Sindromul Horner și abcesul cerebral –

complicații rare a amigdalectomiei. Rezident

an. I-Botnaru Daniela
Case Rep Otolaryngol. 2015; 2015: 570520.Cuneyt Kucur ,  1 , * 
Isa Ozbay ,  1 
,
Fatih Oghan
 1 
,
Nadir Yildirim
 1 

Zuhal Zeybek Sivas , and 

 1 
Sibel Canbaz Kabay  2
 Introducere
Tonzilita cronică este o afecţiune frecventă, care
chirurgical, poate fi tratată prin mai multe
tehnici, printre care şi ablaţia prin
radiofrecvenţă.
Ablaţia prin RF presupune introducerea unei
sonde în ţesuturi pentru a distruge celulele cu
energie ionizantă.
 Caz clinic nr
Doi pacienţi de sex masculin, vîrsta de 5 ani s-
au internat cu acuze de apnee în somn în anul
2006, respectiv 2013.
La examenul endoscopic s-a vizualizat
hipertrofia adeno-amigdalară. S-a efectuat
adenotomia şi ablaţia amigdalelor palatine prin
RF.
 Complicaţii postoperatorii precoce-
*ptoză
*mioză
*enoftalmie
au fost observate pe partea dreaptă la un
pacient şi pe stînga la alt pacient.
A fost stabilit diagnosticul de sdr. Horner.
Cauzele sindromului Horner pot fi multiple:

- compresia ganglionului cervical inferior de către o tumoare

de vîrf pulmonar (Pancoast Tobias)

- sindromul medular lateral

- traumatisme în regiunea cervicală

-infecții ale urechii medii

- anevrism aortic

- tromboză de sinus cavernos etc

 Leziunea în sindromul Horner poate fi localizată:

-la nivelul primului neuron (leziuni centrale care implică

calea spino-hipotalamică)

-la nivelul deutoneuronului (leziuni preganglionare)

-la nivelul celui de-al treilea neuron

 Ambii pacienţi au fost trătaţi cu doze mari de
metilprednizolon (1mg/kg/zi).
La ambii pacienţi simptomele postoperatorii s-au
ameliorat după 2 luni de tratament, dar un grad uşor
de ptoză palpebrală s-a observat timp de un an de la
operaţie la unul din pacienţi şi la 7 ani după operaţie
la celălalt pacient.
 Discuţii
Există numeroase studii în literatură despre
sindromul Horner post-tonsilectomie.
În cele mai multe cazuri simptomele au fost
temporare, iar apariţia sdr. Horner se datora acţiunii
anesteziei locale asupra lanţului simpatic.
Persistenţa sdr. Horner după tonsilectomie a fost
raportată în foarte puţine cazuri.
În cazurile prezentate nu a fost folosită anestezia
locală, deci apariţia sdr se datoreză ablaţiei
amigdalelor prin RF.
Au fost propuse 2 teorii pentru a putea explica
apariţia sdr Horner la aceşti pacienţi.
1. Exercitarea unei presiuni asupra plexului
simpatic de către edemul şi inflamaţia din
jurul ţesutului tonsilar după ablaţia prin RF.
2. Lezarea directă a plexului simpatic ca
urmare a temperaturii mari folosite pentru
ablaţia amigdalelor prin RF.
Ambii pacienţi au răspuns pozitiv la tratamentul cu
steroizi. Cu toate acestea, pentru ablaţia amigdalelor prin
RF, chirurgii trebuie să fie foarte atenţi unde inseră
dispozitivele ferbinţi în amigdalele palatine.
 În cazurile expuse mai sus, ablaţia prin RF
(15V) a fost efectuată cu sonde monopolare.
Deci, ar fi mai indicat de efectuat ablaţia prin
RF cu sonde bipolare cu proteţie termică pentru
a evita apariţia complicaţiilor.
 Caz clinic nr 2

Autorii prezintă un caz foarte rar al unui copil de 4 ani,

care a prezentat abces de lob frontal, în urma
amigdalectomiei. Acesta a fost diagnosticat la CT peste
21 de zile în urma efectuării interventiei chirurgicale.

Complicațiile intracraniene trebuie luate în considerație

la toți pacienții care au suportat tonsilectomie cu
simptome de cefalee, vomă și febră marcantă.
 Caz clinic

Fetiță, 4 ani, a suportat amigdalectomie pentru istoricul

de apnee de somn obstructivă. Din istoricul actualei
boli nu a prezentat amigdalită recentă. Recuperarea
postoperatorie a fost lipsită de evenimente, pre- și
postoperatoriu nu i s-au indicat antibiotice, și a fost
externată în mod obișnuit a doua zi după operație.
 Postoperator
Peste 9 zile după intervenție chirurgicală starea sa generală s-a înrăutățit,
febră 38.5°C, pofta de mîncare scăzută, deshidratare, vomă și odinofagie.
Pacienta reinternată în spital cu diagnosticul de infecție post-amigdalectomie.
Examinarea clinică, nu a relevat semne patologice. Cîteva puncte de exudat
albicios au fost vizibile în loja amigdaliană stîngă. Istoric de hemoragie nu a
fost atestat.

AGS- leucocitoza- 15x109/l și Proteina C reactivă- 30mg/l.

După administrarea i/v de antibiotice și fluide febra a dispărut și starea

generală a devenit satisfăcătoare.

Fetița a fost supravegheată în dinamică pentru încă 48 de ore, administrîndu-se

antibiotice orale- Co-amoxiclav. Starea sa generală aparent s-a îmbunătățit și a
fost externată la domiciliu.
Peste 22 de zile după amigdalectomie
a fost reinternată. Starea generală s-a
înrăutățit, prezenta febră 38.5°C,
cefalee și vomă. S-a atestat că a
scăzut cu 2 kg în greutate după
intervenția chirurgicală.
Markerii inflamației acute-
9
leucocitoza- 21.8 × 10 /l și CRP - 180
mg/l.
CT de urgență a relevat un abces
cerebral de cca 6cm.
Copilului i s-au aspirat 60 ml de puroi. Pe parcursul următoarelor
4 zile s-au mai colectat 30 ml, care, de asemenea a fost drenat.
Examenul bacteriologic a evidențiat Bacteroides și Streptococi
non-hemolitici. Conform antibiogramei primele două săptămîni a
fost tratată cu Cefotaxim și Metronidazol i/v, și următoarele 4
săptămîini Cefixim per os.
CT de control efectuată peste 8 săptămîni nu a evidențiat semne
patologice. Starea copilului s-a îmbunătățit, iar examinările clinice
ulterioare nu au depistat date patologice.
 Discutii
Căile de propagare a infecției din loja amigdaliană către
cutia craniană sunt următoarele:

1. Calea directă- prin eroziunile sau defectele congenitale

ale oaselor bazei craniului.

2. Arterială- prin invazie directă, sau indirectă prin tecile

vasculare

3. Venoasă- prin intermediul venei jugulare interne

4. Prin tecile neurale ale nervilor extracranieni

În concluzie, abcesele cerebrale pot surveni în urma injecțiilor
paratonsilare, amigdalitelor acute și, foarte rar, în urma
intervențiilor chirurgicale ale amigdalelor palatine.

Decesele postamigdalectomie se întîlnesc extrem de rar.

Complicațiile intracraniene ar trebui să fie luate în vedere la toți
pacienții care au suportat amigdalectomie și prezintă febră,
vomă și cefalee.
Mulţumesc pentru atenţie!