ETICA IN AFACERI

1 20.03.2020
 De ce este necesară etica în afaceri?

 Profituri uriaşe obţinute prin fraudă şi corupţie

 Criza morală cu care se confruntă mediul
afacerilor
 Atitudini incorecte faţă de proprii salariaţi
 Concurenţa neloială, poluarea mediului
înconjurător
 Manipularea consumatorului printr-o publicitate
incorectă
 Utilizarea în interes personal a unor informaţii
rezervate iniţiaţilor bursei
2 20.03.2020
Nevoia de moralitate în afaceri este din ce în
ce mai acută pentru că:
 La baza oricărei relaţii fructuoase de afaceri stă
încrederea în parteneri;
 O atitudine neetică faţă de proprii salariaţi
poate duce la scăderea performanţelor
organizaţionale pe termen lung;
 Comportamentul neetic (publicitate incorectă,
produse de slabă calitate, implicarea în
scandaluri de corupţie, încălcarea legislaţiei)
afectează imaginea unei organizaţii;
 Deşi ar putea să pară costisitoare pe termen
scurt, etica în afaceri este profitabilă pe termen
lung.

20.03.2020 3
Valorile culturale japoneze:
 ON - concept de îndatorare faţă de părinţi
(rambursare nu este niciodată completă);
 Giri - “obligaţie socială” – comportamentul este cel
aşteptat de societate;
 Ninjo – psihologic se referă la sentimentele şi
înclinaţiile naturale ale unei persoane:
- reprimarea unor sentimente private şi onorarea
principiilor morale;
- excluderea obligaţiilor morale şi urmarea paşilor
dictaţi de propriile sentimente;
- sinucidere, nefiind capabil să ignore obligaţiile
morale şi dorinţele personale;
20.03.2020 4
Valorile culturale japoneze:
 Reciprocitate – ideea că oamenii nu sunt buni sau
răi în sens absolut, dar pot fi buni sau răi în relaţiile
cu ceilalţi;
“When she heard that so-and-so was ill she
automatically assumed that the person would
die, and she went for the funeral gift ledger to
check the amount of cash she would have to
give, which corresponded to the amount her
family had received from that family in the past
on a similar occasion." ((Inoue, Chronicles of My
Mother, p. 72)
 Loialitate/ascultare - când o persoană din familie
este loială cuiva, toţi membrii grupului vor fi loiali;
20.03.2020 5
Valorile culturale japoneze:
 Rasism – cea mai omogenă naţie modernă;
 Probleme de gen – femeia în Japonia deţine o
poziţie de subordonat;
 Stilul de comunicare – într-o societate destul de
endogene, înţelegerea nu a depins de vorbit, în
schimb comunicarea a fost posibilă prin înţelegerea
comună japoneză, fără cuvinte.
 Caracterele kanji pentru “femeie” înseamnă zgomot.

20.03.2020 6
Un studiu efectuat în mai 1999 pe 25000 de persoane din 23
de ţări, situate pe şase continente, a dus la concluzia că cei mai
importanţi trei factori care determină imaginea companiilor
sunt:

• Responsabilitatea socială şi comportamentul

etic - 43 % ;

• Calitatea / reputaţia mărcii - 31 % ;

• Fundamentele afacerii - 26 % .

Sursa: Winning with integrity. Business in the Community, Business Impact Project Team. http:
www. Business-impact.org; http: www.bitc.org.uk
20.03.2020 7
Opinii privind importanţa disciplinelor de studii pentru studenţii de la
Administrarea afacerilor, Universitatea din Michigan

Opiniile absolvenţilor din funcţii executive

Opiniile directorilor generali (CEO)
30 20 10 0 0 10 20 30

26.3 Strategii de afaceri 13.67

19.6 Etica afacerilor 15.47
13.1 Comunicare 14.03
7.03 Managementul resurselor umane 15.83
6.73 Management general 6.12
6.42 Finante 5.40
6.12 Antreprenoriat 2.52
4.28 Marketing 5.76
5.20 Comportament organizational 6.47
2.75 Managementul operatiilor 7.19
1.22 Drept 2.88
0.92 Contabilitate 1.44
0.31 Tehnic, thg., alte stiinte 3.24

Sursa: Future of Management Education. Technical Report. University of Michigan, Business School, Eepulse, sept., 8
20.03.2020
2002, http://www.eepulse.com/documents/pdfs/UMBS%20Final%20Survey%20Report.pdf
Categorii de relaţii ce pot intra în
sfera eticii afacerilor
Angajaţi - angajaţi

Angajaţi - angajatori
Categorii Companie - clienţi
de relaţii
Companie- acţionari

Companie – comunitate / interes

public
Instituţii guvernamentale –
comunitate / Interes public
20.03.2020 9
Posibile implicaţii negative asupra consumatorului:
creşterea preţurilor

Creşterea preţurilor, cauzată de:

Costuri
Costuri Costuri de
mari de
mari de Cercetare
promovare
distribuţie a pieţei
şi reclamă

20.03.2020 10
Posibile implicaţii negative asupra consumatorului
determinate de practici incorecte de Marketing
False reduceri de preţuri, reduceri mai
Preţuri incorecte mari de la produsele “cap de listă”

Promovare Prezentare incorectă a caracteristicilor

incorectă produselor, etc.

Ambalaje Conţinut exagerat al pachetelor,

folosirea unor etichete eronate,
incorecte incomplete etc

Presiune Reclamă exagerată, vânzări

puternică asupra condiţionate, oferirea de false avantaje
consumatorilor la cumpărare, etc
20.03.2020 11
 Etică / morală

 Totalitatea normelor de conduită morală

corespunzând ideologiei unui anumit grup
sau societăţi.
 Ansamblul normelor de convieţuire, de
comportare a oamenilor unii faţă de alţii şi
faţă de colectivitate şi a căror încălcare nu
este sancţionată de lege ci de opinia publică.

(Dicţionarul Explicativ al Limbii Române)

20.03.2020 12
 Etica în afaceri • Integritate
presupune: • Responsibilitate
• Respect
• Corectitudine

(European Business Ethic Network):

20.03.2020 13
Problematica eticii afacerilor
Grupurile care pot fi
Locale
afectate în mod direct Centrale /
la nivel naţional
Publicul în general
Instituţii ale
Comunitate statului
Sindicate
Alte companii
implicate Salariaţi
ETICA în vârstă
Salariaţi
Proprietari Femei
Persoane
fizice Minorităţi şi alte
Consumatori grupuri protejate
Instituţii de Respectarea
investiţii libertăţilor civile
Organisme de protecţie a Garanţii pentru unele deficienţe/
consumatorilor ameninţări ale produselor

20.03.2020 14
 Regula de aur a eticii

• “A te comporta cu
ceilalţi aşa cum ai
dori ca ei să se
comporte cu tine.”

• Oamenii înţeleg această

regulă în diferite feluri

Sursa:. Dillard B. Tinsley, Ethics can be gauged by three

key rules. Marketing News,Sept. 1, 2003.

20.03.2020 15
Efecte ale comportamentului etic
I. Efecte asupra mediului de afaceri

1. Acceptarea firmei în societate

 Indici de percepere a corupţiei;
 Indici de libertate economică.

2. Creşterea influenţei sociale

Indici de competitivitate economică

3. Evitarea înăspririi legilor şi reglementărilor

20.03.2020 16
Efecte ale comportamentului etic
II. Efecte asupra companiilor
 Îmbunătăţirea performanţei financiare a
afacerii;
 Asigurarea implicării şi încrederii
angajaţilor;
 Suport în procesul decizional;
 Îmbunătăţirea procesului şi nivelului de
inovare;
 Crearea şi îmbunătăţirea imaginii
companiei.
 Menţinerea satisfacţiei clienţilor
20.03.2020 17
 Indicele de perceptie a coruptiei (CPI)
"PILONII" Sistemului Integritatii Nationale
1. Măsurabilitatea acţiunilor executivului,
concentrate pe înlăturarea conflictelor de Institutii:
interese;
2. Corectitudinea serviciilor civile; 1. The World Economic Forum (WEF)

3. Existenta agenţiilor (organismelor) de 2. The Institute for Management

supraveghere si impunere a legalităţii, cu
mecanisme de lucru adecvate (auditori
generali, agenţii anti-coruptie, politie etc);
4. Libertatea mediei şi accesul la informaţii
oficiale;
5. Responsabilitatea sectorului de afaceri;
6. Independenta si corectitudinea justiţiei;
7. Controlul puterii legislative alese asupra
acţiunilor oficialităţilor publice;
8. Libertatea şi implicarea societăţii civile.
20.03.2020
Development, Lausanne (IMD)
3. PricewaterhouseCoopers (PwC)
4. The World Bank’s World Business
Environment Survey (WBES)
5. The Economist Intelligence in
Transit (EIU)
6. Freedom House, Nations in Transit
(FH)
7. The Political and Economic Risk
Consultancy, Hong Kong (PERC) 18
Indicele de percepţie a corupţiei (CPI)
10 IPC
minim
9.9 10.0 10.0 9.9
9 9.8 9.7 9.7 9.7 9.7
Danemarca Finlanda Finlanda Finlanda Islanda
8
7

6 IPC
ROMANIA
5
3.4 3.3 3.0 3.1
4 3.0 2.9 2.8 2.8 2.9
2.6
3
Camerun Ciad
2
Bangladesh Bangladesh
IPC
1 1.8 0.4 maxim
1.4 1.5 1.3 1.3 1.3
Nigeria 1.2 1.2
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa: Indicele de Percepţie a Corupţiei 2007 al Transparency International. www.transparency.org

20.03.2020 19
 http://www.transparency.org.ro/files/File/IPC%20%20grafice.pdf

20.03.2020 20
 Indicele de libertate economică
Indicele de libertate economică, elaborat de Dow Jones Co. şi
The Heritage Foundation (www.heritage.org) publicat anual
de către The Wall Street Journal (www.wsj.com).

Indicele de libertate economică este calculat în baza

evaluărilor pentru următoarele elemente componente:

1.Libertatea afacerilor 6. Libertatea investiţiilor

2.Libertatea comerţului 7. Libertatea financiară
3.Libertatea fiscală 8. Dreptul de proprietate
4.Cheltuielile guvernamentale 9. Corupţia
5.Libertatea monetară 10. Libertatea pieţei muncii
20.03.2020 21
 Indicele de libertate economică
Pentru fiecare indicator se acordă între 0 şi 100 de puncte.
Indicatorul global se calculează ca o medie a celor 10 indicatori
parţiali. Valorile indicatorilor globali au următoarele semnificaţii:
Semnificaţia nivelului indicatorilor

0 – 49,9
Economie neliberă
Economie predominant neliberă 50 – 59,9
Economie moderat liberă 60 – 69,9
Economie predominant liberă 70 – 79,9
Economie liberă 80 - 100

20.03.2020 22
 Evoluţia indicelui de libertate economică a României în
perioada 1995 – 2008 şi încadrarea într-o anumită categorie de
libertate economică
70

61,24 61,53
58,24 60
54,37
52,08 51,95
50,77 50,06 50,01 50,62 50,01
48,71
50
46,2
42,85
Economie neliberă 0 – 49,9
Economie predominant neliberă 50 – 59,9 40
Economie moderat liberă 60 – 69,9

30
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

20.03.2020 23
Sursa: The 2008 Index of Economic Freedom, http://www.heritage.org/research/features/index/
Indicele de competitivitate globală
• Indicele de competitivitate globală este calculat prin doi
indicatori parţiali, fiind elaborat sub autoritatea
Forumului Economic Mondial (WEF).
1. Indicele de competitivitate a creşterii (GCI), elaborat
de Peter Cornelius, Director al Programului de
Competitivitate Globală, din cadrul Forumului Economic
Mondial (WEF) ;

2. Indicele de competitivitate
microeconomică (MICI), elaborat de
Profesorul Michael Porter, Director al
Institutului pentru Strategie şi
Competitivitate la Harvard Business
School
20.03.2020 24
 Reglementările
guvernamentale

Codurile de Caracteristicile
etică individuale ale
Factori care angajaţilor
determină
comportamentul
etic al
Regulamentele organizaţiilor Gradul de
profitabilitate
interne

Presiunea socială

20.03.2020 25
 Reglementările guvernamentale

 Reglementările guvernamentale interzic anumite activităţi,

procese de producţie sau folosirea unor materiale.
Companiile trebuie să cunoască aceste prevederi şi să le
respecte.
 Datorită caracterului lor imperativ, reglementările
guvernamentale fac ca activităţile unei organizaţii să fie
legale sau ilegale.
 Dacă reglementările legale sunt insuficiente şi permit
desfăşurarea unor activităţi incorecte sau care ar leza
interesele partenerilor, afacerile pot fi legale, dar
neetice, incorecte.

26 20.03.2020
Categorii de decizii în funcţie caracterul etic şi
legalitate

Etic
Etic Etic
dar şi
Caracterul etic

ilegal legal

Neetic Neetic
şi dar
ilegal legal
Neetic

Ilegal Legal
Legalitatea
20.03.2020 27
 Caracteristicile individuale

 Fiecare persoană îşi dezvoltă un set propriu de

valori care este influenţat de părinţi, profesori,
prieteni, societate.
 Fiecare persoană învaţă să distingă între „bine“
şi „rău“, între „corect“ şi „incorect“, structura
psihică şi sistemul de educaţie având un
puternic impact.

28 20.03.2020
Surse externe care influenţează valorile
individuale

Valori religioase

Valori filozofice
Surse
externe ale Valori culturale
valorilor
Valori legale

Valori profesionale

20.03.2020 29
 Modele de manageri din punct de
vedere etic
Manager Stil lipsit de principiile eticii şi o
opoziţie activă faţă de tot ce înseamnă
imoral
etica

Manager Conformare la cele mai înalte

moral standarde de comportament etic

Manager Intenţionat sau neintenţionat, nu ia în

amoral considerare factorii etici

20.03.2020 30
 Regulamentele interne

 Membrii unei organizaţii tind să respecte

conduita prescrisă de:
 regulamente interne
 diverse norme interne pentru unele
activităţi specifice
 fişe ale posturilor.

31 20.03.2020
 Presiunea socială şi gradul de
profitabilitate

 În situaţii dificile sau de criză, firmele sunt

tentate să facă rabat de la
responsabilităţile sociale şi standardele
etice.

32 20.03.2020
 Codurile de etică

 Codurile de etică ale firmelor se adresează atât

personalului propriu, ele servind în procesul de
încadrare pe funcţii, promovare şi salarizare, cât
şi partenerilor de afaceri.

33 20.03.2020
 Ponderea firmelor care au cod de etica (evaluări la
nivelul anilor 1998 - 1999)

0 20 40 60 80 100

USA 95
Canada 86
Hong Kong 70
Australia 62
Japonia 59
Anglia 57
Noua Zeelandă 55
Germania 51
Africa de Sud 32
Olanda 32

Sursa: Report on Business Ethics Codes, The Institute of Business Ethics, 1998;Board of
Directors in Australia and New Zeelandă, Korn / Ferry International, 1999; Survey conducted
20.03.2020 34
Keydanren Association of Japanese Industries, 1998.
 INTRODUCEREA LA
CODUL DE ETICĂ
Valorile-cheie
 Înainte de elaborarea codului, organizaţia va
identifica valorile-cheie.
 Valorile ce vor fi incluse în codul de etică vor fi
influenţate de:
scopul şi obiectivele codului;
ramura de activitate în care operează
compania;
aspectele / caracteristicile esenţiale care îi
interesează pe utilizatori.

20.03.2020 35
 Structurarea
prevederilor codului
Codurile de etică includ, de regulă, principalele
responsabilităţi ale companiei faţă de :
• Consumatori;
• Parteneri de afaceri;
• Salariati;
• Acţionari;
• Comunitate.

20.03.2020 36
 Structurarea prevederilor
codului (1)
Codurile de etică includ, de regulă, principalele
responsabilităţi ale companiei faţă de :

• Consumatori (satisfacerea consumatorilor,

calitatea, protecţia consumatorilor, corectitudinea
preţurilor, serviciile după vânzare);
• Parteneri de afaceri (respectarea tuturor
prevederilor contractuale, cooperare în obţinerea
calităţii şi eficienţei, neacceptarea mitei,
comisioanelor sau a excesului de ospitalitate);

37 20.03.2020
 Structurarea prevederilor
codului (2)
• Salariati ( modul în care compania valorifică
resursele umane, recrutarea şi selecţia, formarea şi
perfecţionarea, condiţiile de lucru, egalitatea
şanselor, recompensarea, pensionarea, protecţia
împotriva discriminărilor şi a hărţuirii);
• Actionari (protejarea investiţiilor făcute în
companie, asigurarea eficienţei investiţiilor,
acurateţea informaţiilor privind situaţia economico-
financiară);

38 20.03.2020
 Structurarea prevederilor
codului (3)
• Comunitate (obligaţia companiei de a proteja şi a
conserva mediul, implicarea în acţiuni în interesul
comunităţii, în activităţi educative şi caritabile).
Unele coduri cuprind şi o serie de prevederi privind
climatul organizaţional, discriminările, conflictul de
interese, cadourile şi gratuităţile.

39 20.03.2020
Crezul moral al firmei Johnson
& Johnson (1)
 Noi credem că prima noastră responsabilitate
este faţă de medici, asistente şi pacienţi,
faţă de mame şi toţi ceilalţi care folosesc
produsele noastre. Pentru a rezolva problemele
lor, tot ceea ce facem trebuie să fie de cea mai
înaltă calitate.
 Trebuie să acţionăm continuu pentru
reducerea costurilor şi menţinerea unor
preţuri rezonabile.
 Comenzile clienţilor trebuie onorate cu
eficienţă şi promptitudine.
 Furnizorii şi distribuitorii noştri trebuie să
aibă ocazia de a realiza un profit adecvat.

20.03.2020 40
Crezul moral al firmei Johnson
& Johnson (2)
 Suntem responsabili în faţa salariaţilor noştri, bărbaţi şi
femei, care lucrează cu noi în întreaga lume. Fiecare
trebuie considerat ca un individ aparte.
 Trebuie să le respectăm demnitatea şi să le recunoaştem
meritele. Ei trebuie să aibă sentimentul siguranţei locului
de muncă. Răsplata muncii trebuie să fie corectă şi
adecvată, iar locul de muncă să fie sigur, ordonat şi
curat.
 Salariaţii trebuie să se simtă liberi să facă sugestii şi
critici. Pentru personalul calificat trebuie să asigurăm
condiţii egale de muncă, dezvoltare şi promovare.
 Trebuie să asigurăm o conducere competentă, bazată pe
justiţie şi etică.

20.03.2020 41
Crezul moral al firmei Johnson
& Johnson (3)

 Suntem răspunzători faţă de comunităţile în

care trăim şi lucrăm, ca şi faţă de
comunitatea mondială în ansamblu.
 Trebuie să fim buni cetăţeni – să ajutăm
acţiunile de binefacere şi să plătim taxele ce ne
revin. Trebuie să încurajăm îmbunătăţirea
condiţiilor de sănătate şi educaţie.
 Trebuie să menţinem în bună stare
proprietatea pe care avem privilegiul de a o
folosi, să protejăm mediul înconjurător şi
resursele naturale.

20.03.2020 42
 Crezul moral al firmei Johnson
& Johnson (4)
 Responsabilitatea finală este faţă de acţionarii noştri.
Afacerile trebuie să aducă un profit solid.
 Trebuie să experimentăm idei noi. Cercetarea şi
programele de inovare-dezvoltare trebuie continuate, iar
greşelile plătite. Trebuie achiziţionate echipamente noi,
asigurate noi condiţii pentru lansarea de noi produse.
 Trebuie să ne facem rezerve pentru situaţii potrivnice.
 Atât timp cât vom acţiona după aceste principii, acţionarii
noştri vor realiza beneficii pentru banii investiţi.
Sursa: Johnson & Johnson, 2003 Annual Report

20.03.2020 43
 Stadii de dezvoltare etică ale unei
organizaţii
Ipoteze:
– nu toate organizaţiile trec prin toate treptele
de dezvoltare morală;
– organizaţia îşi poate începe activitatea în
orice stadiu;
– dezvoltarea morală nu este un proces
continuu;
– nu este necesară o anumită perioadă de timp
pentru ca o organizaţie să poată trece dintr-
un stadiu de dezvoltare morală în altul.
20.03.2020 44
Stadii de dezvoltare etică ale unei organizaţii

1. Organizaţii neetice (imorale).

2. Organizaţii orientate spre respectarea
legalităţii
3. Organizaţii responsabile
4. Organizaţii orientate spre respectarea
principiilor eticii
5. Organizaţii etice

20.03.2020 45
 1. Organizaţii neetice (imorale)
• Unicul raţionament este câştigul,
• Practicile manageriale sunt, de regulă, în afara legii.
• În dorinţa de a reuşi cu orice preţ, nu manifestă nici un
respect faţă de principiile eticii.
• Valoarea dominantă este profitul, iar preocuparea pentru
etică apare numai după ce firma a fost surprinsă că face
afaceri incorecte.
• Raţionamentele organizaţiei sunt:
• nu am ştiut până acum;
• toată lumea face aşa;
• nu putem fi descoperiţi;
• munciţi din greu şi cât mai repede.
• Nu au un cod de etică.
20.03.2020 46
 2. Organizaţii orientate spre
respectarea legalităţii
• Cultura organizaţională se bazează pe respectarea legilor,
raţionamentele lor fiind de genul:
– tot ceea ce nu este interzis prin lege este
permis;
– dacă este legal, este foarte bine; dacă nu
suntem siguri, punem juriştii să verifice.
• Aderă mai mult la legalitate decât la etica afacerilor.
• Principala preocupare este profitabilitatea, iar codul de
etică a afacerilor, dacă există, are un caracter intern.

20.03.2020 47
 3. Organizaţii responsabile
• Cultura organizaţională cuprinde şi un alt sistem de valori
decât profitul, productivitatea şi legalitatea.
• Organizaţia începe să accepte mai mult atitudinea
„cetăţeanului responsabil” iar managerii sunt mai
sensibili la cerinţele sociale, recunoscând că firma are şi
responsabilităţi în acest domeniu.
• Organizaţia are încă o mentalitate reactivă, fiind
preocupată de etică pentru schimbarea imaginii
nefavorabile ca urmare a unor acţiuni din trecut.
• Codurile de conduită în afaceri sunt mai mult orientate
spre exterior.
• Trecerea în acest stadiu este adesea determinată de
evenimente exterioare, care obligă organizaţia să
acţioneze cu metode opuse celor anterioare.
20.03.2020 48
4. Organizaţii orientate spre respectarea
principiilor eticii
• Are loc o schimbare esenţială a culturii organizaţionale,
care este mai puţin reactivă.
• Valorile eticii devin o parte a culturii organizaţionale,
servind la orientarea managerilor şi a salariaţilor în
diferite situaţii. Se realizează un mai mare echilibru între
profituri şi etică.
• Efortul pentru crearea unui climat etic începe să devină
mai evident iar, în soluţionarea problemelor, se ţine
seama atât de eficienţă cât şi de implicaţiile etice.
• Managerii încearcă să adopte un comportament etic, dar
le lipseşte experienţa.
• Codurile de etică devin documente active, reflectând
esenţa valorilor organizaţionale.
20.03.2020 49
 5. Organizaţii etice
• În cadrul acestor organizaţii, prin cultura organizaţională se
promovează un echilibru între etică şi profit
• valorile etice stau la baza comportamentului zilnic al acţiunilor
individuale.
• Prin sistemul de sancţiuni se urmăreşte penalizarea şi corectarea
comportamentului acelora care iau decizii greşite.
• Deciziile sunt juste, cinstite şi profitabile, iar la fundamentarea lor se
are în vedere un set de valori, care pot fi definite astfel:
• tratează pe ceilalţi, în mod curent, cu respect,
preocupare şi cinste, aşa cum tu însuţi ai dori să fii
tratat;
• fabrică şi vinde produse, astfel încât să fii
satisfăcut atunci când tu şi familia ta le-aţi folosi;
• tratează mediul înconjurător ca şi cum ar fi
proprietatea ta.
20.03.2020 50
 Responsabilitatea socială

 Un demers voluntar, care, pornind de la

respectarea legislaţiei în vigoare, determină
firmele să integreze preocupările sociale şi de
mediu atât în acţiunile lor, cât şi în relaţiile cu
stakeholderii: autorităţi publice, grupuri de
presiune, parteneri financiari, parteneri
economici.

51 20.03.2020
 Categorii de beneficiari ai programelor de
responsabilitatea socială

 Piaţa
 Resursa umana
 Societatea
 Mediul

52 20.03.2020