n/o Denumirea termenului Nume autor/denumirea Descrierea

lucrării/anul termenului
publicației/locul publicării
1. Turism urban ZORA sistemul urban- un
ZIVANOVIC.Urban ansamblu de orașe
System in Serbia-the factor dint- un teritoriu
in the planning of balanced care interacționează
regional prin circulația
development,2019,Belgrade oamenilor, a
. mărfurilor și a
informație; are
caracteristicile unui
sistem ierarhic.

1.1. Turism urban ZORA sistemul urban-este

un set de orașe
ZIVANOVIC.Urban
interconectate pe
System in Serbia-the factor teritoriul național și
este o schimbare
in the planning of balanced
majoră a
regional dimensiunii
populației,
development,2019,Belgrade
economiei, ocupării
. forței de muncă,
furnizarea de
servicii etc.

1.2. Turism urban WENGE Turismul urban este

o zonă relativ nouă
CH.Städtetourismus in
a turismului, în
Barcelona und Madrid ciuda faptului că
vizitează
unter besonderer
orașele, ca elemente
Berücksichtigung der geografice sau
teritorial-
deutschen Reisenden,2017,
organizatorice.
Köln.
1.3. Turism urban JIAN XION-QIN. Urban Turismul urban se
referă la tot felul de
Tourism Development
activități recreative
Model for Chengdu China: care au loc în
spațiul urban, atrase
Based on Global Tourism
de elementele
Theory,2019,China. urbane, și reprezintă
la fel suma
consumul material și
spiritual în procesul
 activităților.

1.4. Turism urban JIAN XION-QIN. Urban Turismul urban este

modul de dezvoltare
Tourism Development
a demonstrației,
Model for Chengdu China: ajustarea industriei
structura,este
Based on Global Tourism
modelul de operare
Theory,2019,China. de vârf de
conducere, a lumii
de sprijin turistic a
industriei moderne.
1.5. Turism urban ROXANA VALENTINA Turismul urban este
un concept ambiguu,
GÂRBEA.Urban tourism
ce implică diverse
between content and activități.
aspiration for urban
development,2013,Romania
1.6. Turism urban ASHWORTH Turismul urban- nu
este doar suma de
GREGORY.Urban
activități turistice în
tourism:in ambalance in orașe, dar este o
caz particular de
attention,1989,United
turism care face
Kingdom parte
a vieții urbane
specifice.

1.7. Turism urban ROXANA VALENTINA turismul urban este

un set de
GÂRBEA.Urban tourism
resurse sau activități
between content and situate în oraș
și pus la dispoziția
aspiration for urban
vizitatorilor din
development,2013,Romania afară
având scopul de
divertisment,
afaceri sau alte
motive.

1.8. Turism urban ROXANA VALENTINA turismul urban nu

este doar
GÂRBEA.Urban tourism
o formă de turism,
between content and dar și o parte
integrantă,
aspiration for urban
parte tradițională și
development,2013,Romania caracteristică a
vieții urbane.

1.9. Turism urban ASHWORTH Turismul urban este

GREGORY.Urban rezultatul
 tourism:in ambalance in
attention,1989,United
Kingdom
schimbărilor de
Comportament ale
oamenilor care au
reușit să
transforme orașele
în centre culturale,
locuri de relaxare,
unde poți să
mergi la
cumpărături sau să
participi la diverse
evenimente.

2. Turist urban EMILIA VIANA.El turista

Turist urban-specie
urbano: una especie
care colonizează
exploradora,2014,Madrid.
unele dintre
principalele orașe
ale lumii este o ființă
foarte specială, care
se caracterizează
prin interesul său
pentru explorare.
STUDIU DE CAZ.Orașul Sibiu-Capitala Cultural Europeană în anul 2007
Sibiul este primul oraș dintr-o țară care nu devenise încă membră a Uniunii Europene, care
a reușit în 2004, cu sprijinul Luxemburgului să obțină statutul de Capitală Culturală
Europeană. Tema aleasă de Sibiu/Hernanustadt pentru programul Sibiu 2007 prezintă profilul
multicultural al acestui oraș vechi de opt secole sub deviza “City of Culture-City of Cultures”
(figura nr.3).Armonia interculturală a etniilor locale, farmecul medieval al burgului săsesc,
bogata experiență în evenimente artistice, hotărârea și optimismul câtorva sibieni precum și
unele împrejurări înlănțuite în chip fericit, fac ca în 26 mai 2004, Consiliul Miniștrilor Culturii
Europene sp aprobe în unanimitate ca Sibiul să fie Capitala Culturală Europeană, alături de
Luxemburg, în anul 2007.

Principalele obiective ale Programului Sibiu 2007 au fost:îmbunătățirea vizibilității

internaționale a Sibiului; dezvoltarea culturală pe termen lung a orașului; atragerea
vizitatorilor de pe plan național și creșterea audienței pentru actul cultural; îmbunătățirea
coeziunii sociale și dezvoltării comunitare;îmbunătățirea infrastructurii culturale și non-
culturale; promovarea cooperării la nivel european; promovarea creativității și inovației.
Costurile estimative ale Programului Sibiu 2007-CCE sunt evidențiate în tabelul nr.6 și
include totalul cheltuielilor publice pentru echipamente și facilități,dar și pentru programe
culturale.

Valoarea finanțărilor alocate pentru proiectele culturale din 2007 a fost de aproximativ
13.400.000 de euro, suportate de Primăria Municipiului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu,
Asociația Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007, Ministerul Culturii, iar de la Comisia
Europeană 1.400.000 de euro pentru evenimentele de închidere. Investițiile realizate în Sibiu în
2007 se ridică la sume de ordinul milioanelor de euro (tabel nr.7).

Dacă raportăm aceste cifre la bugetul local general se observă o creștere seminificativă a
acestui buget, de la 21.258.030 euro în 2002 și 27.604.055 euro în 2003, la 78.500.000euro în
2006, iar în 2007, la 89.945.000 euro. Programul cultural Sibiu CCE 2007 a reprezentat pentru
Sibiu un prilej de relansare a turismului în oraș și întreg județul Sibiu. Potrivit statisticilor
Primăriei Sibiu, numărul turiștilor, până la începutul lui decembrie 2007,a atins cifra de
700.000, un număr dublu față de 2006 și triplu față de 2005.Din numărul total, un procent de
40% a fost reprezentat de turiști străini.
Atuurile Sibiului care au făcut posibilă primirea statutului de capitală europeană în 2007 au
fost:calitatea programului propus pentru 2007, multiculturalismul pe care îl oglindea,
sustenabilitatea și caracterul său european. Un alt atu este reprezentat de parteneriatul cu
Luxemburg.
Soluție:
Programul cultural Sibiu 2007-Capitala Cultural Europeană a reprezentat, pentru Sibiu, un
prilej de relansare a industriei turismului din municipiul şi din judeţul Sibiu. Potrivit statisticilor
Primăriei Sibiu, numărul turiştilor, până la începutul lui decembrie 2007, a atins cifra de 700
000, un număr dublu faţă de 2006 şi triplu faţă de 2005. Din numărul total, un procent de 40% a
fost reprezentat de turişti străini. Reprezentanţii administraţiei locale au sperat că anii următori
vor reprezenta tot ani de creştere pentru Sibiu.
La Sibiu, în anul 2007, în cadrul programului Sibiu – CCE au fost prezentate 337 de proiecte,
de la teatru si pictură, muzică, film, dans, literatură, şi până la arhitectură, artă contemporană şi
gastronomie. Valoarea finanţărilor alocate pentru proiectele culturale din anul 2007 a fost de
aproximativ 13 400 000 de euro, suportate de Primăria Sibiu, Ministerul Culturii (aprox. 3 430
000 de euro). Nu doar proiectele culturale au absorbit sume de bani substanţiale, ci investiţiile
care au fost făcute şi în infrastructura urbanistică, costurile ridicându-se substanțial-50.005
milioane euro. Aceste cifre, însă, nu spun nimic, dacă nu le raportăm la bugetul local general. În
cazul Sibiului se pare că acest buget a crescut semnificativ, de la 21 258 030 euro în 2002 şi 27
604 055 euro în 2003, la 78 500 000 euro în 2006, iar în 2007, la 89 945 000 euro.

Cheltuielile generale sunt următoarele:

 Total cheltuieli publice: 18 900 000 euro;
 Cheltuieli totale pe echipamente şi facilităţi: 85 900 000 euro.
La investiţiile în infrastructura culturală realizate de Primăria Municipiului Sibiu se adaugă
după cum este reflectat în tabelul nr.6, investiţiile realizate de Consiliul Judeţean Sibiu (de ex.
reabilitatea Teatrului Gong şi a Sălii Thalia).