de creditare),
o la cerere i gratuit un exemplar al proiectului contractului de credit,
o un grafic de rambursare ori alt document care s men ioneze costurile totale ce
vor fi suportate de consumator, pe hârtie sau pe alt suport durabil;
de a fi informat prin formularul „Informa iile standard la nivel european” despre:
o identitatea i datele de contact ale b ncii/ intermediarului de credit;
o descrierea principalelor caracteristici ale produselor de creditare, costurile
creditului, alte costuri, alte aspecte juridice importante i informa ii
suplimentare cu referire la serviciile la distan ;
de a opta pentru rambursarea creditului în rate egale (anuit i) sau rate descresc toare;
de a rambursa anticipat creditul, integral sau par ial, în orice moment. În cazul
creditelor cu dobând variabil nu se percepe comision de rambursare anticipat ;
de a primi un r spuns din partea b ncii la sesiz rile depuse în termen de maxim 30 de
zile de la înregistrarea acestora;

49
 de a primi în mod gratuit, la încetarea contractului de credit, un document care fie atest
faptul c au fost stinse toate obliga iile dintre p r i decurgând din contractul respectiv,
fie indic obliga iile contractuale neîndeplinite;
de a fi informat imediat i în mod gratuit, în scris sau la solicitarea expres a acestuia, în
forma aleas de acesta i agreat de banc , în cazul în care respingerea cererii de
creditare se bazeaz pe consultarea unei baze de date, în leg tur cu rezultatul acestei
consult ri i cu identitatea bazei de date consultate;
de a se retrage din contractul de credit, f r a invoca motive, într-un termen de 14 zile de
la încheierea contractului;
de a î i exprima acordul în scris, la data depunerii cererii de credit, cu privire la
transmiterea datelor sale c tre sistemele de eviden de tipul birourilor de credit;
de a solicita înlocuirea garan iei imobiliare ini iale cu alt garan ie;
de a i se aplica, în cazul în care înregistreaz restan e, o rat a dobânzii penalizatoare ce
nu poate dep i cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzii aplicabil atunci când
creditul nu înregistreaz restan i de la momentul prezent rii documentelor
doveditoare, în cazul în care consumatorul sau so ul/so ia se reg se te într-una din
urm toarele situa ii: omaj, reducerea cu minim 15% a salariului, deces;
de a primi o propunere de ree alonare/refinan are a creditului în cazul imposibilit ii
acestuia de a accepta majorarea dobânzii;
de a i se r spunde în scris sau, la solicitarea consumatorului, în alt form , cu privire la
acordarea sau neacordarea creditului, în termen de 30 de zile de la depunerea dosarului
de credit, dar nu mai mult de 60 de zile de la depunerea cererii de solicitare a creditului;
de a fi informat cu privire la cesiunea drepturilor creditorului în temeiul unui contract de
credit c tre un ter si de a invoca împotriva cesionarului orice mijloc de ap rare la care
putea recurge împotriva creditorului ini ial, inclusiv dreptul la compensare în cazurile în
care drepturile creditorului în temeiul unui contract de credit se cesioneaz unui ter .

C. Drepturi aferente serviciilor de plat

de a primi o descriere a condi iilor de efectuare a opera iunilor de plat sau un
exemplar al propunerii de contract cadru care s cuprind informa iile necesare, cu
minim 15 zile înainte de data la care devine parte în contract sau oferta, perioada ce se
poate reduce cu acordul s u expres;
de a fi informat despre modificarea clauzelor contractului cadru, cu dou luni înainte
de data propus pentru aplicarea acestora (neprimirea unui r spuns este considerat
acceptare tacit );
de a opta pentru încetarea contractului cadru referitor la serviciile de plat , oricând,
dac în cadrul acestuia s-a convenit o perioad de notificare care s nu dep easc 30
zile;

50
 de a denun a unilateral contractul cadru referitor la serviciile de plat , încheiat pe o
durat determinat mai mare de 12 luni sau pe o durat nedeterminat dup expirarea a
12 luni, în mod gratuit;
de a primi, la cerere, termenii contractuali ai contractului-cadru referitor la serviciile
de plat , în orice moment în timpul rela iei contractuale;
de a fi informat in mod gratuit asupra opera iunilor de plat efectuate în baza
contractului cadru privind serviciile de plat ;
de a renun a, în baza unei solicit ri exprese formulate în acest scop, la modalitatea
gratuit de informare asupra opera iunilor de plat în baza contractului cadru privind
serviciile de plat , indicând o alt modalitate gratuit de informare;
de a sesiza autorit ile competente în cazul unui abuz sau al înc lc rii condi iilor
contractuale privind serviciile de plat .

D. Drepturi aferente legisla iei privind prelucrarea

datelor personale
de a fi informat, de a avea acces la datele cu caracter
personal, de interven ie asupra acestora, de opozi ie
de a nu fi supus unei decizii individuale, de a se
adresa justi iei sau Autorit ii Na ionale de
Supraveghere a Prelucr rii Datelor cu Caracter
Personal;
de a fi în tiin at cu 15 zile în prealabil, în scris, telefonic, prin SMS sau e-mail cu
privire la întârzierea la plat i transmiterea datelor negative c tre sistemele de
eviden de tipul birourilor de credit;
de a fi notifica i în prealabil, în scris cu privire la transmiterea datelor pozitive,
referitoare la inadverten e i la fraude c tre sistemele de eviden de tipul birourilor de
credit;
de a- i modifica op iunea de acord pentru prelucrarea datelor cu caracter personal prin
înregistrarea la operator a unei cereri în scris în acest sens.

E. Alte drepturi conferite de reglement rile

specifice emise de BNR
de a i se p stra confiden ialitatea asupra
faptelor, datelor, informa iilor referitoare
la activitatea desf urat , inclusiv
informa ii referitoare la conturile sau la
contractele acestuia, aflate la dispozi ia
b ncii, cu excep ia cazurilor prev zute de
lege.

51
F. *valabil numai pentru b ncile care încheie contracte de economisire - creditare
Drepturi aferente încheierii contractelor de economisire i creditare în domeniul locativ

de a beneficia de o prim de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui

contract de economisire - creditare încheiat cu o banc de economisire i creditare în
domeniul locativ.

Obliga iile consumatorilor conform legisla iei în vigoare (selec ie)

de a se informa cu privire la toate caracteristicile unui produs financiar înainte de a lua

decizia de contractare;
de a notifica banca imediat ce au survenit modific ri cu privire la adres , locul de
munc , veniturile titularului de contract/codebitor/garant;
de a comunica imediat b ncii op iunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor
condi ii, în cazul modific rilor contractuale propuse de banc ;
de a sesiza banca în leg tur cu nemul umirile ap rute pe perioada derul rii contractului,
înainte de a se adresa institu iilor competente s rezolve respectivele litigii;

52
de a rambursa ratele sale lunare, inclusiv comisioanele, conform prevederilor contractuale;
de a utiliza creditul în scopul pentru care a fost solicitat;
de a pune la dispozi ia b ncii toate documentele i informa iile solicitate, necesare
pentru acordarea/derularea creditului solicitat;
de a p stra integritatea garan iilor constituite la garantarea creditului pe toat perioada
de valabilitate a contractului de credit;
de a lua toate m surile rezonabile pentru protejarea împotriva furtului/pierderii/folosirii
neautorizate a cardului de credit;
de a lua toate m surile rezonabile pentru a p stra elementele de securitate
personalizate ale instrumentelor de plat în siguran ;
de a notifica banca cu privire la exercitarea dreptului de retragere din contractul de
credit i de a pl ti b ncii creditul sau partea de credit tras i dobânda aferent de la
data la care creditul sau partea respectiv din credit a fost tras pân la data la care
creditul sau partea respectiv din credit a fost rambursat ;
de a nu contramanda un ordin pe care l-a dat prin intermediul instrumentului de plat
electronic, doar în anumite situa ii determinate, conform prevederilor contractuale;
de a anun a banca în leg tur cu orice eroare sau neregul ap rut în urma gestion rii
contului/conturilor sale;
de a încheia, în cazul ipotec rii unei construc ii, un contract de asigurare acoperind
toate riscurile aferente acesteia; contractul de asigurare va fi încheiat i reînnoit astfel
încât s acopere întreaga durat de valabilitate a creditului;
de a semnala f r întârziere nejustificat prestatorului s u de servicii de plat , dar nu
mai târziu de 13 luni de la data debit rii, faptul c a constatat o opera iune de plat
neautorizat sau executat incorect, care d na tere unei plângeri.

53
 ÎNTREB RI DE AUTOEVALUARE
Întreb rile care urmeaz v dau posibilitatea s verifica i modul în
care a i în eles materialul din aceast sec iune. Dup ce a i r spuns
la întreb ri, verifica i-v r spunsurile, comparându-le cu solu iile
de la sfâr it. Dac ave i neclarit i, revede i p r ile relevante.

1. În ce const activitatea bancar comercial ?

a. atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public i acordarea de credite
în cont propriu
b. tip rirea de bani pentru a fi acorda i în credite
c. acordarea de credite din banii ac ionarilor constitui i ca aport de capital
d. variantele a, b i c

2. Potrivit legisla iei, institu iile de credit, persoane juridice române, se pot constitui i
func iona în una din urm toarele categorii:
a. b nci, organiza ii cooperatiste de credit, b nci de economisire i creditare în domeniul
locativ, b nci de credit ipotecar i institu ii emitente de moned electronic
b. b nci, organiza ii cooperatiste de credit, b nci de credit ipotecar
c. niciuna din variantele de mai sus

3. Care este autoritatea competent cu privire la reglementarea, autorizarea i supravegherea

pruden ial a institu iilor de credit?
a. Banca Na ional a României
b. ac ionarii b ncilor i Banca Na ional a României
c. niciuna dintre variante

4. tii s - i gestionezi bugetul? Ce incluzi în categoria cheltuielilor fixe lunare care trebuie
pl tite pentru a evita penaliz rile?
a. între inerea, lumina, rata la credit, telefonul, cablul etc.
b. bugetul pentru mâncare, mesele cu prietenii, hainele, produsele pentru uzul personal,
vacan ele etc.
c. cheltuielile cu impozitul la cas , cu asigur rile la cas i ma in
d. variantele a i b

5. Vrei s accesezi un credit? Ce trebuie s faci înainte?

a. analizeaz dac ai nevoie de un credit i dac ai capacitatea financiar s -l rambursezi
b. dac r spunsul la punctul a este pozitiv, atunci identific tipul de credit care se potrive te
c. compar cât mai multe oferte de credit ale b ncilor pentru a selecta convenabil
d. compar DAE (Dobânda Anual Efectiv )
e. cite te cu aten ie contractul

6. Dac ai luat credit când indicii EURIBOR sau ROBOR din contractul t u cu dobând
variabil erau la minim istoric ce se poate întâmpla cu rata ta?
a. s - i creasc dac ace tia evolueaz în cre tere
b. s scad

54
 c. s fie variabil ca m rime în func ie de evolu ia EURIBOR sau ROBOR
d. s r mân fix

7. Când compari costurile totale ale unui credit, ce este indicat s ai în vedere?
a. compararea DAE (Dobânzii Anuale Efective)
b. compararea comisioanelor
c. în corelarea corect a DAE pentru compararea creditelor, este foarte important ca acest
indicator s fie calculat pentru aceea i sum împrumutat , acela i termen de
rambursare i aceea i modalitate de rambursare la nivelul tuturor ofertelor comparate
d. dac creditul este cu dobând fix sau variabil

8. Conform legisla iei în vigoare, creditele pentru nevoi personale f r ipotec se acord pe o
perioad de:
a. maxim cinci ani
b. minim cinci ani
c. cât dore te clientul
d. niciuna din variantele de mai sus

9. Care sunt tipurile de costuri incluse în DAE (Dobânda Anual Efectiv ) pe care un
finan ator le poate percepe, în conformitate cu prevederile legale:
a. dobânda
b. comision de analiz dosar
c. comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent
d. în situa ia în care banca nu cunoa te anumite costuri care sunt percepute de c tre ter i,
acestea nu intr în calculul DAE, îns i acestea trebuie avute în vedere (costurile
legate de asigur ri sau garan ii, notariale)

10. Ce con ine formularul Informa ii standard la nivel european privind creditul pentru
consumatori?
a. toate informa iile necesare pentru o decizie bine informat
b. graficul de rambursare al creditului

11. În cazul în care înregistrezi restan e la creditul contractat, banca te va notifica cu cel pu in
15 zile înainte de transmiterea informa iilor privind restan a înregistrat la Biroul de
Credit. Ce riscuri apar dac ajungi în aceast situa ie?
a. dac vei fi înregistrat( ) la Biroul de Credit cu informa ii negative, majoritatea
finan atorilor vor lua în considerare acest factor la analiza unor viitoare solicit ri de
credit, reducându- i ansele de a ob ine o nou facilitate
b. vei pl ti penaliz ri
c. po i ajunge chiar în situa ia execut rii silite a bunurilor mobile i imobile

12. Care sunt riscurile ce se pot materializa în decursul perioadei de finan are?
a. riscul diminu rii sau pierderii veniturilor
b. riscul de curs de schimb dac ai luat un credit în alt valut decât cea în care realizezi
veniturile
c. riscul ratei de dobând dac ai luat credit cu dobând variabil

55
13. Ce reprezint ROBOR i care este cel mai utilizat?
a. este indicele de referin verificabil reprezentând rata medie a dobânzii pentru
creditele în lei acordate pe pia a interbancar na ional
b. este indicele de referin verificabil reprezentând rata medie a dobânzii pentru
creditele în euro acordate pe pia a interbancar na ional
c. indicii cei mai utiliza i de b nci pentru stabilirea nivelului dobânzilor variabile sunt
ROBOR 3M i ROBOR 6M
14. Ce op iuni ai odat cu materializarea riscurilor i care sunt posibilele solu ii la care
po i apela:
a. perioada de gra ie la plata dobânzilor i/sau a capitalului, pân când veniturile tale
revin la nivelul anterior
b. prelungirea duratei creditului, cu reducerea obliga iei de plat ca urmare a distribuirii
ei pe o durat mai mare
c. posibilitatea de a beneficia de asigur rile ata ate creditelor i de riscurile acoperite
d. po i analiza posibilitatea consolid rii creditelor dac ai mai multe, prin intermediul
unui credit de refinan are
e. evi i discu ia cu banca

15. Ce op iuni pot include opera iunile de restructurare a creditelor?

a. gra ie par ial sau gra ie total
b. capitalizarea restan elor înregistrate
c. capitalizarea restan elor înregistrate i perioada de gra ie (par ial sau total )
d. prelungirea scaden ei finale cu scopul diminu rii efortului lunar de plat
e. transformarea unei facilit i de credit de tip revolving (credit care se reîntrege te
dup fiecare utilizare, ca de exemplu, card de credit sau overdraft) în credit cu rate
lunare
f. consolidarea creditului nerambursat i a restan elor într-un produs de credit nou -
refinan are
g. conversia valutar prin modificarea valutei creditului
h. reducerea nivelului dobânzii sau alte forme de discount

16. Ce este un depozit la termen?

a. depozitul standard ce poate fi constituit pe termene fixe, cu scaden lunar sau pentru
un multiplu de luni întregi
b. po i accesa fondurile f r a fi nevoit s a tep i pân la scaden i f r a pierde
dobânda acumulat

17. Depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare în limita

plafonului de:
a. 100.000 euro, în echivalent lei, per deponent per banc
b. 100.000 euro, în echivalent lei, per deponent – indiferent de sumele depuse de
deponent în b nci
c. niciuna dintre variantele de mai sus

56
18. Care este produsul la care statul acord o prim care în prezent este de 25% din
economiile tale anuale, prim ce nu poate dep i echivalentul în lei a 250 euro anual?
a. credit de nevoi personale
b. produs de economisire-creditare
c. depozit la vedere

19. Care sunt cele mai utilizate instrumente de plat f r numerar?

a. transferul credit (ordinul de plat )
b. debitarea direct
c. cardul
d. cecul
e. cambia i biletul la ordin
f. bancnotele

20. Ce este IBAN-ul?

a. codul unic utilizat pe plan interna ional pentru a identifica contul unui consumator
deschis la banc
b. o opera iune de plat ini iat de c tre pl titor
c. un transfer ini iat de beneficiar (banca destinatar ) prin intermediul b ncii sale

21. Ce este Biroul de Credit?

a. institu ie care colecteaz , prelucreaz i furnizeaz informa ii b ncilor i societ ilor
financiare referitoare la comportamentul de plat al consumatorilor care beneficiaz
sau au beneficiat de credite
b. institu ie care acord credite
c. institu ie care colecteaz , prelucreaz i furnizeaz informa ii b ncilor i societ ilor
financiare referitoare la comportamentul de plat al firmelor care beneficiaz sau au
beneficiat de credite

22. Ce tipuri de pl i pot fi efectuate prin internet banking sau mobile banking?
a. transferuri între conturile proprii, deschise la aceea i banc
b. pl i în lei sau valut c tre conturi deschise la o banc din România
c. pl i în lei sau valut c tre un cont deschis la o banc din str in tate
d. pl i poli e asigur ri
e. virarea salariilor
f. pl i taxe i impozite

23. Ce este un POS?

a. un dispozitiv ce permite, prin mijloace electronice, preluarea, stocarea i transmiterea
de informa ii privind plata prin card
b. un cod secret, comunicat de banc , necesar în validarea opera iunilor care necesit o
astfel de validare
c. niciuna dintre variantele enun ate

57
24. Ce date confiden iale aferente cardului nu trebuie comunicate nim nui?
a. extrasul de cont care trebuie verificat periodic
b. cardul care nu trebuie înstr inat nim nui
c. PIN, parola 3D, codul CVV2/CVC2 etc.

25. Ce trebuie s faci când ai fost victima unui fraude?

a. contacteaz imediat banca (num rul de pe spatele cardului) pentru blocarea cardului
atunci când identifici tranzac ii neautorizate de tine
b. verific întotdeauna înainte s dai curs solicit rilor venite din partea unor persoane
str ine
c. sesizeaz autorit ile cu privire la incident
26. Ce reguli de procedur exist pentru solu ionarea alternativ a litigiilor?
a. procedura SAL finalizat cu propunerea unei solu ii - concilierea
b. procedura SAL finalizat cu impunerea unei solu ii - arbitrajul
c. procedura de a ac iona în instan

27. Ce este un credit pentru investi ii imobiliare?

a. instrument de plat ce permite posesorului s utilizeze linia de credit aprobat de
banc în limita unui plafon stabilit
b. credit garantat cu ipotec imobiliar , acordat în scopul dobândirii ori men inerii
drepturilor de proprietate asupra unui imobil sau în scopul reabilit rii, moderniz rii,
consolid rii ori extinderii unei construc ii sau pentru viabilizarea unui teren sau în
scopul refinan rii unui astfel de credit
c. orice alt credit în afara creditului pentru investi ii imobiliare (exemple: credite de
nevoi personale, auto, studii, servicii medicale etc.); poate fi garantat sau negarantat

28. Care dintre urm toarele enun uri reprezint drepturi ale consumatorilor conform legisla iei
în vigoare?
a. de a fi informat complet, corect i precis asupra caracteristicilor esen iale ale
produselor i serviciilor oferite de b nci i asupra tuturor condi iilor contractuale
b. de a primi un exemplar al contractului încheiat cu banca, contract care s cuprind
toate costurile aferente produsului achizi ionat, inclusiv costurile aferente contului
curent ata at contului de depozit, în cazul contractelor de depozite
c. de a sesiza asocia iile pentru protec ia consumatorilor i organele administra iei
publice asupra eventualelor înc lc ri ale drepturilor i intereselor lui legitime
d. de a sesiza ANPC, de a apela la instan sau de a recurge la proceduri extrajudiciare
pentru a solu iona eventualele diferende

29. Care dintre urm toarele enun uri reprezint obliga ii ale consumatorilor conform legisla iei
în vigoare?
a. de a se informa cu privire la toate caracteristicile unui produs financiar înainte de a lua
decizia de contractare
b. de a sesiza banca în leg tur cu nemul umirile ap rute pe perioada derul rii contractului,
înainte de a se adresa institu iilor competente s rezolve respectivele litigii

58
 c. de a rambursa ratele sale lunare, inclusiv comisioanele, conform prevederilor contractuale
d. de a utiliza creditul în scopul pentru care a fost solicitat

30. Ce activit i din domeniul locativ se pot finan a prin produsele de economisire - creditare?
a. modernizare locuin
b. extindere locuin
c. cump rare imobil/teren intravilan
d. achizi ie teren extravilan

31. Selecteaz produsele care nu se pot finan a prin intermediul contractelor de economisire-
creditare:
a. mobilier de cas i gr din
b. materiale pentru amenaj ri interioare - faian a, gresie, pardoseli
c. plante i arbori pentru gr din
d. tablouri
e. geam termopan

32. Prima de la stat, pentru un contract de economisire - creditare se acord :

a. clien ilor titulari de contracte de economisire - creditare, persoane fizice cu cet enie
român i domiciliul stabil în România
b. pentru efectuarea de depuneri anuale în baza contractelor de economisire-creditare
c. în cazul neefectu rii de restituiri totale sau par iale din sumele economisite, la
solicitarea clientului

33. Pe perioada de economisire în cazul unui contract de economisire - creditare, clientul

poate veni cu depuneri suplimentare în cont?
a. nu, deoarece ratele de economisire trebuie s fie egale
b. da, dar numai la sfâr itul anului
c. da, oricând pe perioada de economisire

34. Prima de la stat se acord în cazul unui contract de economisire - creditare:

a. pe toat perioada de economisire, pentru depunerile anuale
b. pe toat perioada de economisire

35. Selecteaz tipul de dobând pentru creditele care se pot accesa prin intermediul unui
contract de economisire - creditare:
a. dobânzi fixe pe toat perioada de rambursare
b. dobânzi variabile în func ie de ROBOR

59
 R SPUNSURI

1. R spuns: a 19. R spuns: a+b+c+d+e

2. R spuns: a 20. R spuns: a
3. R spuns: a 21. R spuns: a
4. R spuns: a 22. R spuns: a+b+c+d+e+f
5. R spuns: a+b+c+d+e 23. R spuns: a
6. R spuns: a+c 24. R spuns: c
7. R spuns: a+c+d 25. R spuns: a+b+c
8. R spuns: a 26. R spuns: a+b
9. R spuns: a+b+c 27. R spuns: b
10. R spuns: a 28. R spuns: a+b+c+d
11. R spuns: a+b+c 29. R spuns: a+b+c+d
12. R spuns: a+b+c 30. R spuns: a+b+c
13. R spuns: a+c 31. R spuns: a+c+d
14. R spuns: a+b+c+d 32. R spuns: a+b+c
15. R spuns: a+b+c+d+e+f+g+h 33. R spuns: c
16. R spuns: a 34. R spuns: a
17. R spuns: a 35. R spuns: a
18. R spuns: b

60
 LEASING

Ce este leasingul i tipuri de leasing?

Leasingul reprezint un instrument financiar pe termen mediu sau lung utilizat pentru
închirierea sau achizi ionarea de active noi sau second-hand. Opera iunea este o tehnic de
finan are nebancar foarte recomandat companiilor nou lansate (start-ups), IMM-urilor,
companiilor care nu au garan ii reale (active fixe) consistente sau companiilor puternic
îndatorate. Leasingul are un rol cu prec dere în dezvoltarea sectorului de afaceri având un rol
i în promovarea vânz rilor, mai ales în cazul bunurilor de folosin îndelungat .

Cuvântul „leasing” vine din limba englez , de la

substantivul „leasing” i verbul „to lease” care s-ar
traduce, într-o prima accep iune, prin „a închiria” (“to
rent”, „to hire”).
Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a
confirmat îns o form specific de finan are
(leasingul financiar), a c rei denumire s-a îndep rtat
de în elegerea ini ial de închiriere a leasingului.
S-au dezvoltat astfel dou tipuri diferite de leasing:
leasingul financiar i leasingul opera ional.

Leasingul financiar este o finan are pe baz de active, deoarece dreptul de proprietate al
companiei de leasing asupra activului confer acesteia o garan ie suficient pentru acordarea
finan rii în majoritatea situa iilor.

Leasingul opera ional este asimilabil unui contract de închiriere pe termen lung (peste un
an), iar la sfâr itul perioadei contractuale bunul este returnat c tre firma de leasing, care are
riscul valorific rii acestuia.

Ca i în cazul contractului de închiriere, în prim planul opera iei economice st ini ial utilizarea
obiectelor închiriate (vehicule, echipamente industriale, cl diri etc.) i nu proprietatea asupra
acestora, astfel încât Utilizatorul (cel care „prime te” un bun/bunuri în leasing) dobânde te
temporar dreptul de folosin asupra obiectelor care r mân îns în proprietatea Locatorului (cel
care „ofer ” finan area în leasing sau care le cump r pentru a le închiria, dup caz).

Opera iunile de leasing se diferen iaz de creditarea bancar în principal datorit

separ rii dreptului legal de proprietate asupra unui activ de utilizarea lui economic , care
poate fi un echipament, vehicul i/sau proprietate imobiliar . Valoarea ad ugat este
creat îns de utilizarea acelui activ, i nu este o rezultant a dreptului de proprietate
asupra activului. Finan atorul are dreptul de proprietate asupra activului, astfel bunurile
achizi ionate pot fi reposedate relativ u or, când un client intr în incapacitate de plat
sau nu î i îndepline te obliga iile de plat .

61
În România, opera iunea de leasing este definit i tratat în conformitate cu prevederile
Ordonan ei 51/1997 privind opera iunile de leasing i societ ile de leasing, amendate i
ad ugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data redact rii acestui document, ultimul
act normativ emis este Legea 383/2009 care aprob OG 51/1997, cu modific rile ulterioare.
În conformitate cu prevederile legale, leasingul ca opera iune economic este definit astfel:

„... opera iunea de leasing prin care o parte, denumit locator/finan ator, transmite pentru o
perioad determinat dreptul de folosin asupra unui bun, al c rui proprietar este, celeilalte
p r i, denumit locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei pl i periodice,
denumit rat de leasing, iar la sfâr itul perioadei de leasing locatorul/finan atorul se oblig
s respecte dreptul de op iune al locatarului/utilizatorului de a cump ra bunul, de a prelungi
contractul de leasing f r a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile
contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cump rarea bunului înainte de sfâr itul
perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dac p r ile convin astfel i dac achit
toate obliga iile asumate prin contract.”

A a cum am men ionat, dou tipuri principale de leasing sunt practicate în România:
i) Leasing Financiar i
ii) Leasing Opera ional.
Codul Fiscal al României, cu modific rile i complet rile ulterioare, define te i el cele dou
forme de leasing, astfel:

Codul Fiscal stabile te c leasingul financiar este acea opera iune „care îndepline te cel
pu in una dintre urm toarele condi ii:
riscurile i beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului
ce face obiectul leasingului c tre utilizator la momentul expir rii contractului;
utilizatorul are op iunea de a cump ra bunul la momentul expir rii contractului, iar
valoarea rezidual exprimat în procente este mai mic sau egal cu diferen a dintre
durata normal de func ionare maxim i durata contractului de leasing, raportat la
durata normal de func ionare maxim , exprimat în procente;
perioada de leasing dep e te 80% din durata normal de func ionare maxim a
bunului care face obiectul leasingului; în în elesul acestei defini ii, perioada de leasing
include orice perioad pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
valoarea total a ratelor de leasing, mai pu in cheltuielile accesorii, este mai mare
sau egal cu valoarea de intrare a bunului.”

Leasingul opera ional este acea opera iune care nu îndepline te criteriile legale pentru a fi
calificat ca leasing financiar.

62
Conform defini iilor, cea mai important diferen între cele dou tipuri de leasing este dat
de scopul opera iunii de leasing, exprimat de p r i la momentul semn rii contractului, dup
cum urmeaz :
în cazul leasingului financiar, scopul opera iunii de leasing o reprezint inten ia
Utilizatorului de a achizi iona în rate un bun de la Furnizor, în baza finan rii oferite
de Locator/Finan ator (societatea de leasing);
în cazul leasingului opera ional, scopul opera iunii de leasing o reprezint inten ia
Utilizatorului de a închiria un bun pentru o perioad determinat de timp de la Locator.

Alte forme de finan are prin leasing sunt urm toarele:

Sale and lease back este o opera iune de leasing financiar în care Utilizatorul este i
Furnizorul bunului finan at, Finan atorul achizi ionând de la acesta bunul la o valoare
mutual agreat . Printr-o astfel de opera iune se realizeaz finan area Utilizatorului,
prin scoaterea în afara bilan ului contabil a unui bun aflat în proprietate, urmând ca
acesta s fie reachizi ionat la finele contractului de leasing. În acest mod, Utilizatorul
poate ob ine într-un termen scurt disponibilit i b ne ti pe care le poate reinvesti, f r
a pierde proprietatea bunului. Evident, evaluarea bunului ce face obiectul contractului
este hot râtoare i apar ine în exclusivitate Finan atorului pentru c de evaluarea
bunului depinde stabilirea sumei finan ate de societatea de leasing.
Leasing cross-border (extern) este o opera iune de leasing, fie financiar, fie
opera ional, efectuat între un Finan ator/Locator non-rezident i un Utilizator rezident.
Opera iunile de leasing care sunt efectuate între doi reziden i se numesc leasing intern.
Odat cu ianuarie 2007 când România a devenit membru U.E., leasingul intern se
extinde la no iunea de rezident U. E.
Time-sharing: în cazul acestui tip de leasing, exist mai mul i Utilizatori ai contractului
de leasing. Bunul contractat poate fi folosit simultan de mai mul i Utilizatori pe timpi
partaja i (Utilizatorii î i împart minutele sau orele de utilizare/func ionare), astfel c rata
de leasing pl tit de fiecare în parte este mult mai redus decât în cazul obi nuit.
Aceast form de leasing s-a adoptat în practic din considerente economice cum ar fi,
de exemplu: costul ridicat al unor utilaje, echipamente electronice de calcul, avioane
moderne de transport, precum i uzura moral rapid a acestora.
Leasing experimental: bunul este închiriat în leasing pentru o perioad scurt (câteva
luni) în mod experimental. Dac Utilizatorul este mul umit, el are obliga ia s cumpere
bunul respectiv, dac nu, îl restituie societ ii de leasing. Se folose te în scopul
promov rii vânz rilor de ma ini i utilaje.
Hire/renting: opera iuni de leasing pe termen foarte scurt (câteva ore sau zile).
Hire/renting sunt considerate forme „intermediare” de leasing. Prin „hire” se în elege
închirierea pe termen scurt a unor mijloace de transport, utilaje i aparate, inclusiv
asigurarea service-ului. „Rentingul” reprezint o opera iune de închiriere de scurt
durat , dar mai lung totu i decât opera iunea „hire”. i în acest caz se asigur aproape
f r excep ie garan ia func ion rii utilajelor, iar proprietarul î i asum obliga ia
între inerii i repara iilor.
Master leasingul sau leasingul de containere - o varietate de leasing opera ional,
utilizat adesea de expeditorii de m rfuri i de c r u i pentru care este mai avantajoas

63
 închirierea de containere decât achizi ionarea lor (pentru c aceasta ar implica
cheltuieli suplimentare cu exploatarea, între inerea, repararea lor sau preg tirea unui
personal calificat). De aceea, firme specializate în inerea parcului de containere
realizeaz toate aceste servicii.
Aceast modalitate de leasing se prezint sub dou forme:
term leasing, ceea ce reprezint o închiriere pe termen dat;
trip leasing sau închirierea cu voiajul în care intr în calcul pozi ia
containerelor pe trasee i regimul exploat rii lor.
Leasingul de personal s-a dovedit a fi o form foarte eficient pentru satisfacerea
nevoilor temporale de personal ale societ ilor mici i mijlocii pentru durate mai scurte
sau mai lungi. Aceast form de leasing const în închirierea de personal specializat, de la
agen i de vânz ri pân la directori, pe perioade de la câteva zile pân la câteva luni.

Ce este o societate de leasing?

O societate de leasing este un profesionist, organizat sub forma unei societ i, având
personalitate juridic , care are înscris în obiectul de activitate desf urarea opera iunilor de
leasing financiar sau opera ional.
Func ionarea i activitatea societ ilor de leasing din România este reglementat diferit, dup
cum acestea ofer servicii de leasing financiar sau opera ional.
Modul de constituire i func ionare a societ ilor de leasing financiar este reglementat atât
prin Legea 31/1990 privind societ ile, cu modific rile i complet rile ulterioare, cât i prin
Legea 93/2009 privind institu iile financiare nebancare, cu modific rile i complet rile
ulterioare i Regulamentul B ncii Na ionale a României nr. 20/2009 privind institu iile
financiare nebancare, cu modific rile i complet rile ulterioare.
Societ ile de Leasing Financiar sunt:
organizate întotdeauna ca societ i pe ac iuni;
înregistrate în Registrul Comer ului, având men ionat în obiectul de activitate
desf urarea acestui tip de leasing;
autorizate de Banca Na ional a României pentru a desf ura opera iuni de leasing
financiar.

Ele se înscriu în categoria mai larg a Institu iilor Financiare Nebancare (IFN) – care sunt
entit i care desf oar activit i de creditare cu titlu profesional; de aceea, ele sunt
autorizate, reglementate i supravegheate de Banca Na ional a României.

Potrivit Legii nr. 93/2009 privind institu iile financiare nebancare, cu modific rile i complet rile
ulterioare, toate IFN-urile – inclusiv societ ile de leasing financiar – au obliga ia:
de a desemna conduc tori cu o bun reputa ie i experien adecvate pentru exercitarea
responsabilit ilor încredin ate, selec iona i conform criteriilor stabilite de Banca
Na ional a României;

64
 de a avea un nivel minim al capitalului social la constituire;
de a avea norme interne de creditare elaborate în conformitate cu regulile unei practici
prudente i s n toase, avizate de Banca Na ional a României, precum i
de a organiza i conduce contabilitatea în acord cu dispozi iile legale specifice i cu
normele B ncii Na ionale a României emise în acest sens.

Toate societ ile de leasing financiar sunt înregistrate înc de la constituire în Registrul
General al IFN-urilor, inut i actualizat permanent de Banca Na ional a României.
Societ ile de leasing financiar care dep esc în activitatea lor nivelurile minimale fixate
pentru câ iva indicatori financiari specifici reglementa i de Banca Na ional a României (cifra
de afaceri, volumul creditelor, gradul de îndatorare, totalul activelor, capitalurile proprii
etc.) sunt înregistrate într-un al doilea registru gestionat de autoritatea de reglementare i
supraveghere, numit Registrul Special al IFN-urilor.
În plus fa de obliga iile legale impuse tuturor IFN-urilor, societ ile de leasing financiar
înscrise în Registrul Special au obliga ia de a respecta în activitatea lor cerin ele pruden iale i
de supraveghere a riscului suplimentar, impuse de autoritatea de reglementare i supraveghere
(Banca Na ional a României).

Societ ile de Leasing Opera ional

Constituirea i func ionarea societ ilor de leasing opera ional este reglementat în principal
de Legea 31/1990 privind societ ile, cu modific rile i complet rile ulterioare.
Activitatea acestora nu este reglementat i nici supravegheat de Banca Na ional a
României pentru c leasingul opera ional este considerat o varietate a contractului de
închiriere i nu o metod de finan are.

Societ ile de leasing opera ional au obliga ia legal :

de a se constitui sub forma unor societ i (societ i pe ac iuni, societ i cu r spundere
limitat etc.),
de a se înregistra în Registrul Comer ului i
de a avea în obiectul de activitate desf urarea acestui tip de leasing.
O opera iune de leasing financiar are drept scop final achizi ia bunului finan at.
Leasingul financiar este o opera iune economic tripartit în care Societatea de leasing are
rolul de Finan ator, asigurând fondurile necesare Utilizatorului interesat de achizi ia bunului
de la Furnizor.
Utilizatorul este Cump r torul bunului care, la finele contractului, dup plata integral a ratelor
de leasing i a costurilor accesorii rezultate în baza contractului de leasing, precum i dup plata
valorii reziduale a bunului poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumat .
Vânz torul bunului este Furnizorul - care r mâne r spunz tor fa de Utilizator pentru
furnizarea/livrarea bunului la termen, în conformitate cu specifica iile acestuia, precum i
pentru garan ia bunului.

65
 În cazul leasingului financiar, Utilizatorul alege atât Bunul. cât i Furnizorul de la care
dore te s achizi ioneze bunul.

Opera iunea de leasing financiar poate fi înf ptuit fie în baza unui singur contract tripartit, fie
în baza a dou contracte, dup cum urmeaz :
- un contract de leasing financiar încheiat între Finan ator/Locator i Utilizator i
- un contract de vânzare încheiat între Locator/Finan ator i Furnizor.

Astfel, dup modul în care se încheie opera iunea de leasing, leasingul Financiar poate fi:

Leasing direct: contractul de leasing se încheie direct între Utilizator i Furnizorul

bunului.

Leasing indirect: presupune existen a societ ii de leasing care intermediaz rela ia

Furnizor-Utilizator. Aceste dou p r i nu vor mai fi practic în leg tur . Societatea de
leasing va încheia dou contracte: unul de vânzare-cump rare cu Furnizorul bunului i
unul de leasing cu Utilizatorul.

Exemplu
Un poten ial client are nevoie s achizi ioneze o autoutilitar pentru transport marf ,
dar nu are disponibilit ile b ne ti necesare. În aceast situa ie, clientul identific
autoutilitara pe care urm re te s o achizi ioneze bazându- i alegerea pe criteriile de
func ionalitate de care are nevoie în desf urarea activit ii sale, identific
Furnizorul i apoi se adreseaz unei societ i de leasing cu o cerere de finan are.
Societatea de leasing contactat verific bonitatea solicitantului pe baza unor criterii
proprii de evaluare i risc, analizeaz Furnizorul, precum i tipul de bun ce urmeaz
a fi finan at i, dac toate condi iile necesare sunt îndeplinite, aprob cererea de
finan are înaintat de solicitant.
Urm torul pas dup aprobare este semnarea contractului de leasing financiar între
societatea de leasing i Utilizator.
Concomitent cu semnarea contractului de leasing cu Utilizatorul, societatea de
leasing încheie contractul de vânzare cu Furnizorul, cu privire la bunul finan at i
pl te te factura fiscal de vânzare c tre Furnizor, dobândind astfel proprietatea
bunului finan at.
În baza contractului de leasing semnat, a contractului de vânzare i a achit rii
pre ului de achizi ie f cute de societatea de leasing, Furnizorul livreaz bunul c tre
Utilizator, respectiv transmite acestuia din urm posesia i folosin a bunului, în
prezen a i cu acordul Finan atorului (societatea de leasing) în calitate de nou
proprietar al bunului.

66
 Schema 5: Mecanismul finan rii prin leasing.

Descrierea opera iunilor: (1) – Beneficiarul contracteaz o companie de leasing în vederea

finan rii achizi iei unui bun de folosin îndelungat (autovehicul, echipamente, cl diri
etc.); (2) – Compania de leasing contracteaz vânz torul bunului vizat de beneficiar; (3) –
Vânz torul remite bunul beneficiarului în baza contractului de vânzare-cump rare semnat
cu compania de leasing; (4) – Compania de leasing se finan eaz de pe pia a de capital
(local / interna ional ) sau de la b ncile partenere; (5) – Bunul este pl tit la vedere de c tre
compania de leasing; (6) – Beneficiarul pl te te taxa de leasing periodic conform
contractului (similar unei chirii); (7) – Compania de leasing ramburseaz finan area
contractat în nume propriu.

Pe toat durata contractului de leasing financiar, dreptul de dispozi ie juridic asupra bunului
(un atribut al propriet ii) r mâne societ ii de leasing financiar. Aceasta înseamn c doar
societatea de leasing poate dispune vânzarea sau grevarea de sarcini a bunului (ipoteci, gajuri
etc.).
De inerea de c tre societatea de leasing financiar a acestui drept reprezint în fapt o garan ie
intrinsec constituit în favoarea sa de Utilizator pentru a asigura plata ratelor de leasing
conform contractului semnat. În cazul leasingului financiar, ratele de leasing se numesc i
redeven e.

Utilizatorul de ine pe durata contractului de leasing celelalte dou atribute ale dreptului de
proprietate: posesia i folosin a bunului finan at i chiar mai mult de atât.
Astfel, Utilizatorul se bucur de toate beneficiile posesiei i folosin ei bunului, dar î i asum
toate obliga iile corelative ce deriv din aceasta (de exemplu, are obliga ia pl ii taxelor
legate de folosin a bunului, amenzilor, prejudiciilor cauzate ter ilor etc.).

67
În plus, Utilizatorul este mai mult decât un simplu chiria al bunului (cum este în cazul
leasingului opera ional). El „împrumut ” de la Proprietar i unele dintre riscurile i
beneficiile propriet ii chiar de la momentul la care contractul de leasing produce efecte. De
regul , acest moment este acela i cu momentul prelu rii posesiei bunului finan at de la
Furnizor.

În cazul leasingului financiar „Utilizatorul este considerat proprietar al bunului din

punct de vedere fiscal”.

Aceasta înseamn c eviden ierea contabil a bunului, precum i înregistrarea fiscal a

acestuia (plata impozitelor datorate pentru bun etc.) sunt în responsabilitatea Utilizatorului pe
întreaga durat de leasing, de la momentul prelu rii posesiei bunului de la Furnizor.
Valoarea de achizi ie a bunului la finalul contractului de leasing financiar este reprezentat
de valoarea rezidual a acestuia.
Transferul dreptului de proprietate poate fi condi ionat de achitarea unor costuri ce deriv
dintr-un astfel de transfer (costuri logistice, taxe i onorarii notariale în cazul imobilelor etc.).
Dup tipul finan rii, contractul de leasing financiar poate fi:
Leasing BRUT: ratele de leasing acoper pre ul integral al bunului finan at,
cheltuielile de între inere, service i repara ii.
Leasing NET: ratele de leasing acoper numai pre ul bunului contractat.

Spre deosebire de leasingul financiar, Leasingul Opera ional presupune, în adev ratul sens
al cuvântului, folosirea bunului finan at pe o perioad limitat de timp, f r asumarea unor
riscuri i beneficii aferente propriet ii, în general, pentru rezolvarea punctual a unor
activit i specifice.

Din aceste motive, contractul de leasing opera ional este, în PRIMUL RÂND, o
opera iune de închiriere a unui bun de folosin îndelungat (utilaj, echipamente,
autovehicule, cl diri etc.).

Leasingul opera ional, conform Codului Fiscal, este definit ca fiind:

„orice contract de leasing încheiat între locator i locatar, care transfer locatarului
riscurile i beneficiile dreptului de proprietate, mai pu in riscul de valorificare a bunului la
valoarea rezidual , i care nu îndepline te niciuna dintre condi iile prev zute la pct. 7 lit. b)-
e) (pentru leasingul financiar); riscul de valorificare a bunului la valoarea rezidual exist
atunci când op iunea de cump rare nu este exercitat la începutul contractului sau când
contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expir rii
contractului”.

68
În cazul leasingului opera ional sumele lunare datorate de Utilizator pe parcursul duratei de
leasing pentru folosin a bunului reprezint chirie. La sfâr itul perioadei contractuale, bunul
este returnat c tre firma de leasing, care are riscul valorific rii acestuia.
Pe parcursul duratei leasingului opera ional, amortizarea i înregistrarea fiscal a bunului r mân în
responsabilitatea Locatorului. Potrivit Standardelor Interna ionale de Raportare Financiar
(IFRS 16), amortizarea bunului va fi transferat Utilizatorului începând cu anul 2019.
La finalul perioadei de leasing, societatea de leasing este liber s înstr ineze bunul c tre
orice ter interesat.
Singurul contract care se încheie între p r i (societatea de leasing i Utilizator) este contractul
de leasing opera ional.

Leasingul opera ional este folosit cu prec dere de c tre firmele de in toare de parcuri auto, cu
scopul de a- i eficientiza administrarea flotei, prin sc derea costurilor i eliminarea riscului de
varia ie a acestora.

Cu toate acestea, în ultimii ani leasingul opera ional a devenit o solu ie din ce în ce mai
accesat i de companii cu 1-2 vehicule în folosin .

Caracteristici ale leasingului opera ional:

În mod uzual, sunt incluse în rata lunar , pe lâng finan are, i servicii asociate
utiliz rii autovehiculelor, cum ar fi: consultan a în alegerea m rcii i modelului,
achizi ia i livrarea autovehiculelor, între inere i repara ii, asigurare, anvelope,
autovehicul de înlocuire pe perioada imobiliz rii în service i asisten non-stop pentru
utilizatori etc.;
Amortizarea, taxele i impozitele sunt în sarcina companiei de leasing;
Riscul valorific rii bunului la final de contract revine companiei de leasing.

69
 Servicii accesorii opera iunii de leasing - asigurarea bunurilor

Potrivit legii, bunurile care fac obiectul contractelor de leasing financiar sau opera ional
trebuie s fie asigurate printr-o societate de asigurare autorizat .
Toate bunurile care fac obiectul contractelor de leasing, indiferent de natura lor (cu excep ia
bunurilor care prin natura lor nu pot fi asigurate, de exemplu terenuri), vor fi asigurate
printr-o poli de asigurare de bunuri care acoper riscurile de daun i furt.

În cazul leasingului, Finan atorul va fi interesat s aib sub control încheierea i men inerea în
vigoare a asigur rii bunului pentru întreaga perioad de leasing (având în vedere c bunul este
proprietatea acestuia, fiind principala garan ie a Finan atorului, de cele mai multe ori).

În plus, pentru anumite bunuri, este necesar încheierea unor poli e de r spundere civil
care acoper riscurile de daun produse unor ter e persoane prin folosirea bunurilor. Unele
dintre aceste asigur ri sunt reglementate cu caracter obligatoriu de legisla ie (de ex. RCA,
în cazul vehiculelor sau PAD, în cazul imobilelor).

În func ie de politicile Finan atorului i în func ie de rezultatul negocierii p r ilor, asigurarea

bunului va fi contractat fie de c tre Finan ator, fie de c tre Utilizator. În cele mai multe
cazuri, indiferent de contractantul asigur rii, Finan atorul va considera critic posibilitatea sa
de a controla i verifica existen a unei astfel de poli e de asigurare.
În cazul leasingului opera ional, obliga ia de asigurare a bunului apar ine societ ii de leasing,
dac p r ile nu au convenit altfel.

70
 Avantajele leasingului

În ansamblu, leasingul se dovede te o form modern de finan are i de circula ie a m rfurilor,

cu perspective însemnate de extindere în afacerile economice interne i interna ionale.
Leasingul are o serie de avantaje, atât pentru utilizatorii persoane juridice, cât i pentru
persoanele fizice.

Cele mai importante avantaje oferite de leasing utilizatorilor sunt:

Asigur posibilitatea utilizatorilor de a se adapta la timp schimb rilor tehnologice
rapide care impun înlocuirea bunurilor, echipamentelor (uzura moral , etc.);
Permite un bun management al cash-flow-ului i duce la economie de capital de lucru;
de asemenea, o finan are în leasing asigur posibilitatea dimension rii i program rii
pl ilor în raport cu bugetul de venituri i cheltuieli al utilizatorilor;
Leasingul financiar ofer i avantaje fiscale utilizatorilor: bunurile se înregistreaz ca
mijloace fixe în contabilitatea utilizatorului, acesta deducând cheltuielile cu amortizarea
lui, iar din rata de leasing sunt deductibile cheltuielile cu dobânda.
Leasingul reprezint o surs alternativ de finan are fa de creditul bancar, accesibil
i utilizatorilor persoane juridice aflate în dezvoltare. De multe ori, societ ile de leasing
sunt mai deschise în a evalua proiectul i bonitatea utilizatorului i în a- i asuma în acela i
timp riscul de finan are;
De asemenea, perioada de analiz i acordare a leasingului este mai scurt decât în
cazul finan rilor bancare, datorit gradului ridicat de specializare al personalului
companiilor de leasing;
De regul , societatea de leasing nu mai cere alte garan ii utilizatorilor în afar de bunul
finan at în leasing;
În cazul leasingului, utilizatorul are posibilitatea alegerii furnizorului i bunului de
finan at; utilizatorul are, de asemenea, ac iune direct împotriva furnizorului în privin a
condi iilor de livrare i a garan iei oferite bunului finan at;
Utilizatorul de leasing poate intra imediat în posesia, respectiv exploatarea bunului -
oferta de leasing incluzând pe lâng pre ul de achizi ie al bunului i celelalte taxe
(asigurare, tax de înmatriculare, taxe de transport, instalare etc.);
Durata contractului de leasing poate fi de minimum 1 an i pân la 5 ani pentru
achizi ionarea de vehicule sau pân la 15 sau 20 de ani pentru imobile;
La sfâr itul perioadei de leasing, utilizatorul poate opta pentru una dintre urm toarele
variante: cump rarea produsului, continuarea contractului de leasing, renun area la
contract i înapoierea bunului;
Costurile de achizi ie a bunurilor pot fi mai reduse pentru utilizator pentru c societatea de
leasing are posibilitatea s cumpere bunuri în condi ii mai avantajoase dac se

71
 specializeaz pe anumite bunuri i/sau colaboreaz cu un anumit furnizor (discount pentru
volum);
Canalele de distribu ie pentru produsele de leasing sunt mai numeroase. Astfel, pot
distribui produse de leasing atât b ncile, cât i institu iile financiare nebancare, brokerii de
credite sau dealerii auto, precum i al i furnizori de bunuri;
De regul , societatea de leasing ofer Utilizatorilor un pachet integrat de servicii
financiare care include, pe lâng finan area propriu-zis , consultan în achizi ii i
asigurarea bunului i/sau alte servicii de consultan ;
Este o variant de finan are flexibil i adaptat unor nevoi diverse;
Este o form de finan are nebancar destinat unor clien i care nu îndeplinesc în totalitate
cerin ele de finan are stricte ale unei b nci;
Este un instrument eficient de promovare a vânz rilor pentru bunurile de folosin
îndelungat .
În cazul leasingului opera ional:
Ratele sunt direct propor ionale cu folosin a ma inii (durata i num r kilometri/an), astfel încât
clientul pl te te exact cât consum i î i poate concentra capitalul pe activitatea de baz ;
Costuri fixe cu administrarea flotei i u or de bugetat;
Deductibilitatea fiscal a ratei lunare;
Controlul i diminuarea costurilor cu flota, prin aplicarea m surilor de optimizare oferite
de compania de leasing;
Indicatori financiari îmbun t i i (Gradul de îndatorare, Rentabilitatea activelor).

Ce trebuie s tii când dore ti o finan are în leasing?

Daca e ti persoan fizic , persoan fizic autorizat sau persoan juridic :

Identific bunul pe care dore ti s îl achizi ionezi i informeaz -te cu privire la
specifica iile lui tehnice. Acest bun trebuie s corespund necesit ilor tale!
Dac e ti persoan fizic - analizeaz - i situa ia financiar i vezi dac î i po i permite
s sus ii ratele de leasing lunare!
Dac e ti persoan fizic autorizat sau persoan juridic - contracteaz un bun în
leasing doar dac tii c achizi ia bunului te ajut în dezvoltarea afacerii tale!
În func ie de necesit ile afacerii tale, stabile te ce tip de leasing dore ti: opera ional
sau financiar.
Verific dac achizi ia bunului la finalul contractului de leasing va fi profitabil
pentru afacerea ta! Dac r spunsul e afirmativ, opteaz pentru un produs de leasing
financiar.
Verific identitatea i reputa ia Furnizorului! Este de preferat s alegi un Furnizor care
lucreaz în mod frecvent cu societ ile de leasing, cunoscut ca având o bun reputa ie!

72
 Cere societ ii de leasing s î i prezinte un calcul estimativ al costurilor de finan are i
verific dac , potrivit veniturilor tale, po i achita aceste costuri!
Cere societ ii de leasing s î i prezinte solu iile de asigurare pentru bun!
Cite te contractul de leasing! Dac nu în elegi clauzele lui, cere ajutorul societ ii de
leasing!
Verific bunul la livrare! Bunul trebuie s corespund întru totul cerin elor tale!
Înregistreaz în contabilitate bunul (dac e ti persoan juridic sau persoan fizic
autorizat )!
Înregistreaz -te fiscal ca „proprietar fiscal” al bunului i pl te te la timp toate taxele în
leg tur cu bunul; altfel, sumele datorate vor acumula penalit i!
Pl te te conform scaden elor ratele de leasing; ai grij s nu acumulezi penalit i!
Dac ai un vehicul, asigur -te c ai pl tit RCA-ul c tre societatea de leasing sau de
asigurare, c ai ITP valabil, rovigneta sau orice alte taxe pl tite pentru a circula cu
vehiculul!
Nu aduce modific ri bunului decât cu acordul societ ii de leasing!
Pentru orice neclarit i în leg tur cu opera iunea de leasing contractat , ia leg tura cu
societatea de leasing!
Dac e ti în imposibilitatea pl ii ratelor de leasing, conform scaden elor agreate,
comunic aceasta societ ii de leasing!
Dac vrei s transferi contractul de leasing pe parcursul duratei lui, informeaz în
prealabil societatea de leasing cu privire la aceasta. Nu po i transfera contractul f r
acordul scris al societ ii de leasing!
Dac vrei s pl te ti anticipat contractul de leasing, verific toate costurile aferente
pl ii anticipate!

Pasul 0. Ai nevoie de achizi ia unui bun în leasing financiar?

Pentru a r spunde la aceast întrebare, este important s analizezi dac achizi ia bunului î i
aduce un beneficiu, în prezent i în viitor, ie sau afacerii tale i, respectiv, dac situa ia
actual a propriilor venituri, precum i încas rile viitoare, certe sau poten iale î i permit plata
ratelor de leasing pe întreaga durat contractual agreat .
Dac e ti persoan fizic i vrei s achizi ionezi un bun în leasing (vehicul, imobil etc.), ai
avantajul c po i folosi bunul în orice condi ii pe întreaga durat a contractului de leasing.
Dac ai achizi ionat un vehicul în leasing, po i c l tori cu el în str in tate numai cu acordul
prealabil al societ ii de leasing.
Dac ai achizi ionat un imobil, îl po i folosi conform destina iei stabilite prin contractul de
leasing i îi po i aduce orice îmbun t iri dore ti, dar numai cu acordul societ ii de leasing.
Totu i, este important s tii c societatea de leasing va fi proprietar al bunului pe durata
contractului de leasing, înregistrat ca atare în certificatul de înregistrare al vehiculului (talon) sau
în Cartea Funciar a imobilului. Din punct de vedere fiscal, obliga ia pl ii impozitelor i taxelor

73
pentru bun pe durata de leasing î i va apar ine, tu fiind considerat „proprietar fiscal” asupra
acestuia.
Dac e ti persoan fizic autorizat sau persoan juridic , verific dac bunul pe care vrei
s îl achizi ionezi te ajut în dezvoltarea afacerii tale pe termen scurt, mediu sau lung (în
func ie de durata de utilizare a bunului i durata estimat a contractului de leasing).
Leasingul financiar î i permite s dobânde ti acest bun f r s imobilizezi toate resursele
financiare actuale pentru achizi ie; astfel po i genera fluxuri de numerar din activit ile de
business prin utilizarea bunului/bunurilor achizi ionate în leasing.
Leasingul financiar i se potrive te dac e ti persoan fizic autorizat sau o companie mic
sau mijlocie (IMM) aflat în dezvoltare; companiile de leasing sunt mai dornice decât b ncile
s te ajute s te finan eze dac dovede ti c ai un plan de afaceri fezabil.
Din punct de vedere contabil i fiscal, utilizatorul este considerat „proprietar” al bunului pe
toat durata de leasing, fapt ce îi va permite s amortizeze în contabilitate investi ia în cazul
companiilor.
Indiferent c e ti persoan fizic , persoan fizic autorizat sau juridic , ia în considerare c
leasingul financiar se încheie pe o perioad mai scurt decât un contract de credit clasic i atunci
rata de leasing poate fi mai mare (pentru c rambursarea sumei finan ate este distribuit în mai
pu ine rate). În plus, dac ai deja ni te economii i po i suporta un avans mai mare, suma
finan at va fi mai mic i atunci i costurile totale de finan are vor fi mai reduse.
O perioad mai scurt de finan are i/sau o sum finan at mai mic implic costuri totale mai
reduse cu dobânda aferent contractului de leasing!
De asemenea, consider c achizi ia unui bun în leasing este în esen o finan are; obliga ia de
rambursare a ratelor de leasing r mâne chiar dac bunul nu mai poate fi folosit.

Pasul 1. Ce produs de leasing financiar i se potrive te?

Produsul de leasing financiar îl alegi în func ie de:

1. Tipul bunului finan at: vehicul, echipament, imobil etc.
2. Necesitatea achizi iei acestui tip de bun pentru tine/afacerea ta.
3. Costul finan rii;
4. Alte servicii accesorii finan rii pe care societatea de leasing i le-ar putea oferi.
Dac dore ti s achizi ionezi un vehicul, va trebui s decizi dac te orientezi spre unul vechi
(second-hand) sau spre unul nou. Dac dore ti un vehicul nou i ai deja unul vechi pe care
vrei s îl vinzi, po i alege un produs de lease back. Societatea de leasing î i poate cump ra
vehiculul vechi pe care îl ai, oferindu- i totodat o finan are pentru achizi ia unuia nou.
Dac dore ti s achizi ionezi un autovehicul sau o autoutilitar veche (second hand) din parcul
unei societ i de leasing, societatea i-ar putea oferi i urm toarele servicii suplimentare,
incluse în pre ul de achizi ie:
1. Revizie: schimb ulei + schimb filtru ulei;
2. Verificare mecanic : articula ii, e apament, pun i, pl cu e i discuri frân ;
3. Diagnoz computerizat .

74
În afar de autoturisme, societatea de leasing ar putea finan a achizi ia de: vehicule
comerciale grele, remorci, semiremorci, autotractoare, autospeciale, autocare, autobuze.
Unele societ i de leasing pot finan a achizi ia de: avioane de pasageri, aeronave de marf ,
avioane ultrau oare, avioane speciale (utilizate pentru misiuni tiin ifice), elicoptere sau
ambarca iuni (yacht-uri de lux cu motor, ambarca iuni sportive, ambarca iuni cu vele,
ambarca iuni pentru agrement etc.).
Dac ai nevoie de un echipament în leasing, societatea de leasing poate finan a: echipamente
de produc ie, echipamente pentru construc ii, pentru domeniul IT&C, pentru domeniul medical
i agricol. Pot fi astfel finan ate: ma ini de prelucrare sticl i piatr , ma ini de prelucrare metal,
plastic, lemn, ma ini de tip rit, ma ini de împachetat, linii de îmbuteliat, buldozere,
compactoare, vibrocompactoare, excavatoare, buldoexcavatoare, tractoare, autobetoniere,
mixere beton, pompe beton, concasoare, înc rc tor frontal, freze i sta ie asfalt etc.
În domeniul imobiliar, finan rile unei societ i de leasing se adreseaz achizi iei/construirii
(pe terenul proprietatea Utilizatorului) de: cl diri de birouri, centre logistice, fabrici i hale
industriale, centre comerciale sau alte spa ii comerciale, cl diri publice etc.
Pe lâng finan area propriu zis , clien ii pot beneficia i de serviciile de consultan acordate
de societ ile de leasing, precum:
- consultan juridic i fiscal cu privire la tranzac iile de leasing;
- consultan tehnic cu privire la achizi ionarea i edificarea imobilelor;
- coordonarea i monitorizarea contractelor necesare realiz rii investi iei;
- monitorizarea facturilor legate de activitatea de construire;
- controlul i urm rirea desf ur rii activit ii de construc ie.

Pasul 2. Care este rata de leasing lunar pe care o po i suporta? Po i pl ti Valoarea

Rezidual la finalul perioadei de leasing?

Dup ce ai ales bunul i tipul de produs de leasing financiar care ti se potrive te, este bine s
verifici care este rata de leasing lunar pentru produsul ales i dac o po i achita.

Dac e ti persoan fizic , po i determina costul total al finan rii pe baza DAE (Dobânda
Anual Efectiv ).
Dobânda Anual Efectiv reprezint costul total al finan rii la Consumator calculat
la momentul acord rii finan rii, fiind exprimat ca procent în cadrul Contractului de
Leasing Financiar. DAE include toate costurile suportate de consumator în cazul
contract rii unei facilit i de leasing, respectiv: dobânda, comisioanele etc.
Rata de leasing lunar (redeven a) include finan area e alonat pe durata leasingului
plus dobânda curent aplicabil , conform ratei de dobând agreate prin contract.

75
Dac ai ales ca Valoarea Rezidual a bunului (reprezentând, de regul , 20% din pre ul de
achizi ie) s o pl te ti la finalul contractului de leasing, verific dac , potrivit planului t u de
afaceri i estim rilor tale, acest lucru va fi posibil.
Cite te contractul de leasing pentru a afla i care sunt variantele alternative pe care societatea
de leasing i le-ar putea oferi în cazul în care nu vrei sau nu vei putea achita Valoarea
Rezidual a bunului la finalul perioadei de leasing.
De cele mai multe ori, societatea de leasing i-ar putea oferi posibilitatea de a include în rata
de leasing plata valorii reziduale; în acest caz, efortul financiar pentru plata Valorii reziduale
nu va mai fi concentrat într-o singur lun , ci va fi e alonat pe întreaga durat de leasing.
De asemenea, societatea de leasing i-ar putea oferi posibilitatea prelungirii pl ii Valorii
Reziduale pe o perioad adi ional ce poate varia de la 3 luni la 12 luni sau posibilitatea
restructur rii finan rii oferite (fie prin ree alonare, fie prin rescaden are, fie prin stabilirea
unei perioade de gra ie).
Întotdeauna când evaluezi posibilitatea ramburs rii lunare a ratelor de leasing, ia în
considerare urm toarele:
a) În plus fa de sumele datorate cu titlul de rate de leasing po i pl ti lunar, e alonat, i
Valoarea Rezidual .
b) Ratelor de leasing, inclusiv ratelor de Valoare Rezidual precum i dobânzii, li se
aplic Taxa pe Valoarea Ad ugat (TVA).
c) Dac finan area este în alt moneda decât RON, cursul de schimb valutar pentru plata
ratelor de leasing i a ratelor de Valoare Rezidual este un curs comercial, de regul
agreat de societatea de leasing cu Utilizatorul.
d) Al turi de ratele de leasing i/sau ratele de valoare rezidual , po i pl ti lunar sau
trimestrial alte comisioane specifice stabilite de societatea de leasing i/sau ratele de
asigurare pentru bunul finan at.
Prin urmare, analizeaz suma lunar datorat luând în considerare toate aceste costuri.

Pasul 3. Cum decizi ce produs este mai avantajos?

Este avantajos produsul care r spunde cel mai bine nevoilor tale/ale afacerii tale.
Alege produsul de leasing cel mai bun luând în considerare:
Timpul în care prime ti un r spuns de principiu i/sau final la cererea de finan are;
Costurile asociate finan rii oferite de societatea de leasing;
Alte avantaje asociate finan rii oferite de societatea de leasing (de exemplu, o poli
de asigurare a bunului la un pre negociat, consultan etc.)
Comunicarea rapid i eficient cu reprezenta ii societ ii de leasing.

76
Pasul 4. Ce documente ar trebui s prezin i societ ii de leasing?

În prezent, în cazul în care o persoan juridic dore te achizi ia unui vehicul în leasing,
societatea de leasing i-ar putea solicita urm toarele documente:
Acte generale
cererea de finan are semnat i fi a sintetic cuprinzând informa ii despre persoana
juridic ;
factura proform emis de Furnizor/în tiin are pre /precontract de vânzare-cump rare;
specifica ie tehnic în care s se men ioneze caracteristicile tehnice ale bunului
finan at, lista dot rilor standard i op ionale, precum i pre ul acestora;
acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare – original;
declara ie privind identitatea beneficiarului real al fondurilor.

Acte juridice
certificatul de înregistrare la Registrul Comer ului, actele constitutive i actele
adi ionale la actele constitutive (dac este cazul);
hot rârea organelor statutare (A.G.A., C.A. etc.) din care s rezulte acordul
ac ionarilor/asocia ilor privind achizi ionarea bunului în leasing, precum i
împuternicirea persoanelor ce reprezint firma în negocierea i semnarea contractului
de leasing;
actul de identitate al persoanei care semneaz contractul de leasing;
specimen de semn tur vizat de banc – conformat cu originalul de banc .

Acte contabile
ultimele dou bilan uri anuale disponibile vizate de Administra ia Financiar înso ite
de balan ele i anexele aferente. În situa ia în care societatea nu are disponibile 2
situa ii financiare anuale, s-ar putea solicita un garant care s îndeplineasc aceast
condi ie;
ultima balan de verificare disponibil (cu rulaje lunare în vederea cuantific rii
obliga iilor de plat la bugetul de stat), semnat i tampilat ;
certificat de atestare fiscal sau copie dup ordinele de plat care atest plata la zi a
obliga iilor c tre bugetul general consolidat.

Pentru o persoan fizic care solicit o finan are în leasing, documentele minimale ce ar
putea fi solicitate:
Cerere de leasing (formular tip);
Declara ie beneficiar real;

77
 Documente necesare pentru so , so ie, codebitori (acelea i ca i pentru solicitantul
leasingului);
Adeverin de salariat pe ultimele 3 luni;
Copie dup actul de identitate (buletin, carte de identitate);
Declara ie pe proprie r spundere cu privire la contractele de credite, leasing, rate etc.,
aflate în desf urare;
Copie dup actul de c s torie;
Copii înscrisuri doveditoare pentru alte surse de venit (ex. contracte de chirie etc.)

Pentru o persoan fizic autorizat , documentele specifice care ar mai putea fi solicitate sunt:
Autoriza ie pentru desf urarea de c tre persoane fizice a unor activit i în mod
independent;
Certificat de înregistrare la Registrul Comer ului (CUI);
Certificat constatator eliberat de Registrul Comer ului.
În func ie de tipul produsului de leasing i de alte detalii concrete ale finan rii (legate de
client, bun, furnizor etc.), societatea de leasing poate solicita i alte documente pentru a
finaliza, analiza i a confirma, dup caz, acordarea finan rii.

Pasul 5. Când prime ti un r spuns i care sunt pa ii urm tori?

Societ ile de leasing pot transmite un r spuns de principiu i/sau un r spuns final la
solicitarea ta de leasing:
R spunsul de principiu (pre-aprobare) îl po i primi imediat sau în maxim câteva ore;
R spunsul final îl vei primi în câteva zile de la momentul în care ai prezentat societ ii
de leasing toate documentele necesare pentru finan are.

Urm torul pas dup aprobarea finan rii este semnarea contractului de leasing financiar; la
semnare vei pl ti în contul societ ii de leasing sumele ce ar trebui pl tite la debutul unui
contract de leasing, conform aprob rii finan rii (avansul, comisionul de analiz etc.).

Dup încasarea acestor sume, societatea de leasing va pl ti Furnizorului pre ul de achizi ie

pentru bunul ce face obiectul finan rii, fie în baza facturii fiscale emise de Furnizor, fie în
baza contractului de vânzare- cump rare încheiat în forma autentic (în cazul unui imobil).

Urm torul pas dup plata pre ului de achizi ie îl reprezint livrarea bunului de c tre Finan ator
direct c tre Utilizator; la livrare, va fi prezent i un reprezentant al societ ii de leasing.
Dac bunul ce face obiectul finan rii este un vehicul, societatea de leasing
îndepline te toate formalit ile legale pentru înmatriculare.
Dac bunul este un imobil, contractul de leasing financiar poate fi notat în Cartea
Funciar a imobilului.

78
 Contractul de leasing i riscurile acestuia; modalit i de restructurare a facilit ii de
leasing

1. Elemente obligatorii în contract

Contractul de leasing trebuie s cuprind , pe lâng p r ile contractante, cel pu in urm toarele
elemente:
clauza privind definirea contractului de leasing, ca leasing financiar sau opera ional;
denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing i caracteristicile de
identificare a acestuia;
valoarea exact a sumelor ratelor lunare de leasing i data exact de plat a acestora,
modalit ile de plat a acestor rate de leasing agreate de p r ile contractante (transfer
bancar, plata la ghi eu etc.);
perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
clauza privind obliga ia asigur rii bunului;
valoarea total a contractului de leasing.
Contractul de leasing financiar trebuie s cuprind , pe lâng elementele de mai sus, i:
valoarea de intrare a bunului;
valoarea rezidual a bunului convenit de p r i, când este cazul;
valoarea avansului.
P r ile contractante pot conveni i alte clauze (clauze privind garan iile oferite de p r i,
cesiunea contractului, rezilierea contractului, restituirea bunului în caz de reziliere, condi iile
de transfer a propriet ii la finalul duratei de leasing etc.).

2. P r ile Contractului de Leasing

P r ile contractului de leasing sunt:

locatorul/finan atorul – respectiv, societatea de leasing financiar;
locatarul/utilizatorul – respectiv persoana fizic sau persoana juridic care solicit un
leasing.
În cazul leasingului financiar, Furnizorul bunului este considerat parte a opera iunii de
leasing, de i nu e parte în contractul de leasing financiar propriu-zis.
Având în vedere îndeosebi avantajele financiare i fiscale oferite Utilizatorilor de contractul
de leasing financiar, leasingul este un produs preferat îndeosebi de Utilizatorii persoane
juridice, dar flexibilitatea acord rii i costurile reduse de finan are îl fac tot mai atractiv i
pentru persoanele fizice.

79
De i companiile sunt principalii beneficiari ai opera iunilor de leasing, finan area persoanelor
fizice de c tre societ ile de leasing a început s câ tige tot mai mult teren în ultimii ani,
datorit numeroaselor avantaje pe care le ofer acest produs, consumatorii fiind interesa i în
special de produsele de leasing financiar care au ca obiect finan area achizi iei unui vehicul
sau a unui bun imobil.

3. Obiectul Contractului de Leasing

Pot face obiectul contractului de leasing:

- orice bunuri mobile aflate în circuitul civil (în special: vehicule, echipamente,etc.)
- orice bunuri imobile aflate în circuitul civil, indiferent c sunt imobile prin natura lor
sau imobile prin destina ie;
- în anumite condi ii prev zute de lege, drepturile patrimoniale, drepturile de autor
asupra programelor pentru calculator.
Dup tipul bunului ce face obiectul contractului, leasingul poate fi:
- Mobiliar (echipamente, vehicule etc.) sau
- Imobiliar (terenuri, case, cl diri industriale, alte bunuri imobile cu destina ie
comercial etc.).

4. Forma Contractului de Leasing

Contractul de leasing se încheie în scris.

În cazul contractului de leasing financiar, Utilizatorul devine parte în contractul de leasing
numai dup ce societatea de leasing evalueaz bonitatea acestuia, pe baza unor criterii i
norme impuse de autoritatea de reglementare i supraveghere în domeniul leasingului
financiar – Banca Na ional a României sau stabilite de societatea de leasing, în func ie de
strategia sa de risc.
Caracterul executoriu al contractului
Contractele de leasing, precum i garan iile reale i personale, constituite în scopul garant rii
obliga iilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii.
Cu alte cuvinte, în caz de neplat a sumelor datorate i/sau de neîndeplinire a altor obliga ii
asumate de Utilizator conform contractului de leasing, societatea de leasing poate rezilia
contractul de leasing financiar i poate începe oricând demersurile judiciare (executarea silit ,
evacuare etc.) pentru recuperarea posesiei i folosin ei bunului, precum i pentru plata
daunelor interese datorate de Utilizator.

5. Durata Contractului de Leasing

Durata contractului de leasing financiar se stabile te de regul , de comun acord între

Finan ator i Utilizator, dar pe o perioad ce nu poate fi mai mic de un an.

80
În cazul încet rii contractului de leasing din culpa utilizatorului sau prin dispari ia total a
bunului prin furt, daun total , distrugere total , definit potrivit legii, survenit înainte de
împlinirea unui an de la intrarea în vigoare a contractului, acesta nu î i schimb natura, iar
bunul ce face obiectul contractului de leasing este tratat fiscal i contabil ca bun, obiect al
unui contract de leasing.
În orice caz, perioada de leasing (inclusiv orice perioad pentru care se poate prelungi
contractul) nu trebuie sa fie mai mare de 80% din durata normal de func ionare maxim .

În func ie de obiectul contractului de leasing, durata acestuia poate fi:

- pentru vehicule – aproximativ pân la 5 ani;
- pentru echipamente – aproximativ pân la 7 ani;
- pentru imobile – aproximativ pân la 20 de ani.

Depinde de fiecare utilizator în parte care variant îi este mai convenabil : fie s stabileasc o
rat lunar de leasing mai mic care implic i cheltuieli totale mai mari cu dobânda, sau o
rat lunar de leasing mai mare i cheltuieli totale mai sc zute cu dobânda, deoarece costul
total pl tit cu dobânda se majoreaz pe m sur ce se extinde durata contractului.

Exemplu
Un client, persoan fizic dore te s achizi ioneze în leasing financiar un autovehicul
nou, dar nu dispune de întreaga sum necesar cump r rii autovehiculului respectiv.
Dup ce alege autovehiculul care corespunde cel mai bine preferin elor i nevoilor sale,
acesta cere o ofert de finan are unei companii de leasing în urm toarele condi ii:
autovehiculul ales cost 58.823 lei plus TVA, adic 70.000 lei;
clientul dispune de un avans de 20%, urmând s achite 11.764,6 lei plus TVA,
mai exact 14.000 lei;
se angajeaz s pl teasc o valoare rezidual de 20% din valoarea de achizi ie a
bunului, respectiv 11.764,6 lei plus TVA, adic 14.000 lei;
opteaz pentru perioad de leasing de 3 ani (36 luni).
Compania de leasing financiar îi face urm toarea ofert :
Dobânda fix de 5,99% p.a. la care se aplic alte comisioane i taxe aferente
unor servicii oferite clientului de firma de leasing;
D.A.E. (dobânda anual efectiv ) de 10,21% care include comisionul de analiz ,
costul lunar de administrare etc.;
Rata lunar fix de 1.173,7 lei plus TVA, adic 1.396,7 lei;
Suma total de rambursat este de 80.626 lei, ceea ce presupune cheltuieli totale
cu dobânzile i comisioanele de 10.626 lei;

81
 Exemplu
Un client, persoan fizic dore te s achizi ioneze în leasing financiar un autovehicul
nou, dar nu dispune de întreaga sum necesar cump r rii autovehiculul respectiv.
Dup ce alege autovehiculul care corespunde cel mai bine preferin elor i nevoilor sale,
acesta cere o ofert de finan are unei companii de leasing în urm toarele condi ii:
autovehiculul ales cost 58.823 lei plus TVA, adic 70.000 lei;
clientul dispune de un avans de 20%, urmând s achite 11.764,6 lei plus TVA,
mai exact 14.000 lei;
se angajeaz s pl teasc o valoare rezidual de 15% din valoarea de achizi ie a
bunului, respectiv 8.823,5 lei plus TVA, adic 10.500 lei;
opteaz pentru perioad de leasing de 5 ani (60 luni).
Compania de leasing îi face urm toarea ofert :
Dobânda fix de 5,99% p.a. la care se aplic alte comisioane i taxe aferente unor
servicii oferite clientului de firma de leasing;
D.A.E. (dobânda anual efectiv ) de 9,52% care include comisionul de analiz ,
costul lunar de administrare etc.;
Rata lunar fix de 826.2 lei plus TVA, adic 983.2 lei;
Suma total de rambursat este de 85.836,8 lei, ceea ce presupune cheltuieli totale
cu dobânzile i comisioanele de 15.836,8 lei.

Concluzie:
Exemplele anterioare au fost alese pentru a ilustra principalele variante pe care le are un
client, în func ie de disponibilit ile sale financiare:
- Dac are disponibilt i financiare mai mari, poate alege o perioad mai redus de
finan are care presupune o rat lunar mai mare, dar i un cost efectiv cu dobânzile i
comisioanele mai mic;
- Dac are disponibilit i financiare mai mici, atunci poate solicita o ofert de leasing pe
o perioad mai lung , ceea ce presupune cheltuieli totale cu dobânzile i comisioanele
mai mari, principalul avantaj constând în faptul c va avea de achitat o rat lunar mai
mic i o valoare rezidual mai mic .

6. Drepturile i Obliga iile P r ilor în Contractul de Leasing

Drepturile Utilizatorului într-un contract de leasing sunt:

de a primi posesia bunului din partea Finan atorului;
de a folosi bunul potrivit necesit ilor sale;

82
 de a înregistra bunul în contabilitatea proprie;
de a avea bunul asigurat pe durata contractului de leasing, conform unor prime de
asigurare negociate de Finan ator;
de a ac iona în mod direct Furnizorul cu privire la specifica iile tehnice sau
caracteristicile constructive ale bunului finan at;
de a ac iona în mod direct orice ter care, prin fapta lui, i-ar putea afecta posesia i
folosin a bunului.
de a- i exercita dreptul de op iune la finalul contractului de leasing – de a cump ra bunul
la valoarea rezidual , de a prelungi contractul sau de a înceta contractul, restituind bunul.

Obliga iile Utilizatorului izvorâte din contract sunt:

de a recep iona bunul la termenul i în condi iile de livrare agreate cu Furnizorul;
de a exploata bunul conform instruc iunilor Furnizorului i de a instrui personalul s u
cu privire la condi iile de exploatare ale bunului;
de a suporta cheltuielile de între inere pentru bun;
de a nu înstr ina, ipoteca sau subînchiria bunul f r acordul prealabil al finan atorului;
de a achita toate sumele datorate conform contractului – rate de leasing, asigur ri etc.;
de a achita sumele datorate în baza calit ii sale de „proprietar fiscal” al bunului - de
exemplu: impozitele i taxele datorate bugetului local;
de a achita sumele datorate autorit ilor pentru folosin a bunului: rovigneta, amenzi etc.;
de a suporta riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite;
de a permite finan atorului verificarea periodic a st rii i a modului de exploatare a
bunului;
de a-l informa pe finan ator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venit din partea unui ter ;
de a nu aduce modific ri bunului;
de a restitui bunul dac nu opteaz pentru cump rarea lui la finalul contractului sau
dac Finan atorul reziliaz contractul din culpa Utilizatorului.

La rândul s u, Finan atorul are dreptul:

de a încasa ratele de leasing la termenele i în cuantumul stabilit prin contract;
de a fi informat cu privire la orice preten ii ce ar putea fi formulate de ter i;
de a fi informat i consultat cu privire la orice schimbare a destina iei bunului;
de a fi informat i consultat cu privire la orice avize sau autoriza ii ce ar trebui ob inute
în leg tur cu bunul.

Finan atorul are obliga ia:

de a respecta dreptul Utilizatorului de a alege bunul i Furnizorul, potrivit intereselor sale;
de a contracta bunul cu Furnizorul, în condi iile indicate de Utilizator;

83
 de a transmite Utilizatorului posesia i folosin a bunului, cu excep ia dreptului de
dispozi ie;
de a-i garanta Utilizatorului folosin a lini tit a bunului, în condi iile în care acesta a
respectat toate clauzele contractuale;
de a încheia printr-o societate de asigurare, o poli de asigurare pentru bunurile
oferite în leasing, dac prin contractul de leasing p r ile nu au convenit altfel;
de a respecta dreptul de op iune al utilizatorului de a cump ra bunul, de a prelungi
contractul de leasing, f r a schimba natura leasingului, ori de a înceta raporturile
contractuale.
Fa de cele mai sus prezentate, contractul de leasing mai poate prevedea i alte obliga ii
suplimentare.

7. Pl ile în contractul de leasing financiar

Utilizatorul are obliga ia s achite Finan atorului, în rate lunare/trimestriale/sezoniere, pe

perioada agreat a contractului de leasing financiar urm toarele sume:
Rata de leasing - care este cot -parte din valoarea de intrare a bunului finan at i
dobânda de leasing, care se stabile te pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul
p r ilor. În cazul leasingului financiar, acest sum este purt toare de Tax pe
Valoarea Ad ugat .
o Dobânda – reprezint suma de bani pl tit de Utilizator, reprezentând costul
finan rii de leasing. Dobânda este echivalentul Ratei Dobânzii, exprimat în
suma absolut .
o Rata dobânzii - este procentul aplicat la soldul finan rii, acumulat în fiecare zi,
calculat lunar. Ca i în cazul b ncilor, rata de dobând în cazul facilit ilor de
leasing financiar este exprimat ca procent fix sau variabil, stabilit prin raportare
la un indice extern de referin : EURIBOR/ROBOR/LIBOR la o anumit
perioad sau din rata dobânzii de referin a B ncii Na ionale a României.
Valoarea rezidual a bunului care reprezint valoarea la care, dup achitarea de
c tre utilizator a tuturor ratelor de leasing prev zute în contract, precum i a tuturor
celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de
proprietate asupra bunului c tre Utilizator i este stabilit de p r ile contractante.
Aceast valoare reprezint , de regul , 20% din valoarea de intrare a bunului.
Posibilitatea achizi ion rii bunului la valoarea rezidual , stabilit conform celor de mai
sus, face atractiv i foarte probabil exercitarea op iunii de cump rare a bunului de
c tre Utilizator i transferarea dreptului de proprietate c tre acesta la finalul
leasingului. În cazul leasingului financiar, acest sum este purt toare de Tax pe
Valoarea Ad ugat .
Comisioanele – sunt sumele percepute de societatea de leasing pentru a acoperi
costurile de analiz sau de administrare ale finan rii sau pentru alte servicii oferite
Utilizatorului în leg tur cu bunul finan at (servicii pentru înmatricularea bunului,
alte servicii de logistic , precum: ob inere pl cu e înmatriculare, schimbare num r de
înmatriculare la cererea Utilizatorului, schimbare num r de înmatriculare în cazul

84
 numerelor care expir , schimbare date de identificare Utilizator, ob inere pl cu
nou de înmatriculare, ob inere numere înmatriculare provizorii etc.);
În cazul persoanelor fizice, comisionul perceput de societatea de leasing pentru orice
servicii prestate la cererea consumatorului se nume te comision unic.
Dobânda penalizatoare este penalitatea utilizat de Finan ator în cazul întârzierii
Utilizatorului la plata ratelor de leasing; valoarea dobânzii penalizatoare sau procentul
ratei de dobând penalizatoare este prev zut în contractul de leasing.
Ratele de asigurare a bunului.

Riscurile unui leasing financiar

Utilizatorul unui contract de leasing financiar se poate confrunta cu o serie de riscuri asociate
finan rii, ce pot ap rea pe durata de leasing i pot afecta posibilitatea lui de rambursare a
sumei finan ate:
Riscul diminu rii veniturilor;
Riscul varia iei ratei de dobând ;
Riscul varia iei cursului de schimb (riscul valutar).
Riscul diminu rii veniturilor apare atunci când veniturile estimate ini ial, la momentul
semn rii contractului de leasing, se diminueaz în cursul duratei de leasing; o asemenea
modificare poate fi determinat de apari ia unor cheltuieli neprev zute, de cre terea unor
cheltuieli pre-existente, de modificarea condi iilor de munc etc. Exist riscul ca sumele
datorate lunar în baza contractului de leasing s devin greu de suportat.
Riscul varia iei ratei de dobând poate ap rea atunci când cre terea indicelui de referin în
baza c ruia este calculat dobânda cre te, ceea ce determin o cre tere a ratei de dobând
aplicabile. Un asemenea risc se poate materializa în cazul finan rilor cu dobând variabil .
Riscul varia iei cursului de schimb (riscul valutar) poate determina cre terea sumelor de
plat denominate în moneda na ional în temeiul contractului de leasing, atunci când moneda
în care este acordat finan area este diferit de moneda în care Utilizatorul realizeaz veniturile.
În m sura în care apari ia acestor riscuri produce o modificare semnificativ a costurilor de
finan are pe care Utilizatorul nu le poate acoperi, Utilizatorul se poate adresa societ ii de
leasing, solicitând o restructurare a facilit ii contractate.

Modalit i de restructurare a facilit ii de leasing

Procesul de restructurare a contractelor de leasing creeaz premisa adapt rii anumitor termeni/
condi ii/ prevederi ale contractelor de leasing la situa ia concret a utilizatorilor care se
confrunt cu dificult i financiare.
În cazul persoanelor fizice, dificult ile financiare pot fi generate de:
- Diminuarea veniturilor persoanei împrumutate;
- Diminuarea veniturilor familiei;
- Întreruperea activit ii în munc ;

85
 - Probleme medicale sau de invaliditate;
- Alte probleme care pot afecta rambursarea contractului de leasing.
În cazul persoanelor juridice, dificult ile financiare pot fi generate de:
- Întârzierea sau lipsa încas rilor într-o perioad determinat ;
- Deficien e în colectarea sumelor datorate;
- Sc derea nivelului de productivitate;
- Cre terea costurilor de func ionare;
- Alte probleme care pot afecta rambursarea contractului de leasing.

Restructurarea contractelor de leasing poate fi ini iat atât de Utilizator, în condi iile stabilite
prin contractul de leasing, cât i de c tre Finan ator, care, la rândul s u, poate fi în m sur s
identifice i s evalueze dificult ile financiare ale clientului în ceea ce prive te rambursarea
ratelor de leasing.
Societ ile de leasing au programe i politici de restructurare a contractelor de leasing care se
aplic în situa ia utilizatorilor care întâmpin dificult i financiare reale.
Aplicarea acestor programe i politici presupune analiza situa iei financiare curente a
utilizatorilor în vederea stabilirii posibilit ilor de restructurare.
Implementarea m surilor de restructurare presupune modificarea de comun acord a
contractului de leasing i asumarea termenilor restructur rii.
Este important pentru Utilizator s informeze societatea de leasing cu privire la orice situa ie
care poate afecta derularea contractului de leasing în condi iile agreate; odat informat ,
societatea de leasing va c uta identificarea solu iilor avantajoase de restructurare în perioadele
cu probleme.

Cele mai frecvente tipuri de restructurare sunt:

Rescaden area sau ree alonarea
Acest tip de restructurare const în modificarea unuia sau mai multora dintre
urm toarele elemente: cuantumul, frecven a sau scaden a obliga iilor de plat ,
perioada contractual .
Acordarea unei perioade de gra ie
Aceast m sur de restructurare presupune convenirea de c tre p r ile contractante a
unei amân ri pentru executarea obliga iilor de plat . Acordarea unei perioade de gra ie
poate viza obliga ii principale i/sau accesorii. Prin aceast m sur de restructurare,
durata ini ial a contractului poate r mâne aceea i sau se poate modifica.

Ree alonarea reprezint modificarea scaden ei i/sau a sumei de plat a unor rate de leasing
în sold sau amânarea la plat a unor redeven e, cu dep irea duratei ini iale de acordare a
creditului, dar f r a dep i durata maxim de creditare pentru produsul în cauz .
Rescaden area reprezint modificarea scaden ei i/sau a sumei de plat a unor rate de credit
în sold f r a se dep i durata ini ial de acordare a leasingului (maturitatea final a acestuia).

86
 Solu ionarea solicit rilor i/sau reclama iilor

Prin Codul de Bune Practici adoptat în cadrul Asocia iei Societ ilor Financiare – ALB
România la nivelul industriei de leasing în anul 2014, societ ile de leasing i-au asumat s
asigure o comunicare permanent în rela ia cu clien ii lor.
În acest sens, societ ile de leasing aduc la cuno tin a clien ilor diversele canale de
comunicare de care dispun (adresele loca iilor lor, numerele de telefon, adresele de email,
adresele web etc.) i încurajeaz folosirea mijloacelor de comunicare electronice pentru
solu ionarea cerin elor sau reclama iilor acestora.
Societ ile de leasing dispun de proceduri interne de
solu ionare a cererilor i reclama iilor clien ilor pe
care le aduc i la cuno tin a clien ilor lor,
desemneaz persoane responsabile cu solu ionarea
oric ror solicit ri sau reclama ii i fixeaz termene
clare de r spuns.
Societ ile de leasing sunt interesate s analizeze
gradul de satisfac ie a clien ilor referitoare la
serviciile oferite, astfel încât s cunoasc în
permanen a tept rile clien ilor i s ofere servicii
care s r spund optim cerin elor acestora.
În privin a clien ilor persoane fizice (consumatorii), societ ile de leasing au obliga ia legal
de a-i informa asupra posibilit ii de transmitere a reclama iilor c tre Autoritatea pentru
Protec ia Consumatorului (în cazul în care solu ionarea reclama iilor la nivelul societ ii de
leasing ar fi imposibil ).

87
 ÎNTREB RI DE AUTOEVALUARE
Întreb rile care urmeaz v dau posibilitatea s verifica i modul în
care a i în eles materialul din aceast sec iune. Dup ce a i r spuns
la întreb ri, verifica i-v r spunsurile, comparându-le cu solu iile
de la sfâr it. Dac ave i neclarit i, revede i p r ile relevante.

1. Cum sunt constituite i organizate societ ile de leasing financiar?

2. Ce op iune are Utilizatorul unui contract de leasing financiar la finalul

perioadei de leasing?

3. Când intr Utilizatorul unui contract de leasing financiar în posesia i folosin a

bunului finan at?

4. Cine înregistreaz fiscal i contabil bunul în cazul leasingului financiar?

5. Ce alte servicii accesorii leasingului financiar poate oferi o societate de

leasing?

6. Cine este înregistrat ca proprietar al bunului pe durata unui contract de leasing

financiar?

7. Ce companii sunt în principal interesate de achizi ia unui bun în leasing

financiar?

8. Ce metode de restructurare a leasingului financiar practic societ ile de

leasing?

9. Ce este Valoarea rezidual a bunului?

10. În ce const riscul valutar?

11. Ce este Dobânda Anual Efectiv ?

12. Cine alege Furnizorul în cazul leasingului financiar?

13. Care este durata minim a unui contract de leasing financiar?

14. Care este durata estimat a unui contract de leasing financiar pentru finan area
de autovehicule?

15. Care este principala diferen între leasingul financiar i cel opera ional?

88
 R SPUNSURI

1. Societ ile de Leasing Financiar sunt organizate întotdeauna ca societ i pe ac iuni,

înregistrate în Registrul Comer ului, având men ionat în obiectul de activitate
desf urarea acestui tip de leasing, autorizate de Banca Na ional a României
pentru a desf ura opera iuni de leasing financiar. Ele se înscriu în categoria mai
larg a Institu iilor Financiare Nebancare (IFN).

2. La finalul unui contract de leasing financiar, Utilizatorul poate cump ra bunul la

valoarea rezidual sau poate prelungi contractul sau poate înceta contractul,
restituind bunul.

3. Utilizatorul unui contract de leasing financiar dobânde te posesia i folosin a

bunului la data livr rii.

4. Utilizatorul înregistreaz fiscal i contabil bunul, în cazul contractului de leasing

financiar.

5. Asigurarea bunului finan at în leasing.

6. Societatea de leasing este înregistrat ca proprietar al bunului în cursul perioadei

de leasing.

7. Persoanele fizice autorizate, companiile mici i mijlocii aflate în dezvoltare sunt

cele interesate preponderent pentru achizi ia unui bun în leasing.

8. Metodele de restructurare practicate de societ ile de leasing sunt:

o Rescaden area sau ree alonarea
o Acordarea unei perioade de gra ie

9. Valoarea Rezidual a bunului reprezint valoarea la care, dup achitarea de c tre

utilizator a tuturor ratelor de leasing prev zute în contract, precum i a tuturor
celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de
proprietate asupra bunului c tre Utilizator i este stabilit de p r ile contractante.
Aceast valoare reprezint , de regul , 20% din valoarea de intrare a bunului.

10. Riscul varia iei cursului de schimb (riscul valutar) poate determina cre terea
sumelor de plat denominate în moneda na ional în temeiul contractului de
leasing, atunci când moneda în care este acordat finan area este diferit de
moneda în care Utilizatorul realizeaz veniturile.

89
11. Dobânda Anual Efectiv reprezint costul total al finan rii la Consumator
calculat la momentul acord rii finan rii, fiind exprimat ca procent în cadrul
Contractului de Leasing Financiar. DAE include toate costurile suportate de
consumator în cazul contract rii unei facilit i de leasing, respectiv: dobânda,
comisioanele etc.

12. Utilizatorul este cel care alege Furnizorul în cazul Leasingului Financiar.

13. Un an.

14. Aproximativ 5 ani.

15. Cea mai important diferen între cele dou tipuri de leasing este dat de scopul
opera iunii de leasing, exprimat de p r i la momentul semn rii contractului, dup
cum urmeaz : în cazul leasingului financiar, scopul opera iunii de leasing o
reprezint inten ia Utilizatorului de a achizi iona în rate un bun de la Furnizor, în
baza finan rii oferite de Locator/Finan ator (societatea de leasing); în cazul
leasingului opera ional, scopul opera iunii de leasing o reprezint inten ia
Utilizatorului de a închiria un bun pentru o perioad determinat de timp de la
Locator.

90
 PIA A DE CAPITAL

Introducere în domeniul pie elor de capital i bursa româneasc

Despre Burs
Bursa de valori este o pia , un loc unde se vând i se cump r
diferite active financiare – ac iuni, obliga iuni sau alte instrumente
financiare – cu respectarea reglement rilor specifice pie ei de
capital.
Bursa, ca operator de pia , are rolul de a facilita fluxurile de
capital între investitori (cei care economisesc capital i vor s îl
investeasc , „s îl înmul easc ”) i emiten ii de ac iuni sau
obliga iuni (cei care au nevoie de capital pentru investi ii în vederea dezvolt rii afacerii lor).
Atunci când investitorul crede c o companie are poten ial de dezvoltare, îi cump r ac iunile
în primul rând pentru a participa la afacere i abia apoi, în al doilea rând, pentru a le vinde mai
scump dup regula nescris a pie ei de capital: „Cump r ieftin i vinde scump!”.
Investitorii pot cump ra ac iuni nou emise, opera iune prin care firma ob ine capitalul necesar
pentru investi ii ce duc la cre terea valorii sale, sau pot cump ra ac iuni deja existente i
disponibile la tranzac ionare, banii cump r torilor fiind direc iona i c tre vânz torii ac iunilor.
La Burs , cump r torul nu se întâlne te efectiv cu vânz torul. Tranzac ia se realizeaz prin
intermediul unui broker autorizat, denumit intermediar sau în limbaj de specialitate
„societate de servicii de investi ii financiare” (SSIF). Astfel, clientul d brokerului ordinul
de cump rare/vânzare, brokerul introduce ordinul în sistemul bursei unde se întâlne te cu alte
ordine. Sistemul Bursei “potrive te” ordinele conform unui mecanism prestabilit i astfel are
loc tranzac ia. Bursa transmite apoi brokerului confirmarea realiz rii tranzac iei, iar
Depozitarului Central datele participan ilor pentru compensarea/decontarea tranzac iei –
transferul de proprietate al ac iunilor i transferul contravalorii ac iunilor, între conturile
cump r torului i vânz torului.

91
De ce decid companiile s foloseasc pia a de capital?

Unele companii emit ac iuni noi pentru a atrage

bani de la public (de la investitori), sumele ob inute
fiind folosite pentru finan area proiectelor de
investi ii i pentru a- i cre te afacerea. Banii pe
care o companie îi atrage prin emisiunea de noi
ac iuni intr în capitalul social. Alternativa este s
atrag capitalul necesar prin împrumut de la banc
sau printr-o emisiune de obliga iuni, acestea din
urm fiind clasificate drept instrumente financiare
de datorie.
Spre deosebire de instrumentele de datorie prin care sumele ob inute trebuie restituite celor de
la care au fost împrumutate, capitalul social reprezint proprietatea companiei i, astfel, nu
trebuie rambursat. Devenind unul dintre proprietarii sau ac ionarii unei companii, investitorul
poate beneficia de cre terea valorii companiei respective ( i implicit a ac iunilor de inute), în
cazul în care compania are succes. De asemenea, el î i asum riscul ca acea companie s nu
aib succes, iar valoarea investi iei sale s scad .
De cele mai multe ori o companie alege s atrag finan ri prin emisiunea de noi ac iuni
oferite investitorilor i „listarea” la burs . În urma procesului de listare, ac iunile companiei
încep s fie tranzac ionate la burs . Aceste companii sunt numite companii listate. Pentru a fi
admise la burs , companiile trebuie s îndeplineasc anumite condi ii, cum ar fi capitalizarea
anticipat (pe baza estim rii pre ului pe ac iune i a num rului de ac iuni emise) sau procentul
de ac iuni distribuite public.

92
Pe lâng accesul la capitalul investitorilor, companiile folosesc pie ele de capital i în alte
scopuri, precum: marketing, eficientizarea procesului de management i cre terea reputa iei.

De ce decid companiile s se listeze?

Pentru a atrage capitalul necesar pentru: cre tere, extinderea opera iunilor, lansarea
de noi produse, îmbun t irea capacit ii de produc ie, finan area cercet rilor i
dezvolt rii, dezvoltarea de noi strategii de pia , plata unor datorii;
Cre terea vizibilit ii, reputa iei, pentru promovare etc.;
Planuri de stimulare a angaja ilor prin acordarea de ac iuni gratuite sau la un pre
preferen ial;
Cre terea performan ei managementului prin includerea în obiective a unui
indicator din pia (atingerea unei performan e în privin a pre ului ac iunii);
Determinarea obiectiv a valorii companiei;
Posibilitatea acces rii ulterioare de finan ri prin burs .

Listarea la bursa de valori este un reper important în via a unei companii i este marcat la
Bursa de Valori Bucure ti printr-o ceremonie oficial , care marcheaz debutul la tranzac ionare
a ac iunilor companiei. Acest eveniment se bucur întotdeauna de o bun acoperire în mass-
media.
A deveni o companie listat înseamn îns mult mai mult decât marketing. Prin utilizarea pie elor
de capital, companiile dobândesc reputa ie i încredere din partea partenerilor, datorit regulilor de
transparen pe care compania listat se angajeaz s le urm reasc i s le aplice. Fiecare
companie listat la bursa de valori are obliga ia de a publica în mod constant rapoarte în leg tur
cu activitatea ei i, de asemenea, despre situa ia financiar , de regul în fiecare trimestru. În plus,
companiile listate trebuie s - i adapteze modul de organizare i comunicare potrivit unor norme
specifice, cunoscute sub numele de guvernan corporativ , i trebuie s se angajeze într-un
dialog deschis cu pia a - ac ionarii, poten ialii investitori, bursa de valori i autorit ile de
reglementare. Acest nivel de transparen i responsabilitate este important pentru rela iile de
afaceri ale companiei - companiile listate trebuie s se asigure c to i ac ionarii i investitorii sunt
trata i în mod egal i, prin urmare, sunt obligate s
transmit informa ii pie ei despre evenimentele care
ar putea avea efect asupra pre ului unei ac iuni.

Bursa de Valori Bucure ti

Bursa de Valori Bucure ti (BVB) este principala
burs din România, autorizat de c tre Autoritatea
de Supraveghere Financiar (ASF). BVB
administreaz o pia reglementat i un sistem

93
alternativ de tranzac ionare (ATS) compatibil cu standardele europene. BVB are scopul de a
facilita fluxurile de bani între investitori – cei care au capital i doresc s investeasc i
emiten i – cei care au nevoie de capital pentru investi ii, în scopul de a- i dezvolta afacerea.

Pia a reglementat este pia a principal a BVB, unde sunt tranzac ionate ac iunile unora
dintre cele mai renumite companii dintr-o varietate de sectoare din România. Aprobarea
admiterii la tranzac ionare pe pia a reglementat a ac iunilor unei companii este condi ionat
de îndeplinirea unor condi ii minime cu privire la dimensiunea, vechimea i num rul de
ac iuni disponibile la tranzac ionare ale emitentului. Ulterior, companiile listate pe pia a
reglementat trebuie s se conformeze unor reguli stabilite de autoritatea de reglementare i
de BVB legate de transparen , guvernan corporativ etc. Pentru a fi listat pe pia a
reglementat , o companie trebuie s îndeplineasc urm toarele criterii:

S aib forma juridic de societate pe ac iuni (S.A.);

S aib valoarea capitalurilor proprii/capitalizare anticipat de minim 1 milion euro;
S aib un procent de cel pu in 25% din ac iuni care s nu fie de inute de companie
sau de investitori strategici (free float al capitalului de minim 25%).
S aib un istoric al activit ii de cel pu in 3 ani i s fi întocmit situa ii financiare
pentru aceast perioad .

Pe lâng ac iuni, pe pia a reglementat mai sunt disponibile i alte instrumente financiare,
cum ar fi obliga iuni sau produse structurate, care urmeaz a fi descrise într-o sec iune
urm toare.

Pia a AeRO este sistemul alternativ de tranzac ionare (ATS) administrat de BVB.
Este un segment de pia dedicat list rii companiilor la început de drum, start-up-uri i IMM-
uri, în vederea finan rii proiectelor acestora. Societ ile listate pe AeRO pot avea o
dezvoltare accelerat , iar randamentul investi ional poate fi unul spectaculos. Aceste companii
prezint îns un risc investi ional mai ridicat fa de companiile admise la tranzac ionare pe o
pia reglementat . În plus, cerin ele de raportare
aplicabile companiilor de pe pia a AeRO sunt mai
pu in stringente ca pentru cele listate pe pia a
reglementat , îns sunt considerate adecvate pentru
ca investitorii s ia decizii de investi ie în cuno tin
de cauz . Printr-un plasament într-un start-up sau un
IMM, investitorii î i pot diversifica portofoliile
investind în active din sectoare de activitate cu
poten ial ridicat de cre tere la care pân acum nu au
avut acces pe pia a bursier româneasc .

94
Institu iile pie ei de capital din România

Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) este autoritatea care supravegheaz i

reglementeaz pia a financiar non-bancar , respectiv pia a de capital, pia a pensiilor private
i pia a asigur rilor.

Depozitarul Central este o institu ie central a pie ei de capital din România care asigur
compensarea i decontarea tranzac iilor cu instrumente financiare, precum i eviden a
registrelor societ ilor emitente. Astfel, Depozitarul Central faciliteaz transferul
instrumentelor financiare (ac iuni, obliga iuni, titluri de stat etc.) i al banilor între vânz tori i
cump r tori i actualizeaz eviden ele ac ionariatului unui num r important de companii din
România.

Fondul de Compensare a Investitorilor a fost creat cu scopul compens rii investitorilor în

situa ia incapacit ii membrilor Fondului de a returna fondurile b ne ti i/sau instrumentele
financiare datorate sau apar inând investitorilor, care au fost de inute în numele acestora
pentru prestarea de servicii de investi ii financiare sau pentru administrarea portofoliilor
individuale de investi ii.

95
 În ce po i investi?

Bursa ofer o palet larg de oportunit i de investi ii prin instrumente financiare tranzac ionate,
cele mai populare fiind ac iunile i obliga iunile. Dar pie ele de capital nu înseamn doar aceste
dou instrumente – po i g si, de asemenea, oportunit i alternative pentru investi ii, precum:
fonduri închise de investi ii, Exchange Traded Funds, certificate sau warranturi. De asemenea,
po i investi pe pia a de capital i în mod indirect, prin intermediul unor fonduri de investi ii. Mai
jos vei g si o scurt prezentare general a fiec ruia dintre aceste instrumente.

Instrumente disponibile la Bursa de Valori Bucure ti

Ac iuni - reprezint o cot parte dintr-o companie. Dac o persoan investe te în ac iuni, ea
devine co-proprietar al companiei emitente sau, mai simplu spus, devine ac ionar. Companiile
vând ac iuni prin oferte publice pentru a atrage capital, adic fonduri necesare pentru investi ii
i în general pentru orice demers necesar dezvolt rii afacerii. A adar, în termeni simpli,
ac iunile ofer investitorilor dreptul de proprietate în companii în schimbul capitalului pe care
ace tia îl dau companiilor. Acest drept de proprietate poate înseamna pentru ac ionari dreptul
de a încasa, propor ional cu participa ia lor, din profiturile viitoare ale companiei distribuite ca
dividende, precum i dreptul de a participa i a vota în Adunarea General a Ac ionarilor
(AGA), influen ând pe m sura puterii lor de vot direc ia de dezvoltare i strategia companiei.
Ac iunile companiilor listate sunt cump rate i vândute zilnic pe toate bursele de valori,
inclusiv pe Bursa de Valori Bucure ti. Pre ul ac iunii cre te sau scade în func ie de cât sunt
dispu i participan ii la pia , investitorii, s pl teasc pentru acesta la un moment dat.
Ac iunile sunt instrumente cu venit variabil, adic investitorul în astfel de titluri va primi un
câ tig denumit dividend doar dac compania ob ine profit. Chiar i în cazul în care compania
ob ine profit, investitorii pot decide reinvestirea integral a acestuia în companie i nu
distribuirea sa ca dividend. Sunt instrumente riscante, dar care pot oferi un poten ial de câ tig
semnificativ mai mare decât alte instrumente. Statul nu poate emite ac iuni.

Obliga iuni - este o form de împrumut prin intermediul c reia emitentul împrumut capital
pentru o perioad determinat de timp (de obicei, câ iva ani). Entitatea care se împrumut
(emitentul) emite obliga iuni în schimbul fondurilor ob inute i ofer de in torilor acestor
titluri o dobând fix sau variabil (cupon), pl tit cu o anumit periodicitate. Fondurile
împrumutate (principalul obliga iunii) pot fi returnate, fie în câteva tran e pe durata de via a
obliga iunilor, fie la scaden /maturitate. Obliga iunile pot fi emise de guverne (caz în care
instrumentele sunt denumite i titluri de stat), autorit i locale (obliga iuni municipale) sau
companii (obliga iuni corporative).
Obliga iunile sunt ideale pentru investitorii care vor un venit constant i periodic. Aceste
instrumente ofer , de regul , o dobând mai mare decât cea practicat la depozitele bancare.
Investitorii în obliga iuni pot decide s p streze obliga iunile pân la maturitate i s încaseze
dobânda i principalul sau s le vând pe burs înainte de termen. Spre deosebire de ac iuni,
obliga iunile ofer un venit, indiferent dac compania ob ine profit sau nu. Adic , la scaden

96
emitentul este obligat s asigure resursele necesare ramburs rii principalului i pl ii cupoanelor
c tre investitori, conform planului de rambursare agreat prin prospectul de emisiune cu
investitorii. Obliga iunile sunt echivalentul unui credit bancar pe termen lung listat pe burs i
subscris de investitori. În cazul în care compania nu are resursele necesare, investitorii obligatari
au dreptul s cear falimentul emitentului i au o pozi ie privilegiat fa de al i creditori sau
fa de ac ionari la recuperarea crean elor. Din acest motiv obliga iunile sunt considerate mai
pu in riscante decât ac iunile.
Obliga iunile se pot emite cu un pre de emisiune mai mic decât valoarea lor nominal
(contabil ) – discount i se pot r scump ra la scaden la un pre mai mare decât valoarea
nominal – prim de r scump rare. Prima i discountul asociat obliga iunilor sunt câ tiguri
suplimentare atribuite investitorilor peste cuponul agreat cu emitentul.
Statul poate emite i el obliga iuni în mod similar companiilor private.

Fonduri închise de investi ii - Un fond închis de investi ii, spre deosebire de un fond
deschis (pentru mai multe informa ii despre fondurile deschise, vezi mai jos) emite un num r
fix de unit i de fond, plasate printr-o ofert public ini ial sau un plasament privat. Spre
deosebire de ac iunile emise de o companie, ac iunile/unit ile de fond apar inând unui fond
închis de investi ii ofer expunere diversificat printr-un portofoliu gestionat activ de
administratorul de investi ii. Portofoliul se poate concentra asupra unei industrii specifice,
unei pie e de capital dintr-o anumit regiune geografic sau unui sector de activitate. Un fond
închis de investi ii poate fi admis la tranzac ionare, iar unit ile de fond emise pot fi
tranzac ionate într-un mod similar cu ac iunile. Dac un investitor dore te s renun e la
unit ile sale dintr-un fond închis de investi ii listat, acesta va trebui s le vând pe pia a de
capital unui alt investitor (spre deosebire de un fond deschis de investi ii, unde unit ile
fondului sunt r scump rate de c tre însu i administratorul fondului). În România, cele mai
cunoscute fonduri închise de investi ii sunt: SIF Banat Cri ana, SIF Moldova, SIF
Transilvania, SIF Muntenia, SIF Oltenia i Fondul Proprietatea.

Exchange Traded Funds (ETF) sunt titluri de participare la un fond de investi ii listat la
burs i se tranzac ioneaz similar ac iunilor. Un ETF ofer investitorilor expunere pe un co
diversificat de ac iuni sau alte instrumente financiare. ETF-urile pot urm ri performan a unui
indice care poate fi de ac iuni blue chip (ac iuni ale companiilor considerate a fi cele mai
solide, eficiente i stabile pe pia ), unul regional sau un indice de sector, dar i orice alt
combina ie. ETF-urile sunt tranzac ionate precum orice alt ac iune, pre urile lor înregistrând
varia ii zilnice pe pia , în func ie de cerere i ofert . Aceste instrumente pot fi utilizate de
investitori drept un instrument de hedging (instrument de acoperire a riscului împotriva
fluctua iilor nefavorabile de pre ) sau unul de investi ie. La Bursa de Valori Bucure ti în
prezent se tranzac ioneaz un ETF care ofer expunere pe indicele BET.

Certificatele sunt instrumente financiare hibrid, din categoria produselor structurate, care
reprezint obliga ii financiare („o datorie”) ale unui emitent fa de de in torul instrumentului.
Certificatele au o component derivat care modific profilul de risc i câ tig. Certificatele
depind de un activ suport, care poate fi un alt instrument financiar, precum o ac iune, un
indice bursier, o rat de schimb, o dobând , o marf , un co sau combina ii de astfel de

97
instrumente financiare. Certificatele sunt, de regul , tranzac ionate de investitorii mai
experimenta i.

Warrant-urile sunt instrumente emise de institu ii financiare i create pe baza altor

instrumente sau active, ca de exemplu o ac iune, un indice bursier, un co de ac iuni, o marf ,
acestea purtând denumirea generic de activ suport. Odat ce un investitor cump r un
warrant, acest instrument îi ofer titularului dreptul (dar nu i obliga ia) de a cump ra sau de a
vinde activul suport la un anumit pre pân la o anumit dat (dat de expirare). Acest pre se
nume te „pre de exercitare”. Warrant-urile se tranzac ioneaz la fel ca ac iunile. De cele mai
multe ori warrant-urile se emit cu o anumit maturitate, de pân la un an, dar exist
posibilitatea ca emitentul s stabileasc i maturit i mai lungi.

Modalit i de investi ii indirecte la Bursa de Valori Bucure ti

Fonduri mutuale (fonduri deschise de investi ii) – Un fond „deschis” de investi ii este un
fond gestionat de profesioni ti (societate de administrare a investi iilor – SAI), menit s atrag
bani de la o multitudine de investitori pentru a fi investi i în ac iuni, obliga iuni, instrumente ale
pie ei monetare i alte active similare. O parte din acestea pot fi instrumente financiare listate la
BVB, astfel c de in torul unor unit i de fond investe te indirect i pe pia a de capital.
Un fond „deschis” de investi ii poate emite sau r scump ra unit i de fond în mod continuu,
în func ie de solicit rile investitorilor. Investi ia într-un fond mutual se realizeaz prin
achizi ionarea de unit i de fond direct de la fond. Lichidarea investi iei se face tot printr-o
tranzac ie direct cu fondul. Valoarea unei unit i de fond variaz în func ie de valoarea
activelor fondului i se calculeaz zilnic. Un fond mutual ofer investitorilor o modalitate
simpl i cu costuri reduse de a- i investi banii i de a ob ine un portofoliu diversificat i
specializat pe anumite tipuri de instrumente financiare sau anumite domenii, în func ie de
caracteristicile fondului. Investitorii nu au nevoie de o sum mare de bani pentru a intra
într-un fond deschis de investi ii, ceea ce face ca fondul s fie foarte accesibil.

Fonduri de pensii – pentru mai multe despre fondurile de pensii, vezi capitolul dedicat.

Asigur ri de via – pentru mai multe despre asigurarile de via , vezi capitolul dedicat.

ATEN IE! Când analizezi în ce instrumente financiare ar trebui s investe ti, este foarte
important de în eles c fiecare tip de instrument implic diferite corela ii risc –
randament. Astfel, trebuie s alegi instrumentele dup ce î i analizezi profilul de
investitor, cel mai indicat cu ajutorul unui intermediar.

Cu cât este mai mare poten ialul de câ tig, cu atât cre te i riscul. În privin a ac iunilor, pre ul
acestora poate fi afectat de diver i factori, printre care performan a companiei, performan a
bursei per ansamblu i întregul climat economic. Riscul poate fi diminuat printr-o planificare
atent , existând strategii pentru reducerea i administrarea riscului prin diversificare.

98
 Investi iile în ac iuni

În elegerea pie elor i a finan rii prin intermediul bursei

De obicei, economiile personale ale unui antreprenor i, dac este necesar, contribu iile de la
prieteni/rude sunt sursa de finan are pentru începerea unei afaceri noi. Pentru un proiect mare
îns , întrucât necesarul de finan are este mai semnificativ, companiile vor avea nevoie de
credite sau de alte surse de finan are. Astfel, atragerea de capitaluri este unul dintre cele mai
importante aspecte legate de înfiin area sau extinderea unei afaceri la scar larg . Acest
proces implic atragerea de fonduri de la investitori din întreaga ar i nu numai, prin
vânzarea de ac iuni ale companiei pentru prima
dat , urmat de listarea la burs . Procesul este
numit Ofert Public Ini ial sau IPO.

Pentru aceasta, compania trebuie s invite

investitorii s subscrie ac iuni în baza informa iilor
furnizate printr-un document de ofert numit
prospect, care include detalii complete despre
istoricul companiei, proiectele sale, modelul s u de
afacere, estim rile privind profitabilitatea etc.
Investitorii care consider conving toare aceast
oportunitate de investi ie pot subscrie în oferta
public , iar dup alocarea ac iunilor devin
ac ionari al companiei. Sec iunea pie ei de capital
prin care companiile atrag bani de la investitori
este numit pia primar .
Este de re inut faptul c dup ce ai devenit ac ionar într-o companie listat i dore ti s î i modifici
strategia de investire, po i vinde ac iunile de inute altor ac ionari sau unor noi investitori prin
intermediul bursei. Astfel de tranzac ii nu reduc capitalul unei companii. Bursele aduc la un loc
astfel de vânz tori i cump r tori prin intermediul brokerilor i faciliteaz tranzac ionarea.
Sec iunea pie ei de capital în care se tranzac ioneaz ac iuni deja emise este cunoscut sub numele
de pia secundar .
Nu trebuie neap rat s cumperi ac iuni la o companie în cadrul unei oferte publice ini iale.
Oricând po i cump ra ac iuni la orice companie listat la burs .
Ca ac ionar, e ti co-proprietar al companiei i îndrept it s beneficiezi de toate drepturile de
proprietate, inclusiv de dividend: profitul distribuit de companie proprietarilor, în urma deciziei
ac ionarilor în AGA de a distribui profit. În decursul anilor, dac o companie are rezultate
financiare bune i un istoric al pl ii dividendelor, al i investitori vor dori s devin proprietari ai
unei astfel de companii prin cump rarea ac iunilor companiei. Rezultatele bune ale companiei
emitente (profitabilitate în cre tere, dividende) duc la cre terea cererii pentru aceste ac iuni, care
poate duce la cre terea pre ului ac iunilor. Astfel, ai oportunitatea s vinzi ac iunile tale la un
pre mai mare decât cel la care le-ai cump rat. În acest mod î i po i cre te averea, bineîn eles

99
dac ai f cut alegerea bun înc de la început atunci când ai cump rat ac iuni la compania
potrivit . Reversul este la fel de valabil! Din acest motiv este important ca un investitor s fie
informat atunci când face o alegere. IPO poate fi suprasubscris (interes mare al investitorilor
pentru compania emitent ), caz în care investitorii vor subscrie sume semnificativ mai mari fa
de valoarea ac iunilor pe care le vor primi ulterior (cost pentru investitori care blocheaz sume
importante de bani) sau subsubscris (interes sc zut al investitorilor pentru compania emitent ),
caz în care emitentul poate avea probleme cu mobilizarea capitalului necesar dezvolt rii sale.

De ce s investe ti în ac iuni?

1. Ac iunile sunt de obicei o investi ie lichid

În afara performan ei poten iale consistente, exist i alte motive pentru care ac iunile sunt o
op iune atractiv de investi ii. Ele sunt o investi ie lichid . Vânzarea unei propriet i
imobiliare poate dura câteva luni, iar costurile unei astfel de tranzac ii pot fi considerabile, cu
atât mai mult cu cât se dore te lichidarea rapid a activului respectiv. În schimb, vânzarea
unei ac iuni dureaz de obicei doar câteva secunde, cu costuri minime, fiind mult mai u or de
g sit o contraparte prin intermediul bursei de valori. În plus, ac ionarii pot alege s vând
toate ac iunile pe care le au la o companie sau doar o parte din acestea. O astfel de op iune nu
este valabil în cazul unei propriet i.
2. Este u or s determini pre ul ac iunilor
Un alt avantaj al ac iunilor este c valoarea real a unei astfel de investi ii poate fi stabilit cu
u urin . Este simplu deoarece po i vedea zilnic evolu ia ac iunilor în ziare sau online.
3. Diversificare
Crearea unui „co de ac iuni” (un portofoliu de ac iuni) î i permite s investe ti în diverse
sectoare ale economiei, minimizând astfel eventualele pierderi pe unul dintre sectoarele care
poate înregistreaz o evolu ie mai slab într-o anumit perioad . Dac un sector scade, altul
poate cre te. De asemenea, companii din aceea i industrie pot evolua în mod diferit, fiecare
având particularit ile ei, fiind într-un anumit stadiu de dezvoltare, având un anumit mix de
clien i sau produse etc. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care un portofoliu
bine echilibrat de ac iuni surclaseaz invariabil multe alte tipuri de investi ii.
4. Randament i dividende
Principalul motiv prin care po i ob ine profit din investi ia în ac iuni este cre terea pre ului de
pia în timp. În plus, po i beneficia de dividendele pl tite ac ionarilor din profiturile
înregistrate de companie, fie în bani sau în ac iuni nou emise (gratuite). Este o modalitate prin
care ac ionarii sunt recompensa i ca proprietari ai companiei. În România, dividendele sunt
pl tite o dat pe an, în func ie de politica pe care o are compania cu privire la distribuirea
profitului i de necesarul de finan are. Nivelul dividendului poate varia dac firma vrea s se
dezvolte, caz în care rata de distribu ie a dividendelor ar putea fi mai mic . Spre compara ie, o
companie matur ar putea opta pentru o rat mai mare de distribu ie.
5. Este mai u or decât crezi
Investi ia în ac iuni este un proces simplu – milioane de oameni fac acest lucru în toat lumea!
Investi ia în ac iuni necesit serviciile unui intermediar sau broker (a a cum plasarea fondurilor

100
tale în depozite necesit serviciile unei b nci). Po i contacta oricând un broker, telefonic sau pe
e-mail. Datele acestora sunt disponibile pe site-ul www.bvb.ro, Sec iunea Intermediari.

Ce influen eaz pre urile ac iunilor?

Pre urile ac iunilor sunt diferite de la o companie la alta, ca ordin de m rime. Ac iunea unei
companii poate costa 30 bani, în timp ce pre ul ac iunii unei alte companii poate fi 250 lei.
Crezi c este mai bine s cumperi ac iuni la cea de a doua companie, pentru c este mai
valoroas ? Nu neap rat! O gre eal comun este perceperea valorii unei companii ca fiind
propor ional cu pre ul ac iunii companiei respective. Pre ul unei ac iuni, la un moment dat,
depinde de valoarea companiei, i în egal m sur , de num rul de ac iuni pe care compania
respectiv le-a emis.

Important de re inut:

Capitalizarea bursier a unei companii = Pre de pia x Num r de ac iuni emise

Astfel, dac o companie se tranzac ioneaz la 30 bani pe ac iune, iar aceasta a emis 5 miliarde
de ac iuni, atunci capitalizarea bursier sau valoarea de pia a companiei este de 1,5 miliarde
lei. Într-un alt exemplu, o companie care se tranzac ioneaz la 250 lei pe ac iune i are 5
milioane de ac iuni emise are o capitalizare bursier de 1,25 miliarde lei, deci o valoare de
pia mai mic , de i pre ul pe ac iune este cu mult mai mare decât în primul caz. În concluzie,
valoarea unei companii este determinat de valoarea de pia a acesteia.
Cum evolueaz pre ul ac iunilor? Dup ce ac iunile companiei încep s se tranzac ioneze la
burs , valoarea companiei se modific în func ie de fluctua ia pre ului pe ac iune. Pe m sur ce
investitorii ob in informa ii noi despre companie, ei decid cât de mult sunt dispu i s pl teasc
pentru o ac iune. Întocmai ca pre ul unui produs sau serviciu, pre ul ac iunii este determinat de
cerere i ofert . Cererea este creat de cei care vor s cumpere ac iuni de la investitorii care le
de in deja. De cealalt parte avem oferta, reprezentat de de in torii de ac iuni care sunt dispu i
s le vând la un anumit pre . Evident, cu cât interesul pentru o ac iune este mai mare, cu atât
cererea va fi mai mare, iar acest lucru va duce la o cre tere a pre ului, în contextul în care oferta
va fi mereu limitat la num rul de ac iuni emise i aflate în circula ie.
Este important s în elegem c diferite evenimente pot determina cump r torii i vânz torii s
mi te pre ul în sus sau în jos, de exemplu evenimente care au loc la nivel global, la nivel de
industrie, cre terea veniturilor sau a cheltuielilor companiei, lansarea de noi produse,
schimb ri în management sau schimb ri ale legisla iei.
Factorii care pot influen a pre ul pot fi împ r i i astfel:
Performan a companiei:
Performan a financiar relevat prin raport rile oficiale ale companiei
Schimb ri intervenite în ac ionariatul majoritar sau în management
Rapoarte de analiz publicate de presa financiar sau de anali ti profesioni ti
Oportunit i sau amenin ri ap rute în industria în care activeaz compania
Lichiditatea (frecven a cu care investitorii tranzac ioneaz ac iunile companiei)

101
 Mediul economic: ratele de dobând , infla ia/defla ia, cursul de schimb al monedei,
ocuri politice sau economice, fiscalitatea (taxarea câ tigurilor de capital în raport cu
alte câ tiguri)

Mediul competi ional:

Evolu ia substitutelor (compania concureaz pe pia cu alte clase de active care
pot reprezenta o alternativ mai bun pentru investi ii)
Tranzac ii incidentale (motivate de alte scopuri decât cele bazate pe valoarea
companiei)
Sentimentul general din pia (de multe ori subiectiv, p rtinitor i obstinat) – face
obiectul unei noi tiin e numit „Finan e comportamentale (Behavioral Finance)”.
Este important s fii cât mai bine informat. În timp ce investitorii decid dac o ac iune merit
cump rat prin examinarea „s n t ii” financiare a companiei, la fel de important este s
urm reasc tirile i evenimentele care pot influen a pre ul ac iunilor prin efectul lor asupra
ofertei i a cererii.

Monitorizarea pre urilor

Po i verifica pre urile zilnice ale ac iunilor online, chiar pe site-ul BVB (www.bvb.ro). De
regul , vor fi men ionate urm toarele pre uri:
Pre ul de închidere (referin ), care este ultimul pre înregistrat în edin a precedent i cel
fa de care se calculeaz varia ia pentru ziua curent .
Pre ul curent, care este ultimul pre de tranzac ionare înregistrat în pia .
Cel mai mare pre al zilei, adic cel mai mare pre pl tit pentru ac iunea respectiv în timpul
edin ei de tranzac ionare.
Cel mai mic pre al zilei, adic cel mai mic pre pl tit pentru ac iunea respectiv în timpul
edin ei de tranzac ionare.
Varia ia pre ului, comparativ cu ultimul pre înregistrat de ac iunea respectiv la finalul
precedentei zile de tranzac ionare. Semnele (+) i (-) asociate varia iei pre ului arat dac o
ac iune a crescut sau a sc zut fa de pre ul de la închiderea zilei precedente. Dac nu este
eviden iat în niciun alt fel, înseamn c pre ul a stagnat la nivelul pre ului de referin .

102
 Analiza Fundamental i Analiza Tehnic

Exist dou modalit i distincte, dar în acela i timp complementare, de a analiza o companie
listat - analiza fundamental i analiza tehnic . Cele dou instrumente sunt privite ca metode
opuse de evaluare a unei oportunit i de investi ie, îns alte abord ri propun îmbinarea celor
dou , astfel încât prin analiza fundamental s se decid în ce este investit capitalul, iar prin
cea tehnic s se identifice momentul oportun în pia pentru a cump ra instrumentele
financiare vizate.
Conform analizei fundamentale, valoarea de pia a unei companii nu corespunde
întotdeauna cu valoarea „adev rat ” sau intrinsec a acesteia i prin urmare este foarte
important de luat în calcul întregul spectru de informa ii disponibile despre compania în
care vrem s investim. Analiza fundamental ajut la fundamentarea unei concluzii valide
privind valoarea real a ac iunii i a poten ialului de cre tere a acesteia, precum i la
selectarea acelor ac iuni care se tranzac ioneaz la un pre de pia mai mic decât valoarea
real . Astfel, în timp pre ul va tinde s ajung la valoarea real , dac estim rile ini iale au
fost corecte. Pe de alt parte, dac valoarea determinat prin aplicarea analizei fundamentale
este mai mic decât pre ul din pia al ac iunii respective înseamn c ac iunea companiei
este supraevaluat în pia i investitorii vor renun a la a o cump ra. Sau dac exist deja în
portofoliu, o pot vinde.
Analiza fundamental porne te de la situa ia financiar a unei companii i a sectorului în care
aceasta activeaz , lucrând cu rapoartele financiare ale companiei, publicate trimestrial. Se
evalueaz managementul, produsele companiei, mediul concuren ial al acesteia, politica de
dividend. Se iau în considerare i factori externi cu impact semnificativ, cum ar fi: evolu ia
economiei în ansamblu, impactul politic, reglement rile i trendurile industriei. Toate aceste
informa ii sunt înglobate în modele financiare care calculeaz valoarea real a companiei,
implicit a pre ului pe ac iune, care se compar cu valoarea de pia curent pentru a determina
dac acea companie este sub sau supraevaluat i dac merit cump rat sau men inut în
portofoliu.
Într-o abordare diferit , analiza tehnic porne te de la premisa c pre ul din pia al unei
ac iuni la un anumit moment dat include toate informa iile financiare i nefinanciare
disponibile despre compania respectiv . În acest caz singurul pre corect la momentul
respectiv este cel de pe burs . Printr-o astfel de abordare, analiza tehnic se bazeaz pe
fluctua iile din pia i încearc s surprind rolul factorului psihologic în modul de
func ionare al pie ei. Sub influen e de ordin psihologic, cum ar fi optimismul sau pesimismul
investitorilor, pre urile pe o pia liber , competitiv , tind s formeze trenduri i tipare care
alterneaz , dar tind s se repete. Aceste trenduri i tipare de pre stau la baza studiului
pre urilor i al realiz rii prognozelor de evolu ie în cadrul analizei tehnice. De altfel, motto-ul
analizei tehnice este c istoria, dac nu se repet întocmai, în mod cert se aseam n .
Când analiz m tehnic o ac iune pe pia , lu m în calcul evolu iile trecute i prezente,
momentumul (sau elanul trendului actual), sentimentul pie ei (sau gradul de
optimism/pesimism al investitorilor). Sunt urm rite i datele statistice legate atât de pre , cât
i de volumul de tranzac ionare.

103
 Cum s devii investitor

S o lu m cu începutul: selectarea unui broker

Tranzac iile au loc între cump r tori i vânz tori, prin sistemul de tranzac ionare al bursei de
valori. Pentru a tranzac iona, investitorii trebuie s deschid un cont la o entitate specializat ,
un intermediar sau societate de servicii de investi ii financiare (SSIF), denumit i societate de
brokeraj. Intermediarul va fi leg tura între tine i bursa de valori, iar acesta este indispensabil
pentru buna func ionare a pie elor de capital.
Primul pas este s accesezi website-ul BVB
(www.bvb.ro), sec iunea „Intermediari” i s
analizezi lista cu brokerii autoriza i s
tranzac ioneze la Bursa de Valori Bucure ti.
Dup ce ai ales o anumit companie de brokeraj,
po i lua leg tura cu ei prin telefon sau e-mail
(adresa fiind disponibil pe website) i s discu i
despre procedura de deschidere a unui cont i a
eventualelor condi ii. Unii brokeri impun o
sum minim de deschidere de cont, care poate
fi de 500 lei, 1.000 lei sau mai mult.
Deschiderea unui cont de tranzac ionare este
asem n toare cu deschiderea unui cont bancar.
Pentru a deschide un cont la un intermediar va
trebui mai întâi s -i furnizezi o copie a actului
t u de identitate i s semnezi contractul de
intermediere, precum i cererea de deschidere
de cont. În plus, intermediarul t u î i va cere s
completezi un chestionar care îi va permite s î i
creeze un profil de investi ii, s identifice toleran a ta fa de risc, experien a în domeniul
investi iilor – toate acestea fiind informa ii cheie despre orice investitor.
Pentru a putea efectua primele cump r ri, contul de tranzac ionare trebuie mai întâi alimentat
cu bani pentru a acoperi aceste achizi ii de instrumente financiare. Contul poate fi, de
asemenea, creditat cu instrumente financiare primite în cadrul programului de privatizare în
mas (PPM), mo tenite sau transferate de la un alt intermediar. Odat ce banii sau
instrumentele financiare sunt transferate în cont, investitorul poate cump ra sau vinde
instrumente financiare, urm rind astfel obiectivele sale de investi ii.
Pentru a efectua tranzac ii, investitorii pot plasa ordine de tranzac ionare prin intermediul
angaja ilor intermediarului, un broker (agent de servicii de investi ii financiare) sau direct prin
utilizarea platformelor de tranzac ionare online oferite de c tre intermediari. În primul caz,
ordinele se transmit de c tre investitori departamentului de tranzac ionare al intermediarului,
mai exact c tre agen ii de burs , care introduce ordinele în sistemul de tranzac ionare în
timpul edin ei de tranzac ionare. Pre ul unui anumit instrument financiar este determinat în
sistemul de tranzac ionare prin confruntarea cererii i ofertei, în orice moment în timpul
sesiunii de tranzac ionare. În al doilea caz, ordinele sunt plasate de investitori direct prin

104
utilizarea unor platforme de tranzac ionare online, care în prezent sunt oferite de un num r
mare de intermediari. Platforma de tranzac ionare online va oferi instant accesul în sistemul
de tranzac ionare i datele de pia necesare investitorilor (referitoare la pre uri, volume etc.).

ATEN IE! la apelurile primite de la false firme de intermediere care promit câ tiguri
rapide i consistente prin tranzac ionarea unor instrumente financiare riscante. Pentru
siguran a investi iilor tale, este recomandat s verifici dac intermediarul pe care l-ai
contactat este înregistrat în Registrul Autorit ii de Supraveghere Financiar (ASF).
Autoritatea de Supraveghere Financiar este autoritatea care supravegheaz i
reglementeaz pia a financiar non-bancar din România, respectiv pia a de capital,
sistemul de pensii private i pia a asigur rilor. Lista intermediarilor autoriza i de ASF
poate fi accesat pe site-ul institu iei (www.asfromania.ro) sau pe site-ul Bursei de Valori
Bucure ti (www.bvb.ro), în sec iunea „Intermediari”.

Obiectivele tale
Oricine poate deveni investitor! Procedeul deschiderii unui cont de tranzac ionare este la fel
de simplu ca deschiderea unui cont bancar. În plus, brokerul t u te poate asista în toate etapele
descrise mai jos.
Fiecare investi ie trebuie s fie înso it de dou activit i adi ionale: stabilirea strategiei de
plasament i analiza caracteristicilor pie ei i instrumentelor utilizate pentru a investi. Pentru a
stabili strategia de investi ii pe pia a de capital, trebuie luate în calcul, printre altele:

Obiectivele tale
Orizontul de timp avut în vedere pentru a investi
Nivelul de lichiditate dorit i alte restric ii
Nivelul maxim de risc acceptat

Odat elaborat strategia de investi ii, urm torul pas este selectarea instrumentelor financiare
care vor fi incluse în portofoliu, combinate în scopul de a îndeplini criteriile men ionate în
strategie. Selec ia presupune o analiz a companiilor i a diferitelor instrumente financiare, a
performan ei financiare din ultimii ani, în vederea identific rii tendin elor viitoare de
dezvoltare.

Câteva aspecte de luat în considerare înainte de a lua decizia de a investi

Gestionarea finan elor reprezint una dintre cele mai importante decizii ale tale. Astfel, ia- i
un r gaz i planific atent acest proces. Este esen ial s î i creezi un plan de investi ii pe care
s -l respec i i s -l modifici doar atunci când exist schimb ri majore ale ipotezelor ini iale.

105
1. Diversificarea
În determinarea aloc rii activelor (procentajele din portofoliul total care vor fi alocate pentru
diverse tipuri de active), diversificarea reprezint o necesitate. Cel mai bun mod de a gestiona
riscul este s - i diversifici investi iile în diferite produse de investi ii. Dac ac iunile sunt
singurele investi ii disponibile, po i reduce riscul prin diversificarea între diferite companii i
sectoare. Neavând „toate ou le în acela i co ”, vei minimiza riscurile care apar în timpul
diferitelor stagii ale ciclului economic.
2. Selectarea unui orizont de timp
Este dificil s câ tigi bani peste noapte investind la burs , astfel c este important s iei
decizia corect cu privire la orizontul de timp al investi iei tale. Tipul de abordare depinde de
intervalul de timp stabilit, astfel c po i fi investitor pe termen scurt, mediu sau lung. În
general, investitorii pe termen lung (de exemplu 3-5 ani) ob in cele mai bune rezultate. În
cazul investitorilor pe termen scurt, riscurile sunt mult mai mari, iar sincronizarea este
important întrucât trebuie s monitorizezi în permanen evolu ia pre urilor pentru a
identifica oportunit i de tranzac ionare avantajoase.
3. Selec ia titlurilor din portofoliu
Cu ajutorul unui consultant sau intermediar po i înv a prin ce metode s alegi în ce s
investe ti. Po i utiliza urm toarele surse pentru a ob ine informa ii:

Site-urile intermediarilor i rapoarte de analiz ,

Ziare i reviste de afaceri,
Programele de afaceri la TV i radio.

Atunci când te gânde ti s cumperi ac iuni, este bine s analizezi companiile vizate. Î i
recomand m s discu i cu intermediarul sau consilierul i/sau s cite ti materialele de analiz
puse la dispozi ie de intermediar care î i pot oferi o bun în elegere asupra activit ilor
societ ilor i a situa iei financiare a acestora.

De unde ob ii informa iile de care ai nevoie

SURSA CE CON INE I DE UNDE O OB II

Rapoartele anuale,
semestriale i Informa ii generale despre companie, inclusiv datele financiare auditate
trimestriale ale pentru cea mai recent perioad de raportare. Informa ii disponibile pe
companiei site-ul bursei (www.bvb.ro), în sec iunea dedicat companiei c utate.

Rapoartele anali tilor financiari con in informa ii i date care s sus in

Rapoarte anali ti recomand rile anali tilor de a cump ra, vinde sau p stra ac iunile unei
anumite companii. Intermediarii le pun de regul la dispozi ia clien ilor lor.
Articole de Diverse site-uri, publica ii i agen ii de tiri pot furniza evolu ii actualizate
specialitate ale unui sector economic, respectiv ale unei companii anume.

106
 Tranzac ionarea la burs

Anatomia unei tranzac ii

Tranzac iile la Bursa de Valori Bucure ti se realizeaz printr-un sistem de tranzac ionare la care
intermediarii au acces direct i continuu. În timpul tranzac ion rii, cump r torul nu întâlne te de
fapt vânz torul întrucât ordinele sunt plasate prin intermediul acestor intermediari. Odat ce
clientul trimite intermediarului s u ordinul de cump rare sau de vânzare, acesta introduce ordinul
în sistemul de tranzac ionare, unde întâlne te alte ordine i se pot încheia una sau mai multe
tranzac ii.
În timpul orelor de tranzac ionare, ordinele sunt introduse în pia în mod continuu,
schimbând astfel raportul între cerere i ofert i determinând formarea noului pre .
Executarea tranzac iei este urmat de compensare i decontare: Bursa transmite brokerilor
confirmarea realiz rii tranzac iei, iar Depozitarului Central datele participan ilor pentru
efectuarea transferului de proprietate al ac iunilor i a transferului contravalorii ac iunilor,
între conturile cump r torului i vânz torului. Instrumentele financiare sunt transferate noului
proprietar (cump r torul) i echivalentul lor în bani este transferat în contul vânz torului.
Procesul este finalizat în termen de dou zile lucr toare (T + 2) de la data tranzac iei. Acest
lucru înseamn c a doua zi lucr toare dup tranzac ie cump r torul va avea ac iunile în
portofoliul s u i vânz torul va primi banii pentru ac iunile vândute.

Efectuarea unei tranzac ii i tipuri de ordine

Pentru efectuarea oric rei opera iuni de cump rare i vânzare a ac iunilor, sunt necesare
urm toarele elemente:
Nume companie i simbol: Fiecare companie are un simbol de identificare. Este
posibil s fi observat deja c în articole i rapoarte simbolul este, de obicei, prezentat
în paranteze, imediat dup numele companiei. De exemplu, pentru Bursa de Valori
Bucure ti, simbolul este BVB.

107
 Num r de ac iuni: Este necesar s specifici num rul de ac iuni cump rate sau
vândute; în cazul cump r rii, trebuie s ai în vedere suma maxim pe care e ti dispus
s o aloci.

Tipul de ordin i pre ul ac iunii: Ordin la pia , ordin limit sau ordin stop?
Ordinul la pia intervine când clientul transmite brokerului sau s cumpere sau s
vând ac iuni sau alte instrumente financiare din portofoliu la pre ul pie ei. Pre ul la
care se execut ordinul este cel mai bun pre g sit pe pia pentru ordinele de sens
contrar (cel mai bun pre de cump rare disponibil în pia pentru un ordin de vânzare
i cel mai bun pre de vânzare disponibil în pia pentru un ordin de cump rare din
partea clientului). De asemenea, clientul poate da un ordin limit , indicând
brokerului s cumpere sau s vând doar la un pre indicat sau mai bun. Ordinul
stop implic o situa ie în care clientul instructeaz brokerul s cumpere sau s vând
la pre ul pie ei odat ce titlurile ajung la un anumit pre int , numit de asemenea
„pre stop”. Astfel de ordine sunt plasate în mod specific cu scopul de a limita
pierderile sau de a proteja câ tigurile.

Valabilitatea unui ordin: Ordin „Open”, ordin „Day” sau ordin „Fill-or-Kill”?
Ordinul Day este un ordin de a cump ra sau vinde care expir la sfâr itul zilei dac
nu este executat. Ordinul Open este un ordin de a cump ra sau vinde un instrument
financiar care r mâne în vigoare pân când este anulat de client sau executat. Un
ordin Fill-or-Kill este un ordin care pentru a fi executat necesit
cump rarea/vânzarea imediat a întregii cantit i. Dac acest ordin nu poate fi
executat integral, el este respins de sistem.

Comisionul intermediarului pentru ordinul respectiv. Pentru serviciile oferite,

intermediarii percep un comision de tranzac ionare, pe care trebuie s îl iei în calcul.
„Cititul” instrumentelor
Pentru investitorii actuali sau viitori, site-ul Bursei de Valori Bucure ti (www.bvb.ro) poate fi
o surs pentru multe informa ii utile. Profilul unei companii listate de pe site-ul BVB include
urm toarele elemente:

108
 INTERNATIONAL SECURITIES IDENTIFICATION NUMBER (ISIN) – identific
în mod unic o garan ie. Codul ISIN este un cod alfa-numeric de 12 caractere care con ine
informa ii ce caracterizeaz instrumente financiare, dar serve te pentru identificarea
uniform a unei valori mobiliare la tranzac ionare i decontare.

Pre uri
Bid / Ask – cel mai bun pre de cump rare i cel
mai bun pre vânzare.
Bid / Ask Vol. – num rul de ac iuni disponibile pe
partea cump r torilor i num rul de ac iuni pentru
care sunt plasate ordinele de vânzare.
Data/ora – data i ora la care informa iile de mai
sus au fost modificate.
Ultimul pre – pre ul ultimei tranzac ii.
Var – varia ia de pre în bani între pre ul curent i
ultimul pre din ziua anterioar .
Var (%) – varia ia de pre procentual între pre ul
curent i ultimul pre din ziua anterioar .
Pre deschidere – pre ul primei tranzac ii a zilei.
Pre maxim – cel mai mare pre de tranzac ionare al
zilei.
Pre minim – cel mai mic pre de tranzac ionare al
zilei.
Pre mediu – pre ul mediu de tranzac ionare al zilei.
Data/ora – data i ora la care informa iile de mai
sus au fost modificate.
Max. 52 s pt mâni – Cel mai mare pre
înregistrat în precedentele 52 de s pt mâni.
Min. 52 s pt mâni – Cel mai mic pre înregistrat
în precedentele 52 s pt mâni.

Indicatori bursieri
Capitalizare – Capitalizarea companiei calculat ca produsul dintre num rul de ac iuni i
pre ul acestora la un moment dat.
PER – indicator de evaluare, calculat ca raportul dintre pre ul ac iunii i profitul net/ac iune
(este folosit în tehnicile de evaluare a unei companii ca o baz – „multiplu”).

109
P/BV – Price-to-Book-Value, calculat ca raportul dintre pre ul unei ac iuni i valoarea
contabil medie a unei ac iuni (este folosit în tehnicile de evaluare a unei companii ca o baz
– „multiplu”).
EPS – raportul dintre Profitul net al companiei i num rul de ac iuni.
DIVY – Randamentul ultimului dividend pl tit (valoarea dividendului raportat la pre ul
ac iunii).
Dividend (2015) – Valoarea dividendului în lei pentru anul indicat.

Informa ii emisiune
Num r total ac iuni – Num rul total al tuturor ac iunilor emise de societate.
Valoare Nominal – Valoarea la care este emis o ac iune.
Capital social – Valoarea capitalului social.
Data start tranzac ionare – Prima zi de tranzac ionare a ac iunilor la BVB.
Prospect / Memorandum – Documentul de listare a companiei.

Ce fel de investitor e ti?

Administratorii de fonduri i consilierii financiari încep orice discu ie cu un poten ial investitor
adresându-i un chestionar pentru a determina tipologia în care se înscrie acesta. Întreb rile
urm resc s identifice orizontul de timp disponibil pentru investi ii, cuno tin ele de investi ii i
toleran a la risc. A a cum am men ionat deja, cunoa terea profilului investitorului este crucial
pentru elaborarea planului de investi ii. Chestionarul de mai jos te poate ajuta s î i identifici
profilul investi ional. Combin scorul total r spunzând la întreb ri i vezi ce tip de investitor e ti.

1. Ce dore ti s ob ii în urma unei investi ii?

O investi ie care nu fluctueaz în valoare. (1)
S p strez valoarea investi iilor mele i s ob in venituri regulate. (2)
Ob inerea unui venit periodic cu o oarecare expunere pe cre terea capitalului. (3)
Nu sunt îngrijorat de venituri, caut maximizarea cre terii investi iilor mele. (4)

2. Pentru cât timp e ti preg tit s p strezi investi iile?

Doi ani sau mai pu in. (1)
Între trei i cinci ani. (2)
Între ase i zece ani. (3)
Mai mult de zece ani. (4)

110
3. Cum ai reac iona dac valoarea investi iilor tale ar sc dea cu 15% într-un an?
Ajutor! Scot to i banii i îi depun într-un cont de depozit bancar. (1)
Scot o parte din bani i-i plasez utilizând o strategie „sigur ” de investi ii. (2)
A tept pân când am recuperat pierderile i apoi iau în considerare alte investi ii. (3)
Nu schimb nimic i urmez strategia recomandat . (4)
Wow! Este cu 15% mai ieftin s investesc mai mul i bani în acela i activ. (5)

4. Care este disponibilitatea ta de a risca pe termen scurt în perspectiva unor

profituri mai mari pe termen lung?
Sc zut . (1)
Nu sunt sigur. (2)
Moderat . (3)
Ridicat . (4)

5. Alege r spunsul cel mai adecvat pentru urm toarea declara ie: „Sunt dispus s
tolerez fluctua ii de pia în perspectiva unui poten ial profit mai mare”.
Dezacord total. (1)
Dezacord par ial (2)
Nu sunt de acord, nici în dezacord. (3)
Sunt de acord. (4)

6. Alege r spunsul pentru urm toarea afirma ie: „Principala mea preocupare o
constituie sentimentul de siguran ; p strarea banilor în condi ii de siguran
este mai important decât s câ tig profituri mari”.
Dezacord. (4)
Nu sunt de acord, nici în dezacord. (3)
Sunt de acord. (2)
Complet de acord. (1)

7. În leg tur cu investi iile, cât de experimentat crezi c e ti?

Lipsit de experien – investi iile sunt o experien nou pentru mine. (1)
Oarecum lipsit de experien – a investi este destul de nou pentru mine. (2)
Oarecum experimentat – de in deja cuno tin e. (3)
Experimentat – cunosc factorii care fac investi iile s fluctueze. (4)
Foarte experimentat – îmi fac propria cercetare ampl i am o în elegere excelent a
factorilor care afecteaz performan a investi iilor. (5)

111
 8. Cât de sigur este venitul viitor (cum ar fi salariu, pensie sau venituri din alte
investi ii)?
Nu este sigur. (1)
Oarecum securizat. (2)
Destul de sigur. (3)
Foarte sigur. (4)

9. Cum ai descrie situa ia ta financiar actual ?

Complet f r datorii. (5)
F r credit ipotecar, dar am alte obliga ii (cum ar fi datorii în contul cardului de credit,
taxe de colarizare). (4)
Un credit ipotecar rezonabil, dar nici o alt datorie. (3)
Un credit ipotecar i anumite obliga ii. (2)
Grad ridicat de îndatorare (cum ar fi un credit ipotecar, carduri de credit i/sau de
împrumut în marj ). (1)
Acum adun scorurile pentru toate r spunsurile i verific punctajul total pentru a vedea la ce
categorie de investitor te încadrezi.
Scor Total Tip de Investitor

9–11 Defensiv

12–18 Conservator

19–25 Echilibrat

26–33 Dinamic

34–39 Agresiv

Un investitor ar trebui s aleag un produs de

investi ii care corespunde obiectivelor sale i
sumei de bani pe care o are la dispozi ie, dar i
toleran ei sale fa de risc. Toate investi iile presupun un anumit grad de risc. Acest chestionar nu
este suficient pentru a determina strategia ta de investi ii, î i recomand m s ob ii i opinia unui
profesionist.

Profil de risc Defensiv

Vizeaz protejarea capitalului – Nivel de risc foarte sc zut Scor total: 9-11
Obiectivul investi ional principal este acela de a p stra capitalul sau valoarea principalului
investit. Vrei s ob ii un flux de venituri previzibil din activele tale. Astfel, g se ti mai

112
potrivit s investe ti în produse cu scaden e fixe i rentabilitate prestabilit . Cre terea
capitalului este de o importan secundar . E ti dispus s î i asumi riscuri limitate cu activele
tale, de obicei, într-un orizont de timp scurt investi ional.

Profil de risc Conservator

Vizeaz o cre tere limitat a capitalului – Nivel de risc sc zut Scor total: 12-18
Principalul scop investi ional este de a ob ine un venit relativ stabil i moderat. E ti dispus s
î i asumi un nivel redus de risc cu activele în care investe ti. În plan secundar, î i dore ti o
cre tere gradual a averii pe termen lung.

Profil de risc Echilibrat

Vizeaz niveluri moderate ale riscului i rentabilit ii Scor total: 19-25
Scopul principal este realizarea unei cre teri a capitalului pe termen lung. Cau i randamente
relativ stabile, dar nu te deranjeaz asumarea unor riscuri moderate. Portofoliul echilibrat se
realizeaz prin investirea în propor ii egale în obliga iuni i ac iuni.

Profil de risc Dinamic

Vizeaz poten ial de cre tere pe termen lung Scor total: 26-33
Vrei s - i cre ti averea pe termen lung. E ti dispus s - i asumi mai multe riscuri deoarece î i
dore ti profituri mai mari. E ti con tient c ac iunile pot fluctua pe termen scurt, dar consideri
c o sc dere temporar a investi iei este o oportunitate de cump rare. Portofoliul dinamic
include, de obicei, investi ii cu o varietate de clase de active, cu un procent mai ridicat alocat
investi iilor în fonduri de investi ii, ac iuni i alte instrumente financiare cu risc ceva mai
ridicat. Depozitele bancare i obliga iunile au o pondere mai mic în portofoliu.

Profil de risc Agresiv

Vizeaz cre tere pe termen foarte lung Scor total: 34-39
Prioritatea ta este de a genera câ tiguri de capital. Realizezi c , în timp, pie ele de capital
înregistreaz , de obicei, o performan mai bun în compara ie cu alte investi ii. Nu î i este
team de specula ii sau s investe ti în sectoare economice riscante. Consideri c o sc dere a
pie ei/un regres temporar reprezint o oportunitate de cump rare. O mare parte a portofoliului
unui astfel de investitor este, de obicei, format din ac iuni i alte active cu grad mai ridicat de
risc.

113
 ÎNTREB RI DE AUTOEVALUARE
Întreb rile care urmeaz v dau posibilitatea s verifica i modul în
care a i în eles materialul din aceast sec iune. Dup ce a i r spuns
la întreb ri, verifica i-v r spunsurile, comparându-le cu solu iile
de la sfâr it. Dac ave i neclarit i, revede i p r ile relevante.

1. Cine are dreptul s încaseze dividende?

a. Conducerea companiei
b. To i ac ionarii care au de inut vreodat ac iuni ale companiei
c. Ac ionarii care de in minim 1% din ac iunile companiei
d. To i ac ionarii care au de inut ac iuni ale companiei la o anumit dat

2. Ce este AeRO?
a. Pia a BVB pentru IMM-uri i start-up-uri
b. Una dintre companiile listate la Bursa de Valori Bucure ti
c. Indicele Bursei de Valori Bucure ti
d. Proiectele educa ionale ale BVB

3. Care dintre urm toarele companii tind s aib un risc mai mic în ceea ce prive te pre ul
ac iunilor atunci când economia este în recesiune profund ?
a. Un constructor de ma ini
b. Un constructor de case
c. Magazin universal
d. O companie de utilit i care distribuie ap în cl dirile publice

4. __________ activeaz în pie ele secundare, plasând ordinele de cump rare i vânzare
pentru ac iuni, în numele clien ilor lor.
a. Bursele
b. Garantul subscrierii
c. Brokerii
d. Solicitan ii

5. Po i cump ra ac iuni:
a. Prin orice oficiu po tal
b. Prin orice sucursal bancar
c. Printr-un broker
d. Direct prin intermediul bursei de valori

6. Cât de des într-o s pt mân se deruleaz edin e de tranzac ionare, f r a lua în calcul
eventualele s rb tori legale?
a. De patru ori
b. De cinci ori
c. De ase ori
d. De apte ori

114
7. Cum se nume te cel mai mare pre pl tit pentru o ac iune în timpul unei edin e de
tranzac ionare?
a. Pre de închidere
b. Pre maxim
c. Pre minim
d. Varia ie de pre

8. Abrevierea constând într-un simbol format din litere sau litere i cifre, utilizat pentru a
identifica în mod unic ac iunile tranzac ionate public ale unui emitent poart denumirea de:
a. Ticker Symbol
b. Basis Symbol
c. ISIN
d. BIN

9. Metodologia pentru analizarea ac iunilor folosit pentru a previziona direc ia pre urilor
prin studiul datelor de pia istorice i a modelelor grafice, precum pre ul i volumul este
numit :
a. Analiz fundamentalist
b. Analiz tehnic
c. Analiz fundamental
d. Analiz tehnologic

10. Metodologia pentru analizarea ac iunilor folosit pentru a face previziuni prin studiul
datelor contabile, financiare i macroeconomice, i prezente este numit :
a. Analiz fundamentalist
b. Analiz tehnic
c. Analiz fundamental
d. Analiz tehnologic

11. De unde se poate ob ine extrasul de cont din care po i afla dac i câte ac iuni de ii,
inclusiv ac iuni primite prin Programul de Privatizare în Mas ?
a. De la Bursa de Valori Bucure ti
b. De la Depozitarul Central
c. De la brokerii autoriza i s elibereze extrase de cont
d. Atât de la Depozitarul Central, cât i de la brokerii autoriza i s elibereze extrase de cont

12. Care este ciclul de decontare aplicat în România?

a. T+1
b. T+2
c. T+3
d. T+4

13. Ce înseamn decontarea tranzac iilor?

a. Transferul banilor de la cump r tor la vânz tor simultan cu transferul în sens invers al
instrumentelor financiare de la vânz tor la cump r tor
b. Tranzac ionarea instrumentelor financiare în afara pie elor
c. Transferul de ac iuni
d. Niciuna dintre variantele de mai sus

115
14. George dore te s investeasc 1.000 lei în ac iuni SKY. Se întreab câte ac iuni va putea
s cumpere dac va pl ti 3 lei pentru o ac iune? Pentru acest exerci iu, comisionul de
tranzac ionare este zero.
a. 334 ac iuni
b. 333,3 ac iuni
c. 333 ac iuni
d. 330 ac iuni

15. Angelica dore te s investeasc pe pia a de capital. Care este urm torul pas?
a. S mearg la sediul BVB i s cumpere ac iuni
b. S mearg la un broker autorizat i s solicite un contract pentru servicii financiare,
investi ii i brokeraj
c. S mearg la Forumul Investitorilor i s cumpere ac iuni de la al i investitori
d. S cumpere ac iuni de la Depozitarul Central

16. Atunci când cumperi obliga iuni emise de o companie:

a. De ii o parte din companie
b. Ai împrumutat bani companiei
c. E ti r spunz tor pentru datoriile companiei
d. Po i vota cu privire la deciziile ac ionarilor

17. Dac de ii obliga iuni, care dintre urm toarele drepturi î i revin?
a. Dividend
b. Participarea la Adunarea General a Ac ionarilor
c. Dreptul de proprietate
d. Niciunul dintre cele de mai sus

18. Ionu are o varietate larg de ac iuni, obliga iuni i unit i de fond cu scopul de a diminua
riscul de a pierde bani. Aceast abordare este numit :
a. Economisire
b. Compunere
c. Diversificare
d. Hedging
19. Conceptul de diversificare este reflectat de afirma ia:
a. Calul de dar nu se caut la din i
b. Nu pune toate ou le în acela i co
c. Nu plou niciodat , dar toarn cu g leata
d. Bate fierul cât e cald
20. Ce tipuri de instrumente financiare se pot deconta prin Depozitarul Central?
a. Ac iuni i obliga iuni
b. Titluri de stat
c. Produse structurate
d. Toate variantele de mai sus
21. Ce înseamn AGA în contextul pie ei de capital?
a. Activele Generale ale Antreprenorilor
b. Adunarea General a Ac ionarilor
c. Administra ia General a Ac ionarilor
d. Administra ia General a Antreprenorilor

116
 R SPUNSURI

1. R spuns d.: To i ac ionarii care de in ac iuni la o anumit dat aleas de companie au

dreptul s primeasc dividende. Este important de tiut c ar trebui s achizi ionezi
ac iunile cu cel pu in 2 zile înainte ca dividendele s fie distribuite, întrucât exist o
întârziere de compensare i decontare de 2 zile, denumit T+2 (Ziua Tranzac iei + 2 zile).

2. R spuns a.: AeRO este segmentul de pia pentru ac iuni din cadrul Sistemului Alternativ
de Tranzac ionare (ATS) al Bursei de Valori Bucure ti. AeRO este dedicat list rii
companiilor la început de drum, precum start-up-uri i IMM-uri care sunt în c utarea
finan rii pentru proiectele lor, cre terea vizibilit ii i care vor s contribuie la
dezvoltarea mediului de afaceri.

3. R spuns d.: Compania de utilit i este un exemplu de ac iune defensiv . Ac iunile

defensive sunt, de regul , din industrii care produc bunuri necesare la care consumatorii
nu pot renun a. Exemplele includ electricitatea, apa curent , mâncarea i combustibilul,
care sunt necesit i de baz , iar cererea pentru acestea tinde s fie destul de stabil de la un
an la altul. De asemenea, în cazul companiilor care ofer produse cheie sau servicii pentru
stat, este mai pu in probabil ca acestea s resimt impactul unei recesiuni sau crize
economice. Aceasta se traduce printr-o stabilitate mai ridicat a rezultatelor financiare i a
a tept rilor ac ionarilor.

4. R spuns c.: Brokerii activeaz ca un agent, executând ordinele de cump rare sau vânzare
în numele clien ilor lor. Un broker percepe un comision pentru acest serviciu i trebuie s
fie un membru înregistrat/autorizat al bursei de valori pe care sunt listate ac iunile
respective.

5. R spuns c.: Ac iunile pot fi cump rate printr-un broker, deoarece acesta este agentul
abilitat s execute ordinele de cump rare i vânzare plasate de investitori. Intermediarii
sunt societ i de servicii de investi ii financiare (SSIF) sau institu ii de credit, autorizate de
Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF). Principalul serviciu oferit de aceste
institu ii este s intermedieze tranzac iile de cump rare i vânzare (servicii de brokeraj).
Angaja ii intermediarilor autoriza i s colecteze ordinele de cump rare i vânzare de la
investitori se numesc brokeri.

6. R spuns b.: Dac nu este vreo s rb toare legal , sesiunile de tranzac ionare au loc în
fiecare zi lucr toare. Aceasta înseamn c sunt 5 edin e de tranzac ionare într-o
s pt mân , de luni pân vineri.

7. R spuns b.: Pre maxim este cel mai mare pre pl tit pentru o ac iune în cadrul unei
edin e bursiere.

117
8. R spuns a.: Fiecare instrument financiar are un simbol unic asociat (codat), denumit
simbol sau ticker. Ticker-ul poate avea un num r diferit de litere, spre exemplu ticker-ul
pentru Bursa de Valori Bucure ti este BVB.

9. R spuns b.: Analiza tehnic folose te modele i reguli de tranzac ionare bazate pe evolu ia
pre urilor i a volumelor, precum indicele de rezisten relativ (RSI), mediile mobile,
regresiile, corela iile de pre din pia i dintre pie e, ciclurile de business, cele ale
ac iunilor sau, în mod clasic, prin recunoa terea modelelor grafice (chart patterns).

10. R spuns c.: Analiza fundamental studiaz factori economici, numi i fundamente, inclu i
în datele financiare ale unei companii (active, datorii, venituri etc.), date despre
competitori i pie e. Pe lâng acestea, sunt monitorizate i date economice precum PIB,
infla ie, ratele dobânzilor, cursul de schimb i productivitatea.

11. R spuns d.: Extrasul de cont este dovada clar a de inerilor i num rul exact al ac iunilor
la o dat anume. Extrasul de cont poate fi ob inut direct de la Depozitarul Central sau de
la intermediar, dac are contract încheiat în acest sens cu Depozitarul Central. Lista
intermediarilor autoriza i s elibereze extrase de cont se reg se te pe
www.depozitarulcentral.ro

12. R spuns b.: În România, la fel ca în cazul altor pie e dezvoltate, decontarea are loc la
2 zile dup efectuarea tranzac iei (T+2). Aceasta înseamn c vor trece dou zile din
momentul cump r rii ac iunilor pân în momentul transferului de proprietate. Depozitarul
Central este institu ia care asigur compensarea i decontarea tranzac iilor cu instrumente
financiare.

13. R spuns a.: Depozitarul Central asigur compensarea i decontarea tranzac iilor cu
instrumente financiare i anume, transferul banilor de la cump r tor la vânz tor simultan
cu transferul în sens invers al instrumentelor financiare. Decontarea are loc la 2 zile dup
data tranzac iei (T+2). Aceasta înseamn c dureaz dou zile din momentul în care o
ac iune este cump rat i momentul în care intr în portofoliul clientului.

14. R spuns c.: Num rul de ac iuni (N) este un num r natural egal sau mai mic decât suma
investit (I) împ r it la pre ul unei ac iuni (P).
N 1,000 ÷ 3;
N 333,(3).
N=333.
Se pot cump ra pachete de ac iuni care con in un num r întreg de ac iuni, adic
multiplu de 1, a adar George va cump ra 333 ac iuni SKY.

15. R spuns b.: BVB este un operator de pia i nu vinde/cump r ac iuni. Ac iunile sunt
tranzac ionate de investitori folosind serviciile unei SSIF (Societate de servicii de
investi ii financiare). Aceasta transmite ordinele investitorului la burs , unde este
identificat o contrapartid (un ordin de vânzare cu unul de cump rare). Primul pas pentru
a tranzac iona ac iuni este semnarea unui contract cu o SSIF. Lista brokerilor autoriza i o
po i g si pe website-ul www.bvb.ro, la sec iunea „Intermediari”.

118
16. R spuns b.: Atunci când cumperi o obliga iune, împrumu i bani companiei respective.
Compania promite s î i pl teasc o dobând i s î i restituie banii în viitor. Aceast
promisiune, în general, face ca obliga iunile s fie mai sigure decât ac iunile.

17. R spuns d.: Doar ac ionarii au dreptul s primeasc dividende i beneficiaz de dreptul de
proprietate i de cel de participare la AGA. Ca de in tor de obliga iuni, ai dreptul s
încasezi o sum pe care ai împrumutat-o, plus o dobând .

18. R spuns c.: Una dintre cele mai importante metode pentru diminuarea riscului de a pierde
bani atunci când investe ti este s î i diversifici investi iile. Este de în eles – „Nu pune
toate ou le în acela i co ”. Dac vei cump ra un mix de ac iuni de la mai multe companii,
obliga iuni sau unit i de fond, economiile tale nu vor fi pierdute dac una dintre
investi iile tale e ueaz . Deoarece nimeni nu poate prezice cu acurate e cum va evolua
economia României sau o anumit companie, diversificarea te va ajuta s î i protejezi
banii.

19. R spuns b.: Acesta este unul dintre cele mai faimoase citate ale lui Warren Buffet. Dac
investe ti doar într-o companie i aceasta întâmpin dificult i, acestea pot afecta
investi ia ta.

20. R spuns d.: Depozitarul Central asigur decontarea pentru urm toarele instrumente
financiare: ac iuni, obliga iuni, titluri de stat, produse structurate i unit i de fond.

21. R spuns b.: Adunarea General a Ac ionarilor este întrunirea ac ionarilor unei societ i în
vederea lu rii deciziilor importante pentru organiza ie, cum ar fi alegerea Consiliului de
Administra ie, deciderea strategiilor, aprobarea politicii de dividend etc.

119
 FONDURI DE INVESTI II

P e te în lumea fondurilor de investi ii

Vrei s investe ti sau poate doar s economise ti? Ai vrea s profi i de diferitele oportunit i
pe care bursa sau pia a valutar le poate oferi, dar nu ai suficient curaj i nici resursele
financiare sau cuno tin ele necesare pentru a face pe cont propriu astfel de plasamente?
E ti îngrijorat de pensia ta public , dar i de cea privat i ai vrea s - i asiguri mai mul i bani
pentru pensie sau poate te gânde ti doar la posibilitatea de a-i asigura copilului t u bani pentru
o facultate bun … dar nu vrei s - i asumi riscul deprecierii valorii reale a economiilor tale
prin infla ie?
Vrei s ai controlul total al banilor pu i de tine deoparte i s nu pierzi din câ tigurile
acumulate pân la un anumit moment în cazul în care, dintr-un motiv sau altul, vei fi nevoit s
folose ti banii respectivi pentru o eventual urgen ce ar putea ap rea în via a ta … dar nu tii
cum s faci asta?
Acestea sunt doar câteva dintre întreb rile al c ror r spuns poate fi investi ia în fonduri
mutuale! Iar calea spre g sirea r spunsurilor la întreb rile de mai sus este ghidul de mai jos.

Ce sunt fondurile de investi ii ?

Fondurile de investi ii, cunoscute i sub denumirea de fonduri mutuale sau organisme de
plasament colectiv, sunt entit i (de regul , f r personalitate juridic ) care atrag i pun la
comun banii mai multor persoane (denumite investitori) pe care-i folosesc ulterior pentru
realizarea diferitelor investi ii, cu scopul de a multiplica sumele investite de ace tia i de a
genera astfel câ tiguri pentru investitorii respectivi.

120
Altfel spus, fondurile de investi ii sunt o form de asociere prin care mai multe persoane î i pun la
comun resursele financiare spre a fi investite pe pie ele financiare, urmând ca rezultatele
(profiturile sau dup caz, pierderile) s fie împ r ite în mod propor ional cu de inerile (adic
num rul de unit i de fond) pe care fiecare dintre ace tia le au în cadrul fondului în cauz .
Cum, în via a real este greu, dac nu chiar imposibil, ca un num r relativ mare de investitori s
reu easc s se întâlneasc i s se pun de acord cu privire la modul în care respectivul fond ar
trebui s investeasc sau cu privire la cadrul juridic în care acesta ar trebui s func ioneze, au
ap rut o serie de institu ii specializate – denumite Societ i de Administrare a Investi iilor care
lanseaz astfel fonduri, a c ror politic i strategie de investi ii este f cut public printr-un set de
documente obligatorii denumite generic „documentele fondului” (care trebuie s respecte o serie
de condi ii i formalit i stabilite de autorit ile de reglementare) prin care Societ ile de
Administrare a Investi iilor propun poten ialilor investitori diferite variante de investi ii.

În func ie de politica de investi ii asumat i adus la cuno tin a investitorilor prin

documentele fondului (între care, cele mai importante sunt Prospectul Fondului i
Documentul cu Informa ii Cheie pentru Investitori – DICI), fondul poate investi într-o gam
larg de instrumente financiare – precum ac iunile, obliga iunile, depozitele bancare,
instrumentele financiare derivate, valute etc.
În acela i timp, prin acelea i „documente
ale fondului”, Societatea de Administrare a
Investi iilor (SAI) poate propune
investitorilor o politic de investi ii axat
pe o anumit ar sau pe o zon economic
anume (spre exemplu, fonduri de investi ii
care s investeasc exclusiv sau majoritar
în China, numai în economii dezvoltate,
sau dimpotriv , în economii „emergente”).

Indiferent de structura plasamentelor sau

de rile/zonele economice în care sunt
realizate investi iile, suma tuturor activelor
de inute de un fond este numit generic
„portofoliu”.

Cum func ioneaz un fond de investi ii?

Pe scurt, atunci când un investitor î i
plaseaz banii (adic investe te) într-un
astfel de fond, el va primi un anumit num r
de unit i de fond – în func ie de suma
investit i de valoarea unit ii de fond
(determinat /calculat periodic de c tre
SAI); aceast opera iune se nume te
cump rare/subscriere de unit i de fond.

121
Fiecare unitate de fond achizi ionat de c tre un investitor, reprezint atât de inerea acestuia
în fondul respectiv, dar i dreptul s u de proprietate asupra unei cote p r i din profiturile
generate de fondul respectiv.
Opera iunea invers se nume te r scump rare de unit i de fond – i este procedura în cadrul
c reia, investitorul solicit SAI s -i r scumpere titlurile de inute, ceea ce înseamn c , va ceda
titlurile în cauz i va primi în locul lor suma de bani echivalent calculat în func ie de
valoarea lor de pia din acel moment – mai pu in eventualele taxe i comisioane aferente,
comunicate de SAI la momentul cump r rii respectivelor titluri.
Sumele colectate de fond din cump r rile de titluri (denumite i subscrieri) realizate de
investitori, sunt investite de Societatea de Administrare a Investi iilor care administreaz
respectivul fond, pe diferite pie e, în diferite categorii de active – în acord cu cele prev zute în
documentele fondului.

Activele achizi ionate în contul Fondului la ordinele SAI (precum ac iunile, obliga iunile sau
alte tipuri de instrumente financiare) sunt încredin ate, spre a fi p strate în condi ii de maxim
siguran , unei institu ii de credit (banc ) – independente de SAI, numit Depozitar, care
verific , certific i r spunde de existen a i corecta eviden iere a acestora în portofoliul
fondului.

Valoarea curent a tuturor investi iilor fondului formeaz activul total al fondului. Din
activul total se scad cheltuielile curente de func ionare ale fondului rezultând activul net al
fondului. Valoarea curent a unui titlu (unitate de fond), abreviat VUAN, se ob ine prin
împ r irea activului net al fondului la num rul total de titluri/unit i emise de fond i aflate în
circula ie (ner scump rate). Rezultatul este valoarea la care investitorii pot face
cump r ri/r scump r ri de titluri la un anumit moment (trebuie avute în vedere i eventualele
comisioane asociate acestor opera iuni).

122
 DE RE INUT!
Activele unui fond sunt p strate în siguran de c tre o banc (în calitate de Depozitar
al fondului) care verific , certific i r spunde pentru corecta eviden iere a acestora.
Toate cele trei entit i (Fond, SAI i Depozitar) sunt autorizate, supravegheate i
controlate de autorit i ale statului i func ioneaz în conformitate atât cu legea i
reglement rile na ionale, cât i cu cele valabile pe teritoriul Uniunii Europene.
Valoarea unei unit i de fond (VUAN) se determin i se public periodic (de regul ,
zilnic) de c tre SAI, valoarea fiind certificat în mod independent de c tre Depozitar,
asigurându-se astfel corecta înregistrare a opera iunilor de cump rare/r scump rare
de unit i de fond.

Universul fondurilor de investi ii

Tipuri de fonduri de investi ii

Fondurile de investi ii se împart în dou mari categorii: Fonduri deschise de investi ii (pentru
care se folose te i prescurtarea FDI) i Fonduri închise de investi ii (Fonduri de investi ii
alternative).
Cele mai importante diferen e dintre cele dou categorii de fonduri sunt date de cadrul în care
investitorul î i poate plasa/retrage banii în/din respectivele entit i – altfel spus, de
modalitatea de cump rare/r scump rare a unit ilor de fond, de durata lor de via /func ionare
i de num rul de investitori c rora respectivele fonduri li se adreseaz .

Fondurile deschise de Investi ii (FDI), numite i Organisme de Plasament Colectiv în

Valori Mobiliare (prescurtat OPCVM), sunt cunoscute ca „open end funds” în limbajul uzual
folosit în plan interna ional, iar potrivit ultimului set de reglement ri în domeniu la nivelul
Uniunii Europene, pentru a le desemna este folosit no iunea de UCITS (adic „Undertakings
for Collective Investment in Transferable Securities”).
Aceste fonduri de investi ii se caracterizeaz prin faptul c emit (pun în circula ie) i
r scump r (scot din circula ie) unit i de fond în mod continuu, oferind astfel investitorilor
posibilitatea de a investi (cump ra), respectiv de a dezinvesti (r scump ra) unit i de fond în
orice moment, pe întreaga durat de func ionare a respectivului fond. Ele au, de regul , o
durat de via nedeterminat i li se permite s atrag un num r oricât de mare de investitori,
limita minim cu privire la suma ce trebuie investit pentru a deveni investitor fiind deosebit
de accesibil .

Fondurile închise de investi ii, numite i fonduri de investi ii alternative (prescurtat FIA).
În limbajul uzual pe plan interna ional pentru acest tip de fonduri se mai folose te i termenul
de „closed-end funds”, iar în legisla ia specific emis de Uniunea European se folose te
sintagma „Alternative Investment Funds” (AIFs).

123
Prin compara ie cu FDI, Fondurile Închise de
Investi ii au o politic mult mai restrictiv în
ceea ce prive te accesul, respectiv dezinvestirea;
acestea permit cump rarea/r scump rarea de
unit i de fond doar în anumite intervale sau în
anumite momente de timp precis determinate
prin documentele de func ionare. Acest tip de
fonduri au, de regul , o durat de via
determinat – prev zut în documentele fondului
– la încheierea c reia, fondul se lichideaz , iar
valoarea rezultat este împ r it de in torilor de
titluri propor ional cu de inerea fiec ruia în
parte.
Acest tip de fonduri se adreseaz unui num r
relativ redus de investitori c rora, de regul , le
este impus o sum (investi ie) minim de acces
în fond mai ridicat .

Cum alegi un fond de investi ii?

În condi iile în care un investitor are practic la
îndemân cel pu in câteva sute dac nu chiar
câteva mii de fonduri – dat fiind deschiderea pie ei locale pentru toate fondurile care
func ioneaz sub legisla ia european , alegerea unor fonduri potrivite pentru a realiza
investi ii se poate dovedi o adevarat provocare. Este un proces care presupune un mare grad
de subiectivism întrucât atât atitudinea fa de risc, cât i apetitul pentru câ tiguri sunt
elemente ce pot diferi radical de la un investitor la altul.
În acest sens, primul i cel mai important pas pe care un investitor trebuie s -l fac este
stabilirea clar a limitelor riscurilor pe care acesta este dispus s i le asume. Iar în func ie de
acestea s - i aleag categoria cea mai potrivit de fonduri, i subsecvent, fondul cu strategia i
politica de investi ii care se pliaz cel mai bine pe a tept rile sale.
Dup cum fiecare categorie dintre instrumentele
financiare în care fondurile pot investi are i un grad de
risc asociat, diferen ele de grad de risc la nivel de
fond sunt date de ponderile pe care, potrivit strategiei
i politicilor fiec rui fond în parte, fiecare dintre
instrumentele financiare respective le poate avea în
totalul portofoliului fondului în cauz .
Astfel, într-o clasificare acceptat la nivel european, în
func ie de structura de portofoliu (a investi iilor), cu
impact direct asupra riscurilor pe care i le pot asuma,
dar i asupra poten ialului de a realiza câ tiguri

124
însemnate, fondurile pot fi clasificate în urm toarele 4 mari categorii, fiecare dintre ele cu
propriile sub-categorii.

Clasificare fonduri deschise de investi ii (criterii EFAMA – European Fund and Asset
Management Association)

Fondurile monetare – sunt acele fonduri care investesc cu preponderen , adic cel pu in
90% din valoarea portofoliului, în instrumente monetare (precum conturile curente i de
economii, depozitele, titlurile de stat etc.).
La rândul lor, fondurile monetare se împart în dou categorii:
Fonduri monetare pe termen scurt – au o durat medie a plasamentelor de sub 60 de
zile
Fonduri monetare standard – au o durat medie a plasamentelor de pân la 1 an.
Fondurile de obliga iuni – sunt acele fonduri care investesc cu preponderen , adic peste
80%, în instrumente financiare cu venit fix (precum obliga iunile municipale, de stat sau
corporative sau alte instrumente financiare cu venit fix).
Fondurile de ac iuni – sunt fonduri care investesc cu preponderen , adic peste 85% din
activul lor, în ac iuni.
Fondurile mixte (diversificate) – sunt fonduri care propun investitorilor combina ii între
tipurile de plasamente men ionate în cadrul categoriilor precedente, în diferite propor ii.
Pot fi împ r ite, la rândul lor, în:
Defensive – care pot lua o expunere de cel mult 35% pe ac iuni
Echilibrate – care pot lua o expunere pe ac iuni între 35% i 65%
Dinamice – care au o expunere pe ac iuni de peste 65%
Flexibile – care au un mixt de instrumente cu pondere i durat de de inere variabile,
astfel încât expunerea pe ac iuni poate merge între 0% i 100%.
Fondurile monetare se caracterizeaz printr-un grad de risc sc zut i, în general, printr-o
cre tere modest , dar relativ constant a valorii titlurilor. De asemenea, accesul la bani este
foarte rapid i ieftin în termeni de taxe i comisioane de subscriere/r scump rare. Acest tip de
fonduri pot fi considerate o alternativ la contul curent clasic, oferind o lichiditate
comparabil cu acesta, dar i câ tiguri comparabile cu cele aduse de un depozit la termen.
Fondurile de obliga iuni au un grad de risc redus – chiar dac mai mare decât cel înregistrat de
fondurile monetare, îns ofer , de regul , randamente ceva mai bune.
Fondurile de ac iuni constituie de departe cea mai riscant clas de fonduri, deoarece este
puternic expus la fluctua iile pie elor bursiere. Randamentele pot fi îns pe m sura
riscurilor.
În cazul fondurilor mixte de investi ii, gradul de risc al acestora este determinat de
ponderea instrumentelor financiare riscante în raport cu cea a instrumentelor financiare
mai pu in riscante în totalul portofoliului, putând varia foarte mult de-a lungul scalei
gradelor de risc.

125
 DE RE INUT!
Fondurile deschise de investi ii (FDI) se adreseaz tuturor categoriilor de
investitori (îns cu prec dere investitorilor de retail), i au reguli ceva mai
stricte de func ionare, raportare i de investi ii.
De regul , cu cât poten ialul de câ tig al unui fond este mai mare, cu atât
riscurile asumate de investitorii acestuia sunt mai însemnate.
Pentru a v forma o prim impresie cu privire la un fond de investi ii, citi i
Documentul cu Informa ii Cheie pentru Investitori (DICI) al acestuia.
Ve i g si sintetizate informa ii cu privire la: obiectivele i politica de
investi ii, profilul de risc i randament, cheltuielile fondului, performan a
anterioar . Acest tip de document v faciliteaz compara ii rapide i directe
între fonduri.

ATEN IE! Înainte de a investi, documenta i-v temeinic în leg tur cu toate
aspectele vizând alegerea dvs. (fond, administrator, regim fiscal etc.).
Citi i în prealabil documentele fondului i cere i explica ii de fiecare dat când
sim i i nevoia.

Avantajele i dezavantajele investi iei prin intermediul unui fond

Apelarea la aceast form de investi ie este recomandat celor care nu au o experien

financiar avansat , administratorul fondului fiind cel care vine cu experien a necesar .
Este recomandat s apelezi la o astfel de form de investi ie pentru c ea este mai sigur ,
presupune un risc controlat i o diversificare a portofoliului adaptat la toleran a la risc a
investitorilor.

Orice tip de investi ie presupune existen a unor avantaje i a unor dezavantaje. Este îns
important de inut minte faptul c , ceea ce este relevant sau important pentru un anumit
investitor, poate s nu prezinte nici o importan pentru
altul (sau s conteze mai pu in).
Între cele mai importante avantaje ale investi iei prin
fonduri mutuale, pot fi enumerate:

1. Management profesionist – dat de faptul c

politica de selectare a plasamentelor, analizele i
monitorizarea investi iilor sunt realizate de profesioni ti
care au i timpul i resursele i cuno tin ele necesare
pentru a fi alocate unui demers investi ional reu it. Prin
deciziile de investi ie luate, ace tia pot amplifica efectele

126
perioadelor faste pentru pie ele la care fondul este expus, sau pot atenua efectele negative,
atunci când pie ele evolueaz negativ.

2. Diversificare – una dintre cele mai bune strategii de diseminare a riscurilor – strategie
greu de aplicat pe cont propriu de c tre un investitor obi nuit care nu dispune de sume
considerabile de bani – care s -i permit investirea în titlurile mai multor entit i – în spiritul
cunoscutei zicale „nu- i pune toate ou le într-un singur co ”. Un plasament realizat într-un
num r mare de titluri – de diferite tipuri, sau titluri de acela i tip, dar ale unor emiten i diferi i
sau din industrii diferite – diminueaz riscul de faliment, spre exemplu.

3. Accesibilitate – o calitate extrem de important pentru investitorii care nu- i pot permite
o investi ie mare, dintr-odat , ci doar investirea periodic a unor sume mici de bani. În plus,
accesul la pie ele în care se realizeaz efectiv investi iile este semnificativ mai ieftin prin
intermediul unui fond, care beneficiaz atât de costuri reduse pe tranzac ie, dat fiind valorile
i volumele mari de tranzac ionare pe care le realizeaz , cât i de comisioane preferen iale de
la intermediarii prin care realizeaz respectivele tranzac ii.

4. Lichiditate – o caracteristic important în condi iile în care un plasament într-un fond

ofer , de regul , randamente mai mari decât cele aduse de clasicele depozite bancare. Evident
îns , cu riscurile echivalent-propor ionale, în func ie de politica de investi ii i de categoria
din care fondul face parte.

Dintre cele mai evidente dezavantaje ale unei astfel de investi ii, pot fi amintite
urm toarele:

1. Costuri de administrare indiferent de rezultate – astfel, investitorii pl tesc pre ul

administr rii, indiferent dac fondul are randamente pozitive semnificative, sau dimpotriv
evolueaz negativ. Astfel, costurile cu administrarea – percepute de SAI, dar i toate celelalte
taxe i comisioane – precum cele pentru plata Depozitarului, adic a entit ii care verific i
certific acurate ea eviden elor portofoliului fondului, sau cele impuse de autorit ile de
reglementare, sunt pl tite indiferent de modul în care fondul evolueaz . La fel taxele i
eventualele comisioane de subscriere-r scump rare.

2. Lipsa controlului asupra plasamentelor – dat de faptul c un investitor într-un fond

mutual nu poate influen a sau schimba (a a cum ar putea face în cazul unei investi ii realizate
pe cont propriu) politica i strategiile de investi ii pe care administratorul fondului (SAI-ul)
le-a impus/propus prin documentul de lansare a respectivului fond; i nici alegerea
momentelor/conjuncturilor în care aceste opera iuni s fie efectiv realizate.

3. Riscul unui management defectuos – care const în aceea c managerii respectivului

fond pot lua decizii neinspirate sau gre ite care pot conduce la înregistrarea de pierderi în
conturile investitorilor. Pentru diminuarea acestui risc îns investitorul poate urm ri evolu ia
istoric a fondului vizat în raport cu celelalte fonduri din categoria din care acesta face parte,
astfel c , de i performan ele trecute nu sunt garan ii pentru cele viitoare, investitorul î i poate
face o idee cu privire la abilit ile i capacit ile administratorilor.

127
Cum se cump r i cum se r scump r unit ile de fond?

Titlurile unui fond de investi ii (unit ile de fond) se pot cump ra i r scump ra fie la sediul
SAI care administreaz fondul în cauz , fie la sediile distribuitorilor s i autoriza i, prin simpla
completare a unei cereri i în urma complet rii i depunerii documenta iei aferente (fi de
investitor, copie act identitate etc.).
Adesea, Societatea de Administrare a
Investi iilor ofer spre vânzare i r scump r
titlurile emise de fondurile pe care le
administreaz , prin intermediul unor b nci
comerciale (ce au calitate de distribuitor al
fondului). SAI mai pot distribui unit i de
fond i prin intermediul caselor de brokeraj
(SSIF) partenere.
Achizi ia de titluri de fond se poate face îns
i pe internet pentru fondurile care sunt
prezente pe o platform de distribu ie online,
dup procedura descris pe site-urile
respective pentru fiecare fond în parte, i în
conformitate cu prevederile legale.
Atât la cump rare, cât i la r scump rare trebuie inut cont de faptul c valoarea unei unit i
de fond la care se vor înregistra cele dou tipuri de opera iuni nu este cunoscut în ziua
depunerii cererii de cump rare/r scump rare. Aceasta va fi cunoscut abia în ziua urm toare
celei în care banii investi i ajung efectiv în contul fondului.
Spre exemplu: dac un investitor completeaz i transmite cererea de cump rare de unit i de
fond în ziua T, iar banii ajung în contul fondului în aceea i zi, valoarea la care se va face
subscrierea (cump rarea) respectivelor titluri este cea din ziua T+1, adic ziua lucr toare
imediat urm toare celei în care banii au ajuns în contul fondului. De asemenea, în cazul
r scump r rii, valoarea titlurilor este cea din ziua imediat urm toare celei în care s-a f cut
cererea de r scump rare.
De ce exist acest decalaj? Pentru a asigura egalitatea în tratament a investitorilor!
tim deja c fondurile investesc în diferite instrumente
financiare, precum ac iunile i obliga iunile, al c ror pre de
evaluare nu este disponibil decât la momentul închiderii
edin ei de tranzac ionare. Altfel spus, dac un investitor
vrea s cumpere unit i de fond în ziua T la ora 12.00,
Fondul (adic administratorul acestuia) nu poate determina
care este valoarea unit ii de fond la care va înregistra
opera iunea, decât la încheierea zilei de tranzac ionare, când
va avea pre urile de închidere, pe baza c rora s recalculeze
valoarea portofoliului Fondului (activul net). Prin urmare,
calculul activului, a valorii unit ii de fond i alocarea

128
unit ilor cuvenite se va face în ziua T+1. Toate aceste aspecte sunt precizate concret în
documentele fiec rui fond i au la baz cerin e legale privind organizarea i func ionarea
fondurilor de investi ii.

Taxe, comisioane i cheltuieli

Ca orice alt tip de afacere i func ionarea unui fond de investi ii presupune existen a unor
costuri. Cunoa terea acestor informa ii este esen ial pentru investitor, deoarece orice sum de
bani care iese din activul fondului sub form de taxe i comisioane afecteaz performan a
Fondului.
În linii mari, se poate spune c investitorul într-un fond mutual poate suporta (dup caz) dou
tipuri de costuri: directe i indirecte.
Ca un exemplu de cost direct, investitorul poate fi inut la plata unor taxe sau comisioane
pentru cump r rile i/sau r scump r rile de titluri. Acestea sunt, de regul , pl tite de
investitor la momentul intr rii sau ie irii din Fond, i sunt cel mai adesea calculate ca procent
din suma investit /dezinvestit .
Între costurile suportate în mod indirect de investitor se înscriu toate acele taxe, comisioane
sau cheltuieli ocazionate de func ionarea efectiv a Fondului.
Astfel, între cele mai importante costuri suportate de Fond se afl comisionul de
administrare – comision perceput de administratorul Fondului (SAI) pentru activitatea sa în
leg tur direct cu Fondul.
O categorie important de comisioane este generat de opera iunile curente realizate de Fond
(prin administrator) – a a cum este cazul comisioanelor pl tite pentru tranzac iile realizate pe
pie ele financiare sau cazul taxelor i comisioanelor de deschidere sau administrare a
conturilor curente bancare ale fondului.
Exist i o serie de comisioane ce deriv din obliga ia Fondului/administratorului de a aduce
investitorilor garan ii suplimentare cu privire la veridicitatea i corectitudinea eviden elor sale,
p strarea în siguran a activelor, asigurarea decont rii tranzac iilor. Putem vorbi astfel de
taxele i comisioanele pl tite c tre Depozitar – institu ie independent care ine o eviden
paralel cu cea a Fondului vizând activele aflate în portofoliul acestuia i care garanteaz
astfel veridicitatea raport rilor f cute de fond (prin administratorul s u), dar i de taxe pl tite
auditorului situa iilor financiare ale fondului.
Lista de mai sus are îns un caracter orientativ; pentru a avea o imagine complet privind
costurile pe care un investitor le suport , direct sau indirect, trebuie parcurse cu aten ie
documentele de organizare i func ionare ale Fondului (Prospectul Fondului, Regulile
Interne ale Fondului i Documentul cu Informa ii Cheie pentru Investitori – DICI).
Obliga iile fiscale pe care investitorul le are c tre stat trebuie, de asemenea, avute în
vedere.

129
 DE RE INUT!
Taxele i comisioanele pl tite de Fond diminueaz randamentele pe care
investitorii le-ar putea ob ine.
De regul , randamentele publicate în DICI, în presa scris sau în mediul
online, includ (în sensul în care au fost deja sc zute) majoritatea
comisioanelor i cheltuielilor, cu excep ia eventualelor comisioane de
subscriere i/sau de r scump rare.
Valoarea unitar a unit ilor de fond (VUAN) cump rate/r scump rate este
cunoscut în ziua urm toare celei în care au fost recep iona i banii pentru
cump rare, respectiv a fost înregistrat cererea de r scump rare de unit i de
fond.

IMPORTANT!
Consult lista distribuitorilor unui fond pentru a identifica cea mai comod /
convenabil cale de a realiza investi ia.
Înainte de a investi într-un fond, citi i cu aten ie documentele acestuia pentru a v
familiariza cu caracteristicile sale: obiective, durat recomandat a investi iei, riscuri
specifice ce se pot materializa, modalitatea de procesare a opera iunilor cu unit i de
fond etc.

De unde m informez cu privire la fondurile de investi ii?

Prima i cea mai important surs de informa ii despre un Fond de investi ii este Prospectul
de emisiune al Fondului. Acest document poate fi g sit atât pe site-ul Societ ii de
Administrare a Investi iilor care-l administreaz , cât i la distribuitorii Fondului, i cuprinde
toate informa iile cu privire la organizarea i func ionarea acestuia (echipa de administrare,
informa ii relevante privitoare la partenerii SAI/Fondului – precum Depozitarul,
distribuitorii etc.).
Rapoartele anuale i/sau cele semestriale adresate investitorilor sunt, de asemenea, surse
importante de informa ii cu privire la structura activelor i plasamentelor Fondului, al turi
(uneori) de numeroase informa ii cu privire la strategiile i tehnicile administratorului etc.
De interes pentru un investitor care se documenteaz cu privire la investi ia pe care dore te
s o realizeze pot fi i raport rile periodice realizate de Asocia ia Administratorilor de
Fonduri din România (AAF), raport ri care surprind evolu ia pie ei locale a fondurilor
de-a lungul timpului.
De altfel, site-ul AAF (www.aaf.ro) poate fi un bun furnizor de date nu doar pentru a urm ri
evolu ia istoric a unui fond anume, ci i pentru a realiza unele analize comparative directe – între
Fondul vizat i competitorii acestuia spre exemplu, sau între diferite categorii de fonduri de
investi ii.

130
Asocia ia Administratorilor de Fonduri (AAF), membr EFAMA (din 2009) este
organiza ia profesional independent , neguvernamental a operatorilor din industria
Organismelor de Plasament Colectiv (O.P.C) din România care reune te:
21 de Societ i de administrare a investi iilor (SAI) care administreaz 75 fonduri
deschise de investi ii (O.P.C.V.M.) i 19 fonduri închise de investi ii (F.I.A.)
4 Societ i de Investi ii Financiare (S.I.F.), foste Fonduri ale Propriet ii Private
Fondul Proprietatea
4 b nci depozitare

131
 ÎNTREB RI DE AUTOEVALUARE
Întreb rile care urmeaz v dau posibilitatea s verifica i modul în
care a i în eles materialul din aceast sec iune.
Verifica i-v r spunsurile comparându-le cu solu iile furnizate la
final.

1. Ce este DICI?
a. O procedur intern a administratorului cu privire la modul în care se realizeaz
investi iile fondului
b. Un document care sintetizeaz informa ii de baz despre un fond i permite anumite
compara ii între fonduri
c. Un contract semnat de c tre fond cu un intermediar pe pia a de capital
d. Un document complex care prezint în detaliu cum este organizat i cum func ioneaz
un fond.

2. Care dintre urm toarele categorii de fonduri vor performa mai bine într-o perioad în care
pe pie ele de capital se manifest cre teri generalizate majore ale pre urilor ac iunilor
tranzac ionate la burs ?
a. Fondurile monetare
b. Fondurile diversificate defensive
c. Fondurile de obliga iuni
d. Fondurile de ac iuni i cele diversificate agresive

3. Diversificarea ne ajut s :
a. Elimin m riscurile asociate investi iei
b. Ob inem cele mai mari randamente posibile pentru banii no tri
c. Ne asociem cu alte persoane cu scopul ob inerii de câ tiguri în bani
d. Ne protej m mai bine investi iile în fa a diverselor riscuri asociate acestora

4. Mihai s-a decis s investeasc pentru prima dat în Fondul deschis de investi ii „X”.
Unde va merge pentru a pune în practic decizia sa de a deveni investitor la fondul „X”?
a. La cea mai apropiat banc
b. La o banc la care are un cont curent pentru c de acolo poate face orice plat
c. La unul dintre distribuitorii fondului „X”, men ionat în documentele fondului
d. La orice broker de asigur ri

5. Atunci când cumperi unit i (titluri de participare) emise de un fond deschis de investi ii:
a. Ai împrumutat bani fondului
b. Po i solicita schimbarea lor cu active din portofoliul fondului care î i plac ie
c. De ii o parte din activele (portofoliul) fondului
d. Po i vota politica investi ional a fondului

132
6. Valoarea unitar a activului net (VUAN) aflat la baza opera iunilor de cump rare i de
r scump rare de unit i de fond este:
a. O valoare determinat de administratorul fondului (SAI) pe baza unor modele interne
de evaluare a activelor
b. O valoare calculat riguros în baza prevederilor legale (descrise i în Prospectul de
emisiune al fondului) de c tre administratorul fondului i certificat (în baza unui
calcul independent) de c tre Depozitarul fondului
c. Un pre de pia format liber pe baza cererii i a ofertei
d. O estimare a pre ului la care se vor emite sau r scump ra unit ile de fond.

7. Un avantaj major al investi iei în fonduri const în:

a. Necesitatea de a te implica în administrarea banilor pe baza propriei priceperi
b. Garan ia ob inerii unui rezultat pozitiv
c. Managementul profesionist al resurselor fondului, prestat de administrator (SAI)
d. Posibilitatea de a negocia anumite comisioane

8. Este o caracteristic important a fondurilor deschise de investi ii (mutuale) faptul c :

a. Permite accesul doar celor cu disponibilit i financiare însemnate
b. Se adreseaz celor cu preg tire superioar
c. Ofer acces oricui, cu bani pu ini, la un portofoliu diversificat - acela i, indiferent de
m rimea sumei investite (în compara ie cu cele ale celorlal i investitori ai fondului)
d. Au costuri relativ reduse.

9. Este o bun performan înregistrat în trecut de un fond o garan ie c aceasta va continua

i în viitor?
a. Cu certitudine!
b. Da, dac fondul a fost ales cu grij
c. Probabil ca da
d. Nu.

133
 R SPUNSURI

1. R spuns corect: b

2. R spuns corect: d

3. R spuns corect: d

4. R spuns corect: c

5. R spuns corect: c

6. R spuns corect: b

7. R spuns corect: c

8. R spuns corect: c

9. R spuns corect: d

134
 PENSII PRIVATE

Contextul general

Studiile din ultimii ani au ar tat c una dintre problemele cu care lumea modern se confrunt
ast zi este sc derea accentuat a natalit ii. Declinul demografic a dus la cre terea mediei de
vârst a popula iei i la îmb trânirea acesteia. În contextul unei evolu ii rapide a nivelului de
trai i a descoperirilor tiin ifice i tehnologice, indivizii societ ii moderne au devenit tot mai
mult interesa i de un stil de via concentrat pe carier i dezvoltare profesional , a a c
întemeierea unei familii nu mai este o prioritate. În acela i timp, accesul la servicii medicale
performante a dus la o cre tere puternic a speran ei de via i la îmb trânirea popula iei.
Aceast tendin a început s se manifeste în urm cu câteva decenii, iar factorii decizionali
din majoritatea statelor lumii au fost nevoi i s se concentreze în direc ia g sirii unor solu ii
care s asigure din punct de vedere financiar urm toarele genera ii de pensionari.
România, la fel ca majoritatea rilor post-comuniste, se înscrie în trendul european de
schimbare demografic negativ . În 1990, imediat dup c derea comunismului, România avea
o popula ie de 23.200.000 de locuitori, iar în urma recens mântului din 2014, popula ia a
ajuns la 19.900.000 de locuitori. (Date Institutul Na ional de Statistic )
Toate studiile publicate de organiza ii i institu ii prestigioase din ar i din str in tate, precum
Banca Mondial , Fondul Monetar Interna ional, Organiza ia Na iunilor Unite, Uniunea European ,
Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare, Institutul Na ional de Cercet ri Economice,
arat c popula ia României se afl într-un accentuat trend de sc dere i îmb trânire, fapt care, în
lipsa reformelor profunde, va duce în câteva decenii la explozia „bombei demografice”.

Evolu ia popula iei în raport cu datele demografice actuale - *Date 2015

2014 2020 2025 2030 2035 2040

Total popula ie (mii pers.) 19,913 19,416 18,917 18,370 17,775 19,121
Popula ie 15 - 64 13,505 12,913 12,498 12,200 11,423 10,687
Popula ie ocupat (15 – 64) 8,008 7,715 7,448 7,145 6,708 6,255
Rata (15 – 64) (%) 59,3 59,7 59,6 58,6 58,7 58,5

DE RE INUT!
Principalele cauze ale schimb rii demografice sunt:
sc derea sensibil a natalit ii;
men inerea mortalit ii generale i a celei infantile la niveluri înalte;
cre terea emigra iei la cote mari.
Concluzie preliminar : popula ia se reduce, tendin a pare ireversibil , iar fenomenul se
suprapune peste cel de îmb trânire a popula iei, care de asemenea accelereaz .
Riscul: România va avea la orizontul anului 2040 cea mai îmb trânit popula ie a Europei.

ATEN IE! Toate aceste fenomene demografice au avut loc în mai pu in de 20 de ani.

135
 Impactul problemei demografice asupra sistemului public de pensii din România

Reducerea i îmb trânirea popula iei au avut ca

impact imediat o presiune tot mai mare pe umerii
bugetului public de pensii, care trebuie s sus in
cu tot mai pu ini contribuabili (salaria i), un num r
tot mai mare de pensionari. Problemele
demografice ale României arat c sistemul public
de pensii nu mai este sustenabil în forma actual i
are nevoie de o reform profund , pentru a evita
colapsul bugetar în viitor.

Riscul - colapsul sistemului public de pensii

Sistemul public de pensii resimte din plin impactul „bombei demografice”, astfel:
în 1990, la sistemul public de pensii contribuiau 8,2 milioane de salaria i, care sus ineau
2,5 milioane de beneficiari pensionari;
în 2016, un angajat sus inea pensia a 1,3 pensionari;
în 2032, un angajat va trebui s sus in 2,5 pensionari, un raport care va cre te presiunea
pe sistemul public de pensii i care- i va face sim ite efectele asupra viitorilor pensionari;
natalitatea în sc dere semnificativ în ultimii ani în România;
migra ia cet enilor români, mai ales în spa iul european odat cu integrarea în UE;
speran a de via în continu cre tere;
problema pensiilor „speciale” acordate unor categorii care nu au contribuit ini ial la
sistemul public de pensii.

Sistemul public de pensii (a a-numitul pilon I, de stat) func ioneaz dup principiul
redistributiv (în englez , PAYG = pay as you go): statul colecteaz contribu ii sociale
de pensii de la salaria i i le pl te te imediat, sub form de pensii, c tre pensionarii
actuali.
Pensia acordat de sistemul public este un drept i are la baz plata contribu iei de
asigur ri sociale pe o perioad minim de timp, expres prev zut de lege în raport de
data na terii solicitantului.

Banii pl ti i de contribuabilii la sistemul public de pensii nu se duc într-un cont personal, ci

servesc la plata celor care acum se afl la pensie, urmând ca pensia contributorilor actuali s
fie pl tit ulterior de cei care vin din urm .
Legea garanteaz dreptul la pensie din fondul public de pensii, dar nu spune nimic clar cât de
mare va fi aceast pensie prin compara ie cu suma total cotizat de-a lungul perioadei de
munc .

136
 Reforma sistemului de pensii în România

În 2007, România a introdus sistemul de pensii private, dup un model testat i recomandat
de c tre Banca Mondial . Astfel, a fost dezvoltat sistemul de pensii multipilon, compus din:
Pilonul II – obligatoriu i Pilonul III – facultativ de pensii private. Scopul este preg tirea
genera iilor urm toare pentru situa ia demografic i evitarea presiunii asupra sistemului
public de pensii, prin ad ugarea a înc dou surse de pensie (Pilonul II i Pilonul III),
suplimentar la pensia public de Stat (Pilonul I).
În prezent, zeci de state din întreaga lume au adoptat sisteme de pensii multipilon
asem n toare, pe construc ia recomandat de Banca Mondial .

Pilonul II - pensia administrat privat sau pensia obligatorie

Pensia privat obligatorie nu este o solu ie inventat în România, ci o metod aplicat în
multe alte ri în care se înmul esc pensionarii, scade natalitatea sau migreaz for a de munc .
Pensia administrat privat este partea ta de pensie care s-a mutat de la stat la un fond de
pensii administrat privat. Aderarea la un fond de pensii administrat privat este obligatorie
dac e ti la primul t u loc de munc i nu ai mai mult de 35 de ani, în patru luni de la angajare
– în acest caz trebuie s alegi un fond de pensii. Dac nu o faci tu, vei fi repartizat aleatoriu,
spre un fond pe care poate c nu l-ai fi ales. Po i s aderi i dac ai peste 35 de ani, dar nu mai
mult de 45, pensia administrat privat fiind îns op ional pentru aceast categorie de vârst .
Important este c tu po i s alegi unde i se duc banii.
Cota din contribu ia la sistemul public care se duce la fondurile private este de 3,75% în
2018, de i ar fi trebuit s ajung la 6%, conform calendarului legal din momentul lans rii
Pilonului II . Comparativ cu banii pe care îi dai la pensia de stat, cei de la pensia administrat
privat se strâng într-un cont, iar la pensionare din ei i se va pl ti pensia privat .

137
Avantaje ale sistemului de pensii privat:
contribu iile la fondurile de pensii private sunt nominale i, imediat dup ce sunt virate în
contul salariatului, devin proprietatea acestuia.
banii participan ilor sunt investi i pe termen lung, în loc s fie cheltui i imediat pentru
plata altor pensii (cele aflate în plat ), iar participan ii au drept de proprietate asupra
contului personal în care li se strâng banii de pensie;
sistemul privat ofer participan ilor ansa unei pensii decente la vârsta retragerii;
concuren a dintre administratori asigur eficien a sistemului, adic randamente eficiente la
investi iile realizate cu banii participan ilor.
Potrivit legii, administratorii sunt obliga i s contribuie la un Fond de Garantare, iar legea
stabile te i alte elemente de siguran pentru sistemul Pilonului II: separarea activelor
fondului de cele ale administratorului, constituirea provizioanelor tehnice, rata minim de
rentabilitate, garantarea contribu iilor nete .a.
De asemenea, depozitarul activelor fondului de pensii i auditorul s u financiar ac ioneaz
precum o centur de siguran asupra activelor fondurilor de pensii private.
Garan ia contribu iilor nete este o garan ie puternic , practicat de foarte pu ine state ale
lumii, pentru sistemele lor de pensii private. Astfel, potrivit legii, fondurile de pensii private
obligatorii (Pilonul II) sunt obligate s realizeze o rentabilitate cel pu in egal cu zero: la
finalul perioadei de cotizare, suma total din contul de pensie privat nu poate fi mai mic
decât contribu iile virate în perioada activ , diminuate cu comisioanele de administrare i
eventualele penalit i de transfer.
O alt garan ie major privind performan a investi ional a fondurilor de pensii private o
reprezint garan ia ratei minime de rentabilitate (garan ia relativ la pia ).
Dup doi ani de la startul colect rii i investirii contribu iilor, fiecare fond de pensii are
performan a sa investi ional monitorizat strict de c tre autoritatea de supraveghere de pe
aceast pia . Aceasta calculeaz lunar rata de rentabilitate medie ponderat i rata de
rentabilitate minim a fondurilor de pensii.
Toate fondurile de pensii de pe pia sunt obligate s ob in o rat de rentabilitate
(performan investi ional ) mai mare decât valoarea minim relativ , calculat în func ie de
performan a medie a pie ei.
Dac rata de rentabilitate a unui fond de pensii se situeaz timp de patru trimestre consecutive
sub rata de rentabilitate minim de pe pia , pentru gradul lui de risc, atunci autoritatea de
supraveghere îi retrage licen a de func ionare, iar fondul intr în administrare special ,
urmând ca banii clien ilor acelui fond s fie transfera i c tre alte fonduri, cu rezultate pozitive
în administrare.
Aceast garan ie are dou scopuri principale: protejeaz economiile participan ilor de
subperforman a investi ional i elimin de pe pia cei mai neperforman i administratori.

IMPORTANT! Fondurile de pensii administrate privat se constituie pe baza

contribu iilor individuale ale participan ilor, fiind administrate de c tre societ i private,
spre deosebire de sistemul public de pensii.

138
 DE RE INUT!
Acest sistem a fost lansat în 2008
Sunt 7 fonduri de pensii administrate privat
Sunt 7 milioane de participan i pân în acest moment (sfâr itul anului 2017).

Pilonul III – pensia facultativ

Este singura pensie la care se poate contribui chiar i cu 15% din venitul brut lunar. i, al turi
de celelalte dou tipuri de pensie, este pensia care vine s completeze veniturile la vârsta
pension rii.
Bineîn eles, i pentru Pilonul III se aplic acelea i reguli stricte, similare celor din Pilonul II:
potrivit legii, administratorii sunt obliga i s contribuie la un Fond de Garantare, iar legea
stabile te i alte elemente de siguran pentru sistemul pensiilor facultative: separarea
activelor fondului de cele ale administratorului, constituirea provizioanelor tehnice atunci
când sunt oferite garan ii suplimentare, rata minim de rentabilitate .a.
De asemenea, depozitarul activelor fondului de pensii i auditorul s u financiar ac ioneaz
precum o centur de siguran asupra activelor fondurilor de pensii facultative.
De asemenea, i pentru Pilonul III se aplic garan ia major privind performan a investi ional
a fondurilor de pensii facultative care reprezint garan ia ratei minime de rentabilitate
(garan ia relativ la pia ).
Dup doi ani de la startul colect rii i investirii contribu iilor, fiecare fond de pensii are
performan a sa investi ional monitorizat strict de c tre autoritatea de supraveghere de pe
aceast pia . Aceasta calculeaz lunar rentabilitatea medie ponderat i rentabilitatea minim
a fondurilor de pensii.
Toate fondurile de pensii de pe pia sunt obligate s ob in o rentabilitate (performan
investi ional ) mai mare decât valoarea minim relativ , calculat în func ie de performan a
medie a pie ei.
Caracteristici ale pensiei facultative:
Mai mul i bani la pensionare: cu cât contribu ia este mai mare, pensia poate fi mai
mare;
Nu se pl te te impozit pentru contribu ie;
Contribu ia angajatorului este scutit de la plata tuturor taxelor salariale în limita
maxim de 400 EUR pe an;
De aceea i deductibilitate fiscal , de 400 EUR pe an, beneficiaz i fiecare angajat, în
ceea ce prive te impozitul pe venit;
Participan ii sunt proteja i financiar: la împlinirea vârstei de 60 de ani, pensia va fi la
dispozi ia participantului;
În caz de invaliditate pentru afec iuni care nu mai permit reluarea activit ii,
participantul dispune de banii acumula i în cont;
În caz de deces, mo tenitorii vor beneficia de banii din contul dumneavoastr , similar
cu Pilonul II.

139
 Când se deschide dreptul la pensia facultativ ?

Când îndepline ti 3 condi ii:

Ai împlinit 60 de ani
Ai pl tit cel pu in 90 de contribu ii lunare
Când activul personal este cel pu in egal cu suma necesar ob inerii pensiei
facultative minime

Responsabilit ile administratorilor fondurilor de pensii private

De unde m informez?
fiecare administrator are obliga ia s informeze participan ii despre situa ia contului
lor de pensie.
de aceea în fiecare an prime ti scrisoarea de informare cu date despre situa ia activului
personal.
în ea po i s vezi câ i bani s-au strâns în contul t u, care este valoarea contribu iilor,
precum i alte informa ii utile.
administratorii public rapoarte anuale pentru participan i pe site-urile lor oficiale.
informa ii despre performan a fondurilor se g sesc, de asemenea, pe site-urile
administratorilor.
Cum se investesc banii?
fondurile de pensii private au diferite grade de risc în func ie de instrumentele
financiare în care investesc.
contribu iile se colecteaz în conturile individuale ale participan ilor. Apoi se
convertesc în unit i de fond prin împ r irea contribu iei nete la valoarea calculat a
unit ii de fond pentru ziua în care se face conversia.
unit ile de fond dobândite de participant în urma conversiei tuturor contribu iilor nete
pl tite reprezint num rul de unit i de fond de inute de acesta. Acest num r de unit i
înmul it cu valoarea la zi a unei unit i de fond reprezint contravaloarea activului
personal al participantului.

IMPORTANT! Prin modul de organizare a sistemului, prin separarea activelor

fondurilor de pensii de cele ale administratorilor, contribu iile participan ilor sunt puse la
ad post de orice dificult i prin care pot trece, la un moment dat, administratorii
fondurilor de pensii private sau ac ionarii acestora.

140
Dup ce am aflat cum arat sistemul de pensii din România, iat cum arat traseul
simplificat al banilor care merg c tre pensii

De ce este important s ne gândim la pensie chiar dac suntem tineri?

Necesitatea unei planific ri financiare pe termen lung ar trebui s apar înc din primii ani ai
activit ii profesionale.
Primul salariu aduce cu sine i primele contribu ii în sistemul asigur rilor sociale de stat i,
implicit, o parte din acestea merg c tre sistemul fondurilor de pensii administrate privat.
Totodat , primii ani de activitate în câmpul muncii ne pot aduce veniturile suficiente pentru a
începe s economisim pe termen lung prin constituirea unei pensii facultative, suplimentare
celei de stat i celei private obligatorii.
Astfel, planificarea financiar trebuie s înceap cu primul nostru loc de munc . De i pentru
cei mai mul i dintre noi vor exista întotdeauna priorit i pe termen scurt sau mediu, cum ar fi
achizi ionarea unei ma ini sau a unei case, nu trebuie s pierdem din vedere obiectivul pe
termen lung.

141
 Fondurile de pensii private din România

Cele 7 fonduri de pensii adminstrate privat din România aveau la sfâr itul lunii decembrie
2017 un randament mediu anualizat de la lansare de aproape 9%, un rezultat foarte bun pentru
participan i. Activele nete ale acestora erau de 39,7 miliarde de lei (8,5 miliarde de euro). În
acela i timp, cele 10 fonduri de pensii facultative aveau un randament mediu anualizat de la
lansare de aproape 7% i active nete de 1,8 miliarde de lei (382 milioane de euro).
Circa 92% din investi iile fondurilor de pensii private sunt realizate în România, iar acestea au
un profil de risc echilibrat (75% din plasamente sunt în obliga iuni i depozite).
Fondurile de pensii de in plasamente de peste 1,5 miliarde de euro pe Bursa de la Bucure ti,
fiind cei mai mari investitori institu ionali locali i asigurând peste 10% din lichiditatea
Bursei.
Fondurile de pensii au avut un rol crucial în succesul privatiz rilor prin listare (au achizi ionat
20%-25% din recentele ofertele publice ini iale (IPO) i secundare (SPO).
Performan ele fondurilor de pensii din România au fost remarcate într-o serie de studii
interna ionale. Astfel, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost „fondurile de
pensii private cu cele mai bune randamente investi ionale reale” dintr-un panel de 15 state
europene, în perioada 2008-2016, potrivit studiului „Better Finance” (Federa ia european a
investitorilor i consumatorilor de servicii financiare), „Pension Savings. The Real Return”,
edi ia 2017. Studiul ia în considerare atât infla ia, cât i toate comisioanele percepute de
fondurile de pensii private din Europa.
Pilonul II din România s-a clasat pe locul 2 din 38 de state analizate din punct de vedere al
randamentelor reale, în 2008-2016, potrivit studiului OECD „Pension Markets in Focus”,
edi ia 2017. Studiul ia în considerare infla ia, comparând randamentele reale i surprinde, de
asemenea, cea mai dur perioad de criz financiar i recesiune global .
„Pilonul II din România a generat randamente pozitive de la lansarea sa din 2008, se poate
spune deci c se bucur de o reputa ie favorabil ”, potrivit studiului BERD „A Review by the
EBRD of the Second Pillar System in Romania for ASF”, 2015.

142
 ÎNTREB RI DE AUTOEVALUARE
Întreb rile care urmeaz v dau posibilitatea s verifica i modul în
care a i în eles materialul din aceast sec iune. Dup ce a i r spuns
la întreb ri, verifica i-v r spunsurile, comparându-le cu solu iile
de la sfâr it. Dac ave i neclarit i, revede i p r ile relevante.

1. Când a introdus România sistemul de pensii private?

a. 2004
b. 2006
c. 2007
d. 2008

2. Ce model are sistemul de pensii private din România?

a. Un model conceput de Banca Mondial
b. Un model conceput de FMI
c. Un model unic la nivel global
d. Un model care împrumut concepte din mai multe sisteme de pensii la nivel
interna ional

3. Din ce este compus sistemul de pensii private din România?

a. Pilonul I, Pilonul II, Pilonul III
b. Pilonul I, Pilonul II
c. Pilonul II, Pilonul III
d. Pilonul III, Pilonul IV

4. Pentru cine este obligatorie aderarea la un fond de pensii administrat privat?

a. Pentru to i salaria ii
b. Pentru orice persoan care nu a împlinit 35 de ani i care pl te te contribu ii de asigur ri
sociale (CAS)
c. Pentru orice persoan care nu a împlinit 45 de ani i care pl te te contribu ii de asigur ri
sociale (CAS)
d. Pentru persoanele care au peste 45 de ani

5. Ce garan ii ofer pensiile private obligatorii?

a. Nicio garan ie
b. Garan ia contribu iilor brute
c. Doar garan ia relativ la pia
d. Garan ia contribu iilor nete, garan ia relativ la pia

143
6. La ce nivel trebuie s ajung cota de contribu ie virat c tre pensia privat obligatorie?
a. Nu este prev zut un nivel maxim
b. 5,1% din venitul salarial brut
c. 6% din venitul salarial brut
d. 10% din venitul salarial brut

7. Cât poate fi contribu ia pentru o pensie facultativ ?

a. 10% din venitul lunar brut
b. 15% din venitul lunar brut
c. 20% din venitul lunar brut
d. 25% din venitul lunar brut

8. Ce avantaje fiscale ofer pensia facultativ ?

a. Acelea i avantaje ca i pensia privat obligatorie
b. Deductibilitate fiscal în limita a 400 euro pe an pentru participant i deductibilitate
fiscal în limita a 400 euro pe an pentru angajator dac acesta contribuie la pensia
facultativ pentru un angajat
c. Deductibilitate fiscal în limita a 600 de euro pe an pentru participant, i respectiv
angajator
d. Nu sunt prev zute avantaje fiscale

9. Care sunt condi iile pentru a primi pensia facultativ ?

a. Împlinirea vârstei de 60 de ani
b. La cerere
c. La împlinirea vârstei de 60 de ani, sub condi ia pl ii a minimum 90 de contribu ii
lunare i dac activul personal este cel pu in egal cu suma necesar ob inerii pensiei
facultative minime prev zute prin legisla ie
d. Primirea unei pensii de stat

10. Un fond de pensii private poate intra în faliment?

a. Nu
b. Da, în anumite condi ii
c. Da, ca orice alt fond de investi ii
d. Da, dac falimentul lui este aprobat de autorit i

144
 R SPUNSURI

1. R spuns: c

2. R spuns: a

3. R spuns: c

4. R spuns: b

5. R spuns: d

6. R spuns: c

7. R spuns: b

8. R spuns: b

9. R spuns: c

10. R spuns: a

145
 ASIGUR RI

Istoria asigur rilor

Evolu ia asigur rilor este strâns legat de dezvoltarea comer ului pe mare i a asigur rilor
maritime, în mod deosebit.

Asigurarea maritim a fost conceput i s-a n scut în Italia, mai precis la Roma. În perioada
Evului Mediu, asigurarea maritim a fost copilul ora elor-state italiene. Prima dovad a
asigur rii maritime în Italia dateaz de la începutul secolului al XIV-lea.

În secolul al XV-lea, ora ul Bruges era unul dintre cele mai importante centre de asigur ri
maritime. Ulterior, Spania (Barcelona) a început s practice aceast asigurare, datorit
comer ului pe care îl f cea cu Italia. Barcelona a fost primul ora care a încercat s
reglementeze asigur rile maritime în Spania, printr-o ordonan .
În Anglia, se pare c cea mai cunoscut poli de asigurare maritim dateaz din 15 februarie
1613, dar unii cercet tori consider c acestea au existat mult înainte. Arhivele istorice arat o
imagine foarte clar a asigur rilor maritime din Londra secolului al XVI-lea. De exemplu,
Lombard Street era locul cel mai renumit pentru asigur rile maritime, prin obiceiurile,
tradi iile i obliga iile contractuale ce se încheiau. Asigurarea maritim din secolul al XVI-lea
era caracterizat prin absen a total a asigur rilor f cute prin companii de asigur ri i se bazau
pe r spunderea personal a celor ce î i asumau riscurile. Semne ale evolu iei în organizarea
pie ei asigur rilor au început s apar la sfâr itul secolului al XVI-lea, prin înfiin area în 1570
a Bursei Regale (Royal Exchange), care a fost deschis de Regina Elisabeta în data de 23
iulie 1570. Al doilea pas l-a constituit înfiin area Camerei de Asigur ri (Chamber of
Assurances) în cadrul Bursei Regale, în anul 1576.

146
Al treilea pas spre uniformizare a fost adoptarea, în 1601, a Legii privind asigur rile comerciale
– Act Touching Policies Assurances used among merchants, primul act în legisla ia englez
privind asigurarea maritim . Legea nu a avut o via lung , dar importan a ei este legat de
faptul c a fost prima încercare legislativ de a reglementa practica asigur rilor maritime.

Ce este asigurarea?

Asigur rile sunt o parte important a vie ii. F r asigur ri, multe aspecte ale societ ii i
economiei zilelor noastre nu ar putea func iona. Industria asigur rilor ofer acoperire pentru
riscuri economice, climatice, tehnologice, politice i demografice, permi ând, astfel, persoanelor
s î i desf oare via a de zi cu zi i companiilor s opereze, s inoveze i s se dezvolte.

Asigurarea reprezint un transfer de risc. Ea transfer riscul de pierderi financiare ca rezultat al

unor evenimente specificate, dar imprevizibile, de la o persoan sau firm c tre un asigur tor, în
schimbul unei prime de asigurare. Astfel, dac se produce un eveniment specificat, se poate
solicita o compensa ie sau un serviciu de la asigur tor (ex. transport pe platform al
autovehiculului avariat, asigurare de mijloc de transport pentru continuarea c l toriei etc.).

Asigurarea este, a adar, un mijloc de reducere a pierderilor ca urmare a incertitudinii. În

schimbul cump r rii unei poli e de asigurare pentru o prim mai mic , cunoscut ca valoare,
este îndep rtat posibilitatea unei pierderi mai mari. Prin acumularea primelor i
evenimentelor asigurate, impactul financiar al unui eveniment, care ar putea fi dezastruos
pentru un asigurat, este dispersat într-un grup mai larg.
Asigurarea modern – de i bazat pe un principiu foarte simplu – este un mecanism extrem de
sofisticat de transfer al riscului, care poate avea multe forme.
Asigurarea s-a dezvoltat de-a lungul multor secole. A început cu asigurarea maritim pur ,
prin care comercian ii au fost de acord s contribuie la pierderea celor care au suferit o daun ,
dup ce aceasta avea loc. Problema cu acest sistem era c el nu transfera complet
incertitudinea, deoarece comercian ii nu tiau niciodat cât vor avea de pl tit. Asigurarea

147
modern s-a dezvoltat astfel încât asigura ii s tie de la început care este valoarea complet a
particip rii lor la daune (adic a primei).
Se poate spune c societatea modern nu ar putea func iona f r asigur ri. Multe activit i
zilnice pe care le lu m ca atare implic un anumit risc de daun i nu ar putea fi desf urate
dac nu ar exista asigur rile.
În general, pentru ca asigurarea s fie economic , este nevoie de un num r mare de riscuri
similare. Exist anumite condi ii preliminare care trebuie s fie îndeplinite pentru ca un
anumit lucru s fie asigurabil, iar reglementarea asigur rilor are aici un rol important.

Cum evalueaz asiguratorii un risc?

Procesul prin care este evaluat riscul asiguratului poart

denumirea de subscriere. Prima i termenii contractului de
asigurare se bazeaz pe evaluarea nivelului de risc realizat de
asigur tor.
Fiecare persoan sau firm care dore te s fie asigurat
aduce un nivel diferit de risc asigur torului: o cas de lemn
reprezint un risc mai mare decât una din c r mid , de
exemplu. Pentru a fi convin i c fiecare asigurat pl te te o
prim corect , asigur torii folosesc o serie de factori de
evaluare pentru a determina nivelul de risc. În general, cu
cât riscul este mai ridicat, cu atât prima este mai mare.

Ce este reasigurarea?

La modul simplist, reasigurarea este o asigurare pentru asigur tori.

Similar cu asigurarea, reasigurarea reduce riscul de pierdere al unui asigur tor prin împ r irea
riscului cu unul sau mai mul i reasiguratori. Reasigurarea func ioneaz în general fie prin
transferarea unei p r i dintr-un risc deosebit de mare care a fost preluat de o companie de
asigurare (reasigurarea facultativ ), fie prin transferul unei p r i a întregului portofoliu (sau clas )
de riscuri (reasigurarea de tip tratat) c tre un reasigurator, în schimbul unei p r i din prima ini ial .
În eventualitatea producerii unei daune, reasiguratorul compenseaz asigur torul pentru partea sa
de risc.
Compensa ia financiar care ar fi impus în eventualitatea pr bu irii unui avion de linie, de
exemplu, ar putea fi mult prea mare pentru un singur asigur tor, de aceea este încheiat o
reasigurare pentru a împ r i dauna. Mai precis, un anumit nivel de risc poate fi transferat de la
un asigur tor c tre un reasigurator.

148
 Ce anume este asigurabil

Riscul trebuie s poat fi definit i m surabil din punct de vedere financiar

Asigurarea ofer o compensa ie financiar în cazul în care se materializeaz un risc, ori ofer
un beneficiu sau serviciu dac riscul respectiv se produce. Riscul trebuie, a adar, s poat fi
complet definit (m surabil), pentru a înl tura orice disput în cazul producerii daunei.
Trebuie, de asemenea, s se poat pune un pre pe costul pagubei, pentru a putea defini nivelul
de compensa ie necesar.
Pentru asigurarea auto împotriva furtului, de exemplu, determinarea momentului producerii
evenimentului i care este nivelul compensa iei daunei se fac relativ simplu. Pentru v t m ri
corporale suferite într-un accident, deseori nivelul compensa iei este stabilit de instan ele de
judecat . Pentru asigur rile de via , în care pierderile financiare sunt mai pu in evidente,
nivelul compensa iei este specificat în avans.

Riscul trebuie s fie întâmpl tor i independent

Nu este posibil asigurarea unui eveniment care se va produce cu siguran , deoarece acesta
nu implic nicio incertitudine, prin urmare nu are loc niciun transfer de risc. Producerea
evenimentului asigurat trebuie s fie imprevizibil (hazard) i s aib loc absolut din
întâmplare, sau cel pu in s fie în afara controlului beneficiarului asigur rii. Evenimentele
definite, cum sunt daunele cauzate de uzur sau depreciere, precum i evenimentele produse
voluntar i inten ionat de asigurat, sau de cineva angajat de asigurat, nu pot fi de obicei
asigurate. Asigur rile de via func ioneaz pe acela i principiu deoarece, de i decesul este un
eveniment sigur, momentul producerii acestuia este necunoscut.
Asiguratul trebuie s aib un interes asigurabil. Trebuie s existe o rela ie clar între asigurat
i risc. De obicei, acest „interes asigurabil” este stabilit prin proprietate sau printr-o rela ie
direct .

149
Asigur torul trebuie s poat calcula o prim corect pentru risc
Prima perceput asiguratului trebuie s fie justificat din punct de vedere economic. Pe de o
parte, asigur torul trebuie s poat percepe o prim suficient pentru a- i acoperi daunele
viitoare din portofoliul s u de riscuri i cheltuielile i, în acela i timp, s realizeze i profit.
Pe de alt parte, suma încasat pentru a asigura o persoan fizic sau juridic trebuie s fie
una pe care asiguratul s vrea (s poat ) s o pl teasc i trebuie s fie substan ial mai redus
decât valoarea asigurat , altfel cump rarea asigur rii nu ar mai avea rost. Acest echilibru este
atins cel mai bine pe o pia a asigur rilor deschis i competitiv .

Probabilitatea producerii riscului trebuie s poat fi calculat

Pentru a calcula o prim corect , asigur torul trebuie s poat calcula posibilitatea de
producere a riscului. Aceasta presupune calcularea cu un grad destul de mare de exactitate atât
a severit ii medii, cât i a frecven ei medii a riscurilor similare. Pentru a face acest lucru, este
nevoie de analiza unui istoric de daune suficient de mare pentru evenimentul în cauz , în baza
propriei experien e a asigur torului, a datelor provenite din industrie sau din alte surse.

Trebuie s existe un risc limitat de daune catastrofale

Impactul financiar al daunei nu trebuie s fie într-atât de mare încât asigur torul s nu aib
capacitatea de a pl ti pierderile. Acoperirea se face în general numai pentru desp gubire. Plata
f cut ca urmare a producerii unui eveniment asigurat îl desp gube te pe asigurat numai pentru
pierderea produs , asiguratul nu poate profita ca urmare a daunei deoarece acest lucru i-ar putea
schimba comportamentul în direc ia favoriz rii producerii riscului.

Mai precis, asiguratul sau p gubitul trebuie s fie repu i în situa ia de dinaintea producerii
evenimentului asigurat.

150
Beneficiile asigur rilor
Asigur rile ajut oamenii i afacerile s evalueze, administreze i s reduc riscurile. Ofer
beneficii asigura ilor, deoarece reprezint un mod de conversie a unor costuri mari i
nea teptate într-un num r de pl i mai mici, care pot fi controlate. F r asigurare, oamenii s-ar
angaja mai pu in în anumite activit i ale vie ii moderne, deoarece costurile financiare
poten iale la care ar fi expu i ar fi prea mari.
De exemplu, oamenii ar fi mai pruden i cu începerea unei noi afaceri, pentru c ar trebui s fie
integral responsabili de costuri în cazul unui accident sau incendiu. Ar fi probabil mai
reticen i i la cump rarea unei locuin e proprii, din acelea i motive.

Beneficiu: încredere pentru consumatori i afaceri

Asigurarea ofer persoanelor i companiilor încrederea de a- i derula via a de zi cu zi i de a
încheia tranzac ii cu al ii. Ei se pot sim i în siguran tiind c firma cu care fac afaceri va putea s
î i continue activitatea i va avea posibilitatea de a- i acoperi obliga iile (dispune de stabilitate
financiar ). De exemplu, cei care pleac în concediu se simt mai confortabil i au încredere s
fac o rezervare la un hotel care are o asigurare pentru restituirea depozitului dac producerea
unui eveniment semnificativ, cum ar fi un incendiu, ar cauza închiderea hotelului.

Beneficiu: economii stabile i sustenabile i oferirea de pensii

Asigur torii sunt furnizori semnificativi de produse de economisire i de pensii. Produsele pe
care le ofer sunt fundamentale pentru securitatea financiar la vârste înaintate, mai ales
având în vedere îmb trânirea popula iei.

Principalele tipuri de asigur ri

1. Asigurarea de via : Poate fi definit ca un contract prin care asiguratul pl te te o

anumit sum de bani – prima de asigurare – în schimbul c reia compania de asigur ri
va pl ti o anumit sum de bani – suma asigurat – în caz de deces sau de supravie uire a
asiguratului. Suma asigurat nu reprezint valoarea vie ii unui om, întrucât via a nu poate
fi evaluat în bani. Stabilirea sumei asigurate depinde de puterea financiar i de nivelul
de protec ie de care asiguratul are nevoie i pe care îl poate sus ine.

2. Asigurarea de s n tate: Este utilizat pentru a acoperi costurile de spitalizare i/sau ale
tratamentului medical ca rezultat al unei boli sau al unei v t m ri corporale suferite în
perioada asigurat . Asigur rile de s n tate fac parte din categoria asigur rilor de protec ie,
deoarece principalele riscuri acoperite nu se refer la riscul de deces, ci la riscuri ce
creeaz suferin e fizice ca urmare a îmboln virii sau de alt natur .
Aceste asigur ri voluntare sunt diferite de asigur rile care se pl tesc în mod obi nuit la
sistemul public al asigur rilor de s n tate, i pot fi complementare sau suplimentare
acestora.

151
3. Asigurarea propriet ii: Aceasta este utilizat pentru a proteja valoarea unor bunuri
importante cum ar fi: casa, obiectele pe care le avem în cas (mobil , electrocasnice,
valori etc.), autoturismul; garanteaz plata banilor necesari pentru a repara sau a înlocui
pierderea suferit din cauza unor evenimente neprev zute acoperite prin contractul de
asigurare.

4. Asigurarea de r spundere: Aceasta te protejeaz în cazul în care provoci pagube

altcuiva. În general, termenul de „r spundere” este echivalent cu cel de „responsabilitate”.
O persoan poate fi responsabil sau obligat fa de o alta datorit anumitor motive.
R spunderea poate fi datorat ca urmare a unei pagube produse altei persoane sau
propriet ii altei persoane sau prin înc lcarea drepturilor acesteia. O astfel de asigurare
acoper numai r spunderea legal a asiguratului.

Exemple de asigur ri de r spundere

a) Asigurarea obligatorie de r spundere civil auto (RCA) – acoper pagubele în cazul în
care conduc torul auto asigurat r ne te pe cineva sau distruge proprietatea altcuiva în cazul
unui accident de ma in .
b) Asigurarea de r spundere civil fa de ter i – form contractual prin care se acoper
toate sumele pe care asiguratul, conform legii, este obligat s le pl teasc pentru pagubele
materiale sau v t m rile corporale produse de el unei alte persoane (unui ter ).
c) Asigurarea de r spunderea civil profesional – ce deriv din exercitarea unei profesii ca
de ex. medici (malpraxis), avoca i, contabili autoriza i i exper i contabili, arhitec i i ingineri
proiectan i etc. Se acoper prejudiciile produse de c tre asigurat din culpa unor ter e persoane
inclusiv clien ilor, ca urmare a unor erori sau omisiuni s vâr ite în exercitarea profesiei.

Drepturile i obliga iile p r ilor în contractul de asigurare

Care sunt drepturile i obliga iile asiguratului în contractul de asigurare?

Pe lâng obliga ia asiguratului de a r spunde la întreb rile formulate de asigur tor, precum i
de a declara, la data încheierii contractului, orice informa ii sau împrejur ri pe care le
cunoa te i care sunt esen iale pentru evaluarea riscului, asiguratul are i alte obliga ii,
precum: obliga ia de a pl ti primele de asigurare; comunicarea producerii riscului asigurat.
A adar, asiguratul este obligat s pl teasc primele de asigurare la termenele stabilite în
contract. În acest sens, p r ile pot conveni ca plata primelor de asigurare s se fac integral ori
în rate.
Referitor la dovada pl ii primelor de asigurare, aceasta revine asiguratului.
Potrivit art. 2206 alin. 4 din Noul Cod Civil, dac nu s-a convenit altfel, asigur torul poate
rezilia contractul în cazul în care sumele datorate de asigurat, cu titlu de prim , nu sunt pl tite
la scaden .

152
O alt obliga ie a asiguratului este aceea de a comunica asigur torului producerea riscului
asigurat, în termenul prev zut în contractul de asigurare. În caz de neîndeplinire a
obliga iei respective, asigur torul are dreptul s refuze plata indemniza iei, dac din acest
motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat i întinderea pagubei.
Referitor la comunicarea producerii riscului asigurat, legiuitorul arat c aceasta se poate
face i c tre brokerul de asigurare, care în acest caz are obliga ia de a face la rândul s u
comunicarea c tre asigur tor, în termenul prev zut în contractul de asigurare.
În cazul producerii riscului asigurat, asiguratul (dar i beneficiarul asigur rii sau ter ul
p gubit) are dreptul s încaseze indemniza ia de asigurare în condi iile prev zute în
contract.

Care sunt drepturile i obliga iile asigur torului în contractul de asigurare?

Asigur torul este obligat s îl informeze pe asigurat în privin a consecin elor nepl ii primelor
la termenul de plat pentru cazul prev zut la art. 2206 alin. 4 din NCC i s prevad aceste
consecin e în contractul de asigurare.
Legea arat c , în cazul producerii riscului asigurat, asigur torul trebuie s pl teasc
indemniza ia de asigurare în condi iile prev zute în contract.
Atunci când exist neîn elegere asupra cuantumului indemniza iei de asigurare, partea
necontestat din aceasta se va pl ti de asigur tor anterior solu ion rii neîn elegerii pe cale
amiabil sau de c tre instan a judec toreasc .
Potrivit art. 2208 alin. 2 din Noul Cod Civil, în cazurile stabilite prin contractul de asigurare,
în asigur rile de bunuri i de r spundere civil , asigur torul nu datoreaz indemniza ie dac
riscul asigurat a fost produs cu inten ie de c tre asigurat, de beneficiarul asigur rii ori de un
membru din conducerea persoanei juridice asigurate, care lucreaz în aceast calitate.
În cazul în care p r ile convin, dispozi iile art. 2208 alin. 2 din Noul Cod Civil se aplic i
atunci când riscul asigurat a fost produs de c tre:
a) persoanele fizice majore care, în mod statornic, locuiesc i gospod resc împreun cu
asiguratul sau beneficiarul asigur rii;
b) prepu ii asiguratului sau ai beneficiarului asigur rii.
Pe de alt parte, asigur torul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaz pân la
sfâr itul anului de asigurare, în temeiul oric rui contract, cu orice indemniza ie cuvenit
asiguratului sau beneficiarului.
Asigur torul poate opune titularului sau de in torului documentului de asigurare ori ter ului
sau beneficiarului asigur rii care invoc drepturi ce decurg din acest document toate ap r rile
întemeiate pe contractul încheiat ini ial.

153
 ÎNTREB RI DE AUTOEVALUARE
Întreb rile care urmeaz v dau posibilitatea s verifica i modul în
care a i în eles materialul din aceast sec iune. Dup ce a i r spuns
la întreb ri, verifica i-v r spunsurile, comparându-le cu solu iile
de la sfâr it. Dac ave i neclarit i, revede i p r ile relevante.

1. Industria de asigur ri se împarte în 2 segmente. Care sunt acestea?

a. Asigur ri generale
b. Asigur ri de via
c. Asigur ri de bunuri

2. Cum se nume te o companie care încheie asigur ri?

3. Ce se poate asigura printr-un contract de asigurare de via ?

a. Bicicleta
b. S n tatea
c. Animalele

4. Ce este reasigurarea ?

5. Cum se nume te suma de bani pl tit c tre asigurator ?

6. Cum se nume te suma pl tit de asigurator c tre asigurat ?

7. Asigur rile de ma ini sunt de 2 feluri. Care sunt acestea ?

8. Ce companii de asigur ri cunoa te i? Minimum 2 exemple.

1.
2.

9. Care este considerat a fi primul tip de asigurare care a ap rut?

154
 R SPUNSURI

1. R spuns corect: a i b

2. R spuns: Asigurator sau Societate de asigurare

3. R spuns corect: b

4. R spuns: la modul simplist, reasigurarea este o asigurare pentru asigur tori

5. R spuns: prima de asigurare

6. R spuns: suma de asigurare

7. R spuns: RCA i CASCO

9. R spuns: Asigurarea maritim

155
 GLOSAR DE TERMENI

Accident Orice eveniment imprevizibil i neinten ionat, survenit independent

de voin a asiguratului, datorat unor cauze exterioare i care determin
producerea evenimentului asigurat;
Acoperire Protec ie prin asigurare;
Ac iuni ciclice Ac iuni de inute într-o industrie sensibil la ciclul de afaceri. Veniturile
generate de acestea, precum i pre ul ac iunilor se pot diminua dramatic
dac economia intr în declin, îns se pot majora semnificativ când
economia se dezvolt . Deoarece veniturile acestor companii tind s
fluctueze destul de mult, ac iunile ciclice sunt de obicei mai riscante i
mai volatile fa de blue chips sau ac iunile defensive. Printre industriile
ciclice se num r : industria auto, a o elului, a cuprului, a aluminiului,
produc toare de ma ini i cea imobiliar . Cel mai potrivit moment
pentru achizi ionarea acestor ac iuni este în timpul recesiunii, iar cel
pentru vânzare este când economia atinge vârful de cre tere;
Ac iuni de cre tere Ac iuni de inute într-o companie ale c rei venituri sunt de a teptat s
(growth stocks) creasc într-un ritm mai mare fa de rata medie de cre tere a pie ei. O
ac iune de cre tere nu genereaz de obicei dividend, întrucât compania,
în curs de dezvoltare, prefer s reinvesteasc profitul realizat. Cei ce
investesc în ac iuni de cre tere le aleg pe baza poten ialului acestora de a
genera o cre tere a capitalului, f r a miza pe ob inerea de dividende,
prin urmare ace tia se bazeaz mult pe succesul companiei de a genera
randamente ridicate ale investi iei ini iale. Companiile din domeniul IT
sunt exemple tipice de ac iuni de cre tere;
Ac iuni de venit Sunt achizi ionate de investitorii care urm resc s ob in venituri mai
(income stocks) mult din dividende decât din cre terea pre ului ac iunii. Companiile
care intr în aceast categorie au, de regul , oportunit i limitate de
cre tere i nu au nevoie de capital suplimentar, astfel încât activitatea
poate genera profit i respectiv dividende în mod constant, adesea în
cre tere i la un nivel mai mare decât media pie ei. Ac iunile de venit
pot apar ine oric rei industrii, dar de regul se g sesc printre
companiile care opereaz în sectoare precum energie, materii prime,
resurse naturale i institu ii financiare;
Ac iuni defensive Ac iuni ale companiilor care sunt relativ izolate de evolu ia ciclului
economic deoarece oamenii cump r produsele acestora atât în

156
 vremurile bune, cât i în cele rele. De obicei, aceste companii sunt
furnizori de utilit i sau vând produse alimentare, b uturi, produse
farmaceutice, produse la care consumatorii nu renun în timpul
recesiunilor;
Agent de asigurare Orice persoan fizic care ac ioneaz în numele unei companii de
asigurare sau a unui broker de asigurare, de care este legat printr-un
contract, în numele c reia vinde poli e de asigurare clien ilor. Agentul de
asigurare este pl tit de compania de asigurare sau de brokerul de
asigurare prin salariu i/sau comision din vânz ri. Acesta pune în
leg tur compania de asigurare cu consumatorii de produse de asigurare;
Analiza Una dintre cele dou metode utilizate în analiza titlurilor de valoare
fundamental pentru adoptarea deciziilor de investi ii (pentru cealalt metod , vezi
analiza tehnic ). Presupune demersul de determinare a valorii intrinseci
a companiei prin examinarea factorilor calitativi i cantitativi economici,
financiari, precum i a altor aspecte conexe. Analiza fundamental
încearc s studieze orice element care ar putea influen a valoarea titlului
de valoare, inclusiv factorii macroeconomici (ca de exemplu, economia
global i condi iile industriei) i factorii specifici companiei (precum
starea financiar i managementul);
Analiza tehnic Una dintre cele dou metode utilizate în vederea analizei titlurilor de
valoare i adopt rii deciziilor de investi ii (pentru cealalt metod , vezi
analiza fundamental ). Este o metod de evaluare a unui instrument
financiar prin studiul statisticilor generate de activitatea pe pia a de
capital, respectiv pre urile i volumele tranzac iilor. Analiza tehnic nu
încearc s m soare valoarea intrinsec a instrumentului de investi ii, ci
utilizeaz grafice i alte instrumente pentru a identifica evolu ia viitoare
i momentul oportun de cump rare sau vânzare a unui activ;
Aniversarea poli ei Fiecare aniversare a datei încheierii contractului de asigurare;
Anuitant Persoan desemnat de c tre contractantul unei asigur ri de via
pentru a primi anuit ile;

Anuitate Termen folosit în asigur rile de via care reprezint o serie de pl i

regulate, la un anumit interval de timp, efectuate de societatea de
asigurare, pe o anumit perioad determinat sau pe întreaga via a
asiguratului;
Asigurare Form de protec ie, pe baze contractuale, prin care o persoan fizic sau
juridic , numit asigurat, cedeaz anumite riscuri unei persoane juridice,
numit asigur tor, al turi de o sum de bani - prim de asigurare -
urmând ca, în situa ia producerii riscurilor respective, asigur torul s îl
desp gubeasc pe asigurat sau p gubit sau beneficiar;
Asigurat Persoana ale c rei bunuri, r spundere, via , integritate fizic sau
s n tate constituie obiectul contractului de asigurare;

157
Asigur tor Companie care preia riscurile de la asigurat, în baza contractului de
asigurare, oferind acestuia protec ia pentru riscurile incluse în contract;
Asigurare de via O protec ie pe care un asigurat o stabile te pentru familia sa în cazul
în care el sufer un accident sau în caz de deces, prin aceast protec ie
el asigurându-se c familia lui va primi un sprijin financiar în urma
evenimentului neprev zut;
ATM Automat bancar utilizat de c tre consumatori, prin intermediul unui
card, pentru diverse opera iuni (retragere de numerar, efectuare pl i,
informare privind situa ia contului, schimbare cod PIN etc.);
Banc Institu ie financiar a c rei activitate const în principal în atragerea
de depozite sau de alte fonduri de la public, acordarea de credite,
servicii de pl i, emiterea de garan ii i asumarea de angajamente,
tranzac ionarea în cont propriu i/sau pe cont propriu în condi iile
legii, emitere i administrare mijloace de plat etc., conform
autoriza iei acordate acesteia de c tre Banca Na ional a României;
Bear market Context al pie ei de capital caracterizat prin sc derea generalizat a
pre urilor. Se poate vorbi de pia „bearish” i când ne raport m la
evolu ia unei singure ac iuni care înregistreaz sc deri semnificative;
Beneficiar real Persoan fizic ce de ine sau controleaz în cele din urm clientul
i/sau persoana fizic în numele ori în interesul c ruia/c reia se
realizeaz , direct sau indirect, o tranzac ie sau o opera iune;
Beneficiarul Persoana c reia îi va fi pl tit indemniza ia (suma asigurat ), în
asigur rii momentul producerii unui eveniment asigurat. În cazul asigur rilor
generale, beneficiarul poate fi aceea i persoan cu contractantul
asigur rii, proprietarul bunului asigurat sau o ter persoan ; în cazul
asigur rilor de via , la producerea decesului asiguratului, beneficiarul
este persoana desemnat de asigurat i care va încasa de la asigur tor
suma asigurat ;
BET Primul indice bursier dezvoltat de BVB. Este indicele de referin al
pie ei de capital române ti. BET reflect evolu ia ac iunilor celor mai
lichide companii române ti listate pe pia a reglementat a BVB,
excluzând cele cinci societ i de investi ii financiare (SIF-uri). Este un
indice de pre ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Principalele
criterii de selec ie sunt lichiditatea ac iunilor i respectarea anumitor
cerin e privind transparen a, calitatea raport rilor i a comunic rii cu
investitorii;
Big-ticket Tranzac ii de leasing cu valori mari, implicând deseori i bunuri mai
pu in standard, flote de vehicule etc., ale c rui risc este gestionat
printr-o analiz specific focalizat ;
Biroul de Credit Institu ie care colecteaz , prelucreaz i furnizeaz informa ii b ncilor
i societ ilor financiare referitoare la comportamentul de plat al
consumatorilor care beneficiaz sau au beneficiat de credite;

158
Broker de asigurare a) Persoan juridic român , autorizat în condi iile prezentei legi,
care negociaz pentru clien ii s i, persoane fizice sau juridice,
asigura i ori poten iali asigura i, încheierea contractelor de asigurare
sau de reasigurare i acord asisten înainte i pe durata derul rii
contractelor ori în leg tur cu regularizarea daunelor, dup caz;
b) Un intermediar dintr-un stat membru, care desf oar activit i de
intermediere pe teritoriul României, conform dreptului de stabilire i
libert ii de a presta servicii;
Bull market Context al pie ei de capital caracterizat prin cre terea generalizat a
pre urilor. Se mai poate vorbi de pia a „bullish” i atunci când ne
raport m la evolu ia unei singure ac iuni care înregistreaz cre teri
semnificative;
Burs de valori Pia a organizat i reglementat unde instrumente financiare (ac iuni,
obliga iuni, certificate) sunt vândute i cump rate la pre uri determinate
de cerere i ofert . În principiu, bursele de valori sunt organizate pe dou
tipuri de pie e: pia a primar , unde companiile, guvernele,
municipalit ile i alte entit i pot ob ine capital prin oferta de
instrumente financiare în schimbul banilor investitorilor i pia a
secundar , unde investitorii pot vinde instrumentele financiare de inute
c tre al i investitori în schimbul banilor. Bursele de valori impun norme
stricte, cerin e de listare i reglement ri obligatorii pentru toate p r ile
implicate, emiten i i intermediari. Ini ial, tranzac iile erau încheiate în
sediul burselor, într-un spa iu special amenajat (trading floor), prin
strigarea ordinelor i instruc iunilor (numit open outcry system). În
cadrul burselor de valori moderne, tranzac iile sunt înregistrate
electronic;
Buy-back Conven ie între finan ator i furnizorul bunului finan at, pentru
r scumpararea acestuia, la finele sau pe parcursul contractului de
leasing, în cazul în care bunul ar fi returnat finan atorului;
Buy & hold Strategie pasiv de investire în care un investitor cump r ac iuni pe
(“cump r - i- care le p streaz pentru o perioad mai îndelungat de timp,
p streaz ”) independent de fluctua iile înregistrate de pia (cre teri sau
descre teri ale pre ului). Un investitor care se angajeaz într-o
strategie buy & hold selecteaz activ ac iunile, dar odat aflat în
posesia acestora, nu mai este preocupat de schimb rile de pre pe
termen scurt, a teptând ca activele respective s î i ating poten ialul;
Capitalizare bursier Valoarea de pia a tuturor ac iunilor, calculat prin înmul irea
pre ului pe o ac iune cu num rul de ac iuni emise. Capitalizarea
bursier a unei burse de valori reprezint suma capitaliz rilor tuturor
companiilor admise la tranzac ionare pe acea burs . Modificarea
pre ului ac iunii unei societ i listate în urma unei tranzac ii conduce
la modificarea capitaliz rii de pia a companiei respective i a
capitaliz rii totale a bursei;

159
Card de credit Instrument de plat ce permite posesorului s utilizeze linia de credit
aprobat de banc în limita unui plafon stabilit;
Card de debit Instrument de plat ce permite posesorului un mijloc de acces la
disponibilit ile din contul ata at cardului;
Câ tig/pierdere de Diferen a dintre pre ul de achizi ie a unui instrument financiar i
capital pre ul de vânzare. În scopuri fiscale, se determin câ tigul net anual,
prin însumarea tuturor câ tigurilor i pierderilor înregistrate din
opera iuni pe pia a de capital, la care, dac este pozitiv, se aplic un
comision pentru determinarea impozitului;
Centrala Riscului de Institu ie specializat în colectarea, stocarea i centralizarea informa iilor
Credit (CRC) privind expunerea fiec rei persoane declarante, comportamentul de plat
al consumatorilor care beneficiaz sau au beneficiat de credite, precum i
a informa iilor referitoare la fraudele cu carduri produse de c tre
posesori;
Cerere de asigurare Un formular tip rit de c tre compania de asigurare ce va fi completat
cu datele asiguratului sau beneficiarului i cu informa ii referitoare la
risc. Reprezint o declara ie de risc pe proprie r spundere i exprim
inten ia cump r rii unei asigur ri. La asigur rile de via , poart
denumirea de „cerere de asigurare”, iar la asigur rile non-via , se
nume te „declara ie de asigurare”;
Codebitor Persoana care particip sau nu cu venitul net la stabilirea venitului
(copl titor) total net luat în considerare pentru acordarea unui credit i care se
oblig împreun cu debitorul principal la plata tuturor obliga iilor
derivate din contract;
Comision Remunera ie (procentual sau fix ) perceput de o institu ie pentru
serviciile prestate;
Companii „blue Nume comun pentru cele mai tranzac ionate companii listate, cu un
chip” istoric excelent, cu o bun reputa ie, cu cre teri i randamente
favorabile. De obicei, sunt companii lider în industrie, cu evolu ie
general pozitiv a businessului;
Consumator Persoana fizic ce ac ioneaz în scopuri care se afl în afara activit ii
sale comerciale sau profesionale;
Cont curent Cont prin intermediul c ruia se pot face opera iuni curente de încas ri
i pl i;
Cont de economii Produs de economisire, remunerat cu o dobând , care ofer
posibilitatea de a retrage sau depune numerar în orice moment i care
se constituie pe o perioad nedeterminat ;
Contract cadru Contract de servicii de plat în baza c ruia se vor executa în viitor
opera iuni de plat ;

160
Contract (poli ) de Forma contractului de asigurare, document eliberat de asigur tor
asigurare pentru a confirma încheierea contractului de asigurare;
Contract de Angajamentul p r ilor în baza c ruia clientul se oblig s
economisire i economiseasc o sum reprezentând suma minim de economisire, iar
creditare în sistem banca de economisire i creditare în domeniul locativ se oblig , dac
colectiv pentru toate condi iile de repartizare a creditului sunt îndeplinite, s acorde
domeniul locativ un credit cu dobând fix destinat unor activit i în domeniul locativ,
care reprezint diferen a dintre suma total contractat i suma
economisit incluzând dobânzile i primele acordate clientului;
Contractantul Persoana care încheie contractul de asigurare i care este obligat s
asigur rii pl teasc prima de asigurare;

Conven ie de Conven ie între finan ator i furnizorul bunului finan at, pentru
participare la participarea într-o propor ie stabilit la acoperirea pierderilor generate
pierderi prin neexecutarea întocmai a contractului de leasing de c tre utilizator;

Costul total al Toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele i orice alt tip de
creditului costuri pe care trebuie s le suporte consumatorul în leg tur cu
contractul de credit i care sunt cunoscute de c tre banc , cu excep ia
taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente
contractului de credit, în special primele de asigurare sunt incluse dac
încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru ob inerea
creditului însu i, în concordan cu clauzele i condi iile prezentate;
Credit Opera iune reglementat printr-un contract prin care banca pune la
dispozi ia consumatorului o anumit sum de bani în schimbul unui
pre (dobânda), cu plata anumitor costuri men ionate în contract;
Credit de consum Orice alt credit în afara creditului pentru investi ii imobiliare
(exemple: credite de nevoi personale, auto, studii, servicii medicale
etc.); poate fi garantat sau negarantat;
Credit pentru Credit garantat cu ipotec imobiliar , acordat în scopul dobândirii ori
investi ii imobiliare men inerii drepturilor de proprietate asupra unui imobil sau în scopul
reabilit rii, moderniz rii, consolid rii ori extinderii unei construc ii
sau pentru viabilizarea unui teren sau în scopul refinan rii unui astfel
de credit;
Data de repartizare Data la care soldul economisit i creditul pentru domeniul locativ sunt
puse la dispozi ia clientului;
Daun Prejudiciu material cauzat asiguratului prin v t marea sau distrugerea
(pierdere, pagub ) bunurilor asigurate ca urmare a producerii unui eveniment/risc
acoperit prin contractul de asigurare;
Daun total O pierdere material suferit de obiectul asigurat ce poate fi pierdut,
distrus sau avariat în întregime sau într-o propor ie foarte mare, astfel
încât repara ia s devin total neeconomic . Ca urmare a producerii
unei daune totale, asiguratorul va pl ti în întregime suma asigurat ;

161
Debitare direct Serviciu ce presupune plata automat a anumitor sume dintr-un cont
curent conform unui acord prealabil încheiat între consumator i
banc (exemplu: pl i facturi utilit i, pl i prime de asigurare etc.);
Debitor Persoana care contracteaz un credit în nume propriu, particip cu
(împrumutat) venitul net la stabilirea venitului total net luat în considerare pentru
acordarea unui credit i care se oblig la îndeplinirea tuturor obliga iilor
derivate din contract;
Depozit bancar Sum de bani depus în cont bancar pe o perioad prestabilit
remunerat cu dobânda;
Depozitar Institu ie de credit din România autorizat de B.N.R. în conformitate
cu legisla ia bancar i înscris în Registrul public al A.S.F. sau
sucursal din România a unei institu ii de credit, autorizat într-un
stat membru avizate ca depozitar, ce asigur p strarea în condi ii de
siguran a tuturor activelor organismelor de plasament colectiv i un
control permanent, din punct de vedere al respect rii legalit ii,
asupra opera iunilor S.A.I. care ac ioneaz în numele O.P.C.V.M.
administrat;
Descoperit de cont Facilitate de creditare acordat consumatorilor care const în
(Overdraft) posibilitatea retragerii din cont a unei sume mai mari decât cea
existent , în limita unui plafon stabilit;
Desp gubire Compensare sau indemniza ie b neasc pl tit asiguratului de c tre
asigur tor, ca urmare a producerii unui risc inclus în asigurare;
DICI Document standardizat, de 2-3 pagini, întocmit de Societatea de
administrare a investi iilor (S.A.I.) pentru fiecare O.P.C.V.M. în parte,
într-un mod cât mai u or de în eles, ce con ine doar anumite informa ii
obligatorii (prev zute prin reglement ri specifice care impun i
respectarea unor norme stricte de redactare), necesare investitorilor
pentru ca ace tia s ia o decizie în deplin cuno tin de cauz , precum:
obiectivele i politica de investi ii a fondului, profilul de risc i
randament, comisioane, performan a anterioar , informa ii practice;
Distribuitor O entitate de tipul S.A.I., S.S.I.F., institu ie de credit (banc ) sau
broker de pensii private, c reia i-a fost delegat în baza unui contract
de distribu ie (fapt men ionat în prospectul de emisiune) activitatea de
distribu ie a titlurilor de participare la un fond de c tre S.A.I. care îl
administreaz . Distribuitorul asigur astfel suportul necesar unei
persoane fizice sau juridice interesate în a deveni investitor al
fondului i a realiza opera iuni de cump rare/r scump rare de titluri
de participare emise de fond.
Diversificare Strategie de reducere a riscului prin achizi ionarea mai multor tipuri
de instrumente financiare, din domenii diferite, astfel încât
performan a portofoliului s nu depind de evolu ia unui singur
instrument financiar;

162
Dividend Acea parte din profitul net înregistrat de o companie în anul precedent,
distribuit ac ionarilor conform hot rârii adun rii generale a ac ionarilor.
În România, dividendele pl tite de companiile tranzac ionate la Bursa de
Valori Bucure ti sunt pl tite prin intermediul Depozitarului Central;
Dobânda Suma de bani pe care consumatorul o încaseaz în cazul unor produse
de economisire/de cont curent sau pe care o pl te te în cazul unui
contract de credit, reprezentând pre ul banilor;
Dobânda anual Costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent
efectiv (DAE) anual din valoarea total a creditului, ce include costurile suportate de
consumator în cazul contract rii unui credit (dobânda i comisioane).
Dobânda anual serve te ca termen de compara ie între diversele
oferte de credit existente pe pia ;
Durata de leasing Perioada în care contractul de leasing produce efecte asupra p r ilor;
Durata de via Perioada r mas estimat , în care bunul poate fi utilizat economic de
economic unul sau mai multi utilizatori, în condi ii de exploatare i repara ii
(a bunului) normale, pentru scopul men ionat la semnarea contractului de leasing;

Economisire i Acceptarea de depozite de la clien i i acordarea acestora de credite

creditare în sistem cu dobând fix din sumele acumulate pentru activit i în domeniul
colectiv pentru locativ;
domeniul locativ
Emitent O companie care a emis instrumente financiare admise la tranzac ionare
pe o burs de valori. Se mai nume te i „companie listat ” sau
„companie cotat la burs ” atunci când titlurile emise sunt ac iunile
companiei;
EURIBOR Indice de referin verificabil ce reprezint ratele de dobânzi pentru
împrumuturile în EURO la care b ncile participante în zona monetar
UE î i acord reciproc împrumuturi;
Eveniment asigurat Eveniment la a c rui producere asigur torul este obligat s pl teasc
indemniza ia de asigurare (desp gubirea sau suma asigurat )
asiguratului sau beneficiarului asigur rii;
Extras de cont Document care prezint opera iunile efectuate într-un cont, într-o
anumit perioad ;

Finan are anticipat Creditul cu dobânda pie ei acordat clientului care nu a acumulat înc
suma minim de economisire stabilit de banca de economisire i
creditare în domeniul locativ prin contractul de economisire-creditare;
acest credit, la care se achit doar dobânda, se transform în credit cu
dobând fix în momentul îndeplinirii tuturor condi iilor de
repartizare prev zute în contractul de economisire-creditare;

163
Finan are Creditul cu dobânda pie ei acordat clientului care a acumulat suma
intermediar minim de economisire stabilit prin contractul de economisire-
creditare, dar nu îndepline te celelalte condi ii prev zute în contractul
de economisire-creditare; acest credit, la care se achit doar dobânda,
se transform în credit cu dobând fix în momentul îndeplinirii
tuturor condi iilor prev zute în contractul de economisire-creditare;
Finan are în baza Creditul cu dobând fix ob inut de c tre client în condi iile prev zute
contractului de în contractul de economisire-creditare;
economisire-
creditare
Finan ator/Locator Parte în tranzac ia de leasing financiar, proprietarul bunului finan at i
care pune la dispozi ia unei ter e p r i, bunul în vederea exploat rii, în
schimbul unor pl i periodice;
Fond deschis de Organism de plasament colectiv în valori mobiliare (fond de
investi ii investi ii), f r personalitate juridic , ale c rui unit i de fond fac
obiectul unei emisiuni i r scump r ri continue;

Fond de investi ii Fonduri de investi ii alternative (FIA) sunt definite la nivel european
alternative ca fiind toate fondurile de investi ii care nu sunt organisme de
plasament colectiv în valori mobiliare (non UCITS). Sunt incluse aici
fondurile speculative (hedge funds), fondurile de fonduri speculative
(funds of hedge funds), cele cu capital de risc (venture capital),
fonduri de capital privat (private equity funds) i fonduri imobiliare
(real estate funds). Titlurile de participare ale FIA sunt ac iuni sau
unit i de fond emise de FIA în func ie de forma juridic de
constituire a acestuia din urm - fie potrivit unui act constitutiv, fie
potrivit unui contract de societate. FIA sunt administrate de c tre
administratori de fonduri de investi ii alternative (AFIA) sau se pot
autoadministra;
Fond special Fond constituit de banca de economisire i creditare în domeniul
locativ în scopul garant rii func ion rii sistemului din punctul de
vedere al tehnicii de economisire i creditare în sistem colectiv pentru
domeniul locativ i al protej rii intereselor clien ilor;
Free-float Acea parte a capitalului social al unei companii care este distribuit
public i nu este „blocat ” în proprietatea unor ac ionari (de exemplu,
fondatorul sau familia sa, conducerea companiei, statul, ac ionari
strategici etc.). Reprezint acele ac iuni care pot fi tranzac ionate la burs
în orice moment. Pentru a fi admis pe pia a reglementat , o companie
trebuie s dispun de un free-float de cel pu in 25% sau de un num r
suficient de mare de ac iuni i o dispersie corespunz toare a acestora
pentru a asigura o tranzac ionare eficient a ac iunilor pe pia a de capital;
Furnizor Parte în tranzac ia de leasing, care furnizeaz (vinde) bunul c tre
finan ator;

164
Garant/Girant Proprietarul imobilului adus în garan ie sau persoana care garanteaz
creditul cu veniturile pe care le încaseaz sau cu alte bunuri;
Grad de îndatorare Raportul dintre totalul ratelor lunare aferente creditelor contractate i
venitul disponibil, exprimat sub form procentual ;
Grafic de Situa ia ratelor datorate, a termenelor i a condi iilor de plat aferente,
rambursare precum i a ramburs rii valorii totale a creditului, a pl ii dobânzilor
i a eventualelor costuri suplimentare;
IBAN Cod unic utilizat pe plan interna ional pentru a identifica contul unui
consumator deschis la banc ;
Indemniza ie de Suma pl tibil la apari ia evenimentului asigurat, sum ce se
asigurare încadreaz în valoarea sumei asigurate;
Indice bursier Reflect evolu ia pre urilor unui grup de ac iuni. Fluctua iile unui
indice reflect schimb rile a tept rilor pie ei cu privire la viitorul
profitabilit ii companiilor incluse în indice. Acest lucru este realizat
prin acordarea fiec rui titlu a unei ponderi în indice propor ionale cu
capitalizarea sa total sau cu capitalizarea free-float-ului. Cel mai
important este indicele format din ac iunile companiilor mari, lichide
dintr-o economie. În România, BET este indicele principal al Bursei
de Valori Bucure ti. Al i indici bursieri din România sunt: BET-TR,
BET-FI, BET-XT, BET-XT-TR, BET-NG, BET-BK i BET Plus;
Infla ie Cre terea generalizat a pre urilor bunurilor i serviciilor, înregistrat
într-o perioad de timp, de regul într-un an, care reduce puterea de
cump rare a banilor i sc derea simultan a puterii de cump rare a
monedei na ionale;
Interes asigurabil Element esen ial al contractului de asigurare i al celui de reasigurare,
pentru ca asigurarea s fie valabil . Rela ia dintre asigurat i obiectul
asigur rii trebuie s fie astfel încât asiguratul s beneficieze de
existen a obiectului asigur rii, s sufere de pierderea ori dauna sa sau
s aib o r spundere în raport cu el; în lipsa unui astfel de interes
financiar, asigurarea nu va fi valabil ;
Internet banking Serviciu bazat pe tehnologia Internet care permite consumatorului
accesul de la distan pentru realizarea de opera iuni bancare;
Invaliditate Incapacitatea permanent , par ial sau total a asiguratului de a presta
o activitate remunerat ca urmare a unei boli sau a unui accident;
Investitor Orice persoan care, pe cont propriu, cump r , de ine sau vinde
instrumente financiare;
Investitor Entit i care colecteaz bani pe care îi investesc în instrumente
institu ional financiare, propriet i imobiliare i alte active. Printre investitorii
institu ionali se num r : b ncile, companiile de asigurare, fondurile
de pensii, fondurile de hedging i fondurile mutuale;

165
Ipotec Garan ie real ce serve te la garantarea obliga iilor consumatorului
fa de banc printr-un bun mobil sau imobil, proprietatea garantului;
Leasing financiar O form de finan are în care utilizatorul poate achizi iona dreptul de a
utiliza bunul finan at pe majoritatea duratei de via economic a
bunului. Utilizatorul este responsabil pentru între inere, repara ii, taxe
i asigurare, precum i pentru rela ia direct cu furnizorul. Plata
ratelor în cadrul contractului permite finanta orului s recupereze
costul achizi iei plus dobânda;
Leasing opera ional O form de finan are în care utilizatorul achizi ioneaz dreptul de a
utiliza bunul finan at pe o perioad determinat , plata ratelor
permi ând finan atorului recuperarea par ial a costului de achizi ie;
Leasing full service Tranzac ie de leasing opera ional în care au fost incluse i servicii
aferente utiliz rii bunului finan at (ex. între inere i repara ii
autoturisme);
LIBOR Indice de referin verificabil, ce reprezint ratele de dobânzi pentru
împrumuturile acordate b ncilor pe pia a londonez , utilizat în
principal pentru creditele în USD, CHF;
Lichiditate M sura în care un activ sau instrument financiar pot fi achizi ionate
sau vândute rapid în pia f r a afecta pre ul activului/instrumentului
financiar respectiv. Lichiditatea unei pie e se refer la m sura în care
o pia ofer posibilitatea ca activele care se tranzac ioneaz în cadrul
acesteia s fie cump rate i vândute cu u urin , la pre uri relativ
stabile. Cash-ul este activul cu lichiditatea cea mai ridicat , pe când
activele imobiliare, operele de art i obiectele de colec ie sunt
caracterizate de un grad redus de lichiditate. Prin listarea la burs ,
ac iunile unei companii devin „lichide”;
Marja b ncii Parte component a dobânzii, ce se stabile te în valoare procentual
fix pe toat perioada derul rii contractului;
Master Lease O conven ie de leasing care permite utilizatorului trageri individuale, pe
scaden are de pl i separate, f r a renegocia contracte de leasing separate;
Maturitatea poli ei Momentul la care plata unei sume asigurate devine scadent , conform
unei poli e de asigurare, la încheierea termenului de valabilitate a
contractului de asigurare de via ;
Oferta public Când o companie nelistat emite noi ac iuni pe care le ofer
ini ial (initial public publicului spre cump rare sau unul sau mai mul i ac ionari fac o
offering, IPO) ofert pentru a vinde o parte din participa ia lor c tre public pentru
prima dat . Aceasta deschide calea pentru listarea la burs i
tranzac ionarea ac iunilor. Într-un IPO, veniturile merg la companie
sau c tre ac ionarii care vând, dup caz. O metod alternativ de a
deveni o companie listat , este plasamentul privat urmat de admiterea
la tranzac ionare;

166
OPCVM Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (O.P.C.V.M.)
sunt înfiin ate fie sub form de fonduri deschise de investi ii, pe baz
de contract civil, fie sub form de societ i de investi ii, prin act
constitutiv, având ca unic scop efectuarea de investi ii colective,
plasând resursele b ne ti în instrumente financiare lichide (definite
prin reglement ri specifice) i operând pe principiul diversific rii
riscului i administr rii pruden iale. Titlurile de participare (unit i de
fond sau ac iuni emise de O.P.C.V.M., în func ie de modul de
constituire al acestora) sunt, la cererea de in torilor, r scump rabile
continuu, direct sau indirect, din activele respectivelor organisme;
Ordin de plat Dispozi ie de plat folosit de consumator pentru transferul unei sume
de bani c tre un beneficiar;
Ordin de O ofert de a cump ra sau vinde un instrument tranzac ionabil cu o
tranzac ionare serie de condi ii ata ate acestuia cu privire la pre ul de executare (vezi
ordin la pia , ordin limit , ordin stop) i cu criterii specifice, ca de
exemplu instruc iuni privind termenul de expirare (vezi ordin Open,
ordin Day, ordin fill-or-kill);
Ordin deschis Un ordin de cump rare sau vânzare care r mâne valabil pân când
(open order) este executat sau este anulat de c tre client (durata de men inere a
unui ordin open în pia este de 60 de zile);
Ordin fill-or-kill Un ordin care necesit executarea imediat a întregii cantit i. Dac
acest ordin nu se poate executa, se anuleaz ;
Ordin la pia Ordin de cump rare sau vânzare f r pre , prin care un investitor î i
exprim inten ia de a cump ra sau vinde un instrument financiar la
pre ul de pia în vigoare, astfel fiind mult mai probabil s fie
realizat tranzac ia. Cât timp exist vânz tori i cump r tori dispu i
s tranzac ioneze, ordinele la pia sunt executate imediat. Prin
urmare, aceste ordine sunt folosite când certitudinea execut rii
ordinului reprezint o prioritate în fa a pre ului de executare;
Ordin limit Un ordin de cump rare sau vânzare a unui anumit volum de
instrumente financiare la un pre stabilit sau mai bun decât acesta. Un
ordin limit de cump rare poate fi executat la pre ul limit sau la un
pre mai sc zut fa de acesta, iar un ordin limit de vânzare poate fi
executat la pre ul limit sau la un pre mai ridicat. Nu este garantat c
un ordin limit se va executa;
Ordin stop (stop-loss) Un ordin de a cump ra sau vinde un titlu de valoare când pre ul ac iunii
atinge un anumit nivel, cunoscut sub denumirea de pre stop. Când
pre ul stop este atins, ordinul stop devine ordin la pia . În caz de
vânzare – ordinul de vânzare la un pre predeterminat, sub pre ul curent
de pe pia are ca scop minimizarea pierderilor, estimând c tendin a
pre ului este de sc dere. Se poate utiliza i pentru ordine de cump rare,
strategia fiind în principiu „cump r scump i vinde i mai scump”;
Ordin zi (day order) Un ordin de a cump ra sau vinde instrumente financiare valabil
numai pentru ziua curent i care expir la sfâr itul zilei;

167
Orizont de timp O perioad de timp pe parcursul c reia un investitor î i planific s
efectueze o investi ie sau s o p streze înainte de a o lichida.
Orizonturile de timp pornesc de la câteva secunde, în cazul unui
investitor a c rui strategie este de a efectua tranzac ii zilnic, pentru a
specula diferen ele de pre , i pot merge pân la decenii pentru un
investitor „buy-and-hold”. Nu exist un orizont de timp „corect” – el
depinde de obiectivele individuale ale investitorului;

Pensia Are la baz plata contribu iei de asigur ri sociale pe o perioad minim
de timp, expres prev zut de lege în raport de data na terii solicitantului;
Pensia administrat Partea de pensie care s-a mutat de la stat la un fond de pensii
privat administrat privat;
Perioada de plat a Perioada în timpul c reia se efectueaz plata primelor de asigurare;
primelor
Perioada de plat a Intervalul de timp ce debuteaz odat cu ultima zi a perioadei de plat
„rentelor” a primelor de asigurare aferente unui contract de asigur ri de via . În
acest interval se va efectua, conform prevederilor poli ei de asigurare,
plata sumei asigurate anuale;
Pia a de capital Locuri de tranzac ionare a instrumentelor financiare (ac iuni, obliga iuni
i altele). Pie ele de capital direc ioneaz capitalul disponibil (economiile
investitorilor de retail, fondurile administrate de investitori institu ionali)
c tre cei care au nevoie de acest capital, respectiv companii, guverne,
antreprenori sau de in tori de instrumente financiare care doresc s
le vând altor investitori. Pie ele de capital includ pie ele primare,
unde noi emisiuni de ac iuni i obliga iuni sunt vândute pentru
prima dat investitorilor (oferte primare) i pie ele secundare, unde se
tranzac ioneaz instrumente financiare existente;
Pia a primar Opera iunile prin care titlurile de valoare sunt oferite pentru prima dat
publicului. Pie ele primare creeaz noi titluri de valoare. Pe pie ele
primare, guvernele i companiile atrag bani prin vânzarea titlurilor de
participare nou emise, precum ac iuni i obliga iuni, c tre cump r tori;
Pia a principal / O „pia reglementat ”, la standarde europene, unde se tranzac ioneaz
pia a reglementat instrumentele financiare admise la tranzac ionare pe aceast pia , cum
ar fi ac iuni i drepturi, obliga iuni (corporative, municipale i titluri de
stat), produse structurate i ETF-uri emise de entit i din România sau
din alte ri. Aprobarea admiterii la tranzac ionare pe pia a
reglementat a ac iunilor unei companii este condi ionat de
îndeplinirea unor condi ii minime cu privire la dimensiunea, vechimea
i free-float-ul emitentului. Bursa de Valori Bucure ti opereaz i o alt
pia , numit pia a AERO;

168
Pia a secundar Opera iunile de vânzare i cump rare a titlurilor de valoare deja
emise. Majoritatea tranzac iilor din pia a de capital se desf oar în
pia a secundar , între de in torii de instrumente financiare care doresc
s le vând i investitorii care sunt interesa i s cumpere;
PIN – Personal Cod personal de identificare al posesorului de card;
Identification Number

Plafon de garantare a Nivel maxim garantat de stat per deponent garantat i per banc . În
depozitelor la b nci prezent, acesta este de 100.000 de euro în echivalent lei;
Poli a de asigurare Documentul eliberat de asigur tor pentru a confirma încheierea unui
contract de asigurare;

Portofoliu Totalitatea activelor de inute în contul de investi ii de c tre un

investitor; o parte a afacerilor unui asigurator sau reasigurator. De
exemplu: afacerile în domeniul asigur rilor împotriva incendiului
constituie portofoliul de incendiu al unui asigur tor sau reasigur tor;
POS Dispozitiv ce permite, prin mijloace electronice, preluarea, stocarea i
transmiterea de informa ii privind plata prin card;
Prima de asigurare Prima de bani pl tit de contractantul asigur rii c tre asigur tor în
conformitate cu prevederile contractului de asigurare;

Prima de stat Subven ie acordat de Statul Român în vederea stimul rii activit ii
de economisire pentru investi ii în domeniul locativ. Conform legii,
fiecare client, persoan fizic cu cet enia român i cu domiciliul
stabil în România beneficiaz de o prim de stat pentru depunerile
anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare.
Prima de stat se stabile te la 25% din suma economisit în anul
respectiv i nu poate dep i echivalentul în lei a 250 euro, calculat la
rata de schimb leu/euro comunicat de Banca Na ional a României
pentru ultima zi lucr toare a anului de economisire;
Prima e alonat Prima de asigurare pl tibil la datele specificate în poli a de asigurare
de-a lungul perioadei contractuale;
Program Vendor Conven ie încheiat cu furnizori de bunuri finan abile, prin care
finan atorul pune la dispozi ia clien ilor finan ri în leasing pentru
achizi ia bunurilor produse/importate de furnizor;
Prospect Documentul care descrie în detaliu o ofert public de vânzare de
instrumente financiare. De asemenea, admiterea instrumentelor
financiare pe o pia reglementat se realizeaz în baza unui prospect
de admitere. Dac admiterea a fost precedat de un IPO, prospectul
pentru ofert ine loc i de prospect de admitere. Prospectul
furnizeaz informa ii detaliate în leg tur cu emitentul, instrumentele
financiare emise i riscurile poten iale. Este important s se citeasc
atent prospectul pentru a analiza investi ia propus ;

169
Prospect de emisiune În contextul activit ii de administrare de investi ii, Prospectul de
al fondului emisiune este un document complex, conceput de c tre SAI, care descrie
detaliat caracteristicile unui fond de investi ii administrat i
reglementeaz func ionarea acestuia. Acesta con ine în principal
informa ii cu privire la: societatea de administrare a fondului, depozitarul
acestuia, obiectivele lui, profilul investitorului c ruia se adreseaz
fondul, precum i durata minim recomandat a investi iilor, regulile de
evaluare a activelor fondului, factorii de risc derivând din politica de
investi ii a fondului, comisioane suportate de fond/investitori etc.
Prospectul de emisiune al fondului i orice modific ri ale acestuia se
supun autoriz rii de c tre Autoritatea de Supraveghere Financiar (cele
înregistrate în România), opera iune prin care se certific respectarea
prevederilor legale în vigoare i nu implic în nici un fel aprobarea sau
evaluarea de c tre aceasta a calit ii plasamentului în titlurile de
participare emise de respectivul fond.
Rambursare Orice plat efectuat în vederea restituirii creditului;
Randament Câ tigul unei investi ii exprimat procentual;
Randament total Unitatea de m sur a performan ei investi iilor, compus din dou
elemente: orice modificare a pre ului ac iunilor i dividendele sau alte
distribu ii pl tite ac ionarilor în perioada analizat . În cazul fondurilor
mutuale, randamentul total presupune c dividendele i distribu iile
de câ tiguri de capital sunt reinvestite în fond;
Rapoarte periodice Exist trei tipuri de rapoarte periodice pe care o companie listat pe pia a
reglementat are obliga ia s le fac publice: anuale, semestriale i
trimestriale. Pentru companiile listate pe AeRO sunt obligatorii
rapoartele anuale i semestriale. Rapoartele anuale trebuie publicate în
cel mult 120 de zile de la încheierea exerci iului financiar, iar acestea
trebuie s includ : situa iile financiare anuale (inclusiv bilan ul, contul de
profit i pierdere etc.), precum i notele aferente situa iilor financiare,
raportul Consiliului de Administra ie, raportul auditorului financiar.
Rapoartele semestriale trebuie publicate în cel mult 45 de zile pentru
pia a reglementat i respectiv dou luni pentru AeRO de la încheierea
semestrului i trebuie s includ : bilan ul, contul de profit i pierdere,
precum i raportul Consiliului de Administra ie. Rapoartele trimestriale
pentru trimestrul 1 i 3 trebuie publicate, de asemenea, în termen de 45
de zile de la încheierea perioadei de raportare. Situa iile financiare
semestriale i trimestriale nu trebuie s fie auditate;
Raport curent Rapoartele cu privire la principalele evenimente care au ap rut în
activitatea emitentului, sau care este foarte probabil s apar i care ar
putea conduce la modific ri ale pre ului instrumentului financiar.
Emitentul are obliga ia de a publica un raport curent f r întârziere,
dar nu mai târziu de 24 de ore de la apari ia evenimentului relevant
sau de la data la care emitentul are cuno tin de informa ia relevant ;

170
Raport individual Raportul dintre aportul b nesc al clientului, calculat pentru fiecare
între client i banca contract de economisire-creditare i aportul b nesc al b ncii de
de economisire i economii pentru domeniul locativ, pe care clientul îl ob ine prin
creditare în derularea creditului;
domeniul locativ
Rata de leasing Suma pl tit de utilizator periodic, în schimbul dreptului de utilizare a
bunului finan at;
Rata dobânzii de Rata dobânzii utilizat pentru principalele opera iuni de pia
referin a BNR monetar ale BNR;
Rata dobânzii fixe la Rata dobânzii ce r mâne nemodificat pe perioada creditului sau pe
credite anumite intervale de timp determinate conform contractului;
Rata dobânzii Rata anual a dobânzii exprimat procentual, compus din indicele de
variabile la credite referin de tipul ROBOR/EURIBOR/LIBOR i marja fix a b ncii;
Rate în trepte, în Descrie situa ia în care valoarea ratelor de leasing difer pe parcursul
cadrul unui contract contractului de leasing, de la o perioad la alta, în func ie de nevoile
de leasing utilizatorului;
Rent Sum lunar pe care asiguratorul se oblig s o pl teasc asiguratului,
pe toat durata vie ii;
Risc Elementul esen ial al asigur rii; utilizat în asigur ri în mai multe
sensuri, în leg tur cu obiectul asigur rii; incertitudinea producerii
unui eveniment; probabilitatea de daun ; pericolul împotriva c ruia
este asigurat; pericol, primejdie generator de pierdere;
Riscul tehnic aferent Riscul finan atorului de a genera pierderi financiare în cazul în care
leasingului prin vânzarea bunurilor finan ate returnate de (reposedate de la)
utilizator nu se recupereaz soldul creditului. Se datoreaz sc derii
mai rapide a valorii de pia a bunurilor finan ate, în compara ie cu
amortizarea creditului.
ROBOR Indice de referin verificabil reprezentând rata medie a dobânzii
pentru creditele în lei acordate pe pia a interbancar na ional ;
SAI o persoan juridic , constituit sub forma unei societ i pe ac iuni, care
(Societatea de func ioneaz exclusiv în baza unei autoriza ii emise de c tre autoritatea
Administrare a na ional a pie ei de capital (în România, Autoritatea de Supraveghere
Investi iilor) Financiar ) i reprezint entitatea care administreaz unul sau mai multe
fonduri de investi ii. Aceasta poate desf ura i alte activit i autorizate,
cum ar fi administrarea pe baza discre ionar , conform mandatelor date
de investitori, dac aceste portofolii includ unul sau mai multe
instrumente financiare, la care se pot ad uga anumite servicii conexe
(consultan a de investi ii privind instrumentele financiare, de exemplu);
Scaden a Data la care consumatorul sau finan atorul trebuie s - i respecte
obliga ia de plat conform contractului; data la care este planificat
plata unei prime de asigurare;

171
Sistemul public de Statul colecteaz contribu ii sociale de pensii de la salaria i i le
pensii pl te te imediat, sub form de pensii, c tre pensionarii actuali;
Small-ticket Tranzac ii de leasing cu valori reduse (în general pân în 100.000 euro),
implicând bunuri relativ standard (gen vehicule, echipamente industriale
mici etc.) ale c rui risc este în general gestionat prin dispersie;
Societate de servicii O companie a c rei obiect de activitate o reprezint intermedierea
de investi ii financiar (firma de brokeraj sau broker), autorizat de Autoritatea de
financiare (SSIF) Supraveghere Financiar , care se comport ca un agent, ai c rei
angaja i, brokerii, execut ordine de cump rare sau vânzare în numele
clien ilor lor. Unele SSIF pot, de asemenea, tranzac iona pe cont
propriu. O firm de brokeraj percepe un comision pentru serviciile
oferite i trebuie s fie membru înregistrat al bursei de valori unde
sunt tranzac ionate instrumente financiare. Firmele de brokeraj,
suplimentar fa de intermedierea tranzac iilor de vânzare i
cump rare, pot s ofere i alte servicii de consultan , recomand ri de
investi ii, acordarea de credite pentru investi ii i altele;
Solvabilitate Capacitatea unei persoane sau a unei companii de a- i pl ti datoriile
la scaden a acestora;
Spread Diferen a între cel mai mare pre de cump rare i cel mai mic pre de
vânzare pentru un instrument financiar, la un moment dat. Cu cât o
ac iune este mai lichid , mai intens tranzac ionat pe pia , cu atât
acesta tinde s fie mai mic;
Structura de leasing Termen prin care se descrie ansamblul parametrilor principali (avans,
profil rate, valoare rezidual , durat etc.) caracteristici pentru un
contract de leasing;
Sub-lease Tranzac ie în care bunul este subînchiriat de c tre utilizator unei ter e
p r i în condi iile în care contractul de leasing ini ial r mâne în
vigoare; aceast opera iune poate fi încheiat numai pe durata
contractului de leasing i numai cu acordul prealabil al finan atorului,
dac în contractul de leasing nu se prevede altfel;
Sum asigurat Sum stabilit în contractul de asigurare, pl tibil în conformitate cu
prevederile contractului de asigurare în cazul producerii evenimentului
asigurat;
T+2 O prescurtare pentru „Data tranzac iei + 2 zile” i se refer la data de
decontare pentru tranzac iile cu instrumente financiare. Practic, dureaz
dou zile lucr toare de la cump rarea (sau vânzarea) unor ac iuni pân
când acestea apar în contul de brokeraj al cump r torului, iar banii
pl ti i de cump r tor (contravaloarea ac iunilor tranzac ionate) apar în
contul vânz torului. Totu i, este important de tiut c , de i ac iunile
respective vor ap rea în contul cump r torului dup dou zile
lucr toare, cump r torul le poate vinde imediat f r a fi necesar s
a tepte. Pe de alt parte, pentru a beneficia de dividend sau de alte
drepturi asociate ac iunilor, cump r torul trebuie s le cumpere cu cel

172
 pu in dou zile lucr toare înaintea datei de înregistrare corespunz toare
stabilirii listei de in torilor care au dreptul la dividende sau la un alt
drept asociat.
T+2 este un ciclu de decontare aplicabil în România i în U.E..
Depozitarul Central este institu ia care asigur compensarea i
decontarea tranzac iilor cu instrumente financiare tranzac ionate la
Bursa de Valori Bucure ti;
Timp de a teptare Perioada cuprins între data încheierii contractului de economisire-
creditare i data la care contractul clientului este repartizat;
Toleran a la risc Gradul de risc pe care un individ i-l poate permite sau cu care este
confortabil atunci când investe te. În termeni simpli, cu cât este mai
mare poten ialul de câ tig dintr-o investi ie, cu atât mai mare este i
riscul c valoarea investi iei s-ar putea diminua. Înainte de a începe s
tranzac ionezi la burs , brokerul î i va solicita s completezi un
chestionar pentru a determina toleran a ta la risc i profilul de investitor;
Tripla op iune în Drept acordat utilizatorului prin contractul de leasing financiar de a
leasing opta la finele contractului, fie pentru cump rarea bunului finan at, fie
pentru prelungirea contractului, fie pentru returnarea bunului finan at;
Valoare de În cazul asigur rilor de via reprezint suma pe care compania de
r scump rare asigurare este obligat s o pl teasc în cazul încet rii contractului de
asigurare, conform prevederilor acestuia; un procent din rezerva
matematic i din participarea la profit;
Valoare rezidual în Suma pl tit de utilizator la terminarea contractului, de obicei, o dat
contractul de leasing cu ultima rat de leasing, în cazul în care acesta î i exercit op iunea
de cump rare a bunului;
Valoarea total Suma compus din valoarea total a creditului i costul total al
pl tibil de c tre creditului;
consumator
Valoarea total a Sumele totale puse la dispozi ie consumatorului în baza unui contract
creditului de credit;
Volatilitate În pia a de capital, termenul se refer la varia ii mari i bru te ale
pre ului unui instrument financiar;
VUAN se ob ine prin împ r irea activului net la num rul de unit i de fond
(Valoarea unitar a aflate în circula ie (emise de c tre fond de-a lungul existen ei sale i
activului net) înc ner scump rate). Activul fondului („averea” sa) la un anumit
moment în timp se calculeaz prin evaluarea - în baza unor stricte
reglement ri unitare - i însumarea tuturor activelor de inute la acel
moment de fond. Activut net se ob ine prin sc derea din activul
fondului a obliga iilor (cheltuielilor) fondului. VUAN se calculeaz
atât de c tre administratorul fondului (SAI) cât i, în mod independent,
de c tre Depozitarul acestuia, cel din urm având obliga ia de a
certifica de fiecare dat corectitudinea valorii calculate de SAI.

173
 RESURSE WEB CU INFORMA II FINANCIARE

www.bnr.ro
www.arb.ro
www.educatiefinanciara.info
www.ibr-rbi.ro
www.fgdb.ro
www.bvb.ro
www.aaf.ro
www.depozitarulcentral.ro
www.fluentinfinante.ro
www.alb-leasing.ro
www.csalb.ro
www.apapr.ro
www.unsar.ro
www.anpc.gov.ro
www.finzoom.ro

174