Sunteți pe pagina 1din 3

Specificul dimensiunilor educaţiei în preşcolaritate

– educaţia moral-civică şi religioasă -


- Referat comisie motodica -

Prof. Inv.Prescolar - Udrica Cristina-Madalina


Gradinita cu program prelungit „Piticot”

Educaţia religioasă constituie o latură aparte a educaţiei care presupune o mare


responsabilitate deoarece se lucrează cu sufletele copiilor.
Astfel, educaţia moral-religioasă trebuie începută încă din familie. Părinţii trebuie să
supravegheze şi să corecteze dobândirea primelor componente religioase. Contează însă calitatea
acestor componente pe care se va clădi viitorul edificiu.
Educaţia religioasă se continuă apoi, potrivit nivelului de înţelegere al copilului în
grădiniţă, în şcoală, pentru a se forma în sufletul acestuia impresii, deprinderi de conduită şi
sentimente cu ajutorul cărora să devină o adevărată persoană deschisă comunicării cu Dumnezeu
şi cu semenii.
Educaţia religioasă contribuie în mare măsură la educaţia moral-civică a copilului.
Acordăm o atenţie deosebită dezvoltării morale ştiind faptul că de calitatea deprinderilor formate
în copilărie, depinde calitatea viitorului adult.
În munca de educaţie morală a copilului, importantă este afectivitatea lui, caracteristică
care stă la baza trezirii emoţiilor şi educării sentimentelor morale, a formării conduitei morale.
În activitatea didactică desfăşurată cu preşcolarii am urmărit să scot în evidenţă
importanţa pe care o are educaţia moral-civică şi religioasă. Aceasta poate începe încă de la
grupa mică, se continuă pe tot parcursul preşcolarităţii, apoi la şcoală.
Educaţia morală nu poate fi redusă doar la cunoaştere. Mulţi oameni conosc regulile şi
normele morale, dar nu le respectă, trebuie să avem în vedere şi latura afectivă a educaţiei
morale, să apelăm şi la sentimentele copiilor, la stările lor emoţionale.
În activitatea desfăşurată, am pornit de la concret şi anume de la faptele bune ale copiilor
sau mai puţin bune, pe care le-am analizat împreună, apelănd întotdeauna la toleranţă şi iubirea
aproapelui.
Pentru a înţelege mai bine puterea nevăzută a lui Dumnezeu, binefacerile Lui asupra
naturii şi a omului, le-am prezentat copiilor lectura ,,Fiţi buni cu vieţuitoarele”, prin intermediul
căreia copiii află că toate vieţuitoarele sunt create de Dumnezeu şi că ei trebuie să le hrănească,
să le iubească şi să nu le chinuie. Din lectura „Să iubim florile şi natura” copiii află că Dumnezeu
face ca toată natura să crească, să înflorească, să rodească, iar creştinii trebuie să-o ocrotească.
După ascultarea lecturii ”Să ne iubim unii pe alţii” copiii au fost profund emoţionaţi, s-au
bucurat că puii rândunicii au scăpat cu viaţă şi au acuzat fapta rea a lui Radu.
Concomitent le-am explicat ce înseamnă să facem fapte bune, de ce nu trebuie să facem
fapte rele şi cum se pot îndrepta acestea. În vedera formării conduitei moral-civice faţă de natura
înconjurătoare, i-am învăţat pe copii poezia ,,Ochiul lui Dumnezeu” .
Încă de la grupa mică i-am obişnuit să spună rugăciunea ,, Doamne,Doamne, Ceresc
Tată”, înainte de masă. Astfel, acum, la grupa mare, după ce se aşează la rând pentru a pleca în
sala de mese, toţi, cu palmele faţă în faţă şi cu ochii la icoană, spun rugăciunea pe un ton potrivit,
clar, în aşa fel înât să simtă că rurăciunea este adresată lui D-zeu, care ne apără şi ne iubeşte pe
toţi. I-am învăţat să-şi facă în mod corect semnul sfintei cruci, cu împreunarea celor trei degete,
care semnifică Sfănta Treime precum şi atitudinea serioasă pe care trebuie să o aibă când se
închină.
În scopul formării la preşcolari a unor deprinderi moral - religioase, a cunoaşterii şi
respectării de către aceştia a unor reguli de comportament religios, am desfăşurat vizite la
biserică unde aceştia au observat atmosfera de pioşenie, comportamentul oamenilor care vin în
linişte, se închină, sărută icoanele, spun rugăciuni.
În preajma sărbătorii Învierii Domnului am mers cu ei la biserică unde au mărturisit
preotului greşelile făcute. Acesta le-a dat poveţe, sfaturi, cum să fie mai buni, mai cumimţi, să
asulte de părinţii şi educatorii, să facă fapte bune şi să-şi spună rugăciunea dimineaţa şi seara. Au
trecut apoi cu lumânarea aprinsă prin faţa altarului şi au primit sfănta împărtăşanie. De
asemenea cu ocazia Inălţării Domnului am fost la biserica din Cimitirul Lazaret unde am cinstit
eroii care au murit în războaie pentru ca noi să avem un trai mai bun.
Am organizat împreună cu copiii excursii la biserici si manastiri unde aceştia au aflat din
discuţiile cu maicile şi cu preoţii despre viaţa din mănăstire, despre faptele lor bune, despre cum
îi ajută pe cei săraci, servindu-i cu o mâncare caldă.
Prin toate activităţile cu conţinut religios am urmărit formarea la preşcolari a calităţilor
unui bun creştin.

BIBLIOGRAFIE

Momanu Mariana – Introducere în educaţia religioasă, Iaşi, Editura ,,Polirom”, 2002


Cucoş Constantin – Educaţia religioasă. Conţinut şi forme de realizare, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996

S-ar putea să vă placă și