PROIECT

LOGISTICA

-Depozitarea marfurilor-

Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2010

Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 2
Utilitatea depozitarii............................................................................................................................ 3
Rolul depozitelor ................................................................................................................................. 3
Functiile depozitelor ............................................................................................................................ 4
Tipologia depozitelor ........................................................................................................................... 4
Principalele tipuri de depozite ............................................................................................................ 4
Amplasarea depozitelor ...................................................................................................................... 5
Variante si metode de amplasare ....................................................................................................... 5
Metode de amplasarea a mai multor depozite ................................................................................... 6
Aranjarea marfurilor in depozit ........................................................................................................... 7
Studiu de caz ........................................................................................................................................... 8
I. Aparitia spatiilor de depozitare pentru firme mici ...................................................................... 8
II. Un nou depozit Unilever Romania .............................................................................................. 9

Introducere

2
In sistemul logistic al firmei, depozitarea marfurilor include un ansamblu de activitati de sustinere,
care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Perspectiva asupra rolului si functiilor
depozitului a inregistrat mutatii considerabile in ultimele decenii. Gama deciziilor adoptate de
logisticieni in privinta depozitelor de marfuri include stabilirea numarului depozitelor, determinarea
amplasamentului, dimensionarea depozitelor si configurarea interna a depozitului.

Prezenta depozitelor in sistemul logistic este considerata o necesitate de numeroase firme. Definitia
tipica asociata conceptului de depozit subliniaza ca, in esenta acesta este un spatiu de pastrare a
stocurilor de marfuri. Depozitul a fost frecvent definit in literatura de specialitate ca un loc special
destinat pentru adapostirea marfurilor depuse spre pastrare, prin acordul reciproc al deponentului si
depozitarului.

Conceptul de depozitare s-a modificat substantial pe parcursul secolului XX. Intial , depozitarea a fost
considerata o activitate necesara, dar generatoare de costuri, in procesul de distributie. In prima
jumatate a secolului perspectiva asupra depozitarii, in domeniul conceptual si practic, a fost
caracterizata de urmatoarele aspecte:

- Caracterul static
- Necorelarea cu alte activitati logistice
- Preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii
- Accentul pe resurse umane

Utilitatea depozitarii
Existenta depozitelor in sistemul logistic este o realitate pentru numeroase firme din domeniul
productiei si distributiei. Apelarea la spatii de depozitare proprii, inchiriate sau special dedicate pe
baze contractuale este justificata de rolul si functiile pe care acestea le indeplinesc.

Rolul depozitelor
Existenta depozitelor este legata de necesitatea mentinerii stocurilor. Depozitarea este considerata o
activitate de sustinere, care contribuie la indeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului
potrivit, in cantitatea si de calitatea solicitata in locul si momentul potrivit, in conditiile celei mai mari
contributii la profitul firmei.

Utilitatea depozitelor nu trebuie sa fie redusa in mod simplist la pastrarea unor cantitati de marfuri.
Rolul depozitelor consta in:

a. Coordonarea ofertei cu cererea : este strict legata de asigurarea cantitatii de produse

necesare pentru satisfacerea cererii, in situatiile caracterizate de :
- Incertitudini referitoare la cerere;
- Incertitudini privind ciclul de performanta;
- Cerere sezoniera;
- Productie sezoniera.
b. Obtinerea de economii de costuri : depozitarea are impact asupra costurilor din alte arii ale
activitatii firmei. Poate determina obtinerea unor economii de costuri in urmatoarele
domenii:
- Cumparare;
- Productie;

3
 - Transport.
c. Continuarea sau amanarea productiei/prelucrarii
d. Indeplinirea unor obiective de marketing : legatura dintre depozitare si marketing este
determinata de rolul spatiilor de depozitare in satisfacerea cererii clientilor. Contributia la
realizarea obiectivelor de marketing se concretizeaza in urmatoarele aspecte:
- Reducerea timpului de livrare;
- Adaugarea de valoare;
- Cresterea prezentei pe piata.

Functiile depozitelor
In conformitate cu rolul specific, depozitele indeplinesc anumite functii. Pentru fiecare depozit, gama
functiilor si importanta lor depinde de mai multi factori, printre care : proprietarul si utilizatorul
spatiului de pastrare, politica acestora, particularitatii bazei de furnizori si clienti, amploarea
activitatii utilizatorului si marfurilor care fac obiectul depozitarii.

In cadrul sistemelor logistice, depozitele pot indeplini urmatoarele functii principale:

a. Pastrarea marfurilor : implica depozitarea pe termen lung, depozitarea sezoniera si

temporara;
b. Consolidarea livrarilor;
c. Divizarea lotului;
d. Crearea unei structuri sortimentale : indeplinita sub doua variante, in functie de sursa de
provenienta a produselor : unitatile de productie ale aceleiasi firme sau ale unor firme
diferite;
e. Oferirea de servicii de valoare adaugata : incarcare si descarcare, miscari spre si dinspre aria
de depozitare, executarea comenzilor.

Tipologia depozitelor
Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupune analizarea de catre logisticieni a
variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de
caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitarea fiecarui tip de depozit si
existenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.

Principalele tipuri de depozite

Tipologia depozitelor este relativ larga. Demersul de clasificare poate fi declansat prin considerarea
felului marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigurate. Variantele posibile oscileaza intre
depozitele de marfuri generale si depozitele specializate pe un anumit produs sau grupa de produse.

Un criteriu frecvent utilizat pentru clasificarea depozitelor este forma de proprietate. Experienta
existenta pe plan international permite diferentierea urmatoarelor tipuri:

- Depozitul privat : aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care detine

proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit;
- Depozitul public : apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice,
care ofera servicii clientilor interesati, contracost;
- Depozitul contractual : bazat pe un angajament pe termen lung si destinat in exclusivitate
unui anumit client.

4
Principalele criterii cantitative folosite pentru evaluarea tipurilor de depozite sunt urmatoarele:

- Durata depozitarii;
- Investitia fixa;
- Costurile unitare.

Un alt tip de clasificare este cea realizata pe baza criteriilor calitative, precum urmeaza:

- Gradul de conformitate cu specificul gamei de produse;

- Flexibiliatea operationala;
- Flexibilitatea amplasarii;
- Economiile de scara potentiale.

Amplasarea depozitelor
Deciziile de amplasare a depozitelor au un impact direct asupra capacitatii sistemului logistic de a
oferi nivelul dorit de servire a clientilor si costurilor totale. In continuare , sunt analizate variantele
clasice de amplasare a depozitelor si metodele ce pot fi utlizate pentru pozitionarea spatiala a unui
singur depozit sau a unei retele de depozite.

Variante si metode de amplasare

Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele spatiale ale clientilor si
unitatilor de productie, precum si de particularitatile produselor. Depozitele au rolul de a contribui la
eforturile firmei de a oferi clientilor utilitati de timp si loc.

Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in

domeniul marketingului si vanzatorilor si reduce costurile totale. In mod traditional, variantele de
amplasare au fost clasificate astfel:

a. Amplasarea in functie de piata: presupune localizarea depozitului in apropierea clientilor

cheie. Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie
modalitatea de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Principalele
avantaje oferite de aceasta varianta de amplasare sunt urmatoarele: costurile de transport
relativ mici, sortimentul de produse relativ variat, posibilitatea aprovizionarii fiecarui client ,
reducerea timpului necesar pentru completarea stocului la nivelul firmelor cliente.
Amplasarea in apropierea pietei este o solutie intalnita in cazul produselor alimentare si
bunurilor de consum curent.
b. Amplasarea in functie de productie: depozitul este amplasat in apropierea unitatilor de
fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt
combinarea produselor si consolidarea livrarilor.
c. Amplasare intermediara : spre deosebire de celelalte doua variante , nu pune accentul pe
proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului . Functiile
indeplinite sunt consolidarea si crearea sotimentului . La un cost logistic scazut , se livreaza
fiecarui client structura sortimentala dorita.

Cercetarile pentru stabiliirea amplasamentului unor facilitati au fost deosebit de numeroase. Primele
preocupari in acest domeniu dateaza de la inceputul secolui XX. Metodele de amplasarea a
depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii:

5
 a. Numarul depozitelor;
b. Caracterul discret al alegerii;
c. Gradul de agregare a datelor;
d. Orizontul de timp.

Pentru localizarea unui singur depozit se pot utiliza metode exacte, grafice sau de aproximare.
Metoda frecvent utilizata pentru stabilirea amplasamentului este metoda centrului de gravitatie.
Aceasta metoda este denumita si metoda grilei. Cu ajutorul metodei centrului de gravitatie, se poate
determina amplasamentul care asigura satisfacerea cererii clientilor, in conditiile celui mai mic cost
total. Costul de transport trebuie minimizat pentru ansamblul ariei geografice unde va fi amplasat
centrul de gravitatie. O prima varianta de amplasare a depozitului este cea bazata pe centrul de
gravitatie in functie de cantitate. In acest caz caz, este considerata numai una dintre cele trei
variabile: distanta, calitate, timp.

Amplasarea unui singur depozit se poate realiza si prin metoda centrului de gravitatie in functie de
distanta. Solutia obtinuta indica punctul care minimizeaza distanta combinata spre toate destinatiile
si implicit costul total.

Varianta centrului de gravitatie in functie de cantitate si distanta este superioara in raport cu

celelalte doua variante analizate. Comparativ cu metoda bazata numai pe distanta, ia in considerare
frecventa livrarilor la fiecare destinatie. Spre deosebire de metoda bazata pe cantitate, urmareste si
influenta distantei.

Metoda centrului de gravitatie , tehnicile grafice si metodele de aproximare utlizate pentru stabilirea
celui mai bun amplasament al unui singur depozit, se diferentiaza prin capacitatea lor de a graranta o
solutie optima. Decizia finala de localizare a depozitului este ghidata de solutiile obtinute cu ajutorul
acestor metode, fara a coincide neaparat cu coordonatele calculate. Motivul consta in faptul ca
metodele respective pornesc de la ipoteze care simplifica realitatea. Ca exemple de ipoteze pot fi
considerate urmatoarele:

- Concentrarea cererii intr-un punct;

- Limitarea la costurile variabile;
- Relatia direct proportionala dintre transport si distanta;
- Retele rectilinii;
- Caracterul static.

Metode de amplasarea a mai multor depozite

In cazul in care firma are nevoie de mai multe depozite, este necesar sa se determine numarul
depozitelor care trebuie sa faca parte din retea, amplasarea lor, modul de repartizare a clientilor si
furnizorilor pe depozite , produsele care trebuie stocate in fiecare depozit, produsele care vor fi
livrate direct de la furnizor la clienti. Amplasamentul depozitelor se poate stabili cu ajutorul
metodelor exacte ( metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele de programare liniara).

Metoda centrului de gravitatie multiplu determina amplasamentele depozitelor care genereaza

costul de transport minim.

Metodele de programare liniara ajuta la determinarea solutiei optime, din mai multe variante
posibile, in conditiile anumitor restrictii.

6
Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai multor depozite, se utilizeaza
optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta. Optimizarea retelei considera canalul de
distributie, o retea alcatuita din noduri (in care se afla depozitele) si arce (reprezentate de caile de
transport). Programarea cu numere intregi mixta este o metoda mai complexa si are un grad de
aplicatibilitate practica mai mare. Un avantaj este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile fixe (care
nu erau considerate in cazul optimizarii retelei ), precum si tipuri diferite de costuri variabile.

Aranjarea marfurilor in depozit

Una dintre deciziile importante referitoare la depozitare este legata de aranjarea produselor in
spatiile de pastrare. Obiectivele urmarite sunt:

- Minimizarea costurilor de manipulare;

- Utilizarea la maximum a spatiului de depozitare;
- Indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea marfurilor
pentru asamblarea comenzilor, la securitate si evitarea incendiilor.

Preluarea marfurilor din spatiile de depozitare are o mare importanta datorita costurilor de
manipulare pe care le presupune. In principiu, exista trei modalitati pentru constituirea comenzilor:

- Selectia individuala;
- Ruta de preluare;
- Aria repartizata pe lucrator.

Pentru aranjarea marfurilor in depozit se aplica frecvent o serie de reguli intuitive. Aceste reguli se
bazeaza pe urmatoarele criterii:

- Complementaritatea : pentru produsele care sunt folosite impreuna in consum;

- Compatibilitatea : sunt produsele care pot fi amplasate in apropiere , fara a genera riscuri;
- Popularitatea : utilizarea acestui criteriu este determinata de diferentele existente intre
produse in privinta vitezei de circulatie;
- Marimea : marfurile de dimensiuni mici se amplasaseaza in apropierea zonelor de expediere.

Dupa ce au fost aplicate criteriile de complementaritate si compatibilitate, se utilizeaza criteriile de

popularitate si marime.Metodele intuitive nu garanteaza identificarea modalitatii de aranjare a
marfurilor care are cel mai mic cost total de manipulare. In afara de aceste metode, sunt disponibile
o serie de modele de programare liniara, care conduc la obtinerea unei amplasari optime a
marfurilor in spatiul de depozitare.

Gama deciziilor legate de depozitarea marfurilor este deosebit de ampla. Importanta acestor decizii
este influentata de faptul ca depozitarea marfurilor indeplineste rolul de sustinere a sistemului
logistic al firmei si contribuie la indeplinirea eficienta a obiectivelor logistice.

7
Studiu de caz
I. Aparitia spatiilor de depozitare pentru firme mici

Traversăm o perioadă în care multe firme îşi reduc amploarea afacerilor şi drept urmare şi cantitatea
de mărfuri rulate. Marile spaţii de depozitare au o tot mai mare rată de neocupare. Astfel că, măcar
din acest unghi, micile depozite pot reprezenta o afacere de succes. Nu este aceasta singura
perspectivă de abordare. Dacă la noi nu există mici depozite complet utilate, în care se pot ţine de la
stocul de cosmetice al unei firme la un cărucior de copil sau cauciucuri de iarnă, cu totul altfel stă
situaţia în ţările din Vest. Astfel, Parisul are 80 de minidepozite, iar mai aproape de noi, în Varşovia
există deja patru astfel de centre, şase în Praga, două în Bratislava şi 10 în Viena.
Un astfel de spaţiu de depozitare a apărut de curând şi în Bucureşti, pe Bulevardul Theodor Pallady,
nu departe de intrarea pe Autostrada Soarelui. În unitatea ce aparţine firmei Euroministorage,
persoanele fizice şi firmele pot lua cu chirie spaţii de depozitare cu suprafeţe de la un metru pătrat
până la 27 mp, accesibile pe baza cartelelor magnetice. Serviciul pune la dispoziţie materiale izolante,
bandă adezivă, cutii de carton, cuttere, rafturi şi cuiere. Clienţii pot beneficia şi de transport cu
ajutorul autovehiculelor din dotare sau, în cazul în care cantitatea mărfii depăşeşte capacitatea
acestora, serviciul poate fi externalizat către firme specializate. Aproape orice preţ este negociabil în
acest caz.
Firma are boxe la care se poate veni în fiecare zi pentru încărcare-descărcare marfă. „Această
facilitate se dovedeşte foarte utilă firmelor care nu au foarte multe mărfuri, astfel încât să aibă un
propriu depozit de logistică. Unele firme, spre exemplu de cosmetice, care au stand-uri în
supermarketuri, pot depozita pentru o perioadă marfa în aceste depozite, de unde o pot prelua la
nevoie”, declară Danu Temelie, managing partener al Euroministorage, cel care se ocupă de operaţiu-
nile din România şi Ungaria.
Şi pentru persoanele fizice se poate dovedi utilă această facilitate, prin depozitarea pentru o
perioadă a cauciucurilor de iarnă, bicicletelor sau cărucioarelor pentru copii. Pentru situaţii extreme
şi pentru scurte perioade, minidepozitarea se poate dovedi o soluţie bună pentru orice tip de
venituri, din lipsă de alternative precum garaj sau balcon. În plus, în aceste minidepozite se asigură
un nivel constant de umiditate şi căldură în funcţie de necesităţi, paza fiind asigurată continuu.
Preţul se calculează pe unitate de depozitare, iar tarifele sunt negociabile în funcţie de spaţiul închi-
riat şi de perioadă, putând ajunge la 15 euro/mp pentru o unitate de dimensiuni medii şi un timp de
depozitare mediu de 6-9 luni. Perioada minimă de închiriere este de o lună.

8
 II. Un nou depozit Unilever Romania

Grupul Aquila, furnizor de servicii logistice, va finaliza in septembrie investitia de 3,5 milioane euro in
cel de-al doilea depozit din Romania, situat in Tureni, judetul Cluj, a declarat pentru NewsIn
directorul de relatii externe si comunicare Unilever, Alexandra Olaru

Deschiderea noului depozit face parte din programul companiei Unilever de a moderniza serviciile
logistice prin incheierea unui contract cu o companie specializata in furnizarea de servicii logistice.
Acest program a inceput in decembrie 2005, cu deschiderea unui centru de distributie la Ploiesti, in
cadrul bazei operationale Aquila.

Grupul de firme Aquila are ca domenii de activitate distributia, transportul intern si international de
marfuri, furnizarea de servicii logistice, depozitare si reambalare. Parteneriatul strategic dintre
Unilever si Aquila dateaza din 1996, iar din 2002 Aquila a devenit cel mai important distribuitor din
Romania si din regiune al produselor Unilever, a adaugat Alexandra Olaru.

Depozitul deserveste diviziile de alimente si de produse de ingrijire personala si a locuintei, ale

companiei Unilever. Centrul depoziteaza marfa de la furnizorii Unilever, iar de aici se va face
distributia catre nordul si estul tarii.

Unilever a inceput sa investeasca in Romania din 1995, odata cu achizitia fabricii Dero din Ploiesti, iar
totalul investitiilor pana in prezent se ridica la 90 milioane euro pe piata romaneasca, a declarat
Alexandru Olaru.In anul 2000 compania a integrat fabrica Knorr de la Otopeni, iar in anul 2001 a
inceput productia locala de margarina, la Targu Mures.

Recent, compania a anuntat ca isi va concentra toata activitatea de productie din Romania la Ploiesti,
unde a inceput constructia unei fabrici de alimente, in care va investi 3 milioane de euro. Pe noua
platforma industriala vor fi transferate productia de condimente, sosuri si supe de la Otopeni si
productia de margarina de la Targu Mures.

Unilever a luat decizia de a-si concentra productia in aceeasi locatie pentru a creste eficienta
operatiunilor sale de productie si distributie, care face parte din planul companiei pe termen lung de
a dezvolta afacerea in Romania. Din anul 2000, Unilever South Central Europe conduce, din
Bucuresti, operatiunile din intreaga regiune, care cuprinde Romania, Bulgaria, Serbia, Muntenegru,
Albania, Macedonia, Bosnia Hertegovina si Moldova