ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND

ANTREPRENORIATUL
Tema 1
 Subiecte de discuție

1. Antreprenoriatul – factor de dezvoltare economică.

2. IMM – formă de bază a activităţii de antreprenoriat.
3. Fenomenul antreprenorial în Republica Moldova.
4. Beneficii și riscuri individuale în antreprenoriat
 ANTREPRENORIATUL
• Starea de spirit, procesul generării și
dezvoltării activității econoomice prin
îmbunătățirea, asumării riscului,
creativității și/sau inovării, cu un
management rațional, într-o organizație
nouă sau deja existentă.
Comisia Europeană
Antreprenoriatul reprezintă
• Un proces prin care indivizii identifică
oportunitățile, alocă resursele în scopul creării
unor noi valori, prin identificarea nevoilor
nesatisfăcute sau prin identificarea de
oportunități pentru schimbare.
 Antreprenoriatul reprezintă
• Activitatea de fabricare a producției, executare a
lucrărilor și prestare a serviciilor desfășurată de
cetățeni și de asociațiile acestora în mod
independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe
riscul propriu și sub răspunderea lor patrimonială cu
scopul de a-și asigura o sursă permanentă de
venituri.
Legea R. Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.
 Spirit antreprenorial
competenţă a unei persoane de a recunoaşte
şi a valorifica oportunităţile de afaceri
evidente sau potenţiale, de a-şi asuma
responsabilitatea şi riscul ce derivă din
activitatea independentă
 Genurile activității de ANTREPRENORIAT
Genurile Caracteristica
Producerea are ca obiect transformarea materiilor prime și a materialelor în
produse noi cu o valoare mai mare decât cea a materiei prime.

Executarea lucrărilor Întreprinzătorul se obligă să îndeplinească într-un termen stabilit,

o anumită lucrare,fie din propriul material, fie din materialul
beneficiarului. Acestea sunt lucrări de construcții, montaj, etc.

Prestarea serviciilor Destinată satisfacerii necesităților persoanelor fiziceși juridice prin

acordarea diferitelor servicii: consultative, de transport, de
asigurare, de deservire socială etc.

Comercializarea Poate fi făcută direct și nemijlocit de către producător prin

magazine sau depozite angro proprii ori prin intermediari ( firme
de distribuție).
Tendințe noi ale antreprenoriatului

Social

Verde Creativ

Digital Inovativ
Antreprenoriat

Education Junior

Senior Femenin
 Antreprenoriatul social
• Antreprenoriatul social reprezintă activitatea continuă de fabricare a
producției, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor în scopul obținerii de
venituri pentru a fi utilizate în scopuri sociale, inclusiv pentru prestarea
serviciilor sociale.

• Scopul antreprenoriatului social este soluționarea unor probleme sociale și

creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupurilor defavorizate.

• Antreprenoriatul social contribuie la creșterea incluziunii sociale, crearea de

locuri de munca, implicarea persoanelor aparținând grupurilor defavorizate în
activități economice și facilitarea accesului acestora la resursele și serviciile
sociale.

• Sursa: Inițiativa pentru Antreprenoriat social în Moldova.

http://www.antreprenoriatsocial.md/index.php?l=ro
 Antreprenoriatul social
• Întreprindere socială de
• Întreprindere socială
inserție

Constituită de asociații obștești,

Sunt întreprinderi sociale care au
fundații, culte relogioase, instituții
ca scop crearea locurilor de
private și/sau persoane fizice care
muncă și încadrarea, în mod
desfășoară activități de
prioritar, a persoanelor din
antreprenoriat social în vederea
categoriile defavorizare ale
soluționării unor probleme sociale
populației.
de interes comunitar.
Antreprenoriatul creativ
• Industriile creative sunt acele activități economice care se ocupă
de generarea sau exploatarea cunoștințelor și informației.
Alternativ, sunt denumite industrii culturale sau domenii ale
economiei creative.

Sursa: Wikipedia
Modele de antreprenoriat creativ

Artizanat Design
& vestimentar Arhitectura
Meșteșugărit Fashion

Film, TV, Reclamă Publicitate

Video, Radio, & &
Foto Marketing Software

Cercetarea Muzica, arte

& Jocuri
performante și
dezvoltarea Video visuale
 Antreprenoriat creativ
Industriile creative reprezintă unul din sectoarele economiei globale
cu cea mai mare rată de creștere din valoarea comerțului mondial.
3,4% 4% 5,26%
2005 2008 2012

Sursa;Revista Intellectus 4/2013, AGEPI, pag. 57

 Caracteristicile organizației antreprenoriale
• INOVAŢIA - obţinute în urma realizării unui nou produs sau
serviciu, aplicării unei noi tehnologii sau unui nou mod de
conducere, lansării pe o nouă piaţă de desfacere etc.

• CREŞTEREA RAPIDĂ - depinde de domeniul de activitate şi se

bazează pe inovaţiile din domeniu.

• DEZVOLTARE CU GRAD MĂRIT DE RISC - se datorează

inovaţiei semnificative şi creşterii.

• În ansamblu se face pentru ÎMBUNĂTĂŢIREA

PROFITABILITĂŢII.
Procesul antreprenorial
 Factorii care contribuie la dezvoltarea
antreprenoriatului
Cadru regulator

Condițiile de piață

Accesul la finanțare

Crearea și difuzarea cunoștințelor

Capabilitatea antreprenorială

Cultura antreprenorială
 Cadru regulator
• Povara administrativă pentru intrare și creștere
• Regulamentul privind falimentul
• Norme privind siguranța, sănătatea și mediul înconjurator
• Reglementarea produselor
• Reglementarea pieței muncii
• Cadrul legal
• Securitate socială și sănătate
• Impozitele pe venit, impozite pe imobil, etc.
• Protecția proprietății intelectuale
 Poziția Republicii Moldova după Raportul Doing Business
Indicatorii 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Diferența față
de punctajul
maxim 0-100
Numărul de țări incluse în raport 185 185 189 189 190 190
UȘURINȚA DERULĂRII AFACERILOR 76 78 63 52 44 44
Constituirea unei societăți comerciale 39 81 35 26 44 23 93,76

Obținerea autoritzației de construire 121 174 175 170 165 165 51,98
Racordarea la rețeaua de electricitate 169 165 149 104 72 80 74,65
Înregistrarea transferului dreptului de 22 19 22 21 21 20 82,60
proprietate
Acordarea creditelor 53 13 23 28 32 42 70,00
Protecția investitorilor minoritari 25 80 56 36 42 33 66,67
Plata taxelor și impozitelor 70 95 70 78 31 32 84,55
Comerțul transfrontalier 175 150 152 67 34 35 93,32

Soluționarea litigiilor comerciale 29 23 42 33 62 62 60,87

Insolvența 127 91 58 60 60 65 52,56

Sursa: http://www.doingbusiness.org
 Analiza comparativă a ciclului de afaceri, 2018
Republica Moldova LIDERI
INIȚIEREA AFACERII 23 1 (Noua Zeelanda)
Nr. proceduri 4 1.00 (Noua Zeelanda)
Timp (zile) 5 0.50 (Noua Zeelanda)
Cost (% din venitul pe cap de locuitor) 5,6 0.00 (Regatul Unit)
AUTORIZAȚII CONSTRUCȚII 165 1 (Danemarca)
Nr. de proceduri 28 7.00 (Danemarca)
Timp zile 276 27.5 (Republica Coreea)
PLATA IMPOZITELOR 32 1 (Emiratele Arabe Unite)
Nr. de proceduri 10 3 (Hong Kong, China)
Timp (ore pe an) 181 55 (Luxemburg)
Rata totală de impozitare (% din profit) 40,5 18.47 (32 țări)
LICHIDAREA AFACERII 65 1 (Japonia)
Timp (ani) 2,8 0.4 (Irlanda)
Sursa: http://www.doingbusiness.org
 Factorii problematici la creearea unei afaceri în Republica Moldova
Sănătatea publică slabă 0.6
Crime și furturi 1.2
Etica slabă a forței de muncă 1.9
Capacitatea insuficientă de inovații 2.3
Reglementările valutare 2.8
Reglemntarea muncii restrictive 3.2
Reglementările fiscale 3.8
Inflația 4.1

Cota de impozitare 5.4

Educarea necorespunzătoare a forței de muncă 7

Infrastructura necorespunzătoare 7.5

Ineficiența birocrației de guvernare 7.9

Acces la finanțări 8.7

Lovituri de stat 9.4

Instabilitate politică 13.5

Corupția 20.7

0 5 10 15 20 25

Sursa: World Economic Forum, Executive Opinion Survey 2017, The Global Competitiveness Index 2017-2018 edition, p.204.
 Impozitul pe venit
Suma impozitului pe venit se determină în mărime de:

 12% din venitul impozabil

 7% din venitul impozabil pentru gospodăriile
țărănești (de fermier)

 Subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii

– pentru agenții economici care nu-s plătitori de TVA și care, la situația
din 31 decembrie a perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, au
obținut venit din activități operaționale livrări scutite de TVA sau din livrări
scutite și impozabile cu TVA în sumă de pînă la 1,2 milioane de lei, cu
condiția că livrările scutite de TVA depășesc 50% din cele impozabile cu TVA
– 4% din venitul din activitatea operațională.
(Articolul 54. Codul fiscal)
 Impozit unic
Suma datorată lunară la buget de către rezidenții parcurilor
pentru tehnologia informației.

Impozit unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia

informației în mărime de 7% din venitul din vânzări, dar nu mai
puțin decât suma minimă a impozitului unic, care se calculează în
funcție de numărul de angajați care, pe parcursul perioadei fiscale,
au lucrat cel puțin o zi în baza unui contract individual de muncă
încheiat cu rezindentul parcului pentru tehnologia informației și de
cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru
anul la care se referă perioada fiscală respectivă.

LEGEA cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, Nr. 77 din 21.04.2016

Componența impozitului unic 7% în Parcurile IT
 Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător;
 Impozitul pe venit din salariu;
 Contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de
angajați și angajatori;
 Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală datorate
de angajați și angajatori;
 Taxele locale;
 Impozitul pe bunurile imobiliare;
 Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova.

Art.372 din alin.(1) din Codul fiscal

 Condițiile de piață
• Legislația privind limitarea activității
monopoliste și dezvoltarea concurenței /
protecția concurenței;
• Concurența;
• Accesul pe piața internă;
• Accesul pe piețele externe;
• Gradul de implicare publică;
• Achiziții publice.
 Accesul la finanțare
• Credite
• Business îngerii
• Capital de risc
• Crowdfunding (colectare de fonduri online)
• Burse de valori
• Accesul la alte tipuri finanțare
 Susținerea financiară

 PROGRAMUL DE ATRAGERE
 A REMITENȚELOR ÎN ECONOMIE

 Programul activează în baza regulii „1+1”, fiecare leu investit din

remitențe va fi suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul
Programului – pilot.
 Suma maximă a finanțării constituie 250 mii lei

 Grup țintă: Lucrători emigranți, cetățeni ai Republicii Moldova și

beneficiari de remitențe – rude de gradul I.
 Activități eligibile
pentru finanțare
Programul de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 pentru anii 2010
– 2018, Hotărîre Guvernului, nr. 972 din 18.10.2010

În cadrul Programului sunt eligibile toate activitățile cu excepți:

• Importului de mărfuri, cu excepția echipamentului de producție și materiei prime;
• Activităților fiduciare și de asigurare;
• Activităților fondurilor de investiții;
• Activității bancare de microfinanțare, alte activități financiare;
• Activităților de schimb valutar și de lombardare;
• Jocurilor de noroc;
• Procurării bunurilor imobiliare;
• Comerțului;
• Serviciilor de alimentație publică prestate în municipiile Chișinău și Bălți.
 Fondul Special de
Garantare a Creditelor
Întreprindere Garanție, % Valoarea Perioada de Comisionul
din suma maximală a garantare, anual, %
creditului garanției, lei ani
gestionată de tineri pînă la 50% 500.000 5 0,5
antreprenori

Gestionată de femei pînă la 70% 700.000 5 0,5

antreprenoare

Nou- înregistrată pînă la 70% 700.000 3 0,5

activă pînă la 50% 3.000.000 5 0,5

exportatoare pănă la 50% 5.000.000 5 0,5
BUSINESS ANGELS
• persoane fizice și
juridice care investesc
propriul capital în
dezvoltarea unei
afaceri, avînd ca scop
achiziționarea sau
subscrierea de acțiuni
sau de părți ale
capitalului social al
întreprinderii asistate.
Business angel poate investi propriul capital dacă
întrunește cumulativ următoarele condiții:
• este o persoană din afara întreprinderii și dobîndește
calitatea de asociat al acesteia prin aportul său în
numerar la capitalul social al întreprinderii;
• investește capital propriu de cel puțin 3000 de euro
echivalent în lei la cursul BNM;
• efectuează investiția strict în vederea îndeplinirii
obiectivului din domeniul de activitate al întreprinderii și
planului de afaceri pentru care investitorul-business angel
va investi;
 Business angel poate investi propriul capital dacă
întrunește cumulativ următoarele condiții:

• nu are restanțe față de bugetul de stat la data

efectuării investiției;
• nu poate deține, ca urmare a investiției, în nume
propriu sau prin terțe persoane, mai mult de 49%
din capitalul social al întreprinderii;
• nu a fost condamnat prin hotărîre judecătorească
rămasă definitivă pentru infracțiuni contra
patrimoniului, de corupție, delapidare, de fals, de
evaziune fiscală, de spălare a banilor sau de
finanțare a terorismului.
Business angel nu poate investi propriul capital în
domeniul
• bancar;
• financiar: asigurări și reasigurări, piața de capital,
intermedieri financiare, orice alte activități în acest domeniu;
• imobiliar: tranzacții imobiliare, închiriere active imobiliare,
intermedieri, dezvoltare imobiliară;
• jocurilor de noroc și pariurilor;
• producției sau comercializării de armament, muniții,
explozibili, tutun, alcool, substanțe aflate sub control
național, plante, substanțe și preparate stupefiante și
psihotrope;
• fondurilor nestatale de pensii;
• consultanței în orice domeniu.
 CROWDFUNDING -
reptrezintă practica de
a finanța un
proiect/cauză/afacere
prin intermediul
donațiilor de către un
număr mare de
oameni, în special în
mediul on-line. Iar
dacă înainte aveau loc
intermedieri
financiare, acum
acesta le substituie.
Sursa: http://www.moldova9.com/ ANALIZĂ: Crowdfunding-ul, o sursă alternativă de
finanțare a proiectelor sociale
Sursa: http://www.moldova9.com/ ANALIZĂ: Crowdfunding-ul, o sursă alternativă de
finanțare a proiectelor sociale
Sursa: http://www.moldova9.com/ ANALIZĂ: Crowdfunding-ul, o sursă alternativă de
finanțare a proiectelor sociale
Crearea și difuzarea cunoștințelor
• Investițiiiîn cercetare și dezvoltare
• Colaborarea universităților cu mediul de
afaceri
• Cooperare tehnologică
• Difuzarea tehnologiei
• Acces șa Internet în bandă largă
 Capabilitatea antreprenorială
• Formarea și experiența antreprenorilor
• Educație pentru afaceri și spirit
antreprenorial
• Infrastructura antreprenorială
• Imigrație
 Educația antreprenorială
• Antreprenoriatul este o competență cheie în Cadrul European.

• Probabilităţile sunt mai mari ca persoanele cu nivele ridicate de

educaţie să îşi deschidă propria afacere şi să aibă succes, faţă de
persoanele cu educaţie medie (şcoală primară şi liceul).

• Studiile indică faptul că între 15% și 20% dintre elevii care participă
la un program al unei întreprinderi în timpul învățământului gimnazial
vor înființa ulterior propria lor firmă, un procentaj care este de trei
până la cinci ori mai ridicat față de ansamblul populației.

(C. Jenner, „Business and Education: Powerful Social Innovation Partners”, Stanford
Social Innovation Review (27 august 2012).
 Infrastructură de suport
• ansamblu de organizaţii şi de instituţii specializate în
difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a
rezultatelor de cercetare-dezvoltare, ansamblu de servicii
şi de proiecte oferite de acestea, precum şi totalitatea
parcurilor ştiinţificotehnologice şi/sau industriale,
centrelor de transfer tehnologic, incubatoarelor de afaceri,
grupurilor/clusterelor, şcolilor de business, centrelor de
informare şi consultanță, laboratoarelor de cercetare,
zonelor economice libere.
 Infrastructura de suport a afacerilor
• Incubatoare de afaceri
• Acceleratoarede afaceri
• Incubatoare inovative
• Parcuri industriale
• Parcurile pentru tehnologia informației
• Centre de consultanţă şi afaceri
• Centre de instruire
• Fonduri de risc etc.
 INCUBATOR DE AFACERI
• Incubatoarele de Afaceri sunt Instituții Publice care
oferă antreprenorilor cu idei și planuri de afaceri șansa
de a realiza într­un mediu favorabil. În cadrul
Incubatoarelor de Afaceri antreprenorii începători sau
cei care doresc să­și extindă afacerea sunt asigurați cu
spațiu pentru activitate, suport consultativ precum și
asistență profesională, tehnică și administrativă.
Incubator de Afaceri Anul Supraf., Întreprinderi locuri de muncă
fondării m2 incubate create în primul ciclu
de incubare
Impuls (Bălţi) 2001 2000 25 370
Casa Antreprenoriatului 2004 600 32 45
(Ungheni)
ASEM (Chişinău) 2005 300 6 20
IAS (Soroca) 2009 1700 15 134
IASV (Ştefan Vodă) 2012 16 65
IAL (Leova) 2012 15 52
IAR (Rezina) 2012 1600 14 48
IASg (Sângerei) 2013 15 52
IARD (Dubăsari, s. Coșnița) 2013 1026 11 15
IAN (Nisporeni) 2014 2100 29
IACL (Ceadâr Lunga) 2014 22 60
IAC (Cimișlia) 2015 20 60
IACh (Cahul) 2016
IACl (Călărași) 2016
Incubator de inovare 2011
Politehnica (Chişinău) 2007
Inovatorul (Chişinău)
 Cultura antreprenorială
• Atitudinea față de risc
• Atitudinea față de antreprenori
• Dorința de proprietate asupra afacerii
• Educația antreprenorială (mentalitatea)
Barometrul educației și culturii antreprenoriale
Barometrul educației și culturii antreprenoriale
Barometrul educației și culturii antreprenoriale
Impactul Ecosistemului antreprenorial

Ecosistemul antreprenorial
IMM – formă de bază a activităţii de
antreprenoriat
Definiții ale IMM

• Întreprinderea mică poate fi definită

ca unitate economică ce desfășoară
independent activitate de
antreprenoriat de către indivizi sau
grupurile acestora în scopul formării
și acumulării profitului.
 Definirea IMM în Republica Moldova
Categoria Numărul mediu Veniturilor din Valoare totală
întreprinderii scriptic anual de vânzări anual, anuală de bilanţ a
salariaţi, persoane milioane de lei activelor, milioane
de lei

Micro ≤9 9 9
Mică ≤ 49 25 25
Mijlocii ≤ 249 50 50

LEGE cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, nr. 179 din 21.07.2016

 Agenți economici din R. Moldova ce nu sunt IMM
Agenți economic care dețin o poziție dominantă pe piață;
Agenți economici în al căror capital social cota membrului-fondator
(asociatului, participantului, acționarului, persoanei juridice ce nu
este subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii depășește
35%), cu excepția organizațiilor necomerciale;
Companiile fiduciare și companiile de asigurare;
Fondurile de investiții;
Agenții economici importatori de mărfuri supuse accizelor;
Băncile, organizațiile de microfinanțare, asociațiile de economiii și
împrumut, alte instituții financiare;
Casele de schimb valutar și casele de amanet;
Întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc.
 Definirea IMM în Uniunea Europeană
Recomandarea 2003/280/EC
(modificată de la 1.01. 2005)
Tipul Numărul
întreprinderii angajaţilor, < Bilanţul anual, mil Cifra de afaceri
euro anuală, mil euro

medie 250 43 50

mică 50 10 10

micro 10 2 2
 IMM- urile europene reprezintă:
• 99 % din totalul întreprinderilor din UE
• 67% din locuri de muncă disponibile
• se află la originea a 85% din locurile de muncă nou
create
• 58,4% din valoarea creată de economia UE
• element-cheie pentru asigurarea creșterii economice,
inovarea, crearea de locuri de muncă, și de integrare
socială în UE.

http://ec.europa.eu/small-business/index_en.htm
 Rolul IMM
• generează cea mai mare parte a PIB din fiecare ţară, de
regulă, între 55% - 95%;

• oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate;

• generează într-o mare proporţie inovaţiile tehnice aplicabile

în economie; IMM-urile au un potențial de inovare semnificativ
și agilitatea de a introduce pe piață soluții tehnologice
revoluționare și soluții inovatoare în materie de servicii.

• dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi

schimbările pieţei, favorizate de talia mai redusă, procesul
decizional rapid, specific întreprinzătorului şi de implicarea sa
nemijlocită în activităţile curente;
 Rolul IMM
• reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale
bugetului statului (impozite, TVA, etc.)

• oferă posibilitatea împlinirii profesionale şi sociale a unei

părţi apreciabile a populaţiei, în special a segmentului sau
cel mai activ şi inovator, care “trage” economia după el;

• reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în

ramurile sale de vârf bazate pe tehnică şi tehnologie
performante.
Caracteristicile întreprinderii antreprenoriale și
întreprinderii mici
Întreprinderi antreprenoriale ÎMM
Nivel ridicat de creativitate și inovație Nivel scăzut de creativitate și inovație

Asumarea unui risc moderat Asumarea unui risc scăzut

Aplicarea unor tehnologii de vârf
Creșterea înaltă
Schimbări constante
Orientată spre oportunități
Aplicarea unor tehnologii relativ
scăzute
Creștere nesemnificativă
Aproape nu progresează
Ne orientată spre oportunități

Goodman S., Ladzani W., Bates B., C. de

Vries, Botha S. Business management: fresh
perspectives, Ed. Maskew Miller Longman
Ltd, 2006, 415 p., p.52
Sursa: http://www.europa.eu
 Small Business Act
• Inițiativa politică a UE pentru a încuraja spiritul antreprenorial în
UE și pentru a înlesni dezvoltarea întreprinderilor mici
• Principiul de bază: „să gândim mai întâi la scară mică”
Priorități ale SBA sunt:
Promovarea spiritului antreprenorial;
Îmbunătățirea accesului la finanțare;
Reducerea sarcinii normative;
Îmbunătățirea accesului pe piețe și internaționalizarea.

https://eur-lex.europa.eu
 Carta Europeană a IMM
• 1. Educaţie şi formarea privind
antreprenoriatul;
• 2. Proceduri de înfiinţare a IMMurilor
mai rapide şi cu costuri mai mici
• 3. Cadru legislativ îmbunătăţit
• 4. Forţă de muncă calificată
• 5. Îmbunătăţirea accesului on-line
 Carta Europeană a IMM
• 6. Îmbunătăţirea funcţionarii Pieţei Unice
• 7. Taxe şi aspecte financiare
• 8. Îmbunătăţirea capacităţii tehnologice a
micilor întreprinderi
• 9. Utilizarea unor modele e-business de succes
şi dezvoltarea unor servicii de sprijinire a IMM-
urilor
• 10. O reprezentare mai eficientă a intereselor
IMM-urilor la nivel naţional şi european.
FENOMENUL
ANTREPRENORIAL în
Republica Moldova
 Evoluția spiritului antreprenorial în R. Moldova
• Luna mai 1987, a fost adoptată Legea URSS „Cu privire la activitatea de muncă
individuală”, care permitea cetățenilor să se ocupe cu businessul privat sau le-a permis
pentru prima dată, să-și valorifice spiritul antreprenorial. Astfel, în 1991 existau 3250 de
cooperative, antrenate în construcții, deservirea poplației, producerea mărfurilor de larg
consum.

• În 1992, a fost adoptată Legea „Cu privire la antreprenoriat și întreprindere”, care

reglementează dezvoltarea antreprenorială în țară și stabilește formele organizatorico-juridice
posibile ale activității de antreprenor, multe din cooperativele existente au fost reorganizate în
întreprinderi individuale, SRL, S.A., etc.

• În luna iulie 2006, a fost adiptată Legea privind susținerea sectorului întreprinderilor mici
și mijlocii.
• Legea dată constituie o ajustare la legislația europeană privind IMM și ne dă definiția la
întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM) precum și caracteristicile acestora, în special,
numărul mediu scriptic al salariaților, suma anuală a veniturilor, valoarea totală anuală de
bilanț a activelor. Această lege stipulează că sectorul IMM beneficiază de susținerea
diferențiată a statului, în dependență de genul de activitate, de perioada de funcționare și de
dimensiunile agenților economici.

• Legea prevede crearea organizației pentru dezvoltarea sectorului IMM (ODIMM), eleborarea
programelor de stat de susținere a sectorului IMM, precum și crearea fondurilor speciale, din
 Principalele tipuri de susținere a statului
• Sprijinul financiar și economic, acordat sub formă de credite
preferențiale și subvenții, de înlesniri la asigurarea agenților
micului business, privilegii vamale;
• Sprijinul tehnico-material în fabricarea producției pentru
necesitățile statului;
• Sprijinul în comercializarea producției efectuat prin
încheierea contractelor de livrare a acesteia pentru
necesitățile statului cu garanții privind comercializarea ei;
• Ajutorul organizatoric, ce cuprinde simplificarea procedurii de
înregistrare a agenților micului business, la pregătirea și
perfecționarea specialiștilor, inclusiv peste hotare, servicii de
informații și consultanțe pentru aceșt agenți.
 Legi și hotărâri ale Parlamentului și Guvernului în susținerea IMM
• Legea despre antreprenoriat și întreprinderi, nr. 845 – XII din 03.01.01;
Regulamentul înregistrării de stat a întreprinderilor în R.Moldova;
• Legea despre susținerea și protecția micului business, nr.112 –XIII din 20.05.02
• Legea despre Asociațiile de economii și împrumut al cetățenilor, nr. 1505 – XIII
din 18.02.03
• Legea despre patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.03;
• Hotărârea Guvernului „Programul de stat de susținere a micului business anii
2008-2010”, nr. 750 din 05.08.05.
• Standardul Național de Contabilitate nr. 4 „Particularitățile contabilității la
întreprinderile micului business” din 03.03.05;
• Regulamentul cu privire la modul de încheiere, aplicare și reziliere a acordului
privind creditul fiscal pentru subiecții micului business, Hotărârea Guvernului nr.
892 din 28.08.05;
• Regulamentul, privind modul și condoțiile de susținere financiară a agenților
economici pentru crearea locurilor noi de muncă.
Întreprinderile înregistrate 2000- 2017
 Unii indicatori vizând activitatea IMM
Profit (+),
pierdere
Numărul de Numărul de Venituri din vînzări
(-) pînă la
unităţi salariaţi (cifra de afaceri)
impozitar
IMM e
Cota în Cota în Cota în
mii mii
total total RM, mil. lei total RM, mil. Lei
unităţi persoane
RM, % % %
2009 43.7 97.8 316.2 58.7 57480.0 39.2 2243.2
2010 45.6 97.7 309.4 58.8 65263.2 36.8 5456.9
2011 47.3 97.5 294.2 57.7 71887.6 34.6 5180.2
2012 49.4 97.5 300.2 57.7 73057.0 34.5 1084.6
2013 50.9 97.4 298.4 56.9 77413.2 33.4 2008.5
2014 52.3 97.4 291.7 56.2 83650.3 31.8 3012.7
2015 49.8 97.2 281.4 55.1 86824.6 30.8 3037.6
2016 51.6 98.7 313.5 61.2 124.954.2 41.5 5878.5
Mijlocii 1.3 2.5 101.5 19.8 41,303.7 13.7 2101.3
Mici 5.8 11.0 107.2 20.9 50,079.3 16.7 2229.8
Micro 44.5 85.1 104.8 20.5 33,571.4 11.2 1547.4
Cota IMM după genuri de activitate, %
01.01. 2017
 Bariere și riscuri la iniţierea unei afaceri
• Piaţa de desfacere este foarte mică sau există o concurenţă foarte
puternică; chiar şi o parte mică de piaţă poate aduce vînzări semnifi
cative. De asemenea, produsul poate fi vîndut la un preţ care să aducă un
profi t corespunzător. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, iar
aspectele referitoare la evaluarea pieţei ridică serioase semne de
întrebare, este mai bine să se abandoneze ideea de afaceri în acest
moment;
• Nu se pot rezolva problemele legate de vinderea produsului sau
prestarea serviciului, chiar dacă piaţa este atractivă, ideea trebuie
abandonată;
• Nu este formată o echipă care să aibă calităţile manageriale necesare
şi nici nu poate fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului
sau prestarea serviciului respectiv, este mai bine să se abandoneze în
acest punct ideea de produs/serviciu sau să fi e revăzută.
 Bariere și riscuri la iniţierea unei afaceri
• Costul și timpul necesar pentru realizarea produsului este
mare şi există riscul învechirii produsului, atunci trebuie
încercată o altă idee de produs/ serviciu;
• Suma necesară pentru lansarea afacerii este prea mare şi
este greu de obţinut - şansa de intrare în afaceri pe cont propriu
va fi în acest caz foarte redusă şi trebuie să se renunţe la idee sau
aceasta poate fi vîndută unei fi rme mari.
• Exces de birocraţie – in situaţia în care afacerea necesită
obţinerea mai multor acte permisive şi coordonări cu organele de
stat. (i.e afacere cu comercializarea produselor petroliere). Dacă
aceste riscuri şi probleme sunt mult mai mari în comparaţie cu
recompensele ce se vor obţine, este mult mai înţelept ca
antreprenorul să se gîndească la o altă idee de afaceri.
 Avantajele activității antreprenoriale
• Independenţa (autonomia) – este câştigată, în urma iniţierii unei
afaceri, deoarece antreprenorul este cel care ia decizii şi face ca lucrurile
să aibă o anumită direcţie stabilită de el însuşi. Pentru antreprenor,
afacerea presupune şi un grad ridicat de responsabilitate. Şi în această
situaţie, întreprinzătorul doreşte să şi-o asume.
• Libertatea de decizie şi acţiune care este conferită de deţinerea unei
afaceri apare pentru el ca o necesitate asumată.
• Autorealizarea – întreprinzătorul, deţinând o afacere proprie, nu mai
întâmpină piedici în autorealizare, singurele fiind cele determinate de
propria sa capacitate şi creativitate.
• Posibilitatea unui câştig nelimitat – cei mai mulţi întreprinzători obţin
mult mai mult câştig decât dacă ar lucra pentru alţii. Antreprenorul, în
cazul în care are succes, poate obţine un profit care să îi acopere dobânda
la capitalul împrumutat şi care ar putea recompensa riscul asumat, efortul
depus, talentul şi propria capacitate antreprenorială şi managerială.
 Avantajele activității antreprenoriale
• Siguranţa muncii – este un alt aspect pentru întreprinzătorul care are siguranţa unui
loc de muncă şi avantajul că poate lucra atâta timp cât este capabil de muncă fără să fie
obligat să iasă la pensie.
• Angajarea membrilor familiei – în cazul în care afacerea înregistrează rezultate bune,
întreprinzătorul îşi va putea angaja toţi membrii familiei. Acesta este un alt aspect
avantajos, deoarece afacerea va avea continuitate prin preluarea ei de către copii. Pe de
altă parte, în afacerea derulată de membrii familiei poate exista o morală şi o încredere
mai bună.
• Folosirea independentă a capitalului acumulat – antreprenorul poate să-şi plaseze
capitalul în propria afacere, în loc să investească în afacerile deţinute de alţii şi care pot
fi riscante, sau în loc să-şi ţină banii în depozite bancare.
• Aplicarea cunoștințelor și abilităților proprii – pentru unele persoane găsirea unui
loc de muncă adecvat cunoştinţelor proprii poate fi o problemă (datorită excesului de
forţă de muncă în domeniul respectiv). În felul acesta, un întreprinzător poate iniţia o
afacere, unde cunoştinţele şi abilităţile sale să constituie un avantaj.
• Ieșirea din rutină – este o altă problema, des întâlnită. Sunt persoane care simt nevoia
unei schimbări, care doresc să părăsească o activitate monotonă, de rutină. Iniţierea unei
afaceri reprezintă o ocazie pentru a împlini această satisfacţie personală.
• Putere și influență – pentru orice întreprinzător, o afacere conferă putere şi influenţă,
deoarece el este cel care ia deciziile, influenţează cursul acţiunilor, decide soarta
întreprinderii, iar toate aceste aspecte îi creează o satisfacţie psihologică deosebită.
Literatura recomndată
1. Solcan A. Bazele antreprenoriatului: Inițierea unei afaceri
mici, Chișinău: AMF, 2006.
2. Nicolaescu Ov. Managementul întreprinderilor mici și
mijlocii, București: Economica, 2001.
3. Tanțău A. Entrepreneurship: gândește inovator și
pragmatic, București: C.H.Beck, 2011.
4. Bugoian L., Catanoi V., Solcan A., Cotelnic A.,
Antreprenoriat: inițierea afacerii. Chișinău: „Elena –V.I.”
S.R.L., 2010.
5. Ghenea M. Antreprenoriat: drumul de la idei către
oportunități. București: Universul juridic, 2011.