Specificul dimensiunilor educaţiei în preşcolaritate
– educaţia moral-civică şi religioasă -
- Referat comisie motodica -
Prof. Inv.Prescolar - Udrica Cristina-Madalina
Gradinita cu program prelungit „Piticot”
Educaţia religioasă constituie o latură aparte a educaţiei care presupune o mare
responsabilitate deoarece se lucrează cu sufletele copiilor. Astfel, educaţia moral-religioasă trebuie începută încă din familie. Părinţii trebuie să supravegheze şi să corecteze dobândirea primelor componente religioase. Contează însă calitatea acestor componente pe care se va clădi viitorul edificiu. Educaţia religioasă se continuă apoi, potrivit nivelului de înţelegere al copilului în grădiniţă, în şcoală, pentru a se forma în sufletul acestuia impresii, deprinderi de conduită şi sentimente cu ajutorul cărora să devină o adevărată persoană deschisă comunicării cu Dumnezeu şi cu semenii. Educaţia religioasă contribuie în mare măsură la educaţia moral-civică a copilului. Acordăm o atenţie deosebită dezvoltării morale ştiind faptul că de calitatea deprinderilor formate în copilărie, depinde calitatea viitorului adult. În munca de educaţie morală a copilului, importantă este afectivitatea lui, caracteristică care stă la baza trezirii emoţiilor şi educării sentimentelor morale, a formării conduitei morale. În activitatea didactică desfăşurată cu preşcolarii am urmărit să scot în evidenţă importanţa pe care o are educaţia moral-civică şi religioasă. Aceasta poate începe încă de la grupa mică, se continuă pe tot parcursul preşcolarităţii, apoi la şcoală. Educaţia morală nu poate fi redusă doar la cunoaştere. Mulţi oameni conosc regulile şi normele morale, dar nu le respectă, trebuie să avem în vedere şi latura afectivă a educaţiei morale, să apelăm şi la sentimentele copiilor, la stările lor emoţionale. În activitatea desfăşurată, am pornit de la concret şi anume de la faptele bune ale copiilor sau mai puţin bune, pe care le-am analizat împreună, apelănd întotdeauna la toleranţă şi iubirea aproapelui. Pentru a înţelege mai bine puterea nevăzută a lui Dumnezeu, binefacerile Lui asupra naturii şi a omului, le-am prezentat copiilor lectura ,,Fiţi buni cu vieţuitoarele”, prin intermediul căreia copiii află că toate vieţuitoarele sunt create de Dumnezeu şi că ei trebuie să le hrănească, să le iubească şi să nu le chinuie. Din lectura „Să iubim florile şi natura” copiii află că Dumnezeu face ca toată natura să crească, să înflorească, să rodească, iar creştinii trebuie să-o ocrotească. După ascultarea lecturii ”Să ne iubim unii pe alţii” copiii au fost profund emoţionaţi, s-au bucurat că puii rândunicii au scăpat cu viaţă şi au acuzat fapta rea a lui Radu. Concomitent le-am explicat ce înseamnă să facem fapte bune, de ce nu trebuie să facem fapte rele şi cum se pot îndrepta acestea. În vedera formării conduitei moral-civice faţă de natura înconjurătoare, i-am învăţat pe copii poezia ,,Ochiul lui Dumnezeu” . Încă de la grupa mică i-am obişnuit să spună rugăciunea ,, Doamne,Doamne, Ceresc Tată”, înainte de masă. Astfel, acum, la grupa mare, după ce se aşează la rând pentru a pleca în sala de mese, toţi, cu palmele faţă în faţă şi cu ochii la icoană, spun rugăciunea pe un ton potrivit, clar, în aşa fel înât să simtă că rurăciunea este adresată lui D-zeu, care ne apără şi ne iubeşte pe toţi. I-am învăţat să-şi facă în mod corect semnul sfintei cruci, cu împreunarea celor trei degete, care semnifică Sfănta Treime precum şi atitudinea serioasă pe care trebuie să o aibă când se închină. În scopul formării la preşcolari a unor deprinderi moral - religioase, a cunoaşterii şi respectării de către aceştia a unor reguli de comportament religios, am desfăşurat vizite la biserică unde aceştia au observat atmosfera de pioşenie, comportamentul oamenilor care vin în linişte, se închină, sărută icoanele, spun rugăciuni. În preajma sărbătorii Învierii Domnului am mers cu ei la biserică unde au mărturisit preotului greşelile făcute. Acesta le-a dat poveţe, sfaturi, cum să fie mai buni, mai cumimţi, să asulte de părinţii şi educatorii, să facă fapte bune şi să-şi spună rugăciunea dimineaţa şi seara. Au trecut apoi cu lumânarea aprinsă prin faţa altarului şi au primit sfănta împărtăşanie. De asemenea cu ocazia Inălţării Domnului am fost la biserica din Cimitirul Lazaret unde am cinstit eroii care au murit în războaie pentru ca noi să avem un trai mai bun. Am organizat împreună cu copiii excursii la biserici si manastiri unde aceştia au aflat din discuţiile cu maicile şi cu preoţii despre viaţa din mănăstire, despre faptele lor bune, despre cum îi ajută pe cei săraci, servindu-i cu o mâncare caldă. Prin toate activităţile cu conţinut religios am urmărit formarea la preşcolari a calităţilor unui bun creştin.
BIBLIOGRAFIE
Momanu Mariana – Introducere în educaţia religioasă, Iaşi, Editura ,,Polirom”, 2002
Cucoş Constantin – Educaţia religioasă. Conţinut şi forme de realizare, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996