Cap I PREZENTAREA GENERALA A

S.C. FRANZELUTA S.A.

S.C. FRANZELUTA S.A. a fost infiintata in 1996, avand un capital

social de 42.345,6 RON, capital subscris integral subscris statului in calitate
de actionar unic.
Din anul 2006 societatea apartine firmei S.C. ADEMO S.A., in
present capitalul social cifarndu-se la valoarea de 388.100.
S.C. FRANZELUTA S.A. este situate pe str. General Magheru, nr. 22
inregistrata la Registrul Comertului Bihor sub nr. J05/191/1995, avand
C.F. R3566794.

Principalele obiecte de activitate ale acestei societati sunt:

 Industrializarea si comercializarea produselor de panificatie in
tara si strainatate.
 Prestarea de servicii catre persoane fizice si juridice, romane si
straine.
 Activitate de transport intern si international cu mijloace de
transport proprii.
In anul 2005, societatea a inregistrat o cifra de afaceri egala cu
821.233,4 si o pierdere neta de 54.233 iar in anul 2006 a realizat o cifra de
afaceri in valoare de 799.564,2 si un profit net de 31.689,1.
 Cap II REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR
2.1 ANALIZA STRUCTURII BILANTULUI

2.1.1 Analiza ratelor de structura ale activului

2006 2007
Denumie indicator valoric procentual valoric procentual ∆%
Imobilizari necorporale 0 0% 714,7 0,04% 0,03 %
Imobilizari corporale 130.576,2 27,25% 845.239,3 53,62% 17,88%
Imobilizari financiare 92,3 0,01% 34,1 0,002% -0,008%
Active imobilizate 130.668.5 27,27% 845.988,1 53,66% 26,39%
Stocuri 195.364,2 40,77% 486.873,6 30,88% -15,01%
Creante 146.121,2 30,49% 235.518,4 14,94% -18,14%
Disponibilitati banesti 6.972,2 1,45% 7.899,9 0.50% -1,04%
Active circulante 348.457,6 72,72% 730.291,9 46,33% -26,39%
TOTAL ACTIV 479.126,1 100% 1.576.280 100%

80 72.72
70
60 53.66
50 46.33
Active imobilizate
40
Active circulante
30 27.27

20
10
0
2006 2007

2
 Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului
fix. In perioada 2006-2007aceasta rata s-a dublat ajungand de la 27,27 % la
53,66%.
Rata activelor circulante exprima ponderea activelor ciculante in
totalul activului. In anul 2006 valoarea acestei rate a fost de 72,72% dar a
avut o tendinta de cadere ajungand in 2007 la 46,33%.

2.1.2 Analiza ratelor de structura ale pasivului

2006 2007
Denumire indicator valoric procentual valoric Procentual ∆%
Capital social 152957.2 37.65% 388.100 23.58% -14.07%
Rezerve 1486.6 0.01% 3092.6 0.01% 0%
Rezultatul reportat -60872.1 -14.98% 0 0% 14.98%
Profit net -64443 -15% 21720.1 21.24% 36.24%
Repartizarea profitului 0 0% 21720.1 21.24% 21.24%
Capital propriu 155.613,3 32.47% 744.068,2 47.20% 14.73%
Credite pe termen mediu si
lung 111.889 23.35% 629.010.9 39.90% 15.12%
Credite pe termen scurt 211.623.8 44.16% 203.200.9 12.89% 41.15%
Datoriile totale 323.512,8 67.52% 832.211,8 52.79% -14.7%
Capital permanent 267.502,3 16.58% 955.692 56.24% 39.66%
TOTAL PASIV 479.126,1 100% 1.576.280 100%  

80.00% 67.52%
70.00%
60.00% 52.79%
47.20%
50.00%
40.00% 32.47%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2006 2007

Capital propriu Datoriile totale

3
 Rata creditelor pe termen lung are o valoare ridicata pe intreaga
perioada analizata si detine in mod evident ponderea cea mai mare in totalul
pasivului.
Rata stabilitatii financiare exprima ponerea capitalului permanent in
pasivul total si in anul 2007 aceasta inregistreaza valori ridicate.
Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta
financiara a sociateatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul
pasivului. Aceasta rata care in 2006 era relativ mica 32.47% a crescut
ajungand in 2007 la valoarea de 47.20% deci societatea incepe sa se bucure
de autonomie financiara.
Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in
totalul pasivului. In perioada analizata aceste datorii sund foarte mari,
67.52% in 2006 si 52.79%in 2007 si se datoreaza creditarii societatii de catre
actionarul unic.

2.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.2.1 Situatia neta (SN)

SN= Active totale (AT) – Datorii totale (DT)

AT= Active imobilizate + Active circulante + Cheltuieli in avans

DT= Datorii pe termen scurt + Datorii financiare

SN0= (130.668,5 + 348.457,6 + 238.852) – (211.623,8 – 111.889)=

= 717.978.1 – 99734,8 = 618.243,3
SN1= (845.988,1 + 730.291,9 + 154.364) – (203.200,9 – 629.010,9)=
= 1.576.434,3 + 425.810 = 2.002.244.3

∆SN= SN1 – SN0 = 1.384.001

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta cresterea valorii

patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii.
Situatia neta pozitiva este rezultatul profitului obtinut de societate din
activitatea desfasurata si a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni
economice sanatoase. Situatia neta reflecta valoarea capitalurilor proprii ale
societatii, acestea avand o evolutie crescatoare.

4
 2.2.2 Fondul de rulment (FR)

FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate nete

Capperm= Capitalui poprii + datorii pe termen lung si mediu

Capperm 0= 155.613,3 + 111.889 = 267.502,3

Capperm1= 744.068,2 + 211.623,8 = 955.692

FR0= 267.502,3 – 130.668,5 = 136.833,8

FR1= 955.692 – 845.988,1 = 109.703,9

∆FR = FR1 – FR0 = -27.129,9

Fondul de rulment este in prima perioada pozitiva da apoi devine

negativ ceea ce reflecta dezechilibru financiar pe termen lung al societatii.
Aceasta reperzinta un deficit de surse permanente (capitaluri
permanente) sub neviole permanente de acoperit (active imobilizate).
Fondul de rulment are o evolutie descrescatoare nefavorabila in
perioada analizata, deoarece cresterea capitalului propriu este dublata de o
crestere mai mare a activelor imobilizate.
Datorita fondului de rulment descrescator societatea nu dispune de o
marja de securitate cae sa o puna la adapost de evenimente neprevazute.

2.2.2.1 Fondul de rulment propriu (FRP)

FRP = Capitalul propriu – Active imobilizate nete

FRP0= 155.613,3 – 130.668,5 = 24.944,8

FRP1= 744.068,2 – 845.988,1 = -101.919,9

∆FRP = FRP1 – FRP0 = -126.864,7

2.2.2.2 Fondul de rulment imprumutat (FRI)

FRI = Datorii pe termen lung si mediu

5
 FRI0 = 111.889
FRI1 = 629.010,9

∆FRI = FRI1 – FRI0 = 517.121,9

Fondul de rulment propriu este negative ceea ce reflecta ca societatea

este lipsita de autonimie financiara, iar fondul de rulment imprumutat aqre
valori crescatoare ceea ce reflecta ca detine cea mai mare importanta in
asigurarea echilibrului pe termen lung.

2.2.3 Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Nevoi termporare – Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans

Surse temporare = Datorii de exploatare(Dat. T.S.- Creditre bancare)
+ Venituri in avans

NFR0 = (1.758.818 + 6.938.296 + 238.852) – (-1.088.376,2 +

2.047.142) = 8.935.966 – 958.765,8 = 7.977.200,2

NFR1 = (1.965.722 + 9.983.688 + 154.364) – (203.200,9 + 0)=

= 12.103.774 – 203.200,9 = 11.900.573,1

∆NFR = NFR1 – NFR0 = 3.923.372,9

Nevoia de fond de rulment reprezinta echilibul pe termen scurt si are

in vedere finantarea activelor curente din surse ciclice. Atat in 2006 cat si in
2007 societatea a inregistrat un surplus de nevoi termorare fata de susrele
temporare, lucru nefavorabil pentru aceasta. Acest surplus este generat de
rotatia mai rapida a platilor fata de cea a creantelor, adica platile se fac mai
repede decat se incaseaza creantele.
Totusi, in anul 2007 nevoia de fond de rulment a scazut mult fata de
2006 ceea ce este un lucru pozitiv pentru societate.

2.2.4 Trezoreria neta (TN)

6
TN = FR – NFR

TN0 = FR0 – NFR0 = -7.840.366,4

TN1 = FR1 – NFR1 = -11.790.869,2

∆TN = TN0 – TN1 = -19.631.235,6

Trezoreria neta este negativa in ambele perioade analizate si are o

tendinta de scadere, ceea ce reflecta dezechilibrul financiar al societatii pe
termen scurt si foarte scurt.
Find negative, trezoreia neta reflecta un deficit moneta la sfasitul
exercitiului, adica o scadere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.

2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE

FR NFR TN
2006 136.833,8 7.977.200,2 -7.840.366,4
2007 109.703,9 11.900.573,1 -11.790.869,2
GESTIUNE

2.3.1 Marja comerciala (Mcom)

2.3.1.1 In valoare absoluta

Mcom = Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli cu marfurile

Mcom0 = 723.734 – 716.417 = 7317

7
 Mcom1 = 1.239.122– 1.159.015 = 80.107

∆Mcom = Mcom1 – Mcom0 = 72.790

In perioada analizata marja comerciala are o terndinta de crestere

datorita crestetii cotei de adios commercial mediu paracticat de sociatate.

2.3.2 Poductia exercitiului (Qex)

Oex = Qstocata + Qimobilizata + Qvanduta

Qex0 = 32.709.057 + 1.215.689 - 0 + 0 = 33.924.746

Qex1 = 69.841.200 + 0 – 242.811 + 982.079 = 70.580.468

∆Qex = Qex1 – Qex1 = 36.655.722

Productia exercitiului atat in 2006 cat si in 2007 este formata din

productia stocata si din productia vanduta. Ea prezinta tendinte de crestere
ceea ce aste favorabil pentru societate.

2.3.3 Valoarea adaugata (VA)

VA = Mcom + Qex - Consumuri externe sau de la terti

VA0 = 7317 + 33.924.746 - (88.555.337 + 316.685 + 76.418 +

19.154.610 ) = 5.529.013
VA1 = 80.107 + 70.580.468 – (16.528.984 + 557.539 + 88.950 +
+ 31.418.628) = 22.066.474

∆VA = VA1 – VA0 = 16.537.461

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din

utilizarea factorilor de productie, in special a muncii si a capitalului, paste
valoarea materialelor si serviciilor cumparate de la terti.
In cazul acestei societati valoarea adaugata are valori pozitive
deoarece poductia exercitiului este mai mare decat consumurile externe.

8
 2.3.4 Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subventii de exploatare – Cheltuieli cu personalul – Cheltuieli

cu alte impozite si taxe

EBE0 = 5.529.013 + 0 – 116.094 – 2.303.903 = 3.109.016

EBE1 = 22.066.474 + 0 – 272.123 – 2.977.823 = 18.816.528

∆EBE = EBE1 – EBE0 = 15.707.512

Excedentul brut de exploatare reflecta acumularea bruta din

activitatea de exploatare cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii
economice si a capacitatii potentiale de autofinanatare a investitiilor din
amortizari, provizioane si profit.
In perioada analizata excedentul brut de exploatare insegistreaza o
tendinta favorabila de crestere, datorita cresterii valorii adaugate si reducerii
cheltuielilor cu personalul.

2.3.5 Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare + V din provizioane – Cheltuieli cu

amortizarea si provizioanele din exploatare

RE0 = 3.109.016 + 32.592 + 0 + 0 – (749.967 + 80.298) =

= 2.311.343
RE1 = 18.816.528 + 106.029 + 0 + 0 – (1.014.248 + 1.673.357) =
= 16.234.952

∆RE = RE1 – RE0 = 13.923.609

Rezultatul din exploatare exprima marimea absoluta a entabilitatii

activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare
platibile si calculate din veniturile exploatarii incasabile si calculate.
Pentru societatea analizata observam ca in anul 2004 rezultatul
exdploatarii este negativ, dar are o tendinta de crestere astfel incat in anul
2005 acest rezultat are valoare pozitiva.

9
 2.3.6 Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

RC0 = 2.311.343 + 141.340 – 959.823 = 1.492.860

RC1 = 16.234.952 + 531.418 – 3.274.279 = 13.492.091

∆RC = RC1 – RC0 = 11.999.231

Rezultatul curent este determinat de rezultatul de exploatare si

rezultatul financiar. In cazul societatii analizate, in anul 2006 aceasta
societate inregistreaza pierdere dar se redreseaza si in 2007 inregistreaza
profit datorita cresterii rezultatului exploatarii.

2.3.7 Rezultatul net (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozit pe

profit

RN0 = 1.492.860 + 0 – 0 – 93.171 = 1.399.689

RN1 = 13.492.091 + 0 – 0 – 2.146.775 = 11.345.316

∆RN = RN1 – RN0 = 9.945.627

Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare,

dupa deducerea din profitul brut al impozitului pe profit. Societatea nu are
venituri si cheltuieli extraordinare in perioada analizata.
Rezultatul net inregistreaza o tendinta favorabila crescatoare de la un
an la altul. In anul 2006 sociatatea a inregistrat pierdere neta dr in 2007
datorita cresterii profitului din exploatare a inregistrat profit net care
urmeaza sa fie imaprtit acionarilor sub forma de dividende sau sa se
reinvesteasca in societate.

  2006 2007
M.com 7.317 80.107
Q.ex 33.924.746 70.580.468
VA 5.529.013 22.066.474
EBE 3.109.016 18.316.528
RE 2.311.343
10 16.234.952
RC 1.492.860 13.492.091
RN 1.399.689 11.345.316
 2.4 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA A
CAPITALULUI

2.4.1 Ratele de finantare

2.4.1.1 Rata de finantare a imobilizarilor (RFR)

Capitaluri permanente
RFR = Active imobilizate nete , Cap. permanente = Cap. propriu + Dat. pe termen mediu si lung
267.502,3
RFR0 = 130.668,5
= 2,04

955.692
RFR1 = 845.988,1
= 1,12

Rata de finantare a imobilizarilor in prima perioada este supraunitara

da are o tendinta de scadere iar in 2007 este subunitara datorita fondului de
rulment nevativ din aceasta perioada dar si datorita cresterii activelor
imobilizate intr-o masura mai mare decat cresc datoriile pe termen lung sau
mediu.

2.4.1.2 Rata fondului de rulment propriu (RFRP)

Capital propriu
RFRP = Active imobilizate nete

11
 155.613,3
RFRP0 = 130.668,5
= 0,99

744.068,2
RFRP1 = 845.988,1
= 0,87

Rata fondului de rulment propriu este pozitiva dar este subunitara in

ambele perioade datorita faptului ca fondul de rulment propriu este negativ.
Acest lucru reflecta o autonomie financiara scazuta a societatii.

2.4.1.3 Rata nevoii de fond de rulment

FR
RNFR = NFR

136.833,8
RNFR0 = 7.977.200,2
= 0.01

109.703,9
RNFR1 = 11 .900.573,1
= 0.009

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment este subunitara in

ambele cazuri.
Acest lucru reflecta dezechilibru financiar pe termen scurt, adica o trezorerie
neta negativa.

2.4.2 Ratele de lichiditate

2.4.2.1 Rata lichiditatii generale

Active circulante
Rlg = Datorii exigibile pe termen scurt

348.457,6
Rlg0 = 211 .623,8
= 1,64

730.291,9
Rlg1 = 203.200,9
= 3,59

12
 Limita minima stabilita de normele bancare pentru rata lichiditatii
generale este 1. In 2006 sociatatea a inregistrat o valoare a acestei rate peste
limita minima, dar in 2007 societatea a reusit o rata de 3,59, ceea ce reflecta
ca societatea e protejata de o insuficienta de trezorerie.

2.4.2.2 Rata lichiditatii reduse (Rlr)

Creante  Disponibilitati banesti
Rlr = Datorii exigibile pe termen scurt

6.938.296  1.112 .990

Rlr0 = 211 .623,8
= 38,04

9.983.688  20.815.315
Rlr1 = 203.200,9
= 151,5

Rata lichiditatii reduse reflecta capacitatea societatii de a-si onora

datoriile scadente din creantele si disponibilitatile banesti din conturi
bancare si casa.
Teoria financiara a stabilit a valoare optima a rate lichiditatii reduse ca
fiind cuprinsa intre 0,80 – 1,00. Societatea inregistreaza valori sub nivelul de
referinta si se remarca o usoara tendinta de scadere ceea ce este nefavorabil
pentru societate.

2.4.2.3 Rata lichiditatii imediate

Disponibilitati banesti
Rli = Datorii imediat exigibile

1.112 .990
Rli0 = 211 .623,8
= 5,25

20.815.315
Rli1 = 203.200,9
= 102.4

13
 Rata lichiditatii imediate reprezinta capacitatea societatii de a-si plati
datoiile imediat exigibile din disponibilitati banesti in conturi bancare si
casa.
Teoria finantelor recomanda ca valoarea optima a acestei rate sa fie
mai mare de 0,30. In perioada analizata societatea a inregistrat valori foarte
reduse ale ratei lichiditatii immediate dar care nu ridica probleme in
conditiile in care societatea despune de stocuri si creante usor lichidabile

2.4.3 Capacitatea de autofinantare (CAF)

2.4.3.1 Metoda deductiva

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare +

Venituri financiare – Cheltuieli financiare + venituri extraordinare –
Cheltuieli extraordinare – Impozit pe profit

CAF0 = 3.109.016 + 32.592 + 141.340 + 0 – 80.298 – 959.823 – 0 –

93.171 = -1.192.833
CAF1 = 1.121.675

Capacitatea de autofinantare repezinta potentialul financiar de crestere

economica a societaqtii, sursa intena de finantare generate de activitatea
comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o
anumita scadenta. Ea este un surplus financiar, degajat de activitatea
rentabila a sociateatii.
In anul 2006 capacitatea de autofinantare a firmei are o valoare negative
dar ae o tendinta favorabila de crestere astfel ca in 2007 are o valoare
pozitiva ceea ce este un lucru bun pentru firma.

2.4.3 Ratele de indatorare

2.4.3.1 Levierul (L)

Datorii totale
L= Capital propriu

111 .889  211 .623,8

L0 = 155.613,3
= 2,07

14
 629.010,9  203.200,9
L1 = 744.068,2
= 1.11

Levierul este in ambele perioade supraunitar si reflecta faptul ca

societatea nu mai poate solicita acordaqrea unui nou credit bancar deoarece
nu prezinta garantia pentru banca ca va putea rambursa in viitor ratele
scadente si dobanda aferenta.
Levierul financiar inregistreaza o tendinta de scadere favorabila
societatii datorita cresterii capit6alului propriu.

2.4.3.2 Rata datoriei financiare

Datorii pe termen lung si mediu

RDF = Capitaluri permanente

111 .889
RDF0 = 267.502,3
= 0,41

629.010,9
RDF1 = 955.692
= 0,65

Rata datoriei financiare reflecta gradul de indatorare pe termen luing si

mediu al societatii. Limita maxima stabilita de normele bancare pentu
aceasta rata este de 0,50.
Societatea a inregistrat in anul 2006 a valoare inferioara acestei limite dar
aceasta rata are o tendinta de crestere, ajungand ca in 2007 rata datoriei
financiare sa fie peste limita maxima admisa, astfel ca societatea nu poate
solicita acordarea unui nou cedit bancar pe termen lung si mediu.

2.4.3.3 Rata creditelor pe termen lung

CTS
RCTS = NFR

1.300.000
RCTS0 = 7.977.200,2
= 0,16

0
RCTS1 = 3.480,1
=0

15
 Se doreste ca rata creditelor pe termen lung sa fie 0. Societatea
inregistreaza in anul 2006 o valoare mica aproape de 0 dar are o tendinta de
crestere , ajungand sa fie in anul 2007 o valoare egala cu 0, lucru nefavorabil
pentru societate.

2.4.3.4 Rata capacitatii de rambursare a datoriei financiare prin CAF

Datorii financiare
RCAF = CAF

111 .889
RCAF0 =  1.192.833
= - 0,09

629.010,9
RCAF1 = 1.121.675
= 0,56

Rata capacitatii de autofinantare exprima numarul de ani in care

sociatatea poate rambursa datoriile financiarepe seama capacitatii de
autofinantare.
Cu cat valoarea este mai mica cu atat capacitatea de rambursare va fi mai
buna. Intervalul impus de normele bancae pentru rambursarea datoriei
financiare este de 3 ani.
In anul 2006 societatea a inregistrat o valoare negative a acestei ratei
datorita valorii negative a capacitatii de autofinantare,lucru nefavorabil
pentru firma. Totusi, in anul 2007 societatea a reusit sa se redreseze si a aiba
o valoare putin peste limita.

2.4.3.5 Rata capacitatii de prelevare a cheltuielilor financiare

Cheltuieli financiare
Rch fin = EBE

959.823
Rch fin0 = 3.109.016
= 0,30

3.274.279
Rch fin1 = 18.316.528
= 0,17

16
 Rata cheltuielilor financiare pune in evidenta capacitatea de plata a
costului indatorarii separand societatile sanatoase de cele falimentare.
Daca rata cheltuielilor financiare este mai mare decat 0,6 atunci
sociatatea se confrunta cu dificultati de gestiune financiara riscand sa intre in
stare de faliment.
Pana in aceasta valoare(ceea ce se observa la societatea noastra in acesti
2 ani) societatea are capacitatea de a-si achita costul indatorarii cu dobanzi
si comisioane bancare din EBE realizat.

2.5 ANALIZA RATELOR CINETICE

2.5.1 Durata de rotatie a stocurilor

Stocuri x 360 zile

Dsr = Cifra de afaceri

1.758.818 x360
Dsr0 = 33.432.792
= 18,94 zile

Dsr1 = 9,96 zile

Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile necesar pentru

reinnoirea stocurilor. In 2006 durata de rotatie a societatii este de
aproximativ 19 de zile. Durata de reinnoire a stocurilor materiale si a
stocurilor de produse finite prin intermediul cifrei de afaceri creste in 2007
ajungand la 10 zile.
2.5.2 Durata de incasare a creantelor
Creante x 360 zile
Dcr = Cifra de afaceri

6.938.296 x360
Dcr0 = 33.432.791
= 74,71 zile

9.983.296 x360
Dcr1 = 71.080.322
= 50,56 zile

17
 Dutara de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru
incasarea creantelor de la clienti. In perioada analizata acesta durata a scazut
de la o perioada la alta ceea ce este favorabil pentru societate.

2.5.3 Durata de achitare a furnizorilor

Furnizori x 360 zile

Dfr = Cifra de afaceri

Dfr0 =
(48.842.107,06  38.679.901,5)  (1.910.214,92  1.647.330,05) x360
=
33.432.791
= 112,25 zile

Dfr1 = 109,82 zile

Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face

plata furnizorilor. In cadrul acestei societatii, aceasta are valori mai mari
decat durata de incasare a creantelor, lucru favorabil pentru societate
deoarece isi plateste furnizorii mai tarziu sau dupa ce incaseaza creantele.
Societatea are o perioada cand se confrunta cu un excedent de trezorerie.

2.6 ANALIZA RENTABILITATII

2.6.1 Rata de rentabilitate economica buta

EBE
REB = Cap. investit
x 100

Cap. investit = Active imobilizate brute + NFR + Disponibilitati banesti

Cap. investit0 = 130.668,5 + 7.977.200,2 + 1.112.990 = 9.220.858,7

Cap. investit1 = 845.988,1 + 11.900.573,1 + 20.815.315 =
33.561.876,2

3.109.016
REB0 = 9.220.858,7
x 100 = 33,71%

18
 18.316.528
REB1 = 33.561.876,2
x 100 = 54,57%

Rata de rentabilitate bruta reflecta eficienta mijloacelor materiale si

financiare allocate intregii activitati a societatii. Ea evidentiaza eficienta
capitalurilor investite si ar trebuie sa fie superioara rate inflatiei, pentu ca
investitorii sa fie remunerate cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii din
economie.
Rata de rentabilitate pentru societatea noastra in cei doi ani este cu mult
mai superioara decat rata inflatiei(9,3%).

2.6.2 Rata rentabilitatii nete

Profit din exploatare
REN = Cap. investit
x 100

56.491,2
REN = 661.013,3
x 100 = 8,55%

Rata rentabilitatii economice nete tebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe

economia nationala ca societatea sa-si poata mentine substanta s-a
economica.
Pentru anul 2006 rata rentabilitatii economice nu s-a putut calcula
deoaece firma a inregistrat pieredere din exploatare. Calculul acestei rate nu
are relevanta.

2.6.3 Rata rentabilitatii financiare

Profit net
Rf = Capital propriu
x 100

21.720,1
Rf1 = 155.613,3
x 100 = 13,95%

Rentabilitatea financiara exprima cpacitatea firmei de a realize profit din

capitalul propriu angajat in activitatea s. aceasta masoara randamentul
plasamentului financiar pe care l-au facut actionarii prin cumpararea
actiunilor. Rentabilitatea financiara trebuie sa remuneeze proprietarii
actiunilor societatii cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii pe economie,
in anul 2006 aceasta fiind de 13,95%.

19
 Rata rentabilitatii financiare nu s-a calculate deoarece firma a intregistrat
pierdere neta.

2.7 ANALIZA PRAGULUI DE ENTBILITATE DIN

EXPLOATARE

NR.
INDICATOR 2006 2007
CRT
1. Cifra de afaceri (CA) 33.432.791 71.080.322
2. Costuri variabile (CV) 29.586.914 51.321.076
3. Marja asupra costurilor
3.845.877 19.759.246
variabile – MCV = CA-CV
4. MCV% = MCV x 100 11,5% 27,8%
CA
5. Costuri fixe (CF) 2.782.815 4.369.591
6. Pragul de rentabilitate din
exploatare 24.198.391 15.717.953
CF
CApr = MCV%
7. Pragul de rentabilitate in zile
CApr 260,56 zile 79,60 zile
CA
x360 zile
8. Rata riscului de exploatare
CApr 72,38% 22,11%
RPr = CA
x 100
9. Indicele de securitate
CA  CApr 0,28 0,78
Is = CA
10. Pozitia absoluta
9.234.400 55.362.369
α = CA – Capr
11. Pozitia relative 38,16% 352,22%
α‘ = α:CApr x 100

CF = 5% x (Consumuri extene sau de la terti + Cheltuielile privind

marfurile) + 20% x (Cheltuieli cu personalul + Cheltuieli cu
amortizarile, provizioanele + Cheltuieli cu alte impozite sit taxe)

CF0 = 5% x (8.855.337 + 316.685 + 76.418 + 19.154.610 + 716.417)

+ 20% x(2.303..903 + 749.967 + 0 + 0 + 116.094) =

20
 = 2.782.815
CF1 = 4.369.591

CV = 95% x (Consumuri extene sau de la terti + Cheltuielile privind

marfurile) + 80% x (Cheltuieli cu personalul + Cheltuieli cu Amortizari +
Ch. Cu provizioane din exploatari + Cheltuieli cu alte impozite si taxe)

CV0 = 29.586.914
CV1 = 51.321.076

Pragul de rentabilitate in zile are semnificatie datei calendaristice la care

punctual critic este atins (CA = Cheltuieli de exploatare)
Riscule de exploatare este cu atat mai mare cu cat riscul de exploatare va
fi mai mare si invers.
Indicele de securitate evidentiaza marfa de securitate de care dispune
firma si el va fi cu atat mai mic cu cat riscul de exploatare este mai mare.
Studiile realizate in economiile occidentale apreciaza situatia
intreprinderilor in raport cu pragul de rentabilitate astfel:
- instabila : CA valorizata este cu mai putin de 10% deasupra
pragului de rentabilitate
- stabila relativ : CA realizata depaseste cu 10 sau 20% punctual
critic
- confortabila : CA realizata este cu 20% peste punctual critic.

Datorita inregistrarii unor rate de exploatare foarte mici putem spune ca

situatia societatii este instabila sin u are capacitatea de a-si adapta productia
la cerintele pietei.

2.8 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

2.8.1 Metoda Altman

Z = 1,2xR1 + 1,4xR2 + 3,3xR3 + 0,6R4 + R5

Active circulante
R1 = Active totale
295.454,2
R1.0 = 469.831,8
= 0,63

21
 501.381,2
R1.1 = 1.189.882
= 0,42

Profit reinvestit
R2 = Active totale

 6.444,3
R2.0 = 469.831,8
= -0,01
21.720,1
R2.1 = 1.189.882
= 0,02

Profit curent
R3 = Active totale

 63.055,2
R3.0 = 469.831,8 = -0,13
31.122,5
R3.1 = 1.189.882
= 0,03

Capitalizarea bursiera
R4 = Active totale

86.188,5
R4.0 = 469.831,8
= 0,18
447.798,5
R4.1 = 1.189.882
= 0,38

CA
R5 = Active totale

761.299,7
R5.0 = 469.831,8
= 1,62
708.429,4
R5.1 = 1.189.882
= 0,59

Z0 = 1,2x0,63 + 1,4x (-0,01) + 3,3x(-0,13) +0,6x0,18 + 1,62 = 2,041

Z1 = 1,2x0,42 + 1,4x0,02 + 3,3x0,03 + 0,6x0,38 + 0,59 = 1,449

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului:

- Z < 4 – zona nefavorabila
- 4 < Z < 9 – zona de incertitudine
- Z>9 – zona favorabila

22
 Conform acestor norme, societatea comerciala studiata se afla intr-o zona
nefavorabila, riscand sa intre in faliment
Cu toate acestea, consideram ca acest scorn u este neaparat relevant
deoarece calculul sau nu a tinut cont de obiectul de activitate al firmei.

2.8.2 Metoda centalei bilanturilor fanceze

Z = -1,255xR1 + 2,003xR2 – 0,824xR3 + 5,221xR4 – 0,689xR5 – 1,164xR6 +

0,706xR7 + 1,408xR8 =

R1 = Rata de prelevare a cheltuielilor financiare

R1.0 = 0,88
R1.1 = 0,53

Cap. permanent
R2 = Cap. investit

224.421,1
R2.0 = 231.712
= 0,97
632.006,3
R2.1 = 661.013,3 = 0,96

CAF
R3 = Datorii totale

 41.827,3
R3.0 = 383.643,2
= -0,11
53.462
R3.1 = 723.305
= 0,07

EBE
R4 = CA

31.282,2
R4.0 = 761.299,7
= 0,04
54.264,4
R4.1 = 708.429,4
= 0,08

23
R5 = Durata de achitare a furnizorilor

R5.0 = 63,84
R5.1 = 106.71
VA1  VAo
R6 = Rata de crestere a VA = VAo

260.867,8  235.000
R6.0 = 235.000
= 0,11
265.540.2  260.867,8
R6.1 = 260.867,8
= 0,02

R7 = Durata de incasare a creantelor

R7.0 = 54,96
R7.1 = 99,36

Investitii corporale
R8 = VA

R8.0 = 0
R8.1 = 0

100Z0 = -1,255x0,88 + 2,003x0,97 – 0,824x(-0,11) + 5,221x0,04 –

0,689x63,84 – 1,164x0,11 + 0,706x54,96 + 1,408x0 = - 4,17
100Z1 = -1,255x 0,53 + 2,003x0,96 – 0,824x0,07 + 5,221x0,08 –
0,689x106,71 – 1,164x0,02 + 0,706x99,36 + 1,408x0 = -2,66

Z0 = - 0,042%
Z1 = - 0.027%

In ambii ani analizati societatea s-a aflat intr-o zona de incertitudine

(-0,25<Z<0,125). In aceasta situatie nu se poate formula o concluzie cu
privire la iminenta falimentului si se recomanda folosirea altei functii pentru
aceasta apreciere.

24
Cap III CONCLUZIILE ANALIZEI FINANCIARE

3.1 PUNTE TARI

1. Structura activelor corespunde obiecxtivului de activitate al societatii.

2. Cresterea capitalului propriu, reflectata in situatia neta.
3. Surplusul surselor permanente fata de nevoile permanente de acoperit.
4. Incheierea exercitiului financiar in 2005 cu profit.
5. Existenta unei capacitate de finantare in 2005.
6. Progresul de la un an la altul al unor indicatori, societatea care in
2004 era pe pierdere ajungand ca in 2005 sa realizeze profit.
7. Durata de incasare a ceantelor este mai mica decat durata de achitare a
furnizorilor, firma inregistrand un excedent de trezorerie.
8. Echilibru financiar pe termen scurt reflectat de nevoia de fond de
rulment.

3.2 PUNCTE SLABE

1. Lipsa autonomiei financiare.

2. Lichiditate redusa.
3. Dezechilibru financiar pe termen lung datorita fondului de rulment
scazut.
4. Nivelul scazut al rentabilitatii financiare.
5. Pozitionarea societatii intr-o zona nefavorabila din punctual de vedere
al riscului de faliment.

25
 COBILAS ANDREI, AN II, F.B.

26