Guta era considerata in trecut ca fiind boala celor avuti, care consumau foarte

multa carne de vanat (bogata in purine). In prezent insa, foarte multa lume este
afectata prin excesul de mezeluri, carne de tot soiul, atacurile de guta putand
surveni mai ales in perioada sarbatorilor de iarna cand se consuma foarte multe
dintre aceste alimente.
Guta este data de un exces de acid uric in sange, ceea ce poarta numele de hiper
uricemie. Ea se manifesta printr-o criza acuta (criza de guta), prin depunerea d
e cristale de urat (sare a acidului uric) in zonele subcutanate (tofi gutosi) si
prin afecatre renala.
Hiperurcemiile sunt sindroame caracterizate prin cresterea concentratiei sangvin
e a uratului monosodic (sare a acidului uric). Se disting trei forme esentiale d
in punct de vedere anatomo-clinic si anume: hiperuricemia asimptomatica, criza a
cuta de guta si guta cronica.
CAUZE SI FACTORI DE RISC IN GUTA
Excesul de acid uric in sange poate fi dat:
de un exces de productie plecand de la metabolismul protidelor (substante organi
ce azotoase); un defect in eliminarea urinara; asocierea celor doua cauze de mai
sus.
In guta primara, adesea este implicat un factor familial, genetic, care provoaca
tulburari enzimatice la nivelul metabolismului purinelor (compus organic din ac
idul uric). Sedentarismul, obezitatea, alcoolismul si factorii alimentari (aici
un rol important il are carnea de vanat, maruntaiele, carnea de oaie, miel) joac
a un rol favorizant evident.
In cazul gutei secundare, excesul de acid uric din sange este dat de un exces de
distrugere a nucleoproteinelor celulare prin:
intoxicatie cu plumb; hemopatii (maladia Vaquez, leucemie, tratamente citolitice
); anemii hemolitice; arsuri pe suprafete intinse; anumite tratamente cu diureti
ce sau corticoizi; insuficienta renala. la copii, maladia Lesch-Nyhan, glicogeno
za de tip I .
In 90% din cazuri, guta este o boala masculina, primul atac aparand in jurul var
stei de 35 ani. La femei guta, nu apare decat dupa menopauza.
SIMPTOMELE MALADIEI
Criza acuta de guta survine la omul tanar brutal in plina noapte. Prima articula
tie afectata este degetul mare de la picior, dar uneori sunt afectate si glezna
sau genunchiul. Adesea, pacientul se plange de anumite stari care preced criza p
recum: oboseala, stare pseudo-gripala, cefalee etc.
Uneori exista o cauza declansatoare precum: microtraumatism local, oboseala, o i
nterventie chirurgicala.
In timpul crizei, articulatia este inflamata, rosie, calda, umflata, foarte dure
roasa si impiedica pacientul sa doarma.
Bolnavul are impresia ca are piciorul prins intr-o cursa de soareci si nu poate
sa calce. Durerea este atroce, uneori se asociza stari febrile (38 grade C), agi
tatie, transpiratii. Spre dimineata criza se calmeaza, iar repetitia crizelor de
guta in fiecare noapte constituie accesul de guta. La inceput crizele sunt mai
rare, pe parcurs devenind din ce in ce mai dese. Aceste crize cedeaza cu ajutoru
l colchicinei si a antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Guta cronica se caracterizeaza prin deformarea articulatiilor. Cele mai afectate
sunt mainile, picioarele, gleznele si genunchii.
In cazul hiperuricemiei asimptomatice, care clinic este muta, diagnosticul poate
 fi pus intamplator, cu ocazia unor investigatii biologice, ce include si dozare
a acidului uric.
REGIMUL IN GUTA
Pe langa tratamentul medicamentos specific, este foarte important sa se respecte
anumite masuri igieno-dietetice, regimul jucand un rol esential.
Astfel, trebuie inceputa o cura treptata de slabire pentru obezi (alimentatia tr
ebuie sa fie hipolipidica si hipocalorica):
Cura diuretica: trebuie sa beti mai mult de doi litri de lichide pe zi (apa mine
rala sau plata). In cazul in care transpirati mai mult in timpul zilei (prin act
ivitate fizica sau caldura in timpul verii), trebuie sa consumati mai mult de tr
ei litri pe zi. Se pot consuma de asemenea si sucuri de lamaie sau portocale.
Deoarece prin alimentatie si lichide se urmareste si alcalinizarea urinii (este
de dorit un pH cat mai aproape de 7) este bine sa va urmariti si aciditatea urin
ara. Acest lucru il puteti face cu ajutorul unei harti reactive la pH introdusa
in urina proaspata.
Alimentatia trebuie sa fie saraca in purine, in proteine in general (mai putin d
e 0,5g/kg corp/24 ore), bogata in lichide si in legume si fructe.
CE AVEM VOIE SA MANCAM
Alimente care trebuie suprimate:
maruntaie de vitel; sardine, hering, icre, sardele; sosuri de carne, prajeli si
vinuri; mezeluri, carne de vanat; carnea tanara in general (vitel, curcan); crei
er; ciuperci; branzeturi fermentate; maioneza, crème si sosuri grase; ciocolata, c
acao.
Alimente al caror consum trebuie limitat:
alte carnuri in afara celor de mai sus, peste (100 g/zi), crustacee, scoici; leg
ume (mazare, linte, spanac); oua, lapte si produse lactate.
Este permis puiul o data pe zi, sase zile pe saptamana si bineinteles medicatia
asociata.