Lucrare de disertație

Managementul proiectelor în construcții An

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Studii universitare de MASTER

Specializarea: Managementul proiectelor în construcții

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonare științifică:
S.L.dr.ing.Ana-Maria Ganea

Masterand:

București
2020
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Studii universitare de MASTER

Specializarea: Managementul proiectelor în construcții

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INTEGRAT

CALITATE-MEDIU-SSM
LA O FIRMĂ DE CONSTRUCȚII

Coordonare științifică:
S.L.dr.ing.Ana-Maria Ganea

Masterand:

București
2020
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

Rezumat

Prezenta lucrare analizează compunerea sistemului integrat – calitate, mediu, securitate și

sănătate în muncă.
Lucrarea este structurată pe 5 capitole, după cum urmează
Primul capitol cuprinde prezentarea teoriei a ceea ce cuprinde implementarea unui sistem
integrat, calitate, mediu, securitate și sănătate în muncă.
Al doilea capitol prezintă partea legislativă a ceea ce cuprinde sistemul integrat.
Capitolul al treilea prezintă avantajele și dezavantajele sistemului integrat.
Al patrulea capitol este format dintr-un studiu de caz, creat în urma discuției avute cu
administratorul unei firme de execuție civilă și industrială, pe tema sistemului integrat din
cadrul firmei, răspunzând detaliat pentru fiecare segment în parte, calitate, mediu,
securitate și sănătate în muncă.
Capitolul al cincelea cuprinde concluziile avute în urma studiului de caz și a lucrării în sine.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

CUPRINS
Introducere................................................................................................
Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE
1.1 Calitate.................................................................................................
1.2 Mediu....................................................................................................
1.3 Securitate și sănătate în muncă........................................................
Capitolul 2. CADRUL LEGISLATIV
2.1 Calitate.................................................................................................
2.1.1 Date generale...................................................................................
2.1.2 Cerințe impuse.................................................................................
2.1.3 Factorii implicați..............................................................................
2.2 Mediu....................................................................................................
2.2.1 Date generale....................................................................................
2.2.2 Cerințe impuse.................................................................................
2.3 Securitate și sănătate în muncă........................................................
2.3.1 Date generale...................................................................................
2.3.2 Cerințe impuse.................................................................................
2.3.3 Document reprezentativ..................................................................
2.4 Organizarea de șantier.......................................................................
2.5 Montare-demontare schele-esafodaje..............................................
2.6 Montare confecții metalice.................................................................
2.7 Lucrări de sudură................................................................................
2.8 Lucrări de zidărie................................................................................
Capitolul 3. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE SISTEMULUI INTEGRAT
3.1 Avantaje ale integrării sistemelor integrate de management calitate-mediu
sănătate şi securitate în muncă
3.2 Dezavantaje ale integrării sistemelor integrate de management calitate-mediu
sănătate şi securitate în muncă.....................................................
Capitolul 4. STUDIU DE CAZ........................................................................
Capitolul 5. CONCLUZII.................................. ..............................................
BIBLIOGRAFIE............................................................................................
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

INTRODUCERE

Un sistem integrat de management reprezintă o abordare managerială logică şi

sistematică, ceea ce permite decizii strategice şi operaţionale optime, care iau în
considerare toate aspectele esenţiale ce conduc la funcţionarea eficientă a unei organizaţii,
atât din punct de vedere al calităţii cât şi al mediului şi sănătăţii şi securităţii în muncă.
Pentru a oferi unei organizaţii elementele necesare unei alegeri cât mai potrivite a
modalităţilor de implementare a celor trei sisteme de management, sunt prezentate succint
în continuare oportunităţile, instrumentele, avantajele şi dezavantajele sistemelor de
management calitate-mediu-sănătate şi securitate în muncă.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE

1.1 Calitate
Calitatea este un concept care se utilizează în domeniile vieții economice și sociale,
însă care prezintă un caracter subiectiv și care are semnificații particulare pentru
domenii sectoare, funcțiuni sau obiecte specifice. Calitatea este un termen general,
aplicabil la cele mai diferite trăsături sau caracteristici, fie individuale, fie generice și a
fost definită în diferite moduri de către diverși experți sau consultanți în calitate, care îi
atribuie deci acestui termen semnificații diferite.
In marketing, problemele calității sunt concentrate pe factorii determinanți ai
comportamentului de cumpărare și satisfacția clienților. In managementul operațiilor,
calitatea este tratată în relație cu practicile de inginerie și controlul fabricației.
Există numeroase definiții ale termenului calitate, care exprimă un înțeles diferit pentru
domenii diferite, formulate de experți diferiți în calitate. Totuși, variantele de definiții
acceptate mai frecvent sunt următoarele:
-"corespunzător pentru utilizare"
"conformitate cu cerințele"
-"un ansamblu de caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia
aptitudinea de a satisface necesități exprimate sau implicite" (SR ISO 8402:1995);
"măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinește cerințele"; conform
acestei definiții, calitatea nu este exprimată printr-o singură caracteristică, ci printr-un
ansamblu de caracteristici;
-modele ale calității pentru afaceri, care includ Premiul Deming (Deming Prize), Modelul
de Excelență European EFQM (EFQM Excellence Model) , Malcolm Baldrige National
Quality Award, Canada Awards for Excellence.
Definiția "corespunzător pentru utilizare" este cea mai cuprinzătoare și mai conceptuală
în natură. Această definiție accentuează necesitățile clienților și se focalizează pe
utilizarea produsului, respectiv asigurarea serviciului prestat.
Definiția calității ca fiind "conformitatea cu cerințele (sau cu specificațiile)" este cea mai
obișnuită definiție utilizată de compartimentele organizației cele mai apropiate de
producerea fizică a bunurilor sau de livrarea serviciilor.
Referitor la definiția calității din standardul SR ISO 8402 este util de menționat că
termenul "calitate" nu ar trebui utilizat în interpretarea greșită de "grad de excelență",
într-un sens comparativ sau pentru evaluări în sens cantitativ, deoarece aceste
semnificații satisfac numai o parte a definiției. Pe de altă parte, "gradul de excelență"
este o definiție vagă, deoarece excelența este alt termen dificil de definit.
"Necesitățile" invocate în definiția standardizată a calității sunt exprimate prin
caracteristici cu criterii specificate care pot include aspecte privind performanțele,
aptitudinea de utilizare, dependabilitatea (siguranță în funcționare), securitatea
nucleară, protecția mediului, considerente economice și estetice.
O definiție alternativă celei din standard este enunțată de A.M. Enătescu:"Calitatea este
abilitatea unui ansamblu de caracteristici intrinseci ale unui produs, sistem sau proces
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

de a îndeplini cerințe ale clientului sau ale altor părți int eresate." Această definiție este
apropiată ca semnificație de cea dată în standard.
Într-o definiție foarte generală din Dicționarul explicativ al limbii române DEX online se
afirmă: "Calitatea este totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un
lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelate lucruri. Însușire (bună sau rea), fel
de a fi (bun sau rău)."

1.2 Mediu
Protecția mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca
scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea
sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor
de poluare.
Protecția mediului presupune:

 Gospodărirea rațională a resurselor;
 Reconstrucția ecologică a mediului;
 Evitarea poluării mediului;
 Evitarea dezechilibrului prin conservarea naturii;
 Descoperirea cauzelor care afectează mediul;
 Proiecte complexe, rațional fundamentate.

1.3 Securitate și sănătate în muncă

OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA IGIENEI
Igiena este ştiinţa păstrării și întăririi sănătăţii omului. Ea se ocupă cu studiul factorilor de
mediu care influențează creșterea și dezvoltarea organismului, cauzele care produc bolile
şi metodele folosite pentru combaterea lor. Dacă nu se cunosc și nu se respectă regulile
igienice, funcționarea normală a organismului poate fi deranjată și apare starea de
indispoziție, de boală. Igiena ne învaţă cum să prevenim îmbolnăvirile, cum să ne păstrăm
sănătatea. Este deci o știință a sănătății.
Igiena ne învață nu numai cum să prevenim starea de boală a organismului, ci si cum sa
întărim starea de sănătate. Ea ne arată care sunt factorii dăunători şi folositori de care
depinde sănătatea noastră. Aceşti factori sunt multipli şi acţionează diferit asupra
organismului. De asemenea, igiena ne ajută să ne formăm şi dezvoltăm o personalitate
echilibrată emotiv, stăpână pe sine în faţa situaţiilor dificile, cu o inteligenţă capabilă să
rezolve diferite probleme pe care viaţa le ridică. O consecinţă firească a cunoaşterii şi
aplicării în practică a principiilor şi regulilor igienei este prelungirea duratei de viaţă a
omului. Aplicarea şi respectarea regulilor de igienă de care depinde sănătatea noastră, cer
un efort mult mai mic decât cel pe care îl depunem încercând să ne vindecăm de o boală
după ce a apărut. Boala aduce suferinţe fizice şi psihice, întreruperea activităţilor zilnice,
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

separarea de cunoscuţi şi prieteni, cheltuieli pe medicamente etc. Chiar după ce s-au

vindecat unele boli, lasă urme care slăbesc capacitatea de muncă și rezistenţa
organismului. Omul sănătos munceşte cu plăcere și spor, se poate bucura de viaţă,
priveşte cu încredere viitorul. Omul bolnav suferă mult, devine neîncrezător în puterile
proprii și în alţi oameni, e nefericit.
IGIENA MUNCII ÎN SECTORUL INDUSTRIAL. COMBATEREA NOXELOR
INDUSTRIALE.
Igiena muncii este ştiinţa care se ocupă de păstrarea și întărirea sănătăţii lucrătorilor la
locul de muncă, de măsurile de securitate a muncii și de prevenirea și combaterea bolilor
profesionale. Mediul industrial trebuie să îndeplinească anumite condiţii igienice care să
asigure păstrarea sănătăţii și a puterii de muncă a lucrătorilor. Măsurile de protecţie și
organizare a muncii, au ca scop să asigure, în primul rând lucrătorilor, microclimatul
corespunzător.
a.Condiţiile igienice ale microclimatului în sectorul industrial. Microclimatul se referă la:
 Încăperile unde se desfăşoară activitatea care trebuie să fie mari, spaţioase, bine
întreţinute şi curate, care să favorizeze mişcarea liberă a lucrătorilor şi evitarea
accidentărilor şi a noxelor profesionale (noxă – orice agent vătămător organismului).
 Temperatura aerului trebuie să fie de 18-20 0C. În unele sectoare industriale, cum ar fi
cele din industria prelucrării metalelor (turnătorie, forje) temperatura aerului este mai
ridicată decât cea normală. În aceste condiţii pentru a se apăra împotriva căldurii,
organismul elimină o mare cantitate de apă şi săruri, menţinând astfel temperatura
constantă a corpului. În aceste situaţii lucrătorii vor bea sifon sau apă la care adaugă
0,2% - 0,5% sare. Acţiunea vătămătoare a temperaturii înalte se poate atenua prin
folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi etc.
Deosebit de importante sunt costumele de protecţie. Muncitorii vor purta o îmbrăcăminte
uşoară din bumbac sau din lână, de culoare deschisă care reflectă radiaţiile calorice.
Cei care lucrează în imediata apropiere a sursei de căldură, trebuie să poarte
îmbrăcăminte de azbest. Există şi situaţii în care muncitorii trebuie să lucreze la
temperaturi mai joase, ceea ce poate determina scăderea rezistenţei naturale a
organismului la diferite boli: reumatismul, amigdalitele, bronşitele etc. În aceste situaţii
îmbrăcămintea de protecţie se compune din haine, încălţăminte şi mănuşi confecţionate
din materiale rele conducătoare de căldură şi umiditate, dar permeabile pentru aer.
 Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normală variază între 50 şi 70%. În afara
acestor limite aerul se consideră uscat, respectiv umed. Aerul uscat tulbură respiraţia,
usucă mucoasele şi dă o senzaţie neplăcută. Aerul umed îngreunează respiraţia şi
evaporarea transpiraţiei şi duce la scăderea rezistenţei organismului faţă de boli.
 Curenţii de aer în industrie se produc în mod special în atelierele cu surse puternice de
căldură (forje, turnătorii, cuptoare). Cercetările efectuate arată că organismul omului
poate suporta fără pericol curenţii de aer, cu viteze chiar de 3-4 m/s, dacă temperatura
lor nu este prea scăzută. În orice caz, pericol mai mare îmbolnăvire îl prezintă oprirea
instalaţiilor de ventilare, deoarece aceasta determină noxe care pot produce intoxicaţii
acute sau îmbolnăviri profesionale.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

 Presiunea atmosferică care normal este de 760 mmHg, iar variaţiile mici nu sunt
resimţite de organismul uman. Sunt însă şi situaţii în care muncitorii trebuie să lucreze
la presiuni mult mai mici sau mult mai mari. La presiune scăzută sunt expuşi cei care
lucrează la altitudini mari, cazuri în care, uneori, se impune ca măsură de precauţie,
folosirea măştii de oxigen. La presiune crescută sunt expuşi cei care lucrează la fundaţii
şi poduri, la lucrările submarine etc. Trebuie evitată trecerea bruscă de la presiune
scăzută la presiune normală, care poate provoca dureri de articulaţii, dureri ale
muşchilor, îmbolnăvirea pielii, greutate în respiraţie (boala de cheson).
 Prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale datorate factorilor de microclimat
se realizează prin măsurile tehnico-organizatorice adecvate situaţiei respective, şi
anume:  modificare procesului tehnologic sau a utilajului;  ventilarea generală,
parţială, locală sau combinată;  izolarea spaţiului de lucru şi amenajarea de spaţii
speciale pentru repaus în condiţii climatice normale;
b.Noxele chimice.
Un important factor de risc care apare în mediul fizic ambiant îl constituie noxele chimice,
reprezentate de substanţele nocive care se degajă în atmosfera locurilor de muncă: gaze,
vapori, aerosoli, pulberi. Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaţiile,
arsurile chimice şi exploziile. Se deosebesc următoarele categorii de agenţi chimici nocivi:
- substanţe toxice – sunt acelea care pătrund în organism (prin inhalare, prin piele sau prin
ingerare), îi afectează funcţiunile şi provoacă intoxicaţiile;
- substanţe caustice – sunt cele care în contact cu organismul provoacă arsuri (clorul,
oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate,
iar cele mai periculoase ale căilor respiratorii şi ale tubului digestiv;
- substanţe inflamabile – sunt cele cu pericol de incendiu, dacă întâlnesc condiţii prielnice;
- substanţe explozive – sunt cele la care în urma unor reacţii chimice foarte rapide, întrun
timp scurt rezultă produşi noi cu degajare de căldură. Numeroase substanţe în contact cu
aerul pot provoca amestecuri explozive (benzina, toluenul, acetona, acidul etilic, acidul
acetic, pulberea de cărbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu).
Prevenirea se caracterizează în cazul noxelor prin:
 măsuri tehnice:
- mecanizarea şi ermetizarea proceselor tehnologice;
- înlocuirea substanţelor toxice cu altele mai puţin toxice sau chiar netoxice;
- înlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu sablajul cu nisip se
înlocuieşte prin curăţare cu alice sau curăţare hidraulică);
- înlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede;
- ventilarea generală, parţială, locală sau combinată;
- echipamente de protecţie şi de lucru adecvate etc.
 măsuri organizatorice:
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

- examen medical la angajare şi periodic;

- depozitarea şi manipularea corespunzătoare a substanţelor;
- curăţarea atelierelor;
- alimentaţia de protecţie;
- instructajul muncitorilor etc.
c. Pulberile industrale.
Praful industrial apare în cursul desfăşurării unor procese de lucru, datorită diferitelor utilaje
sau instalaţii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile acţionează asupra
organismului pe cale mecanică sau chimică. Cele care constituie noxe chimice au fost
prezentate anterior. Acţiunea mecanică a prafului industrial asupra organismului se
manifestă sub formă de iritări ale pielii, ale ochilor şi ale căilor respiratorii.
Iritaţiile căilor respiratorii se por datora următoarele pulberi:
- azbest (azbestoza);
- cărbune (antracoza);
- siderit (sideroza);
- ciment (silicatoza);
- siliciu (silicoza – cea mai răspândită).
Prin normele de igienă sunt stabilite limite privind concentraţia pulberilor în atmosfera zonei
de lucru. Una dintre măsurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde
se produc pulberi. Acesta este un sistem de protecţie care acoperă perfect locurile
periculoase, nepermiţând ieşirea în afară a agenţilor vătămători. O altă măsură este
ventilaţia corespunzătoare cu aspiratoare speciale.
d.Zgomotul şi trepidaţiile.
Zgomotul este un factor nociv, frecvent întâlnit într-o serie de activităţi industriale, cum sunt
pilirea şi tăierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, încercarea
motoarelor etc. Este o acţiune dăunătoare asupra întregului organism, dar în special asupra
sistemului nervos. Lucrătorii supuşi la zgomot continuu devin somnolenţi, neatenţi, nervoşi,
au dureri de cap şi poftă de mâncare redusă. Din cauza unor stimulenţi continui şi
neregulaţi cauzaţi de zgomot, urechea pierde treptat funcţiunea normală şi în câţiva ani se
instalează aşa numita surditate profesională. Trepidaţiile sunt mişcări vibratorii produse de
la maşinile aflate în funcţiune. Acţiunea lor îndelungată şi de o anumită intensitate,
provoacă aşa numita boală a vibraţiilor. Boala începe cu oboseală, dureri la nivelul
umerilor, slăbire, somn agitat. Se instalează apoi dureri la degete şi articulaţii, dureri care
se accentuează mai ales noaptea.

Măsurile de combatere a zgomotelor şi vibraţiilor pot fi:

 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

 măsuri tehnice:
- înlocuirea procedeelor tehnologice sau a utilajelor zgomotoase cu altele silenţioase (de
exemplu nituirea pneumatică cu sudarea);
- înlocuirea mecanismelor cu mişcare rectilinie cu mecanisme cu mişcare de rotaţie;
- echilibrarea corectă a organelor de maşini;
- evitarea presiunilor ridicate în instalaţii;
- atenuarea propagării zgomotului de la sursă prin ecrane de protecţie;
- întreţinerea în bună stare a utilajelor;
- izolarea acustică a utilajelor (capsulare antifonică, ecranare etc.);
- amplasarea raţională a surselor de zgomot în clădiri sau încăperi separate;
- insonorizarea platformelor, a podelelor, a pereţilor;
- izolarea operatorilor utilajelor în cabine fonoizolante;
- izolarea fundaţiilor maşinilor generatoare de vibraţii (izolaţii elastice, arcuri);
- utilizarea echipamentelor individuale de protecţie (antifoane interne sau externe, mănuşi
vibroizolante, îmbrăcăminte vibroizolantă).
 măsuri organizatorice:
- examenul medical al muncitorilor la angajare şi periodic şi neadmiterea la lucru a celor cu
afecţiuni auditive, ale căilor respiratorii, ale sistemului nervos, ale articulaţiilor;
- schimbarea după anumite intervale de timp ale lucrătorilor de la utilaje care produc
vibraţii; - instruirea personalului.
e. Radiaţiile.
În cursul activităţilor industriale sunt prezente adesea anumite radiaţii. Radiaţiile, în funcţie
de natura, intensitatea, frecvenţa şi durata acţiunii lor, pot avea diverse influenţe nocive
asupra organismului, şi anume: arsuri, oboseală, somnolenţă, leşin, şocuri calorice,
pigmentarea pielii, căderea părului, tulburări ale sângelui, boli de iradiere, leucemie etc.
Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaţii prin ecranare, etanşare,
ermetizare şi automatizare, telecomandă, echipament de protecţie, examinare medicală
periodică a muncitorilor etc.
f. Iluminatul la locul de muncă.
Un iluminat necorespunzător produce oboseala oculară şi nervoasă a muncitorilor.
Iluminatul poate fi natural şi artificial. Cel natural are avantajul că nu oboseşte vederea,
însă prezintă inconveniente în ceea ce priveşte repartizarea neuniformă, variaţia în timpul
zilei, fenomene de orbire provocate de razele solare etc.
Iluminatul artificial igienic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să asigure un nivel suficient de iluminare;
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

- să creeze o repartizare uniformă a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire;

- să nu impurifice şi să nu încălzească aerul din încăpere.
O parte interesantă a tehnicii iluminatului o constituie cromatica la locul de muncă.
Asupra culorilor s-au făcut următoarele constatări generale:
- culoarea este cu atât mai caldă, cu cât se apropie de roşu şi cu atât mai rece, cu cât este
mai dominant albastră;
- culorile închise au efect depresiv, descurajant, negativ şi dau senzaţia de apăsare;
- culorile prea vii generează: stari de agitatie, de nervozitate, surescitare, distragerea cu
usurinta a atentiei, obosirea aparatului vizual, etc.;
- culorile deschise au efect stimulant, vesel, pozitiv.

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

Conform legislaţiei în vigoare, în ţara noastră se înţelege prin accident de muncă
vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care se produc
în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de cel puţin o zi, invadilitate sau deces.
 După numărul persoanelor afectate, accidentele pot fi:
-individuale, când este afectată o singură prsoană;
-colective, când sunt afectate cel puţin trei persoane.
 După urmările (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi:
-care produc incapacitatea temporară de muncă;
-care produc invadilitate;
-care produc deces.
 După natura cauzelor directe care provoacă vătămarea există accidente mecanice,
electrice, chimice, termice, prin radiaţii sau complexe (datorate unor cauze directe
combinate).
 După natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de muncă se împart în
contuzii, plăgi, înţepături, tăieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputări, leziuni ale
organelor interne, intoxicaţii acute, asfixii, electrocutări, insolaţii, leziuni multiple.
 După locul leziunii, pot fi accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la
membrele inferioare, cu localizări multiple.
 După momentul în care se resimpt efectele, există accidente cu efect imediat şi accidente
cu efect ulterior.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII ÎN ACTIVITĂȚI CU UNELTE MANUALE

1. Uneltele de mână trebuie să fie confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor
ce se execută.
2. În cazul activităţii în atmosferă cu pericol de explozie, se vor folosi unelte confecţionate
din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare.
3. Uneltele manuale acţionate electric sau pneumatic trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
de fixare a sculei şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
4. La uneltele dotate cu scule ce prezintă pericol de accidentare (pietre de polizor, pânze
de fierăstrău, burghie etc.), acestea vor fi protejate împotriva atingerii accidentale cu mâna
sau altă parte a corpului.
5. Uneltele de mână rotative cu acţionare pneumatică vor fi dotate cu limitatoare de turaţie.
6. Uneltele de percuţie din oţel (ciocanele, dălţile, dornurile, căpuitoarele) trebuie să fie
executate din oţeluri corespunzătoare tratate termic, încât în timpul utilizării să nu se
deformeze sau fisureze.
7. Este strict interzisă folosirea uneltelor cu suprafeţe fisurate, deformate, ştirbite sau a
uneltelor improvizate.
8. Cozile şi mânerele uneltelor trebuie să fie bine fixate, netede şi de dimensiuni care să
permită prinderea lor sigură şi comodă. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor
folosi pene metalice.
9. Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfeci, cleşti, chei etc.) nu trebuie să aibă joc
în articulaţie. Ele vor fi aşezate astfel încât să aibă orientată spre exterior partea de
prindere. 10. Când se efectuează lucrări la înălţime uneltele manuale se păstrează în genţi
rezistente şi bine fixate de corp, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
11. În timpul transportului părţile tăioase ale uneltelor de mână trebuie protejate cu teci sau
apărători adecvate.

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ÎN ACTIVITĂŢI CU MAŞINI – UNELTE

Măsuri generale.
1. Oprirea maşinilor unelte la schimbarea dispozitivelor, la fixarea şi scoaterea pieselor, la
repararea, curăţirea, ungerea şi înlătorarea aşchiilor sau la plecarea de lângă maşină.
2. Folosirea ecranelor dispozitivelor de protecţie, ochelarilor şi a altor mijloace individuale
de protecţie.
3. Întreţinerea maşinii, locului de muncă şi a sculelor în perefctă stare tehnică şi de
curăţenie. 4. Verificarea stării tehnice a maşinii, sculelor şi dispozitivelor, atât înainte, cât şi
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

după încetarea lucrului şi anunţarea la predarea schimbului a tuturor defecţiunilor

constatate.

Măsuri specifice pentru maşini de găurit

1. Se interzice ţinerea pieselor cu mâna sau cu chei, cleşti etc. Fixarea se face obligatoriu
în menghină sau în dispozitive speciale.
2. Burghiele vor fi bine fixate şi centrate în mandrine sau port-scule.
3. Sculele se scot din suporturi numai după oprirea maşinii şi după frânarea mecanică a
acestora.
4.Este interzis lucrul la maşinile de găurit fără acoperirea capului sau prinderea părului sub
basc.
Măsuri specifice pentru uneltele abrazive
1. Transportul, depozitarea, încărcarea, montarea şi exploatarea corpurilor abrazive se vor
face cu respectarea strictă a standardelor de profil.
2. Montarea discurilor abrazive la maşini se va face numai de către muncitori instruiţi, după
montare fiind obligatorie verificarea centrării perfecte.
3. Montarea discurilor abrazive se face astfel încât să se excludă posibilitatea deplasării pe
ax, în timpil şi din cauza rotirii.
4. Corpurile abrazive trebuie protejate în timpil exploatării cu carcase de protecţie care
trebuie să acopere întraga porţiune nelucrătoare.
5. Toate corpurile abrazive vor fi supuse la verificarea la sunet pentru descoperirea fisurilor,
încercarea rezistenţei la rotire şi determinarea dezechilibrului.

MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALAȚIILOR ȘI

ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
1. Asigurarea inaccesibilităţii elementelor care fac parte din cicuitele electrice prin izolarea
electrică a conductoarelor, folosirea carcaselor de protecţie legate la pământ, îngrădirea cu
plase metalice sau cu tăblii perforate respectându-se distanţa impusă până la elementele
sub tensiune, amplasarea conductoarelor electrice la o înălţime inaccesibilă pentru om.
2. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 şi 36 V) pentru lămpile şi sculele electrice
portative, evitarea răsucirii sau încolăciriii cablului de alimentare în timpul lucrului, evitarea
trecerii cablului peste drumul de acces şi în locurole de depozitare a materialelor,
interzicerea reparării sau remedierii defectelor în timpul funcţionării.
3. Folosirea mijloacelor individuale de protecţie (principale – tije electroizolante, cleşti
izolanţi, scule cu mânere izolante şi secundare – echipament de protecţie, covoraşe de
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

cauciuc, platformr şi grătare izolante) şi a mijloacelor de avertizre (plăci avertizoare,

indicatoare de securitate, îngrădiri provizorii).
4. Deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atungere periculoase sau unor
scurgeri de curent periculoase.
5. Separarea de protecţie cu ajutorul unor transformatoare de separaţie.
6. Izolarea suplimentară de protecţie.
7. Protecţia prin legare la pământ.
8.Protecţia prin legare la nul.
9. Protecţia prin egalizarea potenţialelor.

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII LA MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL MANUAL AL

MATERIALELOR
1. Operaţiile de încărcare, descărcare, transport manual şi depozitare a materialelor trebuie
să se realizeze sub supravegherea şefului formaţiei de lucru, de către personal bine instruit
în acest scop şi care are vârsta de peste 16 ani.
2. Pentru materialele foarte periculoase (toxice, explozive, cancerigene etc.) vârsta minimă
pentru manipulatori este de 18 ani.
3. Locurile în care se efectuează operaţiile de încărcare-descărcare şi depozitare, precum
şi căile de acces, trebuie să fie nivelate şi amenajate pentru scurgerea apelor, de regulă
pavate sau podite.
4. În cazul operaţiilor de încărcare descărcare a vehiculelor la rampă, între aceasta şi
vehicul se aşează un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor existente.
5. Distanţele de transport manual nu pot depăşi 60 m, iar diferenţele de nivel trebuie să fie
de maxim 4 m (scări, schele).
6. Înălţimea maximă la care se pot ridica pe verticală sarcinile maxim admise este de 1,5 m.
7. La ridicarea, descărcarea şi transportul sarcinilor ce depăşesc valorile din tabelul de mai
sus, precum şi cazurile în care diferenţa de nivel este mai mare de 4 m, este obligatoriu să
se lucreze în echipe sau mecanizat.
8. Transportarea manual a greutăţilor pe planuri înclinate trebuie limitată la 25 kg fără
întreruperi şi 30 kg cu întreruperi pentru bărbaţi şi 12 kg cu întreruperi pentru femei.

Capitolul 2. CADRUL LEGISLATIV

2.1 Calitate
2.1.1 Date generale
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

Art. 1. - (1) Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a

acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor
utilizatorilor şi colectivităţilor. (2) Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor
tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice
fiecărui domeniu de activitate.
Art. 2. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică construcţiilor şi instalaţiilor aferente
acestora, denumite în continuare construcţii, în etapele de proiectare, de verificare tehnică
a proiectelor, execuţie şi recepţie a construcţiilor, precum şi în etapele de exploatare,
expertizare tehnică şi intervenţii la construcţiile existente şi de postutilizare a acestora,
indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă sau sursă de
finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului
înconjurător. (2) Instalaţiile prevăzute la alin. (1) cuprind instalaţiile electrice, sanitare,
termice, de gaze, de ventilaţie, de climatizare/condiţionare aer, de alimentare cu apă şi de
canalizare, exclusiv instalaţiile, utilajele şi echipamentele tehnologice industriale.
Art. 3. - Prin prezenta lege se instituie sistemul calităţii în construcţii, care să conducă la
realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării
vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.
Art. 4. - (1) Sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat în funcţie de
categoriile de importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de
aplicare a fiecărei componente a sistemului. 2 (2) Clasificarea în categorii de importanţă a
construcţiilor se face în funcţie de complexitate, destinaţie, mod de utilizare, grad de risc
sub aspectul siguranţei, precum şi după considerente economice.

2.1.2 Cerințe impuse

Art. 5. - (1) Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi
menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe
fundamentale aplicabile:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
2.1.3 Factorii implicați
În sensul prezentei legi, factorii implicaţi prevăzuţi la alin. (1) sunt: investitorii, proprietarii,
administratorii, utilizatorii, executanţii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte
atestaţi, experţii tehnici atestaţi, auditorii energetici pentru clădiri atestaţi, responsabilii
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

tehnici cu execuţia autorizaţi, diriginţii de şantier autorizaţi, producătorii/fabricanţii de

produse pentru construcţii, reprezentanţii autorizaţi ai acestora, importatorii, distribuitorii de
produse pentru construcţii, organismele de evaluare şi verificare a constanţei perfor manţei
produselor pentru construcţii, organismele de evaluare tehnică europeană în construcţii,
organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcţii, laboratoarele de analize şi
încercări în construcţii, universităţile tehnice şi institutele de cercetare în domeniul
construcţiilor şi asociaţiile profesionale de profil.

2.2 Mediu
2.2.1 Date generale
Art. 1. Executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de
construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui
drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, în
cazul în care legea nu dispune altfel."
Art. 2 (1) Autorizația de construire constituie actul final de autoritate al administrației publice
locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcții corespunzător
măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea
și postutilizarea construcțiilor.
(2) Autorizația de construire se emite în baza documentației tehnice - D.T., elaborată în
condițiile prezentei legi, în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de
urbanism, avizate și aprobate potrivit legii."

2.2.2 Cerințe impuse

Autorizația de construire se emite după parcurgerea următoarelor etape:
a) emiterea certificatului de urbanism, ca urmare a cererii pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcții, depusă de solicitant;
b) evaluarea inițială a investiției și stabilirea necesității evaluarii efectelor acesteia asupra
mediului de către autoritatea competentă pentru protecția mediului;
c) notificarea de către solicitant a autorității administrației publice locale cu privire la
menținerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, în situația în care
autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește necesitatea evaluării efectelor
investiției asupra mediului;
d) emiterea avizelor și acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism;
e) emiterea actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, după
caz;
f) elaborarea documentației tehnice - D.T.;
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

g) depunerea documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții la

autoritatea administrației publice locale competente;
h) emiterea autorizației de construire."

2.3 Securitate și sănătate în muncă

2.3.2 Date generale
Conform HG 300 din 2 martie 2006 (*actualizată*)Cap.II.Art.5,6 “Securitatea și Sănătatea în
Muncă (SSM), reprezintă un factor esențial în vederea desfășurării tuturor activităților
profesionale în construcții în parametrii optimi și legali. SSM reprezintă ansamblul
activităților instituționalizate ce au ca principale scopuri: asigurarea unor condiții prielnice de
muncă și de desfășurare a procesului productiv, apărarea vieții și a integrității persoanelor
din punct de vedere fizic și psihic, a tuturor persoanelor participante în toate domeniile
construcțiilor. Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie să fie organizată
atât în faza de studiu, concepție şi elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării
lucrărilor. Atunci când la elaborarea proiectului participă mai mulţi proiectanți, beneficiarul
şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate
şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.”
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

2.3.3 Cerințe impuse

ART. 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile
necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în
muncă.
(2) Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1),
ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

(3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de
protecţie individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura
activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la
amenajarea locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire,
precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure
îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în
ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea
în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor
cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi
mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să
fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de
muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi,
angajatorii acestora au următoarele obligaţii:
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi

igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în
nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.

2.3.4 Documentul reprezentativ

“Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de
măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăşurării
activităţilor pe șantier.( Conform HG 300 din 2 martie 2006 (*actualizata*)Cap.III.Art.11)
Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin urmatoarele:
a) informaţii de ordin administrativ care privesc santierul şi, dacă este cazul, informaţii care
comple tează declarația prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a șantierului stabilite de comun acord de către managerul
de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea
şi sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de
protecţie colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea șantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi
de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de
antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi
obligaţiile ce decurg din acestea;
g) obligaţii ce decurg din interferența activităţilor care se desfăşoară în perimetrul
șantierului şi în vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menținerii șantierului în ordine şi în stare de
curăţenie;
i) indicații practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de
organizare luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenți
privind securitatea şi sănătatea în muncă.”
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

2.4 ORGANIZAREA DE SANTIER

- La baza organizarii de santier trebuie sa stea un plan de organizare care va cuprinde

masurile generale si concrete privind asigurarea desfasurarii activitatii in conditii de deplina
securitate si crearea unui flux tehnologic optim.
- Pasajele de nivel trebuie marcate vizibil ziua si noaptea, iar acolo unde traficul o cere se
vor pune bariere.
- Caile de acces pentru autovehicule si oameni vor fi libere. Se interzice blocarea cailor de
acces cu pamant, materiale, utilaje, prefabricate, deseuri,gunoi,etc.
- Caile de acces vor fi nivelate si mentinute continuu in stare de folosinta prin astuparea
gropilor, indepartarea molozului , a zapezii si a ghetii.
– Gropile si puturile de foraj de pe teritoriul santierului se vor acoperii sau se vor împrejmui
cu balustrade rezistente si vizibile ( vopsite de regula in culoarea portocalie )
- Pasarelele, scarile si platformele de lucru de pe langa utilajele de constructii trebuie sa fie
imprejmuite si intretinute in stare de curatenie.
– Conductorii electrici care alimentează santierul cu curent electric trebuie suspendati la
traversarea cailor de acces pentru oameni sau pentru autovehicule.
- Caile de acces, depozitele, locurile de munca periculoase precum si toate celelalte locuri
de munca vor fi iluminate pe timpul noptii. Se interzice circulatia oamenilor pe caile de
acces neluminate precum si lucrul la locurile de munca neiluminate.
- Este interzisa lasarea pe santier sau in orice punct de lucru a utilajelor in stare de
functionare sau neasigurate contra primirii de catre persoane neautorizate.
- Birourile, salile de conferinte, dormitoarele, salile de mese, grupurile sanitare, atelierele de
santier, platformele de prefabricate, etc. se vor amplasa in afara zonei cladirilor de
constructie la o distanta mai mare decat inaltimea constructiei si a instalatiilor de ridicat
folosite.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

– Caile de acces, circulatie ale persoanelor si/sau a marfurilor, depozitele trebuiesc

semnalizate corepunzator si intretinute. Zonele periculoase trebuiesc semnalizate vizibil.
– Planul de evacuare in caz de urgenta pus la vedere.
– Amenajarea unui spatiu destinat acordarii primului ajutor, echipat si semnalizat
corespunzator.

– Este interzis fumatul in depozitului de materiale si in preajma materialelor inflamabile.Se

vor amenaja in incinta santierului locuri speciale pentru fumat,echipate corespunzator cu
mijloace de prevenire si stingere a incendiilor
– Strangerea, depozitarea resturilor de materiale nefolositoare in locuri special amenajate si
semnalizate.
- Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Se vor ingradi cu
imprejmuiri continue, lucrarile in curs de constructie, situate de-a lungul drumurilor publice.
- In cazul in care in timpul lucrului este posibilă o emanatie de gaze toxice sau inflamabile,
personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului si instruit in privinta masurilor de
protectie. Art.18 - Pe tot timpul lucrului in zona periculoasă va trebui sa existe personal
instruit si dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat in cazul unui eveniment.
- In cazul aparitiei neasteptate - in timpul lucrului - a unei emanatii de gaze vatamatoare
sau inflamabile, lucrul va fi oprit si personalul muncitor evacuat, pana la luarea masurilor
corespunzătoare de securitate a muncii,pina la remedierea situatiei de catre personal
specializat si autorizat.

2.5 MONTARE - DEMONTARE SCHELE - ESAFODAJE

- Montarea si demontarea schelelor si esafodajelor, trebuie executata sub supravegherea si
conducerea sefului de santier sau a maistrului (sef de punct de lucru), respectandu-se
ordinea indicata in proiect.
– Schelele si esafodajele se dau în exploatare numai dupa receptia lor tehnica intocmindu-
se un proces-verbal de dare in exploatare.
–Schemele de incarcare, cu indicatii la sarcinile admisibile si repartizarea acestora,
numarul si capacitatea containerelor, lazilor pentru montare , etc. se vor afisa in locuri
vizibile si ferite de intemperii.
– In timpul exploatarii trebuie sa se organizeze un control sistematic al acestora ; zilnic
inainte de inceperea lucrului maistrul va verifica starea schelelor si esafodajelor .
– Suprafata de teren pe care se monteaza schelele trebuie sa fie nivelata iar pamantul
egalizat si compactat.
- La construirea schelelor se vor pune sub stalpi perpendicular pe fata zidului dulapi de
lemn cu grosimea de min. 5 cm , aceasta pentru a asigura o repartizare uniforma a
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

presiunii asupra terenului. Se interzice asezarea schelelor pe caramizi , pietre , capete de

scanduri.
– Schelele vor fi bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea.
– Urcarea si coborarea trebuie să se faca pe scari bine fixate prin golul special amenajat.
– Este interzisa urcarea si coborarea pe podinele schelei prin agatarea de stalpi sau
diagonale.
– Podinile, scarile si rampele de acces trebuie curatate zilnic de moloz si deseuri de
materiale de constructii, iar pe timp de iarna de zapada sau gheata ; iarna se va presara
nisip sau cenusa pentru a evita alunecarea muncitorilor.
– Demontarea schelelor si esafodajelor se va face numai in baza ordinului scris, dat de
conducerea santierului. In vederea demontarii se vor lua masuri de tehnica securitatii
muncii, demontarea facandu-se numai sub supravegherea unui organ tehnic din santier
(inginer, maistru in baza ordinului scris de santier ).
– Este interzis accesul muncitorilor care nu fac parte din echipa de schelari care lucreaza la
demontarea schelei, in zona demontarii acesteia.
– Demontarea schelei se face de sus în jos.
– Este interzisa aruncarea la sol de la inaltime a materialelor rezultate din demolare.
– Este interzisa demolarea prin daramare.
–Coborarea materialelor se va face numai cu ajutorul macaralelor , scripetilor si franghiilor.
– Zona de demontare a schelei va fi imprejmuita la o distanta de 10 m de la baza
constructiei si vor exista placute avertizoare. In cazuri exceptionale, unde nu se poate
pastra aceasta distanta, se va asigura paza stricta a locului de demontare pe tot timpul
demontarii.
– La schelele metalice se vor verifica cu atentie tuburile metalice, inlocuindu-se cele indoite,
turtite sau cu crapaturi.
– Schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator cu următoarele :
calitatea si caracteristicile de folosire (lucrari care pot fi folosite, sarcinile admisibile,
inaltimea, lungimea după fatada).
- Este obligatoriu legarea la pamant a schelelor metalice, iar unde este cazul se vor instala
paratrasnete.
- Tot personalul care lucreaza la montari sau demontari de schela va fi echipat in mod
obligatoriu cu EIP adecvat riscurilor.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

2.6 MONTAJ CONFECTII METALICE

- Lucrarile vor fi executate sub supravegherea nemijlocita a unui inginer (cadru tehnic) care
trebuie sa cunoască in amanunt procesul tehnologic, utilajele din dotare si caracteristicile
acestora, riscurile legate de efectuarea acestor lucrari si masurile de prevenire a
accidentelor.
- Personalul muncitor va avea calificarea profesionala corespunzatoare meseriei practicate.
- Personalul muncitor va fi instruit asupra elementelor tehnologice cat si asupra masurilor
de securitate a muncii specifice operatiilor efectuate, inainte de inceperea activitatilor.
- La locurile de munca se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru a
instalatiilor, atragandu-se atentia asupra punctelor in care exista pericol de accidentare si
unde vor fi afisate indicatoare de avertizare.
- Personalul muncitor va fi echipat in mod obligaoriu cu bocanci, casti de protectie, centuri
si manusi, pe care e obligat sa-l poarte pana la parasirea incintei in care isi desfasoara
activitatea.
- Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de actiune a utilajelor de ridicat,
precum si a zonelor in care se desfasoara activitati cu risc ridicat de accidentare.
- Pentru lucrari executate la inaltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru inaltimi
de peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice.
- Schelele vor fi prevazute cu balustrade si scandura de bord si vor fi executate astfel incat
sa corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat.
- Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulatia personalului muncitor sub
schelele pe care se lucreaza. Balustradele (parapetele) vor fi executate conform
prevederilor standardelor in vigoare.
- Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in perioade de timp nefavorabil - vant puternic
de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.
- Operatiile de incarcare, descarcare, transport, manipulare si depozitare se vor executa
numai sub supravegherea conducatorului procesului de munca, care va stabili procedeul de
lucru nepericulos pentru operatia respectiva.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

- Responsabilul cu conducerea lucrarilor pentru incarcarea, descarcarea si transportul

materialelor este obligat sa instruiasca personalul muncitor asupra metodelor de lucru,
pentru ca operatiile respective sa nu genereze riscuri de accidentare.
- Caile de circulatie vor fi amenajate in asa fel incat latimea, declivitatea, curbele,
ramificatiile etc. sa permita circulatia mijloacelor de transport in conditii de siguranta. Caile
de circulatie vor fi marcate vizibil pe margini si vor fi mentinute in buna stare si libere.
- Este interzis a se executa lucrari de montaj si orice alt gen de lucrari la inaltime in timp ce
se efectueaza transport de piese si materiale pe verticala.
- Este interzisa stationarea sub constructia metalica in timpul ridicarii unei piese. Orice
piesa care va fi ridicata cu ajutorul macaralei, granicului etc. va fi fixata cu grija de
responsabilul echipei sau inlocuitorul acestuia.
- Muncitorii care lucreaza la inaltime vor transporta sculele numai in saci, special
confectionati, fiind interzis a se arunca sculele sau alte piese de la un muncitor la altul.
- Toate sculele mari care nu pot fi introduse in sacul de scule vor fi prevazute cu carlige
pentru a fi legate de centura de siguranta sau urcate cu ajutorul instalatiilor de ridicat.
- Este interzis sa se lase sculele dupa terminarea lucrului pe constructia metalica.
- Asezarea materialelor, sculelor sau altor piese pe elementele de constructii care nu sunt
montate definitiv pe pozitie, este interzisa.
- La executarea lucrarilor de constructii-montaj la inaltime formatia va avea minimum doi
muncitori care in cursul operatiilor de montaj se vor ajuta si controla reciproc.
- La asamblarea pieselor la care este necesar sa lucreze concomitent mai mult de doi
muncitori, se vor lua masuri de asigurare a sincronizarii miscarilor si manevrelor ce se
impun a fi facute pentru a se evita accidentele.
- Unul din muncitorii formatiei trebuie sa coordoneze operatiile de montaj.
- Platformele de lucru, podinele, schelele, scarile vor fi curatate de materialele rezultate in
timpul lucrului de catre cei care le folosesc. Acestea trebuie sa fie în permanenta libere de
orice materiale.
- Pentru evitarea oricarui pericol din cauza aglomerarii de piese pe platforme si schele, la
locurile de montaj la inaltime transportul acestora se face treptat, in funcţie de succesiunea
montajului. Inainte de a fi transportate la inaltime, toate elementele componente se vor
revizui si aranja la sol in ordinea montarii lor.
- La prinderea elementelor de constructii cu buloane sau suruburi, verificarea coincidentei
gaurilor pentru buloane sau suruburi se va face numai cu dornuri speciale. Se interzice
efectuarea acestei verificari prin introducerea degetelor in gaurile respective.
- Lucrul se considera terminat numai dupa montarea elementului in pozitie definitiva.
- Vopsirea elementelor de constructii metalice se va face de regula pe elemente, la sol.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

2.7 LUCRĂRI DE SUDURĂ

– Lucrarile de sudura vor fi executate de personal care a implinit varsta de 18 ani, si sunt
calificati prin efectuarea unor cursuri in acest sens.
– Partile active accesibile, vor fi complet acoperite cu o izolatie care sa reziste la eforturi
mecanice, electrice si termice la care poate fi solicitata in timpul functionarii si care sa se
protejeze impotriva atingerilor accidentale.
– Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorata este strict
interzisa. Starea izolatiei si a legaturilor la priza de pamant se va verifica de fiecare data ,
inainte de inceperea lucrului.
– Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrarilor de sudare sub cerul liber, fara
acoperis. Art.5 - Se vor efectua periodic urmatoarele verificari:
a ) zilnice (executate de personalul care participa la operatia de sudare);
- inainte de punerea in functiune a instalatiei;
- verificarea vizuală a posibilitatii atingerii pieselor aflate sub tensiune, integritătii cablurilor,
-verificarea izolatiei portelectrodului, verificare instalatiei si integritatii fisei cablului de
alimentare;
- verificarea legarii bornei de masa a circuitului de sudare, la masa de sudare sau la piesa
de sudat;
- verificarea existentei suportului izolant pentru portelectrod, in care acesta va fi asezat in
toata perioada in care nu se sudeaza, sau cand instalatia de sudare este sub tensiune;
- verificarea integritatii echipamentului individual de protectie.
b ) saptamanal ( efectuata de electricianul de intretinere )
- verificarea legaturilor vizibile la pamant a instalatiei electrice, precum si a tabloului electric
din care este alimentata instalatia;
- verificarea existentei sigurantelor fuzibile originale si calibrate corespunzator;
- verificare vizuala a gradului de protectie a instalatiei;
- verificarea existentei contactului de protectie la fisa de alimentare a instalatiei;
- verificarea integritatii cablurilor existente, a capacelor si a aparatorilor instalatiei.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

c ) lunare ( executate de electricianul de intretinere )

- verificarea continuitatii electrice a conductorului de protectie din cablul de alimentare si a
eficacitatii contactului de protectie al fisei cablului;
- verificarea rezistentei de izolatie dintre bornele de legare la retea si bornele circuitului de
sudare.
d ) semestriale ( efectuate de service autorizat ).
– La legatura electrica intre echipamentul de sudare si piesa de sudat este strict interzisa
utilizarea unor elemente conductoare straine de izolatie, daca aceasta nu reprezinta piesa
de sudat insasi.
– La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorata, zonele
deteriorate vor fi reparate imediat, prin indepartarea zonei deteriorate si realizarea unei
imbinari in portiunea respectiva .Izolarea cu banda izolatoare nu este suficienta si este
obligatoriu folosirea bucselor de protectie din material izolant , care sa acopere in intregime
zona reparata.
– Personalul care efectuează lucrari de sudare si taiere cu gaze (oxiacetilena) vor avea
permis de lucru cu foc deschis.
– Deplasarea sudorului cu arzatorul aprins in afara zonei de lucru, urcarea pe scari sau
schele este interzisa.
- Inainte de inceperea lucrului se va verifica functionarea si etanseitatea arzatorului,
respectiv a aparatului de sudat.
– In timpul intreruperii lucrului, arzatorul se va stinge si se va agata pe un suport. Este
interzisa agatarea arzatorului de recipientele buteliei, generatoarele de acetilena sau de
corpurile goale in interior. Arzatorul aprins nu se va lasa din mana nici un moment.
– Se interzice ca in timpul lucrului furtunurile sa fie tinute sub brat sau incolacite pe
picioare. Art.13 – Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grasime. Nu se
admite sa se racordeze la furtun derivatii pentru alimentarea mai multor arzatoare.
- Tot personalul care efectueaza lucrari de sudura va fi echipat in mod obligatoriu cu EIP
adecvat riscurilor.

2.8 LUCRĂRI DE ZIDĂRIE

 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

1.Continut
Instructiunile proprii de securitate la activitatea de zidarie cuprind prevederi de securitate a
muncii pentru prevenirea accidentelor de muncã si îmbolnãvirilor profesionale in aceasta
activitate.
2. Scop
Scopul acestor instructiuni este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare
existente în cadrul activitii de zidarie, proprii celor patru componente ale sistemului de
muncã.
3.Domeniu de aplicare
Instructiunile se aplicã personalului încadrat in activitatile de zidarie, care desfãsoarã
activitãti specifice folosind instalatiile din dotare.
4.Revizuirea instructiunilor
Prezentele instructiuni se modificã si revizuiesc periodic, ori de câte ori este necesar, ca
urmare a schimbãrilor legislative, a modificãrii structurii organizatorice sau proceselor de
muncã.
5.Mijloacele individuale de protectie
Dotarea cu echipament individual de protectie si acordarea materialelor igienico-sanitare
se face conform HOT. 1048/2006 si a altor dispozitii elaborate în acest sens. Echipamentul
individual de protectie se acordã obligatoriu si gratuit personalului participant în procesul de
muncã în vederea protejãrii acestuia împotriva riscurilor de accidentare si /sau îmbolnãvire
profesionalã. Echipamentul de lucru se acordã în mod gratuit.
6.Echipamentul de protectie si de lucru va fi folosit exclusiv în timpul programului de lucru,
numai pentru lucrãrile pentru care a fost acordat. Materialele igienico-sanitare constituie
mijloace de igienã individualã utilizate pentru prevenirea îmbolnãvirilor profesionale si se
distribuie în mod gratuit personalului participant la procesul de muncã.
7. Primul ajutor în caz de accidentare
Primul ajutor în caz de accidentare a personalului din cadrul activitatilor de zidarie se
acordã de :
- meseriasii salvatori recrutati din rândul personalului muncitor si instruiti special în acest
sens;
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

- punctul de lucru este dotat cu trusã medicalã ce contine materiale si medicamente puse la
dispozitie prin grija societãtii si date în primire conducãtorului locului de muncã.
Se va controla periodic existenta si modul de folosire a materialelor prevãzute în trusa
medicalã, pregãtirea salvatorilor si instruirea acestora, trimestrial.

Capitolul 3. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE SISTEMULUI INTEGRAT

Noile provocări pentru managementul afacerilor de succes din acest nou mileniu sunt în
continuă creştere. Succesul se poate obţine doar în condiţiile unei abordări sistematice a
proceselor. O integrare reuşită a sistemelor de management depinde în esenţă de o bună
planificare şi o implementare eficientă. Un sistem integrat de management reprezintă o
abordare managerială logică şi sistematică, ceea ce permite decizii strategice şi
operaţionale optime, care iau în considerare toate aspectele esenţiale ce conduc la
funcţionarea eficientă a unei organizaţii, atât din punct de vedere al calităţii cât şi al
mediului şi sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Certificarea sistemelor integrate de management reprezintă cea mai bună soluţie pentru o
organizaţie adeptă a conceptului de Management al Calităţii Totale şi aflată pe calea spre
Excelenţă.
În general, se consideră că sistemele integrate de management calitate-mediu-sănătate şi
securitate ocupaţională sunt net superioare sistemelor separate. Această percepţie este
explicabilă prin aceea că avantajele integrării sistemelor sunt mult mai uşor de intuit decât
dezavantajele acestei soluţii. Pentru a oferi unei organizaţii elementele necesare unei
alegeri cât mai potrivite a modalităţilor de implementare a celor trei sisteme de
management, sunt prezentate succint în continuare oportunităţile, instrumentele, avantajele
şi dezavantajele sistemelor de management calitate-mediu-sănătate şi securitate
ocupaţională. Elementele menţionate anterior pot juca un rol decisiv în asigurarea
coexistenţei sistemelor integrate de management şi pot contribui în mod hotărâtor la
optimizarea funcţionării lor simultane.

Oportunităţi:
- elemente ale legislaţiei naţionale şi ale structurilor organizatorice ce pot fi dezvoltate în
cadrul sistemelor de management integrat;
- experienţa în implementarea sistemelor de management neintegrate;
- programe legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană;
- existenţa unor oferte vaste pentru formarea specialiştilor în domeniul sistemelor de
management.

Instrumente:
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

- politici şi funcţii integrate;

- obiective multidimensionale;
- structură de personal armonizată;

3.1 Avantajele sistemelor integrate de management calitate-mediu-sănătate şi

securitate în muncă
1. Mai multă coerenţă. Există numeroase situaţii în care trebuie intervenit şi sub aspectul
calităţii şi sub aspectul mediului şi al securităţii şi sănătăţii. O intervenţie unitară, pe
cerinţele structurate comun pe cele trei domenii este în general mai coerentă şi mai uşor de
urmărit şi de controlat.
2. O optimizare a acţiunilor. Integrare înseamnă, printre altele, lucru în echipe mixte.
Acţiuni, soluţii, eforturi, vor fi de la început gândite cu respectarea cerinţelor celor trei
domenii, evitându-se astfel apariţia unor incompatibilităţi şi, de aici, a unor reveniri şi
modificări.
3. O minimizare a suprapunerilor şi a disipării răspunderii. Cele trei sisteme au numeroase
zone comune. Intervenţia pe aceste zone a trei echipe, funcţionarea simultană a trei
sisteme cu trei programe, cu trei moduri de gândire tehnică diferite ar produce suprapuneri,
eforturi dublate inutil, contradicţii şi confuzii în asumarea responsabilităţilor. Integrarea celor
trei sisteme conduce la minimizarea acestor aspecte nedorite.
4. Cerinţe comune îndeplinite mai eficient. Satisfacerea cerinţelor comune ale standardelor
ISO 9001, ISO 14001 şI OHSAS 18001 se va face într-o abordare unică, ceea ce va
însemna economie de timp şi efort, coerenţă şi optimizare a dinamicii implementării şi
funcţionării sistemului.
5. Viziune unitară asupra dezvoltărilor viitoare. În cazul proiectelor de dezvoltare sau de
introducere de noi produse/servicii, se vor avea în vedere încă de la început atât aspectele
de calitate, cât şi cele de mediu, şi securitate răspunzându-se astfel mai bine nevoilor
clienţilor, cerinţelor legislative şi acelora venind din partea părţilor interesate.

3.2. Dezavantaje ale integrării sistemelor integrate de management calitate-mediu

sănătate şi securitate în muncă
1. Tehnici diferite abordate nediferenţiat. Mediul, calitatea şi securitatea nu presupun, în
tratarea anumitor aspecte, abordări specifice, adaptate tehnicilor şi instrumentelor proprii
fiecărui domeniu în parte. Prin tendinţa sa de uniformizare a metodelor şi mijloacelor, un
sistem integrat calitate-mediu-sănătate şi securitate ocupaţională poate afecta uneori
alegerea soluţiilor sectoriale cele mai adecvate.
2. O gestiune a riscurilor mai dificilă (uneori). Fiecare din cele trei componente dispune de
proprii săi indicatori. Când este necesară acordarea unei atenţii sporite unui anumit aspect
care prezintă un risc mai mare (de exemplu, aspectul identificării defectelor de fabricaţie
sau aspectul prevenirii incidentelor şi accidentelor), indicatorii proprii acestui aspect trebuie
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

dezvoltaţi şi urmăriţi cu prioritate. Astfel de opţiuni, în regim prioritar, sunt mai greu de făcut
în prezenţa unui sistem calitate-mediu-sănătate şi securitate ocupaţională integrat decât în
prezenţa a trei sisteme separate.
3. Realizarea mai dificilă a auditurilor externe pe unul dintre cele trei domenii. Auditorii
externi vor depune un efort mai mare (în cazul sistemelor integrate faţă de cazul sistemelor
separate) pentru a separa aspectele domeniului care îi interesează, de aspectele celuilalt
domeniu.
4. Inconveniente în asigurarea unei anumite confidenţialităţi. În cazul în care se doreşte
păstrarea confidenţialităţii asupra unor aspecte specifice unuia dintre cele trei domenii, va fi
dificil de găsit o soluţie prin care un auditor extern interesat de celălalt domeniu să poată fi
împiedicat de a citi, în proceduri sau în alte documente comune ale sistemului, informaţiile
privind aceste aspecte.
5. Tratarea nediferenţiată a unor sisteme de complexitate diferită. Uneori unul dintre
domenii (calitate sau mediu sau securitate) necesită o tratare mult mai complexă decât
celălalt. Dacă s-ar construi sisteme de management separate, unul dintre sisteme ar fi, în
consecinţă, considerabil mai simplu de gestionat decât celălalt. În cazul sistemelor integrate
această simplificare nu se mai poate aplica, cele trei sisteme fiind tratate la acelaşi nivel de
complexitate.

Capitolul 4. STUDIU DE CAZ

Acest studiu de caz are ca scop aflarea informațiilor legate de sistemul integrat din cadrul
unei firme de construcții.
Firma S.C. GRIG CONSTRUCT S.R.L. se ocupă cu executia lucrarilor civile si industriale.

Întrebare
În zilele noastre, folosirea autovehiculelor si a utilajelor în cadrul construcțiilor este o
necesitate, cum reușiți să gestionați impactul asupra mediului și dacă exista și impact
negativ din acest punct de vedere?
Răspuns
În cadrul firmei se realizează reviziile tehnice a echipamentelor de construcție și a
vehiculelor utilizate în realizarea proiectelor cât și a utilajelor și autovehiculelor de către
personal autorizat. Utilajele sunt dotate cu filtre de desprăfuire cu saci, astfel se reduc
sursele de emitere a poluanților în atmosferă.
Exista însă și un mic impact negativ asupra mediului, acesta provenind din emisiile de
noxe și gaze de eșapament provenite de la motoarele vehiculelor care tranzitează
amplasamentul, însă acestea sunt discontinue, de scurtă durată.
Poluarea generată de autovehicule se încadrează în limitele admise de lege, pentru că,
periodic, după cum am spus mai sus, autovehiculele se supun reviziei tehnice, unde pe
langă starea tehnică generală, se măsoară și noxele generate de gazele arse.
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

În cazul poluării accidentale a solului cu produse petroliere și uleiuri minerale de la

vehiculele grele și echipamentele mobile se va proceda imediat la decopertarea solului
contaminat, stocarea lui in saci, tratarea de către firme autorizate/depozitarea în
depozite de deșeuri autorizate.
Principalele surse de zgomot și vibrații vor fi generate de funcționarea motoarelor
autovehiculelor si utilajelor de construcție folosite la construirea anexelor.

Întrebare
Din punct de vedere acustic, depășesc zgomotele utilajelor limitele maxime admise de
lege?
Răspuns
În perioada de funcționare sursele de zgomot sunt reprezentate de utilajele moderne, cu
vibraţii reduse. Prin amplasarea acestora în hală închisă și antifonată, zgomotul produs
nu va depași limitele maxime admisibile impuse de legislația în vigoare.
În procesul de construire, vehiculele care traversează locația pentru a aduce materiale
de construcție, au reviziile la zi, iar parametrii de zgomot și vibrații se încadreaza în
limite legale;
Realizarea lucrărilor se va face pe baza unui grafic stabilit astfel încât să afecteze cât
mai puţin riveranii din zonă.
Prin realizarea proiectelor estimăm că nu se va depăși limita de zgomot admisă de
legislația în vigoare, având în vedere numărul redus al surselor de zgomot și vibrații,
soluțiile constructive adoptate și nivelul tehnic de dotare.

Întrebare
Aveți vreo metodă prin care protejați solul, apa?
Răspuns
În cazul poluării accidentale a solului cu produse petroliere și uleiuri minerale de la
vehiculele grele și echipamentele mobile se va proceda imediat la decopertarea solului
contaminat, stocarea lui in saci, tratarea de către firme autorizate/depozitarea în
depozite de deșeuri autorizate;
Deșeurile rezultate pe perioada execuţiei, încadrate în categoria deseurilor
nepericuloase, vor fi gestionate conform Legii nr. 211/2011, privind regimul deseurilor si
H.G. nr. 856/2002, privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile.
Deșeurile industriale reciclabile rezultate în perioada lucrărilor de construcții (metalice
feroase și neferoase, hârtie și carton, etc) se colectează și sortează temporar, în funcție
de sortiment, în recipiente speciale, în vederea valorificării prin societăți autorizate
specializate;
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

Molozul care rezultă din lucrările de construire este în cantitate foarte mică deoarece se
lucrează cu atenție, cu economie. Ceea ce rămâne se va împrăștia în incintă, în locurile
mai joase, pentru aplatizarea și nivelarea terenului;
Deșeurile produse în timpul perioadei de funcționare vor fi colectate selectiv și vor fi
ridicate, prin contract, de către o firmă specializată autorizată. În concluzie, impactul
asupra factorului de mediu sol va fi redus, atât în timpul perioadei de construire cât și de
funcționare.
Se interzice spălarea utilajelor/vehiculelor în zona aferentă amplasamentului; În
concluzie, impactul asupra factorului de mediu apă va fi redus, atât în timpul perioadei
de construire cât și de funcționare.
PLANUL de gestionare a deșeurilor şi schema – flux a gestionării deșeurilor:

OBIECTIVE MĂSURI SPECIFICE

-Betonul va fi transportat şi depozitat -Colectare separată prin sortare manuală,

temporar în locuri special amenajate
-După o sortare iniţială, de bază, se
prelucrează prin mărunţire manuală sau
cu ajutorul concasoarelor şi se valorifică
fiind folosit ca structură de umplere sau
ca agregat în betoane noi;
-Betonul ce nu poate fi valorificat va fi
transportat şi depozitat/stocat la depozitul
de deşeuri inerte sau în depozite
autorizate.
-Deşeurile de metale sunt sortate de
restul deşeurilor, inventariate, cântărite şi
depozitate temporar în locuri special
amenajate
-Transportul deşeurilor de metale către
centre specializate de colectare a
deşeurilor din metale feroase şi
neferoase în vederea valorificării acestora
prin reciclare, centre specializate
-Deşeurile compozite de metale sunt
sortate de restul deşeurilor, inventariate,
cântărite şi depozitate temporar în locuri
special amenajate -Transportul deşeurilor
compozite de metale către centre
specializate de colectare a deşeurilor din
metale feroase şi neferoase în vederea
valorificării acestora prin reciclare, centre
specializate autorizate
vizuală sau cu echipamente specializate;
-Manevrare şi transportare manuală sau
cu utilaje specializate într-un mod
adecvat, respectând cerinţele de
securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri
pentru lucrători/ populaţie;
-Colectare separată prin sortare manuală,
vizuală sau cu echipamente specializate;
-Manevrare şi transportare manuală sau
cu utilaje specializate într-un mod
adecvat, respectând cerinţele de
securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri
pentru lucrători/ populaţie;
-Colectare separată prin sortare
manuală,vizuală sau cu echipamente
specializate;
-Manevrare şi transportare manuală sau
cu utilaje specializate într-un mod
adecvat, respectând cerinţele de
securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri
pentru lucrători/ populaţie;
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

Întrebare
În zile noastre, cea mai mare poluare este în aer, cum gestionați acest aspect?
Răspuns
Săpăturile pentru fundația clădirii și alte platforme betonate se realizează manual. În
perioada realizării proiectului, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat
de poluarea cu noxe din gazele de eșapament, produs de vehiculele care transportă și
distribuie materiale de construcții și din activitatea de realizare a săpăturilor pentru
realizarea fundațiilor, manipularea materialelor de construcții, astfel:
-emisiile de pulberi sedimentabile generate în perioada de realizare a săpăturilor,
manipularea solului și a materialelor de construcții sunt generate ocazional și
discontinuu, numai în timpul zilei. În această fază emisiile nu se cuantifică.
- împrejmuirea șantierului de lucru în vederea limitării pulberilor rezultate astfel încât să
se asigure respectarea Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu
modificările ulterioare și STAS 12574/87 privind condițiile de calitate ale aerului din
zonele protejate;
- depozitarea materialelor necesare executării lucrărilor numai în locuri special
amenajate, astfel încât să se asigure protecția factorilor de mediu;
- transportarea materialelor de construcții, în special în cazul celor pulverulente, se va
face cu mijloace de transport acoperite;
- stropirea drumului de acces pentru evitarea ridicării prafului;

Întrebare
Aș vrea să dicutăm puțin despre partea de securitate și sănătate în muncă, considerați
că angajații dumneavoastră beneficiază de un plan de SSM bine pus la punct, care să le
ofere o siguranță pe perioada programului de lucru?
Răspuns
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

Unitatea ___________________________________
FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE INSTRUCTAJ
privind protecţia muncii
NUMELE ŞI PRENUMELE
__________________________________________________
LEGITIMAŢIA, MARCA
_____________________________________________________
GRUPA SANGUINĂ
_______________________________________________________

DOMICILIUL
_____________________________________________________________
NUMELE ŞI PRENUMELE
__________________________________________________
Data şi locul naşterii
_______________________________________________________
Calificarea __________________________
Funcţia ______________________________
Locul de muncă
___________________________________________________________
Autorizaţii (ISCIR ş.a.)
_____________________________________________________
Traseul de deplasare la / de la serviciu
________________________________________
_____________________________________________________________________
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

Instructaj de angajare

1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________

timp de _____ ore, de către________________________________________________
având funcţia de
__________________________________________________________
Conţinutul instructajului
_____________________________________________________
______________________________________________________________________
__
Semnătura celui instruit
Semnătura celui care a efectuat instructajul
Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor

2.Instructajul la locul de muncă, a fost efectaut la data __________________________

specialitatea _____________________________________ timp de ______ ore, de
către ___________________________ având funcţia de
_______________________________
Conţinutul instructajului
_____________________________________________________
______________________________________________________________________
__
Semnătura celui instruit
Semnătura celui care a efectuat instructajul
Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor
 Lucrare de disertație
Managementul proiectelor în construcții An

BIBLIOGRAFIE

Cadru legislativ și domeniu de referință

1. Suport de curs Managementul Calității - S.L.dr.ing.Ana-Maria Ganea.
2. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
3. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
4. Nisipeanu, S., Ştepa, R., “Implementarea sistemului de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă”, Fundaţia Culturală Libra, Bucureşti, 2003
5. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. EMITENT:
PARLAMENTUL PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 646 din 26 iulie 2006
6. “Securitatea și sănătatea muncii pe șantierele de construcții “Manual tradus;
originalul:”Safety, health and welfare on construction sites. A training manual”.

Website-uri de referință
1. www.isc.gov.ro
2. www.lege5.ro
3. www.mmuncii.ro
4. www.anpm.ro
5. www.legislatie.just.ro
6. www.stratos.ro
7. www.sincaitgm.ro