Nr.

24

RE VISTA ISTORICA-CULTURALA
Proprietor pi Director:
VIRGIL

;.
Pag.
Virgil : granitei militare
ndsäudene 1762 1

. loan Vaida: Dead acte remarcabile 130

luliu Moisil: pi eroismul
terilor 144
lustin Sohorca: Monografia din 176
COMUNICARI
luliu :

losif Naghiu: Varia ..... ..

scrisoare din Roma
.
197
203
-Pr. Teodor Ciurus: Din insemndrile lui Vas. Buzdug 215
loan lona§cu: istorice de pe »
Budacului« 219
PAGINI SUPLEMENTARE.:
Virgil Spicuiri din cronica lui Cserei . . . 224 -
Florea FloreScu: Un document Maramuresan . . 228
Comemordri . . . . , 231
Muzeul nds4udean 232
FIGURI NASÄUDENE
luliu Moisi: Artemiu P. Alexi . . . . 235

INNO Aprilie -

Redactia, administratia
1938

revistei:
,Str. Vasile 29
1938.

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA
ISTOR1CA-CULTURALA
Nr. 24

Infiintarea granitei militare

ndsäudene
1762
Virgil
Preparative le colonelului Schröder. - Chestia cedärii Väiei Rodnei.
Conscriptii - Actul cedärii rezervatele". - Organizarea
militiei. - Diverse certuri.

Când curtea din Viena sä granita mili-

tará sudicá a monarhiei austro-ungare pi asupra marginilor sudestice
ale Ardealului, o fäcu in firma convingere cä Românii ardeleni
nedreptätiti pi asupriti prin atâtea secole, vor ajunge acum
la o stare socialá mai suportabild, au fie cei mai credincio$i pi
buni soldati, - ceea ce s'a pi adeverit. Privitor la districtul nostru
säudean cu militarizarea se intentionau incá alte douä scopuri,
intâiul, de-a curma certurile neimpäcate pi nemärginite dintre
Românii districtuali orasul Bistrita ; al doilea, pentru de a
statornici religia care chiar dupá 1750 era putin
agreatä in nostru.
Pentru de a cunoa$te toate fazele de ordin militar, juridic
pi religios prin cari a trecut chestia anevoioasä a infiintärii acestei
granite militare, vom continua cu publicarea actelor pi
telor in studiul anterior care trata revolta din 1755-
1762 a districtului näsäudean.
In 10 Martie 1761 fusese numit baronul lVkolau de
Buccov comandant general al trupelor din Ardeal, acesta in

www.dacoromanica.ro
13 Octomvrie al an consiliului aulic de räzboiu
din Viena propunerile sale privitoare la infiintarea granitei militare
ardelene. le propuneri, acceptate de numitul consiliu in 20
nuarie 1762, 14 Aprilie prezentate de cätre maresalul conte
Leopold Daun, consiliului de räzboiu, impärätesei
Maria Terezia, e-si dete aprobarea in 16 Aprilie, apa cá
numit deja in 11 Aprilie comisar pentru infiintarea acestei granite,
putea fuerärile preliminare pentru crearea regimen-
telor grániceresti ardelene.
Incá pe la sfârsitul anului 1761 se svonise printre distric-
tualii români pi bistriteni despre intentiile curtii vieneze,
nu se nimic sigur; când pe neasteptate sosi la
inceputul lunei Februarie 1762 in Bistritä colonelul baron Schröder,
incredintat in mod täinuit de militare cu studiarea pi
initiarearea lucrárilor pregAtitoare de militarizare. Colonelul era
de locotenentul de geniu Halbmann, cu care stätu pi lucrá
in in 10 Martie, când ceru dela magistrat un delegat
gremio« ca piece impreunä prin vidic. Magistratul
pe senatorul Bedeus, care cei doi ofiteri parcurserä mai
cele 21 sate ale districtului valah, apoi satele pi Sântioana
din districtul säsesc. Dupá intoarcere in Bistritá delegatul Bedeus,
care avea sä raporteze despre cele intAmplate, nu putu spune
magistratului mai mult decât cä a insotit pe colonel, dar de fapt
n'a putut afla pi ghici nimic despre isprävile
»Atât de putin magistratul despre ocupatiile proiectele colo-
nelului in district pi oras«, se zice notá protocolarg a orasului.
Dupä câteva zile Schröder dela crap cari atât
in districtul valah cât pi in eel säsesc sä in registre
anume rubrici toate familiile valahe cu copiii de ambele
sexe dela 15 ani in sus. Nici despre scopul acestei lucrári n'au
stiut nimic Bistritenii, numai atât a putut afla magistratul prin
spionii colonelul trata in tainá asupra unor chestii cu totul
necunoscute unii preoti valahi - intre cari maicu-
cu protopopul pi cu popa Mitru din Ndsdad
din
In
-
apoi alti Valahi din districte.
Mai colonelul Schröder primi dela generalul Buccov
ordin ca färä amânare sä piece la Sibiiu pi aducä sine pe

www.dacoromanica.ro
fostul primar actualul viceprimar (projude) Friedrich Klein
a Straussenburg.l) Ei plecarl la drum in 11, in 13 Mai seara
sosirä in Sibiu. Totul avea sä se petreacä in tainä, cä lui Klein
nu ise permise sä spunä nici chiar magistratului altceva, decât
cä el pe colonel pânä la Reghinul säsesc, numai aci
primi permisia dela colonel sä raporteze oräsenilor cä trebue sä
meargá ambii la Sibiu.
In 14 Mai dimineata la orele 8, colonelul Schröder conduse
pe Klein la generalul Buccov, care se viceprimarul
bistritan cu urmätoarele cuvinte: »Am fac cunoscut, cd Valahii
Dvoastre au înaintat o care se oferd vor servi
Sale cu arma, iar natiunea2), a däruit districtul impärätesei. Orasul
Bistrita are acum sä redijeze cesiunea actul
autentic ca sá-1 pot trimite domnitoarei. Chestia aceasta va
servi ca o deosebitä recomandare va fi spre binele orasului ;
nu veti pierde nimic, ci dimpotrivä veti mult. Mergeti acum
la baronul Bruckenthal care va face incá alte
vá va da indrumärk.
Viceprimarul Klein, - susamintitele note protoco-
lare cärui toate acestea päreau cu totul neprevAzule pi astfel
alatuite reclamau pi sfatul altor oameni de a se lua
vr'o hotärire, se &sea acum in cea mai mare zäpäcealä. »El putea
bine cä Valahii bistriteni - cari de 7 ani erau incurcati
in diverse procese cu magistratul pi erau instigati de cätre multi
in mod inadmisibil impotriva acelui - urmând intentiei cunoscute,
au putut sä se gândeascä la prin cari se desfacá de
jurisdictia Bistritii, ori sä accepte usor atari propuneri fäcute
dar nu putea sä supozitia ca natiunea ar fi in stare
Mäiestätii Sale un district donat pi incorporat orasului
(publico) bistritan pe cale de privilegiu in mod particular, fär'ca
orasul natiunea sä fie incunostintate in prealabil despre aceasta,
mácar un cuvânte.
Cu aceste reflexiuni, Klein merse imediat la baronul Brucken-
care ii fäcu similare propozitii, nu-i aminti nimic despre
donatia districtului fácutá in numele natiunii. Atunci Klein replicá
I) Primar al oraului Bistrita era acum Konrad Dinges.
2) Adia »Universitatea säseaseä..

www.dacoromanica.ro
4

in fata cancelarului provincial Bruckenthal a colonelului Schrö-

der, cá nu poate momentan intentia Ex. Sale generalului
precum faptul cum Valahii bistriteni poatá servi Maiestätii
Sale cu arma, mai putin poate socoti cá ce ar
avea pentru Bistrita chestie. Deci e sä rapor-
teze magistratului despre propozitiile ce i s'au sä cearä
instructii. necesare, atunci se sfätueascä cu altii
aci in Sibiu.
In 15 Mai, dimineata la orele 7, colonelul Schröder ii trimise
lui Klein o tedulä pe care sta 'SS nu nimic acasá,
cáci negre0 inch azi va trebui sä la Bistrita, unde n'are
faima sosirii D.Tale«. Chemat la orele 8 la colonel,
acesta cá in seara precedentä generalul Buccov
cu BruCkenthal el, Schröder, au hotärit fix
Klein azi are piece la Bistrita, dupäce mai
va fi luat nouä instructii dela Bruckenthal. Atunci Klein imediat
grábi la Bruckenthal acolo repeta observArile in ziva
anterioarä. Cu toate aceste fu necesitat sä piece in aceea$i
zi la Bistrita cu ordinul ca indatä dupá sosire sä se sfätueascA
cu inagisiratul cornunitatea (centumviri), redijeze actul
cesionar,1) apoi sä vinä la Sibiu, de un
notar care aducá cu sine sigilul orasului.
In autobiografia sa,2) Mich. Conrad Heidendorff zice
prilejul când Klein se la Buccov, acesta, spre a-1
mina pe Klein la semnarea actelor privitoare la cedarea districtului
valah, i-a pus pe masá: un lant de aur altul de fier, sä aleagä
care-i place.
Dupä sosire in Bistrita, viceprimarul Klein convoacá pe ziva
de 19 Mai atât pe membri magistratului cât pe reprezentantii
comunali (centumviri, cetumpatres, adicA colegiul pärgarilor), cari
erau chemati numai la cauze importante. Klein expuse cum a
trebuit sä piece subit la Sibiu, iar acum a adus sine porunci,
»despre cari se vor coace lucrurile, nu se poate vorbi fära
pierderea onoarei«. Motivul venirii colonelului Schröder la
a fost : Au fie recrutati 17.000 soldati,
1) Actul de cedar; in care renung la districtul
2) »Arhiv. d. V. d. s. N. F., Bd. 18 H. 2 pag. 242.

www.dacoromanica.ro
 5

dintre cari 15.000 infanteristi 3000 cavaleristi, având coman-

danti pe Lutsch Darnbrovka. Districtul valah
s'a oferit sä serveasca cu arma Maiestätii sale, deci sä fie substras
jurisdictiei Bistritei, in consecinta orasul va pierde contributiile
din acel district, insä va fi despägubit (schadlos gehalten). In
exprimându-si Klein nAdejdea ca muntii »jus auf den
Fundus (dreptul de proprietaf e asupra teritorului) vor rámânea
orasului, avertizá inc'odatá pe cei prezenti ca despre chestia aceasta
se vorbeasa cM se poate de putin.
Magistratul, comunitatea Klein - se zice in amintitele
note protocolai e - tot de se puteau orienta in
aceasta chestie insemnata dar zoritä, precurn lui Klein in
Sibiu i-a fost imposibil sa cumpaneascá zi jumätate toate
trcbuia sä ia in vedere conform indatoririlor sale omagiale,
dar in scopul conservärii a districtului sasesc. Deci
cu totii se bizuiau autoritatea Malta a generalului comandant
a cancelarului, precum in multele asigurki date
fel sau altul se va ajuta atât orasului cât districtului säsesc.
Privitor la ordinul adus cu sine, Klein adunkii
va fi sä se redijeze un > instrumentum« (act), in care districtul
valah sä fie oferit Maiestätii Sale. Indatäce actul va fi gata se
va ceti publicului, cu notarul magistratual va duce la
Sibiu.
depártarea reprezentantilor oräsenesti Klein avertizá
pe membrii magistratului trateze de acum înainte pe
cumva aresteze pe w'unul; apoi
inpärtäsi ordinul colonelului Schröder cá Valabii nu mai fie
fortati sä lucreze la cládirile piaristilor.
Tot cu acest prilej se ceti in un regulament militar
trimis de guberniu cu observarea sä fie strict urmat ; apoi per-
ceptorul Hennrich comisarul depertinentei raportará, Valahii
districtuali nu mai vreau sä furnizeze pentru soldati, ci ofer
contravaloarea in bani, ceeace ofiterii voesc sä accepte. Magistratul
hotkeste ca contribuabilii furnizeze fânul cu care datoresc,
pentru constrângere se dela cäpitanul Oschitz asistentá
militará.
In din 21 Mai primarul pe magistrat oare

www.dacoromanica.ro
6

ce ar fi sä se ofere ca prezent generalului Buccov. Se hotáreste

sä i se ofere piei de ris, ori 12 de vulpe.
Tot in acea zi superiorul (staretul) piaristilor din Bistrita tri-
mite pe Pater Leonhard la magistrat cu rugarea sä i se acorde
trimitä lucrätori la clädiri. Magistratul hotäre§te fie
Protopopul valah din Nösud ca band (Zurede) indu-
piece pe vidicani de a veni in ajutor (milde Mille) piaristilor. In
22 Mai din nou se roagä superiorul sä i se trimitä care zileri
pentru lucrärile necesare la bisericá; sä i se
lemne din districtul valah, iar pe muncitorii valahi sn-i escorteze
magistratul la cu »trabantik säi, numai la somatia
pilor n'au vinä, mai ales protopopul chiar acum in Sibiu.
La caz dacä pentru acest fapt ar fi magistratul tras la räspundere,
atunci piari§tii sunt gata imploarä (fussfällig abzubitten) toate
instantele pentru iertare. Magistratul räspunde va incerca oral
tot posibilul, dar a-i aduce pe oameni cu trabanti »sine animad-
versionet, e contrar poruncilor. Indatä 5i trimite pe comisarul
Daniel Dinges in districtul valah ca »per placida sä determine
pe de a da piaristilor ajutor la clädit, precum promiseserá
in fata comisiei Bethlen-iane; sä le cä vor fi alimentati
in oras.

Presimtind Bistritenii ce are sä urmeze pentru in urma

demersurilor fäcute de organele militare, autau acum pe toate
cäile, la caz de vor fi nevoiti sä piardä Valea Rodnei, pentru
aceasta fie despägubiti un maxim de beneficii. Spre acest
scop au determinat ei tabla reg. din Osorheiu trimita doi
cari sä constate in vidicul Bistritii ce pierde orasul in urma
militarizärii satelor valahe. Acei anume Georgius 5i
Valentinus Kispál redijarä un voluminos proces verbal interogator
de circa 250 pagini pe care, adresat impärätesei, semnat de ei
data Rodna 19 Mai 1762, imminari magistratului bistritan,
iar acesta pe primarul Conrad Dinges, viceprimarul Joh.
Friedrich Klein Straussenburg pe senatorul Georg
sä-1 inainteze locurilor competente. Actul poartä titula: Litera
quisitoria - relatoria super conditione servitutae item ac

www.dacoromanica.ro
 7

Districtus Valachici praestationibus Comunitati et Magistratui Bis-

tritziensi debitis, ac per ejusdem districtus incolas succesivis sem-
per ab olim temporibus effective praestitis, acleoque jurisdictiae
Civitatis in ipsos exercitae - de anno Per Ant. Domokos
protonot. Contine alor 450 martori, ditre cari o
parte Valahi districtuali servitori la Sa$i, apoi Valahi iobagi
din diferite tinuturi, in fine cei multi Sa$i Maghiari cari -
e de'nteles - cu putine exceptii au fäcut depozitii favorabile
pe placul
Martorii aveau sä räspundä la puse cu privire
la chestiile din urmatoarele 14 puncte, stabilite premeditatie:
1. Cele 21 sate Rodna, Major, Szentgyörgy, Les, Földre,
Varojre, Nagy Rebra, Kis Rebra, Naszod, Szalva, Hordo, Telts,
Bikis, Gaureny, Poieny, Zagra, Runk, Mititej Makod,
locuitorii valahi Radnavölgye, din timpuri imemoriale
au fäcut servicii de iobagi pi jeleri din Bistrita, prestând
in fiecare an sAptämâni, anume:
2. Magistratilor orasului, functionarilor inspectorului vidi-
cului valah, care ca pârcalab avea mai mica
acum. In acel timp satele vidicului valah erau repartizate senatorilor,
cAror acele le Mceau servicii ca pi domnilor terestri, le arau,
mAnau, secerau, le cosiau, fiecare se säu.
de aceasta gospodar din dictrictul valah era obligat
sä lucreze pentru membrii magistratului anual câte 18 zile, pe cari
zile de magistratii le intre sine dupä necesitate,
Valahii trebuiau sä le care chiar cerealele pi vinul.
3. Valahii recuno$teau starea pi conditia, caci
intrebati, rAspundeau: »Noi nu suntem iobagii nimärui, ai
orasului«.
4. Valahii indeplineau pentru public alte lucräri
ca: zidiri felurite, constructii de poduri, reparäri, grädinärie, cosit;
apoi dupä trebuintä la crâsma din Rodna in alte locuri,
palma ori care.
5. Valahii mai erau apoi indatorati alte pre-
cari dela vidicanii sasi nu se pretindeau niciodata. Astfel la
Pasti trebuiau sä oräsenilor unt, miere ouä, miei, gâ$te,
rate, la iarmaroace fiecare sat aducea pe magistra-
tului putin un berbece; iar pe$ti aduceau iarna-vara, când
li se cerea, magistratul avea in sat delângä
2-3 acestia mânau pe la pescuit. Mai
furnizau sätenii valahi pi furci, greble, co$uri pi diverse vase.
0. de revolta vidicului, popii valahi toamnä

www.dacoromanica.ro
8

däruiau inspectorului depertinentei pepeni, cingi de pär lumâ-

näri de cearä.
7. In tot cursul Valahii aveau sa furnizeze sälbäticiuni :
cerbi, mistreti, capre, etc., pe cari dacä nu le prindeau ei, le cum-
pärau dela altii i le aduceau orä§enilor, hind strict interzis sä
ceva streinilor.
8. In fiecare an, cu douä säptämâni de de Sf. Ion, il
rugau pe magistrat sä le acorde pä§unatul in muntii ora§ului,
pentru care plätiau birul numit »vamsugc.
9. Din timpuri imemoriale ora§ul Bistrita poseda cârciumä
in Rodna.
10. Valahul nu putea sä-i clädeascä casá cu permisia
inspectorului, drui pentru aceasta trebuia sä-i pläteascá un galben;
când cládirea era terminatä, ca aducea domnului
terestru douä mierte de grâu.
11. Era indatorat sá munceascá la arderea varului, täiarea
lemnelor i cäratul varului la ora.
12. Ab antiquo Valahi au stat sub jurisdictia oraului
Bistrita, sub dominatia pacinicá absolutá a acestui ora§, i
de a incepe revolta, prestau toate in pace.
13. Cu din timpuri imemoriale niciodatá nu
s'au privit liberti, cum erau din district, erau
datorati sä prestatii cu mult mai considerabile, decât
ace0a.
14. Satele Nagyfalu Szent-lván nu sunt in Valea Rodnei,
ci lângä in tinut säsesc.

Ar cadrul acestui studiu dac'am publica depozitiile

celor 450 martori, interogati, deci reproducem numai :

1. Michael Barota din Selyk depune cá a servit la senatori

din Bistrita a väzut cum Valahii rodneni erau adu§i i
mânati la lucru a auzit cum in§ii ziceau : »Mergem ne
plinim suntem domnari saptämânari i nu suntern
iobagii nimárui, ai
2. Michael Vig din Nagy Demeter cá a auzit
din timpul Curutilor despre Valahii din Valea Rodnei i a Rebrii,
cari fáceau servicii Veneau la Pärcälab, care-i impärtia
pe la magistrati.
Altii spun Valahii lucrau la anturi i mori, Sâmbäta
seara, Dumineca ori Luni dimineata erau mânati in grupuri, de
cátre slobodnici, la casa pâralabului din Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 Militarizarea comunelor acum cu pasi grabnici. Dupace
satenii valahi declaraserä se ofer la serviciu cu arma, se fäcurá
conscriptiile necesare curgeau inrolärile; nu resta alta, decât
fie limpezitä chestia pendenta cu Bistritenii.
Viceprimarul Klein convoc pe ziva de 24 Mai membri
gistratului, le continutul actului cesionar in
care apoi avea 55 fie semnat sigilat definitiv in Sibiu. Accentuând
orasul Bistrita s'a obligat sä ofere »rezervatis reser-
vandis« Maiestátii Sale districtul valah pentru serviciu militar,
privitor la Valahii Nusfaläu Sântioana, cari
asemenea s'au declarat pentru militarizare, desi nu apartin la
Radna völgye - orasul 55 incerce a determina forurile de drept,
sä lase acele douS comune in »fundo regio«, pe sätenii valahi
din ele sä-i mute in districtul valah, inlocuindu-i in satele
tate cu locuitori sasi.
Fora apoi introdusi centumvirii, caror Kiein le facu o
expunere a situatiei. latä-o in rezumat: Valahii au
näzuit si se sustragá jurisdictiei publicului (orasului) tratând
cu colonelul Schröder s'au la serviciu militar. era
necesar se recruteze deocamdatä 17.000 soldati (Land Miliz),
deaceea Maiestatea Sa cu atât mai bucuroasá a acceptat oferta.
Acum publicul trebue sä redijeze (aufsetzen) un document prin
care se ofere Maiestätii Sale amintitul district valah, rezervându-si
toate privilegiile (Vorrechte). casä domnitoare
cea mai puternick având ea ca scop (Zweck) numai binele
(das Beste) tuturor supusilor - ceeace invederat din multe
dovezi, in consecintá fiecine vorbeascä despre aceastä
chestie cu tot Respectul (Ehrfurcht) nu protesteze fár'de
nid un (nutzloses resonement darüber führen) sä facä
criticä, ci totul in grija buna prevedere (Einsicht) a
Maiestatii Sale ministrilor
Klein le ceti apoi ciorna actului de cesiune conditiile apar-
tiitoare acestui, totul notat numai »per apices ; apoi impar-
tási comunitätii pleaca la Sibiu spre a vedea auzi
ce i se vor face. Centumvirii ascultará atentie cele
comunicate, la intrebarea lui Klein ce ar fi sä se ca
prezent generalului comandant, ei ráspunserá prin Mich. Brand-

www.dacoromanica.ro
scher, Lutsch Biedermeister Paul Seiwerth magistratul
oferä »nomine publick ce va afla mai potrivit.
In notele protocolare ale magistratului privitor la actul ce.
sionar se zic urmátoarele: de circumstante a urmat
cesiunea 24 Mai 1762, ce fuseserá ráspinse mai multe
cereri ale ce Bistritenilor li se prezentä spre
semnare un document, pe care nu ei l-au redijat. Cu supunere
omagialá, in interesul promovärii serviciului gata pi bucuros
au Bistritenii pe längä ceeace s'a stabilit in cesiune; ba
mai mult, ei cu pläcere s'au invoit 57 cedeze - conform nouálor
propozitii decât ce contin scrisorile in
chestie, dacá s'ar putea numai ca ingrijorärile exprimate
de fie raportate Maiestätii sale, pi ce se
va va fi aprobat de Maiestatea Sa pi se va pertracta cu
stirea guberniului pi a natiunii. Caci e de temut sa
urmeze in viitor din partea natiunii pi mai ales a celorlalte
staturi aspre reprosuri, cari ar putea fi serviciului prea-
nalt; fiindcá de un limp se svoneste in tainá magis-
Bistritii, fará prealabilá a intregii natiuni, n'ar fi
dárueascd ceva din fondul regesc, sau chiar din
teritorul terii, fará guberniului pi ar putea avea grave
consecinte faptul dacá s'ar ceda privilegii pi drepturi, cari nu se
pot pierde decât numai per notam infidelitatis«.
Friedrich Kramer, fost director al evang. din Bistrita
pi mai apoi preot Heidendorf, zice studiu al sáu,1) pri-
vitor la acest obiect, reverinta domnitoarea pi
respectatá, despre care se zicea doreste pi vrea fie cedatá
Rodnei; apoi hotárirea pi ordinal autoritätilor
ale cari sá previnä acelei dorinte; fine obisnuinta
de a pi teama de abandonare in de opunere; toate
acestea au exercitat asupra magistratului comunitätii orasului
Bistrita o presiune invincibila. ca hotdrirea a
fost influentata de dorinta sa se punä capät unui nesfârsit
proces pi economice insuportabile, apoi de nádejdea unei
despägubiri favorabile, pi chiar pi de ambiliunea oarearor.

7 Beiträge zur Geschichte der Militärisirung des Rodnaer Thales, publicat

in Anuarul liceului lut. bistritan pe a. 1879-80.

www.dacoromanica.ro
 Documentul cesionar are urmätorul continut:
Noi, judele, consiliul comunitatea orasului liber Bistrita
din Ardeal facem tuturor cunoscut cum in toate timpurile am
tinut ca o esentialá a inaltei case
striace, stäpanitoarei noastre milostive, cel mai viu zel, probe
de acea credintä cu care de timpuri imemoriale suntem
legati de ea. La aceastä tinutä suntem mai mult prin
pildele antecesorilor no§tri, cari au privit ca singura glorie
de a jertfi credintei de domnitorul legitim, toate
ziunile cazurile, comoditatea bunurile chiar viata
dovedesc aceasta nenumäratele documente in
o dovedesc multele libertäti, avantagii daruri, tot atâte
pilde de milostivenia marinimia principilor, care ei au räs-
plätit zelul credinciosi. aceste socotim noi
indeosebi dania Mathia pe care el a antecesorilor
nostri incä in a. 1475, in baza acel marinimos rege pe
locuitorii de atunci ai Rodna ai 20 sate apar-
tinatoare la ea situate Some§, nunumai i-a din
mitatul Dobâcei i-a incorporat ca proprietate eternä la orasul
Bistrita, ci a orasul Bistrita de fapt pentru totdeauna
in acest dominiu districtual valah, statornicit acolo contra-
zicerea cuiva confirmat in el pentru timpurile. Precum
acest dar va ca o amintire ne§tearsä atât a marinimiei
principelui, a credintei räsplätite a antecesorilor ; aa
noi prin suntem la o realä imitare ce ne face
sä depärtäm toate egoiste, sä privim
prilej ca cea mai mare de a satisface neconditionat
domnitoarei noastre de supusi credincio§i.
Credem de a fi aflat prilej acum, când Excelenta Sa baronul
Adolf Buccow - decorat de Maiestatea Sa marea
cruce, consilier intim, general de cavalerie, colonel al unui regi-
ment de cuirasieri, general comandant al principatului Transilvaniei
prezident al guberniului a binevoit sä ne descopere,
Mai. Sa impäräteasa, pentru promovarea serviciului buna
a terii, a infiintarea unui corp de
cereasca, organizarea a incredintat-o Exelentei Sale.
In urmare o consfatuire in aceasta chestie am
ca pe locuitorii däruiti de fericitul rege Mathia in
1475 oraului Bistrita ca proprietate, pe din opidtil Rodna
din cele 20 sate apartinätoare la ea anume : Maior, Sz.
Lesch, Földre, Varaira, Nagy Rebra, Kis Rebra, Naszod, Szálva,
Hordo, Telts, Bikis, Szupplai, Poiena Zagri, Runk, Zagra, Gauren,
Mokod Mitite, pentru facilitarea realizarii preanaltelor intentii,
prin aceasta bunä de bunä voie sä-i of erim pentru

www.dacoromanica.ro
12

inlesnirea realizärii inaltelor intentii sa-i absolvam liberäm

de sub iobagia actualä care indubitabil ne-au fost conferiti.
Fäcând aceasta de fapt cu declaratia noasträ prezenta, renuntam
cu premeditare la toate drepturile pe cari ora$ul Bistrita le
posedase asupra acestor oameni, ca asupra propriilor
tilor säi supu$i (iobagi), cu precisa reservä (Vorbehalt), ca aceia
färä exceptie, in numele propriu, a copiilor, stränepotilor
pentru vecie pe cât timp va conveni Mai. Sale glorio-
$ilor ei succesori, de bunt voie sä se dedice serviciului militar
gräniceresc al Mai. Sale impärätesei. Cu care prilej i se pas-
treze (rezerve) ora$ului suveranitatea teritorialä (Grundobrigkeit)
la care apartin: jurisdictia teritorialä »jus educilli, molarum et
braxatorik (cr4märit, morärit fierberea ace$ti locuitori,
de acum liberti, ai numitului district valah, fie ca lo-
cuitorii districtului säsesc fo$ti intotdeauna liberti. Apoi ora$ul
Bistrita intreaga natiune credincioasä saseasca privitor la ace$ti
noi graniced, nunumai permite ci declarä de bunä voie: sa
despartá pe ceilalti valahi liberi locuitori in satele säse$ti ale acestui
district sä-i mute Iângä districtul valah, pe locurile situate de-a
lungul granitelor ora$ului ; dimpotrivä insä, ca

bire contributionalá pentru ocuparea fondului (teritorului) regesc,

sa colonizeze acele locuri golite de populatie (despopulate) prin
Sasi ori alti Nemti. lar când noi, in scopul pomovärii serviciului
preanalt al facilitárii infiintarii corpului gräniceresc transilvan,
liberäm de sub iobäge$ti, pentru sine urma$ii
pe susamintitii Valahi locuitori in numitele 21 sate; speräm cä
pe veci vor destinati spre acest scop, vor in-
tocmi toatá purtarea a$a, credinta nesträmutatä fatá
de stäpânire a terii vor da dovezi de cea mai supusä
recuno$tintä pentru mat ea nepretuita schimbare a conditiei
se vor nkui din toate sä se facá demni de mila,
durarea multämirea Mai. Sale impäratesei glorio$ilor ei suc-
cesori. Dacá insä, impotriva prevederilor noastre,
prin purtare necuviincioasa criminalá atrage disgratia
indignarea Mai. Lor, sau ar cuteza in mod criminal sä se sustraga
dela destinatia actualä; atunci ora$ul nunumai sä-$i
poatä relua iara$i toate drepturile sale, ci mai mult, sä poata
in toate drepturile de proprietate sä fie introdus eo ipso in
acele. precum, altminteri putinii Sa$i liberi in Rodna
vor fi scutiti de serviciul militar gräniceresc tot Valahii
de acum liberi din districtul valah nicidecum sä nu cuteze
a cere servicii ori oficii in sau in satele säse$ti, ori a reduce
fondul regesc prin proprietäti intinse, ci granitele
barierele Pentru ca faptul acesta sa fie pentru

www.dacoromanica.ro
vede pi serveaseä urmasilor ca un monument nunumai
obligätor ci stimulent pentru fapte similare de credintä cinstitä,
astfel provedem acest document cu pecetea orasului ti-I semnAm,
Bistrita, 24 Mai 1762. Primarul, consiliul pi comunitatea
liber reg. Bistrita.
La documentului generalul comandant urmá-
toarele :

Eu subsemnatul accept cesiunea (manumissio) de sus, in

numele Mai. Sale domnitoarei, cu conditiile clauzele,
voi sä obtin aprobarea ei. Sibiu, 29 Mai 1762, Adolf Br.
de Buccov.
cu actul de cesiune - despre care, cum väzusem
in notele protocolare, Bistritenii ziceau cä nu ei l-au redijat -
delegatii duceau cu sine la Sibiu incá un alt act cu 12
puncte, conditii, numite de cätre magistratul piret »Rezervate«.
Pe dosul acestui act, semnat tot la 24 Mai 1762 de cätre
primarul orasului, de magistrat (consiliul senatorilor) de intreaga
comunitate, se spune cä a fost redactat de oräseni (publicul bis-
tritan) din datorintA omagialä spre a promova, ca credinciosi
serviciul preanalt. In consecintá oräsenii consimt oferta
Valahilor depertinentei de de a servi arma
militia nou in acest principat, ei ofer de
devogune pe ace#i oameni la serviciul .
Totodatä roagá ca pentru conservarea acestei localitäti de
granitä (Bistrita), care devine acum sä i se aprobe câteva
»rezervate«.
Documentul incepe celor 21 comune apartinä-
toare la orasul Bistrita situate Somes, care
districtul valah, sustiind cä predecesorii locuitorilor acestuia pre-
cum pi districtul in 1475 au fost desfäcuti prin regele
Mathia de comitatul Dobâca pi nunumai au fost incorporati »ad
perpetuo possidendum« la orasul Bistrita, ci orasenii (publicum)
bistriteni au fost statorniciti domeniul acestui dis-
trict valah asa, dupäcum, conform legilor trii pi a datinilor, in fondul
regesc niciodatá, insä pe teritorul nobiliar totdeauna a fost obiceiul.
In 1755 prilejul introducerii noului sistem de contributii,
Valahi au inceput sä se räsvräteascA impotriva drepturilor

www.dacoromanica.ro
privelegiare ale impotriva magistratului, au fost
ca iobagi in tabelele de manipulatie, ceeace se ordonase
de cätre comisia directivá guberniului. Valahii se opuserá
cu mare cerbicie contra acestui fapt, mai ales deoarece cam din 1717
- atât districtul valah cel säsesc la extremä ruinä
(decadentä) in urma invaziei tátáresti prin pasul Rodnei - in
scopul ca districtul sä se poatä reconforta (erholen) »antecesorii
nostri (sasi) au tratat pe acei Valahi mult mai
cum ar fi trebuit sä fie ei fortati«, conform conditiei la ser-
viciile orasului. Aceastä observatä de natiune (säseascá)
a fost däunátoare nunumai Bistritenilor, ci altor orase (säsesti).
Cu acesti Valahi districtuali bistriteni mai'nainte au
prestat orasului servicii cu mult mai mari, dar chiar
rile mai in 1755 multe servicii, cari dovedesc limpede
totdeauna au avut districtualii sasi, - despre
ceeace nu se aflä expresii de aceste ca in privilegiul lui
Mathia din 1475 : »ita quod oppidum ipsum et pertinentiae
ejusdem civitati nostrae subjecta semper esse censeantur«;
cutoatecä in momentul acesta, in cazuri când sunt reclamati
ca iobagi (Repetitions-Vorfällen), obisnuesc 55 se apare asa, cá
altele »Nu suntem supusii nimárui, decât singur ai
orasului Bistrita« ; totusi prin blândeta amintitä fatä de ei, prin
alte imprejurári, au rätäcit intr'atât, incât dela 1755
nurnai aci in ci la preanalta curte a§tern plânsori de
urá contra magistratului refuzä net sä presteze ceeace datoresc
ce obisnueste sä presteze chiar districtut säsesc. Astfel prin
faptul cä cu exceptia contributiei regesti, nu mai presteazä nirnic,
ei au pricinuit, cá au crescut mult interesele dupä datoriile
orasului ale districtului, precum restantele de salarii. Apoi
au in tot chipul se sustragä de sub jurisdictia legalä
a orasului, in fine, dupäcum am inteles, s'au hotarit au
declarat cá cu totii voiesc sä serveascä cu arma in militia nou
infiintatä de Mai. Sa in acest principat.
Noi insä folosim prilejul acesta pentru de a dovedi domni-
toarei zelul nostru ardent pentru promovarea serviciului preanalt
cum azi n'am fost in situatia s'o facem din pricina reni-
tentei continue a acestor oameni a decadentii orasului, in urma

www.dacoromanica.ro
totalei a fondului alodial; delaräm ca o orna-
gialä cä - chiar acum când casa austriacä are imense cheltuieli
cu grelele räzboaie ce de multi ani - consimtim bucuros
oferta Valahilor districtuali bistriteni de a servi domnitoarei cu
arma, bucuros renunläm la toti aceia din mijlocul cari vor
fi acceptati ca veritabili soldati in noua militianA, cât timp
ei vor servi ca atari ; deci renuntAm la dreptul avut de orasul
Bistrita asupra ocelot district. Dar pelângä invoirea
aceasta liberä hotArirea de importantä pentru orasul nostru
ne sä ni se permita a face urmátoarele observäri rezervate:
1. locuitorii celor sate Sântioana NusfalAu -
(Sz. Ivan u. Nagyfalu) care altminteri se Johannisdorf
Grossdorf au fost sate säsesti in tot timpul au apartinut
districtului säsesc - s'au oferit asemenea Somesenilor
veascá arma; atunci i se Bistrifa
districtul bistritan aceste douä sate sä
le ocupe contribuabili sasi.
2. Pulini Maghiari Rodna, sau cari se vor
aseza acolo in viitor, 55 nu fie luati intre gräniceri, ca
orasul putin in localitate depArtare de 4 mile dela
mai poseadä fosta dependentä a Bistritii atari oarneni
cari sä-i alodiile din acest tinut.
3. Orasului, care prin constitutiei a suferit mari
la »cassa domestica cât la »Alodialia,
sa i se pästreze scutul Mai. Sale celelalte »jura in et ad fun-
dum hujus suae Depertinentiaeg; in de acolo,
fie soldati ori nu, când vor vitele la mufti, si plateasca
pentru ele orasului taxa cuvenitä, ca
sasi, sä fie indatorati 55 presteze ca acum opunere
dijmele.
4. Acele capitale interese pe comisia in
anul 17W le-a declaratca datorii comune ale orasulul
ale districtului, la sä le pläteascA in suma care
priveste (care cade pe ei).
5. nu se de a partea br la atari
creditori particulari, cari n'au fost introduse in
tabelele datoriilor, aceste pretentiuni »sub lite et processu

www.dacoromanica.ro
in suspenso«; pi aceasta maicuseama la caz dacä ora$ul va fi
judecat sä le
6. Conform dispozitiilor cornisiei Bethleniane, aprobate
de guberniu, pläteascá contribuabilii valahi restantele alodiale
pe cari le datoresc ora$ului.
7. Ex. Sa comandantul general pi prezidentul guberniului cu
faimoasa sa iubire de dreptate pi intentia de a ridica princi-
patul din decadentä, sä mijloceascá la Mai. Sa ca ora$ul mic$orat
(diminuat) putin fie absolvat de a pläti in cassa de rázboiu
suma de 8757 r. ca restante de vechi contributii; cáci aceste
fácurá ora$ului in 1754 mari dificultäti, dupá
ce Valahii renitenti plátirea restantelor de feliul acesta
suma de 11.054 r. 111/16 cr., apoi pentrucä situatia multor
indivizi in cursul anilor s'a schimbat e imposibil
se scoatá dela ei chiar cu forta atari prestatii.
8. Dacä Valahii, cari in realitate vor face serviciu militar,
vor fi liberati din iobágie, atunci gratia aceasta se extindä
numai asupra pi nu pi asupra fondului care ii apartine prin
privilegii ora$ului; deci »Dominus terrestris« sä nu fie restrins
»in jure dominale« spre cea mai mare a ora$ului, ci mai-
cuseamá pi in special »jus educilli, macellii, venationis et pisca-
tionis« ca pi taxele pe cari din strävechime le-au plätit particularii
pentru mori ora$ului, alte apartinátoare dominali«,
mânä in posesiunea pi beneficiul ora$ului.
9. dintre contribuabilii valahi - al cäror nunlär, cu
exceptia väduvelor, fäcea 6410 - decad 3901, deci rämân
sub jurisdictia ora$ului numai 2509, se afle modalitatea
ca pierderea aceasta sä fie bonificatä; mai ales fiindcä ora$ul
acesta de granitä acum de tot säräcit aflator in ruinä, dupä
multele fatalitäti de cari a fost ar trebui fie ridicat; pi
fiinda rämas acum numai cu districtuali este
imposibil sä fie mântuit dela totala decadentä.
10. Ora$ul imploará se ia mäsuri sigure, ca acei Valahi
districtuali cari vor reale servicii militare, deci vor ie$i de
sub jurisdictia magistratului, nu sä tragá dupä sine
scoatä de sub acea jurisdictie pi pe altii cari nu vor fi luati
la militie; deci sä li se tae prilejul »de exercita ura

www.dacoromanica.ro
 11

cinatä de multi ani impotriva magistratului a altor oräsenic,

prin oarecari acte pernicioase de räzbunare.
11. La caz dacá ei vor fi liberati din iobAgie, atunci aceasta
sä se facä de dtre M. Sa cu rezerva, cä dacä in viitor s'ar in.
tâmpla sä nu mai serveascä cu arma, sau vr'unul dintre ei din
oarecare motiv ar iesi din serviciui militar, in acel caz ei sä fie
predati de
acum.
12. In fine se roagá intreg orasul - care e gata promo-
veze serviciul preanalt toate puterile sale slabe - ca cele
sirate aci sä fie privite drept fapte, prin care orasul vrea se
legitimeze atât in fata celor aflätori in viatä cât a posteritätii,
pentru eventualele imputári ce i s'ar face.
*

Cu acele douä acte alte instructii viceprimarul Klein,

insotit de un notar, pleacä la Sibiu, de unde cu data lunie ii
scria magistratului urmátoarele: In privinta pasapoartelor pentru
cei 16 Sântioaneni cari voesc sä piece la lucru Ungaria, nu se
poate face nimic, nunumai Valahii someseni, ci cei din
Sântioana Nusfaläu s'au oferit la serviciu cu arma, deci nu mai
apartin jurisdictiei noastre, nu pot primi pasapoarte oras.
Ion a Florii din 29 Mai a uniforma de dragon,
Nechita din Rebrisoara, pe cea de infanterist. Cum se aude,
pânä la sfârsitul acestei are fie districtul valah
o companie de ca poatä sta gardä lângä generalul
comandant. Spre scop plead zilele viitoare la Bistrita
colonelul Schröder, insotit de loc.-colonelul Dambrowka, precum
am la lucrärile impreunate infiintarea militiei teritoriale
(gräniceresti) vor trebui sä-si dea concursul meseriasii bistriteni.
In 2 lunie Klein iaräsi, cä Schröder Dambrowka, insoliti
de alti pleacä in 10 la Bistrita, cä aceasta,
cât cea privitoare la compania de gardä rämânä secrete.
In timpul preparativelor militare, situatia in districtul
românesc era foarte incurcatá. Deoparte sätenii declarati grániceri
nu mai voiau nici sä audá de magistratul Bistritan, de altá parte
acesta sä-si mai impunä autoritatea, astfel nu incetau
2

www.dacoromanica.ro
nicio clipá cioroväielile. Se iveau o multime de mai im-
portante mai mArunte, despre cari nimeni nu precis: cum
prin cine au sä fie rezolvate. Iatä spre pildá unele: In 27 Mai
directorul cauzelor fiscale János magistratului despre
doi säteni din districtul valah cari se plâng cä, fär'de a fi intrebati,
casele au fost adjudicate de altora. In 31 Mai
gistratul primeste ordinul gubernial privitor la reambularea (fixarea
mejdelor) muntilor dinspre Maramures. In 2 lunie magistratul
treabä pe viceprimarul Klein, plecat la Sibiu, cä ce mäsuri se
ia fatá Valahii cari nu voesc sä care var la oras, deoarece se
teme a uza de mijloace coercitive. Cápitanul Oschitz fie avizat
cá comisarul Schneider va sä forteze pe din Zagra
la despägubirea dragonului pentru obiectele lui distruse ocazia
focului iscat in casa primarului de acolo.
*

Delegatii Bistritii, viceprimarul Klein notarul Samuel

Saal, dupá sosirea Sibiu, conform instructillor primite de
acasä, in continuu plänuiau chibzuiau asupra stratagemei de
urmat in chestiile cu cari fuseserá incredintati. Dupäce generalul
Buccov acceptase 29 Mai actul de cesiune, mandatarii sasi aveau
acum asalteze metodic pe general celelalte petitii
pretentii nrezervater. Astfel in 11 lunie ii imânarä lui Buccov
in scris urmätoarele deziderate, spre a primi indrumári
:

1. Dupä ce Valahii districtuali au serviciu militar,

iar la clädirea edificiilor dela carantiná a cvartirelor ofiterilor
de acolo vor fi necesari foarte multi salahori mestesugari
lucrärile vor reclama speze, e intrebare cine va cele trebuitoare,
cáci magistratul nu cine e indatorat la aceasta? Lucrätorii dela
varnite, cari au isprävit un cuptor de de var, cer plata.
Dupäce in Bistrita sunt acum foarte putini indivizi aplicabili la lucru
manual cärat, acestia sunt ocupati lucrärile necesare la
poduri, mori fiertul silitrei, oare nu s'ar putea cere putin
pentru cládiri la carantiná ajutor din comitatele apropiate Solnoc,
Dobâca, Turda Cluj? Acestia au ajutat atunci când
câtiva ani se lucrase la carantinä), aiurea la
lucräri necesare pentru Nu s'ar putea aplica la lucru

www.dacoromanica.ro
tâmplari dutghed valahi din district, muncitori buni $i in
corespunzätor, cari pentru 4-5 bani (grosite) pe zi bucuros lu-
pentrucá, desi au luat serviciu militar, sä agoniseascá ceva?
in specie de unde sä se salahorii cäräusii pentru cvartirile
ofiteresti ?
2. Multi dintre Valahi obisnuesc sä piece in perioada aceasta
a anului la departe in tarä, ba chiar in Ungaria, de unde
ei numai preajma iernii. Acestia s'au rugat de astä-
datä la magistrat de pasapoarte, magistratul
actuale n'a cutezat le dea. Ce se ordonä in privinta aceasta?
3. Ce are se cu cei ai räzvrätitilor:
cu (Cute), Marcul (a Berritii) cu Bucsa cari cu
prealabilä a Ex. a guberniului au fost detinuti iarna trecutä?
4. In unele sate säsesti existä câtiva iobagi reclamati cari,
plata anumite taxe anuale, au permisiune dela
pânii petreacä ad cauzeazä särmanilor nostri Sasi multe
nevoi. E permis sä fie alungati atari oameni neasociabili
pe pämântul proprietatea stäpânilor
5. dintre prizoniedi prusaci cari au in serviciu,
sä li se pläteascä 18 cr. »Schutz-Gel& ?
6. Lipsa extremä starea miserä a caselor noastre ne sileste
sä ne rugäm ca intretinerea retributiile comisarilor la
Bistrita pentru sävârsirea rearnbulärii maramuresene, sä se facä din
fondul provincial.
7. Deoarece Bistrita este pentru mult timp izolatä de
comert, s'a cá Ex. Sa ar intentiona s'o ajute putintä,
ne ni-se ajute unde intrucât e posibil. Acum ne
rugärn, ca sä fie avizate comitatele (judetele) ori cercurile acestora,
cari zac mai aproape de orasul nostru ca de Cluj ori Sibiu, sä-si
comande tabelele de contributii din tipografia bistritanä. Sibiu in
10 lunie 1762. Johann Friedrich Klein Straussenburg, projudex,
Samuel Saal, notarius; deputati bistriteni.
Mai era prezentarea punctelor »rezervate , mai
sus reproduse, despre care afläm in raportul urmä-
toarele amänunte:
Nota et fata scripti. Documentul acesta ca proiect a fost
comunicat: in 5 lunie 1762 baronului de Seeberg, in 7 lui Michael

www.dacoromanica.ro
.Bruckenthal, in 8 consilierilor guberniali Hutter Rosenfeld pre-
cum cancelarului bar. Bruckenthal, cáruia i s'a
In 11 documentul a fost cetit de bar. Bruckenthal de con-
silierul Hutter prezenta noasträ, acestia ne-au sä
netezim tot ce e necuviincios el. In 12 din nou
1-am dus la consilierul Flutter la cancelarul Bruckenthal. Hutter
ceti toate, cu exceptia punctului
despre care zise sä se lase totul la dispozitia militiei, nu
se potriveste cu intentiile Ex. S. generalului, poate astfel
evita infinite skäieli. Neputând Bruckenthal ceti atunci docu-
mentul, sine, in 14 - la ordin - merserärn la el,
atunci ne documentul, zicând cá find Ex. Sa chiar prezent,
asternem.
Condusi la Ex. Sa acestuia, iar bar. Bruckenthal
momentan se depärtä. Abia ceti Ex. Sa generalul câteva
când deodatá rosti sentinta nea0eptatá, cd isoarea fdgde nicio
valoare (nichts nutz mai departe, se tot
mai malt (wurde esclamand, cd oare acesta e un don pentru
Apoi cd nu e nevoe de nzagistrat nici de
(luxe sd hotdrascd Valahii districtuali voesc ori voesc
sd devind priveste mimai pe Valahi, se de-
dard pentru aceasta ; ce nevoie mai este de amestecul nzagistfa-
tului, i se vor mai pune ochelari pe nas? Chiar
iobagii din ford s'ar ca grdniceri, alunci eo ipso ar pe
veci liberag de
Daphne Ex. Sa ceti actul, ne zise Mire altele cä noi
doar acelor oameni nu le-am nimic liber cu aerului,
deci ce merit acesta? Apoi zise Ex. Sa cá scrisoarea o va
relinea corecta apoi ne-o va preda, noi vom vedea atunci
dacä ni se va pärea cuviincioasä ori nu. Apoi plecarAm.

Privitor la pretentiile Bistritenilor afläm notä protoco-

acestea: Orasul sä fie despägubit pentru cheltuelile
fäcute pregAtirea apärärii impotriva Tätarilor, pregätiri impuse
de guberniu. Apoi ocazia când magistratul va impärtäsi »rezer-
sale colonelului Schröder, sä se accentueze multe

www.dacoromanica.ro
 21

dintre datoriile orasului vor trebui sä fie separate, deoarece dis-

trictul valah a rämas in mai mult datorii catre colo-
nelul Francisc Kollatovich etc.
*

In 16 lunie le scrie Klein, din Sibiu, Bistritenilor: Aud dela

br. Schröder cä azi de aci la Bistrita Heydendorff
alti doi capitani, Valahilor
nu li se dea pasapoarte, toti sä astepte acasä cele ce vor urma.
Se vede dintre desemnati alesi pentru regimen-
tele näsäudene, unii soseau pe in district, pe vii-
torul comandant al regimentului de dragoni Johann Dambrowka
in lulie sosit in Bistrita.
In 11 lulie carciumarul Peter Roth din Rodna ii
primarului Klein, - care intoarsese acasä din Sibiu,
mineca
-
sosi in Rodna ordinul de sistare a tuturor cârciu-
milor, economia de acolo va sta la dispozitia Maiestätii Sale.
Capitanul Toussaint i-a spus lui Roth la loc.-colonelul
Dambrowka sä ceará in Nestiind Roth ce sä
fad, cere sfat dela Klein care dat
Dintr'o magistratualá d. d. 11 lulie afläm urmátoarele:
Dumitrenilor, »cari din 1563 necontestabil mun-
tele lea«, le-a adus un Rebrisorean o pe care sib
pân'se va decide definitiv cauza muntelui, acesta sä fie folosit 1/2
de Sasi 1/2 de Valahi. Vicecolonelul Dambrowka sä fie informat
despre dreptul de folosinta al deoarece prin districtul
valah faima vor fi dela accesul la
colonelul al fie rugat ordone ca Sasii fie a-si mâna
vitele oile pe muntii ai orasului. In 16 magis-
tratul din nou trimite pe senatorii Klein Bedeus la colonel
rugarea sä permitä ca Sasii nestingheriti la
munte.
Cancelaristii Orbó Kispál, cari redijasera procesul verbal
privitor la conditia districtualilor valahi, cer in 14 lulie ca
150 II., pe cari magistratul ii lichideaz1
Magistratul hotáreste in 16 lulie se predea colonelului
Schröder puscile adunate din districtul valah. Comisarul Theil

www.dacoromanica.ro
22

spune cä puscile le-au adunat pläiesii, nu dela cine ; el

le-a puscile la casa sfatului, unde cäpitanul are sä
dispunä de ele, insemnând numele sätenilor aror le apartin.
Deoarece puscile nici in 19 lulie nu sunt expediate colo-
acesta ordonä atunci ca neamânat i se predea puscile
specificarea cerutg, cäci dimpotrivä aresteazA pe pri-
marul Atunci i se trimit 58 pusci.
In aceiasi zi mai hotäreste magistratul ca atât »tâlharulc Ion
Gävrilut din cât Petru Croitor din Rodna sä fie liberati
din temnitä predati colonelului.
Tot in 16 se prezentä doi Sasi din Ferihaz cu raportul,
cä la ordinul comandantului judele din cere dela consä-
sasi 300 trunchiuri de stejar pentru clädirea cvartirelor
ofiteresti, dar cere nuele pentru moarä. Sunt trimisi senatorii
Klein Bedeus la colonel, care le zice cä ofiterii din Nusfaläu
Sântioana doar nu pot fi läsati färä cvartire, iar Sasii sä se
bucure, Romänii vor cára lemnele, lucru pe care altcum ar
avea sä-1 facä Sasii din satele apropiate.
Dintr'o scrisoare lungá datatä din Bistrita in 18 adre-
satä de notarul Saal senatorului Bedeus care chiar plecase
la Sibiu, reproducem urmätoarele date demne de retinut : Colo-
nelul Schröder aproape a aranjarea militare
In Sântioana Nusfaläu se vor cládi casele pentru ofiteri,
iar Sasii din Ferihaz din alte sate invecinate trebue sä
li-se tae din lemne spre acel scop. N'au nicio
protestele noastre, am fi cedat numai pe locuitori nu
torul. Nu se ce va fi cu din satule ; va fi

destul de greu pân'ce vor fi mutati pe cei din maha-

lalele orasului. Se aude cä Valahii au ridicat multe acuze nerusi-
nate impotriva magistratului i altor particulari. Perceptorului Hen-
rich ii pare bine cä mai träeste. Primarul (Klein) a trebuit restitue
colonelului galbenul dela Petru Croitor ca dar pentru libe-
rarea din Dintre puscile luate dela Valahi reclamate
acum de colonel, lipsesc cam 35 Colonelul a amenintat
magistratul trebue sä le restitue. Reambularea maramuresianä
s'a isprävit färä rezultat. Cheltuelile au fost zadarnice. Baronul
Bálya Mihály vor merge in persoanä cu recurs la aulä.

www.dacoromanica.ro
 23

Sa§ii Maghiarii din Rodna nu sunt conscri§i. Colonelul zice

cä ran s'a lucrat de nu s'a instituit in Rodna niciodatä primar
valah, repro§ând primarului stru in fatä cä Dmagistratul a fost
alcätuit numai din Se vede domnul acesta (colonelul) e
totul captivat de Valahi. A trebuit sä publiam in districtul säsesc
ordinul colonelului boierilor, cari vor veni acolo sä vâneze,
sä li se pu§cile sä se aducä la ora§. In districtul valah a
publicat colonelul acest ordin, apoi a mai poruncit cá la
caz de ar mai acolo la investigatii, Valahii sä-i
culce la pämânt sä le mäsoare câte 50 bastoane. In continuu
sosesc ad in districtul valah ofiteri mutati la militia
; trebue noi le däm cäräu§iile.
Colonelul Schröder ordona in 19 cá moara iazul din
Nu§faläu au sä fie reparate de cätre ora§, nu de Valahi.
gistratul hotäre§te ca cheltuelile fie plätite din pproventibus
molendinaec.
Administratorul minelor rodnene Szoika e somat in 25
de magistrat pläteascä arenda, iar la observarea acelui
sä i se arate ordinul chestie, magistratul ii räspunde sä nu
mai a§tepte altceva, ci la ca sä se ajungá la o invoialä.
In acest timp se inäspresc strävechile certuri de
hotare dintre satele române§ti Rebri§oara, Värarea, Feldru, Ilva cele
säse§ti Dumitra, lad Pintic, despre cari s'a vorbit mai amänuntit
la alt Tot ad ar fi de amintit frica de invazia TdtarilorM
din care motiv magistratul bistritan se vede nevoit apeleze la
sprijinul Valahilor districtuali gräniceri. In sfâr§it, despre
incercárile de a muta pe Valahii din districtul säsesc in
mânesc, incercAri initiate in acest timp fäcute aprobarea
autoritätilor competente, deasemenea s'a tratat la alt
In 30 lulie le scrie groful Men Bistritenilor sä se
tereseze mai de chestia granitelor spre Maramure§, cdci
comisarii maghiari lucreazä intervin la curte. Magistratul
re§te sä se trimitä comandantului general o copie de pe scrisoarea
1) V. »Un proces multisecular, in »Arh. Nr. 13.
2) V. »Tätarii in Valea Anuarul Instit. de Istorie Nationalä,
Cluj 1924.
3) V. Românilor din satele »Arh. Nr. 18 p. 316.

www.dacoromanica.ro
24

lui Beth len, fie rugat de ajutor, »dacä reusesc Mara-

muresenii, atunci se pierde mult teritor, in paguba gränicerilor«.
Acum dar Bistritenii recunosteau cd muztii sunt ai grdnicerdor.
Tot in 30 viceprimarul Klein face atent pe primarul Din-
ges sä ia cum au sä fie intâmpinati ofiterii gräniceri sä-si
dovedeasa »promptitudinea«, cäci altminteri va avea mari supäräri
pi va päti-o ca »der Marmaroscher Richter« (aluzie la un primar
maramuresan däseälit de generalul Buccov).
Un ofiter gränicer se plânge cä tâmplarii Bistriteni nu voesc
sä-i lucreze.
Perceptorul trimis in districtul valah se plânge in mai multe
nu poate incasa restantele impozitelor alte diverse
taxe din motivul, deoarece colonelul Schröder nu i-a dat sprijinul
cuvenit, executori militari, deci cere sä fie scutit de bänuialä
cä ar fi negligent indeplinirea serviciului. Superiorul säu Samuel
de Baussnern acceptä justificarea, cu scrisoarea d. d. Sibiu 31
1762, comunicá asigurarea datä de vicecolonelul Dambrowka
cá pânä la finele anului impozitele vor fi incassate.
Cu data 14 August apare ordinul impärätesei, care se
zice: Ne-a ajuns la cunostintá cá nzai fil de popi
doresc regiment& de nou Nu ne in-
doim ei vor dovedi zelul laudabil al celor ce stau in seviciul
spre binele patriei, vor observa normele privitoare la cei ce
cariera militark precum ordinele noastre date in
diferite circulare. Ordinul e semnat de Maria Terezia de con-
tele Gabriel
Notarul magistratului raporteazA despre hotärirea loc.-colo-
nelului Dambrowka, Valahii din Uifaläu au sä presteze dijmele
obisnuite pânä acum.
Tot in 14 Aug. scrie comisarul suprem Zauner cApitanului Chig-
despre asigurarea datá de loc.-col. Dambrowka privitor la
cari au sä fie incassate din comunele valahe exceptie.
La un ordin d. d. 16 Aug. al colonelului Schröder ci sala-
riatii si fie din restantele de contributii, magistratul räspunde
astfel : Colonelul constrângä pe Valahii districtuali ca acestia
sä räfueascä tot ce datoresc orasului, pi atunci vor fi achitate
salariile restante.

www.dacoromanica.ro
 25

Loc.-col. Dambrowka cere dela ora documentele privitoare

la certele de hotar comunele Pris lop, precum i
cele ce se refer la Lusca Magistratul cete§te in din
21 Aug. actul prin care is 1620 poiana Lava a
judicat Nsudenilor. Hotäre§te sä predea o copie de pe acel act
loc.-colonelului rugarea sä dea ordin Valahilor interesati in
cauzä, ca ace§tia sä se prezente in fata magistratului, care singur
are se hotárascá in chestie, posedând »Die Teritorial Jurisdiction
vi cessionalee.
In 23 Aug. inspectorul depertinentei valahe ii comunia
gistratului ordinul cápitanului Jesorka, ca fostului slobodnic Vasile
Värärean din Rebriwara sä i se pläteascá salarul restant de 24 f I.
spre a-i cumpära un cal. Magistratul ráspunde cä fondul salariilor
räu, deoarece districtul valah nu pläte§te ceeace datoreazá.
Nu§fälenii vreau sä o datori de 108 creditorului
Banffy Dénes, pe care acesta nu vrea s'o accepte dela »de-
ci spune se depoziteze cassa alo-
dialá a ora§ului.
In 30 Aug. magistratul ordoná in din Rodna
sä se cupa de vin 14 cr., cea de bere cu 21/2 cr.
*

In cursul lunei August 1762 in Näsgud pi

ofiteri gräniceri in frunte cu loc.-colonelul Georg numit
comandant al regimentului de infanterie. loc.-colonelul
Johann Dambrowka, comandantul regimentului de dragoni, puteau
acum lucreze ambii la organizarea celor regimente näsäu-
dene.l) E de observat indatá aci, din partea autoritätilor supe-
Hoare, dintre cei doi comandanti mai adesea Dambrowka era
credintat rezolvarea multelor chestii civile ale noilor grániceri,
ale interese acel ofiter nu le prea apára
ava, cum s'ar fi putut a§tepta dela el.
*

Cu data Sibiu Sept. 1762 generalul Buccov adreseazä

gistratului urmätoarea scrisoare:
V. »Regimentul gräniceresc näsäudean., in »Arb. Som.. Nr. 2 p. 2-3.

www.dacoromanica.ro
 Maiestatea Sa impäräteasa mi-a ordonat ca in numele ei si
exprim multurnire pentru cedarea Väiei Rodnei sau a districtului
valah bistritan. M. Sale i-ar conveni ca pentru promovarea
tarii gränicere, orasul pe locuitorii opidului Rodna pi ai
s-i recunoascd de oameni liberi, precum fuseserá
darali de cátre M. Sa. Serviciul preanalt pi binele patriei pretind
pi aceea, ca orasul sd predea Mai. Sale drepturile pe cari le
are asupra Rodnei, satelor a intregii ori crede cd le are,
cu documentele. In nädejde orasul, cu cunoscuta
credintä pi devotiune, va fi gata sä lucreze spre binele
tului, Mai. Sa pentru venitele incassate de orap va acorda o boni-
ficare justä, Valahilor cari in prezent locuesc in satele säsesti
ale orasului, le va câstiga alte locuinte in Valea Rodnei. Despre
acestea Mai. Sa asteaptä raportul meu. Deci dupä o cumpänire
orasul si se exprime in chestie pi si trimitä apoi pe fostul
primar Klein impreuni cu notarul unde acestia se vor
sfátui cu cancelarul Bruckenthal, cum se mai bine
pi corespunzAtor ordinului preanalt. Astept deci
zolvarea chestiei.
Luându-se Sept. la desbatere propozitiile generalului, se
procesul verbal al hotárirea: Magistratul nu
poate alta decât sä zicá Documentele nu pot fi predate
pânä ce nu se va primi in scris promisiunea, acele vor fi
restituite; deoarece ele au sä serveascä pentru obtinerea despägu-
birii (unserer Entschädigung), pentru ca acest public (orasul) sä
fie conservat pi nu cu totul nimicit (conserviert und nicht völlig
zu Grund gerichtet werden)«.
Tot in Sept. hotäreste magistratul sä-i dea cârciumarului
Roth din Rodna tutun de vândut pe searna orasului, numai
dupäce se va cunoaste sigur viitorul raport dintre orap pidis-
valah.
Viceprimarul Klein in 18 Sept. o scrisoare a
colonelului Dambrowka, in care acesta va determina
pe generalul comandant mute cele douä escadroane de dragoni
din districtul säsesc in statiunile pe Somes. Klein exprimä
nemultumirea pentru »cátusele ce se Sibiu pe seama
dar totdeodatä »e indignat de presupunerea unor

www.dacoromanica.ro
 27

cä el, la Sibiu, lucreazá mai mult pentru sine pi in

favoarea orapulair.
Inteun ordin gubernial sunt avertizati proprietarii de pámânt
sä nu impiedece pe popilor valahi, cári sunt iobagi.
Notarul Saal comunicä in 21 Sept. magistratului, cä loc.-col.
Dambrovka conscris grániceri pe vechiul Ion
a din
Magistratul räspunde in 21 Sept., la scrisoarea din Sept. a
generalului Buccov, cä s'a publicat oräsenilor recunostinta prea-
a impärätesei pentru cedarea Väiei Rodnei. Apoi adaugä cä
desi orasul Bistrita : 1. pierde alodiele posedate in districtul
valah ; mai departe, 2. orasul districtul säsesc pi
valah sunt incärcati cu mari datorii, mai ales valah a rämas
cu incepere din 1755 multe interese dator orasului ; in sfârsit,
3. nu se cum orasul care avuse 7000 contribuabili, acum
2000 va putea esista pi serviciul preanalt ; magis-
tratul are sä rámânä totdeauna credincios gata de serviciu. Dar
roagá pe general sä interviná la Mai. Sa ca orasul sä primeasca
despägubire cuvenitá ; apoi Valahii cari stau in satele sä
capete locuinte in Valea Rodnei, pi sä garanteze, ca pânä acum,
toate datoriile orasului, pânä la räfuirea complectä a acestora.
Projudex Friedr. Klein n'a putut pleca pânä acum la Sibiu,
form generalului, din cauza bolii a fridi de ; dar
acum va pleca färä amânare.
Este semnificativá o notä fäcutä de magistrat privire la
acest räspuns. Iatä-o : Apoi urmeazá räspunsul la acea propozitie,
in care se sustine invoirea cu cesiunea, insä vorbele marcate
in scrisoare, »CO Bistritenii presupun multe altele, ei
repetä numai ce e spus la p. al rezervatelort.
Loc.-colonelul Dambrowka hi Oct. ca au sä
soseascá in 80 dragoni, in trecere spre Sibiu la serbarea
zilei onomastice a impärätesei.
De aci se ivesc tot mai multe certuri intre sätenii
sasi ai districtului säsesc conlocuitorii români, cari asemenea
se oferiserá la serviciu militar gräniceresc. Dintre multele incidente,
despre cari a fost vorbä la alt vor fi amintite aci numai
unele mai marcante.
i) V. Soarta Rominilor din satele säsesti, »Arh. Som.« Nr. 13 p. 319 urm.

www.dacoromanica.ro
28

Sasii din Dumitrita se plâng cä Valahii nu voesc sä le im-

blateascä dijmele, iar din lad acuzä pe Valahii din Ilva cä
clädesc locuinta ofiterului gränicer pe teritor säsesc. Magistratul
trimite pe senatorul Schankebank pe notar, in Oct., la
colonelul Dambrowka, care hotäreste astfel Va da poruncä
Valahilor sä dijma din Dumitrita s'o care in ;

privitor la cazul Ilvenilor, deoarece ofiterul a gresit, lemnul

pentru clädire va fi transportat fundum valachicume, atât
el, Dambrowka, cât loc.-colonelul vor griji cä in viitor
nimic sä nu se'ntâmple -- cum raporteazd Schankebank
prejudicium jurium nostrorumg.
Enoriasii luterani din Rodna, cea mai mare parte Maghiari
venetici, trimit in Oct. o amarnicä plânsoare comisiei directive
din Sibiu, impärtäsindu-i pacostea cä noii ofiteri gräniceri au nu-
mit in sat biräu valah. Dacä nu se va pune capät la procedeuri
de felul acesta, atunci maghiarimea trebue sä se pustieasa. In
altä rugare, fostul primar Bocskay Mihály, läudându-se cu modul
curn implinit totdeauna slujba, cere protectia amintitei comisii.
Atât privitor la cazul din Rodna cât la alte jalbe
loc.-colonelului Raschütz, acesta dä 14 Oct. delegatilor magis-
tratului urmätorul räspuns : Va ordona ca Uifalau sä se repare
drumurile pi sä se imbläteascä dijmele ; sergentul din a primit
ordinul sä cläditul cvartirului ofiteresc sä transpoarte
lemnele pe teritor valah; cauza Rodnnilor sä i se dea in
un raport mai detailat.
Dintr'o notä d. d. Oct. afläm cä senatorul Daniel Czigler
a fost trimis de viceprimarul Klein la cApitanul gränicer Hom-
burg, ca predea acestuia mondirile militate läsate de locot.-
colonel la primäria pi totodatä sä vorbeascä cu cApitanul
pi in chestia mondirilor albe, a nasturilor a pânzei necesare,
pe cari negustorii bistriteni se angajeazä sä le procure pe seama
gränicerilor.
Functionarul bistritan Daniel Hennrich scrie in 17 Oct. din
Sibiu cä generalul Buccov a plecat spre Bistrita.
La un ordin gubernial privitor la incassarea restantelor de
contributii, magistratul räspunde cä cele mai mari restante le are
districtul valah, pe care acum nu-1 poate constrânge sä le pläteascä.

www.dacoromanica.ro
 Cârciumarului Peter Roth din Rodna magistratul in
31 Oct. acolo, pânäce va primi alt aviz ; dach ar
fi alungat (herausgeschmissen) de cAtre Valalii, atunci si viná la
oras, unde va fi de el.
Cátre lui Octomvrie generalul Buccov, de
consilierul gubernial conte Haller de secretarul Cserei Elek,
înspecta districtul udean bistritan trupe
care ocazie primele stindarde, sosite
din Sibiu primite mare pompá.
In scrisoarea dela 4 Noemvrie arciumarul Roth din Rodna
magistratului : A venit la el maiorul
Mayerslzeim, a cercetat amânuntit toate lucrurile i-a spus ci in
câteva zile are sä päräseascä crâsma. A gustat in beciu vinul
(vadra Rh., cupa 71/2 apoi cápitanul
Baron Toussaint au pus lacát pe pivnitei a grádinii. Totusi
1-au mai läsat pentru putin timp sä vândá vin rachiu sä-si
pacheteze obicetele, dupä expirarea cärui cápitanul iarási veni la
ospátárie : »Canalii, nu sunteli gata ? Din nou i-au
mai dat incá ceva rägaz, dar in 2 saptämâni Roth are soseascä
in oras.
La acestea, cu data Bistrita 8 Nov. magistratul bistritan
loc.-colonelului Dambrowka un lung preambul cä -
toti pasii fäcuti acum in chestia cesiunei
lizarea cauzei, orasul Bistrita posedi
- la fina-
in Valea Rodnei »Grund-
Obrigkeit, Jurisdiction, jus educilli, molarum et braxatoriie. Apoi
continuä asa: »Ce s'a intämplat dela regimentelor
am suferit trecut vederea, despre ceeace la timpul vom
avea multe de spus. Cetind plânsorile cârciumarului nostru din Rodna
asupra atrocitätilor comise, sä nu se creadá am uitat (ver-
schlafen) de drepturile noastre, atunci când se si ni se
ia casele pämânturile noastre, parte cumpärate, parte cládite.
Butoaiele cari nici nu sunt ale noastre ci ale particularilor, vreau
sä le foloseascä pentru ; pe crismar vreau alunge, nu-i
lasá zarzavaturile din grádiná, i se pivnita grädina,
toatecá aceste nu apartin la cvartirul militar. toate aceste se
fac când orasul a cedat maiorului cápitanului Toussaint, ca
locuinte, case ca cari nici D-voastre nici loc.-colonelul

www.dacoromanica.ro
Raschütz, Nu credem puteti tolera pi aproba
astfel de procedeu, pi alte sarcini, precum :
(Vorspann) continue, expediare de etc. Deci
rugäm, impreunä, pe dl loc.-col. Raschütz, dispuneti ca »man
lebe und leben lasse , sä rämânä nealteratä singura noasträ micä
gospodärie din Rodna, iar din cauza crâsmarului sä nu fim fortati
la recurse etc.
In urma acestei plânsori, loc.-col. Dambrowka in räspunsul
dat din Näsäud in 9 Nov. dezaprobä procedeul maiorului
Mayersheim pi a cäpitanului Toussaint, spune cä va pleca
la Rodna pi promite satisfactie. Dupä primirea acestui räspuns,
viceprimarul Klein imediat, ineS in 9 Nov., scrie lui Roth despre
toate, adaugând ca acesta sä caute sä aplaneze incidentul intre
patru ochi, Dambrowka; pe maior pi pe sä nu-i
supere, probabil mai are träeascä cu aceia impreunä.
In Nov. raporteazA exactorul Michael Frühm din lad,
Feldrihanii oile in de fag a Sasilor, de unde au
alungat porcii acestor, pe pästori i-au bätut. Satul se
de remediare, altfel va fi bätaie ca cinci ani.
Comisariatul provincial ordonä magistratului ca sä se ajusteze
in mod convenabil cärutele datorite ca »Vorspannc militiei gräni-
ceresti.
Consitoriul reformat din Cluj din cere in 17 Nov. dela
ora dobânzile restante dupä datorii, la care magistratul pe
guberniu sä pe Valahii districtuali la plata intereselor.
Inteun ordin semnat la 18 Nov. de generalul Buccov,
Samuel de Bruckenthal pi Stephanus Halmagyi, magistratul e aver-
tizat cârca Valalzilor toate restantele contrilmtiilor,
ci sä calculeze separat restantele fiecärui Valah militarizat ; numai
se va putea vedea cine care are restante.
In 20 Nov. cArciumarul Roth raporteazá din Rodna urmä-
toarele: Indatä ce a sosit vinul din oras, primarul Petru Croitor
impreund juratii au venit la mine ziand dacä vinul e al
meu, pot vinde, dar dacä-i al orasului, atunci nu-1 S'au
dus apoi la maior care nu ce au vorbit. Mergând
pi eu acolo, maiorul mi-a zis nu vreau sä sä
vând vinul, deci pot plasa vinul pivnitä, insä nici nu mä lasä

www.dacoromanica.ro
 i nici nu mä opre§te vând. Am descArcat dupAce
sätenii din nou la maior, acesta mä chemä la sine, in
prezenta Toussaint, a cApitanului Virazdi i a cancela-
ristului dela administratia minelor (Bergschreiber) imi spuse ci
sAtenii voiaiu (zerhacken) toate lasa
cur& vinul. El i-a sa mearga la la loc.-colo-
nelul, intrebe acolo ce se eu atunci stau pe
sä nu vând. rog nu trAdati eu raportul
acesta, am destui dumani. Omul care aduce vestea,
mi-a din bunAvointá i i-am dat pentru drum
In 22 Nov. din nou Roth din Rodna: Cred
primit scrisoarea mea prin Saba Mihail. Cum aci
greu se va putea sustine cArciumar dependent de ora, caci Va-
lahii sunt f oarte (rebelisch) ofiterul in secret tine
ei. Nici nu tiu sa vând curtea-Hochberg, deoarece piv-
nita pe care mi-a ingAduit-o Toussaint n'o pot acolo
pentru servitorul dpitanului, pe acolo oamenii
lui, nu poti sä crezi te increzi Valahii
pentru totdeauna nu admit n'o
dela loc.-colonelul, atunci vor merge la generalul corn. la Sibiu,
neprimind-o vor mondirele i dard
nici Mai. Sa tine ce le-a promis, atonci nici ei nu datori
s ce au promis. Deci numai eu am sufer multe in Were.
totu§i s'ar vinde vinul, ar fi bine sä-rni trimiteti
de metal.
Magistratul raportä zi loc.-colonelului Darnbrovka
noul incident din Rodna in toate amânuntele, pedep-
pe Valahi sä vinderea, dimpotrivA
nu poate contributii nici Darnbrovka
in 23 Nov. a ordonat maiorului ca Roth sä con-
tinue vinderea bäuturilor.
In 18 Decemvrie raporteazA Peter Roth magis-
tratului urmAtoarele: 1. lnainte 14 zile a venit la el dela anturi
un grAnicer din regimentul cu numele Ion, i i-a
spus a auzit vorbindu-se in casa lui Nicolae, ginerele lui Con-
stantin Jugan, acestea: Peter Roth a expediat de ora§ului
câteva de bani; e timpul sä piece de aci, i daca nu va

www.dacoromanica.ro
ceda de band vole, atunci omorim. Satul pentru aceea nu va fi
spânzurat, vom pläti capul«. 2. Lunea trecutä a trimis la
el Moldovan pe sluga sa Cosma Ilvan avizul, ca
sotia rneargä la Grigore, fiind acesta bolnav,
nu poate merge el la Roth. Mergând Roth la Moldovan acesta
scotind slugii din cask ii zise: Deoarece in timpul cât a stat in
Rodna i-a mult bine, de aceea acum va descoperi ce au
altii impotriva lui. sluga sa multi alti tineri
valahi au fost la Mihai Domide s'au inteles sä meargä la Roth
sä caute pricinä de ceartä, apoi ori sá-1 sluteascä, ori toace
in cap. lar dacä tinerii nu vor avea destul curaj, atunci cei mai
bätrâni vor lua de cap, il vor afarä in ogradä, ori vor
sluti, ori vor
Tot atunci raporteazä exactorul Mich. vestea
ieri dimineata in Dumitrita dela Michel Fuhrmann alti Sasi,
Peter Roth a plecat din Rodna. A mai auzit dela Valalii
aceea, cä n'ar fi plecat, l'ar fi Valahii.
In 21 Dec. raporteazä Georgius Todt din Rodna acestea :
Cârciumäreasa Peter Rothin l-a chemat la sine Duminecá
prezenta sotului ei i-a spus cu o zi mai l-a chemat pe
Petru Croitor e adevárat cä Rodnenii
moarte pe Roth, atunci ei depárteazä binele cu
cinste, precum veniserä. Croitor räspunse : »Da, tinerii nostri nu
se mai pot au ori vá alunge de aci, ori
batä pe crâsmar cá numai cu viata scape, cáci nicidecum
nu vreau mai sufere ca vindeti pentru oras«. Femeia zise
atunci: »Cum puteti lucrati asa, când nu v'am fäcut nirnic
Doar nu doriti págubim ; pânä vinde acest vin
vom umplea iarási butile, cáci trebue ne ráfuim orasul«.
Croitor zise: mai vindeti, Johannes Klein
coace persoand el persoand. Dacä
voiti rámâneti aci vindeti sätenilor, atunci vom face acord
vá vom da cârciumäritul in arendä«. Ferneia Rothin räspunse:
»Nu putem vá däm ráspuns, când chestia nu e
finalizatä«. Croitor zise: »Chestia adevárat nu dar
tot mornentul veste din Sibiu, cd putem dispune dupä
libera noasträ Mai departe raporteazá Georgius Todt a

www.dacoromanica.ro
 33

fi auzit primarul Mihail Botskai ch Petru Croitor i-a zis acestuia

vorbele: voi Maghiarilor Sasilor dinaintea Valahilor -
desi deocamdatä n'aveti sä vá temeti de ei, - cáci in curând
voi ca pi Valahii; nu mai merge ca Valahii vá
tot poarte in spinare (hinter dem Nacken). Valahii au hotárit
dacä Maghiarii Sasii nu se vor induplecati si serveascä
ca Românii, acestia vor cere ca sd fie ei
fie separati de Sasi pi Maghiari«. Apoi continuä Todt:
5 siptimini comisarul Verner a fost in Rodna spre a controla
si constata pe contribuabilii restantieri din Atunci Sasii
Maghiarii s'au plâns : »Cum si suferim in viitor ca Valahii sä
domneascä peste noi?« Verner räspunse: »Aceasta in vecii vecilor
nu se va Atunci Andreas Schuller mäcelarul :

»Si nimeni va mai recápáta pämântul

Rocinean (Rodnaer Grund) cáci atât acesta cât locuitorii sunt
acum regesti (Königlich). Mai bine ar fi mergem totii la
loc.-colonelul la care sä interviná, ca Sasilor i
rilor de a-le porunci nid nici magistratul . Todt
se mai plânge cä Sasii Maghiarii singuri au sä provadä paza
la lemne, sare, cereale, lurninä paturi, când
trivä menainte acestea trebuia fie furnizate pe rând, câte pe
4 de atre satele Maieru, Sângeorz Rodna. Cutoateacestea
zilnic trebue si audä dela Valahi, cä Sasii Maghiarii n'au de
purtat sarcini träesc ca dommi.
In 21 Dec. magistratul lasá si se publice in satele säsesti,
ca sä nu mai fie pástori valahi cari au fost conscrisi la
militia gränicerá, n'au sä-si mai clädeascá case in comune
säsesti.

13

www.dacoromanica.ro
 1763
Un nou act de cedare - Alte puncte rezervate" - Instructiile date
de Bistriteni delegatilor la Sibiu - Revolta depe Mocirlá Un raport
al generalului Siskovici - Sentinta dictatá revoltantilor Informa-
trimise de delegatii la Sibiu Prezentarea documentelor
privelegiare
Locotenent-colonelul Dambrowka primi generalul Buccov
ordinul d. d. Sibiu, 1 Ian. ca neamânat ia dela magis-
tratul bistrilan declaratia privitoare la cesiune, in sensul rescriptului
sosit dela Mai. Sa, cu documentele ce se la
Valea Rodnei, adaugând cä domnitoarea va despdgubi orasul pentru
toate venitele pierdute, clued vor fi precis specificate. Apoi
cu Klein a Straussenburg cu toate documentele cerute
vinä Dambrowka la Sibiu ; Klein sä aibá la sine autorizatie
nelimitatä din pârtea orasului, precum sigilul Bistritii.
Tot in intelesul acesta Buccov magistrarului, accen-
tuând beneficiile pe cari Bistrita le-a avut, inch azi le are,
din districtul valah.
In 2 Ian. viceprimarul anuntá magistratului cd Sasii din
faläu au porunca sä goleascä case säsesti pentru
incvartirarea ofiterilor gräniceri. Magistratul imediat trimite pe na-
tarul Saal pe vicenotarul Teckelt la cäpitanul Sburlatti, care le
spune cä sunt ofiteri la incassäri de conti ibutii,
aceia stau in gazdá la Sasi, crede cá faptul acesta nu prejudecá
Dacá va fi privit ca prejudiciu, atunci ofiterii vor fi
nevoiti sä stea in alte case valahe. Privitor la aceasta chestie
gistratul face in protocol urmätoarea observaVe: Inevartirarea la
Sas ar avea consecvente grave, cáci afará Sasul va fi nevoit
sä presteze pat, lemne, etc., va fi impiedecat in gospoddria
lui chiar numai prin faptul se vor la casa lui Valahii
(Zulauf der Wallachen). Dar se mai poate intâmpla sub pre-
textul scoaterii contributiilor, ofiterul locueascä la Sas chiar
un an intreg.
In 4 Ian. cápitanul Trentséni din arestul orasului pe
servitorul valah Ion Meszaros din Nimigia, deoarece s'a anuntat
la militia gránicerd.
Loc.-colonelul Dambrowka se prezentä in 4 lan. la magistrat

www.dacoromanica.ro
 scrisoarea gèneralului Buccov, declará are autorizatia sä
controleze (Richtigkeit zu pflegen) specificarea beneficiilor pe cari
orasul le are din districtul valah. Apoi spune dupáce va fi
redactat noul document cesionar, acesta, o procurá
sigilul vor avea piece la Sibiu viceprimarul un
senator.
In 5 Ian. primeste magistratul plânsoarea cá gränicerii au
deschis forta fântânile de saramurä (slatiná) din Dumitra
Dorolea au din ele slatiná.

VAzându-se Bistritenii nevoiti inainteze un non act de

cesiune, privitä chestia ca foarte importantA pentru oras,
viceprirnarul convocá pe ziva de 7 Ian. pe reprezentantii comuni-
tätii (centumviri) la o adunare care a decurs astfel : Projudele Klein
vorbi cu mull patos despre procesul pe care din 1755 are
districtul valah, cum dish ictualii valahi s'au oferit
un an Maiestätii Sale se facá soldati grAniceri. Acum Mai.
Sa cere teritorul acelui district cu hrizoavele referitoare la el, pentru
care promite o despAgubire echivalentä. Sä i se ceteasa comuni-
toate actele privitoare la chestia cedärii districtului valah.
aceasta de mare importantA, cáci prin cedare se promoveazA
teresul Mai. Sale, comunitatea e avertizatä cuviincios
modestie la object, fled de a face critic& Se cetesc apoi :
primul act de cesiune care n'a fost acceptat, scrisoarea generalului
din Sept. 1762 in care cere documentele renuntarea la toate
drepturile asupra districtului valah, in fine scrisoarea din Ian.
1763 care se cere redactarea unui nou act de cesiune. Dupá
o consultare comunitatea chestie a cedärii
districtului valah o lasá grija magistratului in nädejdea precum
in trecut in viitor acesta se va de binele public,
mai ales când e de o atât de importantA.
Pentru de a constata preciz cari membri ai comunitätii bistri-
tene a luat parte sau nu la acea adunare memorabilA pentru oras,
magistratul la protocol urmAtoarea Prezenti: Georgius
Hertzog, Josephus Barth, Johann Lutsch, Math. Thomae, Mich.
Veber, Simon Linckner, Andr. Teuchert, Petr. Theil, Daniel Carl,

www.dacoromanica.ro
Steph. Hoch, Mart. Kirtsch, Georg Franck, Georg Hennrich, Simon
Honius, Mart. Meld, Sam. Engesser Orator, Georg Teckelt, Daniel
Eger, Sam. Weber, Paul Barth, Joh. Rotarides, Hennrich, Joh.
Klockner, Andr. Rostkopf, Dan. Dinges, Paul Herbarth, Mich.
Werner jun., Georg Lang. sen., Joh. Kelp, Mich. Lang,
Andr. Lang, Petrus Binder, Daniel Schuster, Veber, Klein-
mann, Mich. Knall, Georg Budacker, Jac. Gröllmann sen., Job.
Franck, Georg Ludwig, Albrecht, Georg Gottschick, Andr.
Gottschick, Schuller, Mich. Joh. Hamaredner, Paulus
Zeiverth, Georg Fuhrmann, Andreas Franck, Andr. Schneider, Math.
Berger, Mart. Pfingstgräb, Simon Frührn = 54; Absenti : Thomas
Georgius Horger, Michal Lang, Mart. Kreissel jun., Mich.
Seifner, Mart. Kreissel sen., Mich. Verner sen., Georg Theil,
Bresler, Georg Berger, Petrus Schuster, Samuel Gütsch, Jac.
ckebanck, Math. Veber, Joh. Nussbächer, Gonzales, Petrus
Krauss, Andr. Schuster, Math. Ripper, Math. Göbel, Georg Orth,
Daniel Göth, Mart. Veinrich, Mich. Brandscher, Lutsch Binder,
Mich. Nirescher, Math. Schuller, Paul Schuller, Math. Thumes 29.

In 8 Ian. magistratul ceteste scrisoarea loc.-colonelului Dam-

browka privitoare la redactarea nouái cesiuni specificarea bene-
ficiilor trase din districtul valah ; apoi scrie cârciumarului Roth din
Rodna bäuturile au fie predate militiei, deoarece cârciuma
e grönicerilor.
La scrisoarea din 11 a apitanului Reinert care cere
cheile morii din Nusfaläu, magistratul hotäreste comunice chestia
ambilor loc.-coloneli cari sosesc in Bistrita.
In din 14 Ian. viceprimarul Klein raporteazá cá
colonelii Dambrowka Raschütz au urgentat mutarea Sasilor
Maghiarilor din Rodna in districtul va fi ca Valabii
din districtul säsesc sä fie mutati in valah. Magistratul aflä
cä n'ar trebui sä gräbeascä cu mutärile aceste, de ce »das
ganze Werk in Ordnung und zur Wirklichkeit komme«. Deocam-
datá pentru acei Sasi Maghiari se desemneazä satul Siintioana,
care fi sä se mute.
Mai departe raporteazd Klein loc.-colonelul Dambrowka

www.dacoromanica.ro
 37

a rezolvat urmatoarele chestii: 1. PAstorii din districtul säsesc vor

fi liberi de serviciu militar, dar sä i se predea lista acelor. 2. Moara
din apartine 3. In chestii de n'au sä
se amestece ofiterii grániceri. 4. Acestia n'au sä la Sasi,
ci la Valahi gräniceri. 5. Ofiterii gräniceri n'au sä rezolve cauze
cari privesc säseascA, ci au sä le anunte statului major.
Se va aplica pedeapsa corporalä acelor gräniceri cari vor in-
cerca foloseascA fântâni de slatinä din districtul
säsesc. 7. fie depArtate pi distruse crucile ridicate de gräniceri
pe teritorul comunelor Dumitra, lad Pintic.
Loc.coloneii Darnbrowka se prezentarä 14 Ian.
personal in pedinja magistratului pi urgentând chestia cesiunei,
pe membri sä se scuze in scris la general pentru faptul
n'au trimis actul cerut. Magistratul imediat expediä
generalului o scrisoare care spune a primit somatia
din mânile loc.-colonelului Dambrowka, dar chestia foarte
gingasä dificilä, comunitatea numai in 7 cor. a putut fi
stiintatä despre aceea ; apoi vorba de o mare reducere a
drepturilor orasului, ar fi necesar un limp mai indelungat de cum-
panire, deci generalul sä mai dea rägaz Bistritenilor la
situl lunii. räspunde in 19 acordä päsuirea cerutä,
dar pretinde apoi rezolvare promptä.
Intr'o notä magistratualä pe o foaie afläm la
data 14 Ian. 1763 urmAtoarele: cere aceste scrisori:
1. Un duplicat al interogatorului final in chestia hotarului dintre
Feldrihani ladeni. 2. Câteva contracte despre pämânturi ama-
netate (versetzte oder verpfändete). S'au exträdat 9 iar
celelalte si fie specificate apoi extrAdate. Pe dosul filei
stä : Literalia in frustis 9 occasione incaptivationis Kutye
Stephan ex Földre per milites ex comissar. Bistr. ex domo dicti
Kutye Stephan cum literalibus Bistritium abducta et
deinde relutis Bistricii numerosis aids hoc per D. Inspectorem
districti Valachici in possessio Földre remissa Mgfico Dno Directori
consignanda sunt Sign. 20 X br.
Comunitatea orasului se in 17 pi in urma rugärii
exprimatä delegatii Meldt, Linkner, Klockner Mich.
este admisä in fata magistratului. Centumviri declari aci au pi

www.dacoromanica.ro
38

ei câteva puncte rezervate (Reservations-Puncte) cu privire la ce-

darea districtului valah. Dupä cetire magistratul le aprobä, cu
exceptia unuia care mai trebuie desbdtut, anume dacä oare
despägubirea pentru alodiile din districtul valah sa fie cerutä »ex
fundo bene meritor.<, sau »ex contributionalie.
In din 17 a magistratului se ceteste rescriptul
curtii din 1 Dec. 1762 expediat ordinul gubernial din 30 Dec.
1762 conform cäruia Mai. Sa decide sä fie avansati toti acei
tionari civili camerali cari promoveazä cauza militiei gräniceresti.
lar din 24 Ian. magistratul hotäre§te sä räspundä guber-
niului e imposibil sä dea muncitori pentru intärirea pasului
Rodnei deoarece numärul contribuabililor actuali e de scäzut
abia se pot fortificatiile orasului.
Tot in 24 sunt insärcinati notarul Teckelt arhivarul
Hennrich ca cu senatorul Georg Gunesch sä colatio-
neze cu originalele documentelor privitoare la districtul
valah. Cu acestea cu noul act de cesiune vor avea sä piece
la Sibiu senatorul Joachim Bedeus arhivarul Daniel Hennrich,
amintitul act, dupä repetitele urgentäri ale loc.-colonelului
Dambrowka, va fi definitiv redactat.
In din 27 Ian. magistratul desbate chestia cedarii
Väiei Rodnei, apoi ceteste scrisoarea loc.-colonelului Raschütz,
care promite tragä la räspundere pe sublocotenentul Sprötter
deoarece a luat cvartir la un Sas din Vermis. In sfâr§it »Quartir-
Meister« Lang raporteazá in ce mod »fatal« a decurs procesul
Dumitrenilor cu VärArenii, cât de mari sunt cheltuelile judecá-
toriei militare, cáci cApitanul care a prezidat (der Gerichtsitzende)
are sä primeascä Rh. asesorii 4 R.
In 29 lan. din nou se cetesc actele privitoare la cesiune 0i
instructiile de dat deptuatilor : viceprimarul Joh. Friedr. Klein a
Straussenburg senatorul Joach. Bedeus, cari au stea gata
de plecare la Sibiu.
Viceprimarul Klein in I Febr. magistratului
col. Dambrowka vine din Näsäud la Bistrita in chestia actului de
cesiune ar fi bine »ca sä fie tratat de un supeuc.
Cu aceasta ocazie decanul capitlul evang. bistritan ii adre-
seazá lui Dambrowka urmatoarea rugare: Din timpuri imemoriale,

www.dacoromanica.ro
 39

pe lâng5 alte drepturi libertäti ecleziastice, aceia au avut pri-

vilegiul de a tine la (gospodärii câmpenesti) câte 1 2
Valahi, Sasi mai greu sä puteau Acei Valahi erau
scutiti dela toate serviciile civile militare, locuind ei »in fundo
parochiali«, erau de obiceiu oameni särmani, neavând proprie-
tate de pamânt. Deoarece noi preotii contribuiseram in recentul
räsboiu cu tot ce am putut pentru patrie, comisia directivá i-a
scutit pe acei mäiereni pe familiile de »taxa capitis contri-
butionali«. Acum eu ocazia conscrierii gränicerilor Valahilor
din satele säsesti, maierenii au fost notati pe liste, desi nu
ni se avizase prin Superintendentul, cä am fi datori sä-i extradäm.
Deci ne rugäm ca in considerarea privilegiilor ce le posedäm,
interveniti ca sä-i putem avea pástra pe mai departe in ser-
viciu pe acei »oameni libertie, absolut necesari pentru noi, ori cel
putin sä primim pe altii in locul celor conscrisi.

In preajma plecärii la Sibiu delegatii Klein Bedeus primirá

in 10 Febr. dela magistrat comitate urmätoarele instructii:
Excel. Sa generalul comandant prezidentul guberniului
terii bar. Adolf Nicolaus Buccov, in numele Mai. Sale domnitoarei,
atât in Sept. 1762 cât in Ian. 1763 a fäcut orasului Bistrita
propozitia reclamatä de serviciul preanalt de binele patriei, cá
precum in 24 Mai 1762 am cedat pentru serviciul nou infiintat
gräniceresc atât pe toti locuitorii valahi din Valea Rodnei, cât
pe Valahii cari locuesc in satele districtului säsesc; astfel acum
cedäm cu desävârsire toate drepturile pe cari le-am avut le
avem asupra opidului Rodna, a intregii väi a satelor aflätoare
ea, precum toate documentele chestie - pe lângä o des-
pägubire pentru pierderea venitelor pe cari orasul le-a avut din
acea Vale; apoi ca acel document de cesiune sä-1 desbatem cu
loc.-colonelul Dambrowka delegat spre scopul acesta, iar rezul-
Extii Sale delegati autorizati.
consecintä am delegat pe projudele Johann Friedrich Klein
a Straussenburg pe senatorul Joachim Bedeus, de toatá
increderea, piece la Sibiu, sä exprime cu toatá reverinta
promptitudinea obligatia noastrá omagialá pe care o nutrim la

www.dacoromanica.ro
40

propozijie fäcutä in interesul serviciului preanalt ; dar

de finalizarea acestei chestii foarte importante, pi inainte
de exträdarea documentelor cerute dela noi, sä cearä pi pi
aprobarea asigurarea urmätoarelor »rezervate« :
Speräm cä rezervatele noastre vor fi cu atât mai pri-
vite cu disgrajie, rezultatele dovedesc, cä noi rezer-
vatele fäcute la 24 Mai 1762 pi cuprinse in cesiunea aprobatä de
Mai. Sa, pi maicuseamä in ce priveste dreptul pi jurisdicjia
teritorialä legatd de acela, nu ne de niciunul pi putem
exercita pe niciunul.
Dimpotrivä, cea mai mare mâhnire am fäcut experienja
s'au comis lezäri contra jurisdicjiei noastre. Astfel:
a) Din muntele pe care Dumitrenii l-au posedat
stingheriji »justo titulo« dela 1563 la rugarea unilateralä
a Rebrisorenilor fär'de cercetare cuvenitä judecAtoreascä in chestie,
li-s'a incuviintat in mod interimal jumätate acestora ; prin care
fapt s'a ajuns la consecinja, Dumitrenii din partea läsatá
trag foarte fac fân pe aceea,
ci ipi mânä pi vitele acolo pi päsunea.
b) Fär'de prealabilA cu
satele sasesti li s'a permis gränicerilor sä care din pädurile
vecinate säsesti lemne de clädit pentru cvartirele ce li-se construesc
gräniceri. Cu astfel de ocazii aceia ipi cara lemne de
clädit, ori de altele, pi pentru trebuinjele particulare;
prin aceasta nunumai devasteazä complet pädurile Sapilor, ci dau
prilej la procese. Deci dacä lucrul nu va fi in curând re-
mediat, atunci proprietarii acestor teritorii sunt ingrijati cä le vor
pierde.
Pentru ca izvorul ataror incoveniente sä fie câtva säcat,
pretindem inc'odatä in mod solemn ca in inlelesul cesiunei, gräni-
pe viitor sa fie opriji marginele teritorului sa
nu atace »fundum saxonico-regium« ori districtul
säsesc - märginit de apele pi Ilva - prin ocupare
departe pi pägubire ireparabilä; ci fiecare comunä sä fie sus-
apäratä in pacinicä a teritorului ce-i revine in
baza »privilegiilor«, a judecätoresti pi »antiquissimo
usu«. Rugäm sA fim astfel
Apoi sA nu se dea niciunui gränicer »qua tali« dreptul sä
cumpere case pi pämânturi »in fundo regio«, ori clädeascä
acolo casA, cäci altfel trebue sA urmeze neinconjurabil multe
siuni ambele lar aceia cari pe viitor vor ocupa
ori au ocupat pe mentor säsesc locuri, apoi cu pi consensul
oräsenesti pi le-au semânat ori le vor semâna

www.dacoromanica.ro
 41

cereale, fie indatorati dijmele cuvinite, cei

interesati sä fie asigurati.
Mai departe delegatii vor avea sa sprijirleasca pi acea rugare
a noasträ, ca Valahii gräniceri din satele precum pi cei
din pi Nusfalau, care stau pe teritor säsesc, fie
Valea cu acel prilej sa se stator easca masura
asigurat pi observatä ca gräniceri casele la
libera dispozilie a ora$ului cutoateca ei ca jeleri n'au
niciun drept la apertinentele folosite acum, totu$i »pro
se renunte »ad posteritatesc in scris la acele.
Locuintele goale pi rämase färä avem de
gând le cu conationalii no$tri (sa$i), iar ce prive$te
pe Sasii Maghiarii din Rodna - cari acolo conform experien-
telor de pânä acum fäcute dela prima cesiune incoace, cu greu
ori hi nici un chip nu vor putea exista pentru aceia
satul Sântioana. Dar ne rugäm ca cu prilejul mutärii sä fie
despägubiti cu bani pentru pierderea edificiului bisericii evangelice
pi a beneficiilor apertinentelor apartinátoare la aceea, spre a
fi pu$i in situatia de a-$i clädi (hi Sântioana) bisericá,
casá parohialá.
Militia gränicereasca, care pretinde a fi respectatá, fie aver-
tizata de a se conforma intru toate precis ordinelor preanalte cu-
prinse in regulamentul militar. Aceasta rugare e cu mai mull
de implinit, cu mica rämäsitá a poporatiei sase$ti este mai
putin hi stare de a suferi pe mai departe incálcärile acelor prea-
nalte ordine, a fi amenintatä cu totala peire. Accentuam
cu culanta actualilor comandanti de regiment, deoarece
in toate cazurile, in cari i-am rugat, nu s'au aratat indispusi de
a ne da satisfactia cuvenitä.
Afará de aceste reservate mai trebue pi urmätoarele:
Atât Valahii cari de prezent locuesc in Valea Rodnei,
cit cei mutati acolo districtul sasesc sa fie constrânsi
pläteascä restantele de interese vechi cu cari datoresc, pi cari parte
apartin cassei de räzboiu, parte au fost destinate pentru de a pláti
cu ele cerealele furnisate de in magazia de proviant ces. reg.
din morile orasului, din dijmele fiscale pi de cätre diferiti
maghiari; ori Mai Sa, pilda altor ora$e mai putin lipsite,
sá absolve pi ora$ul Bistritii dela amintitelor restante in
cassa de
Privitor la ráfuirea capitaliilor a intereselor actuale vii-
toare, - pe cari comisia Bethlenianä le-a repartizat, in 1761 in
Bistrita, in mod proportional atât asupra satelor din Valea Rodnei
pi asupra satelor Sântioana pi Nu$faläu aflátoare in fundo

www.dacoromanica.ro
42

saxonico regio, apoi asupra granicerilor cari locuesc in sate

sAse$ti; pi tuturor le-a sumele ce datoresc, chiar pi
acelora ale caror rate sunt cuprinse in sumele datorite de Sa$i
sa capete ora$ul asigurarea ca pe viitor nu va fi responsabil
nici pentru rafuirea acelora, nici pentru cheltuelile impreunate
somatiile cari acele capitalii interese.
Deoarece de datoriile repartinte pe sate, mai
stint unele »sub lite in suspensog se mai pot
ivi altele, cu ori farde ne rezervAm ca toate
acestea, eventual prin sentinte judecAtore$ti ar cAdea asupra
ora$ului, sä fie rate proportionate de grAniceri.
spre ora$ul contra tuturor nAdejdilor prevederilor,
ar fi condamnat datoriile platite conform
absolutorului generalului Steinville, ori datoria Banffi Péter
»in suspensog, ori datoria de 8.919 Rh.
501/2 cr. care a fost repartizata asupra in timpul
districtul valah apartinea la Bistrita pi forma domeniul acestui

Mai departe ora$ul st fie complet despAgubit prin rAfuirea

a tuturor restantelor alodiale a beneficiilor pe cari avea
cu tot dreptul le din districtul valah, dar dela 1755
coace in mod ilegal a fost lipsit de acele. pe viitor
fie asigurat ca pentru vecie i se va plait anual oarecare fond
o corespunzAtoare beneficiilor avute.
se comunice generalului comandant et dela cesiunea din
24 Mai 1762 incoace, a aflat cu mare durere et sunt con-
scri$i la serviciul militar grAniceresc nunumai »mAierenii« in
rnahalaua orasului in districtul precurn pi slugii preotilor
ci pi toti pAstorii. Ex. Sa sä atât slugii
persoanele cari servesc pentru oarecare platt, et
»mAierenii« cari pentru sunt tot de indispen-
sabili ca oamenii niciodatA, chiar ar voi, nu
fie acceptati in serviciul grAniceresc. Altfel cu
diminuat de contribuabili, cum se vede din experienta acestui
scurt timp, va ajunge in situatia cea mai desastruoasA.
Prin cedarea opidului Rodna se pierde pi economia de var
neinconjurat pentru acest de granitä foarte ruinat,
e de temut in imprejurime nicairi nu se arde var,
acesta pe viitor s'ar putea numai pentru un pret mai
mare decât 9 monede de 17 bani de centenar (majA, 33 cupe)
cu la cu tot, atunci ora$ul se va preface intrun
morman de pietre. Delegatii st determine pe general ordone
ca pe viitor Valahii furnizeze ora$ului, ca pi acum, varul
cu 9 m. de 17 bani, maja.

www.dacoromanica.ro
 43

Este tiut orwl nostru situat la marginea acestui tinut,

el despärtit de natiunea säseasca pi de tot comertul, trebue
sä ajungä la situatie miserä, s'au fäcut toate sfortarile
spre a hilatura acest pericol. Speräm ca Mai. Sa va i de

acum ca orwl nostru särac se bucure pi pe viitor de

putinele pi avantagii pi resurse pe cari le-a gustat in trecut,
dacä cedarea Väiei Rodnei va fi definitivä, se va indura sä dis-
puna ca se districtul valah de
maroace) nu fie admisi acolo meseriasi (profe-
sionisti) armeni ori de alt neam, orasului, a breslelor
a comerfului de aceste
In dupáce noi am cedat pe locuitorii satelor Väiei
Rodnei pi pe urma§ii acelor in scop militar pentru ridicarea cor-
pului gränicerilor ardeleni, pi i-am liberat din starea iobägeascä,
sperám cä ei pe veci vor rämânea in acest serviciu pi vor sluji
cu credintá neclintitä dornnitoarei. Dacä contrar prevederii
pi dorintei noastre vor atrage pdn purtare necuviincioasá ori
criminalä disgratia Mai. Sale, pi sau vor renunta in mod nelegiuit
la actualul serviciu, sau Mai. Sa ori succesorii ei vor demite
pe grániced serviciu ; atunci ne ca orasul Bistrifa sö-si
recapete dreptul avut asupra Rodnei si a locuitorilor ei, pi
aceasta nu numai in mod gratuit, ci sä fie solemn introdus in
posesiunea legalä a iar locuitorii ei fie restituiti ora§ului
Bistrita ca domnilor terestri legali, in aceeasi situatie, in care
se gäseau inainte de cesiune.
Delegatii toti pa§ii pentru conservarea orwlui
pi deckut pi sä insiste ca cedarea definitivá e Väiei
predarea documentelor nu se forteze atât timp, cât rezer-
vatele noastre nu vor fi confirmate de Mai. Sa. lar docu-
mentele aflätoare in mânile noastre sä se predea numai in schimbul
altora, cä in aceastä chestie sp ne putem legitima in fata
in pi a posteritätii, dacä ni s'ar face imputäri. Signatum
in Curia Bistriciensi die 10 mensis Februarii A. 1763. Conradus
Dinges judex primarius, Georgius Gunesch senator, Samuel Keller
senator, Paulus Carolus Klein a Straussenburg, Johannes Schanke-
bank, Georgius Theophilus Teckelt jurati senatores, Samuel Saal
juratus, Notarius Bistr. Samuel Engesser orator comunitatis,
Georgius Lang senior, Georgius Herzog senior, Martinus Meld
senior, Jacobus Grellman senior, Andreas Teuchert Stadthaupt-
mann, Ludwig, Michael Frim, Johann Kelp, Martin
Veinrich, Michael Lang, Barth, Andreas Lang, Johannes
Lutsch, Michael Nirescher, Andreas Frank, Georg Berger, Johann
Rotarides, Paulus Barth, Georgius Gottschick, Johann Klokner med.,
Michael Weber, Johann Hennrich, Paul Herberth, Daniel Schuster,

www.dacoromanica.ro
44

Mathias Gael, Johann Kleinmann, Georgius Budaker, Mathias

Ripper, Michael Seiffner, Georg Mark Martin Kirsch, Simon
Frühm, Paulus Schuller, Johann Hamerödner, Georg Frank, Simon
Honnius, Mathias Berger, Mathias Samuel Veber.
Preväzuti aceste instructii, delegatii Klein Bedeus pie-
cara la Sibiu cluand cu sine un intreg morman de acte,
mente, scrisori, note, tablouri specificAri spre a uza de ele
cum vor afla necesar. Vom reproduce aci pe despre
cari credem e bine fie retinute, cu apa zisele
a :

1. Dumitrenii sä foloseasca nestingheriti muntele ca

pi pân'acum sau apoi pe veci li se plAteascä pentru el o
mitä taxá anualA. Hotarul ladului merge in apele
Ilva. Teritorul acesta sa-1 foloseascd (Sasii) necontrariati, iar ordinul
magistratului privitor la o bucatá de hotar spre Feldru precurn
celelalte ordine ale magistratului sa fie nestirbite, in
vigoare.
2. Dacá granicerii cAlätoresc in chestii fie particulare fie
regesti, nunuinai sä plateasca intretinerea »pretio regulamentali«,
ci pläteascá ce datoresc pi pentru gázduire peste noapte.
3. sä nu fie platite reglementar, ci cum dispun
Pand. VIII par. 6. pi asemnare comisarialä.
4. sá plateascä pentru cvartire.
5. Gránicerilor nu le fie penrmis sa cumpere in fondul
regesc (teritor de sasi) casä ori pamânt »ob collisionem
jurisdictionis, onerum civilium praestationem, et sexcenta alia«.
. In fondul regesc nu se cladeasca cvartire pentru ofiteri
graniceri. Aci apartin pi Nusfalaul
7. Moara din NusfalAu rämâne neconditionat orasului.
8. Valaliii locuitori la Sasi sa fie asemenea mutati.
9. când Valahii locuesc in districtul sasesc sa plateasca
toate impozitele satesti pi orapene, asemenea Sasilor, »in recog-
nitione fundi,
10. Valahii districtul sasesc, conf. uzului, sä presteze
dijine din tot ce »in fundo saxonico cAci atM preotii
cât pi orasul dau in dijmele.
11. Impozitele provinciale nationale repartizate pe orasul

www.dacoromanica.ro
Bistrita pe viitor sä se stabileascä conf. micsorat al
contribuabililor.
12. Din cotingentul silitrei sä i se ierte jumdtate.
13. Tot mobilierul orasului aflator in Rodna, sä-i fie exträdat.
14. Dacä Sasii Maghiarii in Rodna cari de noi
deauna au fost privili ca liberi, azi ori mâne nu vor fi tolerati
acolo, atunci cu mutärii »ad fundurn nostrum regio-
saxonicum« ei cât succesorii tor sä fie declarati de
cätre Mai. Sa, pentru toate timpurile.
15. Valahii din Sântioana, Nusfaläu alte sate säsesti, la
mutarea in Valea Somesului sä nu fie autorizati de a face
cea mai pretentie la ele ori la apertinentele ; ele
pute« sunt »fundus saxonico-regius« care a fost clarad
pästrat de acestia. Acesti Valahi tolerati, ei
ar fi fost tratati conform conditiei de niciodatä nu
deveneau de puternici n'ar fi putut pretinde drepturi simi-
lare cu ale Vid. protoc. magistratuale ex 10 Mart. 1620,
Apr. 1621, 20 Apr. 1630, 21 Mart. 1644.
16. SO se caute »absolutoriile lui Steinville.
17. Dacä s'ar purta procese cu gränicerii, atunci se
stitue comisie mixtä din egal numär de asesori actuari
iar acuzatorul urmeze Foro rei .

Printre actele delegatilor se gäsea urmAtoarea constatare:

Prin cedarea districtului valah cad pe districtul säsesc
toarele sarcini:
1. cari intratâta apasä pe Sasi, cAci acestia
de mondire trebue sä care chiar pentru grAnicerii din district :
pusti multe unelte casnice.
2. Fânul, lemnele etc. repartizate dealtädatä pe ambele dis-
furnizate creditorilor.
3. Muncitorii zileri (sqlahorii) la fiertul silitrei,
pentru siliträ, al lemnului, cenusei etc.
4. Zilerii in brutäria provianturei, lemne care la moarä.
5. LucrArile la cládirile oräsenesti ale comandan-
tului, orasului, reparatia zidurilor, cositul
cutul fânului pentru multe alte servicii.
6. Lemne de foc pentru casa sfatului, piaristä, gim-
naziu etc.

www.dacoromanica.ro
 7. Lemnele de brad pentru leaturi, rude etc. furnizate
de cätre districtul valah.
8. Restante de interese. Districtul valah datoreste peste 11.000
r.cari de drept ar trebui incassati plätiti hi cassa restantelor,
ca orasul sä poatä räfui restantele in cassa de räsboiu sä plä-
teascä cerealele cari, pentru räfuirea acelor restante, s'au scos din
orasului pi spitalului, precum pi din dijma lar esce-
dentul sä fie folosit pentru datoriilor.
Mai duceau sine delegatii pi o constatare oare
dintre »rezervatele« statorite prilejul cesiunei in 24 Mai 1762,
care pi intro s'au realizat. Astfel :
1. Orasul pe toti locuitorii valahi din Rodna 20 sate
precum pi pe copii pi nepotii acelor, la serviciul militar ; rezervä
etc. Ad 1. Unora li-se permite sä fie inlocuiti (substituiti) cu
alt pi astfel se zädärnice$te prin bani rezervatul principal al
ul ui.
2. Proprietatea (Grund Obrigkeit) pi jurisdictia teritorialä.
Ad 2. Nu se poate exercita.
3. Jus Educilli. Ad 3. In cele 20 sate arciumAresc parte ofi-
terii parte gränicerii. Singur in Rodna, la finea Oct. 1762,
am putut putin contra cessionales Valahii
acest drept. De atunci amenintä pe carciumarul
nostru moarte, dacá va cuteza vândä beuturi pe
orasului
4. Molarurn. Ad 4. Din de pe nu s'a furnizat
ohmic, din moara din care zace pe fond regesc pi
nu in Valea Rodnei, vreau alunge orasul.
5. Braxatorii. Ad 5. pretutindeni fierb bere, voesc.
6. Transportarea Valahilor liberi locuitori in sate säsesti, in
districtul valah. Ad 6. prezent locuesc la Sasi le fac
toate mizeriile (Herzeleid) posibile.
7. Valahii oferiti ca grániceri s'ar dovedi nedemni, atunci
sä in fosta situatie de iobagi, iar orasul fie introdus
solemn in »jus possessorium«. Ad 7 leremie Bucsa din Mocod
s'a fácut nedemn de gratie, avea pi fie predat conform
sentintei orasului, dar nu s'a intâmplat aceasta.
8. Sasii aflátori in Rodna scutiti de serviciu grOni-
ceresc. Ad 8. Acest rezervat s'a observat, in urma amenin-

www.dacoromanica.ro
 Valahilor aceia se aflä pericol de moarte, nu se
la Valahi, ori nu de acolo.
9. Valahii din orap pi satele säsesti sä nu servicii pi
oficii. Ad 9. Dumitritenii au dovedit contrarul, au pi fost
pentru servicii, dar cine plie ce se va in viitor.
10. Fondul regesc nu fie diminuat prin ocupare de terenuri
pi gränicerii sä granitele Ad 10. Dumitrenii au
pierdut in 1762 din muntele pe care au posedat-o
necontrariali timp de peste doi secoli. E probabil i cealaltä

va avea asemenea soartä. Värarea au ridicat

pe Dumitrei, pe al ledenilor pi Feldrihanii pe
hotarul Pinticanilor. E usor de ghicit, ce Valahii
au peste granitele sä poate vedea limpede din plAnsorile
ledenilor, Pinticanilor, Dumitrenilor pi a FerihAzenilor despre
gube in câmpii pi paduri.
11. Toate rezervatele s'au fAcut in nädejde vor rAmânea
pe veci. Ad 11. Din se vede cM de este aceea
vecinicie.

Cei doi delegati ai rnagistratului un extract din

toate actele, ce au sä ispräveascA in Sibiu. In acest
extract ei aceste puncte:
1. Intre terenul pi valah erau pi sunt ridicate la gra-
nite cruci.
2. Restul de contributii 1754, ce cAdea pe gräniceri,
face: 7910 r.
3. nu fie Itiat la militie niciun servitor al orasului
(vMäsei, argati etc.).
4. nu se admitä negustori strein in Valea Rodnei.
5. Noilor locuitori asezati in locul Valahilor mutati din satele
bistritene in Valea Rodnei, li-se acorde de M. Sa câtiva ani
scutire de däri.
6. Orasul sa fie liberat de rAspundere pentru iobagi reclamati.
7. nu se oferä asil in Valea Rodnei niciunui delicvent,
chiar pi dacä ar voi sä intre in serviciu militar, ci sä fie exträdat
jurisdictiei municipale
8. In memoria faptului cedärii Rodnei de cätre ora,

www.dacoromanica.ro
Mai. Sa sá acorde pentru totdeauna magistratului »jus in realibus
territorialibus« in acea Vale, pi ora§ul sä primeascä gratuit
cápii de pe toate documentele ce le Mai. Sale, privitor
la Valea Rodnei.
9. Documentele ora§ului sä fie predate atunci in schimb
Mai. Sa va aproba toate rezervatele, iar Valahii tinutul
bistritan, din Nu§faläu pi Sântioana vor fi mutati in Valea
nei.

In sfâr§it sunt de amintit urmátoarele trei acte duse la

Sibiu pentru orici eventualitate:
1. Documentul exträdat de magistratul Bistritii in 8 Februarie
1620 privitor la Poiana a Cucu lui, cä aceasta nu
apartine Rebri§orenilor ci Näsäudenilor »jure ernptitio haereditario«.
2. Un extract dein vechile protocoale, in care se zice cä lo-
cuitorii valahi ai depertinentiei au fost datori sä presteze robote
senatorilor ; apoi satele Sântioana au comune
Se citeazá pi conditiile sub cari Valahilor din aceste sate,
precum pi celor Vermi§, li se permisese se a§eze printre Sa§i.
3. Absolvirea de generalul Steinville pentru unele datorii
pe cari ora§ul le fäcuse in timpul Curutilor la creditori, ale
averi cauza infidelitätii trecuserá la fisc.

Väzusem cä între reclamatiile Bistritenilor era chestia liti-

gioasä pentru hotarele dintre patru sate române§ti some§ene pi
trei megie§e, chestie care timp de mai multe secole agitau
continuu pe ambele partide. pi 11 Febr. sose§te in
§tirea cá atât Valahii Feldrihani, cat pi Ilvanii s'au opus soldatilor
gräniceri trimi§i sä distrugá crucile ridicate de Valahi intre hotare,
amenintându-i cu moarte; apoi cä continuä sä clädeascä
pe hotarul Sa§ilor din lad casa ofiterului comandant. Magistratul
hotäre§te cá, find faptul acesta gegen Wohlstand« pi contrar
principiilor cesiunii, sä fie raportat cazul loc.-colonelului Dam-
browka ; acesta 14 Febr. promite cá va trimite alti soldati cari
au sä distrugä crucile.

www.dacoromanica.ro
 49

plânsorile Sasilor din Vermis, Ferihaz pi Budac

despre excese pi atrocitAti pe cari le-ar fi comis grAnicerii.

Cu data 18 Febr. primarul pi magistratul Bistritii le scriu

delegatilor la Sibiu urmAtoarele: Dupä plecarea Dvstre ne-au venit
in minte inch câteva rezervate, pe cari vi-le comunicAm, ca sh le
isprAviti inch de cedarea a VAiei Rodnei pi exträ-
darea documentelor: 1. nu fie luati la serviciu militar grAniceresc
servitorii orasului, argatii, vätäseii etc., cei espirarea
serviciului la sä fie din casele tinute in
arena Apoi mAierenii la cât pi in districtul sAsesc, dacä
de voie vor infra in serviciu grAniceresc, sä fie constrânsi
piece »solutis solvendisc din mhieriptile proprietarului sä
se aseze in Valea Rodnei ca se evite colisiunile jurisdictie
pi alte consecinte rele inevitabile. 2. Sasi, chiar pi dach ar voi,
nu fie acceptati la militia cáci pi apa avem putini
contribuabili dimpotrivA orapal se prhphdepte 2. nu
fim constrânsi la completa cedare a proprietätii Rodnene pi exträ-
darea documentelor respective, nu vor fi mutati de fapt
Valahii locuitori in Sântioana, pi in districtul säsesc,
acestia nu vor renunta pentru vecie la intoarcerea acolo,
precum pi la toate pretentiile drepturile avute asupra caselor
4. Case le golite sh fie ocupate de contribuabili apartinhtori
rudelor din natiunea noasträ, cari »advenae fie scutiti de
M. Sa dela contributiilor. In fine sh fim absolviti de a ne
prezenta in fata tablei reg. procesele iobagilor reclamati, cari
acum intraserä in serviciu grAniceresc, pi in chestiile aceste pe
viitor sub nici un pretext sä nu mai fim atacati (angefochten).
Deputatii Klein pi Bedeus la rândul scriu tot in 18 Febr.
magistratului, tAnguindu-se ch inzadar protesteazA Sibiu impo-
triva exceselor tot mai temerare ale grAnicerilor, ori nu
ascultati de nimeni, ori rämân numai promisiuni de satisfactie,
deoarece ofiterii ajutä pi apärä pe grAniceri.
In 2 Martie deputatii pe magistrat ch ce restante
de contributii au Valahii din districtul Säsesc in 1754 1762 ;
apoi raporteazA ch chestia cesiunei este urgentatä de »Staats

www.dacoromanica.ro
Rath der allerhöchsten Majestät« ; in fine sä fie tratatá
chestia beräriei mod apartinä orasului.
In 8 Mart. deputatii cer dela magistrat : 1. 0 copie de pe
privilegiul muntilor, 2. Rezolutia privitoare la »absolutorul«
generalului Steinville. Apoi in chestia cesiunei raporteazá
seara am primit scrisorile aduse de Johann Azi la
chemati prin col. baron Schröder am mers la general. Cerând
acesta scrisorile, i-am predat deocamdatá numai extrasul instructiei
fkute la sfatul »primorum der Nation«, adaogând punctul
ne rezerväm jurisdictia realibus et teritorialibus«. Ex. Sa se
foarte tare (wurde sehr empfindlich) zicând: »Acum voiti sä
mai mult pe Mai. Sa prima cesiune, mai
ales scrisoarea din 21 Sept. 1762. Voi trimite toate actele M.
Sale, ca s vadd cu are a face,. Noi am räspuns ch nu
repros, avem in vedere numai promovarea serviciului preanalt,
conservarea orasului a districtului säsesc. Situatia e primej-
dioasä criticá (gefährlich und misslich). In materia restantelor
un recurs la cancelar sä ni se ierte restantele
cätre cassa de ori sh se pläteascä din fondul restantelor
districtulai valah. Cancelarul ne dojeni aspru (beschuldigte uns
hart) desi primiserAm ordinul guberniului, totusi niciodatä
arätat câte restante posibile imposibile de stau in sar-
cina contribuabililor nostri. Noi ne aducem aminte cá trimisesem
o specificare in chestie contelui de Adlershausen.
In 11 Martie scriu delegatii Klein Bedeus din Sibiu acestea:
Aci e asteptat un anume general Siskovici, despre care se zice
cd din/re consilieri aulici, e trimis de curte sä stea
Extei Sale comandantului general hi ajutor la lucrärile atât de impor-
tante. Probabil va veni la Bistrita cu Buccov, la inspectie.
Era vorbä despre generalul baron Siskovici de Ontopa,
incredintat din partea consiliului aulic de rkboi cu
organizärii militiei gräniceresti, pentru care lucrare - cum vom
vedea - Buccov nu prea era bärbatul destoinic corespunzAtor.
Din toate »rezervatele, conditiile, gravaminele doleantele
amintite pânä acum, delegatii bistriteni stabilirä 25 puncte, cari
15 Mart. mai adäugau inch urmätoarele »anotäri«, asemenea de
locurilor competente:

www.dacoromanica.ro
 51

Ad. 1. Stabilirea granitelor, pentru memorie eternä in mod

imutabil, cu movile se facä in prezenta comisiei formate de
ambii loc.-coloneli, de delegatii magistratului, auditorii gräniceri
actuarii
5. Mäierenii din satele säse$ti, din Nu$faläu Sântioana
fie mutati toti in Valea Rodnei.
Case le läsate de aceia satele amintite le fie boni-
ficate conf. pretuirii impartiale; tot astfel casele Maghiarilor
Sa$ilor cari pleaco din Rodna.
7. Biserica, casa parohialA din Rodna se
pretueascd bonifice.
9. Mai. Sa va ierta ora$ului datoria de plätit in
1754 cassei de räboiu in suma de 7732 (corectat 7910
atunci ora$ul districtului valali restul de contributie de
11.003 51 cr.
10. Capitalurile restantiile cari apasä districtul valah le
preia M. Sa privitor la datoriile alodiale nationale se va face
o invoialä.
Din alte datorii necunoscute acum constatate
ulterior säse repartizeze quantumul corespunzAtor pe districtul
valah.
13. se o cu privire la beneficiile avute
de ora$ul Bistrita in districtul valah, maicuseamä din cArciumärit
mAcelärit,precum a fost arenda in primul an.
15. Punctul privitor la varnite e de omis.
In Rodna in district nu se introducA alte târguri
de sdptämânä de an de cele obi$nuite acum conf.
privilegiilor.
17. Dacä s'ar desfiinta sistemul de granitä, M. Sa conf.
din 24 Mai 1762 sä redea Valea Rodnei ora$ului
Bistrita, nu altcuiva.
19. Ora$ul nu mai are a face procesele de reclamare ale
iobagilor fugarilor.
20. Ora§ul poate sä-$i mâne vitele pe munti pelângä
avantajat.
21. Niciun delicvent al orasului nu afle azil in Valea Rodnei.
24. Orasul sä primeascä copii de pe toate documentele predate.
25. Ex. Sa va certificat de primire a tuturor docu-
mentelor din chestie.
In 16 Martie Bistritenilor scriu din Sibiu privitor la
crucile ridicate de grániceri pe teritorul ladenilor Pinticanilor ;
iar hi 31 Martie magistratului urmAtoarele: Ex. Sa
generalul Buccov altele le-a repro$at cä unii Sa$i bistriteni
4*

www.dacoromanica.ro
 vorbit seductiv despre serviciul militar gr5niceresc, ceeace
a pricinuit cä Rodnenii, Sageorzenii se cam
Yndispusi Deci oräsenii bine seama ce vorbesc,
deoarece generalul a amenintat cä pe cel
'despre care se va dovedi cd a vorbit Probabil in luna proximä
ambii generali vor fi in Bistrita la inspectie afarä de
sotia lui Siskovici va fi adiutantul acestuia, cApitanul Magdeburg.
In 31 Martie delegatii Klein Bedeus generalului
Buccov urmät( arele documente: 1. Un extract al instructiilor
autorizatiei primite de ei dela oras. 2. Un al restantelor
cari privesc districtul valab pe Valahii din districtul säsesc.
3. Alt tablou despre beneficiile pe cari anual cii tot dreptul
le-a tras orasul, din districtul valah. 4. Conspectul dato-
riilor repartizate de cätre comisia Bethlenianä asupra orasului
a ambelor districte. 5. 0 specificare a proventelor alodiale cari
districtul valah mai datoreste orasului. 6. Un apel la
fäcute de general la $rezervandele. Bistritenilor. 7. Un extract din
scrisorile magistratului, in cari acesta constatä cä mai
crucile pe hotarul ladului.
La nenumáratele scrisori cu cari delegatii bistriteni neincetat
asaltau pe Buccov, guberniul chiar curtea, aceia primiau
raspunsuri decizii cari nu le conveniau, atunci imediat ei
erau gata alte reclamatii apeluri, dintre cari reproducem aci
urtmätorul apel mai lung din 2 Aprilie:
A) Privitor la notele fäcute la rezervatele Bistritenilor:
Ad 1. Pentru inconjurarea certelor de hotar dintre lad, Pintic
Dumitra comunele vecine gränicere, comisia constätätoare
din ambii loc.-coloneli delegatii magistratului, apoi din auditorii
gräniceri un notar al orasului, sä stätoreascä precis mejdele
intrucât n'ar forma granita Somes, pentru vecnia memorie
sä se construeascä movile.
Ad 5. Toti gránicerii locuitori in satele säsesti pânä
la Sânmärtinul a. iar cei din Nusfaläu Sântioana mult
la anului proxim 1764, färä exceptie sä fie mutati,
Valea Rodnei.
Ad 6. Privitor la räscumpárarea caselor gränicerilor mutati,
nu ce sä ne facem, ele pretuite cât de ieftin,
suma face mai multe mii toate fondurile noastre ar fi
insuficiente. Dar orasul nici nu s'a putut gândi la o bonificare,

www.dacoromanica.ro
 53

personalul acel numäros, ca jeleri ai orasului, s'a oferit de

bunävoie la militie, a päräsit proprio motu casele, pe cari pi le
clädise din pädurile pe pi prin indelunga
folosintä i-a fost räsplätitä munca. Peste tot in prima cesiune nu
e vorba despre o atare bonificare.
Ad 9. S'a gresalä la insirarea datoriilor restante
cassa de razboiu, acele in pe 7.732 fac 7.910 r.
Ad 13. Chestia cesiunei sä se finalizeze astfel, ca pe viitor
sä nu mai dea nici chip motiv la neintelegeri intre
corpul gränicer. Deci privitor la arende sä nu se zicä cä orasul
a cerut o despägubire mai mare s'ar cuveni. pildä
dupä constatarea venitelor am descoperit o sumä de arendä de
100 galbeni pe care un anumit Evreu a oferit-o in 1757 pentru
carciumärit cele 20 sate, adicá exceptia Rodnei; ceeace
vedeste cá datele orasul n'a estimat excesiv arenzile
avute.
Ad 16. Fiind Bistrita täiatä dela sá se inter-
zicä in Valea Rodnei alte iarmaroace
cele astigate prin privilegii, sá se opreascä introducerea de
negustori meseriesi.
Ad 25. Privitor la documente, de aceea se cer copii, cáci
in cursul transportului la curte in Viena originalele ar putea suferi
de foc, apá sau alte nenorociri, precum s'a pi in Bistrita
privilegii importante au ars. Apoi ca sá nu reproseze
ritatea.
B) la reflexiunile curtii la pretentiile de bonificare:
1. SA se examineze din nou, ele sunt mai
cum ar fi sá fie.
2. Suma de 38.481 r. 432/4 fundus de practe-
rito va fi greu suficientä sA acopere tot ce a avut orasul de
plätit anul trecut, cáci: a) sunt mari restantele salariatilor, cari ar
fi nenorociti li se mai scadä din retributii, dupäce au träit pe
datorii; b) multi särmani meseriasi, a contributie e scoasä
forta, au pretentii diferite fatá orasul zilnic lamenteazA
jalnic; orasul datoreste pentru lucruri diferite luate pe credit,
aci in Sibiu pentru hârtie 52 u. alte multe; d) casele din
sunt foarte däräpAnate nu corespund sä fie folosite ca
cvartire pentru ofiteril garnizoanei. Zidurile sunt neacoperite, turnu-
rile gata sá cadá, cá de granitä ar avea aspectul unui
sat. Reparatiile ar costa circa 20.000 e) este neinconjurat de
lipsä unui spital, in locul celui ars in 1758; care ar
necesita deja la circa 2000 f) e de reclädit casa din
Sibiu, apartinätoare orasului, care casá e aproape de präbusire.
Reclamä putin 2000 g) e nevoe de taxa de depus de atre

www.dacoromanica.ro
54

ora la câ§tigarea privilegiului beräriei solicitat de atâta

vreme.
Trebuinte de aceste ar putea fi ford
3. Capitalurile preväzute ca bonificare pro futuro deasemenea
nu sunt mari, cáci :
a) cassele domestice sunt värsate in cassa provin-
cialä, iar orasului pentru trebuintele interne ii stau la dispozitie
numai 2.326 30 aceastä sumä nu e suficientä pentru scopul
arätat.
b) Pentru salarii trebuesc neinconjurat minimum 6.738 40 cr.
Pentru cälätorii
Pentru cheltueli de târg .....
Pentru cheltuelile administratorului orasului
600-700
400

dacä valurile duc podul, numai acesta ne-

cesitä 600
Pentru repararea anualä a cvartirelor ofiterilor
a caselor ora§ului 1.000
Pentru rechizite de cancelarie, hârtie etc. 60
Total : 9.498 40 cr.
Dacä din sumä se scad sus amintitii 2.326 30
ramâne deficit de 7.172 cr.

Suma aceasta e foarte apoi se mai ivesc i momente

nepreväzute, ca spre pildá anul trecut (1762) groaza (Lärmen) de
Tátari, când orasul pentru reparatia portilor i a parapetelor a
trebuit cheltuiascá 698 271/4 cr. luati pe Apoi gar-
nizoana incá poate sä devinä mai mare. Districtul säsesc poate
putin contribui la acoperirea susamintitului deficit, cáci are de
purtat acum toate sarcinile pe cari le purta mai'nainet impreuna
cele 4000 familii cedate granitei. cele 1459 familii rämase
contribuabile, pe interese dupä capitale luate imprumut,
vor trebui presteze toate cäräu§iile, toate cele necesare la fiertul
silitrei, ca pämânt, lemne, cenu§ä, pae, i lucrárile de zileri ; apoi
carele i zilerii la brutária provianturei ; lucrätorii la or; lemnul
de foc pentru ora, ca la casa sfatului cancelarii, paznicii
§ene§ti, cheltueli creditorii veniti la Bistrita pentru bani impru-
mutati ; apoi lemne de clädit ; i aceste toate ele singure, - atunci
greu vor putea pläti contributiile normale.
De aceea din suma preliminatá ca bonificare ora§ului nu se
va putea scädea aproape nimic, sau chiar nimic. Deci ne
ca Ex. Sa sä se milostiveascä a la Mai. Sa ca pentru pre-
tentiile de praeterito sä i se asigure ora§ului sum.i de minim
35.000 pentru cele viitoare putin un venit anual de
7000 cä prima sumä s'o primeascä deodatä, a doua

www.dacoromanica.ro
 55

de 7000 in anul 1763 curent i se pläteascä in douä rate,

pe viitor anual la cvartale.
Orasul nostru numai nadAjdueste scApare, Ex.
Sa sä se milostiveasca a realiza asigurärile fäcute cu prilejul primei
cesiuni. Altminteri ne supunem intru toate dispozitiilor M. Sale.

sosirea generalului Siskovici Sibiu, deputatii bistri-

imediat i se prezentarä cistige pentru cauza bor.
de toate Klein Bedeus influentului general
in 5 Aprilie un memoriu lung intitulat »Species facti , in care
erau expuse amänuntit, colorit säsesc, toate fazele prin care
pânä atunci chestia cesiunii. Vorbind la sfârsit despre
särcinarea numitii delegati incheie memoriul urmätoarele
constatäri reflexiuni:
Atunci orasul Bistritii trimise delegati la Sibiu, cari con-
form instruct" primite Ex. Sale generalului comandant
Rezervatele si extractul instructiei La aceste rezervate apartine
la p. 12 tabela aläturatä despre 38.481 0. Rh. 43 2/4 cr.; la p. 13
specificarea venitului anual din districtul valah in suma de 7009 f I.
2/4 cr. specificarea generalä a sumei de 104.520 15/16
apoi räspunsul dat de Ex. Sa la aceste Rezervate,
precum exceptiile delegatilor la acel räspuns.
Din toate acestea se poate vedea ci nimeni nu era exact
orientat asupra multor circumstante importante; dar de acum din
31 Martie, delegatii bistriteni erau totusi fortati redacteze actul
definitiv al cedärii Väiei Rodnei sä documentele in
cauzá.
Pentru cunoasterea faptului in ce mod se aranjau lucru-
rile la gränicerii bistriteni, se anexeazá cele mai nouä sosite
de acolo. Este de temut cá se vor naste dificultáti cu prilejul când
se va gránicerilor din satele precum celor din
Sântioana Nusfaläu, cä vor fi mutati, deci vor fi constrânsi
sä-si päräseascä casele pämânturile; mai ales cá la conscriptia
pentru serviciu militar nu li-se spuse despre aceasta, tirea
noasträ, niciun cuvânt. Ba mai mult, dacá acesti oameni vin la
oras, la târguri de tari säptämânale ori cu alt prilej, in
de ale serviciului br actual sau alte particulare, la gaz-

www.dacoromanica.ro
56

dele la alti cunoscuti cu cari conversea7a adesea

cu statul actual pi se exprima limpede ca se gân-
desc la modalitati pi cäi, cum sä se scutura de el. Invinuesc
când pe unul când pe altul, zicând mod pe care nu
l-au au fost in serviciul actual, nu li-s'au spus
dinainte toate urmárile.
Dacä serviciul preanalt pretinde se facä luminä asupra
tuturor acestor intrebári pi sä se plie, cä conform propozitiei Ex.
Sale generalului comandant la p. 5, cine s'a oferit pdn memoriu
la serviciu gräniceresc; atunci persoanele amintite la p. 3 (Popa
Mitru pi Protopop Latau), cari dupä toata probabilitatea a§ter-
nusera acel memoriu, ar spunä cä de ce pi la a cui cerere
s'au rugat ei.
particulard delegatii mai adaug: scrisoare
irnpreunä acluzele le-am immânat in 5 Apr. 1763 dimineata
la 7 ore in Sibiu generalului baron de Siskovits, când Ex. Sa era
chiar gata sä piece la drum spre Bra§ov, Trei Scaune, Ciuc pi
Bistrita. Adiutantul Extei Sale este cApitanul Magdeburg.

In Aprilie magistratul prime§te dele delegati informatia

ca Ex. Sa generalul Siskovici impreunä cu generalul Buccov nu
vor putea sosi la Bistrita de 20 cor.; apoi cä generalii,
amenin(area pedepsei capitale, au interzis fie opriti ori im-
piedecati grdnicerii de a-si exprima pi prezenta pdsurile. In urma
acestei comunicäri magistratul in 7 Apr. publicä in cä gene-
ralii vin la inspectie (Musterung der pi orä§enii sä-i
timpine cu toate onorurile; apoi avertizarea adresatä
comunitätii pi publicului, ca nimeni nu a le vorbi
gränicerilor ceva cu scop , cáci pi

unii Bistriteni sunt bánuiti pi u§or se poate'ntâmpla fie spân-

zurati. Deci fiecare ia bine seama, poate cädea in mare
pericol.
Tot in 7 Apr. magistratul dela lacob Moldovan,
noul morar dela moara din Nu§faläu, plânsoarea cá Nu§fälenii nu
vreau sä-1 sufere. fie rugat cápitanul Ricord de a
interveni la colonel ca acesta acorde asistentä militarä.

www.dacoromanica.ro
 57

Dupace generalii plecarä din Sibiu, membrii guberniului

nu prea aveau dispozitie le asculte lamentatii, dele-
gatii Klein pi Bedeus cäutau acum o platformá pentru retragere,
pe care gäsindu-o, in 13 Apr. inaintarä un memoriu cu acest
cuprins : Delegatii in chestia definitive a districtului
valah bistritan nu indraznese trateze mai departe in acea
terie; deci roagä sa fie demi$i li se dea permisia ca,
de a se putea ajunge la definitivä, ei sä se mai consulte
cu publicul bistritan ; aceasta din urmätoarele motive:
1. S'au dat asigurári cá cedarea are se facá in mod spontan,
insa deputatii nu se in situatia de a trece peste dorinta
comunitätii bistritene ca nimic nu se incheie fará tirea prea-
a (sasepti) a guberniului; ceeace fusese comunicat
Extei Sale general-comisar.
2. Rescriptul d. d. 14 August 1762 Sasilor din
Reghinul pi pare se aplice la
cinarea primitä de atre delegatii comunitätii bistritene, cari sunt
ingrijali de ráspunderea ce o au de repro$urile ce li-se pot
face; cAci ei privesc ca datorintá omagialá: deoparte promo-
varea intentiei preanalte privitoare la cauza gránicereascá, de
parte nestirbita conservare a ora$ului Bistrita a dis-
trictului sau säsesc.
3. In primul act de cesiune d. d. 24 Mai 1762 s'a arätat cä
respectivii locuitori sunt cedati numai in scopul promovärii ser-
viciului preanalt prin infiintarea unui corp gräniceresc transilvan ;
dacá insä acesta s'ar desfiinta, atunci districtul valah
va avea la domeniul publicului bistritan. In timpul
cât au stat delegatii bistriteni deastädatá aci, ei au observat
bind cedarea definitivá, chiar dacá militia gränicereascá oarecând
s'ar desfiinta, Bistritenii totu$i n'au recapete acel district valah.
Pentru un astfel de caz delegatii n'au dela orap instructie.
4. deputatilor aci se prelunge$te fär'de a avea vr'un
rezultat, din 12 Febr. azi ora$ul extrem de are pi
destule cheltueli zadarnice.
5. Nu este niciun Dperculum in mora«, iar in districtul valah
serviciul preanalt militar se desfä$urä ca pi când acel district
ar fi fost de primadatä definitiv cedat, precum se cere
In 22 Apr. se plâng Sa$ii din Sângeorzul säsesc Valahii
mutati de acolo sat cer pámânturile. lar
in 23 Apr. senatorul Schankebank raporteazä Feldrihanii
»potentiose« pe hotarul Sa$ilor din Pintic pi cá gränicerii

www.dacoromanica.ro
58

cu vitele mari pagube Sa§ilor din Dumitra. Decizie: Ambele cazuri

fie comunicate colonelului Schröder.
In 26 Apr. sublocotenentul gränicer Sprötter raporteazá din
colonelul Schröder, Valahii mutati din Lechinta apoi
in sat, in 24 c. din non au fost mutati, au plecat
femei, care consimtirea Sa§ilor au
err in Lechinta,
sotii vor gási locuinte sigure.
Tot in 26 Apr. magistratul cete§te pâra lui lacob Maierean
impotriva Pinticanilor; iar colonelului Schröder cere sä fie trimis
secretarul oräsenesc Ziegler la Näsäud spre a fi fall la cercetarea
plânsorilor impotriva Värärenilor Feldrihanilor.
In 27 Apr. colonelul Schröder impärtáseste magistratului ca
generalii Buccov Siskovici au fie sigur in 8 Mai in Bistrita,
deci fie ingrijit de locuinte trásuri. lar 9 Mai se constatá
protocolul magistratului acestea: Excel. Sa gene-
ralul comandant Buccov a sosit ieri aci, iar azi dimineata a plecat
la la inspeclie (zur Hennrich sä procure trá-
suri suficiente. Ex Sa va intoarce la in 11 seara, iar in
12 va pleca din Bistrita. lul colonelul pretind ca Miercuri
fie in Salva notarul cu un membru al magistratului, care
va fi Keller. La intrebarea perceptorului ar fi permis
ca cele trei sate säsesti lad, Dumitra Pinticul sá predea gene-
ralului un memoriu rugarea sa ca hotarul pädurile
Sa§ilor sá nu fie distruse de granicerii megie§i; se hotäre§te ca
amintitul memoriu su fie predat care la rândul sau
prin delegatii sai va inmâna cu recornandare Excel. Sale gene-
ralului comandant.

de 10 Mai
Sosise zitia care generalul Buccov, in-
conjurat de o mare suitá militará frunte
episcopul unit Petra Paul Aron, avea sä facá inspectia
batalioanelor gränicere0 sä le ia noilor soldati
pe Mocirlä delângä Salva. Când se
ajunse la luarea jur5mântului, deodatá printre grániceri se
iscä un tumult care la instigatiile bátrânului Todor Todoran
din Bichigiu trecu act de adeväratä rdsvrätire,

www.dacoromanica.ro
 59

Buccov impreund sa piece de acolo

fir'de nicio ispravä.
de ce am vorbi despre arnanuntele acelei
tâmpläri, si vedem care au putut fi cauzele subitului caz
de insubordonare.
Conform datelor ce le gäsim in istoria regimentului
de infanterie austriac Nr. 50 scrisä de Treuenfest I), la
fiintarea regimentului näsäudean 2) corpul ofiterilor consta :

Comandantul regimentului, loc.-colonelul Georg Raschiitz.

Maiorul Hohn.
Cäpitanii: Taubenthal, Sburlati, Fluck, bar. Toussaint, Ricord, Bouquier,
conte Dittrichstein, Hambourg, Cosimelli, Schneider, Linden.
Locotenent-cdpitanii : Ehrenstein, Virazdi.
Locotenentii : Leibinger, Barath, Zaborsky, Schlang, Belloni, Albrecht,
Rosenberg, Gauthojes, Koller, Schmidt, Eisenberg, Tamon, Schottenstein, Schmi-
den Freihoffen, Baumgart.
Sublocotenentii: Fröhlich, Heindl, Göppert, bar. Schirnding, Halbmann,
Saagmiiller, Sprötter, Delvardi, Farkas, Feringer, Stoianich, Kravath,
Godofredo, conte Laszy.
Stegarii: Rechberger, Zapata, Jellaschitz, Laurenti, Knall, Mallich,
Löwensfeld.
Capelanul Theodorus Naszodi ; auditor-secretarul Josef Urli, Sergent-loco-
tenentul Johann Angermeyer ; maistrul de cvartire Josef Tesch ; chirurgul

-
Franz

Cum wdem toti acesti ofiteri exceptia cape-

lanului erau nu cunosteau obiceiurile locului,
despretuiau pe Valahi, iar pe grânicerii nededati cu
serviciul militar tratau severitate excesivä. latá unul
dintre cauzele adâncei nemultämiri in sufletul
cerilor.
Alt motiv a fost faptul, cá desi li se promisese noilor
soldati sä fie priviti de acum ca oameni liberi, ei
Geschichte des K. K. Infanterie-Regimentes Nr. 50 Wilhelm
Grossherzog von Baden 1762 bis 1850 zweites Siebenbürger Romanen-Grenz-
Infanterie-Regiment Nr.17 von Gustav Ritter Anion Treuenfest. Wien, 1882.
2) E de notat de ori se vorbeste despre .regimentul grAniceresc
e de infeles regimentul de infanterie, nu cel de dragoni
deasemenea in 1762 - sub comanda loc.-colonelului Johann Dam-
browka a incomplet ; deja in 1764 a fost redus, la 1770 des-
ultimii dragoni la regimentul de infanterie.

www.dacoromanica.ro
60

dap trecere la mil* erau considerati tot ca

chestie care lung timp a rärnas neclarificatä1).
In o profundä indignare cuprinse inimile cre-
dindo§ilor din satele districtului când ei observarä ofi-
terii regimentului 41 bat joc chiar de biserica
apoi intreaga sistemä gränicereascd pare
sä intre altele, scopul deghizat de a converti pe
grnicer la catolicism. Acestia, dar chiar unii dintre preotii
desi declarati uniti biserica Romei, nu erau
destul de orientati asupra amänuntelor subtilitätilor unirii2).
Ei cari tinuserä din mosi-strämosi la vechile
prinderi obisnuinte, se ingrozeau acum la cä vor
fi despoiati de legea datinile adânc inrädácinate.
Cert este pe alte influente externe, atâtári
instigatii din partea bistriteni ori ale unor
organe din guberniu etc., nu le canoe ca Valabii
districtului näsäudean sä se emancipeze ridicându se din
robia secularä; susamintitele trei cauze de cdpetenie au
pricinuit izbucnirea revoltei de pe Mocirlä, despre care in
cursul timpurilor trecute s'a vorbit mult, in
cele mai multe cazuri in mod nedocumentat exagerat.
Trecând peste diverse informatii, articolase ori
tratate ca spre informatiile autentice date despre
Tänase< Todoran de care un ofiter, in Istoria regimen-
tului rom. grän. a lui George Baritiu ; ori descrierea
episodului Todoran in Nrele 13-14 ale Revistei ilus-
(1902) din Bistrita etc. - bune intentii,
dar multä fantezie, vom reproduce ad unele texte
extracte in chestie, läsând in grija cetitorului for-
muleze din acele opinie privire la incidentul de pe
cirlä la antecedentele sale.
cärui la compunerea opului mai
sus i-au stat la dispozilie toate arhivele militare din Viena, spune
numai atât: Generalul de cavalerie baron Buccov intâmpind la
executarea proiectului säu mari piedeci, iar când in 10 Mai
1) V. »Arh. Som.» Nr. pag. 41-65,
2) V. »Arh. Som.» Nr. 21.

www.dacoromanica.ro
erau sä fie sfintite cinci steaguri pe platoul dinaintea comunei
Salva, fatä companii, soldatii
armele echipamentul se scene de rebe-
iar bätrânii satelor cari domoleascä spiritele agi-
tate, nemilos maltratali. Dupá urmá o cercetare
severá in cercul regimentului de catre o comisie aulid;
capii rebeliunii furá pedepsiti cu moarte prin roatä, prin
streang. In sfârsit oamenii se fArá opunere noua
situatie care cu timpul le deveni atât de pläcutä pi pretioasä,
desfiintarea granitei in 1851 fu mare regret din
partea populatiei din cercul regimentului. -
note istorice scrise, rámase din timpul granitei,
aflám la a. 1763 insemnate acestea: In 12 Mai sfintire de steag
in Salva. Douásprezece companii de câte 250 soldati, 3000
impotriva Todor Todoran din
de 104 ani, ca instigator executat cu roata, iar
alti mai multi spânzurátoare. comisie aulid instrueste pe
grániceri asistatá de infanterie germaná tunuri le
ia acelor jurámântul. -
Dintr'un raport despre care va mai fi adresat
de cátre generalul Siskovici consiliului aulic de rázboiu, 24 Aug.
1763, reproducem cu referire la de atunci acest pasaj:
In timpul ce am stat acolo Valahii n'an privit conditia
cereasd ca o sarcinä, ci dimpotrivá au foarte malt avan-
tajele prin ea. Au trecut multe, foarte multe familii la unire,
numai spre a fi acceptate la statul grániceresc, chiar pi
aulid a reprodus in ei o scrisoare a secretarului
gubernial Halmagyi, in care acesta raporteazä cancelarului aulic
conte Beltrlen, cf in chestia aceasta, in prezenta sa mi s'au
mânat din partea Valahilor. Nu trebue decât sä se compare
conspectele unitilor inainte cu cele dupá infiintarea
granitelor, deosebirea e evidentä. Intâmplarea dela Bistrita nu
poate dovedi contrarul, deoarece urzitorul acelei este un
de 120 ani, nici nu e gränicer. Dar chiar pi dacá cazul ar
fi fost pus la cale aievea de grániceri, totusi n'ar dovedi
nimic, deoarece fapta alor 10 ori 20 nu se poate atribui tuturor,
pi daca existä in Rodnei câtiva oameni cari azi gândesc

www.dacoromanica.ro
 mane altfel, nu se poate zice cá locuitori Rod-
fel
nerd sunt oameni räi indoelnici.
Intr'un articoli) publicat in
- germ. Transilvania« din Sibiu
gdsim urmätoarea comunicare: In timp se începu
ganizarea granitei militare districtul bistritan, adia in
comunele valahe. Cu tot progresul dovedit in general, totusi nu
lipsiri aci diverse cazuri de opunere. Fiinda aceste amenintau
sä se'ntindä tot mai mult, veni Buccov, ordonä fie prinsi
circa 50 de oameni sä fie pedepsiti ca instigatori (ad
ginta enim ex ipsis intercepti, partim rota fracti, partim suspendio
necati aliisque cruciatibus affecti, tumultuari cessarunt). Aceasta
se numai oamenii cutezarä sä i se opunä chiar
lui, generalul a seripa primejdia ce-1 numai
mare nevoie, pierzându-si vizitiul un cal care se la
trecerea peste Bistritii. -
Istoriograful maghiar Bod Péter ne descrie in opul säu2)
intâmplärile de pe Mocirlä : luna Mai a mers la ei la
spectie generalul Buccov, insotit de episcopul unit care avea sä
le ia jurämântul militarilor adunati la ordinul generalului lângä
comuna Näsäud. Când era sä jurämântul sä li se dis-
tribue steagurile cu obisnuita ceremonie solemnä, la
bärii ei protestard impotriva unirii a täiarä in fata lui
Buccov pe un delegat care amägise cu speranta libertätii, pe
ii
altii maltratarä, pe protopopul din Näsäud care unele
decizii ale curtii cu Buccov se certarä
furcä strigându-i au fost amägiti cu nädejdi false.
Väzând nu pot aplica fortä, atât generalul Buccov epis-
copul Aron aflarä cu cale caute in väzul tuturor mântuirea
in Când alergau calare cel mai agreat servitor a lui
Buccov se in rial Sieu, care atunci se revärsase foarte
tare. Sosit acea rebeliune la Sibiu, Buccov dupä zile
bind citat la curte in Viena, plecä cu cancelarul Brucken-
de provincialilor ca sä nu mai
datä in Transilvania. - nicio-

1) Beitrag zur Geschichte der .siebetibiirgischen Militärgrenze Wil-

helm Schmidt, .Transilvania. 1863 64 p. 48.
2) Valachorum Transilvaniam incolentium historiag, se gäsea
numai in manuscris in biblioteca (muzeul) din Cluj.

www.dacoromanica.ro
 studiul) publicat de Friedrich Kramer, fostul di-
rector al liceului evang. Bistrita, urmatoarele piruri, de
cetit in parte rezervä: Cu ocazia executärii organizatiei militare
in teritorul cedat, indatá anii urmätori se dovedi cä militari-
zarea fusesä dorinta unor conducátori, dar nu a poporului. Cre-
cá vor libertate, »dar numai schimbarä supusenia
anterioarä blândá alta noua, neobinuitä, soldáteascä«; apoi
putini trebuirä päräseascd casä pi ogradá pi sä in
straindtate spre intemeia nouä locuinte. Depunerea
11, 12 pi 13 Mai 1763 prilejui mari furtuni. se explicase
gränicerilor in calitate de soldati vor avea serveascá numai
la granitele iar nu pi afará tará, cu ceeace nu pärea sä
fie plätitä prea scump liberarea de jurisdictia bistritanä. vor-
dictate: sa servirn pe apá pi pi mergern
oriunde ne va ordona regina , le deschiserä ochii. Atunci decla-
limpede pi hotärit cá chipul acesta nu voesc fie soldati.
Unii mai se rugau ingenunchind, cei mai
jurau, apa cá ofiterii erau primejduiti de moarte in statiunile
Pe toti aceia cari sfatuiserä sä se facä soldati - intre cari pi
pe Klein ii injurau grozav ca pe trädätori ai Valahilor, ba chiar
pi pe câtiva din mijlocul cari se ardtaserá mai flexibili
pi se supuserä. expriman dorinta so fie iarási supusi Bistriteic,
vor pláti tot ce va pretinde orasul dela ei, numai
sä scape de militárie. Multi se refugiarä asezárile anterioare,
ori satele comitatelor unde, sau steteau ascunsi,
sau umblau liberi, cládindu-si case A fost nevoie de toate
rnijloacele promisiunii, pi groazei pânä ce in sfârsit
Valaliii au putut fi determinati ia din nou armele pe cari le
daserá. Mai mult contribui la linistirea spiritelor agitate amenin-
tarea, cá nu e nevoie de ei pi cä vor fi inlocuiti alti iobagi din
comitate. Másuri severe au trebuit fie aplicate in Rodna.
Când gränicerii de acolo declarará sus pi tare cá nu voese
fie soldati pi lepädarä armele, aceste au foot transportate noua
magazie din lar Valabii demisi acasá. Apoi li se
ordoná ofiterilor sá cheme pe fostii soldati tragerea dopo-
Beiträge zur Geschichte de Militärisirung des Rodnaer Thales, :

Programm des evang. Obergimnasiunis A. B. etc. Bisrtita 1880.

www.dacoromanica.ro
tului, la bisericA, ad le explice Inc'odatä chestia militarizärii,
dar totodatä sä noteze numele prietenilor pi contrarilor cauzei.
Capii räsvrätirii au fost mai târziu prinsi pi executati. -
Din fragmentele istorice ale lui Hurmuzakil) - in cari la
locul indicat se face o expunere mai lungä a certelor religioase
de atunci - reproducem : Incá de a se face
conscriptia (ordonatä de col. Schröder), unii uniti
serä cu noroc sä amAgiascä pentru scopuri proprii, cu promisiuni
frumoase pi daruri bogate, pe zece Români slabi de inger din
acel district. Acesti oameni mituiti, cari nu posedau nici autori-
zatie pi nici instructii dela cercul acestui, declararä
in numele cercului pi jurämânt cä intreaga populatie militarä
româneasca a districtului bistri(an este devotatä bisericii unite,
vrea sä-i apartinä exclusiv pi pe vecie. Fiind mai târziu
formatä despre declaratia obligatoare a falsilor mandatari, populatia
contestä pe fatä acel fapt pi se desolidarizA de pretinsii man-
datari, cari nicidecum n'au fost le un astfel
de angajament. Dupäce declaratia reprezentativä obligatoare
carea foarte mult timpurile rele ale uniunei fortate sub
domnia lui Leopold I (1698 1701) - a fost mentinutá de cätre
autoritäti, deci unirea a cu forfa populatiei pi fiecare
opozant pedepsit corporal ori bäneste; astfel Românii
fuzará sä se facä uniti pi sä intre in militia gránicereascá, iar ceice
deja declararä acum cá repäsesc, armele
pi nu mai voirä nici audä de ascultare pi disciplinä. La aceastä
veste generalul Buccov plecä luna Mai 1763 la Bistrita pi Rodna
cu sine pe episcopul unit Aron, pentru de a märi cu pre-
zenta pi participarea sa serbarea luarii jurarnântului dela soldati,
precum pi a sfintirii pi distribuirii steagurilor, care avea se
la regimentele gräniceresti deja formate, parte in Bistrita parte in
Valea Rodnei. Liturghia pi sfintirea steagurilor se
cu mare pi salve de arme. Uncle grupuri ale trupelor
erau mai cuprinse de agitatia astfel pi un regiment
de dragoni români, care pi depuse Bistrita jurämäntul pe steag,
unde insä din precautie nu se cetirä chiar articolele martiale care
1) Fragmente zur Geschichte der von Eudoxius Freiherrn
von Hurmuzaki; t. p. 176-179.

www.dacoromanica.ro
erau fie acceptate jurámânt. Când veni rândul la al
doilea regiment românesc din infanterie, acesta toatä
depunerea jurämântului, maltratä mortal pe doi dragoni
rornâni cari sfátuiau sä jure, armele declarä brusc cá
Românii n'au atari soldati, cari totodatä presteze
impozite i ca lar pe deasupra i
legea mWenit. Generalul Buccov incercä mulcomeasd pe
cerbicosi oferte vremelnice : cá adicá nu vor fi obligati sä ser-
veasd la trupele de linie, vor fi liberati de sarcinele incvartirä-
rilor, vor presta contributii numai ca locuitori liberi, vor
fi scutiti de prestarea dijmelor cerealelor in contul ofiterilor din
Bistrita, cá vor avea contribue la alte sarcini publice numai in
cercului Cu toate aceste Românii ref uzará depunerea
jurámântului, desi Buccov sä fie adus un de
infanterie cavalerie care sä-i ; ba mai mult, aceia decla-
rará categoric cá numai vor jura pe steag, pretentiile
privilegiile - dintre cari acum numai o parte le-a oferit gene-
ralul vor fi recunoscute chiar de dtre
cu proprie. Neurmând o promisiune de felul acesta,
oamenii prudenti ridicarä dela pámânt armele acasä,
a se mai läsa induplecati vorbe. Generalul Buccov
episcopul Aron deasemenea intoarserá fár'de nicio
isprad. -
Canonicul Aug. Bunea in cartea despre episcopul Aron
vorbeste pe mai multe pagini despre revolta dela Salva ante-
cedentele sale, din care extragem acestea : Un caz gray de turbu-
rare religioasá s'a petrecut in districtul Rodnei in primävara
vara anului '. Imprejurarea Românii din acest district se
declaraserá uniti, pe generalul Buccov sä-i inroleze in
militia nationalä gránicereasd, deoarece era intentiunea lui ca
militie se numai din unifi. Lucrul a
mers mari dificultáti astfel in Mai 1763 generalul Buccov
avea sä primeasd jurämântul sfinteasd steagurile
tului românesc de dragoni la Násáud a celui de infanterie la
Salva lângá unde concentrase 9 companii, având celelalte
1) Episcopii Petru Paul Aron Dionisiu Novacovici Istoria Româ-
nilor transilvneni dela 1751 la 1764, Blaj 1902.
5

www.dacoromanica.ro
3 companii sä joare ceva mai târziu in Bistrita. La aceastä
nitate Buccov pe episcopul Aron ca sä sfinteasca stea-
gurile. In 10 Mai regimentul românesc de cavalerie jurä pe steagul
sfintit de episcopul Aron, la De aci generalul episcopul
merserä in aceea§i zi la Salva, ande erau concentrate 9 companii
din regimentul românesc de infanterie. Episcopul sfintii steagul,
dar când veni rândul la jurâmânt, in special la cuvintele,
soldatii vor oriunde, pe uscat pe apä, toti ca unul
denegarä jurämântul depuserä armele. In urma cercetäiii fäcute
de o comisiune aulicä, »Tanase« Todoran fu executat cu roata,
iar ceilalti complici cu §treangul, tocmai pe locul nude soldatii
räsvrätiti depusera armele. -
La cele de sus se mai pot adauga din despre
vizitatia episcopului Aron in 1763 in districtul Rodnei insem-
näri fäcute probabil de Origore Major care a pe episcop,
publicate de dl Z. 1), urmätoarele : Sosind (episcopul)
in 4 Mai la Bichigiu n'a putut intra in bisericä, fiinda sätenii con-
de un anume Todoran au luat cheile pe care abia le-au restituit
in ziva urmätoare. In Poieni, Gäureni, Zagra
agitatie femei cauza inrolärii in regimentul
gräniceresc. InsernnArile spun in Zagra »impudenter indecen-
tibus etiam verbis aggreduintur, blasphemant, militiam recusant
et post suam Illustritatem clarnando et metanizando ad quartirium
usque apud parochum paratum comitanturc. La Salva in 10 Mai,
in cursul liturghiei, revoltä soldati, cari prind pe »quemdam
antea ipsorum ducem« loan pe tovar4ul din Rebra,
träntesc jos bat de moarte (ad necern concutiunt). De fatä
era generalul, care a päräsit biserica plecând la Näsäud.
Din toate vocile comunickile, in parte instructive
interesante, reproduse sus, nu suntem destul
de lámuriti asupra multor amänunte in cele
tâmplate pe Mocirlä, unele date citate se contrazic.
Scriitorul acestor am de repetite ori zadarnic
sä gäsesc vr'un document autentic in chestie, fie vr'un act
dela episcopul Aron, fie veun raport detaliat al gene-
Vechi vizitaiiuni canonice in Ardealul veacului al XVIII-lea, in rev.
»Cultura Nr. -1936, Blaj.

www.dacoromanica.ro
 7
ralului Buccov ori al comandantului regimentului näsäudean.
Regretatul canonic Bunea, in citat la p. 240 spune
intr'o notä despre acestea vom produce documentele
in scrierea ce o vom publica despre grdnicerii românk
dar am incercat, n'am putut afla ce s'a ales cu
amintitele documente, scoase sigur din arhiva mitropolitanä
a Blajului. Auzind arhivele fostei comande generale tran-
silvane au trecut la »Astra incercasem aci sä primesc
vr'o informatie; dar din toate räspunsurile primite dela
prieteni cunoscuti am väzut incercdrile sunt zadarnice.
In sfârsit, prin mijlocirea directorului Dr. Lebzelter dela
muzeul de stat din Viena am incercat gäsesc ceva in
arhiva de räzboiu (Österreichisches Kriegsarchiv),
al director räspunde in 12 Sept. 1932 o comuni-
care privitoare la numirea primului comandat al regimen-
tului näsäudean : Georg Raschütz; dar mai incolo
despre revolta de Todoran nu se nimic
(Weder in den Akten des Hofkriegsrates noch in den Feld-
akten und Musterlisten finden sich auf die vom
T. Todoran angezettelte Revolte).
Se adevereste din r:ou ceeace in atâte rânduri, im-
altii, am accentuat am gresalä irepa-
rabilá s'a comis din partea tuturor organelor in drept, cari
dela 1919 pânä azi n'au aflat cale reclame
arhivele ardelene la Viena Budapesta, prin ceeace
s'a dat pierzärii imens material valoros privitor la viata
neamului românesc din Ardeal.
sä mai comunicAm aci relativ la persoana lui Todoran
cäteva date gäsite in protocoale bistritene, i referitoare
la timpul dinaintea granitei.
In scrisoarea d. d. Bistrita 20 Mai 1750 adresatä de cätre
magistratul Bistritii primarului care se gäsea in Sibiu, se amin-
despre un slugä valah originar din Bichigiu care in Sept.
1749 fusese exträdat din inchisoarea ora§ului »bärbunca0or
(Werber), dar a dezertat dela militie a stat
i timp in Bichigisu
la Todoran«. Acesta l-a läsat apoi pe dezertor sä piece
liber, pentru aceasta alit Todoran i fiul säu sora dezer-

www.dacoromanica.ro
 cari 1-au pe acesta, au prini incarcerati
in 19 Mai.
La 25 Mai magistratul hotäre§te ca Todoran sä fie tinut
in arest, deoarece s'a mai semnalat cazuri de dezertiune; in
2 lunie 1750 Todoran, care dezertase odinioarä din regi-
mentul Printul Carl, e pus de magistrat pe picior liber, »in con-
sideratie fatä de adâncile sale bátrânetee. Chezeuesc el:
Todor a lui Macavei jude, Innate, Ursul lui
Filip, Todor Zágrean, Precup Zägrean din Bichigiu, Ion Cobuc
din Hordou Leon a Nechiti jude in Telciu.
In mai avem st facem aci o comunicare o anume
din multe puncte de vedere. lnainte cu mai multi
ani bibliofilul I. Martian aduse cu sine dintr'o cälätorie un pachet
diferite pe cari dupá o examinare sumará negäsindu-le
vrednice sä se ocupe amänuntit ele, le scriitorului
acestor pentru selectionare eventuala utilizare. Erau scurte
rapoarte militare din timpul granitei, di.ferite ordine tablouri etc.
de mai putiná valoare. Printre era vârât in disordine
un manuscris constätätor din mulle coale, pe cari aranjându-le am
aflat cä intreagá lucrarea era o monografie a districtului militar
näsäudean in continând o scurtä descriere
geograficA, apoi mici capitole despre locuitori, ocupatie,
drepturi politice etc. citate câteva documente cunoscute;
mai departe o cronieä a regimentului, la sfâr§itul stä scris:
»Der Abschrift gleichlautend, Johann Brzuska, K. K. Postexpeditor
in Borgoprund, im Jahre E vorbä cum se vede despre
o copie luatä de pe o altä copie, despre al cärei original nu se
spune nimic. Dupá multá räsgândire am ajuns la convingerea
nucleul acelei monografii, alcätuitä cam incoherent, a putut fi
istoria regimentului de fostul director al
normale Nistor despre care spuneau bätrânii no§tri
Petru Tanco, Florian Porcius etc. târziu chiar Vasile Petri
cä o invätau in näsäudene, copiindu-o elevii de pe manu-
scrisul lui lstrate. Dupä moartea acestuia in 1834, sigur
institutori dascálii cari i-au succedat au mai adaus apoi la acel
manuscris evenimentele insemnate pânä la desfiintarea granitei.
In acel manuscris monografic, care la timpul säu va fi pu-

www.dacoromanica.ro
blicat in întregime, aflärn descrise intâmplärile din Mai 1763 precum
urmeazä:
Primul comandant al regimentului de infanterie, care
rezolva pi chestiile administrative, a fost loc.-colonelul
schütz, primul comandant al cavaleriei, loc.-colonelul
Dambrowka. dintâiu sta cu sdu major in Salva,
al doilea Näsäud.
In 12 Mai 1763 au fost sfintite steagurile alor doud
batalioane de infanterie pi stindardele dragonilor.
Multi dintre ofiteri ipi exprimau deschis repulsiunea
pi dispretul fatä de datinile religioase ale gränicerilor:
faptul acesta pricinui o rdsvrätire impotriva unirii pi in
curând o revoltä formalä impotriva ofiterilor. Revolta
nicerilor fu promovatd pi prin faptul magistratul bistritan
la predarea, in administratia militard, a locuitorilor din
Valea Rodnei, i-a pe ace0a ca cu scopul
sä poatä extorca pe calea aceasta ilegald un milion de
floreni dela stat.
Gränicerii indignati de acea clasificare - deoarece
bine ptiau
-
din timpurile regelui Matia sunt decla-
rati liberti (libertini) cerurd dela comandantii sä
la impäräteasa Maria Terezia pi sä le câstige con-
firmarea libertätilor politice, cáci ei nu pentru aceea poartä
arma, ipi varsä sângele pentru tron pi patrie pi pedeasupra
mai plätesc pi impozite, ca in schimbul tuturor acestor
jertfe sä fie tratati ca iobagi pi sä fie exclusi dela
avansare.
Amândoi comandantii de regiment se dezinteresard cu
totul de gräniceri, pi adresarä ofiterilor ordine severe ca
sä supraveghieze pe gräniceri pi imediat sd-I bage in car-
cera militarä pe ce se va ocupa cât de putin cu drep-
turile politice ale gränicerilor.
La un astfel de tratament indignarea populatiei
cere crestiea din zi in zi, pi acum ea astepta numai mo-
mentul favorabil spre a-si manifesta supdrarea pi nemultämirea.
Acest moment curând pi sosi ocazia exercitiilor pe
batalioane. Când cele batalioane de infanterie pi opt

www.dacoromanica.ro
70

companii de cavalerie steteau comuna Salva

in fata generalilor pi a episcopului greco-catolic Aron de
Bistra, fdr'de a se sinchisi de generalii prezenti,
frontului btrdn de 104 ani
Todor Todoran din care slujise ca soldat
sub impäratul Carol VI, pi le rosti gränicerilor urmätoarea
cuvântare1): De doi ani suntem adec grni-
carte n'am dela cd
oameni liberi. Ne-au scris dare, facem slujbe
copiii vor merge
la marginile
tului verse dar ce? Ca Jim
n'avem nici un copiii fie tot pro0; ori vor
ceva, ori ba? nu vom parta armele, ca
lege ni-o tisturile. Jos cu armele! Alungati
afard Izotarele noastre ! Auziti români,
atunci vom sluji, vorn.vedea carte dela inlata
unde-s drepturile noastre ; atunci
nu, cu copal! Ce dd gubernia cancelaria din Beciu,
e nimica, minciuni goale de azi
La aceste vorbe batalioanele de infanterie
armele la pämânt, acesta se cutremurd, apoi
le ridicard, somatia adresatä ofiterilor ca imediat
pardseascd teritorul Dragonii procedard la
fel. Generalii, episcopal toti ofiterii o apucard la
A doua zi acest tumult se gränicerii
ci ce se armele steagurile. Armele le retinurä,
steagurile le la Ndsdud pi le predeterd
preotului satului spre pästrare in bisericd.
Scurt timp aceastä intimplare veni o comisie
aulici la Salva spre a face cercetare in chestie. Todor
Todoran care perseverä la pretentiile sale, fu executat cu
roata, iar alti mai multi bätrâni au fost spânzurati. Chiar
pi la executare sângele rece declarând cu
ci nu regret de a suferi dreptate, deoarece
e mai bine piardä viata decât si in robie.
din depozitiile celor executati, ale bätrâ-
1) Textul in mongrafie in rornâne§te.

www.dacoromanica.ro
 71

nilor satelor maicuseamd din ale protopopului districtual

comisia grdnicerii nu se rdsvrätesc împotriva
impärätesei, ci sunt numai din cauza
ca iobagi; cercetarea fu brusc curmatt raport
adresat domnitoarei se adevdratele motive ale
vrätirii.
Notäm unele date din aceasta descriere difer de datele
acelor comunicAri anterioare cari se bazeazA pe documente oficiale.
Despre pedepsele dictate executate in urma revoltei de
pe Mocirlä va fi vorbä la locul sta.
*

St intoarcem la evenimentele curente.

La data de 3 Mai afläm pe o notä a magistratului:
Inainte de a ajunge la cedarea difinitivä, grAnicerii bistriteni au st
stie urmAtoarele: 1. vor avea de plätit din datoriile orasului
dobänzile restante partea ce cade pe ; 2. vor avea sä
restante vechi de contributii 11.003 5111/16 cr., daca
Mai. Sa nu va ierta orasului cei 7910 de restituit cassei de
; 3. din satele säsesti, apoi din Sântioana
vor fi mutati in Valea Rodnei. La aceste se mai adaug
toarele : 1. Despägubiri peritru casele de
ceri. 2. creditorii vor fi achitati de grániceri ? 3. De
unde va fi despAgubit orasul pentru pretentii de praeterito et
futuro ? Ce sä fact orasul cu multele de construit pe seama
of ? 5. Nu e stabilitA jurisdictia in realibus. Orasului nu-i
convine st cedeze documentele posedate.
In 17 Mai viceprimarul Klein et Peter Roth, arciu-
marul din Rodna, nu mai vin, et nefiind
cedat locul Sale hrizovul nu e extrádat, st se
conform cesiunii din 24 Mai prin care orasul are
dreptul de peste tot »jus economicume. Deci colo-
nelul sä fie rugat sä intervinä ca orasul sub oarecare pretext
poatä vinde »den Zehend-Wein pro publicog.
legato Fr. Klein Bedeus, cari in Sibiu
in chestia districtului valah, raporteazA in 20 Mai comuni-
despre toate pertractärile avute in acea materie.

www.dacoromanica.ro
72

Intr'o din 25 Mai magistratul accentuând dificultätile

ivite privitor la contributii prin infiintarea sistemei gräniceresti,
constatä urmätoarele: 1. In 14 Febr. s'au loc.-colonelului
Dambrowka tabelele restantelor contributionale de 2490 20 cr.
cari din 1762 stau in sarcina districtului valah, precum
tabelele productelor pe care satele valahe le-au furnizat in iarna
1761-62 regimentului Modena sunt de bonificat. 2. Multi con-
tribuabili trebue sä fie despägubiti pentru dobânzile plätite in
1762 in plus. 3. In 1762 s'au ivit o multime de täinuri
evaziuni fiscale, cari din cauza renitentii districtului n'au putut
fi urmärite. Loc.-colonelul Dambrowka ar trebui incasseze amen-
dele. 4. Confruntärile s'au fäcut in 1763 in prezenta ofiterilor
delegati de loc.-col. Dambrowka, de aceea multe din declaratiile
fäcute in materia därilor, sunt false. 5. Din restantele anului 1762,
de plätit pentru intretinerea companiei de dragoni din regimentul
Sachsen-Gotha, ofiterii au incassat 348 42 iar din
därile curente, nimic.
In 31 Mai groful Bethlen Pal ii scrie din Bahnea
tului cä el e de pärere sä se amânä comisia in munti (ream-
bularea maramuresaná) spre a evita o revolt a Valahimii i
o eventualä primejduire a vietii delegatilor (életünket is koczkára
vetnök). Spune cä bar. Barkoczi recomandá se co-
misia
Viceprimarul Klein raporteazA in 16 lunie acestea: Colonelul
Schröder, cu consimtirea loc.-colonelului Dambrowka in pre-
zenta loc.-colonelului Luchsenstein, a declarat cä Sasii pot
vitele in munti. Apoi Klein recomandä magistratului ca cu
acea ocazie fie tri tain pi vitele gränicerilor, pentru ca
la timpul säu fi cerute taxele stabilite in 1753, iar comi-
sarul orasului sá-1 instrueascá pe ofiterul prezent la acea lucrare.
Colonelul Schröder interzice in 7 lulie Bistritenilor sä mai
converzeze cu gränicerii lucruri care nu-i privesc; mai departe,
färä comandantului de regiment nu cuteze a le impru-
muta bani ofiterilor ; in sfârsit cere tabloul tuturor pästorilor valahi
din districtul säsesc, cu promisiunea cä-i va scuti de serviciu militar.
In 9 lulie loc.-colonelul Dambrowka cere pentru construirea
cvartirelor din Nusfaläu Sântioana lemne de constructie

www.dacoromanica.ro
 73

dela comunele säse§ti invecinate, la ceeace magistratul

i se räspundä lui Dambrowka cä »se opune principiului cesiunii
faptul ca se clädeascä cvartire amintitele douä sate«.
In 11 col. Dambrowka le promite Dumitrenilor cä nu
numai va permite sä-§i repare drumul »in muntele ci
sa-§i mânä vitele acolo la pä§une.
In 17 scrie din Rodna cârciumarul Peter Roth cä in 10 c.
i s'a interzis vinderea de beuturi, dar i s'a oferit arendarea; in-
treabä ce sä facä.
In 20 lulie raporteazä viceprimarul »granicerii mahalagiie
sä mai facá servicii ora§ului, special Andrei Corbu nu mai
vrea sä facá cärämizi. Rezolv. Deoarece gränicerii locuitori in co-
mitate »in fundo nobilitar.« trebue sä presteze »Frohn-Dienste in
recognitionem fundk, gränicerii locuitori in suburbiile ora-
§ului trebue indeplineascä lucrärile la ora§.
Tot in lulie generalul conte Hadik il pe magistrat
sa termine in cu actul cesiunii (dasz der weitere lange Um-
trieb un Verhalt der Sache beendet werde).
Dumitrenii se plâng in 1 Aug. cá Quartirmeister Tesch,
sotit de un ofiter un caporal, a dus cu forta din casa
primarului amanetele luate dela gränicerii näsäudeni, cari au cärat
de pe hotarul satului säsesc de acoperit case.
Carciumarul Peter Roth din Rodna cä el nu mai
poate sta acolo, deoarece militia gränicereaseä a dat in arenda
toate cârciumile. Cere slujbá dela ora§.
Viceprimarul Klein ii in 13 Aug. o scrisoare lui
Bruckenthal la Sibiu, in care intre altele ii comunica acestea:
Ofiterii gräniceri construesc case in sate sase§ti. Apoi colonelul
Schröder nu-§i mai tine promisiunea datá in fata primarului a
preotului evang. din cä va interveni nu fie pägubit ora§ul
din cauza dijmelor restante ale gränicerilor. In ce e mai
gray, Schröder avuse in Mai la dispozitie in tinutul Näsau-
dului 4 companii Angerer, 2 Escadroane husari len 120
fanteri§ti dar el n'a folosit acele deta§amente in favoarea
Bistritei, ci dimpotrivá a oprit pe graniceri sä plateascä ceva ora-
§ului, când nu va primi dela comanda generalä o hotkire
definitiva.

www.dacoromanica.ro
74

Magistratul roagä in 14 Aug. pe colonelul Schröder sä libereze

din arest pe sasul Andreas Schuller din Rodna ; apoi sa permila
ca gränicerii din districtul valah pi cel säsesc, timp nu fac
alte servicii, fie trimisi la paza plaiurilor. In 17 Aug. magistratul
comunicä capitanului Sburlati lui Martin Hofgraef din Uifalau
cä gränicerii au in livadä pi i-au cosit fânul.

Dintre multele acte militare rämase din acest acte redi-

jate pi expediate dela curte ori dela consiliul de la adresa
generalilor Buccov Siskovici, apoi räspunsurile acestor diver-
chestii privitoare la organizarea granitei ardelene, ne vom
ocupa aci pe scurt de doug, privesc pi granita näsäudeanä,
Avem mai un act semnat in Viena, 17 Aug. 1763 de
marepalul conte Leopold Danm, prezidentul consiliului
aulic de in care acesta cheamá pe generalul Buccov pentru
ziva proximä la acelui consiliu spre a da deslusiri in
mätoarele : 1. Deoarece dorinta este ca
tarea granitei sä se facá färde nicio silä, se naste intrebarea cá
cedarea Väiei Rodnei de câtre magistratul Bistritii, ce
ia chestia dreptului de proprietate, nu intru atât privitor la locui-
acelei Väi cari vor poseda pämânuri proprii, cât mai mult la
gränicerii mutati din alte párti, ca din sate ori din comi-
tatele invecinate, unde aceia au apartinut la diferiti proprietari.
2. Noilor gräniceri va trebui se asigure mijloacele de existentä,
din cari poatá confectiona mondirele pi procura echipamentul;
apoi vor trebui destinate locuri pentru nutret pe seama cailor
ofiterilor. 3. de chibzuit cä din ce fonduri sä se acopere chel-
tuelile impreunate cu infiintarea noilor 4. In sfârsit e de
gândit pi la faptul dacä oare infiintarea regimentelor gräni-
ceresti, nu va contigentul regimentelor deja existente in
Ardeal, deoarece chiar in anul trecut insuficient nurnärul
recrutilor pentru regimentul Bethlen, a trebuit i se avizeze
acestui alte câteva districte de recrutare in Ungaria.
Interesant este continutul actului urmätor semnat in Viena
24 Aug. 1763 de calm generalul bar. losif Siskovici pi adresat
consiliului de räzboiu, care pe act cu creionul cuvintele:

www.dacoromanica.ro
 75

Combaterea opiniilor cancelariei aulice impotriva militarizärii Va-

lahilor etc. Din acet document care altminteri contine destule
inexactitati, maicuseamä când vorbeste de drepturile Sasilor la
pämântul ardelean, când sustine ca Valahii ar fi fost multamiti
in trecut cu starea de - extragem reproducem
urmatoarele :
In Siskovici combate pärerea nedreaptä a can-
ci
celariei aulice n'ar fi potriviti pentru serviciul grAni-
ceresc, produce dovezi contrare, märturiseste
i-au cauzat atâtea ca o corn-
panie prea bine - continuä generalul - o
astfel de organizare nu se poate realiza repede, cAci la na-
tiune poporul de rând rAmâne credincios naturii prejudiciilor
sale, numai timpul o pot abate dela
acele, il pot la la acest gen
de prin ordine pi obisnuintá. Un motiv de cApetenie,
pentru care ar fi necesar sä se facä tot atâti grAniceri valahi câti
secui, este gelozia acestor doua natiuni, cu care una tine in
frâu pe cealaltä.
Privitor la explicarile
dispozitiile documentului de donatie
a Vaiei Rodnei cAtre orasul Bistrita, ar fi vai de Bistriteni, daca
contii Lazar pi le-ar fi judecAtorii. Siskovici e sigur
Bistritenii vor documentele scrisoarea magis-
tratului in care acesta declarä se conformeze ordinelor
tesei ; pentru scurtarea procedeului ar fi bine fie desemnati
de catre Mai. Sa 4 ori 5 jurisi maghiari pi sasi cari sä-si dea
parerea asupra donatiei regelui Matia. Altminteri serviciul preanalt
nu suferä apa nimic, deoarece Valea Rodnei cu toate venitele
pi beneficiile sale stä deja complet in mânile gränicerilor, jurisdictia
este curat militara, bazatä pe un regulament preanalt.
In chestia unirii - zice generalul - a urmat dispoziliile
ale consiliului de stat. Se pe timpul
Carol s'a publicat rezolutia, conform vor fi pe-
depsiti cu moarte toti aceia, cari vor religia pentru
care odatä s'au declarat. Acea rezolutie se referä cu mai
mult la Valahii bistriteni, cu acestor li se ingäduise destul
V. Nr. 2, p. 57.

www.dacoromanica.ro
76

timp de cugetare pi s'au explicat urmárile unei eventuate schim-

bari a hotaririi odata luate. ncelaria repropeaza adauga Sisko-
pe oarecine tratat cu indulgentä moderatie. Da,
tratat bine pe Sofronie, dar nu din motivele aratate de cancelarie,
ci pentruca dadusem salv-conduct, pe care nu puteam pi nu
voiam sa-I incalc. Dovedisem doar pi in chestii religioase cä pot
deosebi pe vinovatul de cel nevinovat, pi ptiu sä pi pedepsesc,
precum arätat când am fie pedepsiti ma-
Poporul a rämas lini§tit, nici unul nu s'a jertfit
pentru altul. Tot ce timp de multi ani se trecuse cu vederea pi
ceeace mäsurile luate, dar numai in parte aplicate, stricaserd pi
läsaserä izbucneascä, eu am potolit in câteva Inni cu putinä
asprime, am indruniat la ordine pi am lini§tit. Exemplele, in deosebi
la poporul valah, produc efect bun, numai omul trebue
tinä cuvântul, sä remunereze pi sä pedepseascá pe fiecare precum
meritä.
multe alte fäcute de Siskovici, maicuseama
la viata gränicerilor sacui, asupra in cadrul acestui
nu ne

Afara de unitatile gränicere§ti tot se mai pi acum in

tinutul bistritan näsaudean inca alte trupe deta§ate, cad in
18 Aug. magistratul dispozitii privitoare la mai bunä incartiruire
a soldatilor in comunele Uifaláu, Dorolea, Le§u, Rodna pi Ilva-Mare.
In 2 Septemvrie trimite colonelul un interogator
tinut de el chestia unei páduri, pe care Mocodenii o reclamä
dela locuitorii din Piatra.
Cornisarul Samuel Weber raporteazä 9 Sept. ca in
tioana s'a un de 150 urme pentru cvartirul ofiterului,
in cvartirul cäpitanului e construit la
pi s'a ingrädit un de 200 urme.
Magistratul hotäre§te in 12 Sept. cá deoarece Sa§ii pi
ghiarii din Rodna sunt de chinuiti (so geplagt werden)
nu mai pot suporta sarcinile (onera), sä se raporteze faptul
acesta guberniului pi loc.-colonelului Urbani, care in prezent se
gäse§te chiar in Sibiu,

www.dacoromanica.ro
 Se in 19 Sept. comisia constând din
prezidentul general Siskovici pi din membri curtii Lázár pi
len lós au sä viitoare la Bistrita. Deci
secretarul Ziegler este aranjeze toale
triva spre a putea fi inaintate comisiunii.
In 22 Sept. guberniul trirnite magistratului ordinul cesaro-
cresc din c. in care iarä§i se cere ca sä se facä forma-
pentru cedarea Vaiei Rodnei, pi se expedieze
la Viena Mate documentele pe cere ora§ul bazeazá »dreptul de
stäpdnirec in acea Vale.
In 26 Sept. comunicä senatorul Schankebank, fratele
la ordinul cäpitanului Sburlati la Dumitrita spre a lua in
primire pe gránicerii neapti pentru serviciu.
Magistratul la desbatere in 9 Oct. ordinul gubernial din
22 Sept. in care se data de curte ca
gistratul a cedat Rodnei »pro facilitanda militiae limitrophae,
fie expediate » « toate documentele in chestie.
Magistratul hotäre§te ca pentru acest act important fie con-
vocatá comunitatea. Mai departe, fie ales un deputat care st
piece la Sibiu. Prirnarul Dinges se nu e destul de versat
in aceastá chestie, viceprimarul Klein afirmá et e mai necesar
stea in Bistrita spre a fi fatá la sosirea generalului Siskovici.
Trehue se adune pi aranjeze insä toate plânsorile impotriva
gränicerilor, privilegiile copiile documentelor, cu
argumentele redactate de Bruckenthal pi Simenfalvi, spre a putea
(behaupten) pi dovedi dreptul ora§ului (unser jus) asupra
districtului valah. In proxima zi 10 Oct. comunitatea se prezentá
in sala sfatului (Rats-Stube), unde membrilor li se comunicá ordi-
nele sosite in chestia cesiunii pi documentele privitoare la dis-
trictul valah. Pentru ca comunitatea fie complet orientatä asupra
modalitätilor se cetesc inc'odatä dela toate
sorile in aceastá materie. In fine se hotäre§te st fie trirnipi câtiva
deputati la Sibiu, cari se expunä guberniului chestia pi sä-1 roage
pe acesta de sfat Rat und That), maicuseamá din pricina cá
actul cedärii nu e terminat (ausgearbeitet), »rezervatele«
publicului n'au fost luate in considarare a§a, precum ar cere folosul
conservarea La caz dacá deputatii expediati la Sibiu

www.dacoromanica.ro
nu vor fi noroco$i, precum se asteaptä dela acest demers
(dieser Vorgalig) atunci - la propunerea comunitätii - va trebui
sä se trimitá o deputatie la Viena la curte, pentru care caz depu-
tatii au sä din Sibiu permisia necesarä. In 11 Oct. din
se prezentä oratorul Engesser, apoi oräsenii Herzog, Meld, Link-
Werner, Schneider Kleinmann roagá pe magistrat, ca
»pärintele proceadä se poate mai bine (das
Beste zu verordnen) in privinja cedärii districtului valah a extra-
documentelor, lucreze ca rezervatele publicului
reusitá (wirksam machen) la guberniu. Magistratul sä
deplineascd totul conform indatoririlor sale (pflichtgemäsz), dar
aflä necesar ca din sânul comunitätii sä piece deputati
la Sibiu. Din partea sa magistratul deleagä pe primarul Dinges,
pe arhivarul Hennrich pe senatorul Bedeus ; acesta cam ezitä.
In 12 Oct. consfätuirile, ca actiunea delegatilor sä reu-
$eascä de bine. Senatorul Bedeus in fine misiunea,
promite la rândul sä facä totul spre publicului, dar
roagä pe magistrat »reflectezee bine, cá ce Apoi cu totii
dorinta fierbinte ca Dumnezeu sä-i dea puternicul
sari sprijin acestei importate delegatii. In 15 Oct. magistratul complet
se prezentä la colonelul Schröder, spre a-i preda felicitärile de
ziva onomasticA a impárátesei Maria Terezia. In Noemvrie se
cu lucrárile de aranjare a jalbelor impotriva gränicerilor,
pi tot in acea zi comunitatea alege din partea sa ca delegati la
Sibiu pe oratorul Engesser pe orá$anul Daniel Schuster. In
la 8 Nov. se predä deputatilor documentul de cedare a
districtului valah, repetându-li-se cu insistentá observe cu sfin-
tenie instructiile date in 10 Februarie. Documentul semnat in
7 Nov. de primar intreg senatul ora$ului liber regesc Bistrita
are forma unei adrese giiberniului regesc al Transilvaniei,
care documentele privitoare la cedarea Väiei Rodnei
pentru infiintarea regimentului de granitä, in care roagä
sä se ia act de marea danie, in urma cäreia orasul pierde peste
4000 capek de valahe, precum Mate de
districtul valak.

www.dacoromanica.ro
 Cercefärile chestia revoltei din 10 Mai a gränicerilor
näsdudeni au durat timp de 6 luni, dupä care in 12 Noem-
vrie 1763 s'a publicat fata cvartirului din B'strita a colo-
nelului baron Schröder sentinta. Aceasta ne-a rämas
tâmplätor printre actele arhivei bistritene, scrisä pe o fill
separatä pi comunicatd cum se vede in mod extra-
ordinar pi magistratului bistritan, care dupä militari-
zare nu mai putea avea niciun amestec in afacerile militare
din districtul ndsäudean.
Sentinta sunä astfel:
1. Todoran a lui din Bichigiu, de 120 ani,
fie frönt cu roata de sus jos,
legal (geflochten) de o
corpul lui
a retinut pe
s
unire dela inrolarea (Amplectierimg) militar
grdniceresc, la cererea a
sdu n'a i se oferd ca-

2. aunitru a Popii alias Vasoc din Mocod sä

fie trecut dela viatä la moarte prin pReang pentru rebeliune.
3. Many Grigore din Zagra sä fie spânzurat tot pentru
aceeasi crimä.
4. Vasile Oichi dela Telciu sä fie pedepsit la fel.
Trupurile acestor criminali sä fie lásate neimormântate
pe locul de pierzare, ca pildä de pentru altii.
5. luon Scuturici, 6. Dumitru Scuturici, 7. Miron Natul
i 8. Dumitru Homei din Telciu; 9 Apostol Moldovan
10. Petru Barzo din Rodna, 11. Dâmbul Alexa i 12. luon
a Popii Peté din Zagra, 13. Petre a Popii Nicolae din
Bichigiu, 14. Zinvel Vasile din Poieni, 15. Angelini
din Rune, 16. leremie Bucsa din Mocod, 17. Finigar Samuilä
18. luon Hant din pi 19. Andrei Ni-
colai acestor 15 criminali li se ceteste
sentinta sä fie spânzurati, dar dupä publicare sunt gratiati
dela moarte, i li se dicteazl peleapsä sä de 10-ori
sus i de 10-ori jos printre loviturile de vergi alor
300 soldag
Nu este in sentintá cä in ce are sä se

www.dacoromanica.ro
tâmple executarea, dar din datele citate cartea cano-
nicului Bunea p:ecum pi din traditia rämasä tinut ar
urma executarea celor pedepsiti moarte s'a sävârsit
pe platoul lá de Salva.

Delegatii Bistritenilor sosird in 13 Nov. in Sibiu, unde din

aveau continue pertractäri in materia cesiunei,
pertractäri garnisite cu fel fel de alte jalbe pi pretentii, pentru
cari continuu se pandea momentul potrivit spre a le asterne
rilor competente. chestii márunte dar binevenite spre
a forma obiectul neintreruptelor pari, ca spre pildä: Ordinul colo-
nelului Schröder ca Sasii sa dea carele necesare confruntatorilor
de dare in districtul valah; plânsoarea cá gránicerii invadeazA
fântâna de din Ferihaz; ofiterul Schlang cumpárá pá-
mânturi in Dumitrita, Valahii de aci interzic Sa§ilor accesul la
munti; Dumitrenii sunt nevoiti furnizeze fan soldatilor detasati
la Rodna, cäci Valahii de acolo spun n'an Mn. zeci
sute de väicáreli sâcäitoare.
In 22 Nov. delegatii Klein pi Bedeus raporteazá
tratului urmátoarele:
In 13 Nov. am sosit aci in 14 am mers la baronul See-
berg, spre a cere sfat in chestia cesiunei, deoarece M. Sa cere
sä se in original privilegiile asupra districtului valah, iar
documentul de cesiune sä se astearná in forma cuvenitä. Seeberg
zise nu nimic despre asemenea ordin, cáci a absentat 3
din birou apoi a fost tot bolnav ; dar ne ca pi
altädatá, nu ne opunem ordinului expres al M. Sale; acum
mergem la consilierul gub. Hutter, care bine
chestia pi zilnic vorbeste generalul comandant; sa facem
ne va sfätui el.
Am mers la Hutter i-am adresa noastrá atre
guberniu. Acesta ne sfätui sä mergem imediat la general sä
i-o immanam.
Merseräm la comandantul general care ne primi gratios, dar
imediat ne dacä am adus privilegiile. Noi raspenseram afir-
mativ intinseräm adresa. Intreband Ex. Sa de continut,
räspunseräm cá sunt scrisori in chestia cesiunii. Atunci Ex. Sa
ni le zicând: »Toate acestea le-am cetit pi n'am nevoie
de ele. Extrádati, conform ordinului pozitiv, privilegiile Dupä
care Sa ne lasá stând in picioare, pi plecä la guberniu.

www.dacoromanica.ro
 Dupt masá merseräm la consulul provincial Sachsenfels,
care, la rugarea noasträ de sfat ajutor, asemenea cá nu
§tie nimic de ordinul amintit, dar ne sfätueste st mergem la con-
silieri sä ne indreptám sfatul
Merseräm de ad la consilierul Rosenfeld, neputând fi
de el iaräsi am tors la consilierul Hutter i-am spus
ce am isprävit la E. Sa. I-am lui Flutter adresa noastrá cu
toate anexele, zicând et o copie vom da Ex. Sale episcopului1)
pentru informare, ca sä ne ajute. Hutter zise cä e bine, adause
st adresa guberniului; apoi cä el va vorbi cu Ex. Sa
ne va comunica acestuia.
In 15 16 am copiat de ori adresa anexele pe
42 coale de hârtie, in 17 dim. st immântm o copie
episcopului, dar acesta neavând atunci limp, ne la masá la
12, st vorbim in chestie.
De aci plecaräm la cons. Rosenfeld
ordinul gubernial rescriptul aläturat ; ne indreptä la episcop.
La amiazi am mers la episcop, masä
amänuntit, adaugând de masá intentionasem st-i
faeem impreunt cu doi delegati ai comuni-
tátii Bistrltii. Ex. Sa zist et regretä a nu fi de aceasta cäci
i-ar fi pe la masá, apoi ne-a dat sfatul sä
guberniului un memoriu anexând scrisorile in chestie
rugând fie trimise cu recomandare Mai. Sale. Apoi adause cä
vom isprävi mai mult dacá vom face tot ce ni-se cere, decât
dacá vom fi ; Mai. Sa ar fi milostivä niciodatä nu va
läsa piará oraul Bistrita; nu desperäm dacá
se va amâna un chestia; va urma sigur consolare pentru noi;
iar in tainá ne poate et deja sunt numiti doi
cari au sä piece la Bistrita aceastä chestie, spre a examina
baza pretentiilor noastre.
De seara trimiseräm prin arhivarul Dan. Hennrich lui
Hutter scrisorile anuntându-ne pe ziva proximá.
In 18 la 8 o. a. m. merseräm la Flutter, spuseräm tot ce
am vorbit episcopul, iar Hutter ne zist spunem episco-
pului tot ce am vorbit cu generalul.
Am mers apoi iará§i la episcop i-am
consimtämântul ora§ului noi nu putem a$terne un memoriu la
guberniu la M. Sa. Atunci Ex. Sa zise st scriem acasá, dar lucrul
sä nu dureze prea lung limp, ceeace poate st enerveze pe general.
Eu Bedeus am mers apoi la Hutter, i-am referat despre toate,
iar el zise st nu scriem acasá, ce nu va vorbi el
Ex. Sa generalul.
Episcopul rom.-cat. baron Anton Bajtai.

www.dacoromanica.ro
 in aceiasi zi de sfat pe consilierul conte Ladklau
Teleki ne rAspunse: Dumnezeu povtueasca (Az Isten tanitsa
Kegyelmeteket!).
In 19 20 Hutter n'a fost acasä numai in 21 am putut
vorbi la 8 ore dim. el, când ne-a spus cá a cu Ex. Sa
generalul párerea lui (Hutter) ar fi guberniului,
porunca sa cesiunea etc. Fiindcä mai
are fatä de districtul valah pretentii, ca restante alodiale, de
interese, contributionale vechi, etc., publicul va avea
gube deficite rezervä dreptul sä cearä
etc. Dar, zise Hutter, scriem mai ora$ului sä-i trimitem
o ciornä pe care el, Hutter, sä o vadä de trimitere.
Toate aceste le raportaräm lui Rosenfeld, care zise
acum nu ne mai putem rätoi (auf die hinteren Beine
Ordinul pozitiv al M. Sale e aci. Se scrie ceva guberniultii,
dar sä nu se incerce in chestie nici prea mult nici prea putin.
Comisarii despre cari le amintise episcopul Bajtai delegatilor
bistriteni erau lichidarea pretentiilor magistratului
bistritan fatä de opidul Valea cesionate«. Membri comisiei
instituite spre acest scop erau : din partea militiei generaltil Roth,
din partea provinciei prezidentul consiliertil
hernial contele Adam News, iar din partea fiscului advocatul
fiscal Ladislaus Szombatfalvi.
In 6 Decemvrie delegatii ora$ului adreseazä din Sibiu magis-
tratului armätoarea scrisoare:
Dupäce la prima in chestia cesiunii, am fost
scurt tratati (abgefertigt) de Ex. Sa generalul, am mers la cons.
Hutter i-am cä adresa anexele trimise de magistrat
generalul n'a voit sä le primeascá, ni le-a restituit a cenit cu
insistentä (nachdrüksamst) numai a§ternerea documentelor
vilegiilor; noi la aceasta nu suntem imputerniciti, ci numai
la predarea adresei magistratului, ca atât guberniul M. Sa
sä afle in ce stadiu se aflä chestia, apoi sä hotärasa cum va
voi - noi ne supunem. Am rugat pe - ca pe Sas
care are deplina noasträ incredere ne stea in ajutor. Ne-a
promis tot sprijinul.
Am copiat apoi actele documentele, din cari un exemplar
1-am predat lui iar Ex. Sale episcopului, aceasta
cu lui Hutter Rosenfeld. Acest din urmä nu le-a cetit
complet. Toate aceste se intâmplarä in 17 Nov. in aceea§i zi
merseräm la episcop vi-i totul, ca lui Mutter. Dupä
care Ex. Sa ne comunicá de ce a pä§it generalul cum a

www.dacoromanica.ro
 n'a primit scrisorile, adicá: nu se cuvine se mai
alti pa$i in chestie, Mai. Sa a dat ordine pozitive sä se
documentele, ceeace trebue urmat. La aceasta am
episcopului, Mai. Sa pare a nu fi clarificatA in chestie, clod
documentele actul cesiunei de a fi finalizatä cauza.
De aceea magistratul a voit sä adresa cu rezervele sale,
despre care M. Sa poate n'are cuno$tintä, dovedeascd la
baza cererilor nu morocdneala magistratului, ci stau
restante in chestii importante pentru noi. Episcopul
guberniu sunt expresii prea ca:
1. prorsus inter praecipuos sequentes consolationis
sande appromisae fructus percipere valueritc. 2. »Quun praeter
recensita, id quoque mente anxie agitamus, quod Documenta Jus
publici in Districtum Valachicum ab Ao 1475 evincentia, antequam
Cessionales in debitam formam redigantur, nihilo secius
fors extradanda veniret, fatendum sine nobis ilium in eventum
est, nos inter et incudem tam avete compressos esse,
ut nobis neque Consilii locus, neque auxilii ulla copia super-
relinqui videaturc Aceste ar fi expresii grele (harte) intr'o chestie,
unde supu$i au a face cu o domnitoare, s'ar putea
pentru noi. Deci Ex. Sa nu ca gubernialist ci ca prieten sincer
ne magistratului: SI a$ternem o scrisoare in
care spunem intru toate ne acomodäm dorintei M. Sale
spre binele patriei, nu numai oamenii ci Valea Rodnei,
cum zise generalul, in schimbul unei bonificAri corespunzAtoare ;
documentele, incredintati M. Sa va afla calea ne
bonifice sprijineascA. Apoi Ex. Sa mai adause
in memoriu M. Sa redacteze actul de cesiune, sä
nu ne temem ci dovedim intrecem pe M. Sa in generozi-
tate. Nu e posibil ca M. Sa vrea pAgubirea ne
ofenseze. prin generozitate vom ajunge mai mult de prin
toate celelalte apeluri. La curte e deja se doi
cari comisia Siskovici-anA fi terminat
va sosi Bistrita va examina tot ce am amintit in
apelurile rezervatele noastre. In fine va Mai. Sa. Faptul
in acest an ni s'au luat Rodna, 5i alte venite alo-
diale din Valea Rodnei, de militie, st nu ne speria »chiar
ar mai trece un ; M. Sa sigur nu ne va ne-
consolati. Ce prive$te scrisoarea guberniu, in aceea e
de amintit actul cesionar nu s'a putut redacta, dar magis-
tratul a$terne toate documentele pe guberniu st pri-
inainteze curtii memoriul (apelul) magistratului. La
acestea episcopului noi am a$terne ceeace
generalul n'a vrut accepte, deci temandu-ne de resentimeniul

www.dacoromanica.ro
generalului, ar fi foarte bine sä raportäm maOstratului sä a$tep-
instructii. Episcopul intentia noasträ cu asigurarea cä
nu va urma pedeaps5.
De aci merseräm la Rosenfeld, ii povestirAm totul, el zise
cá avem grea misiune, ar valora mult acum un sfat bun,
M. Sa a definitiv militarizarea, care nu e fär'de
districtul ; a ajuns lucrul acolo de unde nu existä intoarcere;
noi nu putem purta proces cu domnitoarea. In memorii n'ar fi
sä se spunä prea multe, ci sä se accenineze hunätatea favoarea
impärätesei.
Mergând la Mutter, acesta ne zise sä va
vorbi cu generalul. Dupä cMeva zile ne asigurá scrisorile
in materia aceasta au fost la curte s'au trimis de acolo comisiei
Siskovici-ane, care a in tot chipul sä convingá pe M. Sa,
orasul Bistrita prin cesiune nu-si poate chip
dica onoarea deosebit zel pi
promovarea preanalt, ca mai
ceva pentru venitele C5ci cauza ar trebui data in
mâna Directorului fiscal spre a proceda in mod legal, atunci
lucrul va cäpäta altá fatä, cá Mai. Sa ar putea primi Valca
Rodnei cedare bonificare. el Huller, despre
acest lucru, raportä imediat cancelarului Bruckenthal, care imediat
inaintä un contra-apel, cä M. Sa incä tot stä pe Lingo acor-
darea unei bonificäri a altor avantaje. Deci magistratul sä
proceadá asa, ca sä merite favoarea domniloarei cu prilejul
predärii documentelor sä predea guberniului un memoriu adresat
M. Sale, in care sä repetäm credinta zelul nostru sä arnintim
promisiunea bonificArii. Apoi Huller ne promise sä stilizeze in
linii generale memoriul sä spre a-1 comunica
gistratului. Hutter mai zisä cä el nu vrea sä nimic
magistratului, ci sf-i dea numai sfat. Promisiunea implinit-o azi.
Ex. Sa episcopul la inceput ne-a desfAtuit ca sä
rezervatele guberniului care sä le astearnä apoi curtii. Vorbind
Mutter cu episcopul, ambii (probabil unui al treilea)
au convenit ca documentele cu rezervatele alte acluse le
guberniului. ca scrisorile sä aibä exterior pläcut
sä-i facä cetitorului Son, le va copia insusi cu toatä
Hennrich. Rämâne ca memoriul fie redijat de atre
gistrat, cum zise Noi vom comunica incäodatä lui
altor interesati.
La primul moment n'am sperat sä ajungem
dacä cei doi patroni nu s'ar fi interpus pentru noi, n'am fi
cui sä ne cáci nu s'a aflat nimeni care sä fi
sä numai o vorbá in chestia aceasta generalului. Consi-

www.dacoromanica.ro
 85

Teleki László de mai multe ori repetä cuvintele:

nitsa Kegyelmetekett. Din toate va ce va voi M. Sa.
tot ce cerem, suntem De nu cum
ne putem aceea cä M. Sa ar avea
nostintä despre ar urma altä decizie. Din discutiile cu epi-
scopul vedem cä e putinä nädejde sä primim copii depe documen-
tele noastre. Privitor la retinerea documentelor in cari sunt
lucruri cari ne privesc districtul valah, toti zic se raporteze
despre generalului. Vom mai face pi alti pasi. Astfel in
memoriului stä ci M. Sa sä numeasd in comisiile ce vor
avea sä examineze cererile noastre persoane desinteresate cari ne
cunosc situatia. Aci s'ar putea adauge: »sä fie din gremiul guber-
niului , ceeace ar fi bine pentru noi.
Deci magistratul sä in privitor la memoriu
sä ne trimitä totul in 17 c. printr'un vätäsel, ca noi in 18-20
fim gata cu toate in 21 putem pleca acasä.
magistratul intentioneazA ineS alti pasi, atunci nu putem
prevedea se va mai amâna chestia, pi usor se poate intâmpla,
ca Ex. Sa generalul pe neasteptate sä-i un capät.
*

Cu ordinul semnat in Viena la 7 Dec. de cätre contele Ga-

briel Beth se cere ca despre susamintitei comisiuni in
frunte generalul Roth, si se redacteze proces verbal in trei
exemplare, dintre cari unul si se predea tezauriatului, al doilea
guberniului, al treilea sä se trimitä Maiestätii Sale.
Privitor la trupele in valah magistratul le
scrie in 7 Dec. delegatilor in Sibiu protesteze la guberniu
impotriva faptului, Sasii trebue sä furnizeze pâne pentru sol-
datii regimentului aflätori in jar Sasi pi
Maghiari din Rodna sä furnizeze diverse lucruri pentru o
companie a regimentului Angerer pentru husarii de acolo. Acesti
soldati stau in amintitele comune din cauza nebuniilor (Thorheiten)
valahe, vine Sasul acelea?
Tot in 7 Dec. scrie magistratului advocatul Simenfalvi din
Sibiu cä nu poate nicidecum sä acum la Osorheiu
»ad tablam reg. judicioriamc. fie trimis translatorul
cáci vor fi pertractate : procesal lui din
> repetitionis jobagorum din Hordou etc)
debiti Davidi Bethlen«. fie trimis Keresd, iar deputa-

www.dacoromanica.ro
86

tilor din Sibiu sä li se scrie, cä in cauza iobagilor reclamati din

districtul valah sä protesteze la guberniu deoarece avem cu ei
multe nepläceri, deci sä tim absolviti de aceste chestii<.
In din 12 Dec. se ceteste scrisoarea delegatilor la
Sibiu in materia cesiunei, pi apoi sä ia la pertractare ciorna memo-
riului de inaintat Continutul memoriului ar fi :

Când cu 2 ani generalul Buccov ne-a

intentia M. Sale de a infiinta corpul de granitä ardelean, noi la
cerere am fost gata sä cedäm spre scopul acesta cele 21 sate din
Valea Rodnei, erezite dela antecesori donate acestora prin regele
Matia pentru servicii prestate lui, in 1475, pânä
acum »jure donatoriog. Cu prilejul acela am voit däm dovadä
de fidelitatea noastrk ne-am rugat si ni-se lase *exercitium
juris territorialise pi venitele alodiale emanate din acel drept, cAci
n'aveam alte mijloace de subsistentä. Dar generalul ne-a declarat
cá avem sä cedäm pi teritorialis« pentru care vom primi
despägubire cuvenitä. Apoi ni s'a cerut pi exträdarea documen-
telor. Ne acum ca in satele districtului säsesc pi in Nagy-
falu Szt. Ivan nu mai fie gräniceri, cáci se amestecä
ambele jurisdictii constitutia civilá a orasului se
Contribuabilii ce ne-au rämas, sunt supraincärcati cu contributii pi
despoiati de mijloace. De aceea M. Ta sä te induri a ne decerne
despágubirea pi numai asteptând implinirea acestor ruga-
minti, am amânat pini acum cedarea formalä predarea docu-
mentelor.

In 15 Dec. se convened comunitatea orasului, cärei

der Complementierunge i se comunici proiectul memoriului de
inaintat Mai. Sale. Comunitatea roagá se mai adaugä in memoriu,
cá mutarea Valahilor de pe teritor säsesc sä fie acceleratä,
stând in continuä colizie cu jurisdictia militark Sasii nu mai pot
exista. Ca dovadä poate servi raportul lui Herzog, in care se
spune cá Sasii din Dumitrita au luat hotärirea sä cearä alt
unde sä-si clädeascä case, cáci n'o mai pot duce (bestehen) cu
Valahii (bei den Walachen). In 16 Dec. se citesc membrilor
comunitätii punctele adause la memoriu atre puncte
in cari se cbre ca niciun gränicer nu mai poatä locui in
pi oras, apoi in districtul säsesc precum in cele douá
comune aparliitoare Bistritii, adid in Sântioana, »ab
collisionem jurisdictionise.

www.dacoromanica.ro
 87

Sasii din Dumitrita in 16 Dec. ca pentru banii incassati

dela evazori täinuitori, intrebuintati pentru nevoile satului, ori
sa li se ierte de cätre guberniu greseala (nachgelassen dieses
Versehen) ori sä fie obligati gränicerii sä contribue in proportie
cuvenitä la restituirea banilor eventual la ispäsirea pedepselor.
In 19 Dec. i se magistratului ordinul curtii pri-
vitor la luerärile comisiunei - Roth, care la terminul de con-
tele Adam Nemes va incepe lucrä'rile in Targul-Mures. Comuni-
carea e semnatä de baronul Buccov de secretarul de
Hannenheim.
Cu data Sibiu 20 Dec. 1763 delegatii bistriteni adreseazA
magistratului o scrisoare, expediatä prin cursorul Mich. Plingst-
gräf sositä in in 26 Dec. latä-o :
In 15 c. am primit prin curierul oräsenesc Pfingstgräf
soarea trimisä, spre nemultämirea noastrá am väzut din ea
märginita purtare necuviincioasä a gränicerilor, in paguba särma-
nilor nostri Sasi. Am comunicat totul atât consilierului Hutter
secretarului gubernial Hannenheim, vom sä ne plângem
aiurea, unde nädäjduim remediere. ne cam dispare speranta
când vedem cum aci gränicerii cuteazä sä excedeze
schweifen) fár'de a putea noi primi satisfactie pentru purtarea
Vom comunica unele dupä intoarcere, acum insä raportam, ci in
Dumineca trecutä, in 18 când cornunicam secretarului gub.
heim scrisorile noastre privitoare la cesiune, am primit dela el
rescriptul in copie aci aläturat, care in 15 c. s'a cetit in consiliul
gub.; care este atât de neclar (dunkel) nici guberniul nu
poate interpreta cu singurantä, dacä avem noi oare sä asternem
comisiei determinate dela curte privilegiile asupra
districtului valah sä dovedim legalitatea sau avem si
dovedim in fata acelei comisii adevärätatea cererilor pretentiilor
noastre. Chiar când voiam in 19 c. sä ne deaproape
la Flutter, am fost chemati prin doi cursori expresi la general cu
ordinul sä aducem cu noi toate documentele.
Eu Bedeus am mers imediat la cons. Hutter spre a-i spune
despre ordin acela ne sä ascultäm de cu acel
prilej sä raportäm Ex. Sale cä noi am trimis spre revizie
aprobare un memoriu adresat M. Sale in chestia aceasta
asteptäm soseascä räspunsul in 2 zile; deci Sa sä fie cu
paciintä pânä atunci.
Astfel am mers la Ex. Sa care ne zise: M. Sa a numit o
comisie constátátoare din Ex. Sa contele Nemes, generalul Roth
advocatul fiscal Szombayalvi, care va conveni in Osorheiu

www.dacoromanica.ro
va examina documentele noastre. comisia va afla noi am
poseclat districtul valah »jure nobilitarie atunci i rugärile noastre
vor fi rezolvate in conformitate. s'ar dovedi contrarul, ceeace
s'a atunci n'am avea motiv at rididm pretentii
de mari. Acum prezentAm privilegiile in exem-
plare; pe una va semna-o Ex. Sa va confirma primirea privi-
originale, pe s'o semnAm noi cä
documentele le-am predat Ex. Sale. La acestea am
vom urma porunca dar generalul ne dea ceva pentru
predarea documentelor, ce vom primi dela ora rAspunsul
privitor la memoriul adresat M. Sale trimis Am avut
nenorocirea de a primi urmAtorul neasteptat dela general,
care am trebuit pledm: e voi raporta
ce cum sunt sttul de tergiversArile Dvoastre.4
Toate aceste le-am raportat eu Bedaeus, consilierului
care recunoscu am merita mai consideratie, in
se cu ; va duta predispunA
in spre bine (eines Besseren überreden) pe Ex. Sa.
Azi in 20 c. ne-a adus argatul Hannes Daichend
scrisoarea magistratului d. d. c. ad dovezi limpezi
neindoelnice cum district sufere la despe-
rare din grAnicerilor. Altfel ne intrucitva asigurarea
de ieri a Ex. Sale generalului, grAnicerii vor fi mutati
Sasi ca se evite multele coliziuni jurisdictionale. secretarul
gub. Hannenheim ne-a spus cu zile la o adu-
nare a comisiei sanitare, vorbindu-se in prezenta Extei Sale
despre Bistrita, generalul a zis grAnicerii din districtul
vor fi separati de Sasi.
IndaNce am cetit scrisoarea de azi a magistratului, am mers
primarul (Klein) la cons. i-am observArile
marginale ale magistratului la memoriul de trimis Mai. Sale.
recomandA fie omise, in rezervate este destul spus. Apoi
imi promise comunice azi memoriul Ex. Sale si-I pre-
Ce se va mai intAmpla, vom raporta oral, ar fi necesar
ca toate scrisorile in materia cesiunei fie traduse in latineste,
la prezentarea privilegiilor vor trebui inaintate i acele, iar
dintre membri comisiunii numai unul, adid generalul Roth,
vorbi nemteste.
fi pe felicitAm etc.
In 30 Dec. delegatii scriu ci au predat privilegiile.

www.dacoromanica.ro
 89

1764
Delegatii la Sibiu
Rescriptul consiliului
Osorheiu -- Nouä pretentii ale Bistritenilor
rásboiu Memoriul comisiei din Osorheiu -
-
Patenta impärätesei Maria Terezia Un raport al generalului Sisko-
vici Certuri - Pertractari cu Siskovici - Comisia pentru
stabilitile mejdinelor - Actul de garantie al
In 4 lanuarie Magyarosi din Jeica anuntä cä nefiind
sigurd in Nu§faläu morii (Maut-Frucht), fie
dusä in alt Magistratul ordonä cäpitanului orá§enesc Seiverth
sä piece la Nu§faläu, sä cântäreascä cerealele le predea spre
ingrijire lui Magyarosi in Jeica.
Ordinul gubernial din 6 Ian. dispune ca pläie§ii fie
locuiti gräniceri.
Sa§ii din Dumitrita se roagä in 7 cä,
deoarece au avut mult de suferit din partea gränicerilor au mai
hränit pe husari, sä contribue alte sate la intretinerea acestor.
Magistratul hotäre§te de acum sä furnizeze alimentele
satele Budac Monad.
*

Dupäce delegatii Bistritenilor immânaserä generalului Buccov

in 30 Dec. 1763 documentele cerute, plecarä acasa. Dar abia
siserä in Bistrita, când in 7 Febr. magistratul prime§te din Sibiu
dela consulul provincial Petrus Binder de Sachsenfels urmätorul
ordin : Pentru examinarea pretentiilor de stabilit in urma cedärii
satelor valahe pentru granitä, s'a instituit o comisie. Chestia e de
o atare gravitate (Bedenklichkeit) incât trebue fie desbatutä
de cátre consilierii guberniali nationali. Deci neamânat fie trimi§i
la Sibiu din gremiul magistratului doi membri versati in materia
cesiunii, jar din partea comunitätii inch doi membri, toti preväzuti
cu instructii plenipotente, ca in mentionata chestie sä poatä
lua bazate (einen guten gegründeten Schluss abfassen)
atât privitor la punctul despägubirii cât »ratione fundi pro
Totul sä se in acord cu consilierii säse§ti, pentru
de a preveni prejuditiilor cari ar putea eventual urma din acel
demers pentru natiunea. Magistratul cete§te tot atunci
ordinul generalului comandant in 4 Febr. colonelului Schrö-

www.dacoromanica.ro
90

der ca acesta dispunä (auf das schleunigste) expe-

diare a deputatilor la Sibiu pi Osorheiu, unde in 10 ipi va
incepe lucrdrile comisionea instituita de curte in materia cedarii.
Membri magistratului incep discute cä cine sa fie delegat in
ambele locuri. Prirnarul ora§ului Dinges se scuzä nu poate
pleca la »deoarece nu are servitori« pi peste
tot vorbeste in ton cam despre(uitor despre delegatie;
dar apoi va merge. Senatorul Bedeus cu motive
fundate pi »cu ochii plini de lacrämi« declarä cä nu poate primi
insärcinarea. se decide, la Târgul vor merge
primarul pi translatorul iar la Sibiu senatorul Georg Teckelt
pi notarul Samuel Saal Schröder pretinde expres ca deputatii
sä inch in acea zi. propune ch, deoarece publicul
n'are in Osorheiu cvartir sigur, croitorul Virág se oferä
sä dea acolo oricând deputatilor, magistratul sä primeasca
oferta pi in schimb acorde numitului un de
la târgurile Bistritii. Comunitatea desemneazd ca delegati din partea
sa pe oratorul Engesser pi pe Johann Klockner. In 10 Febr. i se
instructiile pi plenipotentele date duputa-
tilor in materia cesiunii. Comunitatea lash afacerea in grija
se rough numai ca sä se ia toate mäsurile spre a
obtinea o despdgubire de mare.
Instructiile pi autorizatiile date de magistrat pi de comuni-
tatea Bistritil in delegatilor trimisi la ordinul din 4 c. la
10 Febr.
Sibiu, in materia districtului valah, astfel:
Delegatii sunt trimi§i la ordinul Ex. Sale generalului coman-
dant, consulul provincial cu ajutorul mijlocirea
unor consilieri se va putea efectua chestia spre binele
ora§ului, se va finaliza, apa ca nici naliunea nici Bistritenii
in viitor nu poatä fi invinuiti, au neglijat ceva,
jinul consilierilor guberniali nationali (säse§ti) se vor afla
tatile ca sä se inconjure prejuditiu.
Delegatii vor avea sä lucreze in apa fel Ex. Sa gene-
ralul sä impiedece ca dela delegatii no§tri din Osorheiu sä se
stoara vr'o declaratie de a primi in privinta aceasta indru-
mare din Sibiu.
Dach apelurile noastre vor fi favoritor primite, atunci ei vor
Intre delegati figureazd mai Daniel Hennrich.

www.dacoromanica.ro
avea sä se declare privitor la despagubirile noastre »de praeterito
pro in acest :
Cu toatä mizeria noasträ cutoatecä dela cesiune incoace
orasul a fost lipsit de multe venite, vom fi »de prae-
terito« 30.000 r.: iar »pro futuro« venit anual de
6000 r. Astfel am nu nurnai dela toate proventele (ve-
nitele) ci dela pretul celor doub case posedate in Rodna dela
apartinätoare la ele. Neputându-ne pentru un
fond care ne-ar bonifica venite avute, intelegere cu nationalii
nostri delegatii se vor decide in directia care li se va pärea mai
Apoi vor cäuta in tot chipul sä nu fim redusi in ceeace
ne mai rämâne. Mai ales sä fim scutiti de amestecul
gräniceri, fie ei ofiteri de alti ofiteri ori soldati de rând, in
oras, suburbii districtul säsesc; iar Sântionenii
ori sä ne fie restituiti, ori sä fie mutati.
lar delegatii trimisi la Osorheiu, aceste :

1. Vor informa comisia instituitä acolo ajutorul scrisorilor

documentelor duse. 2. dupä sondarea situtiei, au sä
raporteze magistratului. 3. arate comisiei decadenta orasului
nespusele sarcini la care este expus. 4. stea in continua lega-
tura deputatii din Sibiu, ca sä nu se produa contraziceri.
Pe instructiile primite delegatii duceau sine inca
urmAtoarele cereri pretentii detailate, numite de ei »Petitac:
Orasul afarä de despägubiri se de urmätoarele:
din districtul säsesc, din Sântioana din maha-
lalele orasului sä fie orasul niciodatd sä nu fie obligat
a le bonifica casele pämânturile päräsite. lar amintitele doua
sate sä fie ocupate de Sasii Maghiarii din Rodna de alti
colonisti sasi. Totodatä Sasilor Maghiarilor cari päräsesc
Rodna sä li se acorde despägubiri pentru biserica evangelicA, casa
parohialä, moara parohialä, pentru toate apartinentele, iar
potele bisericii sä le fie predate. 2. Pentru incunjurarea certelor
sa se stabileascd limitele districtul säsesc Valea Rodnei,
sä se inläture crucile ridicate. 3. Oränicerii sä nu dreptul
clädi case »in fundo regio saxonicoc,
iar ar face-o aceasta cu magistratului, sä fie obligati
a pläti contributii dijme. 4. Orasul sä fie absolvat de procese
pentru iobagi reclamati. 5. Orasul sä fie despdgubit pentru cele
2 case, pämânturi silitra in Rodna. 6. nu se in Rodna
Valea ei negustori meseriasi noi, târguri de tars
mânä, garb de cele fixate »privilegialiter4. 7. nu fie primit intre

www.dacoromanica.ro
gräniceri, chiar ar voi, niciun contribuabil sas din
districtul säsesc, farä invoirea magistratului, apoi niciun pastor,
sluga platitä, ori servitor la oras, niciun mäierean fie la preoti fie
la mireni, cari se aflä mahalale ori in sate ori in parohii. Cei
primiti intre mai sa-si räfuiasca contributiile
arenzile. 8. In caz de desfiintare a gmnitei, Valea Rodnei sä fie
retrocedata orasului. 9. documentelor de proprietate
copia autenticA a cesiunei sä fie datä orasului pentru eterná amintire.

La aceste pretentii (petita) in 27 Febr. se mai adduagarä

toarele: 1. Numai in acel caz sä fie despägubiti gränicerii mutati
pentru casele läsate in satele säsesti, dacä pe acele
le cumpäraserä dela Sasi. lar Sasilor din Rodna cari vor fi mutati
in ori Sântioana sä li se clädeascä bisericá evangelicá
din ofrande adunate cu milogeli 2. La o eventuala desfiin-
tare a granitei, lea Rodnei sä nu fie alipitä de vr'o jurisdictie
comitatensä, ci fie retrocedatá Bistritei. 3. Orasul sä primeascä
privilegiu de a-si construi de bere.

Mai aveau la sine delegatii alte multe insemnari jalbe,

Astfel pe o coalä sunt insemnate sub titula »nota« urmátoarele:
De Valahii din ambele districte au fost
la militia gránicereascá, pentru Sasii oräseni districtuali s'au
ivit urmatoarele incidente pägubitoare: 1. In Sântioana Nusfalau
se clädesc cvartire ofiteresti, lemnul de clädit carä Valahii din
Se zice cä pricinuesc mari pagube in pädure. Protestele
magistratului fäcute in chestie la col. bar. Schröder n'au avut efect
nici faptul, ci noi am cedat Maiestätii Sale numai pe locuitorii
amintitelor sate nu »fondul regak care »vi cessionaliumc
nu poate fi alterat. 2. S'au conscris maierenii orasului, pe cari
doar nu i-am 3. Valahii locuitori dincoace de pe hotarul
ledenilor, au cäpátat dela br. Schröder permisiunea sä cladeasca
câte case voiesc biserica. Valahii au ridicat pe hotarul
ledenilor douä cruci, ca semn casicând pämântul fi proprie-
tatea 4. Valahii din Rodna pretind pentru sine, acolo,
tatea de primar »contra cessionales nostrasc. 5. Valahii districtuali
de a implini serviciul preanalt oräsenesc ;

nu vreau sä care siliträ lemne in proventelor ; Va-

lahii din districtul säsesc asemenea incep a se sustrage dela serviciul
oräsenesc. Valahii ocupo teritorii de pe muntii orasului destinati
pentru Sasi, i päsuneazä, acestora le interzic sä päsuneze
peste granitele impuse de ei. 7. Dumitrenii au peste 2 se-
cole singuri muntele Bârlea situat pe hotarul Rebrisorenilor. Acum
»usque ad ulteriorem decisionemg colonelul in anul acesta

www.dacoromanica.ro
 a jumätate din el Rebrisorenilor ea
8. Colonelul a interzis, cu pedeapsa de 30 bastoane, sä se mai
arate vr'un comisar in districtul valah. 9. Intre agtfel de circum-
vom sta foarte räu cu dijmele cu vamsug-ul, desi colo-
nelul a ordonat Valahilor ca la finea lui Octomvrie sä pre-
steze orasului ce datorese, sä ralueasca datoriile.

In fine se urmiltoarele »gravamine« impotriva

corpului gräniceresc:
Contra dispozitiilor din prima cesiune dela 24 Mai 1762
i s'au cauzat orasului »suferinteo in urmätoarele cazuri:
I s'a luat peste tot jurisdictia teritorialä, apoi »jus
cilli molarum«, cârciumäritul s'a dat, färä noasträ, in
arendä, s'au luat casele publice din Rodna, bonificare.
2. Gränicerii locuitori pe säsesc n'au fost mutati dintre
Sasi. 3. Persoanele cari, cum auzim, s'ati opus infiintärii corpului
gränicer, nu s'au restituit 4. Gränicerii din satele distric-
tului säsesc nunurnai pretind sevicii oficii, ci au ocupat atari,
in fiecare sat gränicerii se aflä in nurnär mai mare, ei
au judecAtoria valahä. 5. La toate solicitärile privitoare la
crucule ridicate pe hotarul ledenikw, acele nu s'au inlaturat,
toatecä Ex. Sa a dat ordin in primävarä.
Contra instructiilor 10 Febr. 1763 anume
a din rezervate: 3. Oränicerii »in fundo saxonico
adica in clädesc o pentru ofiter gräniceri,
in alte sate ale districtului säsesc, cumparä case
particulare. 4. Deja in anul curent au refuzat prestarea dijmelor,
de dijmuire acasä cerealele, din ceace
s'a iscat confuzia, desi au primit poruncä sä presteze dijmele,
aceste nu se pot constata, fiscul preotimea de aci nu
poate fi despägubitä. Ba cäpitanul Ricord a explicat in Ferihaz
(Weiszkirch) ordinul asa, cä acela priveste numai porumbul.
5. Gränicerii din Säntioana Nusfaläu nu au fost mutati in dis-
trictul valah. Dirnpotrivä, in paguba contribuabililor sasi, la aceia,
precum la gränicerii locuitori in alte diferite sate säsesti, s'au
alaturat a1ti grániceri imigranti din comitate. 10. Cutoatecá
Ex. Sa gener. Buccov in räspunsul dat publicului la
rezervatele sale a asigurat cä, in intelesul cercetarii de
misia Bethlenianä, districtul valah va avea sä pläteascá rata
capitalul interesele datoriei publice districtuale,
cade pe el, pans nu se niciun pas in aceasta.
De altá parte insä zilnic e urgentat de creditori pentru
plata intereselor, e necesitat sä intretinä pe expresii execu-
trimisi de aceia, uneori mai multe zile, din cassa ordinará,-

www.dacoromanica.ro
la care districtul valah nu contribuise Mmic - se
din orap pi din districtul säsesc »hoc tituloc ceva, ce li se poate
preda. 12. Districtul valah nu pläteste nimic din restantele alodiale,
cari privesc, conform amintitei comisiuni Bethleniane, pe districtul
valah pi satele Sântioana pi Nusfaläu, pi din cari ar fi sä se plä-
teasca salariile restante ale särmanilor salariati ai orasului. 13.
nu primeste nimic din venitele posedate in districtul valah
predate conform cesiunei. Militia gränicerä a dat in
de i rachiu din Rodna pi district; a folosil
o parte din varul pe care orasul ars in Rodna in 1762, pi a
läsat sä se prelucreze pietrile de var clädite pe cheltuiala
in al doilea cuptor (varnitä). Scurt i s'a orasului in intregime
»jus economicum., 14. Valahii aflätori in suburbiile (mahalalele)
orasului pi in serviciul gränicer, locuesc tot in casele stä-
pânilor anteriori pi nici nu se fac pregätiri pentru mutarea
promisä mod solemn.

Cum amintisem la alt prin infiintarea granitei militare

se ivirä pe teritorul districtului näsäudean o multime de chestii
complicate cari priviau dreptul public, jurisdictia teritorialä, raportul
civil pi cu organele militare, cauze pendente nerezolvate
intre Valea Rodnei pi orasul Bistrita etc. Spre a indruma succesiv
afacerile pe o cale determinatä pi stabilä curtea pi consiliul de
räsboiu din Viena incä in lanuarie un numit
provizoriu, pe care generalul Buccov in Febr.
pi magistratului bistritan.
In 10 Febr. cusätoreasa Bartin pâreste pe cApitanul gränicer
Sburlati, cä acesta »propria autoritates s'a incvartirat in casa ei,
pe care un i-a descuiat-o cu forta.
Cu data Bistrita 12 Febr. viceprimarul Klein le scrie delega-
tilor la Sibiu acestea: Sper vätäselul Kirtsch a sosit in Osorheiu
cu scrisorile rämase aci pi blana pi pantalonii notarului. la
11/2 ne-a adus Daichendt contelui Nemes, din care se
vede in ce mod nevrednic s'a fortat plecarea delegatilor
Osorheiu. Cred - precum vi s'a impus de magistrat
nu veti neglija sä impärtäsiti consilierului Flutter toate aceste pro-
la

cedeuri nemeritate aplicate fatä cu noi, pi veti ruga sä lucreze

»pe sub ca colonelul nostru in viitor sä trateze noi
mai omenos (glimpflicher). E de nesuferit ca totdeauna sä fim

www.dacoromanica.ro
 ca mincinosi (als Lügner gescholten) precuni
tinuu sä tratati cu atât disprel (so abject). Cine o mai poate
suferi de'ndelung? Dumnezeu ajute.
Delegatii in 14 Febr. din cä acolo a sosh
contele Nemes, generalul Roth a$teptat
In 17 Febr. delegatul Daniel Hennrich adreseazä din
heiu viceprimarului Klein scrisoare:
Din insemnárile ce le magistratului din ceeace
Ex. Sa bar. baron Roth, reiese ce zisese de
Ex. Sa in Sibiu, »Noi incä calcula, pi voim
sä vä facem o socoatd, din care nu veli avea mult E
de nedescris m'a intristat scrisoare la prima vedere,
iar de parte mai putin pot infdtisa in adevärata sa
märirne bundvointa (Aequanimität) Roth. El este
bilitatea dreptatea personificatä. vorbi el ca cu un copil,
mai ales dacä ai de vorbit chestii echitabile.
mult vii incoace sä convingi in chestia noasträ pe acest
nepärlinitor, cum noi, toate intentiile pentru ora$,
n-o putem face. D-Ta ai reu$i sä-1 aduci acolo ca, cri
ceilalti peste a$teptare, prezente gubernilui o opinie
favorabild in chestia noasträ, altfel pierdutd. Numele D-Tale
este cunoscut, cäci la prima vizitä m-a intrebat : »D-Ta e$ti
Klein Straussenburg ?« altii dintre Dornnii maghiari aflätori
aci, cari au fost räu informati de actiunea D-Tale materia
siunei, pi pe cari Keresd i-a readus la päreri mai juste, sunt de
prezenta D-Tale aci ar fi foarte necesard. Eu
am auzit când pe baronul Szent-Kereszti, auzind dela Keresö
nu e$ti aci, a : »Bárha volnac Dacä e numai posibil, te
rog in tot chipul sä nu la$i ocazia aceasta
nefericitului Bistrita. etc. - mâni, spre a servi
P. S. Din pricina multor
ocupatii n'am putut face specificaiea scrisorilor aduse cu mine.
Am ismene pentru Cärbune, dar nu se pot gäsi
acum ad. Keresó trirnite cravate (Hals-Tücher), din cari
se pot face patru ; costä 68 cr.

Tot in 17 Febr. din Sibiu adreseazd magistratului acest

raport: Am sosit aci lung greu drum in 14 4 ore, pi
in aceea$i am mers la comandantul general, ne-am anuntat la
adiutantul Kraus pi am ordin sä a$teptärn. Dar cutoateca am
a$teptat la n'ain fost invredniciti (keine Gnade) de a fi pri-
miti, cäci Ex. Sa plecase la bal, ni se sä ne prezentäm
când ne va porunci. de masä ne prezentardm la el conf.
ordinului pi am plecat de acolo cu avertizarea : ca sä nu

www.dacoromanica.ro
 sfaturior rele, ci la cele ce ne va sfätui natiunea, sä ne pur-
tam ca Sa§i credincio§i; apa vom fi noroco§i (glücklich fahren) in
chestia noasträ; apoi ambii, Saal Teckelt, am fost chemati la
masä ude se toti functionarii sa§i. de masa am
fost chemati la consulul Sachsenfels, unde am aflat pe consil.
gub. Rosenfeld, Mich. Bruckenthal, Mich. Hutter, Mich. Rosenfeld,
iltsch pe notarul Seiverth. Cons. Rosenfeld ne cá
Ex. Sa generalul a chemat la sine pe unii din natiunea
le-a propus examineze functionarii nationali pretentiile de
despágubire ale ora§ului Bistrita, pentru Valea Rodnei, oare
ce mäsurä ar fi acele bazate pi De aceea au fost
citati noi delegatii din Bistrita, s'a a§teptat cá va veni cel putin
until dintre cei mai distin§i (potioribus) membri ai magistratului.
Am spus aceasta nu s'a putut deastädatá. Apoi Rosen-
feld cá in sesiunea aceastä au de gând examineze »fraterne«
pretentiile noastre, sä le stabileascä conform provenientei ;
oarece ar servi ora§ului de mare prejuditiu, dacá comisia aflâtoare
in Osorheiu ar statori pretentiile noastre. Multämind pentru bu-
nele intentii am comunicat cä comisiunea Bethlenianä Insta in
1761 in Bistrita a declarat lichide toate pretentiile »de praeterito«
ne ca pi natiunea sä le priveascá cu aceia§i ochi,
comandând astfel mizerul nostru ora§. Cons. Rosenfeld ráspunse
cä comisia Bethlenianä fost autorizatä sä declare ceva lichid,
färä consensul guberniului; totu§i guberniul atunci a ordonat
sä fie observate hotäririle acelei comisiuni, când ele vor
fi examinate special. Apoi se luarä in mâni tabelele noastre exa-
minându-se fiecare pozitie. Despre dijme s'a zis in chestia
aceasta magistratul a fost actionat (evociert) de fisc, deci pretentia
aceasta stä lite« depinde dela Mai. Sa sfâr§itul procesului.
Ne-am referit la un interogator (inchizitie) chestie, pre-
zentat comisiei Bethleniane. S'a sä fie cerute din arhiva
gub. actele comisiei. S'a contestat apoi contributia liberä (frei-
williger Beitrag) ori zlotul economic (Wirtschafts-Gulden), cáci
dispozitia aceasta s'a luat de comisia Seebergiand consesul
guberniului, chiar s'ar fi acceptat, nu se poate aproba
decât apa ca fondul acesta se intrebuinteze pentru ráfuirea
datoriilor. Deci ceeace datoresc Valahii hoc titulo«, nu ar fi plätit
ora§ului ci creditorilor; altfel Valahii ar pláti datoria.
Noi am observat ca comisia Seebergianá a statorit acel procedeu
la ordin preanalt, pi pi Sa§ii au prestat acele contributii, cari
n'au fost folosite pentru ráfuirea datoriilor ci pentru plätirea sala-
riilor ; apoi chiar restanta Valahilor a fäcut cä restantele salariatilor
au crescut atât de mult. Bruckenthal zice Valahii totdeauna
au protestat impotriva acestei contributii voit s'o pläteascá.

www.dacoromanica.ro
Noi am räspuns ch rubrica Dedit aratä ch ei au plátit ceva ;
>

dach n'ar merita despägubire aceea ce, in anii de renitentä,

Valahii au refuzat sä pläteascä, atunci comisiile Telekianä Bethle-
nianä nu le-ar fi impus Valahilor sä efectueze astfel de prestatii.
In privinta cârciumäritului in satele districtului s'a opinat, cä acela
s'a introdus mai prin comisia Seebergianä, iar mai
n'a fost in uz. Referindu-ne noi la actele comisiei observând
Bruckenthal in acele au fost cercetate de atre coumisia
Bethlenianä toate intrebärile, intrerupsem conversatia, pân'ce
vor sta la actele. Din aceste concludem cä natiunea
s'a sä bonifice pretentiile noastre, cu toatecá nimeni din partea
natiunei nu ne-a spus-o aceasta.
In 19 Febr. iaräsi delegatii din Osorheiu, mai ales despre
pretentiile vechi nouä ale orasului fatä de Valea Rodnei des-
lipite (abgetrennten) de Bistrita.
Perceptorul impärtäseste in 24 Febr.
Maghiarilor din Rodna, ch conf. hotäririi colonelului Schröder,
pânä la finea lunei au sä räfuiascä cei 11 adaus de impozit.
In 18 Febr. soseste scrisoarea din Sibiu adresatä
magistratului in care aceia spun s'a cerut autorizatiile
s'a recomandat sä accepte sfaturile bune ce li se dau. Magistratul
hotäreste sä li se scrie deputatilor ca ei sä-i comunice precis
»intentiile bune (gute Gesinnungen)» despre cari e vorbä,
magistratul e prea mic« spre a putea trata singur, färä comuni-
tate, in chestii atât de importante. Apoi la punctul unde se cere
sä se arate creditorii districtului valah, sä se caute afle (aus-
findig gemacht) argumente, spre a dovedi este impo-
sibil s'o loch aceasta.
Aproape in toate urmätoare ale magistratului se
primite dela delegatii la Osorheiu Sibiu, apoi
ráspunsuri la acele; mai departe continue de ale dis-
trictuali impotriva gränicerilor pentru bätäi, päsunat etc.
Colonelul Schröder pare pärtineste pe gräniceri, Sasii au mare
fria de el, cáci are dreptul sä decidä in chestii de ordine
disciplinä, sä supraveheze controleze cari privesc curä-
tenia publics, starea sanitark mácelärii, incvartiräri etc.

www.dacoromanica.ro
 Intre adele bistritene aflAm la dala Mart urmätorul rescript
al consiliului de räsboiu din Viena adresat generalului bar. Siskovici:
Sosind ad raportul comisiunei militare-camerale provinciale in
chestia despägubirii magistratului bistritan pentru Valea
cedatä, precum declaratia natiunei säsesti trirnisä de gen. de
bar. Buccov, prin care aceasta asupra§i indemnisarea orasului
Bistrita, pe lângä unele conditii (Bedignisse), e gata sä fie de
acord cu Bistrita in chestia aceasta; consiliul de räsboiu
telegere cu cancelaria aulia transilvanä formulat propunerea
atre Mai. Sa. Deaceea acum cu prilejul regulärii chestiei gräni-
cere§ti militare din Valea Rodnei, Vi se comunicá urmátoarele:
1. Mai. Sa prime§te nunumai cesiunea Väiei Rodnei precum
pi natiunei säse§ti care aceasta ia asupra§i pro
despágubirea magistratului pentru venite pierdute, ci exprimä
pi multämirea pentru fapta
Dupäce magistratul a ridicat pierderea folosului avid
in 7 ani 1756-1762 prin Renitenta Väiei Rodnei, pretentia de
38.481 4324 iar aceasta s'a redus la 12.000 f I., sä se con-
vinä cu magistratul resp. natiullea säseascä asupra termenelor
plätirei acestei sume.
3. Conf. stabilirii comisiunei datoriile districtului fac: datorii
vechi interese 47.062 0. 241/3 datorii de natiunea säs.
4.459 resturi vechi de contributii 11.322 3915/16 resturi
mai nouä 2.766 17 suma: 65.610 21
din timpuri strävechi ora§ul a contractat datorii
atât pentru Sa§i cât i pentru Valahi, e echitabil ca fiecare district,
säsesc valah, sä asupra§i numai partea din
care cade pe el. Din aceste se iartä districtului valah restantele
vechi cari n'au fost incassate de oficiantii magistratuali.
Din restantele mai nouä au sä fie plätite cele ce se cuvin
se vor constata.
Fiinda chestia aceasta prive§te soarta ambelor districte, apa
M. Sa dore§te ca la stabilirea datoriilor districtul valah sä aibä
de fatá un reprezentant (Rechts-Verständiger Sachwalter).
Ce prive§te alodiele aceste sunt precis de fixat, pi
de stabilit ele se unesc stalul liber actual al Valahilor
; cä e intrebare dacä magistratul va avea sä fie boni-

www.dacoromanica.ro
ficat pentru ele de cátre erar, ori dacA pentru incunjurarea
erarului, acele alodii mai bine vor avea in
ministratia ofiterilor graniceri.
4. Privitor la dorinta magistratului ca fie con-
'centrati la un lac, M. Sa dispune intru se poate aceia
fie mutati in Valea Rodnei, anume limitrofii din
apoi cei din snide fine eel din satele
Satioana. Dorinta ca cei mutati lase sadea pamânturile
Sasilor, s'ar putea accepta, fiinda Valahii mutati Valea
Rodnei vor primi locuri ; dar casele trebue sä li-se rascumpere,
cáci au muncit la ele. Deci cei ce le casele vor
trebui despägubeasca, ori sä le ajute la construirea celor
in Valea Rodnei. Deoarece Maghiarii ies din Rodna
ocupA in Nusfaläu Santioana casele Valahilor mutati, acestia
au sä le ocupe casele acelora posedate in Rodna, iar careva
casä va fi mai incipatoare, atunci noul proprietar sä
ajute in proportie altor graniceri la clidirea de case mai
Mutarea si se in pace, certe.
Minerii rodneni fie scutiti, unde se gäsesc,
iar in privinta jurisdictiei sä convinä regimentul Dupäce
biserica din Rodna e toate apartinentele gränicerilor,
pentru ridicarea unei biserici pentru acatolicii iesiti din Rodna
M. Sa permite sä se milogeasca, fär'de nicio silä, ca sä
se adune numai ofrande benevole.
5. M. Sa e de acord sä stabileasca granite fixe
torul graniceresc säsesc, pi cä Valahii sä nu
case pe teritor lar dacA vor cumpära ceva
permisia magistratului, sä fie obligati a contributii pi
. Privitor la dispensarea magistratului in cazuri de reclamare
de iobagi M. Sa hotäreste magistratul nu poate fi absolvat,
dar procesele au curgä repede la pi cauza gränicerilor
eventual reclamati are s'o resprezinte respectivul auditor militar.
7. M. Sa ca delieventii sä nu afle azil in Valea
Rodnei, ci sä fie extradati orasului ori sä fie pedepsiti acolo de
judeOtori militari ; pi ca sä nu se introduca târguri de Opt.
pi de afará de cele existente in granitä.
8. Privitor la cererea magistratului ca sä nu fie primit

www.dacoromanica.ro
grAniceri niciun contribuabil sas, chiar ar voi, apoi niciun
pästor, slugS, servitor oräsenesc, la parohii, de
de slujbá etc. M. Sa Valahii declarati liberi,
vi-au räfuit contributiile, pot oricând sä fie la
gran
9. M. Sa promite dacä s'ar cândva sä doneze ori
vândä teritorul Väiei Rodnei, acesta va fi predat in prima linie
orasului Bistrita, documentele vor fi predate in copie
10. In privinta privilegiului beräriei M. Sa va exprima
mai apoi hotärirea.
Deci are s urmeze acum cedarea are
predea toate documentele: >donationales, statutoriae et confirma-
, are s la ori ce pretentii de co-
Rodnei pi alodiile posedate,
de alodii. In fine
s
are s predea toate urbariile
la restantele
ca
pleno jure et Dominio terestrali regimului militar, actele pro-
cesuale, cu un cuvânt tot ce priveste Valea Rodnei.

Generalul Buccov adreseazä in 8 Martie Sibiu cola-

nelului bar. Schröder la Bistrita urmätoarea scrisoare: Privitor la
interdictia ca Sasii sä nu mai arendeze gränicerilor pämänturi
pentru bani, ce e drept demersul Klein e penibil. Dar motivul
zace mai ales in faptul cä Valahii, dacä ei au arendat vr'un
3-4 ani consecutiv, vreau deja sä-si formuleze possesorium
din aceasta. Deci spre a impiedeca cazuri similare, - cäci Valahii
»in fundo saxonicog nu pot avea »jus possessoriumg, gräni-
sä nu fie opriti cu totul de a in arendä unele case, locuri
pâmânturi; când vor incerca sä le ia in proprietate, atunci
aceasta totdeauna sä se lac! cu tirea magistratului, proprietarii
sä fie datori a plâti contributii dijme dupä acele

Cu data 9 Martie comisiunea instituitä spre a stabili despku-

birile cerute de Bistrita pentru cedarea Väiei Rodnei
guberniului un lung memoriu, din care extragem urmätoarele:
Comisiunea rnentionatä s'a la Târgu in 18
bruarie 1764 a deliberat asupra postulatului orasului Bistrita,
care fäcut prentiuni asupra Väiei Rodnei in suma de 105.144

www.dacoromanica.ro
 101

515/16 lnafarä de aceasta a mai pretins drept compensare

pentru perderea veniturilor economice câte 7209 II. de
fiecare an incepnd anul 1756.
Delegatii ora§ului au prezentat documentele necesare, prin
care sustineau dreptul asupra Väii mentionate anume:
1. Un document liberat de Regele Matia in anul 1472 la
särbatoarea fericitului Duce Emeric, in laurinum prin care
toti Valahii din Valea Rodnei au fost sco§i de subt
judetului trecuti in proprietatea ora§ului Bistrila cu drep-
turile, de care s'au in judeful menfionat.
2. Un alt document liberat de acela§i rege in anul 1475 in
Buda cu un la fel dela punctul cu adausul,
cä Valahii trecuti in Bistritei se vor bucura de aceleasi
pi drepturi ca pi Bistitenii, plätind toate impozitele cuvenite.
In acela§i timp a dat ordin voivozilor vicevoivozilor transilväneni,
sä ingrijeascá ca opidul Rodna Valea Rodnei nu
in exercitarea pi drepturilor date de Regele Matia.
3. Un document de introducere in posesiunea Väiei Some-
§ului emanat din mänästirea Fecioarei Maria din Kolozsmono§tor
care cuprindea ordinul de introducere in posesiune al Regelui
Matia dat in anul 1475.
4. Document privilegial liberat de rege in anul 1488,
Mai 17.
5. Documentul privilegial, liberat de regele Vladislau in Buda,
anul 1492 la särbätoarea capului lui loan Botezdtorul,
prin care document se confirmau cele cuprinse in documentele
liberate de regele Matia.
6. Actul privilegial liberat de acela§i rege in anul 1494, prin
care se actul din 1488.
7. Actul privilegial liberat in anul 1520 de Regele Ludovic
al Ungariei, prin care dreptul de crâmärit, cesionat mai
cetätenilor Bistriteni Wolfgang Forster lohann Lulai, se record
se din Rodna, cu conditia, ca ace§tia sä restaureze
vechile mine, sä deschidä altele noi argintul gäsit sä-1 adminis-
treze camerei rege§ti.
8. Un document privilegial liberat in 21 Mai 1639 de
cipele Transilvaniei Gheorghe Rákoczi, in Alba lulia, in care do-

www.dacoromanica.ro
102

cument - o deciziune in chestiunea de controversä

ivitä câtiva cetäteni din Bistrita comunele Moisei,
Säliste Dragomiresti din - se vorbeste despre
starea socialä a locuitorilor valahi din Valea Rodnei, chestiune
amintitä hi copia anchetei indeplinite la 24 Februarie 1755.
Magistratul sä combatä pärerea, cä valahii in temeiul
donational al Matia, unde se spunea, Valahii
se vor bucura de aceleasi privilegii, libertäti drepturi, casi cetä-
tenii Bistritei, sunt liberi nu iobagi.
Memoriul e semnat de generalul losif baron Roth, contele
Adam Nemes, presedintele tablei regesti din Transilvania Ladislau

In acest memoriu -
Szombatfalvi advocatul chestiunilor fiscale.
: »Relatio comissionis ad postu-

latam magistratus et districtus saxonicalis Bistriciensis pro Valle

Rodnensi bonficationem per Suam sacratissimam Majestatem ele-
mentissime ordinatae demissime altioribus instantiis submissa.
Dat. Maros-Vásárhely die Martii 1764 - multe preambule
sofisme intortochiate se constatä cä pretentia magistratului
tritan e deci orasului ii compete despAgubirea cerutä.
Cancelaria transilvanä räspunzând in acte - una
intitulatä »Deductio«1) alta - combate constatärile
concluziile acelei comisiuni, arätând n'a avut niciun drept
Valea Rodnei, deci pretentiile Bistritenilor sunt nefundate.
In 14 Mart. deputatii bistriteni din Sibiu raporteazA
cu amänuntul magistratului despre toate discutiile avute acolo in
materia cesiunii.
*

Din Mart. avem o importantä semnatä de impOrt-

teasa Maria Terezia expediatá generalului Siskovici spre a servi
ca directivä in chestiile gräniceresti näsäudene. Continutul acelui
act, intitulat : Entwurf deren Patentalium die Walachische
Gränitz Militaren des Rodnaer Thalls, este in rezumat urmätorul :
Indatä urcarea pe ne-am propus sä in
tot chipul fericirea prosperarea supusilor nostri sä facem ca
se bucure de liniste sigurantg. Cu gândul la Ardeal la
asigurarea granitelor acelei provincii iubite impotriva ciumii, contra-
') V. »Arh. Nr. 3 p. 30.

www.dacoromanica.ro
 103

bandelor pi altor rele care amenintá linistea provinciei pi a

monarhii, am hotarit sa incadram in statul militar gräniceresc pi
Valahi nobili pi liberi, facându-i pártasi la imunitätile pi pre-
rogativele acelui stat.
Intentia noasträ este ca din locuitorii Rodnei cari s'au
oferit deja la militie, sä se formeze un regiment de b?fanterie cu
12 companii, 3000 capete, apoi un regiment de dragoni cu
8 companii, in total 1500 find prevAzute ambele regimente
cu of subofiteri destoinici. Fiindcä acei locuitori nu puteau
fi priviti pänä ca liberi. dupice magistratul bistritan
ne-a imminat toate docurnententele in baza credea cä are
dreptul sä-i priveascä ca pe supusii säi pi a renuntat solemn la
drept posedat, am voit sä facem in cazul acesta special o
exceptie dela regulä, decretând cá acei locuitori descen-
scosi din supusenie, sä fie priegi ca liberi investiti
cu toate prerogativele acestor. precis cä pro-
prietätile individuale pi venitele din ele, scutite de dijme, rämân
nealterate pi pentru mostenitori, apärate de legile terii pi
articolele militare. Ne incredem cä acum Valahii liberi din Valea
Rodnei, in semn de multämitä pentru aceastä gratie, vor observa
cu cea mai mare exactitate indatoririle militare.
In cazuri când gränicerii vor fi dispusi in de pace la
serviciu de granitä, la pasuri, plaiuri, contumate pi cordon ori la
alte servicii intre sau afará de granitele provinciei pi ale terii,
infanterist va primi zilnic pentru intretinere câte 4 iar
cavaleristul câte 8 cr., exceptionând numai serviciile regulate de
paza, cari nu se retribuesc. Subofiterii, fruntasii pi muzicantii dea-
semenea vor primi leafä
In timp de räsboiu li se vor acorda pâne pi furaj ca
pi altor trupe gräniceresti, in sau afará de tarä. Vor primi gratuit
arme pi munitia necesará, dar curele numai odatä. Aceste vor
trebui conservate bine, proprietarul räspunzätor pentru
orici stricäciune cauzatá din vina lui. Dragonii vor fi despagubiti
de fisc pentru caii proprii de serviciu despre cari vor putea dovedi
au fost de pismasi ori la urmárirea tâlharilor pi pre-
varicantilor.
Gränicerii vor fi scutiti in timp de pace de plata unei treimi

www.dacoromanica.ro
104

din contributia regulatk in timp de räsboiu familiile din cari

stau in serviciu unul sau mai multi bärbati, vor fi scutite de orice
impozite, pentru acel timp. Asemenea vor fi scutite väduvele
celor cäzuti in räzboiu, ce se märitä din nou, ori ajung
care sunt capabili de serviciu.
Desi gränicerii sunt indatorati sä facä ori unde servicii
potriva dusmanilor totusi ei vor din
deprtate, numai necesitatea va pretinde mod extra-
ordinar. lar cazuri de aceste vor primi gratuit corturi alte
rechizite necesare.
Pentru sustinerea ordinei pi disciplinei militare la gräniceri
vor fi dispusi ofiteri probati in räsboaie, dar e de nädäjduit cä
prin zel pi sirguintä gränicerii valahi vor dear/side la
acele posturi la cari ca vor Tot dacä
vor nizui st ajungä la grade de subofiteri pi fruntasi bravi
destoinici, vor primi soldä pi in timp de pace acask
Privitor la uniforme, neputându-se procura deocamdata mon-
dire militare, gränicerii vor purta hainele proprii, trebue sä
caute sä fie uniform croite pi st se poatá cunoaste la gulere co-
loarea regimentului.
Privitor la jurisdictie se va redija un regulament in conso-
nantä cu constitutia terii.
Gränicerii nu vor avea presteze nimic ofiterilor ori
tionarilor districtului bistritan, dar nici nu e permis sä le cauzeze
acestor nepläcere pi nedreptate. Apoi vor fi scutiti de sarcinile
blice comunale districtuale; dimpotrivá vor presta inst munca
necesarä la lucräri obstesti ca: constructia repararea podurilor,
iazurilor, santurilor, ingräditurilor, drumurilor, etc.
Gränicerii din districtul säsesc bistritan se vor bucura de
aceleasi prerogative pi libertäti, de cari beneficiazA locuitorii Väiei
Rodnei, indatáce vor fi mutati pe Somes.
Pentru gospodäriile ofiterilor nicidecum nu se vor destina
pämänturi sätesti sau de ale particularilor, ci acolo unde au
locuintele, ofiterii vor putea uza pentru caii de
munale. Tot vor uza pi de lemne din pädurile comunelor
färä de a abuza de acest drept. Caii gränicerilor dragoni vor fi
scutiti de contributie.

www.dacoromanica.ro
 105

Granicerii inscri§i in listele de conscriptie pi repartizati pe

companii nu mai pot fi inrolati ca recruti la alte regimente.
Fiecare granicer ramâne in enoria sa, plate§te preotului sau
taxele stolare ca mai recunoa0e jurisdictia ecleziastia
de pânä acum.
Averea mobilá pi imobilá a gränicerului decedat nu trece la
stat, ci asupra erezilor urma§ilor säi cu indatorirea serviciului
militar legatá de respectiva mo§ie.
Pentru ca gränicerii valahi din Valea Rodnei sä aibä pi mai
mult motiv de a se dedica statului militar, hotärim sä fie radiate
vechile restante de contributii, cari nu incassate de
functionarii magistratuali bistriteni.
In sfâr§it ca un semn al deosebitei noastre gratii incuviintam
ca toate persoanele unei familii militare locuitoare pe o mo§ie
indivizä vor uza de toate prerogativele militare, dacä in acea
familie va fi chiar numai un bärbat apt de serviciu militar.
In schimb, ca recunoOnta pentru toate aceste beneficii, liber-
tali, scutiri de contributii pi alte diverse prerogative pi binefaceri,
gränicerii vor trebui sá-vi câvtige merite prin fapte onorabile, curai
eroism, sä se adapteze cu totul statului militar, sä apere cu
vitejie steagul däruit sä observe cu jurämânt
indatoririle militare, sä de pi dispozitiile
comunicate prin generalul comandant al provinciei pi prin ofi-
sä urmeze precis regulele pi statutele militare, sä indeplineascä
cu grija serviciile de pazä in munti la sä execute
tocmai tot ce va cere regulamentul, cu un cuvânt sä se compoarte
cum se cuvine se cade soldatilor gräniceri bravi credinciosi.

In 17 Mart. magistratul cete§te comunitätii petitiile redijate

cari, cu tablourile restantelor de contributii ale grani-
au fost expediate Mäiestatii Sale.
Magistratul räspunde in 16 ofiterului de
Tesch cä chestia cerute pentru construirea in
a cvartirului noului comandat al regimentului col. baron Enzen-
berg, se va consulta mai lad pi Pintic,

www.dacoromanica.ro
 Generalul Siskovici in raportul säu d. d. Sibiu 28 Apr. adresat
consiliului de rasboi, exprima parerea cum ar putea fi aduse
la o mai bunä conzistentä« regimentul de infanterie cel de
dragoni. Recomandä se facá inch o conscriptie generala a Vala-
hilor din Valea Rodnei pi Bistritii. acestia 3000 sa
fie destinati pentru regimentul de infanterie, iar restul celor
apti se formeze câteva companii de dragoni. lntru cât va fi
putintä pi mai ales cei cari locuesc prin satele
pi prin unele sate din comitatele invecinate, fie mutati Valea
Rodnei. Accentueazá privitor la aceste mutäri comandantii de
acum ai regimentelor dat prea putinä ostealá, zicând
cá in Rodnei nu mai stau la dispozitie locuri pentru acest
scop, pi chiar gránicerii streini cari au avut intentia sä se mute
aci, pi-ar fi schimbat pärerea au väzut pämânturile nepro-
ductive. Adevárul insá este - zice Siskovici - cä de s'ar lua in
scopul acesta chiar numai pämânturile, pe cari funcionarii bis-
le foloseau pentru sine pi cari in cele 21 comune valahe
produceau peste 3000 cubuli (1 cubul = 4 ferdele) cereale, s'ar
putea pe acele plasa 300 grâniceri. Mai departe, dacá s'ar
pune odatä capát certelor de hotar cu Maramuresenii, atunci usor
s'ar putea plasa chiar pi peste 200 farnilii pe hotarul satului Suplai.
In sfârsit totul s'ar putea sävârsi fär'de a in cele douä regi-
mente un singur Valah schismatic«.
Consiliul de räsboiu adreseazA in Mai generalului Sisko-
1

vici urmátoarea scrisoare:

Pentru ca cesiunea sä fie fácutä in toatá regula pi sä fie
legalá, magistratul Bistritei nunumai trebue sä restitue »donatio-
nales statutoriae et confirmatoriae litterae« primite odinioarä, ci sa
renunte la tot dreptul de a pretinde vr'odata alodiile comunale
posedate in Valea Rodnei, afará dacá M. S. conf. p. 9 ar hotari
altminteri. Apoi trebue sä recunoascä supusii valahi de odinioará
sunt liberati de restantele alodiale. Mai departe are sä predea
toate urbariile, funduare (fonciare) altele ce Väii
cedate, fie privitor la economii ori la altele, cu o listä, administratiei
militare »cum pleno jure et dominio terestrali« exceptie; in
toate procesele, actele - pi numai predarea aceasta pri-
meste magistratul bistritan documentul amintit la p. 9 cá adia

www.dacoromanica.ro
 107

in caz dacä s'ar hotäri cândva donarea ori vinderea teritorului

acelui district, el va fi dat in prima linie orasului Bistrita.

In 4 Mai cdrciumarul Peter Roth din Rodna raporteazd cä

colonelul Schröder a cerut uneltele dela varnitá adica: »Kratzen,
Schlägel, Mauer Hammer, 4 Keil-Hauen, 2 Brech Stangen,
und das Schiess-Zeug toate in valoare de 5
< R. 51 cr. Lipsind
dintre unelte: »1 Bohrer, Stauchen, I Kratzer u. 1 Raum
Nadel« colonelul dä ordin ca Roth sä fie arestat amenintä catre
sotia acestuia ch va fi zkreutzweise«. Roth e liberat arest
mimai dupäce magistratul prin senatorul Schankebank asigu-
rarea cä uneltele cari lipsesc, vor fi refäcute pe cheltueala cassei

Magistratul primeste in 21 Mai avizul cä generalul Siskovici

a plecat ieri din Sibiu va sosi peste câteva zile Bistrita.
Col. Schröder cere cvartire pentru general, adiutantul Magdeburg
comisarul de räsboiu Röhm.
In 8 lunie se publicä ordinul loc.-colonelului Enzenberg din
statiunea Feldru, cä cu incepere din 15 c. nirneni sä nu
mute bani, ori alte lucruri pretul banilor, ofiterilor
cäci de se va färä lui, loc.-colonelul nu va ordona
niciunui ofiter sä restitue banii imprumutati.
Senatorul primeste in 14 lun. ordinul sä contro-
leze aranjeze toate pârile impotriva gränicerilor, pe cele »in
civilibus et territoribus« le predea primarului Bistritii, care
era acum Fr. Klein a Straussenburg, iar cele »in injuriis
realibus« sä le la colonel spre rezolvare.
Magistratul in 21 lunie urmátoarele: in
nizoana mare nevoie de cvartire ofiteresti, deoarece multe
ocupate de oficeri gräniceri, desi colonelul a asigurat cá
aceia vor fi in statiunile pe sate; magistratul roaga pe
colonelul Schröder expedieze (heraus disponieren) din ora
pe Cosimelli. fiinda dela dl colonel arareori se pri-
meste un räspuns neindoelnic (zuverlässig), fi rugat
dea räspuns decizie in scris. In 22 lun. Schröder trimite
scrisoarea magistratului cu observarea: cf magistratul nu-1 mai

www.dacoromanica.ro
108

sâcäe cu chestii de natura aceasta ; va cerceta afacerea, api-

tanul Cosimelli a inchiriat (gemiethet) cvartirul plate§te; pe
dl primar Klein are sd-I ford klein« (mic).
In 25 raporteazA secretarul Ziegler aceste: Colonelul
Schröder a trirnis el i-a comunicat generalul Siskovici
va sosi in 7 ori 8 lulie; sä fie de cvartire pentru Ex. Sa,
cäpitan, 1 comisar ofiter. Bagajele vor sosi cu câteva zile
mai'nainte. Când Ex. Sa va trece in districlul valah, sä fie duse
acolo alimente din districtul säsesc.
Tot in 25 lunie magistratul desbate rugarea Sa0or din lad,
fie rugat comandantul regimentului gräniceresc sä admitä ca
Sa0, pentru o anume taxä, säsi poatä mâna vitele la pa§unile
din mun(ii ma'nainte Se hotäre§te
sa fie intrebat comaridantul, ce raspuns sa li se dea Sa0or,
eventual vor avea pläteasca de cap de vita.

Din lunie avem doua acte al cäror continut sá

fie cunoscut.
Vdzusem din cele expuse aci magistratul bistritan
se simtea adânc jignit de modul cum colonclul Schröder trata
orösenii, dar mai cu seama senatorii, cari incercau sa-si
pastreze deplinä autoritate. Nu e de mirare cä Bistritenii cuutau
prilejul sä adune producä dovezi spre a putea ridica acuze
impotriva colonelului. Pentru acest scop fusese redijat lun.
procesul verbal de senatorul Bedeus secretarul
Daniel Ziegler, in care acestia iau pun pe urmatoarele
depozitii;
Catarina Bergerin märturisqte Vineri in 22 c. seara
au venit la ea, ca sä bea, ofiterul de sergentul regimentului
Karolyi ordonanta colonelului Schröder, numele Schultz.
N'a ascultat ce vorbesc când deodatá ordonanta o daca a
auzit ce s'a intâmplat azi. Primind räspuns negativ, ordonanta spuse
acestea: Era su fie dus la gardä domne,i) din cauza ca la
cererea colonelului n'a voit si din temnita orasului pe un
taran care tálhari; sä se ia pe seamá sä nu mai
lntelege pe nou instalatul primar al Klein,

www.dacoromanica.ro
 excese ca cele dupä instalare, baronul Schröder
a jurat ducS la gardd pe »porcul de cane (Hundsfotten).
dintre soldatii de au fost trimisi la primar, au nävdlit (hinein
gebrochen) in casa lui conform ordinultri au voit sä-1
ducä la garda. Refuzând el sä piece, la raportul facut colonelului
acesta a doua yard sd-I ducä pe porcul de cane pe
mipelul. Deoarece nici acum nu voi sa asculte, Schultz care
era cei soldati - le acestor: puneti
mâna pe el !« Unul i de brat de pe scaun,
dar neputänd isprävi mai mult, iar$i raportara colonelului, care
atunci cä porcul de pi miselul nu va vrea
piece, atunci loveascä coaste pi sn-I ducä brincip. Väzând
primarul cä n'are pe soldati sä aibä i
ca sä trimitä doi senatori la colonel cu rugarea nu
fie dus la plecarea senatorilor fu chemat pi capitanul
Mocsári pi rugat de primar pentru interventie; toate aceste insä
n'ar fi schimbat nimic, n'ar fi in fine pe
täranul reclamat. Dead zile mai apoi - continuä martora
seara iaräsi veni Schultz, de servitorul colonelului,
pi declarä cd s'ar fi bucurat dacä ar fi putut escorta pe primar
la gardä, e alta de a duce astfel de oameni, numai
oameni de e cert prirnarul acolo pi 50 lovituri
cu bastonul ca primarul aujului, care la fel. Dar
nu e prea cäci colonelul a jurat sd-I pedepseascä a$a,
datäce va comite proximul exces, fiind el de
Alt martor: Secretarul oräsenesc Andreas Schuller depune:
Dumineca trecutä in 24 c. seara a fost la serata muzicalä a
naziului pi a stat acolo dupö 10 ore. Pleand apoi spre casä
in trecere pe lângä casa sfatului cd se disculd.
in odaia din parter unde locueste cutitarul Georg Berger pi aflä
acolo pe Schultz, ordonanta colonelului, pe servitorul acestui pi
pe soldat din regimentul Károlyi. Ordonanta chiar
cele Catarina Bergerin adicä: Trebuia dus
primarul la gardä pi pedepsit cu 50 lovituri de baston, precum
o pätise pi primartil Clujului.
Se mai aminte$te acest prilej cd Schröder amenintase in
lunie 1763 pi pe secretarul Hennrich cd-I va duce cu forta la

www.dacoromanica.ro
gardä, nu.i dá douä straje pentru trebuintele per-
sonale.
Al doilea act este acuza - adesea repetatá - a Sasilor
din DumitraEimpotriva Rebrisorenitor pentru muntele lea. laWo
Martin Hansel Georg in 23 24 funie
din mijlocul nostru umblat pe muntele lea spre a ex mina
paguba ce ne-au cauzat-o Rebrisorenii.
2. de toate pe Marceris, obisnuiam sä päsunäm
aii, au dat de o mare turm de oi mânate acolo de vr'o 20 de
gazde, dupäce deja stricaserá cele mai bune locuri.
3. de aceastä parte a muntelui, ei stricaserä cu oile,
caii cu totul locul prim bun numit Säcäturä,
apoi au mers la locul Täusor l'au distrus nu se mai
aflä Ohmic pe el.
4. au isprävit douä locuri au mers pe
Piciorul Calului unde i-au aflat oamenii nostri. Acestia au
vorbit cu pästorul de cai, care la intrebarea: pentru ce au
stricat ei mould nostri? a räspuns: n'am ce face, co
mi-a poruncit satuk, adaugând co ar fi ceilalti caii ofi-
terilor. La cai au aflat 23 restul Rebri-
sorenii Dumineca trecutä pe chiar când oamenii nostri
coborau muntele.
5. Pästorul de pe Piciorul calului le-a zis acesta, dupä
spusa Rebrisorenilor, le cu toatecä este al nostru, ca
celelalte locuri de pe muntele pe care niciodatä nu le-am
dat
6. Conform declaratiei pästorului, unii dintre aflati acolo
sunt ai lui Galbenul, iar ceilalti ai preotului Dumitru Popa.
7. Din aceste reiese oamenii acestia vr'au sä ne nimi-
ceasa In partea de hotar aflätoare dincoace de
numitä Tinoasa päsuneazä totul, ce sosim noi acolo
cu noastre. Cu muntele fac la fel, cutoatecä li se avi-
zase muntele de fosit. Toate vitele noastre cornute au fost parte
bolnave, parte sunt acum. Sperasem cä se vor mai apuca pe
munte, dar acum dispare aceasta nädejde.
8. asemenea puteau sä se apuce pe acel munte
V. ,Arh. Som.« Nr. 13 p. 258 urm.

www.dacoromanica.ro
al nostru. Unde aflám acum p4une pentro ei? cum
implinim, pe diversele noastre lipsuri, multele cdräusii
(Vorspann)? Deci magistratul sä putem obtine e al
nostru; vitele Valahilor ar fi mânate in jos, atunci ar
in timp de 2 säpt. iarba din nou, ca noastre
ar mai avea ce paste. Rugdm supusi contribuabili credin-
ciosi, sä ni se ajute in chestie.
La aceastä in 29 lunie magistratul adreseazd loc.-colo-
Dambrowka urmätoaree scrisoare:
Veti vedea din cele aldturate plânsorile Dumitrenilor. Precum
reiesä din documentele pe cari ei le au in mâni le-au immänat
colonelului Schrader, muntele lea »justo titulo« Dumi-
trenilor 1-au folosit nestingheriti din timpuri imernoriale
deauna in 1762, când au fost atacati (turbieret) in dreptul
tor, când numitul colonel, la rugarea le-a restituit muntele.
La cedarea Väiei Rodnei n'a fost sorb? despre cedarea acestui
ci s'a läsat Dumitrenilor ca proprietate indisputabild.
Ne sä dispuneti, ca satul acuzator pe
departe beneficiarea muntelui pentru atrocitätile
sä capete satisfactie cuvenitä; violente de felul acesta
sä se curme, putin când generalul bar. Siskovici va
dispune fatä de chestia asta fatä de altele in confor-
mitate cu hotäririle preanalte.
Loc.-colonelul Dambrowka cu d. 29 lunie 1764
räspunde magistratului, imediat va läsa sä se examineze
cauzate de Rebrisoreni va da satisfactie.
lar d. Bistrita 11 lulie 1764 loc.-colonelii Dam-
browka Enzenberg decid :
Dumitrenii sä foloseascd nestingheriti muntele dupd
cum s'a convenit ; gränicerii cari vor nelini§ti in proprietatea
pacinicA, vor fi pedepsiti exemplar atât de infanterie
cavalerie.
*

Comisarul oräsenesc Toldalagi raporteazA in 30 lun.

dela moara din Nusfaläu dispare, servind ca nutret pentru
cdpitanului Riccord, ca pentru alte scopuri. Magistratul hotäreste
cd, deoarece morarul e gränicer, sä se dela generalul Sisko-

www.dacoromanica.ro
vici fi un morar sas, pentru care sä se cearä
protectie din partea loc.-colonelului Enzenberg.
Loc. Tesch (Quartirmeister) anuntä in numele loc.-colonelului
Dambrowka magistratlui, cä e multämit cu dispozitiile colonelutui
Schröder privitoare la Aunile de munte ; ar fi mai bine sä
se chestia aceasta pentru timpul când va sosi generalul Sis-
kovici. Tesch cere totodatä cvartire pentru suita generalului.
Cäpitanul orasului, Job. Frank, raporteazä in 9 Julie cä pentru
serviciul personal al generalului Siskovici 1) care sosise in 7 c.
in Bistrita - se cer streji, care ar trebui aduse din districtul
säsesc, cáci mahalagii nu pot presta acel serviciu.
La cererea din 16 a loc.-colonelului Enzenberg, care
stationa in ca sä i se acorde in bein Gewölb zu
einem depositoriot, magistratul räspunde negativ, insemnând in
protocol cä orasul n'are nevoie »de un Brigadier Bistritac.
Loc.-colonelul Dambrowka cere deslusiri cu privire la
cari i se luaserä odatä lui Macavei a Popii din Mocod. Magis-
tratul decide i se trimitä un extract din actele rezolutiile
comisiei din 1761, cu observarea cá aceastä chestie
s'a adeseori (oft vorgewesen).
Motivând cá ofiterii grániceri, fär'de a incunostiinta in prea-
labil orasul, dicteazä sä li se presteze gränicerilor cäräusii (Vor-
spann), nu plätesc reglementar maicuseamä pe Sasii din Dumi-
trita ruineazä complet; magistratul hotäreste fie rugat loc.-col.
Enzenberg se ordone gränicerilor precum o fac Mocodenii
când merg in pânä la Rodna, ceice trec prin Dumi-
trita spre Gura Muresului, sä se ingiijeascä de care sä
nu ruineze pe Sasi.
Consilierul de mine conte Ignaz de Ybarra scrie in 19
Mai. Sa i-a incredintat minelor rodnene in 26 ori
27 c. va sosi Bistrita, se roagá de cvartir pentru sine familia
sa. Rezolv. Deocamdatä vor sta in cvartir la primarul Klein.
Primarul Klein intreabá in 22 Julie pe magistrat cä ce ar fi
de intreprins in chestia sträjilor pe cari colonelul Schröder le tine
in serviciul säu contra tuturor regulamentelor. Se hotäreste sä se
protesteze la comisarul suprem gub. conte Bethlen.
1) V. .Arh. Nr. 20 p. 217 urm.

www.dacoromanica.ro
 magistratul aduna toate datele ce pot servi ca
puncte de acua impotriva lui Schröder, reproducem aci in extract,
privitor la mentionatele strAji, urmätoarele note semnificative: In
10 Febr. 1762 a sosit colonelul baron Schröder in Bistrita
la Martie n'a cerut sträji. In 11 Martie a plecat intreaga
cu senatorul Bedeus peste Bârgäu in districtul valah, de unde
a in 19 Martie. In zilele de 21 22 Martie a odihnit in
ora pentru acele zile n'a cerut In 22 Martie a plecat la
Sântioana, de unde a in 23. In 24 a cerut dela
administratorul orä§enesc Georg Decani 2 sträji, pe care le-a retinut
pânä in 11 Mai, când a plecat la Sibiu. Deci acele luate din
mahalalele ora§ului, i-au 98 zile de serviciu. Intors in 23 lunie
din Sibiu la Bistrita stete pânä in 28 lini§tit in or nu ceru sträji.
In 29 plea la Sântioana apoi trecu in districtul valah, de
unde terminarea conscriptiilor in 10 lulie la Bistrita.
Amintitele douá sträji cerute de el in 11 lulie fácurá
serviciu in 19, când colonelul plea la Sibiu ; deci 18 zile de
serviciu. In 19 Martie 1763 colonelul din Sibiu imediat
care in 7 Mai ii fácurá 100 zile serviciu.
In 8 Mai pretinse colonelul câte 3 cari servirá pânä in
23 lulie 1764, timp de un an 2 1/2 luni, adia 441 zile cari
multite cu 3 (sträji) fac 1323 zile. Deci in total sträjile i-au fäcut
colonelului 1539 zile de serviciu, aprovizionându-se de acasá cu
alimente. Din acest tablou cunoa§tem o parte din intinerarul
colonelului Schröder, care rugat de magistrat demitä sträjile
in timpul lucrárilor la câmp, räspunde din Feldru in 24 cä
»sträjile pot pleca in fiecare moment, cáci el nu le-a cerut dela
magistrat, ci i s'au trimis de atre acesta<.
Senatorul Bedeus in 23 cá generalul Siskovici
a interzis tuturor ofiterilor mai pretindä, impotriva regulamen-
telor, cu excepta când vor face parte din vr'o comisie,
ori când vor fi trimi§i scoatá contributii.
Noul comandant general al Ardealului Andrei Hadik
nume§te in 9 August, pentru statorirea granitelor dintre Valea
Rodnei teritorlile invecinate, o comisie constätätoare : con-

tele Vass de Czege, Béldi de Uzon judele boierilor

Cluj, de pretor Sighisoara, care
8

www.dacoromanica.ro
avea paralel cu comisia persoanele
loc.-colonelului Enzenberg, a maiorului Mayersheim un
In vederea sosirii generalului Siskovici in Bistrita,
de primarul Klein in 17 Aug. pentru aceea$i zi, Bistritenii
confectionaserA o de cerei i pretentii cu cari,
primirea cu mare asalteze pe general.
Lista a bei der Ankunft Sr. des Generalena
are urmAtoarele 25 puncte:
pi -
aci (in Bistrita) ca
taxele fixate la târguri. 2.
pi in pi Teaca -
se protesteze contra
faptului comitatensii invadeazá in mod arbitrar hotarele distric-
tului, invocându-se procedeul ilegal din Sigmir Be$ineu. 3. SS
fie redusá taxa contributionalA pe vin, deoarece in multi ani re-
colta e - se prevede in anal curent din cauza
- iar bonitatea vinului nu e proportionalA taxa
4. se desfiinteze taxele pe case (in ora$) fiinda aceste
produc aci niciun venit. 5. se »taxa a
nilor. 6. se despAgubire pentru cei doi cai ai
zenilor pieriti cu ocazia vizitei generalului Colloredo
districtul militar valah. 7. i se arate generalului Siskovici docu-
menlul despre datoriile ora$ului. 8. Chestia pAdurilor satelor Feri-
haz 9. Terenul litigios de lagd
Dumitra, Pintic lad. 10. Procesul dintre satele Sigmir Orheiu
pentru terenul arat de Orheieni. Proiectul de ajutorare a
manului cerut expres de Sa cancelarul. 12. Chestia
despdgubirii pentru satele Sdntioana. 13. Privilegiul
ora$ului. 14. Restituirea vechiului obiceiu ca in zile de
târg le fie interzis streinilor, deci grdnicerilor,
de amiazi cereale ori alte lucruri, judiciul
15. DespAgubiri pentru cheltuelile de
cassa ora$ului in rânduri de frica invaziei 16. Taxa
capitis a servitorilor, haiducilor 17. DespAgubiri pentru
cvartirele ofiterilor. 18. Curmarea multor cari sunt de
prestat. 19. Dislocarea gränicerilor din ora$, din cauza multelor
furturi. 20. Ube, cu Moldova pasul 21. Mijlo-
cirea la locurile pentru obtinerea interzicerii luxului haine.
22. Chestia datoriilor publice. 23. Comertul in comitate pi

www.dacoromanica.ro
districtul militar. 24. Despágubiri leninul furnizat la podul
dela 25. Interzicerea cumpárárii de cereale (in oras) pe
fabricei de bere din
Primarul orasului amintind chestia morii din Nusfaläu
in 21 Aug. cä la scrisoarea magistratului loc.-colonelul
zenberg räspunsese sä se astepte sosirea generalului Siskovici ;
apoi cá morarul Tänase a delapidat mult, totusi aratä o pre-
tentie de 27 Pentru ca acest morar poata fi depärtat de acolo,
e necesar ca secretarul Ziegler impreun cu câtiva sasi
sä censureze pretentia morarului Tänase. Tot in aceea zi primarul
ordoná senatorilor sä nu se departeze din oras, cáci in fiecare
clipä pot fi chemati de Ex. Sa generalul.
In 22 Aug. raporteazä decimatorul Weber cä imprennä cu
comisarul Werner au fost fatä când gränicerii din impär-
iarba dijmei. Subloc. Stoianik declarase privitor la dijmä cä
gränicerii s'o partea orasului s'o
lase in jar partea de cereale s'o care acasá. Mai departe
spune Weber cä 1.-col. Enzenberg i-a orcionat lui Stoianik sä-si
aleagä un cvartir Sasi ori Valahi.
Magistratul ceteste 23 Aug. scrisoarea semnatá de
col. Enzenberg de maiorul Mayersheim, in care acestia cer
hrizoavele privitoare la Valea Rodnei aflátoare in arhiva orasului.
Cele pritoare la satele valahe se exträdee in original, cele
cari privesc hotarele districtului säsesc, in copie.
In 24 August generalul Siskovici, sosit in Bistrita, lasä sä
se publice urmätoarele porunci adresate companiilor gräniceresti
aflátoare in districtul säsesc, precum pi in cele doná sate valahe
Sântioana:
1. E interzis strict ofiterilor, subofiterilor pi infanteristilor sä
ocárascä, injure (schmähen) ori pe functionarii scaunelor
precum pe locuitorii provinciali, ci au cu ei in pace
buiantelegere. 2. Nimeni sä nu le atace (anfallen) arbitrar bu-
nurile casele, cáci va fi foarte aspru pedepsit. 3. Nimeni sä nu le
mâe, ori sechestreze motiv just vitele, numai spre
a-i 4. Dacä oficiantii ori locuitorii säsesti districtuali vor
ridica plânsori motivate, atunci ofiterii dupá cercetare au neaminat
impartial dea satisfactia cuvenitä. 5. Ofiterii au sprijineascä
pe magistratii sasi oficiul in pi armonie,
au opreascä pe gräniceri dela injorii fatä de oficianti pi locuitori.
8'

www.dacoromanica.ro
6. veun gränicer ridid plânsoare ontra senatorilor ori lo-
cuitorilor sa§i, atunci pe pedeapsä trupeasd e interzis
ia el satisfactie mod arbitrar, ci chestia are sä urmeze
calea legall 7. Precum gränicerii din satele säse§ti ale districtului
pâriä acum s'au la pämânturile comunale pi alte foloase
publice, la mutarea nici locuitorii n'au sä-i
opreascá sub niciun excludä. 8. Dacá provincialii au
de pretins dela gräniceri datorii legale, atunci ofiterii au s5-i
termine pe grániceri sä pläteascá. 9. Pe statul grániceresc
conservati toti ceilalti locuitori, pi sustinuti drep-
turile Deci ofiterii sunt datori aducä pe graniceri fru-
mosul, ori dacá va fi trebuintä cu pedepse aspre la con§tiinta
cá statul militar nicidecum nu-i indreptäteste trateze pe alti
oameni brutalitäti, nedreptätiri, sau sä cele
mai excese. Dimpotrivä statul militar e creat spre scopul ca
prin el se conserve lini§tea pi internä. Privitor la
judecätile preväzute in constitutiile date de M. Sa gränicerii
procesele privitoare la imobile sunt avizati la magistratul
sesc bistritan. Au s'o facä aceasta chiar poartá inure sine
procese de aceste, nu pot se impace in fata ofiterilor. 11. Cu-
toated gränicerii sunt liberi de sarcinile (oneribus) comune
pi districtuale, totu§i au ajute la utilitäti pubhce cari le servesc
spre conservare, ca conservarea podurilor,
iazurilor, constructia santurilor, ingräditurilor, etc. spre
care scop ofiterii au sä conviná oficialii scaunelor din caz in
caz, pi au sä facä repartizärile necesare, ca locuitorii de ambele
(Sa§i Români) dea muncitorii necesari. 12. Precum ofite-
rilor grániceri li-e interzis sp cearä trásuri (Vorspann) dela grániceri,
apa ofiterii, subofiterii gregarii sub grea pedeapsä n'au
st cuteze sä pe motiv dela provinciali cai de munte
(Plaien-Vorspann), ori incartiruiri asignári. Pot ad toc-
measd load cai acord benevol. u.
au presteze gratuit träsurile pentru servicii militare ca trans-
port de pu§ti, munitii, mondire etc. nicidecum n'au sä-i impovo-
reze pe provinciali similare servicii.

In 24 Aug. 1764 generalul (locotenent-mare§alul) bar. Sisko-

vici, chemä pre primarul Bistritii sä víná doi senatori
un actuar la el, le propuse cetind inc'odatá hotäririle
guberniului privitoare la cesiunea districtului valah, -
comunicate magistratului in 21 Mai redijate conform rescriptului

www.dacoromanica.ro
 117

consiliului de rAsboiu adresat in generalului - acesta

va face reflexiunile jar reprezentantii orasului sä-§i fach observit-
rile pe cari le vor afla necesare. Desbaterile au decurs conform
procesului verbal astfel:
La p. 1. Delegatii cä cei drept nafiunea (universi-
tatea säseascg, s'a obligat sä ia asupr4 despAgubirea orwlui
bistritan pentru pierderea foloaselor in urma cesiunei Rodnei.
Deoarece ea acum nu s'a declarat in ce formä sá
se facä acea despiguhire, Ex. Sa SS mijloceasci la Mai. Sa
ca despAgubirea sá fie stabilitä cât de in grabá in proportie cu-
venitä foloasele pierdute, orasul sä fie asigurat pe veci cä
o va primi.
La p. 2. Dei pe magistrat il doare ca in locul sumei de
38.481 43 2/4 cr. de comisia Bethlenianá, sá se
cu 12.000 II, el cu resemnare i aceasta i roagá
numai i se plAteascä in grabá suma precum i ratele scadente
in 1763 1764.
La p. 3. Mai. Sa a ordonat cá atât districtul säsesc
(teutsche) i cel valah sä asuprasi partea din datorii »a pro-
portionec, astfel pentru evitarea multelor consecinte, Ex. Sa
mijloceascá ca guberniul sä informeze despre aceasta atât pe cre-
orasului i districtului säsesc pe cei ai Väiei Rodnei.
Spre acest scop se lista creditorilor modul cum a repar-
tizat datoriile comisia Bethlenianä. Apoi in chestia datoriilor liti-
gioase, districtul militar valah desemneze un advocat.
mind M. Sale pentru hotärirea cá districtul valah sá ráfueasa
ratele pentru datorii pendente, se aläturä specificarea acestor fel
de datorii.
Apoi Ex. Sa cere sá se arate unde sunt de plätit resturile
mai nouä de contributie suma de 17 ca gränicerii
sä fie a le pläti.
Hotärând Mai Sa cá resturile vechi de contributie in suma de
11.322 IL cari zac pe districtul militar valah cât
pe säsesc, precum i suma de 7561 30 cr. pe care ora§ul
o datore§te casei de räsboiu, sunt magistratul roagä
pe Ex. Sa mijloceasci ca despre aceasta sá se primeasci
cumente de desdrcare; iar privitor la restantele mai nouá sä efec-

www.dacoromanica.ro
118

tueze ca ce orasul le platise in locul districtului, sä i se

restituie ora$ului.
Privitor la datoria nationalä de 4459 roaga ca dacä
tiunea va cere dela Bistrita interesele cuvenite, aceste sä fie platite
de gräniceri.
In Ex. Sa cere specificarea alodielor pe cari orasul
le-a exercitat in Valea Rodnei, care se aläturä aci.
La p. 4 Ex. Sa declarä cä nu aflä oportunä acum mutarea
gränicerilor cu atât mai putin in Valea Rodnei, deoarece
gränicerii cari deja se mutaserá cât cei ce vor fi mutati vor fi
alungafi de acolo.
In considerarea cá dacä Valahii rämân in districtul säsesc,
prin aceasta ora$ului -cu toate ordinele binevoitoare ale Ex.
Sale - i se fac greutäti imense, cä acela e pus in imposibili-
tate de a satisface serviciului preanalt ; magistratul sustine
»rezervatuk crezând cá prin cesiunea celor 21 sate, apoi a
foloaselor drepturilor a binemeritat ca mutarea, cerutä
de repetite ori incuviintatä de Mai. Sa, a gränicerilor din districtul
säsec din satele Sântioana ca din fond säsesc, sä
se facá in tot chipul posibilä. La greutätile inpreunate cu cedarea
districtului valah sä se ia considerare faptul de$i
e redus dela 46, la 25 sate, el totusi trebue sä intretinä o garni-
zoanä de regulare constând din un ofiter de stat major
4 companii, deci mai mare ca cea de 3 companii fostä pânä acum,
contribuabilii cari dau ofiterilor cvartire nu primesc nici o bonificare.
La rugarea magistratului ca sä nu fie casele
päräsite de gränicerii mutati, Ex. Sa observä cá Valahii po-
sedat gratuit toate ogoarele livezile, ci ei le cumpáraserä pe
bani, le-au fost spre ora$ului, maicuseamá in timpurile
când contributiile se impuneau scaunelor in mod sumar (global)
nu »a proportioneg.
La aceasta delegatii ráspunserá cá aflä juste observärile,
adaug cá Valahii au fost ráfuiti complet de Sa$i prin folosinta
de multi ani a pámânturilor cedate gratuit, chiar la o
vindere mutualá vázut de interesele proprii, fárá ca oräsenii
sä fi avut din aceasta Deci i5i sustine rugarea
mutarea.

www.dacoromanica.ro
 Privitor la mutarea Sasilor Maghiarilor din Rodna in sa-
tele Nusfaläu Sântioana, Ex. Sa eh aceia nu se pot
muta, deoarece Mai. Sa a ordonat ca minerii din districtul rodnean
sä fie scutiti, iar mai multi dintre susamintitii sunt
Privitor la acei Sasi Magiari cari nu se aplich la mine,
Ex. Sa observä cf la caz dacä ar fi sä se schimbe vr'un Maghiar
ori Sas rodnean cu vr'un grä'nicer mai särman din districtul säsesc,
atunci in locul aceluia s'ar putea muta 2 resp. 3 dintre acestia
mai lipsiti.
La propozitia Mai. Sale ca gränicerilor cari vor fi mutati in
Valea Rodnei, Sasii ori sä le pläteascA casele päräsite ori le
case naiad, delegatii sasi observä contri-
buabilii sasi sunt särmani ; Ex. Sa insä declarä cf chestia aceasta
se va limpezi când se va vedea vor fi mutati aceia. lar pri-
vitor la biserica din se va chestia atunci, când even-
tual se va sigur dach coreligionarii sasi vor fi mutati din Rodna,
ori nu.
La p. 5. Privitor la ordinul preanalt al punerei mejdelor
districtul militar valah celelalte comitate districte invecinate,
Ex. Sa porunceste sä fie exträdate toate documentele aflätoare la
privitoare la mejdele, fie inspre comitate ori inspre dis-
trictul bistritan säsesc, pentru ca comisarii militari sä-si poatä
incepe cu operatiile. Se aläturä toate documentele existente.
la hotärirea preanaltä ch gränicerii tales« nu
sunt indreptätiti sä-si cumpere case ori locuri pe pämânt säsesc,
la caz cu magistratului pe pämânt säsesc
proprietate, atunci au sä pläteasa contributia sä dea dijma cuve-
nitä, Ex. Sa observä ordinele in chestie s'au publicat gränicerilor.
La p. Cere Ex. Sa o specificare a iobagilor aflätori dis-
trictul militar valah, pe cari i-au reclamat terestrese
stau in proces in chestia bor. dä specificarea.
La p. 7. Ordinele in chestie s'au districtului militar.
La p. 8. Se vor da porunci fixe in chestie. Orasul se rough
ca pästorii, maierenii argatii precum slugile acestora,
in timpul anilor de serviciu, pentru evitarea eventualelor
dach vor voi, sä nu fie conscrisi, iar deja fie
liberati dela serviciul militar.

www.dacoromanica.ro
120

La p. 9. Orasul sä i se exträdea de
pe documentele privilegiare predate generalului Buccov.
La p. 10. Cere Ex. Sa urbariile toate catastifele privitoare
la economiile etc. districtului valah. I se räspunde nu existá
cele cari deja s'au predat.
Cesiunea de in acest Ex. Sa va läsa sä fie
dactatä in Sibiu.
In 25 Aug. primarul Klein raporteazä magistratului despre
toate discutiile avute cu generalul Siskovici, iar dupä cetirea ob-
servatiilor acute la acea consultare de delegati, magistratul
decide sä se apeleze inc'odatä in la toate punctele desbAtute.
*

In 27 Aug. generalul Siskovici din nou pe delegati

mai cere unele precizäri deslusiri, la care se fac observäri de
ambele
La p. 3. se precizeze datoriile, sä se obligatiile
sä se calculeze interesele detaliate la fiecare creditor. Ce a pistil
orasul la fisc? Ce zice »absolutorul« lui Steinville? SO se con-
state »individualiter« restantele contributionale ale grAnicerilor din
districtul säsesc cel rodnean. Deoarece conform noului sistem
contributional niciun individ n'are pentru altul, nu e
de'nteles cum de orasul a restante locul Valahilor dis-
trictului rodnean? se faca liste speciale individuale de
perceptori privitor la restante. aceste nu se pot face
rävasele de atunci aflAtoare juzilor valahi, Ex. Sa
ordone ca juzii fie obligati a prezenta toate
Delegatii mai räspund Ex. Sale, perceptorul orasului nu
e absolvat de fisc nu varsä suma a
contributiilor, deci el a plätit restantele Valahilor din fondul
mestic« numit pi »fondul de 13 cruceri«.
Datoriile nationale trebue specificate, sub ce titlu
datoreste orasul, acum nu i s'au cerut interese, cum
i se pot cere de acum Datoria pe
orasul Bistrita e de 13 2/4 din cari pe districtul valah,
ca pe > mosie nobiliarA«, au 4459 natiunea nu va
cere interese, nici Bistrita nu va cere dela districtul

www.dacoromanica.ro
 121

se numeascä »muntii apoi unde a avut orasul

prisaca, ferestrae etc.? Cari au fost pamânturile domnesti in Rodna,
Maieru Sängeorz? Apoi un delegat al magistratului are sa
arate precis »praediul Lusca unui ofiter delegat de
colonelul bar. Enzenberg, in ziva pe care vor fixa-o in prealabil.
Numirea muntilor se Prisaca a fost in Poiana de
Popii in satul Maieru. Un feresträu se in sus
de Rodnei iar al pe (Anies) inspre Maieru.
Pentru locurilor domnesti in Rodna, Maier pi
pi a prediului Lusca Cârstii va fi desemnat un delegat.
La p. 4. Cutoateca Valahii locuitori in districtul säsesc even-
tual pi-au cumparat ogoarele pi livezile dela alti Valahi, totusi nu
se poate simplu sustinea orasul dela ei n'a avut nici un
Valahii au purtat impreunb cu Sasii toate publica
au promovat incassarea venitelor particulare ale orasului.
Orasul a zis numai din astfel de vinderi n'a avut niciun
celui i-a dat pämântul gratuit, iar acesta apoi l'a
vândut
La p. 8. Pästorii pi mAierenii conform intentiei preanalte nu
pot fi cu totul exclusi dela militia gränicerä. Dar trebue inaintata
lista acelora, cari nu pi-au servit inch complet timpul obligat, nu
si-au contributiile restante, caselor ori alte datorii, pi
totusi au fost conscrisi. vor implini indatoririle, vor fi
exclusi. Räsp.: Ex. Sa observase mutarea gränicerilor
depe fondul saxon deocamdata n'ar fi practicabilä, rugäm ca cel
putin consolati, ca nu se conscrie niciun pästor
pi ori argat in timpul serviciului säu, spre evitarea multor
; iar dup'aceea dacä vor voi se facä graniceri atunci
solutis solvendist sä päräseaseä casa de ori maierean.
La p. 10. E suprinzAtor despre astfel de mosii domnesti
extinse pi despre iobagi nu existä fonciare, nici
alte documente. Ce priveste administrarea districtului valah
ora$ul s'a indreptat exclusiv dupä de contributie, iar iobagii
la natiunea säseaseä totdeauna au fost tratati blând robotele
nu li s'au cerut sever ca de alti domni terestri.

www.dacoromanica.ro
122

Acest proces verbal a fost semnat in 29 Aug. de gene-

ralul Siskovici, care in 27 Aug. primise dela primarul
gistratul Bistritii aceastä observare rugare:
Privitor la cesiune, orasul Bistrita niciodatä nu s'a
catre natia säseasa ca pentru trecut, pentru foloasele pierdute
sä in de cu 38.487 43 2/4 cu suma de
12.000 Propunerea aceasta fäcut-o altii tirea orasului.
Deoarece rezolutia M. Sale a in acest sens, ne multa-
mim cu 12.000 dar Ex. Vstre sä lucreze ca putin sä ni
se celelalte rugdri, ca nu pdgubim.
Tot privitor la acest fapt afläm dintr'o notä magistratualä
urmatoarele amänunte:
Intr'o zi din Martie a. au fost la generalul I3uccov
urmätorii delegati nationalisti: Mich. Bruckenthal, And r. nen-
heim, M. Flutter din universitatea säseascä spre a-i un
memoriu relativ la cesiune. Deputatii bistriteni cari primirá
ordin meargä aceia, se ca mai li se cornu-
nice memoriul. räspuns cä-1 vor auzi cetindu-se
acolo. merserä ei. Furä totii introdusi in sala rosie.
vini consilierul gub. Hutter. Päsind in generalul
Buccov, Bruckenthal memoriul, acela ceti
daca magistratul Bistritii despre memoriu e
despägubirea »pro futuro« «ad tempus«. Deputatii bis-
triteni nu despre memoriu, iar generalul
servá cá mai trebue isprávit lucrul cu Bistritenii, el este
echitabil totdeauna in va fi totdeauna. Dupä
cetire memoriul li se restitui deputatilor. Despre faptul cum s'a
mai modificat acela, universitatea n'a comunicat nimic magis-
tratului bistritan. Inteo scrisoare din Martie 1764 natiunea pro-
mitea magistratului ca va veni la o comisie nationala
va informa Ceeace nu s'a intâmplat. Numai din reso-
M. Sale au aflat Bistritenii ca natia säseasca a luat asuprasi
de a despägubi »pro Bistrita.

Amintisem despre cele comisiuni: civilá militard,

instituite pentru delirnitarea teritortilui apartiitor satelor militarizate

www.dacoromanica.ro
 123

separarea acelui de districtul säsesc bistritan. Dupace

despartitoare avea sä formeze mejdinile hotarelor dintre
satele säsesti Dumitra, lad, Pintic comunele românesti Rebri-
soara, Värarea, Feldru pi llva-Micä, acum avea sä se con-
tinue un foarte vechiu proces 1) dintre acele sate, proces care inca
nici astäzi nu e definitiv transat. Nu se pot aci toate fazele
prin care trecea la infiintarea granitei chestia litigioasä multi-secu-
ci se vor mentiona numai cazurile cari in cadrul acestei
expuneri.
Magistratul Bistritii avea tinea sä trimitä delegati, cari
cel putin sä asiste la operatiile susamintitei pi in cursul
sitului proces numitei comisiuni Vass. La inceputul lui Sep-
temvrie in câteva zile fu discutatä in mod foarte agitat chestia
delegatilor. Se pare cd primarul Klein, fär'de a o märturisi pe fatä,
voia sä fie singur delegat, laud rezistentä din parte unor
senatori. Când era sä fie ales delegati Schankebank, acesta
refuzá zicând »er nicht dazu eingemacht wäre . Asemenea
fuza pi Paul Klein, iar când primarul Fridr. Klein se uteri cd
asuprasi sarcina, senatorul Bedeus declarä el n'ar cuteza sa
primeascä singur o misiune atât de grea, pentru care ar trebui sa
se numeascä mai multi deputati, cum - conform vechilor hri-
zoave - se facea in trecut in cazuri similaree. Apoi câncl frira
alesi spre acest scop senatorul Bedeus pi notarul magistratual,
la rândul primarul Klein afirmând cä notarul nesmintit
are stea in oras, cáci s'au ingrämädit birou o multime de
acte de rezolvit. In fine in 11 Sept. fu delegat primarul, care
observând tinuta ostilá a senatorilor, de repetite ori in cursul
disculiilor vehemente amenintá cá renuntá la slujba de primar
declarä aceasta e ultima delegatie pe care o acceptá astfel
de inanifestatii putin respectuoase. Din acte insä reiese la lucrä-
rile comisiei au asistat pe rând mai multi membri din magistrat.
E de amintit cu ocazia acestei »reambuläri Bistri-
iarási prezentarä cele douä privilegii faimoase, a lui Stiboriu
1412 pi a lui Sigismund din 1414 din cari ei ceteau incercau
documenteze cá orasul provincia Bistritii, in specie comuna
lad, aveau libertatea de a pescui nestingherite riurile ce curg
V. »Arh. Som.« Nr. 13 p. 243-311.

www.dacoromanica.ro
124

pe vorbei) Rodna: ca »Szamus oder theutonice

in Bistrita ; deci (consequenter) aceste sunt
dintre districtul säsesc pi rodnean, »ceeace delegatii indcosebi
au se accentuezec.1)
Tot aci e de notat spre a obtine o delimitare favorabila
pentru oras, magistiatul se adresä catre fibiräul Mosa László
functionarul Jánosi Peter din comitatul Solnocului rugarea
ordone satelor comitatense invecinate sä trimitá la cerere
experti la actul delimitärii. Mosa ráspunse cä a dat poruncä satelor
sä se prezente »ad instituendam reambulationem
vor fi pedepsite 12 iar -- cum zice primarul
Klein - ajutorul, räspunzind magistratului termeni sarcastici.
Magistratul sä fie expediat argatul Toldalagi in satele Cepan,
Lusca etc. pi sä le comunice pi explice sätenilor ordinul lui Mosa,
iar din lad, Pintic pi Dumitra sä fie citati bärbati cari precis
(zurecht deutlich anzugeben) semnele de hotar (Hattert
Zeichen).
In 21 Sept. primarul Klein raporteazä magistratului despre
mersul lucrärilor la comisiuni, care nu se puteau intelege.
continuu corespondau comisarii Vass
heim, delegatii fäceau observärile. Trebue
sä se mentioneze aci faptul semnificativ cä cursul acestor
lucräri se puse la magistrat intrebarea cä oare ce »discretiic
ar fi de dat comisarilor civili.
In 28 Sept. raporteazä Klein cá Flannenheim a sosit in Bis-
actele comisiei civile in chestia reambulärii, care s'a
»cum mai bine nu putem sä Nu e de mirare cä
erau multämiti raportul acelei comisii, in care - ca
sä citäm numai un pasaj - alte sh ziceau acestea : Satele
Feldru pi Rebrisoara din Valea Somesului nu au drept la pärti
din mosia Pinticanilor pi Dumitrenilor, existä niciun
document privitor la afirmatia locuitorilor din pi Rebrisoara,
eh o parte din pämântul a fost luatá incorporatá satelor
Pintic Dumitra. Dacä au folosit cândva acele teritorii, lucrul
V. »Arh. Som. Nr. 9 p. -15. Nu e vorbä in documente despre
Bistrita ci despre riuletul Bistrita care curge prin Valea pe lângä
orasul Bistrita se varsä in ; deci interpretarea cu Bistrita aria era falsä.

www.dacoromanica.ro
sa fäcut ingsduinta magistratului bistritan, färä a li
atribui ca proprietate. a fost este hotarul natural
clistrictul militar districtul säsesc al Bistritii.
Tot in 28 Sept. magistratul constatä anal
dintre cele douä exemplare ale procesului verbal redactat
teria distinctionis Rodnae et districtus saxonicic nu e semnat
de comisarul Béldi deci ca acesta sa fie ugat scri-
soare »complezantä« semneze acel exemplar, multämindu-i-se
totodatá respectuos pentru dreptatea (Billigkeit) fatä err

In sfârsit e de notat ch despre operatiile sävârsite din 5-29

Sept. cornisia militarä redactä expedie locurilor competente
raportul datat : Mocod, 29 Sept. 1764, iar comisia civilä
pe al datat: Zagra 27 Sept. Acesta era cu totul ne-
comune românesti, in general pentru
districtul militar; iar raportul comisiei militare, desi apära intere-
gränicerilor, nu era destul de argumentat din cauza ofiterii
nu cuno§teau de ajuns antecedentele chestiei precum docu-
prezentate explicate cu totul de cätre
comisarii civili, respectiv de Bistriteni. Astfel lucrärile
poartele cornisiunilor rämaserä nerezolvate trebuia sä se institue
in chestie o altä comisie, ale cärei in 1765 cum vom vedea,
deasemenea n'avurä rezultat.

Alte La rugarea Sasilor Aldrof sä se mute

de acolo compania de gräniceri, in casä stau câte 3
dati, magistratul hotäreste in 8 Sept. in chestie
Enzenberg; lar pentru vreambulare in munti deleagä Sept.
pe senatorul Bedeus pe cäpitanul oräsenesc Rosenberg. In
11 Sept. se plâng Sasii din Dumitrita cä gränicerii le cauzeazä
mari pagube vitele, apoi acasä cerealele a presta
dijmele.
Din Nusfaläu comunicá Magyarosi Mihály cá cäpitanul Riccord
urgenteazá foarte serios repararea morii de acolo. Magistratul
hotäreste 24 Sept. cá Sasii din Jeica sä furnizeze materialul nece-
sar tot ei repare moara, dar fie absolvati dela reclädirea
caselor arse in

www.dacoromanica.ro
 scrisoare din 28 Sept. adresatä consulului provincial
Sachsenfels se plâng Bistritenii cä ei n'au fost de fel informati
despre faptul cuprins in rezolutia Mai. Sale natiunea säseascä
ia asuprasi despägubirea »pro futuro« a orasului Bistrita pentru
pierderile suferite din cedarea Väiei Rodnei, roagä pe acela
sä lucreze pentru efectuarea cauzei. In räspunsul din 11 Oct.
Sachsenfels asigurä cá universitätii sdsepti plânsoarea
Bistritenilor »aceea a fost adânc impresionatá intru cât se poate,
va sári ajutor orasului Bistrita.«
In 4 Oct. primeste magistratul scrisoarea loc.-colonelului
zenberg, care acesta inapoiaza memoriul comisiei civile in
chestia stabilirii granitelor, pi privitor la »terenul
ladenilor« numit Budin, n'are niciun ordin dela comanda
supremä, caii prinpi »ex harmonia
rugarea magistratului sä fie demis din serviciul militar
carul bistritan Nicolaus Faber, care pe nedreptul a fost inrolat ca
gränicer, Enzenberg räspunde in 20 Oct. cu promisiunea cä Faber
va fi demis.
In 14 Noemvrie se vorbeste acte despre cäpitanul grä'nicer
Taubenthal pi locotenentul Koller, cari câtva timp au stat in spi-
talul (Invalidenhaus) orasului dar au plecat läsând sine datorii.
Loc.-colonelul Enzenberg declarä mai târziu cä garanteazä pentru
plata datoriilor, retinând pentru ficare dintre debitori jumätate
din
Magistratul primeste in 19 Nov. ordinul gubernial d.d. 12 Nov.
in care i se impärtäseste proiectul loc.-colonelului Enzenberg pentru
construirea alor poduri peste pi i se cere pärerea (Re-
flexions). Tot atunci i se trimite magistratului pi o copie a actului
prin care colonelul Schröder se desculpä la pâra magistratului
cá el s'ar amesteca in jurisdictia
La pâra fiilor pi Filip ai lui Macavei a Popii din
Mocod, cä acestui i s'a luat 8 boi pi s'au vândut din canzä cá
mersese la Viena contra Bistritii, magistratill
guberniului in 27 Nov. dela Macavei de fapt s'ati sechestrat
6 boi dela complicele säu Jacob a Lazar 2 boi, dar nu din
motivul amintit, ci pentrucä numitii indivizi au folosit pe seama
dijmele pi alte venituri cuvenite orasului Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 Un ordin gubernial din 16 Nov. pi trimis la adresa
magistratului bistritan, dispune urmätoarele:
Sold* uniti, trecuti militia de granitä se plâng
mereu, sunt batlocoriti de locuitorii neuniti de acelasi neam,
ca sunt incdrcati de ocdri pi nedreptäti pi ca de câte ori sunt
nevoiti sä is cauzele proprii, nu sunt nici primiti in
gazdä de aceia. Guvernul crede, cd acest lucru e cu atât mai mull
de reprobat, dispretul soldatilor uniti, - de cari
dreptul trebuie mare giijä, e pi in dretrimentul látirii
sfintei uniri pi a militiei de granitä de o parte, de altä parte aceasta
se opune evident intentiunii Majestätii Sale, apoi de
umanitate reciproc al locuitorilor pi al conlocuirii pasnice. In
mare pentru inconjurarea acestora Vi se impune serios prin pre-
7enta, ca acest ordin al guberniului si fie publicat circum-
scripha fiecdruia in modul obisnuit pi anume ca neuniti,
sa se orice indecente de soldatii uniti,
dela atât in ce priveste persoana, cât pi lucru-
rile acelora. Dimpotrivá cu toatä dragostea, bunävointa
omenia fatá de dânsii pi sä nu dea ansi pi motiv nein-
telegere sau de animozitäti. si li se
la ci transgresorii nu vor de sanctiunea exem-
stabilitd fatä de dânsii. Ca acest ordin fie adus pi la
cunostinta comandantilor pi a regimentelor de granitä, D-voastre
veti avea ca sä se distribuie copii de pe el functionarilor
superiori, jar prin acestia comandantilor. Dela guberniul regesc al
Transilvaniei, Sibiu la 16 Noemvrie 1764. Andrei comite de Hadik,
Stefan de Hannenheim, secretar gub.

Spre a ajunge odatä la definitiva cedare a Viiei Rodnei din

partea in 8 Decemvrie impáräteasa Maria Terezia
un apa act de (Gewährleistungs-Urkunde)
pi de inarealul de Teodor Tkoren, care -
dupdce se cá au cedat benevol, in schimbul
unei cele 21 comune din Valea Rodnei pentru
militar; iar natiunea säseasa a asuprasi indatorirea de a
despagubi »pro futuroc orasul Bistrita pentru pierderea venitelor

www.dacoromanica.ro
trase din acel district; generalul Siskovici e autorizat aran-
jeze definitiv chestia ceddrii se inainteze actul respectiv - se
conditiile stabilite in urmAtoarele puncte:
1. Pentru pterderea veniturilor din anii 1756 1762, orasul are sä
primeascd dele fisc suma de 12.000 2. Districtul valah mili-
are ia asuprasi cota proportionald din datoriile comune
contractate pentru scopurile orasului, districtului sAsesc ale
celui valah. 3. Ordnicerii valahi din comunele säsesti vor fi mutati
in districtul militar. Minerii necesari la minele rodnene vor rämânea
acolo, iar ceilalti locuitori maghiari sasi din Rodna vor fi mutati
in locul gränicerilor plecati din comunele säsesti, aranjându-li-se
in mod satisfäcätor chestiile de proprietate. In locul bisericii cedate
din Rodna acatolicii mutati de acolo vor putea clädi in noua
asezare biserid numai in cazul, dacä nici ad nici in
piei e nu s'ar afla altä ; pentru ridicarea eventuate
noi biserici se numai milogeala nefortatä. 4. Pentru
evitarea certelor s'a instituit o comisie, care are sä controleze
faptul cä gränicerii »qua tales« n'au facultatea de a-si clädi case
ori a pámânt pe teritor säsesc; insä aci
locuri cu magistratului, atunci au sä presteze contributille
dijmele obisnuite. 5. Privitor la iobagii reclamati din
de militarizare se hotäreste, CO dacä unii proprietari cred
sä aibä dreptul la aceia, sä se stabileascd un termin peremtoriu
pentru finalizarea procesului in fata tablei regesti (curtii de apel);
fiinda e vorbä de extrádarea gränicer, la acea pertrac-
tare finalä totdeauna sä fie fatá auditorul (judecátorul militar).
6. Criminalii nu pot afla azil in Valea Rodnei, ci dimpotrivä con-
form circumstantelor, ori vor fi exträdati magistratului, ori vor fi
pedepsiti acolo. 7. Sunt liberati de conditia gränicereascä contri-
buabilii sasi din orasul din districtul säsesc bistritan,
chiar dacä ar vrea so se facä gräniceri, o pot face aceasta numai
cu invoirea magistratului. Mai departe sunt liberati pdstorii, slugii,
servitorii orasului, mäterenii preotilor mirenilor sasi, fie din
mahalale fie din sate, pentru timpul pe care sunt näimiti; iar in
momentul când sunt transportati in Valea Rodnei, au sä räfueascd
toate contributiile restante, alte eventuate datorii. 8. Sunt
exceptati Valahii cari plätesc datoriile, oricând pot

www.dacoromanica.ro
 la statul gräniceresc. 9. Privitor la privilegiul fabricei de
bere cerute de magistratul Bistritii, preanaltä se va
munica prin cancelaria transilvanä guberniului. 10. In amin-
cedärii districtului valah de magistratul bistritan, i se
vor exträda acestui copii legale semnate de comanda generalä
transilvanä de pe toate documentele privitoare la acel district
decedatului general comandant Buccov. Totodatá i se
promite numitului magistrat, cä dacá domnitoarea ori urmasii ei
cândva nu vor mai voi sä pästreze Valea Rodnei, ci se vor decide
o dgrueascá ori vândá, o vor oferi-o in prima linie publicului
Bistritan pi nu vr'unei alte jurisdictii comitatense. -
immânarea acestui act de garantie Bistritenilor, con-
siliul de rásboiu in douä rânduri, in 8 pi 30 Decemvrie, zadarnic
pe generalul Siskovici in fine dela magistrat pi
sä expedieze curtii documentul cedärii lei Rodnei.

www.dacoromanica.ro
 acte remarcabile
Joan Vaida
Dl Dr. loan ne trimite spre publicare dou importante
mente din timpul bunicul D-sale, regretatul era numit
functiona in calitate de cäpitan suprem (prefect) al Districtului
Primal document este o scrisoare de felicitare a consilierului aulic
Moldovan, despre care Dl Vaida in notele sale da necesare. lar
al doilea document - copie de pe originalul scris in româneste - este un
avertisment dat in 1865 de guberniul transilvan cäpitanului suprem Bohá-
tel pentru tinuta demersurile acestui cu ocazia alegerilor dietale din acel
an. Referitor la acest act Dl Vaida, scrisoarea ce adreseazä, face
servarea foarte potrivitä: Cred cä acest document merit sä fie publicat,
din el reiese atitudinea bärbäteasc a cApitanului suprem, a frun-
tasilor districtului in toamna anului impotriva octrodrii uniunii Transil-
vaniei cu Ungaria prin domnitor Francisc losif. E de regretat
numai, aceastä atitudine a Näsäudenilor a rämas atunci un exemplu singur
stätätor intre toate comitetele reprezentative, numai Näsäudul s'a com-
promis mäsurä de mare prin nesupunerea purtarea sea ceia fora
tact . Cred insä c chiar aceastä purtare sä fie reamintitá acum in
cercuri mai largi. Dir. Arh.

Scrisoarea de felicitare alui Dumitru Moldovan

Alexandru Bohätel ocasiunea denumirii acestuia de
suprem al Districtului Násaudului (23-24 Mai 1861)
Textul original
Deasupra textului se aflä observarea scrisä cu creion de lui Alexandru
Nemes, fost jude cerc., nepot de al lui Alexandru Bohätel: Dela Dumitru
Moldovan, fost consilier aulicu

Viena 23/V 861. Frate Alexandre, Intrigele nu reusara, ci

reusaramu noi - astadiu tocma fiindu inca in sesiune - veni
clela Imperatulu denumirea tua de Capitanu a Districtului Nasaudu-

www.dacoromanica.ro
 131

prin denumirea aceasta la postulu celu mai insamnatu in Transyl-

vania, insamnatu pentru organisarea constitutionala unui Terenu
pana acum parte militareste, parte biraucratice - in urmare de
totului absolutistice domnitu - de era fiecine altulu din fratii et
amicii mei denumitu, altuia dicu - nu i gratulamu, ca ei vedeamu
periclulu caderei facie cu intrigile si machinatiunile ce sunt a sa
lupta ; ma totu odata, ca causa limbei per consequentiam
nationalitatei nostre nici pe terenulu acesta curatu romanu nu sa
va pune fundamentu destulu dea tare (sic), pa care redicandu
muri solidi - si in altindusa lemba nostra in culmea
sa cunosca lumea superba, ca lemba romanului ei cu multu mai
stralucita, de catu a sa pote despretiui, a nu sa baga sama la
petrundetorele radie a ei - Tie insa ti gratuledu frate Alexandre,
tu o sa tai nodulu gordianu, nodulu legilor apasatore, ne astep-
tandu buna vointia, si gratia legiuitorilor in Dieta - o sa tai
nodulu gordianu si o sa reesi, cum au reesitu macedoneanulu
ca triumphatoriu - pune epistola aceasta bine, si pesta incolo -
candu eu - pote ! numai in societate cu umbrele paterne ma voi
inbucura de reesirea tua - cauta la ea, si vei dice : ca amiculu
teu Dimitrie dreptu au calculatu la energia tua - la caracte-
rulu teu!! -
Acum sa cotamu la luptele ce ai a lupta:
Mai inteiu sa : ca esti denumitu provisorie, adeca organi-

sarea Districtului nostru dara si organele lui sunt provisorie -

eata prima lupta spre invingere contra intentiunei, ce sa pregeteste
a bucatati - apoi anexa bucatile districtului in tote partile. -
»Argumentele vostre trebue sa fie: Districtul Nasaudului e
totu odata Districtulu fostului Regimentu romanu, acesta ei
dela militaridiare un corpu conpactu, unu conplexu naturalu -
statatoriu din comune curatu romane, averile fondurile - si
lemba - este una individualitate (substras in orig.) historicac. -
II Juramentulu inca va fi un objectu de lupta:
Daca ellu depuneti dupa Art.: IV dein Annulu 744 et 791 nu
e pricina, daca dela tine si cei lalti officiali dupa Arti : V ex
791 - aprobate pars Ill I : I sa cere juramentu, aceasta

nici de cum, o vorba pa constitutia Ardealului nu depune

juramentu : nu) pana atunci nu pana candu blastamatele

www.dacoromanica.ro
si inhumanele legi nu sa delaturescu, adeca cele
statore de natiunea romana. -
Ill Suplenirea posturilor e a tria lupta: nu ma indoiescu, si
totu deauna amu leudatu energia si zelulu fratilor nostri grenitari
zelulu celu exactu nationalu, acia ei vorba nu de a cerca,
a experimenta, ci de locu a exercita, a practidia dreptulu consti-
tutionalu - tu dara trebue sa vedi a castiga coadjutori practici,
constitutionali - luptatori puna una alta cu peana te facu acia
atentu la Georgie Bardosi, cunoscatoriu de lemba (sters: germana
ungureasca si) romana - magyara si germana -juristu absolutu,
officialu practicu - si cunoscatoriu a legilor austriace, dupa care
ai a judeca - mai te facu atentu la Spiridon Feti, cunosca-
toriu de lemba romana et germana - luptatoriulu constitutionalu
dela Deva - ei minciuna cine dice: ca Bardosi ei renegatu
acela care sau ingriditu de scola pentru romani, ca Bardosi in
Zarandu, care copii sei nescuti din aristocrata magyara calvina
contesa Rhedei da suptu botiediu romanu, merita tota atentiunea
si onorea nostra, acela ei romanu nu e renegatu - ellu ti va
purta greumentulu judecatorescu, apoi Feti corespondintia germana
si cea romana - ca notariu mare -
a IV-a lupta! ei lupta cea mai mare lupta pentru lemba -
cugetu ca dara nici unului din Districtulu intregu nu va fi, care
de locu sa nu pretinda lemba romana de lemba officiosa, - dara
lemba corespondentiei cu officiolaturi coordinate - la guberniu,
Canzelaria - Representatia la imperatulu care sa fie? hic labor
hoc opus! - mai nainte de 847 - in care sa introdusa
lemba ungara de lemba officiossa la Comitatu guberniu - nainta
dicu cu unu seclu etc. exista limba latina de officiosa: la mili-
tarisarie fu pentru grenitari regula militare limba germana
totu introdusa, si pentru ei tinu aceasta pana 20 Octob, 860
Octoberulu le dadu autonomie si da nu cu lemba magyarilor,
ca in anulu 847 erau ei militari, si asa ei nu ave a face nimica
cu legile acele, nici Dieta cu ei - ei au dara a dispune: care

niu -
sa le fie lemba officiosa facie cu officiolaturi coordinate - guber-
Canzelarie - Imperatore.
Voi pe lenga acea ca in leuntrulu purtati tóte romaneste:
eti purta treaba dupa reciprocitate. Spre exemplu : Scaunulu Bis-

www.dacoromanica.ro
 133

tritei vo scria germaneste, voi da de locu - omenindu lemba

veti respunde romaneste, da de cotati altu obiectu si scriati
romaneste, poftiti respunsu, si de nu capata respunsu din
pricina lembei - apoi incepeti cearta activa interpelandu - sau
passiva adeca ponendu actele in latura, asa faceti si cu Comi-
tatele et scaune - secuesti -
Scrierile catra guberniu - Canzelarie - Imperatore sa fie
romaneste ca tu póte ca ai scria ungureste - vei dice (substras
in orig.) dar nu este in Districtu mai nimene - care sa stie
magyareste a concepe - a puridia catra Imperatore póte ca
ai scrie germaneste, dar tu nu sti germaneste - apoi la Impera-
tore s'o primitu si sa primeste representatiuni magyaresti dela
Comitate -- de ce sa nu sa primeascá voi si in lemba acea,
care multu seamana acea deplomatica europeana - francesa;
apoi gubernia - canzelaria - scriava cum va voi - voi tine
totdeauna si unu oficialu, care sa site si magyara. Frate
aceasta lupta ei lupta cea mai ponderosa, eu in tine speru, si daca
tu vei reesi, am nedesdie ca la Gubernie acusu nu va fi destulu
denumirea de translatori romanesti, ci va fi neaparatu de lipsa,
ca totu Consiliarul etc. Gubernatoriulu totu sa stie si ro-
maneste - asa si canzelaria - apoi scaunele - Districtulu, Comi-
tatele sesesci et unguresti - Universitatea - Tabla regeasca.
Aceste suntu frate deocamdata luptele primarie pa linga
multe alte nenumerabile - tu - eset ember - esti,
si vei fi totu deauna la tate intemplarea si asa inca odata eti gratu-
- ne avendu vreme a gata epislola la tempul otaratei remasa
pa astadiu expeditia - si mi adusei inca amente de uniforma
romana - apoi si de acea: ca ar fi bine de locu dupa organi-
sare sa vini la Viena - sa te representedi la Impáratulu - apoi
titula de multemita - sa pipeesti si cugetele Cantelariului -
ar fi bine ca Districtulu sa trimeata o Deputatia la Imperatulu sa
multemieasca pentru infiintiarea Districtului romanu - inca din
sessiunea vostra prima. Wiena 24 Maj 861. Al Teu Dimitrie.
Note. Scrisoarea de felicitare a
Alexandra are istoria ei proprie. Intre scrisorile bine
aranjate referitoare la activitatea fostului cápitan suprem aceastá
scrisoare nu s'a aflat probabil s'ar fi pierdut pentru totdeauna,

www.dacoromanica.ro
134

decumva din 18 August 1914 n'ar fi ridicat coperi$ul de

pe podul magazinului de bucate (clädirea ce se nume$te in
dealul de nord dupä cuvântul maghiargabonds) al mo$iei
mele din Olpret, unde s'au aflat multe scrisori pi tipärituri nearan-
jate, parte fiindcä nu päreau a avea o deosebitä importantä, parte
pentrucá sub domnia ungureasa era mai consult nu fie prea
inaintea ochilor tuturor. Un vânt mare a a dus mai
multe la o destul de Am fost curios
vád ce scrisori sboarä mânate de vifor am dat intre ele de
aceasta, care cred, e de un interes general arätând
durile politice cele mai intime ale unor frunta$i români, prietini
de absolutá sinceritate pi de acelea$i sentimente
nale. Armonia relatiunei prietinilor o dovede$te mod evident
imprejurarea, cá scriitoriul adresatul din vorbele aruncate
repede rapsodic fárá interpunctiune strict& o sá priceapá mersul
ideilor sale. Nefiind limba, nici ortografia obicinuite azi, am crezut
de oportun reproduc in adaus textul modificat pentru
telesul cetitorilor mai inlocuind anumite expresiuni prin
cuvinte mai moderne pi a-i da interpunctiunea necesarä. Unde a
fost de lipsä am adaus in paranteza câte-o vorbä lámuritoare.
Moldovan, consilier la Cancelaria (Hofkanzlei)
ardeleneascá, conform datelor biografice din Enciclopedia Românä
a lui Dr. Corneliu Diaconovich s'a näscut in 1811 a murit in
1889; a fost deci cu cinci ani mai Alexandru Bohatel
(näsc. 1816, mort 1897).
Forma e alcátuitä dupä vorba hibridl nemteascä:
luatä din franceza: réussir. Mai la vale e intrebuintatä
pi forma a reesi, mai apropiatá de neologismul de astazi : a reusi.
Sessiune
Ina'ividualitate (h) e traducerea expresiunei historisch
(-politische) Individualität, folositá de majoritatea consiliului impe-
rial (Reichsrat) convocat la Viena pe data de 31 Mai 1860. Pärerea
acestei majoritäti a servit de la redactarea diplomei imperiale
din 20 Oct. 1860.
Formula jurmântului IV din anul 1744 si 1791
contine o declaratiune de lealitate exclusivä fatá de domnitor
dinastie, plod când articolele V din 1791 si art. I al I al
III a aprobatelor pretind o atare declaratiune referitoare la
vechea constitutiune ardeleneascä, accentuând valabilitatea siste-
mului alor 3 natiuni 4 confesiuni privilegiate. Un atare jurämânt,
declarat de absolut neacceptabil in scrisoarea lui Dumitru Moldovan,
nu s'a nici poftit, precum se vede aceasta din textul jurämäntului
depus de Alexandru Bohätel, publicat in Nr. 21 al Arhiv. Som.
pag. 597-598.

www.dacoromanica.ro
 135

(scris in text gre.it ember expresiune

ghiará ce tradusä din cuvânt in cuvânt : in
Intelesul propriu mai usor, dacä ne seama, cä
imaginea e dela volubilitatea pisicei, care cäzând din
directiune, ajunge la pämânt stând in tälpi, fie a fost aruncatä,
fie cá a skit de bunä voe. darä esett ember« e un
cu firea resolutä, care nu-si pierde capul nici imprejuräri
neasteptat de grele, ci intâmpinä prin o atitudine isteatä, acomo-
datä momentului, piedeci i se ivesc in cale, invingându-le.
se referä la obiceiul intre fruntasii
români ardeleni de atunci, de a se presenta la ocasiuni solemne
costum croit dupä forma celor purtate de boierii din Mun-
tenia Moldova, accentuând pi prin aceasta românismul fatä cu
costumul de galä purtat demonstrativ de magnatii maghiari (asa
numitul »diszmagyarg). Dr. loan Vaida

Adaus
Transcrierea textului scrisorii in limba românä mai modernä
Viena 23/V 861. Frate exandre, Intrigile nu reusirà, ci
reusiräm noi. Eu astäzi tocmai in veni dela
Impärat denumirea Ta de Cäpitan al districtului Näsäud. Decumva
era oricine din fratii pi amicii miei denumit, pe altul nu-I felicitam,
cici vedeam primejdia cäderei fatä intrigile masinatiunile
ce vor fi de combätut in urma denumirii acesteia la postul cel
mai insemnat in Transilvania, pentru (necesitatea) organi-
zärii constitutionale a unui teren administrat pân'acum parte mili-
täreste, parte in mod birocratic, deci totul absolutistic. De
aceea repet, nu felicitam pe altcineva, mä speriam, cä nu
se va pune nici pe terenul acesta curat românesc causa limbii pi
prin urrnare pi a nationalitätii noastre pe o atare indestuli-
toare, pe care ridicându-se ziduri solide, pi limba
in culmea sä lumea (sträinä) ingâmfatä, cä limba
Românului e mult mai strälucitä, decât sä se poatä despretui
decât nu fie bägatä in searná cu razele ei pätrunzAtoare.
Pe Tine frate Alexandre, Te felicit, Tu o 55 tai nodul gor-
dian, nodul legilor apäsätoare, neasteptând buna vointä pi gratia
legiuitorilor din Dietä. sä nodul gordian pi o sä reusesti,
cum a Macedoneanul ca triumfätor. Pune scrisoarea aceasta
bine peste ani când eu, poate ! numai in societate

www.dacoromanica.ro
umbrele sträbunilor mä voiu bucura de reusirea Ta, priveste-o
zicând : cä prietinul Täu Dimitrie cu drept a calculat la energia
Ta, la caracterul Täu!! -
Acum sä ne seamä de luptele ce Te asteaptä.
Mai sä : cä esti denumit provisoriu, adecá organi-
zarea Districtului vostru, deci pi organele lui, sunt provisorie -
iatä prima luptä, in care trebue sä'nvingi impotriva intentiunei, ce
pregäteste imbucätätirea pi apoi anexare bucätilor districtului in
pártile.
»Argumentele voastre trebue sä fie: Districtul Näsäudului e
totodatä districtul fostului regiment II Acesta dela militari-
zare e un corp compact, un complex natural compus din comune
curat românesti, cu averile, fondurile pi limba - este o indi-
vidualitate (substras in orig.) istoricäg.
IIJurämântul va fi un obiect de luptä:
Dacä il depuneti dupä Art. IV din anul 1744 1791, nu e
pricinä. Dacá se va cere dela Tine pi ceilalti oficiali dupä
Art. V din 1791 - aprobat pars Ill tit. I art. I - aceasta nici-
decum sä n'o faceti - cu o vorbä pe constitutia Ardealului nu
veti depune jurämânt, pânäcând blästämatele pi neomenoasele
legi nu se deläturä, adecá legile dezonestätoare pentru natiunea
românä.
III Suplinirea posturilor e a treia luptä. Nu mä de
energia de zelul fratilor nostri gräniteri pi totdeauna le-am läudat
pi
zelul cel exact national. Aici e vorba nu de a de a
experimenta, ci de a exercita numai decât, de a pune
dreptul constitutional. Tu deci trebue sä vezi a-ti câstiga ajutätori
practici, constitutionali, luptätori una alta cu peana. In asta
privintá atrag asupra lui George Bardosi, cunoscAtor
de limba românä, maghiarä pi germanä, jurist cu studii terminate,
oficiant cu pi cunoscAtor al legilor austriace, dupá cari
ai de a judeca. Mai incolo te fac atent de Spiridon Feti, cunoscitor
de limba românä pi germank luptätorul constitutional dela Deva.
Cine zice cd Bardosi e renegat, minte. Acela care s'a de
scoalä pentru ca Bardosi Zarand, care botezat de
pe copiii säi din aristocratá maghiará calvinä,
contesä Rhedei, meritä toatá atentiunea pi onoarea noastrá - acela

www.dacoromanica.ro
 137

e Român, nu e renegat. El iti va purta sarcina de judecAtor,

Feti ca prim-notar corespondenta germanä pi cea românä.
A 1V-a luptä! e lupta cea mai mare, lupta pentru limbä.
Cuget doar din districtul nu va fi nimeni, care sa nu
decât limba de limbä oficialä. Dar limba
corespondentei cu oficiile de acelap rang, cu guvern, cancelarie,
limba representatiilor la Impärat, care si fie? labor, hoc opus!
Mai nainte de anul 1847, in care s'a li.mba ungarä de
limbi la comitate, guvern, nainte, zic, cu un secol etc.
exista limba latiná ca oficialá. La militarizare fu pentru gräniteri
regulamentul militar cu limba germanä in toate, pi pentru
ei tinu aceasta in 20 Oct. 1860. Diploma din Oct. le dádu
autonomie pi dar nu cu limbo Maghiarilor, cáci in anul 1847
erau ei militari pi nu aveau nimic de a face cu acele legi,
nici Dieta cu ei. Deci ei au a dispune: care le fie limba ofi-
cialá cu oficiile egale'n rang, guvern, cancelarie, Impärat.
Voi pe lângä imprejurarea, cá purtati toate româ-
neste, trebile dupá reciprocitate. Spre exemplu:
Bistritei vá va scrie nemtepte; voi numaidecât - omenind limba
- veti româneste. Dar cäutati alt obiect pi
scrieti româneste, räspuns. lar dacä nu veti cäpäta räspuns
din pricina limbei, aveti si incepeti ceartá interpelând, sau
pasivä, adecá punând adele la o parte. faceti pi comita-
tele pi cu scaunele secuesti.
Scrierile câtra guvern, cancelarie, Impärat sä fie in româneste.
Tu vei zice (substras orig.), cä tu poate ai scrie ungurepte,
dar nu este in district mai nimeni, care sä face o ciorna
limba maghiará pi a o scrie in curat. Catre poate cá ai
nemteste, dar Tu nu phi nemteste. Apoi la s'au
primit pi se primesc representantiuni unguresti dela comitate; de
ce sä nu se primeascä dela voi in limba aceea,care mult seamänä
cu acea diplomaticä europeanä - franceza. Apoi guvernul, can-
celaria vor scrie cum vor voi, voi veti tinea totdeauna pi un ofi-
cial, care sä plie pi limba maghiarä.
Frate, luptä e cea mai importantä. Eu Tine sper,
pi Tu vei reusi, am ci la guvern nu vor putea
denumi destui translatori români, ci va fi neapärat de lipsä ca

www.dacoromanica.ro
138

fiecare consilier cu tot plie pi româneste. (are

sä fie) pi la cancelarie, apoi la scaunele, districtele, comitatele sa-
sesti pi unguresti - (tot la) Universitate pi la la regeasca.
Aceste sunt, frate, deocamdatä luptele primare, pe
multe alte nenumerabile. Tu esti talpra eset ember (sic)
vei fi totdeauna la toatá te felicit incäodata.
Neavând vreme a gäta scrisoarea la timpul hotáririi, expedarea a
pe astäzi. adusei aminte de uniforma rumba,
apoi de aceea cä ar fi bine imediat organizare vi
la Viena, sa Te prezinti la Impárat. Apoi sub titlul de multämitá
pipäi cugetele cancelariului. Ar fi bine ca districtul tri-
o deputátie la Imparat sä multámeascä pentru infiintarea
districtului român, din prima voasträ Viena 24 Mai
1861. Al Täu Dimitrie.

1865 Nr. 30.763. In numele Maiestatei Suale, ces. si aposto-

lice reg. Mare le Principe alui Transilvaniei, Comitele Secuiloru,
prea gratiosulu nostru Domnitoriu.
Ilustritatei Sale Capitanu Supremu districtuale Domnului
sandru Bohatielu liubitului alu Nostru confrate!
Protocolulu comitetului representativu alu acelui districtu
despre siedintiele din 15 pi 16 Novembre tienuta (sic) in privintia
alegerei deputatiloru dietali, asternutu relatiunea din 18-n
vembre a: Nr. pres. 656. luandulu regiu la esami-
nare, a aflatu asupra aceluia urmatorele de observatu: Induranduse
Majestatea Sea cl r: apostolica preagratiosulu rescriptu regescu
convocatoriu de dieta ddto 1-a Septembre a: Nr. aulicu 3.853
a inputernici pe antistii comitateloru, districteloru, a scauneloru
secuesti, spre a convoca Comitetele representative in sensulu
structiunei din anulu 1861 insa eschisivu numai pentru efeptuirea
alegeriloru de deputati la dieta presenta, nu a intardiatu acestu
Regescu in urma acestui Mandatu prenaltu cumu si a
instructiunei prescrise pentru alegerea deputatiloru dietali emi-
sulu presidialu alu Cancelariei Transilvanico aulice ddto Sep-
tembre Nru pres. 999.865 a emite sub Nr. 25183. ddto
12 Septembre 865. dispositiunile debuintiose la totii antistii

www.dacoromanica.ro
 139

dictiuneloru, prin urmare si D-Tale demandanduse strinsu, ca

mitetulu representativu constituindu in intielesulu instructiunei
mai susu mentionate, eschisivu numai pentru efeptuirea alegeriloru
de deputati va avea se se infiintiedia si impunenduse totuodata
Chefiloru jurisdictionali sub propria responsabilitate detorintia de
a impedeca veri ce agitatiuni seu demonstratiuni si a preveni
veri ce de a produce astfeliu de demonstratiuni. Protocolulu
comiteteloru representative din comitate, districtulu Fagarasiului
si din scaunele secuiesti asternute acestui Gubernu regescu dove-
descu pre deplinu, ca aceste Comitate retienenduse dela desbaterea
cestiuniloru de dreptulu statului si suponendusa Mandatului
jestatei Sale r: apostolice, si-au datu tota silintia de a core-
spunde aceluiasi Mandatu prenaltu, amasuratu cercustariloru de
mare importantia; cu atota e mai batatoriu la ochi, ca in asta
privintia tocmai in districtulu Nasaudului sa facut esceptiune, a
caruia jurisdictiune de sine statatoria isi lie inceputul din
Majestatei Sale a imperatului numai dela anulu 18M in coce, candu
acestu districtu castigandusi organisatiunea constitutionale ase-
menea districtului Fagarasiu, de atunci incoce regimulu a fostu
catra acestu districtu, ca catra una jurisdictiune noua, cu atata
blandetia, incatu aceasta jurisdictiune e aceia, care, privindu a
totu la trecutulu, catu la presentulu ei, are mai paucinu de a se
si care slat paucinu pote se aduca gravamene.
Cumca alegerea deputatiloru dietali in aceia jurisdictiune nu
sa condusu in direptiunea cea adevarata, aceia sa vediutu inainte
si de acolo ca precandu Comitatele, districtului (sic) Faga-
rasului, si scaunele secuiesti au datu mai multe semne despre
pasii facuti in asta privintia, dein districtulu Nasaudului n'a venitu
nici una aratare - nici despre adunarea comitetului representativu,
nici despre pregatirile pentru alegerea deputatiloru, asea catu acestu
sa vediutu silitu a face intrebare in aceasta privintia
prin ordinatiunea din 30. Optobre a: c: Nr. 29.070. 865.
a sositu relatiune Domniei-Tale din 31-a ale (sic) aceleiasi
luni Nr. pres. 495. din care, precumu si din listele alegltoriloru
asternute cu aceia relatiune s'a convinsu reg. despre
mai multe neregularitati, si anume, precumca conscrierea
riloru s'a facutu, si s'a statoritu fara intervenirea comitetului repre-

www.dacoromanica.ro
140

sentativu, aceia nu s'a facutu dupa prescrisulu rescriptului pre-

naltu regescu din 1-a Sept. ci s'a estinsu arbitrarie preste margi-
nile acelui rescriptu, ca comitetulu representativu sa convocatu
pe 14-a Novembre, si asia numai vreo cateva de
a se deschide dieta, si inca s'a convocatu anume pentru alegerea
deputatiloru.
In urma acestora esaminanduse de catra Gubernulu regescu
listele asternute despre conscrierea celoru indreptatiti la alegere,
una paria a listeloru sa retramisu Domniei Tale pe lenga Ordi-
natiunea din Nover.bre a: c: Nr. 29,551.865. cu aceia obser-
vatiune: ca deorece in pregratiosulu regescu convocatoriu de Dieta
ddto 1-a Septembe 865 N. Aulicu 3853. publicatu cu ordinatiunea
Guberniale din 12 ale acelei luni, Nr 25,183 cum si in instructiunea
data in privintia alegerei si emisa totu atunci ordinatiunea
citata e apriatu si chiaru prescrisu, ca la alegerea de deputati
pentru Dieta presenta au de a lua parte afara de cei indreptatiti
dupa articululu de lege Xl-lea din a. 1791. si aceia, dupa tabelele
de dare din urma inchiate, adeca dupa cele din 1864, platescu
afara da darea Capului, si de adausuri o dare direpta de 8 a:
asia dara reg. cu privire la aceste determinatiuni prenalte
nu se simte imputernicitu a estinde dreptulu de alegere -
schimbarea acestei determinatiuni prenalte, prin urmare nici ca pote
recunosce pe honoratiori pe oficiali municipali si pe membrii
tetului representativu din 1861. ca atari de indreptatiti la alegere -
daca dinsi de altumentrea nu se tienu de veri una din categoriile
celoru dupa rescriptu indreptatiti la alegere.
Defigarea terminului pentru alegerea deputatiloru dietali din
acelu districtu pe 14 Novembre s'a luatu spre sciintia in
privintia conchiamarei comitetului representativu totu pe acea die
s'a observatu precumca acelu comitetu in sensulu ordinatiuniloru
Guberniali emanate in asta privintia - si observate acuratetia -
din partea celorulalte jurisdictiuni - aru fi debuitu se se conchieme
la inceputu spre ducerea in deplinirea a conscrierei alegatoriloru,
ear acuma afacerea acelui Comitetu nu se pote estinde la altu
ceva, decatu ca se ise publice si dinsului rescriptulu regescu si
se incunosciintiadia despre dispozitiunile facute in privintia alege-
riloru, - fiindu apriatu detiermurita activitatea acelui comitetu

www.dacoromanica.ro
pentru acestu casu de catra Majestatea Sea r: apostolicu, si
precumu acelu comitetu nu se pote amesteca in alte - asia
nici deputatiloru clietali nu le pote da instructiuni, de orece acestia
nu sunt trimisi comitetului centrale, ci suntu representantii celoru
indreptatiti la alegere.
Dupa emiterea acestei ordinatiuni numai decatu a sositu
aratarea Domniei Tale ddto 5. Novembre Nr. 608.865. prin care
voindu a face destulu ordinatiuni Guberniali din 30. Optobre
Nr. 29,070.865. ai asternutu aici nescai protocole despre confe-
rintiele tienute mai seama numai cu amploiati districtuali
totulu in Nru de 15 afirmandu ca amasuratu decisiunei acestei
conferintia ai facutu dispositiunile pregatitore pentru alegere si ai
conchiematu comitetulu representativu pe 14. Novembre numai
spre conducerea actului de alegere - respective spre a da depu-
tatiloru instructiune.
De ore ce Gubernulu de sosirea acestei aretari a
emis dispositiunile debuintiose in acesta privintia ordinatiunea
de sub Nr. 29551.865 asia nu a aflatu de debuintia a mai repeti
acele dispositiuni totusi cu prilegiul acesta nu pote intrelesa
regiulu de a observa, precumca dispositiunile facute
din partea Domniei Tale atatu mai pucin suntu justificate prin
decisiunea conferintiei mentionate, de orece una conferintia dupa
natura ei nu e autorisata de a aduce conclusu decisivu, atota
mai virtosu caci Domniei Tale prin prenaltulu rescriptu regescu
din 1-a Sept. prin instructiunea data pentru alegerea deputatiloru
ti sa fostu prescrisu apriatu ca de ce ai se te tieni,
carea comitetului representativu a fostu unu dreptu alu chefului
jurisdictiunei basatu pe lege - si in casulu presentu pe impu-
terirea data de catra Majestatea Sa a caruia intrebuintiare nu se
potu (sic) face dependinte dela decisiunea niciunei conferintia.
Dupa astfeliu de premise adunanduse comitetulu
tativu, aceluia dupa cumu arata protocolulu siedintieloru nerespec-
tandu prenaltulu rescriptu regescu, cumu neci ordinatiunile ema-
nate de aici - i sa propus uastfeliu de cestiuni spre pertraptare,
care de sene au fostu destoinice de a rapi adunarea preste mar-
ginile prescrise dela locurile prenalte, mai seama dupa ce
Domnia Ta nunumai ca nu ti ai datu silintia de a conduce con-

www.dacoromanica.ro
sultarile intre marginile prescrise
finea consultariloru
-ba inca ai aflatu de bine la
de ati manifesta multemirea cu curgerea
pertraptariloru.
Asia a luatu Comitetulu sub punctu alu protocolului listele
alegatoriloru la esaminare, de si acele fusere superrevadite de
catra acestu Gubernu regescu insa nu s'au incuviintiatu intru
tote, totusi comitetulu le-a incuviintiatu preste totu - si le-a veri-
ficatu incompetente ; mai incolo luandu Comitetulu sub punctu
IV ordinatiunea acestui regescu ddto Novembre Nru
29551.865 la pertraptare si lesanduse in desbaterea principiale a
cestiunei despre capacitatea de alegere, nerespectandu ordinatiu-
nile Guberniului regescu emise in urma determinatiuniloru pre-
nalte - a decisu propia autoritate ca personele eclesiastice
honoratiorii amploiatii municipali - si membri comitetului
presentativu, ca atari se lie parte la alegeri, si totu odata se se
faca una representatiune la Majestatea Sa in contra mai susu
mentionatului decretu Guberniale. Asia comitetulu sa tienutu de
indreptatitu de a modifica decisiunea Majestatei Seale in privintia
capacitatei de alegere si totu odata si pe membrii sei adeca pe
insusi asa dechiara de capace de alegere.
Ba luandu Comitetulu incompetente o astfeliu de pusetiune
nu s'a sfiitu a lua chiaru rescriptululu Majestatei Seale convo-
catoriu de dieta la desbatere si a decide incompetente si asupra
acelei cestiuni : ca ore se alega deputati seu ba? nesocatindu
acea, ca deputatii dietali nu mai suntu obligatii comiteteloru repre-
sentative ci representantii tuturoru celoru indreptatiti la alegere,
si prin urmare ca comitetulu nu pote dispune despre dreptulu
de alegere acelorulalte sute de alegatori. Si de sa si dechiaratu
comitetulu pentru alegere, totus aceasta sa facutu cu aceia reser-
vare de dreptu, ca se se faca o representantiune la Majestatea
Sea in care se se scria tote durerile si gravaminele adunarei
districtuale.
Representatiunea acesta sa si facutu, necuviintia acestui
actu nemotivatu s'a mai crescutu inca si cu aceia, ca aceia representa-
tiune s'a substernutu Majestatei Seale ocolirea acestui
regescu, si de si ai asternutu Domnia Ta mai tardiu aceasta repre-
sentantiune aici in Copia, Gubernulu regesc nu afla de lipsa a

www.dacoromanica.ro
se lesa meritulu aceleia, de orece Majestatea si fara de
aceia s'a induratu a respinge aceia representatiune si reprobarea
in privintia acesta ti s'a si intimat Tale emisulu pre-
sidiale de aici ddto 9. Decembre a: Nr. 6094,865.
Tote aceste treceri preste marginile competintiei s'au incheiat
in fine dupä punctu V a protocolului aceia ca luanduse
in urma propunerei facute din partea presidiului, ordinatiunea
Guberniale din 1-a lunie a: Nr. 17,576.865 aceia sa luatu
la pertraptare. Care actu dupa ce comitetulu a fostu chiematu
singuru numai pentru alegere de deputati, si objectulu susu atinsu
cu alegerea deputatiloru nu sta in neci una legatura nu se
pote privi altcumu, ca o demonstratiune netrebnica face (sic) cu
pragratiosele determinatiuni a Majestatei Seale, mai cu seama
dupace spiritulu inpaciure (sic) a reesit peste totu si egala
tatire a natiunei romane si a confesiuniloru ei nu o pune
sub intrebare.
Dein tote aceste se vede ca Domnia Ta uitanduti datorintia
cu care esti oblegatu dupa starea oficiului in care te afli a implini
ordinatiunile regimului cele mai innalte prenalte, ujtandu (sic)
de aceia ca ca organu esecutivu a regimului nuti este ertatu a
lucra incontra regimului, nu numai ca ai transgres inputernicirea
data dela Majestatea Sa r: apostolica pentru conchiarnarea si
Comitetului reprezentativu, dara peste tote ai lucratu in
afacerile concrediute Domniei Tale intru un modu care nu numai
ca n'a fostu destoinicu de a preveni agitatiunile si demonstra-
tiunile dar din contra aceste tocmai le a provocatu - si asia
Domnia Ta ai fostu medilocitoriulu la aceia, ca comitetulu repre-
sentativu din acelu districtu ca un exernplu singuru statatoriu intre
tote comitetele representative sa se comprornita intro mesura asia
de mare prin nesupunerea si purtarea sea ceia fora de tactu.
Dein siedintia Guvernului Regescu Transilvanu tienuta la
Clusiu 19. Decembre 1865. Crenneville m. p. Sándor m. p.
S. D. Alesandru Bohatielu Cap. S. D. alu Nasaudului.

www.dacoromanica.ro
 Constiinta nationald eroismul
ridsäudeni
Motto : Prin noi
Regele I

Iuliu Moisi
Constiinta nationalä romaneascä la gräniterii näsäudeni a
fost intotdeauna foarte vie.
militarizati, când anul 1762 s'a infiintat Regimentul
al II-lea de granitä român in Tinutul - militarizare,
care a durat in anul 1851, deci aproape o de ani, -
desi au trebuit tread prin limba de pro-
punere germanä, - cäci era atunci o tendintä a statului de a
germaniza pe ca pe alte din Austria ; - totusi
la näsäudeni sentimentul national era foarte puternic, din mai
multe cauze.
primä a fost Impäratul IosV al II-lea a recunoscut
pe Români, deci pe gräniterii näsäudeni, ca urmasi ai ve-
chilor Romani. Fiindd pe aceea vreme Impä'ratii Austriei purtau
titlu de Impärat - dupá un vechiu obiceiu - losif al
II-lea, având supusi pe Români, era mândru de dânsii se con-
sidera ca adevärat roman.
Fireste cä gräniterii priceput s'au folosit de aceasta
mândrie exprimatá de losif al intärindu-le acesta
sentimentul national mândria româneascä. mai ales aceastä

www.dacoromanica.ro
mândrie li s'a intensificat, când vizitând tinutul gräni-
teresc al Násäudului, in 1773, 1783 1786, incredintându-se,
cá limba româneascä este o limbá latiná a : Salve parva
Nepos Romuli = mântuit sä micule nepot a lui Romul«, - adicá
neamul românesc, care exclamatiune s'a pástrat in exact
in ziva de Cäpitanul Cosimelli, din regimentul de gra-
nitä näsäudean, italian, de navtere din Roma, »un roman
bun poet«, pentru a o eterniza, aplia aceasta exclamatiune, numind
satul Lunca Vinului : Parva, satul Värarea : Nepos, satul Strâmba:
Romuli, iar satul Salva de Näsäud, cu acest nume care exista
din vechime.
*

Gräniterii näsäudeni erau sever crescuti in mili

lark infiintatä in 1784, se da o educatie serioasä, erau bine tra-
tali, li s'a infiltrat gustul de a ceti cärti bune cu toate cá in
cea mai mare parte li se predau cursurile in totuvi
li s'a desvoltat foarte puternic sentimentul national românesc, gratie
maximei Virlus romana rediviva , exprimatá intâi, declaratá
impusä de Impäratul losif al H-lea ca maxima regimentului
teresc näsäudean gravatä pe toate sigiliile oficiale. Maxima
aceasta a fost foarte bine de gräniteri folositä de dânvii
cu ocazie.l)
In sala festivä a militare din Näsäud era o cu
inscriptia »Literae et virtus vestra felicitas«.2) Educatia primitä aici
a format bärbati corecti disciplinati.
Toti ofiterii novtri români, toti intelectualii cárturarii for-
mati hi aceastä escelentä au fost deci puternic influentati
in sens national cu totii aveau sentimente nationale românevti
foarte puternice.
Devi cu totii vorbiau scriiau perfect in limba germaná
simtiau mult lipsa cuvintelor expresiunilor potrivite in limba
românä, sentimentul national dragostea de limbá de neam
le-au pästrat complect.
') Mai la 1870, profesorii girnnasiului din Näsäud au infiintat o
societate a scolarilor gimnasiului, numind-o romana rediviva., care i
astäzi existä.
2) 0 asemenea inscriptie : Literis et se gäseste in sala de
festivitäti a liceului .A. din Brasov.
10

www.dacoromanica.ro
 Dupä cum Românii biserica nu s'au catoli-
ci au rämas tot lipiti de biserica vechii legi românesti
au devenit cu mull mai buni rornâni, tot nici prin militari-
zare, nici prin coalele nemte§ti nu s'au germanizat; avut
trädätori.

Dar la mentinerea national a contribuit, chiar

dela infiintarea Regirnentului de grani comandantul lui, colo-
nelul baron Carol Enzenbag in foarte mare mäsurä. Enienberg,
tirolez de neam, ce a luat comanda regimentului 1764),
a limba româneascä, a foarte drept 0i uman pe grä-
le-a viata starea in amänuntele, i-a apärat
in modul mai energic i-a ridicat pe Romulizii din Valea
Sornesului mare cultural econorniceste. lnaintä militari
români la de lucru ce inaintea lui s'a
le da mereu indemnuri zilnice, proteja.
Ear când Dumnezen i-a däruit mai multi colonelul
Enzenberg nu chiernä ca nasi la grofi baroni din impie-
sau ofiteri de rang subalternii säi, ci
luä ca nasi pe caporalul grâniter Seni
in douä pe gräniterul George cu Maria
altä datä pe caporalul Figan.l)

Din nenumerate dovezi, de cele caracteristice fapte de

constiintä nationalä, de demnitate, de culturk de eroism, vom in-
din istoria näsäudeni, câteva aceasta lucrare a
noasträ.

Militarizarea gräniterilor
Militarizarea s'a pe baza unui contract stäpânirea
tärii. Dar pânä la realizarea planului de militarizare, comandantul
general, care era totodatä prezident guvernului transilvan, a
intâmpinat mari greutäti. Mai cancelaria aulicä a
lucrat inrolärii Românilor in noua Gene-
1) Din »Fratilor Alex. ri I. Lapedatu in
mandantii Regimentului gräniteresc de
p. 816 Som. Nr. 19 1936 p. 19 20.

www.dacoromanica.ro
ralul Siskovici, in säu din 29 August 1763, adresat con-
sdiului aulic de combatu párerea amintitei cancelarii
läudând pe Români exprimându-§i nädejdea
ei vor fi harnici buni soldati.
De altá parte magistratul bistritan väzând cá se pregáte0e
militarizarea temându-se chestia Românilor din tinutul
säudului, luatá acuma in apärare de directoratul cauzelor fiscale,
ar putea aibä pentru oraul Bistrita rezultat nefavorabil, ba
mai mult, acest ora va putea fi eventual pedepsit plátirea
sumelor, cari visteria terii a fost ptubitä frustatá prin
scrierea Some§enilor ca iobagi ;1) mai departe väzând co la che-
mare toti Românii no§tri sunt gata serviciul militar ;
pentru a incunjura urmärile marelui indelungatului proces national,
acel dârz neimpäcat magistrat el, in 1762, cu nemaipomenitä
Valea Rodnei comunele N4aläu (azi Mariel)
Sântioana din Valea casei domnitoare din Viena pentru
scopul militarizärii.
Dar de astädatä magistratul Bistritii, in intelegere Uni-
versitatea säse§ti din Sibiu, avea indräzneala ca
ignorarea drepturilor antice imprescriptibile, bazate pe privilegiile
-
regelui Matia din 1475 ale regilor Vladislau Ludovic din
1492, 1494, 1498, 1508 1520, in fine ignorarea sentintei
guverniale din 15 Februarie 1760 -- se ofere stranspunä
munele noastre române§ti pretinsul pe locuitori
ca iar terenurile acestor comune sub titlu de »fundi
allodiales. mai avea indräzneala magistratul pretindä dela
regimul militar ca despägubire pentru pierdere de alodii (mo§ii
feudale), prestatii venite de naturä urbarialá, suma de 105.144 flo-
rini, in contul cäruia regimul militar, din eroare
temeinicA a chestiei, a apucat sä-i pläteascä o sumä avansatä
de 12.000 florini.2)
Tinutul - Valea Rodnei - a fost din timpuri stravechi
liber niciodatä iobag. Magistratul Bistritii insä intrebuintä tot felul de mij-
loace pentru a robi pe Români.
2) Ce priveste relatiile dintre Românii din Tinutul gräniteresc
tratul bistritan a se ceti foarte interesantele studii ale dlui otropa: 1. Sorta
Ronanilor din satele in Arliiva Somesanä Nr. 18 p. 275-345
2. Revolta districtului 1755-1762 in .Arh. Som. Nr. 22-24.
10*

www.dacoromanica.ro
 In astfel de circumstante in 1762 comune
din Valea Rodnei (Somesului) 2 din a ieului de sub jurisdic-
liunea Bistritii la statul militar, sub numirea de: Districtul militar
Rodnei , formându-se din ele la inceput 8 escadroane de dra-
goni 12 companii de infanterie sub numirea de:
al II-lea de Nr. 17«.
Steagurile necesare regimentului batalioanelor dela
generalä din Sibiu, la 15 Octomvrie 1762, urma ca
la 10 Mai 1763 se jurämântul soldatilor. In aceea$i zi
in prezenta Episcopului Petru Aron dela Blaj a generalului
de cavalerie baron Buccow, comandantul general presi-
dent al guvernului transilvan, cu ale suite, eclesiastice, militare
civile s'au sfintit steagurile, cu aceastä ocazie - dupäce
mai inteleserä no$tri, cä ei au fost transpunsi
din partea ca iobagi, iar mo$iile ca - sub
conducerea mo$neagului Todoran din comuna Bichigiu, grä-
niteri se räscularä depuserä armele, refuzând depunerea jurä-
mântului zicând cä nu vor purta arme cât limp vor fi priviti
ca fo$ti iobagi nu li se va asigura dreptul de proprietate
la mosiile 100)
Dar 0i alte nemullumiri, ivite dela infiintarea regimentului
in ziva depunerii jurämantului, au contribuit sä revolteze
sufletele gräniterilor, precum: ofiterii adu$i pentru organizarea
instructiunea militarilor nu sä trateze cu indulgentä
bunävointä pe gräniterii români, incä nedeprin$i cu aspra disci-
militará ; dimpotrivä pentru gre$ealä mai
le dädeau (mäsurau) pedepse aspre inumane. mai mult
päcätuiau unii ofiteri, cari cu prilej manifestau dis-
pretul fatä de poporul nostru 0i de datinele lui, bäteau joc
chiar de credinta biserica mäneascä, ba se svonise vor sä-i
catolicizeze pe Apoi i se mai imputa generalului
Buccow, cä favorizeazä pe Sa$i, cá persecutä pe preoti cä in
toate actiunile sale aplicä o rigoare brutalä excesivä. Aceasta
a simtit-o Românii, cärora le-a inchis nimicit o multime de
biserici mänästiri.
Toate aceste fapte au produs grave nemultumiri fierbere
»Arhiva Some§anä» Nr. 9/1928 p. 20-21.

www.dacoromanica.ro
 149

in populatie pi in refuzul jurämântului, deci o revoltä, cu

ma
mari pedepse pentru cei ce luptau pentru dreptate, nationalism
pi lege.
Cu acea ocazie, pe platoul Mocirlä de Salva unde
erau concentrate batalioanele, Todoran le grániterilor o cu-
vântare atâtätoare, vestejind guberniul pi pe ofiterii pentru
tratamentul procedeele inumane ilegale 10)0 cu poporatia
gränitereascä, pi declarând - deoarece ofiterii le batjocoresc
chiar pi legea - acestia nu vor mai purta arma, pi
vor alunga peste hotarele pe
Rezultatul acestei resmiri(i, - dupAce comisia de anchetä
a recunoscut dreptatea groniterilor pi gresala comandei generale, -
a fost emiterea unei patente (decizii imperiale), dela 16 Martie 1764,
in care se fixarä drepturile, datorintele pi privilegiile gräniterilor
români, declarati de acu liberi«.1) La 12 Noemvrie
1766 s'a emis Statutul in limba latiná, semnat de
Impáräteasa Maria Terezia.2)

La e
In secolul al XVIII-lea XIX-lea regimentele românesti de gra-
au fost trimise pi ele in multe pe care le-a avut Austria
cu Germanii, Turcii, Francezii (in »Räzboiul lung«) pi Italienii.
Pretutindeni au dat cele mai strálucite dovezi de
disciplinä, curaj, demnitate, devotament pi onoare militarä, au
purtat multe victorii pi au stors pânä admiratiunea marelui
general Napoleon Bonaparte.
Vom reproduce aici un strálucit episod din istoria militará
a Regimentului de granitá násäudean, pe care poetul nostru George
l-a descris sub titlul : (inând druinul lui Napoleon
eel Mare.3)
»Din istoria campaniei lui Napoleon in Italia (1796-1797) e
cunoscut faptul, cä rázboinicul impärat - pe atunci numai general
tânär, de 27 ani, - trei zile s'a zvârcolit de geaba
»Arhiva Somesanä. Nr. 2 p. 1-12.
2) Act de mare tradus de Vasile Bichigeanu in române§te
publicat Arhiva Nr. 8 9, 1928, p. 76 104.
') Publicat in »Universul literart. Anul 1902 Nr. 13.

www.dacoromanica.ro
150

un de Austriaci pe care daca fi putut birui, ar fi

zdrobit austriad.
raportul face Napoleon catra Directoriul repu-
blicei spune limpede, singur acest batalion l-a adus nepu-
tintá de a inconjura de a nimici cu totul armatele imperiale ale
Habsburgilor. Admirä statornicia vitejia acestui batalion
n'are destule cuvinte sä laude indárádnicia acestor
»Nemtk, a dror rezistentä a fost intr'adevär neinchipuit de
Cronicarii pun in gura lui Napoleon cuvintele, cá dacá ar avea
un asemenea batalion, ar ajunge la Viena trei zile.
Napoleon nu pe cine läuda. Acest batalion nu era
de Nemli. In batalionul era un singur neamt, maiorul,
cherna Voestenradt; toti ofiterii soldatii erau Români.
Ei, Românii au apärat podul, peste care n'a putut trece Na-
poleon trei zile de-arândul, cu toate cá el dupä spusele
s'a opintit in mai desperat sä forteze podul
zagazul de peste Apone1) i mocirloasele lui Era batalionul
al II-lea doilea regiment de români, din Nordul
Ardealului. Celelalte dual batalioane ale regimentului se luptau
pe vremea aceasta la Rin ostirile republicei.
Regimentele aceste românesti de erau »oaste de
o dorobäntime despre care un istoric austriac zice era sin-
gura oaste, pe ale urme puteau Habsburgii s'alerge cu in-
credere pe câmpul de
Termenul obicinuit de phalanx valachica, prima, secunda,
pentru batalioanele unui regiment ale celuilalt se regä-
seste prin toate ordinele de zi ale armatei austriace, la 1866,
date pe timpul câte le-au purtat Habsburgii 1796
Ele au fost avantgarda ostilor imperiale, de nenumarate
ori generalii cereau onoarea de a li se da câte un batalion
»transilvanico-valah( sub comanda
iaräsi de multe ori, dupä lupte mari, o
valachicag era scoasä läudatä in fata intregei armate »in
spectu totius exercitusa, cum era de generali,
in rapoarte, i la militärie ca in administratie era latina
oficialá pe aceea vreme.
1) Un afluent al riului Adige, la satul Arcole, spre sudest de Verona.

www.dacoromanica.ro
 .

La Arcole

In luptele dintre Austrieci Generalul Bonaparte din anul

1796, la Arco le (sudest de Verona) in zilele de 15-17 Noembrie (25-27 Bru-
maire Anul 5), Batalionul al 2-lea din al Regiment gränijeresc român
näsäudean, incredinjat cu apärarea podultii peste Apone, a tinut trei zile
pe armata lui Napoleon, - punând in uimire admirajie pe acest
mare general. frurnoasä pildä de vitejie româneascä romana redi-
; dându-se apoi pdn Malt ordin de zi, de comandamentul superior, ca

exemplu de statornicie eroism, pe intreaga armatä austriaca.

Ilustratia dupä o stamp din grandioasa .Campagnes
mèmorables des Francais par Petit. Paris 1817.

Nr. 24 - 1938.)

www.dacoromanica.ro
 151

Dupäce Napoleon in Italia pi comanda supremä,

optirile austriace au fost mereu. Impäratul Austriei,
du-se strâmtorat, a trimis in Italia alte douä corpuri de armatä.
din acestea se afla batalionul românesc al doilea.
corpurile aveau se uneascä, dar nu le-a dat rägaz
Napoleon. In cele dintâi zile Napoleon a fost bätut de primul
Corp la Piave, a fost respins apoi câteva zile dela Verona,
in a treia la unde Napoleon a atacat pe
striaci puterea oOrilor sale, a aflat atâta
a trebuit se retrag a intrat in griji, cäci sosia corp
de austriacá din Tirol pi-i in spate. Napoleon atunci
a atacat din nou corpul de oaste avea in fatá, ca sä-1
pi larg.
Pozitiunea cea mai importantä pe care trebuia s'o ia Napo-
leon era tocmai podul dela Arco le, la Areda Venetiei (Areda
Venetiarum). Dach ar fi luat Francezii podul, armata austriacá ar
fi fost la rândul ei inconjuratá pi atacatá dela spate, pi ar fi fost
doar pi poate nimicitä.
Apärarea podului a fost incredintatá batalionului românese.
Se malul era de altá oaste, dar podul insupi era
dat sema Românilor. Chiar in capul podului stetea cápitanul
Rotar, care a pi fost ucis in ziva d'intâia. Dupá datele oficiale,
cei ce s'au luptat in fruntea fruntii au fost stegarul Toader
sergentul i cä'pitanul He4a cu cetele
»Nu e de comparat, bine zice Copbuc mai departe,
»dar cu toate cu acestea pomenesc aci lupta dela
amândouá aceste lupte au puncte de asemânarec.
cezii izbirá pe Români adeváratá furie. Generalul Augereau cu
steagul in mergea ins4 in fruntea ostagor; neisprävind
nimic, a luat atunci Napoleon steagul a comandat atacul
persoang. In adjutantul säu, a cäzut lângä
; generalul a fost ränit, pi Napoleon apucat de
soldatilor sái, cari fugiau, a ajuns in mocirlä pi a
mare greutate din noroiu.
A doua-zi lupta la pod, Românii, a tinut din zori
seara. Napoleon prin mi§cäri dibace, a incunjurat pozitia pi
a fitcut a treia zi pe la ameazi sä se retragá Austriacii din pozitia

www.dacoromanica.ro
152

Românii la pod au tinut in amurg apoi

s'au retras pi ei.
Inteacele trei zile1) au murit din batalion un pi 135
de ostasi; trei cä'pitani, doi locotenenti pi 654 soldati au fost
Un cipitan cu 45 oameni au ajuns in captivitate. Dintre
räniti au murit in zilele viitoare 260, apa cä apararea podului au
plätit-o Rominii a 396 de oameni. In mânile Românilor
au inciput 350 de Francezi, luati ca prinsonieri. trei
zile a fost o luptä cea ce se vede din numärul mortilor,
care se ridia la 20.000, cam pe Francezi câti pi Austriaci.
Acesta a fost deci batalion pe care-I läuda Na-
poleon cu apa de mari cuvinte. falangä valahicäg. lar fapta ei,
care i s'a pärut de eroid pi celui mai eroic pi
mai indräznet general al timpurilor moderne, a fost pi atunci
comandatä prin ordin de zi, ca exemplu de statornicie pi vitejie,
pi este pi astäzi preamäritä pi neuitatä. acuma se dä ca exemplu,
fie prin istorice, fie prin cärti de cetire tineretului, numai
cât -se - batalionul e numit »de sau cel putin
»batalion austriacd, dar nime
cä el
-
mai aduce bine bine aminte,
era transdvano-valak«2) dela Näsäud.
Acest capitol singur, din istoria Regimentului
poate constitui o mândrie de vitejie româneascä:
rediviva«.
*

Din vremea Vicarului loan

a) Printeo circularä, dela 24 Aprilie 1814, a Vicarului
scopesc al Rocnei loan Nemep se rândueste ca cântäretii pi fetii
bisericesti sä nu-si päräseasa portul obicnuit, ci sä poarte »suman
Luptele acestea au fost in zilele de 15, 16 si 17 Noemvrie 1796
(25-27 Brumaire. Anul 5).
2) Relativ la luptele dela Arcole ale lui Napoleon cu Austriacii, la care
a luat parte batalionul al 2-lea dela Näsäud, a se vedea Istoria
mentului de G. 1874. 2. Campagnes memorables des Francais par
F. Roullion-Petit. 2 vol. folio. Paris. 1817 p. 140. 3. Thiers M. A. Histoire
dela Revolution francaise. Nouv. edition. Paris 1866 p. 454 56. 4. Treuenfest:
Geschichte des Regim. Nr. 50. Wien 1882. 5. Poemation de secunda
legione valachica* de Silvius Tannoli (1786), editia 2-a din 1830. 6.
de dl

www.dacoromanica.ro
 153

negru lung ca a militarilor grániteri ceva mai scurt ca al

preotului ; camasa scurta bägata in cioareci, parul dinainte ra-
tunzit pieptenat, dinapoi mai lung; pieptul litchis la grumazi
neagrä. Acesta este portul grániteresc. Muierile si nu-si
schimbe schimonoseascä portul românesc, ci sä-si facä ele
zadiile pânzeturile (cAtrintele.1)
b) In lanuarie 1834 acelasi vicar trimite o circulará preotilor
in care porunceste ca: prima latmarie protocoalele
s se scrie sau slove laline,sli adec vechi nu
acestea sârbeA, putini sunt care nu care nu pot,
in tot satul, afla scriitoric.2)

Din vremea Vicarului loan

In anul 1833 fu numit director al scoalelor din Nasäud
apoi vicar episcopesc loan Marian,3) fost profesor la gimnasiul
din Blaj (1819-1821). Acest mare român temeinic pedagog a
organizat biserica din Tinutul grániteresc al Násäudului
intr'un mod exemplar. Din multele sale initiative
semnám aici câteva:
a) Intr'o circulará din 1841 scrie preotilor: S'au poruncit
mai de multe ori greceste sau sä nu se cânte (in
') P. Grapini: Monografia comunei Rodna nouä (Sant) 1773-1903).
Tip. 1903 p. 113, 117, 118.
2) in acest timp Románii scriau slove chirilice. Abia in 1835
Timotein Cipariu a tiprit cea ritualä : Ceaslovul, sau ii zice
in noua Orologiul cel mare. Acum intâia oará - se spune in
cärtii - intru acestu tipu. Cartea apare binecuvintarea Märiei Sale Dom-
nului D. loanu prin marele principatu al Ardealului prtilor
preunate, Archiepiscopului de legea grecescä catholicä al Fágärasului,
Blasiu, In tipografia romanescä. 1835. Este o carte care deschide epocä
nouä in cultura româneascä. Din : Cipariu. La a 50 aniver-
sare dela moartea lui 3 Septembrie 1887, de Dr. Bucuresti p. -32-
3) Biografia lui I. foarte instructivá in Nr. 19
1936 p. 135 din care s'au extras datele acestui capitol. Trebue s arnintirn
cä Vicarii episcopesti ai Rocnei (Nsäudului) au fost tot cursul secolului
al XIX-lea foarte conducätori nu numai ai bisericei, ci
ai scoalelor, a culturii românesti a trebilor nationale. Ei colaborau
mandantii Regimentului districtului pentru ridicarea poporului din
toate punctele de vedere.

www.dacoromanica.ro
154

bisericä) nimic totu,i se afla unii cantori de dârläesc cu

cuvinte neintelese. Preotii gre$esc mai tare ingäduilidui. Deci
aceasta sub asprá canonire se opre$te.
Pentru a asigura existenta pcoalelor nationale, säte$ti,
in care limba de propunere era cea pi a putea asi-
gura plata salariilor invätätorilor, a infiintat »fonduri pcolare cornu-
din venitul dreptului de cârciumärit de 3 de cari dis-
puneau atunci comunele. Aceste fonduri au durat la Unire.
c) El a dispus clädirea de de toate comunele.
d) avea de gând infiinteze pi un gimnasiu româ-
nesc in dar trebuia mai organizeze,
asigure primar.
e) A infiintat 1837, cursuri pedagogice pentru cei
ce voiau sä devinä la säte$ti.
f) A infiintat la sate (cursuri) de pi de Duminecg,
de repetitie - pentru scolarii, cari au terminat nationale.
g) A organizat de fetite, infiintatä in 1826,
demnând preotii pi populatia, prin circulara Nr. 182 din August
1835, trimitä fiicele la aceasti pcoali, ca si le Inzestreze
cu in lucrári frumoase, a toarce, tese, a coase pi curäi
haine de tot felul, a face mánusi pi coltuni; a semâna pi griji legume
in grádiná, a fierbe mâncári pe celelalte ;-
cá fata care nu va lucrurile, cari se in acea nu
va fi se márite cel ce va sá fie preot sau dupá
scriitori (functionari), ca sä poatä fi doamnäc.
h) Pentru ridicarea bunei stári a a in cl. IV
a primare superioare din Näsäud pomicultura, agricultura
pi albináritul, el predAndo-le nu nurnai teoretic, ci pi practic
in proalei pi apoi introducându-le pi in säte$ti.
Pilda aceasta a lui de a introduce agricol
in pcoalele priniare cu o sutá de ani, a fost mull mai
urmatá pi proalele din vechiul Regal (pe la 1898). Un
fost elev al $coalelor näsäudene, Sol. litä, - care devenise con-
silierul pi colaboratorul marelui Român pi al pcoalei, care a
fost Spira Haret, adevárat sincer iubitor al ridicArii poporului, -
a inspirat Ministrului de vecinicä amintire ideile lui pe
baza unui »Raport la infiintarea de pi pepiniere

www.dacoromanica.ro
 155

pe normale de invalatori coalele rurale, Nr. 511

dela Decembrie 1898«.
i) a recomandat preotilor cea mai mare
reintroducerea complectä a »imbräcämintei române$ti, cea adevärat
- de sub munte a Tärii Române$ti, - cäci observase
cä portul românesc se cam paräsise imbracämintea se cam
impestritase«. (Circulara Nr. 116 - 27 Martie 1835 hi »Arhiva
Som.« Nr. 10 (1929 p. 121).
k) De asemenea a indemnat pe preoti invätätori a se
abona la »Gazeta Transilvaniei, la Cronica Românilor de
la Istoria Românilor de Micu alte române$ti.

Din vremea Vicarului Macedon Pop

a) In anul 1848, dupä marea adunare a Românilor ardeleni
dela 3/15 Mai la Blaj, pe Câmpul libertötii, gräniterii näsäudeni
cerut dela preoti dela conducAtorul spiritual cultural
Vicarul Macedon Pop, sä-i convoace la o adunare in care sä-si
exprime dorintele postulatel Marea adunare s'a tinut la
10 in capitala gräniterismului, in Näsäud, in actuala Piata
Unirii din centrul in care gräniterii au cerut intre multe
altele, in primul rând, sä li se respecte conservarea nationalitätii,
a religii a limbii Apoi petitie scrisä in limba românä
sä fie primitá de Ofiterii sträini in regi-
ment sä fie numiti numai cari cunose limba rornâneascä. Con-
stitutia pe care gräniterii vor avea sä jure sä li se comunice
explice in limba româneascä. In a doua mare adunare dela 13-14
Septembrie 1848, gräniterii declará, rup contact minis-
terul unguresc revolutionar, care pregáte$te trädarea ruperea
Ungariei de Austria, introduce sila limba maghiarä in
lele bisericile celorlalte popoarä prigone$te pe Români.
protesteazä contra Ardealului Ungaria a.l)
cer revocarea ei. Ei nu voiau nici sä audä de un crai
nici un pret sä jure pe constitutia ungureascä, bine tiind
aceaste ar insemna moartea natiunei române.
I) A se vede cererile amänuntite Arliiva Nr. 19 1936
p. 164 seq. 169 seq.

www.dacoromanica.ro
156

b) In 1848 batalionul I al Regimentului gräniteresc fu trimis

spre Banat Bacica pentru a lupta contra Sârbo-Croatilor, care,
ca gräniterii nasäudeni »nu vreau sä in nici un chip despre
ministerul maghiar despre legile maghiare, o de 15
mii de Croato-Sârbi, cu tunuri, se apropie de Carlovet.2)
Gräniterii näsäudeni, cari erau de gând, refuzarä »ordi-
Ungurilor de a se räzboi cu fratii de arme, cu totii cre-
dinciosi Impáratului. Din aceastä gräniterii purtati prin
multe orase, ca: Orade, Seghedin, Beba, Leopoldstadt, Vat, Pesta
refuzând ascultare Ungurilor revolutionari trädätori.
dusi la Vat, aici generalulul Hrabowsky, care tradat pe Im-
trecând in slujba revolutionarilor in tot
chipul sä induplece pe ofiterii, subofiterii pe soldatii grAniteri
sä jurämânt pe constitutia legile revolutionarilor unguri,
iar dacä se vor opune, anlenintä cä toti ofiterii vor fi scosi din
slujbá, vor fi proscrisi predati furiei poporului, soldatii vor
fi desarmati declarati prisonieri.
Amenintärile rostite in forma de un fost general
impärätesc nu in stare sä-i clinteascd pe gräniterii no§tri,
nici sä-i abatä dela fidelitatea datoritä Domnitorului legal, la
cele 3 intrebäri puse o a tuturor. Generalul dete
apoi un termin de câteva ore de gândire, cu conditia ca ofiterii
sä influenteze atunci pe soldati. amiazi
totii pe un câmp afarä de oras. Ajunsi aci gräniterii auzirä, cä
garda maghiará din Vat o baterie de artilerie stä gata sa-i desar-
meze cu forta, ba chiar sä tragä cu tunurile dacä vor
refuza jurämântul. Ofiterii, nelini§titi la auzul acestor se
teleserä cu soldatii, cä dach vor fi chemati la jurämânt, ofiterii
subofiterii sä päsascä inaintea frontului, dar soldatii impie-
dece dela punerea jurâmântului. Veni generalul cu o mare suitá
de ofiteri honvezi intrebänd »cine voieste sä jure pe constitutia
maghiarà?« nimene nu se miscä, nimene nu ráspunse. S'a repetat
de trei ori, toate opintirile generalului au fost zadarnice.
Atunci generalul inträ printre compäniilor pe
subofiteri : te faci ofiter, ori doresti gloat streang?.
repetând cá imediat ii avanseazä la rangul de ofiteri. In clipa aceea
2) »Arhiva Nr. 14-1931, p. 379 seq.

www.dacoromanica.ro
insä soldatii Ion Morosan pi Luca (binecuvántatä le fie
vecinic amintirea!), din compania a treia e§irä inaintea frontului,
baionetele pe puc imediat vor
pe cel ce va cuteza sd iasd spre a Nimeni
nu iesi. Atunci generalul ordonä maiorului Pop sä comande
pustile piramidá se aseze pe ele cart4erele
curelele baionetelor apoi sä se depärteze zece pasi dela pira-
mide. Hrabovsky intentiona adicá sä desarmeze batalionul. Coman-
dele maiorului n'au fost ascultate, nid executate; tar gene-
ralul amenintá cu interventia gärzii maghiare, batalionul
armele! , declarând fata tuturor, - ofiteri,
gardä publicul adunat, - cä ei rämân vecinic credinciosi
ratului, pentru care sunt gata viata a-§i jertfi, dacä acuma
fi atacati, se vor apära pânä la cel din Atunci
färä nici o comandá, se auzi zängänitul aimelor, pi când mai multi
soldati gräniteri din rândul treilea sä tinteascd spre
generalul Hrabovsky, acesta speriat de moarte > asta?
Mars! Apoi repede intoarse calul
in batalionul.
In aceeasi zi, adicá la 23 Octombrie 1848, orele 5 d. m.
batalionul fu expediat cu trenul la Pesta, unde sosi in noaptea
de 24 spre 25 Octombrie la orele 12 noaptea incuartirat in
casarma in care erau incarcerati diversi prisonieri,
de gärdisti unguri. Aci se aflau o sutä gräniteri din
alte companii, cari detasati la Pojon. Steagul bata-
lionului fu asezat inteo camerä a casärmii, iar ofiterii incartirati
inteun otel. soldatii s'au asezat in casarmä, maiorul Pop
trimise pe adiutantul sä steagul la locuninta
dantului. Garda steagului in frunte cu caporalul Tönase Bor-
govan, nu voi sä predea steagul, fapt care a contribuit la salvarea
lui. Soldatii temându-se nu fie surprinsi in timpul noptii de
vr'un atac al gardistilor unguri, nici un ordin ori dispozitie
specialä, s'au ales câte 12-24 feciori, din fiecare companie,
plect armati, cari steteau de pazá steagului (pretextând sä nu
izbucneascä foc).
In Pesta se fácu din nou o tentativä de a pe grániteri
sA depunä jurdmânt. De aceea ei furä dusi la

www.dacoromanica.ro
biserica greceaseä, in care puseserá pe un preot
sä le tinä soldatilor o predick in limba dar in spirit
nzaghiar . Gräniterii n'au ascullat ce le-a vorbit preotul,
Ungurilor pi se gândiau mereu nu cumva sä le fure
lásate in piramidá inaintea bisericii. la câtiva ofiteri
maghiari din a le cere jurämäntul pi le-au permis
chiar alcätuiascá gräniterii formula jurämântului, la care se
mai adaugá numai cuvintele: i nu vor lupta contra Ungariei .
Toate propunerile furä energic respinse, cáci pentru gräniteri este
sfânt pi valid singur numai jurämântul vechiu depus pe propriul
steag.
Urmarea fu cä batalionul fu mutat in altá casarmá, aláturea
de un batalion de honvezi in vedere de a fi neapárat desarmat.
Pentru a-i släbi, se ordonä ca douä compánii ale batalionului
se mute in Buda. Dar gräniterii refuzará ascultarea acestui ordin,
care ii despärtia de fratii Un colonel, ordonä sä scoatá in
curtea soldatii batalionului, färä ofiteri pi arme. Toate
sfaturile, care durará apoi trei zile, n'avurá nici un rezultat. In fine
la 15 Noemvrie când un general ungur de doi
vorbiau cu soldatii, in curtea caskmii, batalionul de honvezi ocupá
intrkile, sckile etc. puse mâna pe armele gräniterilor din
camerile casionii, in timp ce un alt batalion secuiesc o baterie de
artilerie ase tunuri se ivirä in fata casärmii.
Soldatii grániteri revoltati in mai mare de cursa
ce li se puse, neavând nici o armä la mânä, furie alergará la
stânjenii de lemne din curtea casärmii, apucará bucáti aruncându-le
asupra honvezilor, cari pu§tile inckcate. Lozinca
era acuma salveze cu pref steagul, de care le era
onoarea bor. unguri rämaserá inmärmuriti la prive-
li§te pi voind sä evite värsare de sânge strigarä: sä se dea
terilor steagul. Dându-li-se pi steagul salvat s'au supus
majore, apoi batalionul in ordine, in frunte steagul salvat
fälfäind, fu escortat casarmä depártatä, o clädire
sitá pi nesänätoasä, färä paturi fárä lumânäri, unde
durmind pe du§umele umede, se bolnävirä de holerá.
La 22 Noemvrie batalionul fu transportat la Solnoc, cu
calea de aici se pi inapoiarä, fiecare

www.dacoromanica.ro
 putu la fu deasemene inapoiat, - un
niter pe trup sub haine predat comandantului
Regimentului.
In anal 1851 Regimentul primi dela suprema
a armatei urmätorul ordin impärätesc pe Nr. 14:
batalion al Regimentului al II-lea
acum Principe de Taxis Nr. 50 anal 1848
pe steag, cele grele
n'a dat ademeniri strdlucitelor promisiuni
din rebelilor a respins
va fi fortat credinta ;
depus a rezistat onoare tuturor ;
a impresurat, desbinat, desarmat declarat de
forta salva steagul.
Pentru ca se dea acestei amintirea ei sa
se däruesc o medalie de aur
portretul inscriptia : Pentru la
depus ; 1848 . medalie se poarte
la ocaziile solemne, se poarte de steagul
nului. la 27 August 1851. Franz
Tot atunci au fost decorati cu medalia pentru eroism clasa I
de argint sublocotenentul Rus din Rebra, pe atunci ser-
major, Pop sergent major tot din Rebra, cari au
salvat steagul au indemnat incurajat soldatii sä sta-
tornici credinciosi jurämântului. Cu aceeasi medalie cl. au
fost decorati soldatii: Borgovan din ; Ion

din Mägurä; Luca din Poiana Ilvei; Dionisie Nicolau din

Nepos. Li s'a comunicat soldatilor din Malt ordin toti
primesc gratificatii. 24 grániteri, cari in 1848 49 au luat
parte la toate evenimentele prin cari a trecut batalionul, sunt
numiti, din ordinul impäratului, ai steagului cu leafá de
grenadiri.
Acesti gräniteri au fost: Cdrcu, Ion
/lie Grigore Vermmn, Todor Cosma, Petra
il Gabot. Pop, Marco, Grigore Filip,
Ion Ureche, Muscan, Vasile Hordoan, Vasile
Vardrean, Ion Grigore Cloaca, Cirild Moldovan, Todor

www.dacoromanica.ro
Neamt, Ion Cira, Alexandru lone!, Gavril Pop si Arsente Eremie.l)
Vecinia si le fie amintirea eroilor gräniteri! Täranii aceia,
in minunata con§tiintä, au marea primejdie ce venea
partea Ungurilor. Ei s'au opus eroic desarmärii cu curaj
cu aceea§i ca cei dela Salva sub Todoran ad ca
la oriunde au dat de du§manul secular mascat sau ne-
mascat, salvânduli steagul salvat onoarea pi natia!
*

In timpul absolutismului austriac, ce urmi revolutiei din

1848-49, 1849-1861, gräniterii au luptat mereu
pentru a li se respecta strävechile drepturi de oameni liberi
pentru recâ§tigarea Multi du§mani pi multe intrigi
au trebuit si fie inläturate prin energia câtorva din gräniteri,
pânä când Impäratul resolutia datatä din Laxen-
burg, la 27 August 1861, a recunoscut drepturile pi averile

Recunoscându-li-se averile ca ale inteo mare

adunare au ca fondurile averile, ce decurgeau din
drepturi sd nu se ci
se administreze intregime pentru scopurri comune special
pi culturale, intrunite :
> Administrafia fondurilor grdniferepti . Acest act pi cel mai
important al de atunci a o de cea mai
mirabild solidatitate nafionald i a foot declarat obligator pi

no§tri cu adevärat ideali§ti, sinceri iubitori ai

neamului românesc, preväzätori ai dintre popoare pe teren
cultural, s'au ingrijit din vreme de partea cea mai necesarä
neamului nostru: luminarea pi Thobilarea sufletului 101.
Acest act a fost pe care s'a infiintat asigurat
§coalele române§ti näsäudene, s'au putut da stipendii
pentru a se forma o falangá frumoasá de intelectuali români: pro-
fesori, etc., de meseria§i. Astfel märetul act a asigurat frumosul
viitor din acest colt de tará românesc pentru cultura nationalä.

Arhica Nr. 14-1931 p. 413-14.

www.dacoromanica.ro
 I

Medalia de aur
cu care a fost onorat drapelul batalionului intái al Regimcntultii
al gräniteresc näsäudean.

Prinud batalion al regimentului al II-lea de granitä pästrat

in 1848 credinta, rebelii maghiari, ridicindu-se contra Impärattilui, au
incercat forteze sä pe partea Ungurilor sä rupá jurämäntul de
credintä depus pe steagul regimentului, cätre Impäratul, n'a dat nici o ascul-
tare ademenirilor dusmanuluí secular in desarmat cu forta de rebeli
pästrat totusi onoarea militarä au sä-si salveze drapelul,
neatins inapoi, predându-1 comandantului regimentului in Näsänd.
Pentru cinstirea acestei credinte amintirea ei, Impäratul a decorat
steagul batalionului cu o mare medalie de aur (de circa 10 cm diametru), cu
portretul Impäratului cu inscriptia: .Pentru neclintitä perseverantä in jurä-
mântul depus, in 1848..
frumoasä de »Virtus romana rediviva..

(.Arkiva Nr. 24 - 1938.) (Foto Medalie de

www.dacoromanica.ro
 vremea Vicarului Grigore Moisil
a) Când Octombrie 1860, Impäratul printr'o diplomä anuntá
o noud liberald, prin care pi natiunea româneasa devenia
drepturi egale celelalte nahuni minoritare din Ardeal, gräni-
terii cer cu stäruintä impärätului, ca pe teritoriul fostului regiment
de granitä românesc, sä li se infiintarea unui District
politic, autonom, românesc, jurisdictiune proprie, ei bine cä
acestei idei dorinte este de cea mai mare importantä
pentru viitorul nostru. Ei voiau sä fie pi viitor la olaltä, ne-
despärtiti.
de astä au urmat mari lupte, Ungurii incepurä
din nou cu minciunile, pi perfidiile de totdeauna in
contra Românilor. Impäratul aprobä cererea gräniterilor pi
la 24 Martie 1861 semnä actul de infiintare a românesc
autonom gröniferesc al Ndsdudului, I) care s'a inaugurat la 18 lunie
a. a. cu mare fast cu functionari numai români.
Acest fapt a lärgit pi temelia nationalismului românesc
din acest tinut. Limba administratiei, la tribunal, judecätorii, in
toate serviciile pi institutele de stat, jude pi comune a fost intro-
dusä fire§te cea româneascä. Functionarii purtau costum românesc,
mai ales la serbári zaccentuând pi prin aceasta românismulc, iar
drapelul Districtului era tricolorul românesc.
b) In posesiunea drepturilor pi averilor, grániterii activeazA
acuma liberi in noul District pi concep planuri mari. Isi reor-
ganizeazA pcoalele säte§ti, precum pi cele zise triviale cea pri-
superioarä din Näsäud, de fetite preparandia (§coala
de pi limba românä ca limbä de propunere
toate locurile unde mai däinuia limba nemtascl
In ormá cer guvernului sä li se permitá unui gim-
nasiu complect (liceu) cu 8 clase, din fondurile
ratul aprobä cererea pi la 4 Octombrie 1863 se deschide cu mare
fast clasa intâia a nouii secundare, cu 40 colari ; in
Kolar 1870-71 se complectá la opt clase. Primul examen
de maturitate (bacalaureat) se la 3 pi 4 lulie 1871 cu 16
1) A se vedea in amänuntime la .Figurile näsäudene de I.
in Som. Nr. 19 p. 190, Nr. 20 p. 578 607.
11

www.dacoromanica.ro
Iari. Accentuám gimnasiul acesta a fost infiintat
sustinut cu banii gräniterilor, ca statul sau altcineva sä fi
contribuit veodatä cu vr'un ban.
Infiintarea gimnasiu in a fost un act de o
foarte mare insemnätate nu numai pentru tinutul gräniteresc, ci
pentru tot Nordul Ardealului, de aceea pi serbarea
acestei a fost
Corespondentul »Gazetei Transilvane scria atunci cu
ziasm urmätoarele: Mâna-mi de mintea-mi
se inceara a afla cuvinte destoinice, cari se poatä descrie cu culori
destul de vii entuziasmul cu care lui Marte de
prejurul muntelui Heniu, Ineu pi ziva cea atM
de momentuoasä pentru natiunei române pi in specie ai Dis-
trictului acestuia.
La inaugurarea deschiderii, un tânär profesor, M. Lazar,
mai târziu director - compuse o Odä festivä, care fu
prima orä cu ocasiune pi care deveni apoi Imnul
naziului, cântat de atunci azi timp de 75 de la toate
serbärile
c) Din stipendiatii fondurilor s'au format pleiada
de profesori necesari gimnasiului, censurati (licentiati) doctori
in filologie, istorie, teologie, cu studii priceputi,
scriitori, pedagogi, oameni cu foarte puterníce sentimente nationale.
d) niteri cu mare - cum a fost
tanul Silvestru Torni a. - au fundat o biblioteca: Biblioteca
Mariana , aläturatä la gimnasiu.
e) Pe la 1870 s'a infiintat la girnnasiu $colarilor societatea
Virtus romana rediviva , care däinue$te astäzi. Scopul : »Per-
fectionarea in pi tiintä astfel lucrarea
fie reintregirea studiilor scolastice, cetirea de jurnale literare mai
ales române$ti, deprinderea in declamarea de bucáti poezii alese
operate proprii, totusi, ca obiectele, cari se vor alege
fie in consonantá studiile scolastice, scrutarea poli-
ticá sau religioasä fie eschisä. Societatea va avea o bibliotecA,
ipi va procura reviste literare va tine peste
Detalii in scoa1e1or näsäudene de V. Dr. N.
Drägan, Näsäud 1913 p. 153 seq.

www.dacoromanica.ro
 Costumul românesc
pe care functionarii administrativi ai Districtului politic autonom
românesc al il purtau - intre anii 1861-1872 - mai
ales la särbätori accentuând prin aceasta românismul4.

(Fotografie o stamp din acei ani, d-lui .otropa.)

Nr. - 1938.)

www.dacoromanica.ro
an, cari se vor ceti lucräri literare, originale sau se
vor tine vorbiri oratorice ori disertatii petreatoare, se vor declama
poezii proprii ori de ale altora. Se vor aranja publice de
productiune.
Lucrärile cele mai hune, cari se cetiau in edintele literare,
se pástreazä, scriindu-se fel de almanah numit Muza
, redactat in fiecare an, in care s'au trecut cele
d'intâi incercári ale poetului George Cosbuc fost al acestui
gimnasiu, precum lucrärile multor altora.l)
In bibliotecä erau toate cärtile literare românesti de seamá
ale scriitorilor poetilor nostri români. acestea se pi
cartea le carpatine4 de I. C. care a avut o enormá
fluentá asupra intensificdrii sentimentului national a tineretului român.
din clasele superioare purtau berete cu tricolor
românesc.
g) Steagul gimnasiului era tot tricolorul românesc pânä prin
anii 1880. din cl. VII VIII purtau brâie tricolore la ser-
barea de 3/15 Mai.
Fiindcä exista pe aceea vreme tendinta de a germa-
niza sau mai târziu de a maghiariza scoalele, conducAtorii gräni-
terilor foarte precauti, au insistat punä gimnasiul sub label"
confesionalá, numai in acest fel sä putea pástra pi respecta
limba pi legea pärintilor mosilor no§tri in acele vremuri. De
aceea au tinut fie numai românesti pi de confesiune
puse sub adäpostul episcopiei unite din Gherla.2)
Grániterii näsäudeni au cerut cu mare stäruintä aibä
o episcopie, pentru care au pasii necesari in douä rânduri
de a se muta episcopia din la Násáud, episcopii din acele
vremuri hind pi ei de aceea§i idee. Guvernele unguresti, vecinic
dusmane, au fäcut totul ca dodo)" româneasa sä nu se
aprobe. Dar ce nu s'a putut in era dusmánoasá ungu-
reascä, nu s'ar putea realiza in România Mare? Tocmai in
al Ardealului de nordest este foarte necesarä o episcopie
româneascä greco-catolicä.
Istoria näs. p. 314 urm.
2) »Arhiva Som.« Nr. 21-1937 p. sau .Figuri näs.« p. 192
Arh. Som.« Nr. 8-1928 p. 105 107.
11

www.dacoromanica.ro
 Dar chiar ultimii ani, dupä Unirea România mare,
näsäudeni au cultura nu mai pulin de
46 milioane Lei pentru precurn pentru internatul liceului
(28 milioane Lei), pentru clädirea normale 6 milioane. Pentru
clädirea liceului fAcutä ceva mai : Lei 71/2 milioane, pentru

internatul gimnaziului de fete Lei 800.000, pentru de meserii

Lei 2,200.000 pentru repararea localului vechiului liceu alte
reparaturi Lei 900.000. astki, dupä enormele
gräniteri, voala - urmasa primelor cursuri
de pedagogie din Ardeal, infiintate de marele vicar
aduse de

pedagog
Ion Marian, in 1837, a vestitei preparandii de mai con-
duse de renumitul pedagog Vasile
tärii
-
pieirii. Trecutul cu frumoasa lui traditie
este meniti desfiin-
enormele servicii
nationale aduse natiei noastre in cele mai grele vrernuri, nu mai
sunt respectate.

propuser si faro din o formidabila

de româneasca, ceeace in mare parte
au infaptuit. De aici s'a o puternica luminä de
de sentimente rornâne*ti peste Nordul Ardealului,
limp de peste 100 de ani.

Depunerea vechilor steaguri ale Regimentului

biserica româneasca din (18661)

In ziva de 26 Octomvrie 1866, cu o mare solemnitate, s'au

depus in biserica unitä din vechile flamure (steaguri),
sub cari gräniterii au luptat multime de rkboaie, precum la
Troppau; in Prusia; la cu Turcul ; Limburg; Areda, Ar-
cole, Rivoli Salo in rkboaiele cu Napoleon Bunäparte a.,
atâtia martori pentru eroismul, perseveranta istetimea bravilor
nostri grAniteri. Trebuind inlocuite aceste venerabile simbole, din
cauza vechimei a stäri conduatorii gräniterilor au rugat
pe suveran, ca in le spre pästrare muzeul militar
') Aceste rânduri le reproducem dupa o dare de seamä a pe-
dagog Vasile Petri din 1866. Actul se pästreazd la »Muzeul

www.dacoromanica.ro
al arsenalului din Viena, sä le incredinteze spre pästrare acelora,
cari le cu eroism un secol contra tuturor
Cererea aflând ascultare, ace,ti martori ai romane resti-
tuindu-se un act de pentru virtutile militare
ale Regimentului näsäudean, ziva de 26 Octomvrie este ziva
in care de aseinenca se recunoscurä sacrele drepturi ale natiunei
române din Transilvania dându-i-se 'Carte de cu nota dene-
gatä de seculi : legiuitäe.
In anul 1763 primul batalion primul jurämânt de cre-
dintä sub una din flamurele presente, pe care la ordinul neuita-
tului Impârat losif al s'a : romana rediviva ;
la o sutá de ani mai târziu - 1863 - Românii din Transilvania
pot saluta a doua care apoi primi sanctionarea
la 26 Octomvrie. - latä legätura fireascä dintre ambele motive
ale särbätorii de astäzi.
Comitetul näsäudean in frunte bravul jude
(primar) locotenentul pesionar Origore Mihailas, aranjä serbarea.
La 9 dimineata un public numeros compus din popor
intelectuali era bisericei, in mijlocul având cele douä
militare. sosi i cäpitanul suprem, Alexandra
§eful Districtului, de intreaga intelectualitate gränitereascä.
Vicarul alti trei preoti celebrarä serviciul divin,
la finele cäruia Vicarul rosti o vorbire despre dupla insemnätate
a serbärei urând a pästra cu scumpätate i a läsa mostenire poste-
ritatei virtutile, ce strämoii no§tri le sub aceste doue
flamure, multumind pentru sanctionarea legei, prin
care se inarticulá scumpa noasträ natiune ; a ne apära
drepturile cä§tigate ori i unde, fatä oricine.
Apoi flamurile se in altar.°
Eind din biseria, poporatiunea primi alte douä flamure,
una nationalä (tricolorul român) alta negru-galbiná. Dis-
trictulur fu condus apoi de public, cu flamurele cele nouá
musica in frunte, la re§edinta sa, unde notarul primariei rosti
o cuvântare in numele comunei a asigurat virtutile aceste
se vor pästra ca un paladiu sacru se vor de ereditate
posteritätei.
Unul din aceste steaguri se gäseste astázi in »Muzeul

www.dacoromanica.ro
166

La aceasta Districtului ráspunde, e foarte anevoaie

a decide moment din serbätoarea de astki fi a i se
atribui mai mare: restituirea depunerea flamurelor,
sau sanctiongrei articolului prin carele se recunoaste Natiunea
de egal cu celelalte surori din patrie; atâta
e sigur, cä nu s'ar fi cele douá regimente curat
române dela Näsäud cel dela Orlat), virtutile noastre s'ar
fi ascuns - dupá obiceiu - sub firme anul
ar fi fost neputintä.«
Urmá apoi o receptie a intelectualilor la dpitanul suprem,
care in vorbirea sa va linea de cea mai sfântä
a griji, ca sanctionate de Majestatea Sa nu
rimini moartä, ci sä se respecteze
rigorositatea«.
Un prânz comun in ospátária cea mare (Otelul Rahova de
astki), toastele obicinuite o petrecere a poporului cu jocuri
cântece nationale in piata târgului (Piata Unirii de
solemnitate.
Petri inchie dare de seamá, cu poetul, astfel :
Máreag-i serbarea, cind frafii d'un
Se leagâ'ntre sine prin viu jurâmânt:
A nu läsa nici a se'nfrânge
Märirea dreptul

Astra" la 1870

In anul 1870 (August) s'a tinut la Násáud adunarea gene-

ralá a Asociatiunei transilvane (»Astra«). Grániterii au marea
misiune culturalä nationalä a acestei importante asociatii de
aceea cu totii, profesorii administratia districtualá, au pre-
gátiri strálucite au chemat in afará de membrii ei din Ardeal
intelectuali fruntasi din Bucovina, la serbärile
aranjate la Násáud. S'a o foarte frumoasá de
distinsi intelectuali, fäcându-se o entusiastä infrätire intre Românii
acestor trei provincii românesti.
Atunci s'au inscris ca membri fundatori sau pe viatá
cele 44 comune multi fruntasi din Districtul

www.dacoromanica.ro
 167

dului ca membrii activi la Cu ocasiune s'an in-

casat 5470 florini a. taxe, cea mai mare sumä, care a
dela infiintarea ei (pânä anul 1907).9

Teatru in
Cu infiintarea liceului gruparea in jurul lui a multor pro-
fesori bine alese sentimente românesti, se produce o
pi mai puternicä viatá culturalä pi nationalä in Násäud pi
in tinutul lui. lncepe a se cultiva pi musica mai intensiv. Vechea
se transformä in de Profesorii chiamá
la trupe teatrale din Bucuresti, care incepeau a juca
in La 1871 vine artistul Pascaly dela Teatrul National
din Bucuresti, apoi G. Popescu din Ploesti, G. Aug. Petculescu pi
altii prectim pi unele trupe de diletanti ardeleni, gustul pentru
artä, special pentru mania pi teatrul românesc, se desvolta acuma
din ce in ce mai mult.
Mare influentd a avut teatrul românesc 2) asupra limbei pi a
intensificärii sentimentului national tinutul nostru, ca in Ardeal
in general.

Cooperatie - Banca Aurora"

Profesorii nostri idealisti, pe lângä ne-au desvoltat
pi sentimentul national, lucrul cel mai important, cáci numai
acesta face un popor constiu pi puternic ; lipsind acesta, spiritul
national este expus la toate curentele rele pi primejdioase, care
duc natia la släbire la pierirea ei. Sentimentul national, puternic
infiltrat de escelen(ii nostri profesori in toti trecuti prin
gimnasiu pi celelalte s'a manifestat apoi in viata
publia pi nationalá, ne-a fäcut idealisti.
de pe la anul 1870 profesorii acestia se frámântau cu
idea cooperatiei. Multi cari ipi fácuserá studiile la Viena aduserá
cu sine aceastä idee infiintarä mai tali) o micá »societate de
pästrare pi a profesorilor dela gimnasiu. Dupä un an,
dovedindu-se de mare pi exprimându-si pi altii dorinta, s'a
') Revista Transilvania". Sibiu 1911. Nr. 4 jubilar 1861-1911 p. 396.
2) »Arh. Som.« Nr. 20 pg. 226: in Näsäud«.

www.dacoromanica.ro
transformat societate mai mare, intrând ca membri i preoti,
functionari, tärani, etc. In 1873 constituindu-se in
regula i numindu-se 'Aurora, societate de imprumut i pästrarec,
s'a desvoltat din ce in ce mai bine pi prin administratia ei cinstitä,
a adus foloase enorme populatiei gränitere§ti i culturei nationale.
Ea träie*te pi astäzi, implinând 65 ani de neintreruptä pi binefäcä-
toare existentä, in care timp aceastä institutie curat româneascä
a distribuit milioane de Lei pentru scopuri eulturale, filantropice,
nationale, a märit patrimoniul national finantând cumpärarea de
zeci de mii de jugAre catastrale de päinânt cultivabil pi päduri,
pe seama clientelei româneVi, dela minoritarii invecinati; i-a fácut
educatie poporului sä economisascä »bani albi pentru zile
i a clientela sä cartea, indemnând-o pi in
ale gospodkiei rationale, prin distribuirea gratuitä a mii de exem-
plare de cärti utile, brosuri pi ziare i tratând-o intotdeauna cu
cea mai mare culantá pi tragere de inimä.
Dupä pilda »Aurorek s'au infiintat apoi an de an o multime
de alte bänci populare in tinutul nostru.
*

Observ aici cä o foarte mare s'a fäcut de guvernele

dela Unire incoace, tratând bä'ncile române0 din Ardeal
mod foarte mater, astfel ele care au adus foloase imense
poporului in vremurile grele de sub stäpânirea - sunt
amenintate cu desfiintarea, pe când cele minoritare infloresc i
intäresc, spre marea pagubä a poporului nostru.
*

Tot banca din Näsäud este, cu toatä

täria, mama bäncilor populare din vechiul Regat.
Pânä la 1897 nu se pomenea de bänci populare la sate in
Regat. Nimene nu s'a gândit veodatä la aa ceva acolo: nici
proprietari multi urma§i directi sau mai ales indirecti ai
boerilor de altä datä, - nici patrioti politiciani. Dacä se
undeva sä se de vr'un invátätor mai in
vr'un sat' vr'o micare culturalä, vr'un festival, era considerat
drept socialist, sau altá fäpturä mai rea, subversivä pi urmärit
chiar de autoritäti, cáci proprietari, - cei mai multi fäcând

www.dacoromanica.ro
 169

parte din greco-bulgärimea care robia stapânea tara

prin - erau dusmaniii chiar celor mai timide miscari
culturale, intervenind la autoritäti pentru a le opri ca periculoase.

limea din judetul -- prima

-
In 1897 scriitorul acestor rânduri, pe când era profesor la
Jiului, a luat initiativa de a infiinta cu däscä-
populard in capitala jude-
tului >Cerbul , dupä modelul > din Näsäud.
doi ani de experientä, la stäruinta mea, au inceput sa
infiinteze bänci populare la sate, popoi ul folosul
Pe la finele anului 1901 erau 15 bánci populare infiintate
14 in formatiune, miscarea luase un puternic rapid avânt.
In 1899 ministrul Dr. C. cu ocazia unei vizite ministeriale
in Gorj, luând mai amänuntitä de bäncile infiintate la
sate, incredintându-se de foloase ce astfel de pot
aduce populatiei rurale mi-a zis: numai Gorjul sä aibä bánci
la sate, este necesar a se cât de multe in alte judete.
rog dati-mi o persoaná dela D-voasträ facä propaganda
oficialä in alte I-am satisfäcut dorinta. S'a pro-
paganda mai prin sate in judetele: Mehedinti Dolj (1899
1900) cu bune rezultate. La anului 1900 erau in intreaga
tara 88 de bänci. Doctor," /strati al promotor al
bducilar populare. In 1901 guvernul conservator
gându-se cu el Istrati, venind la liberalii,
Haret la Ministerul instructiunii, acesta continuä
sificá propaganda, »dus de puternicul curent al acestei
care se pornise in
La finele anului 1901 erau 256 la finele anului 1905 erau
1849 bánci.
Haret este al treilea promotor sub care ráspandirea bäncilor
la sate a luat un extraordinar.1)

A se vedea:a) Prima din Istoricul bncilor populare

Regal de I. in Convorbiri literare , Anul LIV (1922) Nr. 2. b)
carea economicd de odinioard de I.
Nr. 32-33 (1927). c) populare din vechiul Regal
sant de origine ardeleneascd de I. in ziarul românä ,
Nrile 187 189, Noemvrie 1935.

www.dacoromanica.ro
170

de de poporului are
dusmanii sai. cu bäncile populare. Nu le convenea unora
s'au fäcut cum s'au ficut de cine s'au facut. Apoi vin
i

rând politicianii. Acestia au cAutat diferite mijloace sä

nimiceascA miscarea ce pornisem
in in parte le-a pi succes.
in anul 1899 un ministru - care zicea »democrat«,
Take lonescu, s'a exprimat chiar in fata Doctorului Istrati - in
limp pi el ministru in guvern, - »cá miscarea
noasträ trebue distrusd, ca o miscare principiu
este chestia de actiune contra socialismului« - spunea poli-
ticianul - »ci casele de economii (cum erau ale noastre
nesti) trebue distruse, cäci organizare mai cu seamä
organizarea economicA a täränimei este revolutionarä...
cercare in acest sens tomai trebue distrusä!! (Dintr'o scrisoare
a lui V. Rola Pie Karski din Bucuresti, dela 7 Mai 1899).
latä deci mentalitatea acestui politician, cäruia i se
numele de >fiul lui Belzebutg, proclamat mai târziu, in 1907-8,
al partidului conservator-democrat. acestui democrat i-a
ridicat partidul un grandios monument in capitala terii.

Grániterii násáudeni Räsboiul Independentii

(1877-78)
Când Räsboiul IndependeMii României 1877 78, era in
toiul lui, succesele armatei române erau comunicate de ziarele
românesti din Ardeal in amänuntime, fie dupä ziarele din Bucu-
resti, - fie de unii corespondenti de pe câmpul de lupta, sau
dupä ziarele - atunci sufletele tuturor Românilor arde-
leni se infläckau din ce in ce mai tare, inirnile bäteau mai
cu aveam incredere in biruinta finalä a Românilor. »Anul
1877 a fost pentru cei umiliti pi umilire pentru cei
I) Cum a fost CApitanul Groza - bänätan - in mina general.
dela Näsäud erau pe câmpul de fratii Bodesca, de
din Salva Pare din Näsäud, cari s'au distins la Plevna. Acesti
trei din urmä, dupä terminarea cl. VI a gimnasiului din au urmat
scoala de agricultura dela Heresträu (Bucuresti), iar la declararea räzboiului
independentii s'au inrolat in armata in care au rämas.

www.dacoromanica.ro
 171

fati. Anul 1877 aurora plAcutä a unui viitor deglorie.

In inimile multor a semanat mari sperari« - se esprima
de increzator marele nostru Timotei Cipariu.
In poporatia româneascä era mândrä de
bravura oOrilor române§ti, in luptele cu Turcii pi de
elanul cu care plecaserä pi in räzboi »curcanii« La sosirea
fiecärei despre vreo invingere a Rornânilor - Rahova
asaltatä de ei, predarea Plevnei pi amânuntele capitulárii, etc. -
publicul, cu mare, functionari, tärani, elevi etc., plecau
in iruri, in frunte cu muzica pompierilor, ori, pe atunci, cu
veteranii din timpul regimentului gräniteresc,
percurgeau stradele in strigáte, chiote de bucurie cântece natio-
nale. Profesorii tineri pi chiar pi elevi, tineau scurte dar
discursuri la ferestrele unor de ale fondurilor
erau admirate transparentele cu diferite uräri pi texte sententioase.
Dupáce, in 1875, Näsäudul a fi centrul districtului pi
ministratia era cârmuitä din Bistritä, oficialitatea nu ajar
despre toate ce se petreceau aici la ; toate acestea a dutat
a aflat prilej sá disolve comitetul format pentru ajutorarea
tilor români. (Scrisoarea din 12 Febr. 1927 a dlui V. Sotropa.l)
Când trupele române au intrat victorioase in Rahova, nä-
Auden/ au botezat un otel din nume, numindu-I
Otelul Rahova. In amintirea luptelor eroice ale Românilor la
vita, násáudenii au botezat al doilea otel numele de Otel
Amândouâ aceste existá astázi, purtând acelea§i numiri necurmat
61 de ani. Fireste aceste victorii au fost serbátorite de toti
intelectualii din Näsäud (profesori, preoti, ofiteri
p. a.) mai mare entusiasm.
Când s'a aflat in Näsäud de aderea Plevnei, noi, o parte
din gimnasiului am serbâtorit acest memorabil fapt din
istoria neamului nostru un deosebit fast. Mica noastrá
tate Virtus Romana rediviva (cäci cea adevaratä era
atunci suspendatä, iar noi vr'o 20 o infiintasem in secret
pentru noi), am sárbátorit-o printr'o tinutä Dumi-
necá in localul vechiului gimnasiu (in sala a VII-a). Unul
1) In Räsunetul räzboiului pentru independentä in Ardeal , conferintä
tinutä la Atenenl român din Bucuresti la Aprilie 1927 de profesorul Sextil
Puscariu, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
172

dintre noi rosti o micä vorbire despre faptul

Plevnei biruinta Românilor, alti doi au declamat niste poezii
nationale.
Intelectualii din tinutul nostru au sarbatorit-o intr'un
mod deosebit chemându-se totii la Reproducern
o chemare pe care o pästräm, ca un scump act, la Muzeul
säudean.l) Chemarea aceasta era adresatä aträ intelectualii din
Rodna pi sunä de frumos:
Inteleginta românä
in Rodna
Victoria armelor române culminatä la Plcvna se va serba aici in Nasaud
Joi, in 20 a lunei curinte.
Aceastä festivitate se va termina seara cu un banchet impreunat cu una
petrecere musicala.
La aceastä festivitate avem onoare a invita toatä stima pe Onorata

Näsäud in 17 Decembre 1877. Comitetul arangetor.

Porcius, Popa Lupsai, Vidi: Diomed, Pop in pens, Zabarie Pop
lar in seara acea pe când gränitereasa
toria victoria dela Plevna Otelul Rahova, noi o grupä de
am serbátorit-o la gazda unor colegi de ai nostri, cari erau
in fanfara gimnaziului (infiintatä la acest gimnasiu). Casa
acestei gazde era sus pe un deal, pe care noi numiam
pe atunci - Olimpul Näsäudului unde am petrecut
noaptea vorbiri avântate, cântece nationale »cuar-
nostru reproducând piesele muzicale, pe care le cânta fan-
fara, ráspândindu-se melodiile de acolo, de sus, peste
säudul.
De la toate serbkile gimnasiului se recitau poesii na-
tionale de aici cele relative la räsboiul Independentii,
ca Curcanul, Sergentul, Odä ostasilor români, Eroii dela
Plevna, apoi Sentinela românä pi alte poezii de V. Alecsandri,
Bolintineanu, etc, pe care ni le recomandau profesorii nostri.
Idolii nostri, ai profesorilor pi scolarilor din Näsäud pe
poelii amintiti erau Andrei Muresianu, C. Negruzzi, Ion Brätianu,
Mihail Cogalniceanu, Nicolae Bálcescu, C. A. Rosetti a.

Acest act este de dl Dr. Pop, medic in Rodna, rämas

dela tatäl D-sale, fost invätätor notar comunal acolo.

www.dacoromanica.ro
 alor doi profesori násáudeni
In anul 1878 doi profesori ai gimnasiului superior din
sAud, Alexi Maxim Pop, -- insufletiti de faptele
oroice ale armatei române din Räzboiul Inclependentii constii
de »Virtus romana rediviva«, care era maxima Districtului
säud, acea virtute din nou vàditä pe câmpiile
de din Bulgaria, - au infäptuiascá o foarte
frumoasA, dar grea, descriind acest rnzboiu in lucrarea
Resbelul oriental , care cea mai mare parte
cuprinde faptele de rAzhoiu biruintele Românilor.
Aceastá tipäritä in editura librarului Paul Cieslar1) din
are 724 pagini, cu foarte numeroase frumoase ilustratii,
tablouri colorate (scene din rázboiu ale armatei române),
desemne, etc.
Este foarte caracteristic faptul, ca acesti doi profesori
dela gimnasiul din Näsäud, din acest colt de tarn au avut
curajul, in acele sá se apuce de o lucrare de grea,
dar frumoasá.2) Opera este dedicatá:
»Vitejei armate române. Bravilor säi conduatori.
Eroilor omâni dela Rahova, Nicopoli, Lom-Palanca,
Plevna Vidin. Demnilor descendenti ai eroi dela
Cálugäreni, Rahova Resboieni. Umbrelor márete de
memorie ale eroilor cäzuti pentru Rnmânism Dedicám
acest op in semn de admiratiune
Autorii».

Cântecul gintei latine

la Mai 1878, poetul Alecsandri fu premiat la concursul
dela Montpellier pentru »Catecul care trebuia
fie forrad latine.
Succesul lui Alecsandri a fost pentru Românii in
special pentru graniterii násäudeni un eveniment ce i-a entusiasmat
mod extraordinar.
1) istrian.
2) Despre aceastä mai amânuntit in biografia profesorului A. P.
Alexi, in Som. Nr. 24.

www.dacoromanica.ro
 Fireste acesi eveniment s'a serbätorit de
näsäudeni fiinda in lunie 1878 Reuniunea a
tätorilor din districtul Näsäud, Vnuse prima adunare generalä
in cei intruniti au serbätorit cu aceastä ocasiune succesul
bardului român, dându-se un banchet in hotelul Rahova .
Profesorul Alexi avântatä cuvântare a arätat atunci marea
insemnátate a acestei a propus sä se o tele-
omagialá poetului la Mircesti.
Telegrama are cuprinsul urmätor : Barde al natiunei
române al latine, Tie carele ai cântat cu duiosie durerile
suferintele Românilor, ai eternizat glorioasele fapte ale sträbu-
nilor, ai prin märetele puternicile tale versuri reinviata
vitejie romanä, tie-ti aducem cu viu sentiment natio-
nalä sincerile noastre gratuläri felicitäri la distingerea recunoscutä
de societate limbelor romanice prin cântecul täu sublim, cântecul
gintei latine. Recunoasterea geniului este recunoasterea natiunei
rornâne, el ne-a stors lacrime de bucurie, el ne inspirá falá
sperantä, el este mai strälucit testimoniu cultural, cea mai
frumoasä serbâtoare nationalä pentru Românimea intreagä, este
primul pas märet la unirea tuturor fiicelor latine corp viu,
la o muncä la aspiratiunea comunä, pentru a
cärei realizare putem noi räspunde odatá geniului gintei
latine cu cuvintele tale : »Pre tine te-am reprezentate.
Telegrama a fost semnatä de vre-o 80 de intelectuali.
Alecsandri a dat urmätorul räspuns : Dr. Alexi In Näsäud :
lutare fräteascä tuturor Românilor subscrisi in depesä. Sum mândru
de gratulärile Multumirile mele sincere. Vasile Alacsandri.l)

Podoabe in casele

Dupä infiintarea Districtului autonom gräniteresc al

dului in 1861, constiinta nationalä a se desvoltä mult
mai frumos mai puternic din toate punctele de vedere. In odaile
intelectualilor, ale cärturarilor chiar ale täranilor fruntasi päretii erau
impodobiti tablouri portrete de ale Românilor marcanti pe
') Din o corespondentä a ziarului Observatoriul din Sibiiu. 1878. Nr.49
Art. Sum, Nr. 22 p.

www.dacoromanica.ro
cele ale mâtituitorulu a Maicii domnului. Astfel : Drago Vodä,
Mihai Viileazul, Mihai Eroul in batälia dela Uciderea
lui Mihai la Turda, George Barit, Ion Pu§cariu, Mitropolitii
pi Al. Sterca Avram lancu, Ion Brätianu, Mihail
ceanu, Cuza Vodä, Andrei Mure$ianu, Arune Pumnul, Curtea de
Arge, Gimnasiul din Bra§ov, apoi portretele Regelui Carol I
a Reginei Elisabeta ; apoi tablouri din Räzboiu lndependentii
ca Bätalia dela Luarea Grivitei, diverse scene din acest
räzboiu, defilarea unui Regiment de dorobanti (aceste le avem azi
in Muzeul

Când se va face unirea tuturor Românilor?

In tinereta mea am asistat de multeori la discutii
ce se fäceau Mire profesorii, ofiterii gräniteri pensionad pi alti
intelectuali din cari era vorba pi de unirea Românilor
stat national. aceste discutii, des repetate, cu mult
temei multe dovezi, pro contra, intärite, ajungeau intotdeauna
la conclusia, cä unirea nu se va realiza, se va
mare räzboi al popoarelor, un räzboi european
pi numai lärnurirea care se va intâmpla,
poarele subjugate de Austria, Rusia Turcia, prin urmare pi
Neamul românesc, vor drepturile fire§ti de a se
constitui in state nationale. Atunci toti Românii ipi vor reconstitui
vechea Dacie. Cum s'a pi intâmplat!
eu la inaintate bätrânete, simt am avut
rocul sä ajung acel ceas fericit pi sä väd izbävirea celor preväzute
cu atâta claritate de bätrânii gräniteri.

Concluzii
Din cele arätate in aceastä lucrare, reese ce a preocu-
pat mereu pe vecliii marii grániteri näsäudeni: grija de pästra
curatä libertatea, legea, limba, fiinta nationalä, tendinta de
culturä, dragostea färä de neam ridicarea poporului
prin toate mijloacele, la o bunästare culturalä pi economia, de
a asigura urma0or o existentä mai bunä.
aceste par'cä sufletele ne vor-
besc pi ne ca ni§te forte mistice la cultivarea unui
idealism national pi cre§tin.

www.dacoromanica.ro
 Monografia din Sângeorz-Bdi,
judetul NAsáud

lustin Sohorca
I. trivialá
A) Istoricul i organizarea
*coala trivialä, infiintatá la anul 1766 comuna Maieru, a
fost mutatä in la anul 1816; limba de predare in
a fost românä, având douä despärtäminte, cu
fi un catihet.
Scoala a fost din fondul de provente al Regimen-
tului de granitä. In 1837 »Consiliul belie de curie« a trans-
format in coalä trivialä germanä (Deutsche Trivial
Schule), având limba de propunere germanä.
Munca depusä, dar mai ales disciplinarea elevil-or in
a contribuit la formarea unor caractere de fier i oameni
de o punctualitate In ea se pregäteau tinerii din cari se alegeau
ofiteri, functionari administrativi puteri didactice.
E viu in memoria bátränilor mägaruk desemnat pe o
de lemn, pe care il purta de grumaz, acátat cu o sfoará,
in coalä, pe elevul, care cuteza sufle un
vânt mäcar in limba românä. Mägarul era semnul, Românul
cuteza vorbeascá române§te! de mägar, care era pe-
deapsä de ordin moral, pedeapsa cu vergile ca elevii
sä se controleze in ascuns unii pe altii in ce vorbesc, chiar

www.dacoromanica.ro
 117

cu parintii acasä. Cel ce purta »mägarul« avea interesul sä se

descotoroseasa de el cât de când descoperea vre-un
»päcätos vorbind româneste ii preda mägarul cu vorbele: Na,
du hast das Zeichen . Urma incäerare, râsete, pe resem-
nare vândtoare alt »päcätos'. Astfel »mágarul schimba
foarte des.
Activitatea a slábit in anii revolutiei din 1848-1850,
urmare fireasa a räsboaelor din timpurile.
Inspectia o avea o fäcea Comisiunea direc-
torul nornzale1) din care era totodatá directorul tuturor
scolilor gräniceresti. a mai fost inspectatá de forurile
militare vizitatä de foruri bisericesti. d. e. trivialä din
Sângeorz a fost vizitatä de loan Antal, episcop reformat in Cluj.
Incepând din anul 1851 se din »Fondul
de provente«, trecut in administratie de stat, tar in anul 1858 a
fost datä in grija Ordinariatului episcopesc gr.-cat. din
care avea numai dreptul de inspectiune aláturi cu senatul distric-
emis de comisiunea volare de scolari,
scoala rämânând sub aceleasi conditiuni de viatä, limba
de propunere germano sustinutá din acelasi fond. Singurele
schimbäri au fost, cä in afará de limba se putea admite
introducerea limbi cá inspectarea invátámântului o fácea
statul.
Dupäce la anul »Fondul de proventee a fost intärit
parte din venitul (dreptul de cârciumärit) repri-
mite dela stat cedate in scopuri de 29 comune
gräniceresti, formând toate la un Fondul scolastic central
la anul 1869 a fost reorganizatä.
La materialä a dela acest an, pe lângä
»Fondul central', au contribuit comunele gräniceresti,
apartinAtoare cercului Sângeorzului : Sângeorzul, Maieru,
Veche, Rodna-Nouä Mägura, Ilva-Mare, Cosna, St. losif,
Lesu, Feldru Nepos.
Pânä la organizarea aceasta, consta din
despärtäminte, cari de fapt arau douä clase, CI. II Ill
fáceau Cl.. I la de unde, in tot anul, se
superioarä.
12

www.dacoromanica.ro
reduta pentru eoala trivialä un numár din ei, trecând
in clasele triviale.
Recrutarea se fäcea in toate comunele apartinätoare de cercul
Sângeorzului.
administrator al Fonda in
1864 a intocmit pi supus spre aprobare un plan de organizare ,
care dispunea inglobarea definitivi a comunale in cea tri-
desvoltându-o la clase, in modul : coala coinu-
cu ei forma cl. I, apoi despärtämintele tri-
viale formau câte o clasi separatä, cl. Il i Ill, cu câte un
Instructiunea in aceste clase se fäcea dupA de
al Fall normale din Näsaud cA absolventii acestor
trei clase intrau cl. IV din Nisiud. »Planul de
a scos limba de propunere introducând
limba româná.
Invätätorii triviali trecuti dela comunalä au fost
mai departe de iar cei dela de origine,
de cAtre »Fondul scolastic<.
Tot dill timpul organizArii triviale au Maghiarii
manifesta o influentA din ce in ce mai asupra
colare, impunându-§i limba alit in invitämint, cât pi in admi-
nistrarea ei. La au fost invitati sä ia parte in
mod benevol la cursul de limba maghiarä ce se in Cluj;
mai târziu au pretins nu numai insupirea limbei maghiare de cAtre
mai tineri, ci corespondenta cu forurile colare, ba
chiar pi cu Fondurile sA se facA paralel : in limba
românä pi in limba maghiarA.
La anul 1885 pi-a pierdut acest titlu, precum
pi caracterul de confesionalA, luând pe acela de »$coala poporald
cu caracter comunal. (In arhiva se
gäsesc acte titlu de »coala
Plata invätätorilor, pentru elevi pi tot materialul didactic
se fäcea de cAtre scolasticc, iar comunele au
fost ,obligate a sustinea edificiul pcolar in stare bunä pi a o pro-
vedea cu combustibilul necesar.
In starea aceasta, coala poporalä a däinuit pânä la anul
1890, când a fost desfiintatä definitiv.

www.dacoromanica.ro
 B) Edificiile colare

$coala dela anul 1816 pânä la 1824-5, a ocupat

localul care astäzi este casa gospodarului Anton Varvari, zis
<. Ea este situatä intr'o infundaturä de pe malul stâng
al välcelei »Conta , aproape de esirea ei la judeliand
de värsarea in Somes.
Din acest local impropriu pentru s'a mutat in localul
comunal, care astäzi serveste de magazie pentru pompele de foc
pentru spitalul de epidemii. Casa aceasta este situatä lângä
soseaua judeteanä, pe acelasi cu biserica aproape de ea.
In legAturä cu mutarea dela in localul acesta
mult regretatul Solomon Halita a povestit urmätorul episod tragi-
comic, auzit dela tatäl säu, Maxim:
»$coala trivialä, in afarä de forurile pur a fost inspec-
tatä pi de forurile comandamentului militar. Intre anii 1816 1820, cu
ocaziunea unui examen de varä, a venit un in inspectie ai
aflând localul necorespunzätor, a dat ordin primarului comunal,
ca pe toamna viitoare sä se ingijeaseä de un local corespunzAtor,
chiar din fundul Cum ordinul nu putea fi discutat,
primarul a promis. Maiorul a plecat, iar primarul, in credinti cä
n'a mai da nas cu el pi ocupat cu alte daraveri, a intreläsat
a cam neglijat lucrärile edificiului Sosind toamna
sorocul ei, ca in palmä, n'a fost terminatd. S'a intâmplat
cä acelasi maior a venit la inspectia de toamnä, la
putul anului când iarási a aflat in localul vechiu
necorespunzAtor. De data aceasta s'a dus láprimärie, unde
aflând pe primar, luat de scurt : »Ei primar, ce-i
promisä? Ce am zis ce ai promis?« Bietul primar speriat a
inceput sä se scuze, una eä alta, n'a putut sta de lucru,
eä timpul a fost prea scurt, scuze, pe cari maiorul nu le-a acceptat,
ci perzându-si räbdarea a ordonat: »Bank heraus dând ordin
gränicerului de serviciu sä-i aplice portiunea de 25 vergi. Când a
fost la a 5-a loviturä, a skit primarul ca ars luând-o la
striga :Lasi-mi Domnule maior, cä am fac o
fac lunä de Cum a fäcut cum a dres, destul
a dat-o gata incä in toamna an a fost predatä destinatiei.

www.dacoromanica.ro
 Sosind anii când s'a comunä o a doua
scoalá cu caracter comunal,
trivialä s'a mutat edificiu Companiei VI de
graniceri, care mai târziu a servit de pentru finanji, apoi
de comunalk astäzi este transformatä de
meserii. In acest local a stat pânä la anal 1841, cAci in
1837, Consiliul de curte din Viena, cu
formarea triviale in germanä, luase dispoziliuni
pentru edificarea unui local separat pe seama ei. Comuna
georz a trebuit sä puná la dispozijie terenul de edificare, care a
rámas proprietatea sa cu comunele aparlinátoare de
cercul Sângeorzului, in anul 1838 s'a edificarea noului
local de care a durat la 1841.
Localul nou, care a costat 3.399 19 cr. val. cony. consta din
o de clasá din locuinja invájátorului, 2 camere,
o cámará de alimente.
In starea aceasta a stat la organizarea din 1869, când
urma formárii a douä clase separate din cele
dar nefiind salá de clasá decât una, Senatul in
din 4 Februarie 1870 a hotärit edificarea unei sale noi,
lipitá de edificiul vechiu, in partea de cätre Dupá multe
sfátuiri proteste din partea unor comune, ideia a invins in
vara anului 1871 sala s'a costând 679 84 cr. In acest
local a träit trivialA, mai târziu Fundajionalä« la anul
1890, când a fost desfiinjatä definitiv. Pe locul ei se aflä actuala
de stat.

In monografia comunei Nepos, pástratá in arhiva de

stat din Sâtigeorz, se pomeneste, din acea a servit
la trivialá Invälátorul loan Salvan, cu Pop
din Sângeorz. Nu se aminteste când au servit.
Despre Ion Salvan se cá in anul 1817 a fost »adjunct«.
la normalä din Násáud. Cum in postul de adjunct steteau
tineri, incepätori, aplicaji ca suplinitori, este foarte vero-
simil, ca el sá fi fost in serviciu la trivialk dupá mutarea

www.dacoromanica.ro
 181

ei din Maieru, la Sângeorz este foarte probabil, el fi

dintre cei dintâi ai acestei servind dela 1818 pânä
la 1836.
Despre Vasile Pop nu se gäseste nici un act in arhiva
din care sä se timpul de când i când a servit
din spun, cá Vasile Pop a servit la tri-
anii 1837 si 1844. Afirmatipnea aceasta justificare
in faptul, ci in notele de secunda legione vala-
din 1830, la Oradea-Mare, alte persoane ce
ocupau diferite posturi esili din näsäudene atunci
Vasile Pop apare insirat ca trivialis magister . Tot astfel afirmä
un nepot al säu, Anchidim Pop, care s'a näscut in 1855,
când Vasile Pop era deja mort de mult. Prin subpozitie se poate
deci afirma, cá el a fost succesorul lui loan Salvan. 1845
au servit urmätorii la triviald: Vasile
näscut in Mocod, dela 1845-1850; Isidor Bodescu zis
din Salva, dela 1850-1854; Cosma Anca, ndscut in Rodna-Veche,
dela 1854-1855; Teodor Rotar, in Feldru, dela 1856-1857 ;
/sac näscut in Näsäud, dela 1857-1864 ; Iosif Georgita,
ndscut in Näsdud, dela 1862-1869; Domide, ndscut in
Nouä, dela 1864-1869 ca invätätor al doilea, iar dela 1869-1890 ca
director ; $orobetea, näscut in Sângeorz, dela 1869-1890.
Dintre invätätorii scolii triviale au rämas in memoria sätenilor
Vasile Pop zis »Hontu«, era schiop si bätea tactul cân-
tarilor bisericesti cu bastonul in podele; pentrp
punctualitatea spiritul de disciplind infiltrat in elevii säi. Pentru
meritele sale, in 1863 a fost inaintat la rangul de
prim«, iar la anul 1869 a fost premiat cu 80 de Minist. Qng.
losif E. Ötvös. Mihai Domide este amintit pentru aceleasi motive
si pentru pomärit grädinärit.
D) Elevii
Trecuti prin scoala trivialä dati in anii primi ai vietii sale
societätii, ca membrii folositori, au fost urmätorii :
Alead A-Bui fost comandant al institutului militar din Näsäud
in anul 1840-1841, A-Bui Tdnase A-Bui fosti locotenenti,
Borgovan si George Lica fo§ti apitani, Maxim Lica jude

www.dacoromanica.ro
182

reg., Lica adv., jude, Maxim notar,

Jacob Berciu notar, Silviu functionar casier la »Fondurile
centralee Toma Timoce jud. cerc. Apoi: Maxim Pop Artemiu
Publiu Alexi fo§ti profesori la gimnasiul super. din Näsäud.
Dintre ace§tia: Borgovan a fost decorat pentru merite
militare. George Lica impreunä Vasile loan Purceila i
Joachim Muresan au prezentat, ca delegati ai gränicerilor, in anul
1860 un memoriu Impäratului din Viena, in urma cäruia comunele
foste gränicere§ti reprimit drepturile »regaliilorc (cârciumärit).
Maxim Lica a fäcut o fundatiune de 1.000
Dupä infiintarea liceului din Näsäud, in anul 1863, coala
trivialä din Sângeorz a dat, intre multi altii, pe urmätorii tineri,
cari absolvind-o, au devenit personalitäti de seamá pentru tinutul
nostru i pentru neam:
In 1863 a dat pe Anton George fost asesor la Sedria orfa-
nalä din Bistrita i pe Alexa Larionesi fost advocat in Näsäud.
In 1864 a dat pe Sohorca fost paroli al Sângeorzului, pe
loan Lupoe fost profesor la liceul din Näsäud loan
preot. In a dat pe Donisa fost inginer-§ef C. F. R.
in Bucure§ti, Alex. Pop prof. lad Vasile Pop preot in
georz-Bäi. In 1871 a dat pe Solomon lia fost Inspector general
al invätämântului primar fost prefect de i Näsäud. In 1874
pe Alexandra lita fost profesor la liceu vicar in Näsäud.
In 1876 pe Alexandra Andresi fost medic in Alibunar.
In 1881 pe Octavian Utalea advocat fost primar in In
1884 pe loan Georgif fost medicinist.
Aläturea de ace§tia, trecând prin trivialä, au continuat
studiile in liceul din Näsäud foarte multi intelectuali, näscuti in
comunele apartinätoare de fostul cerc al Sângeorzului. bunä
parte au devenit invätätori, functionari administrativi, comercianti
meseria§i. Sunt de amintit urmätorii : loan fost director
al normale din Näsäud, $orobeteafost invätätor triv.,
Utalea fost conf., Ambrosiu A-Bui fost in
loan fost in Sângeorz, Emil farmacist in
Horez-Vâlcea, colonel farmacist in Cluj,
horca fost elev farmacist Bârlad Justin actualul director
al coalei primare de stat din scriitorul acestor rânduri,

www.dacoromanica.ro
 183

E) Contingente
mutarea triviale din Maieru la Sarigeorz, prin
anii 1819-1821, contingentul a fost de 40-50 elevi.
Prin anii 1840-1859 avea 100 elevi, dela
anul 1864-1868 contingentul elevilor se urca la 100-150.
DupAce la anul 1868 netriviale s'au organizat pe baze
mai sistematice, observând cu strictete planurile de
contingentul triviale a scäzut destul de simtitor. in
anul 1870 trivialä avea numai 36 elevi. Dela acest an, con-
tingentele au fluctuat dupä cum urmeazä: In anul 1875 erau 52
elevi, 1880 erau 38 in 1885 erau 68 elevi.
In tot timpul cât a existat trivialä, dar mai cu seamä
dela anul reorganizärii 1869, contingentul elevilor a fost recrutat
de cätre comitetele comunale, cari in tot anul, examenul de
varä, impuneau párintilor sä-si trimitä copiii la din Sängeorz.
La recrutarea aceasta se luau in considerare capacitatea ele-
vilor starea materiald mai bunisoarä a pärintilor.
In toate timpurile, cele mai mari contingente il da comuna
de resedintä, Sängeorz.

nationalk confesionalá de stat

A) Infiintarea, organizarea i edificiite
In urma ordinului Consiliului de rdsboia din Viena in anul
1825 Comanda Reg. II gräniceresc a luat dispozitiuni, ca sä se
infiinteze in toate comunele poporale.
Cu toate comuna Sângeorz era infiintatä trivialä,
s'a infiintat >$coala poporald cele dintâiu,
ce s'au infiintat pe Valea Somesului hi anii 1825-6.
Motive le cari justificau acest fapt surit, comuna dispunea
de local propriu, aproape nou, apoi imprejurarea coala trivialä
nefiind numai a Sängeorzului, n'a putut cuprinde intreg contin-
gentul de elevi Sângeorzeni, decât in numär foarte restrâns, grosul
obligatilor de amenintati rämâne färä instructiune.
Deci, trebuia.

www.dacoromanica.ro
184

Limba de predare in a fost românä, având des-

partäminte cu singur un catichet.
Timpul de instructie era dela etatea de 7 12 ani, dela
anul 1827 s'a introdus de repetifie , pentru elevii cu
etatea dela 12- 15 ani, cari erau obligati a o cerceta Dumineci
särbätori, câte douá ore. De supranumirea de agoala de
sdrbdtori.
La inceput instructiunea elevilor era la scris-
cetitului, putinä religia ; dar in Sângeorz, pe
acestea se mai propunea geografia, istoria, stiintele naturale
fizica. Faptul este evident, pcoala pregAtea ele-
mente pentru trivialä ; iar ambitiunea a
torilor nationali era de a nu fi mai pe jos ca cei triviali in ceea
ce priveste cultura generalä, datä viitorilor cetäteni.
Sustinerea era in sarcina cassei comunale, la care mai
contribuiau in mare parte toate familiile de gräniceri, cari pläteau
un arunc (bir) special, numit bani de goal (Schul-Geld).
Un act din 1853 cä banii de scoalä, incassati in acel an dela
254 gräniceri sângeorzeni, Mceau suma de 37 32 a. Cel mai
mare contribuabil a fost impus 58 cel mai mic cu 1 cr.
Intreväzându-se greutätile sustinerii nationale pe
cale, s'a impus gäsirea altor mijloace. o muncä
gicä, de loan Marian, vicar director al normale
din in anul 1838 s'a pus bazä Fondurilor scolastice
nale (Gemeinde Schul-Fond), alimentate sporite din arendarea
dreptului de cârciumärit al grä'nicerilor pe timp de trei luni : Oc-
tomvrie, Noemvrie Decemvrie al an.
Arenzile incassate se administrau in comune, sub controlul
organelor militare al Comisiunei Fondurilor centrale din Näsäud
dându-se ca imprumuturi usoare cu 50/o, iar din dobânzile incas-
sate se pläteau se procurau cárti tuturor elevilor
tot materialul didactic necesar
Scoala nationalá a fost inspectatä, ca foruri superioare, de
organele comunale, militare de comitetul Fondurilor, prin direc-
ecoi normale din
Dupá scurgerea anilor 1848-1850, care timp viata
nationale a stagnat, apoi desfiintarea Regimentului de

www.dacoromanica.ro
 185

granitä in 1851, a intrat sub alt regim,

condusä de directorul normale din Nasäud Sind inspec-
tatá de organele politice comunale de stat. In anii 1858 1860
$coala pierdut titlul de national caracterul de comunala,
caci regulându-se raporturile dintre stat bisericä, a fost datä
in grija bisericei, devenind coefesional gr. cat .
Sustinerea se de cMre volaslic gr.-cat. ,
care dela 1868-1876 se administra de cätre Perceptia districtui
dela acest an, de Perceptia Fondurilor centrale ,
cu gr.-cat.< din Inspectiunea
o face" districtual in frunte având
subordine pe Referentul al cercului Sângeorz de
»Senatul galar local< frunte cu parohul comunei.
Fâcändu-se in 1869 reorganizarea triviale, cl. I a
confesionale s'a decretat de cl. I a triviale. Pentru
a putea corespunde scopului, a trebuit ca confesionala
sä se postul al doilea de formând
douä clase separate din cele Tot cu aceasta
ocaziune, dovedinclu-se localul de necorespunzator, având mimai
o de neavând curte spatioasä etc. s'a exoperat dela
ganele comunale cedarea a trei sale din localul ce odinioarä servia
de comandá a companiei VI de gräniceri mai oficiului
cercului, in care este comunalá. Toate trei salele
cedate au fost capätul de jos al localului, dintre cari douä
serveau ca sale de clase una de locuintá pentru
In aceste conditiuni de viatä, lipsitä de local prodriu avi-
zatá la mila altora, confesionalá a muncind pânä la
anul 1890, când desfiintându-se trivialá, prefäcându-se
ea in confesionalä', s'au contopit.
De continuat mersul spre
scopul au toate De aici aceastá
confesionalä a progresat la 4 puteri didactice.
Localul fostei triviale a trecut in folosinta con-
fesionale, dar cum el aveau numai douä sale de clase, aran-
jarea a rämas deocamdatä cea de mai
Noul regim maghiar, sub care a ajuns de pe la
1869, - care tindea la distrugerea nemaghiare

www.dacoromanica.ro
care potenta din zi in zi influenta nefastä asupra vietii sale,
prin ordonante de multe ori imposibile de executat, prin nerespec-
tarea legii regulamentului din 1868, prin infiinfarea legii cu
art. 26 din 1893 apoi continue - a creat tin-
prejuräri de viatä grele, asemenea cu moartea.
In special, confesionald din Sängeorz a avut de suferit
nespus de mult. Inspectorii de dupá 1890, pe vremea fai-
mosului prefect Dezideriu prin Comisiunea administrativa
presiona asupra forurilor cofesionale, ca comuna bisect-
sä indeplineascä maxirnul din prevederile legilor
existente. Ori, acest lucru nu-1 putea indeplini deocamdatä nici
chiar statul sale. Cu atât mai usor a fost atacatä Koala
confesionald din Sângeorz, despre care se poate spune cu drept
cuvânt cä s'a näscut in timpuri când viforul distrugerii incepea
batá cu putere.
Atacul a inceput in anul 1892-3, cum era natural, in potriva
plasärii in douá localuri separate. In urma acestui atac
Senatul ,colar local a demolarea peretilor din
locuinta directorului fostei triviale, formând din ea o salä
de clash. Mäsura aceasta nefiind satisfädtoare, rämânând o clasä
pe mai departe in localul primäriei pentru evitarea unei noi
interventii din partea forurilor politice, Senatul in
din 22 Martie 1896 a construirea unei sale de clasä, lipitä
de edificiul fostei triviale, in partea de sus. Lucrárile s'au
terminat in vara anului 1897. Astfel clädirea avea acum
patru sale de clasä, pentru toti invätätorii säi. In zadar
avalansa persecutiunilor pornitä, nu s'a oprit, instrumentul dis-
trugerii nu s'a multumit, ci continuat opera.
In anul 1897, Comisiunea (Köz-
igazgatási bizottság) cu ordinul Nr. 954 invitä forurile con-
fesionale sä de cuviintä pentru asanarea mai multor
neajunsuri constatate la din Sângeorz, culminând in obser-
vatiunea, localul este cu totul necorespunzAtor numárul
invätätorilor nu este de ajuns in raport cu numärul obligatilor
de In urma acestora, SenaM in din 29
August 1897 prezidatä de parohul Silviu Sohorca, a formulat o
intâmpinare energicá ca räspuns observatiunilor Comisiunei ad-.

www.dacoromanica.ro
 187

ministrative, totodatä repararea a edificiului

infiintarea postului al cincilea de invatator, care post s'a
completat in toamna acelui an. Clasa V infiintatä insä n'a
avut in localul care avea numai patru sale de clasä
astfel, iaräsi s'a ocupat o salä din localul primäriei.
In starea aceasta dus viata atacatä mereu
de inspectorii maghiari, punând forurile la grele
incerdri.
In anul 1909 Senatul hotäreste consruirea unui
local de care in 1911 a fost terminat care a costat
peste 100.000 coroane aur.
De remarcat este marea insufletire tenacitate a populatiei
din Sângeorz, care a voit sä tinä piept urgiilor indreptate in contra
culturii sale, jertfind muncä materiale, bani tot felul de pre-
pe altarul bisericii, care a condus a executat lucrärile de
Mii de metri cubi de lemn, piaträ, nisip scânduri au
fost puse la dispozitie de cätre säteni, coform »aruncului« ela-
borat de Senatul secondat de organele comunale, in timp
ce capitalul necesar a fost contractat ca imprumut dela banca
»Albina« dill Sibiu, acceptele de acoperire semnate de toti
membrii Senatului.
Lucrärile arhitectonice ale noului local de au fost
executate de d$oara Elena Preda i dl loan Sas din Bistrita.
Cu preluarea, receptionarea inventarierea materialelor pre-
state de säteni, au fost delegati invätätorii lustin Sohorca la piaträ,
Maxim Lupoe la nisip Alexandru la lemn. Incredintat
supraveghierea mersului lucrärilor, conducerea jurnalului
de zi cu tinerea evidentei lucrátorilor säteni, dati
zi de zi din partea Senatului a fost
lustin Sohorca. Toti indeplinit misiunile cu dragä inimä
cu insufletire, dând dovadä prin puteri unite se pot invinge
greutäti.
Noul local de cu un elaj, cuprinde sale de clasä,
salä mare pentru adunäri serbäri, cancelarie, 1 bibliotecä
arhivä, muzeu de naturale de camerä
pentru servitor; tot in corpul clädirei este locuinta directorului
stätätoare din 2 camere, bucätärie, de alimente 2 pivniti.

www.dacoromanica.ro
188

Dar subminarea maghiarä urmat cursul. Pentru ca viata

scolarä sa mai periclitatä supraveghiata de aproape, Mini-
ungar a mutat in coastele confesionale din
in mod arbitrar, in anul 1913-14, de stat
Sasesc, luând dispozitiuni ca multi säteni sä-si dea copii la aceasta
scoala. ispravä nu s'a fäcut, caci izbiignind razboiul
mondial, activitatea tuturor a stagnat.
Clädirea confesionale dela anul 1915-1917 a servit
ca spital militar. In timpul acesta multe acte s'au prapädit pi multe
aparate de fizicä s'au iristrainat.
In cursul timpurilor de grea prin cari a trecut
scoala confesionald este de relevat faptul, cä nu i s'a putut face
alt räu din partea statului maghiar, decât amenintari.
sustinatorilor ei a poporatiei, care a
fost condusä cu inimä sincerä de mai bisericesti,
a ajuns la suferintetor sale. Dar munca grea indeplinitä
de cofesionali, in toate timpurile, in pi afara de
scoala, a fost drept cuvânt temelia rezistentei dârze, care a
facut in Sangeorz, ca sä nu se piece nimanui,
ci resemnare pi incredere zilele de de
madre, de cari a binemeritat.
incheierea räsboiului mondial, care a adus liberarea
natiunilor subjugate, s'a pus capät grelelor incercäri ale
adevär s'a ajuns in sfârsit timpul când Sângeorz,
dupä 100 de ani de existentä, avea sä-si dedice falä pi cu
onoare intreaga ei activitate român, intrit prin
tuturor lor Entr'a fire,sti

Faptul acesta istoric pentru comuna Sängeorz-Bäi s'a

plat in memorabila adunare poporalä tinutä in ziva de 29 August
1920, când proclamându-se in unanimitate statificarea invätämân-
tului, s'a väzut de fericire pi s'au aclamat in delir de
sufletire M. S. Regele Ferdinand I glorioasa
cari au fäurit Marea Vecinica Unire a intregului neam românesc.
S'au auzit cuvintele adânc simtite ale unui sätean ce plângea de
bucurie: lui ne-a de tu
ne-a invrednicit trecem dela de-a dieptul fruntea mesei!

www.dacoromanica.ro
 In de amintite aici, batrinii din
spun de anul 1848 a mai fost o numitä a
Friptului , peste Somes, in casa in care stä astäzi losif Pop, zis
a Diecitii. Dupä informatiunile primite, aceasta se restrângea
la deprinderea putinilor elevi in a ceti din ceaslov i a cânta
bisericeste. Avea prin urmare caracter pur mänästiresc.
a träit numai câti-va ani: la moarte cantorului care
pe Numele lui a fost loan impus pe
de vacan a Diecitenilor, numele vetrei de Pop.
$coala de repetitie, dupä cum s'a amintit mai sus, a fost
inlaid anul 1827, in
vialä, in cadrul cáreia se exercitii preregimentare. Limba
de predare era aici germanä, plea la anul 1869.
Despre de repetitie cu caracter confesional se
cá exista incä de anul 1877, cu o frecventä foarte slabä,
dAinuind la anul 1898 când a fost transformatä in woala
agronomicd (Gazdasági iskola). Cu acest titlu
a träit la anul 1918, când s'a desfiintat, neavând nici rost.
Limba de predare in de repetitie dela
infiintare a fost rornâna, iar dela 1898 1918 a fost paralelä, ra-
maghiarä.

B)

Cel al na(ionale, dupá cum spun

trânii din comunä ar fi fost unul numele loan sau Olar
sau Olah. Nu-si aminteste nimeni locul nasterii sale. Dupa
el spun cä au fost oldea Leon Date precise nu se
nici despre unul, prin supozitie se poate sustine cá
Olo-Olar-Olah a servit dela 1826, iar oldea dela 1830
Despre Leon Piein se in anii 1856 1857 a fost »adjunct«
la normalä, deci se poate afirma, cä el ar fi servit
de acesti ani la din Sângeorz, mai apoi avansat la
postul din Násgud.
Atät la nationalä,cât la cea confesionalä mai târziu
la de stat românä, au servit servesc in mod cronologic
urmätorii invätätori:

www.dacoromanica.ro
 1. loan Olo-Olar Olab, locul de nastere necunoscut, a servit
la $coala nationalä dela 1826-?; 2. N. locul de nastere
necunoscut, a servit la nationalä dela 1830-?; 3. Leon
Piciu, näscut in Salva, a servit la nationalä de 1855;
4. Maxim Halita, n. in Sângeorz-Bái, a servit la nationalä
dela 1844-1850 ; 5. Alexandru n. in a
servit la nationalä dela 1850-1860 la conf. gr.-cat. dela
1861-1869, devenit cantor, apoi notar 5i casier corn.; 6. Erernie
Sorobetea, n. Sângeorz-BAi, a serv. la conf. gr.-cat. dela
1868-1869, trecut la trivialä ; 7. Utalea, n.
Bäi, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1869-1899, la moarte;
8. Bartolomeu Sorobetea, n. SAngeorz-B6i, a serv. conf.
gr.-cat. dela 1878-1905, la moarte ; 9. loan Marcu, n. Bistra,
a serv. la conf. gr.-cat, dela 1890-1921 la cea de stat
românä dela 1922-1926, trecut la pensie, 1937 decedat ; 10.
nisä Istrate, n. Nepos, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1890-
1894, plecat la Nepos ; 11. Teodor lepurean, n. de sus,
a serv. la conf. gr.-cat, dela 1894-1910 la cea de stat
rom. reactivat dela 1920-1926, trecut la pensie ; 12. loan
n. Siingerz-Bäi, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1897-1908,
pânä la moarte ; 13. lustin Sohorca, n. Sângeorz-BAi, a serv. la
scoala conf. gr.-cat. dela 1899-1921 la cea de stat rom. dela
1922-1932, din 1926 dir. de stat, trecut la pensie; 14. Maxim
Buia, n. Sângeorz-BAi, a serv. la conf. gr.-cat. suplinit. dela
1903-1904, devenit subrev. adm. Bistrita; 15. Claudia lliesiu
n. Näsäud, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1905-1908, plec.
la Näsäud ; 16. Alexandru Mihäilä, n. Sângeorz-Bái, a serv. la
scoala conf. gr.-cat. dela 1907-1918, plecat din corn. parla-
mentar ; 17. Maxim Lupoe, n. rz-Bäi, a servit la conf.
gr.-cat. dela 1908-1921 la cea de stat rom. din 1922, in
vitate ; 18. Pompei Damian, n. (Târn.-Mic5), a servit
la conf. gr.-cat. dela 1911--1919, plecat din corn.; 19. Laura
Chinteuan, n. Sângeorz-Bäi, a servit la conf. gr.-cat. dela
1920-1921 la cea de stat rom. dela 1922-1926, detasatä la
Satu-Mare; 20. Emilia Olteanu, n. Ardan (Bistrita), a servit la
scoala conf. gr.-cat. dela 1920-1921 Si la cea de stat rom. dela
1922-1923, plecatä la ; 21. Sabin Sohorca, n. Sângeorz-Bäi,

www.dacoromanica.ro
serveste la de stat rom. din 1922, in activitate, detasat la
scoala de meserii ; 22. Sorobetea, n. Sângeorz a servit
la de stat rom. dela 1922-1929, deven. profesor de liceu ;
23. Elvira Mihalca, n. Rehrisoara, serveste la de stat rom.
din 1925, in activitate; 24. Lazar, n. Josenii-Bârgäului, a
servit la de stat dela 1926-1927, ca suplinitor ; 25. Elena
Chinteuanu, a serv. la de stat rom. dela 1927-
1928, dela Poiana-llvei ; 26. Ana n.
a servit la de stat rom. dela 1927-1932, detasatä dela
Gliiroll-Somes. In afarä de acestia, au mai servit ca suplinitori
studenti : 27. Valeria Rulean, n. Näsbud, la de
stat rom. 1926-1928 ; 28. Anton n. Sângeorz-BM,
la de stat rom. dela 1926 1927 ; 29. Emil lepurean, n.
Skigeorz-BAi, la de stat rom. dela 1926-1927; 30. Virgil
Nicolaescu, n. judetul la de stat rom. dela
1926 1927.
Toti muncind cu atM coalä cM pe
teren extrascolar, au in amintirea poporului au fost
sunt având increderea acestui.

C) Elevii
Scoala nationalä comunald a pregMit multe elemente pentru
scoala trivialä, iar cea confesionalb, care a fost succesoara amân-
dora, le-a continuat dând comunei cetáteni bine pregMiti
disciplinati.
Scoala a dat pentru liceu multi elevi, dintre
cari unii absolvându-1, dându-se altor cariere,
au devenit personalitki de seamä.
au terminat studiile la liceul in mod
cronologic :

In 1900, Emil Márcusiu, profesor la liceul din ;

1904, Balint Karacsonyi, procuror in Budapesta ; 1907 Dr. George

Anton, adv. Bistrita; Octavian Marcusiu preot catehet in ;

loan Sorobetea, decedat ca elev; Leon Nicolai, medic; hisie

notar, secretarul liceului »Dr. C. Angelescue Cluj»; Dr. Laurentiu
Oanea, advocat, fost deputat senator; Alexandru Däräban,

www.dacoromanica.ro
notar; 1908, Anchidim Pop, mort ca absolvent de liceu ;
$orobetea, fost preot, prof. Satu-Mare Nbsäud ; 1909, Flore
Algeorge, prof. la lic. milit. ; 1912, Valeriu Chibulcutean;
loan Buia, medic in Cluj; 1913, Emil Buia, inginer in Satu-Mare;
1917, Sohorca, mort in räsboi in anul 1918 ; 1921, lonel
Alexandru, profesor ; 1922, Tiberiu Marcu ; 1925, Emil lepurean,
jurist ; 1925, Traian Ulpiu Marcu, jurist ; 1923, Anton Buga, can-
didat de preot
Din liceu trecând la alte cariere sunt urrndtorii : Maxim Lupoe
in Sângeorz-Bdi; Alexandru Mihäilä, in Sângeorz-
devenit deputat ; Maxim Buia, subrevizor administr.
in Bistrita ; Sabin Sohorca, invätdtor in Sângeorz-Bdi ; Laura Chin-
teuan, invätätoare; Victor lepurean, absolvent al comer-
ciale Cluj; loan Vasile Algeorge, absolventi de conservator ;
Valentin lepurean, impiegat la C. F. R.; losif Uza, cornerciant in
Sângeorz-Bäi
De prezent sunt multi tineri dusi la liceu la de
meserii, dati de fostä confesionald de actuala
de stat.

D) Directorii catihetii
$coala trivialä pânä la anul 1869, având un singur invätätor,
acesta a fost dirigintele Dela 1869 dintâiu ultimul
director a fost Miliai Domide, care deodatä desfiintarea ei a
trecut in pensie.
La nationale invätätorul era dirigintele pânä la 1869.
Dela acest an, directorul confesionale a fost parohul comunei.
Inure directorii parohi, cari au muncit pentru prosperare
confesionale, meritând mentiune : 1. Simion Tanco, care a
organizat la 1869 puteri didactice. A
murit In anul 1884. 2. Silviu Sohorca, care a continuat opera ante-
cesorului organizând confesionalá dupä anul 1890,
apdrând cu energie interesele ei sporind
la cinci puteri. 3. Chinteuan, sub care s'a clädit
actualul local de in care de prezent este de stat,
sporind numärul invätätorilor la puteri.

www.dacoromanica.ro
 La primard de stat dintâiu director a lost loan
Marcu, pânä la 1925. Dela acest an in prezent este actualul
director lustin Sohorca. Ace§ti doi directori au luat parte activá
in toate culturale din comunä, infiintând »Cerc cultural«
pentru popor, cor mixt, care are de 25 ani, reuniune de
reuniune de imprumut pästrare a.
Dintre aceste institutiuni, in timpul räsboiului, luanduli-se
capitalele, ca imprumuturi fortate, unele au dispärut. Sunt in fiintä
Cercul cultural, Reuniunea de imprumut pästrare «lzvorul«,
condusä multá pricepere hárnicie, a in viatá, de
loan Marcu corul mixt, instruat condus dibácie de lustin
Sohorca.
Catihetii toate timpurile au fost preotii locali: Parohul la
§coala trivialá, capelanul la cea nationalä confesionalä. Catihetii
au fost Simion Tanco, Nicolae Silviu Sohorca,
Alexandru Avram Chinteuan.

E) Alte
In anul 1877 Utalea a fost destituit
condamnat de Tribunal, pentru faptul cd a folosit in in
cl. I, manuale oprite, dar in urma apelurilor energice temeinice
in anul urmátor a fost repus in drepturile avute, hind achitat.
Din cauza epidemiei de anghiná pojar, ce a grasat in
comunä, au fost inchise din 15 Noemvrie 1878, la
2 Mai 1879.
In anul 1880 Ministerul ungar a ordonat invätätorilor
insu§eascä limba maghiará. De atunci observatiunile, arnenin-
presiunile s'au tinut lant, refrângându-se asupra
vieti
In anul 1907, dupá examenul de varä, färä nici o cercetare
disciplinarä, Ministerul ungare a destituit pe lustin
Sohorca, pe motivul cá n'ar poseda limba maghiarä, de§i in cursul
anului inspectoratul a constatat in clasa sa succes »kielégitd«
A fost silit sä-§i ceará dela acela§i Mi-
nister, sä-i lase timp de un pentru limbei maghiare.
Obtinând acest favor, s'a dus la Dobritin, unde s'a inscris ca
13

www.dacoromanica.ro
elev particular al IV la pcoala de re-
formati, stand acolo anal 1907-1908. Senatul
confesional a fost mai neindurat, caci afará de de 50
roane pe lung, din care sumä a trebuit sä se pe sine in
Dobritin, sá-si sustiná sotia acasá pi pe deasupra sl-pi pläteascá
suplinitorul 32 coroane pe lunä, desi rugat, n'a vrut sä-i dea
nici un fel de sprijin. Desperat a apelat din Dobritin la curios-
cuta pi mult probata bänávointä a neuitatului pi marelui
Seni, secretarul de atunci al Fondurilor ca
opereze un imprumut din Fondul $colastic, dar nu
i l-a exoperat, ci räscolind in colegii români sentimentele de dra-
goste pi alipire colegialá, a retinut cu voia din plata fiecäruia,
o de 2 luni, adunându-i 200 de coroane,
care l-a de grijile necazului. Terminand cursul cts
succes bun, s'a la post, pastrând recuno$tintä duioasä
binefäcätorilor pi uitärii gestul de neprietenie arätat de
Senatul
Prin anul 1897 Senatul a fost de
misia administrativä (Közigazgatasi bizottság) ordinul
Nr. 235, pi de Oficiul vicarial cu ordinul Nr. 146, cä pentru im-
pártä$irea cu primul cincenal de salar, poate cere
ajutor de stat, conditionând ca Senatul pi sá se
acornodeze unor prevederi, expuse in acel ordin legii din 1893.
Senatul pcolar de sigur conditiunile ingreunätoare
pentru pi viata ei, luându-le ca un fel de »Cui a lui Pepe
din 21 Februarie 1897, la punct I refuzä
ajutorul de stat, luând asuprasi sustinerea i darea primelor

cincinale din puterile proprii.

A sosit anul 1907 cu faimoasa lege a lui Apponyi,
care prevedea pi obliga pe sustinätorii de la ridicarea sala-
rului de al unui la 1000 coroane pe an,
cincinalele de 100 coroane precum pi bani de Legea
aceasta da posibilitate de a cere ajutor de stat ceeace s'a
in Senatului din 4 1907, la punctul II.
Dar Koala din Sangeorz-Bái, care de mult a fost ochita,
pentru a fi nimicita, a avut multe de suferit ss-I obtinä.
Cererea inaintatä Nr. 110 n'a ajuns la destinatie, pentrucá

www.dacoromanica.ro
Consistorul din ordinul Nr. 391 a oprit inaintarea ei,
pânä când va pi lucrul acesta in toatä dieceza.
ce consistoriul din a ingäduit, Senatul a cerut din
nou ajutorul de stat, a fost respins pe motivul, edificiul
scolar este necorespunzAtor. Senatul in 1908 a con-
struirea unui local nou de A planul, aprobat
cu forurile competente anexând
pi a cerut din nou ajutorul
de stat. Cererea a fost respinsä mentiunea, cä ajutorul de stat
se va da dupä terminarea localului pcolar provederea lui cu
cele necesare, conform legii. In anul 1910 s'a edificarea
§coalei, iar in Septemvrie 1911 s'a predat destinatiei, când s'a
cerut iaräsi ajutorul de stat. Cererea a fost respinsä pe
motivul ajutoarele se dau persoanelor, in consecintä nu se
dau, pânä când se va constata progresul fiecärui in
clasa sa. In anul pcolar 1911 -12 la ispectia fäcutä la finea lui
Martie, inspectorul regesc a aflat spor multumitor in fiecare clasä,
când oarecum jenat, a promis obtinerea ajutorului de stat
vintele : »Dacä pe Pa§ti nu avea de cozonaci, apoi pe Rusalii
veti avea toatä (Ha husvétra nem lesz, pünkösdre
biztosan lesz kalácsnak Deci s'a inaintat din o cerere,
i de data aceasta a fost respinsä, zicându-se cä Senatul
§colar va putea obtine ajutorul de stat, dacä va da urmátoarele
declaratiuni: 1. Senatul nu va postul al de
2. In nici o nu se vor primi mai multi de 60 elevi.
3. comuna va pune la dispozitia statului un teren, necesar
la ridicarea unui local de de stat. In schimb, 4. Ministerul
Instr. ungar se a da pentru totdeauna ajutoarele necesare
celor 5 invätätori confesionali. Dupä acceptarea acestor conditiuni,
rezervând comuna terenul pentru de stat maghiark in
actualul târg de vite, s'a fäcut pact i cererea pentru ajutoarele
de stat a fost inaintatä din nou. Çererea a stat in dosarele Mini-
sterului ungar multpi bine pi abia dupá repetite interventiuni
sonale ale episcopului Vasile Hossu din in cursul lunei
lulie 1913 a fost rezolvatä »favorabilc, ordonantând ajutoarele
dela lanuarie acelui4 an i pägubind pe invätätori
sumele ce s'ar fi azut dela lulie 1907, la 31 Decem-
brie 1912.
13*

www.dacoromanica.ro
 Izbugnind räzboiul, toate planurile voitorilor
rämas baltà, bucdrándu-se de sporurile salariilor
bine meritate, iar Infäptuirea României Mari, trecând
la român, se de favorurile ce le vredniceste
de cari statul i le cu binevoitoare
titoare.
Dupä toate luptele ce au trecut peste capul
scolilor Angeorzene, dih cari au esit biruitoare, aducem aminte
de vorbele crönicarului Miron ci »Nu vremurile supuse
oamenilor, ci biefii sunt supui
Ca incheiere nu trebuie sá uitäm, ci sä ne aducem aminte
cu de dusi in lumea dreptilor, cari ne-au
lásât mostenire dragostea de nearn, de bisericä, de de
fiindu-ne exemle de urmat, obisnuindu-ne tenacitatea
in disciplina : Glorie vostra, cinste
amintirii voastre !

www.dacoromanica.ro
 liu Moisil: scrisoar din
Seminaristul Ion al greç .Sf. Atanasie de Urbe.
din Roma adreseazä 12 August 1880, din cetatea Vicarului
Moisil din urmätoarea interesantá scrisoare:

Reverendissime, ce tiu D-VoastrA ati a ceti

ceva iruri dela mine, i dupä ce sum cuprins de o mägulitoare
acele iruri vor ceva bucurie: acela respect
i aceea reverintä persoana etatea D-Voasträ, care
má retinu acum de a VP scrie, se retrase putin
inapoi in mea, pentru ca zelului pi dorintei
fierbinti, de a face o pläcere.
dar in ardoarea tineretei mele voiu trece peste margi-
nele bunei cuviinte, mai cu seamä in ceea ce prive§te lungimea
epistolei, binevoiti a nu atribui aceasta unei lipse totale de respect
pi de cari nu a fost niciodatä mea, mai cu
aceia, cari le pre tot dreptul pi cari,
voi pi pe D-VoastrA, cred nu voiu comite nici un
act de linguire, ce lumea o zice, mintea noasträ o confirmä
pi o ci binevoiti a o da cui i se cuvine, vointei celei mari
a unui liner, care a acum ca dela inceputul lumei,
dupä cum o stiti pi D-Voasträ, n'a mai niciodatA, unde
are sä se
Cu toate acestea, n'a voi incomodez prea
tare pi Vä ni§te momente pretioase cu unei epi-
V. Arh. Som. Nr. 19 p. 40.

www.dacoromanica.ro
198

stole lungi, goalá de acele schintei de practicA, cari

strälucesc de frumos prin scrierile D-Voastre; pi pentrucä
cine-si spune meritele, le miceste de jumätate; mä voiu feri de a
vorbi despre mine, despre progresele in studie pi despre relatiu-
nile mele de aci, cari, multumitä Domnului, sunt destul de bune.
Las la cei ce au sä vie pi la cei, ce m'asteaptä, sä judece,
vor din fructele mele, m'am ostenit mult sau putin
semänatul, altoitul pi curätitul pomilor, ce le procluserä, dacä
am cultivat fructe pentru dintii sau pentru a
scrie ceva numai despre tinerii de aci, a
fotografie imi place a Vi-o trimite aci.
Sunt trei; din trei cumuli ale Transilvaniei; din
dreapta e din Avrig, satul natal a lui Lazar se chiamä Augustin
Bunea (teolog an. Ill-lea); al doilea din mijloc, Demetriu Radu
(filosof), e näscut in satul lui Axente (Sever), Mures; al
treilea, e superfluu a Vi-o spune, näscut in satul lui
din tata (Zagra).
Dupä vedeti, suntem cu inaintati in etate; pi pentru
aceea putem judeca, ori pi cum, suntem membri ai tinerimei
române pi prin urmare toate datoriile, ce apartin acelora, ne
pe noi in i gradui. Pentru aceea pe ne conced
puterile spirituale pi in pi cele corporale pe
greutäti nu prea mari pentru viitor, avea sä ne
implinim pi noi acele datorii.
Ceram pe se poate sä nu facem rupine, nu noue, ci
natiunei Reverendissime, oarnenii is cam
indatinati a judeca despre o natiune, dupä 3-4 membri din ea,
dupä cum pi noi, cestia de aci, judeam despre natiunea ruteanä,
greaa, bulgarä sau dupe colegii de
la acele natiuni; pentru aceea dacä noi am fi lenepi, räi, tot
dreptul ar putea judece, din cele slabe, seci, la debili-
tatea trunchiului.
Grijim pi vom griji, pe ne vor favori imprejurarile a face
cunoscutä natiunea cercurilor pi mai joase pi mai
ale societätii de aci, totdeauna modestia, care stä atât de
bine Romanului; pi putem spune, de a ne läuda, ne-am
stima sträinilor, amoarea ltalienilor. Unde a trebuit am

www.dacoromanica.ro
 199

chiar limba noastrd, s'a dinaintea S-tului

Pdrinte, prin poesia care V'o alatur acil), care i-a plAcut foarte mult
Sânteniei Sale, nu pentru valoarea poesiei in sine, ci pentru
sirntemintele calduroase exprirnate ea. Sunt adevarate acele sim-
teminte? Le simtesc hilr'adevar Românii? Veti fi D-Voasträ
de acolo mai bine de cM mine. pentru mine, io zic, relative la
natiune : se non e vero, e ben trovato ; mea apoi nu este dat
nimärui a o decât numai unui sângur D-zeu, care vede
toate; ceialalti oameni numai, cä eu am vorbit, cum mi s'a dictat.
In fine ne preparam pentru viitor studiarea limbelor a
tot ce numai credern o sä ne fie de in viata
Am fäcut cunoOntä toti bärbatii români de stat trecuti pe
; am fäcut cunotint cu altii, dela toti auzim, invätäm,
culegem ceva, ca albinuta, care din fiecare floare, unde
se pune, adunä ceva dulceatá pentru fagurul säu. Mai aplecat
ne-a fost Dr. Obedenariu, orn demn de toatá stima, parte
primindu-ne casa sa, parte ajutandu-ne cu consiliele,
puterea influenta sa. Atât el ceialalti ne-au introdus
in sfera româneascä mai ne-au fäcut sä cunoa§tem lucruri,
cari altmintrelea greu s'au niciodatä nu le-am fi cunoscut.
In Italia opiniunea despre e libe-
ralii (republicani, progresi§ti a.), cAt clericalii sau conserva-
ne iubesc ; cei Românii is democrati
spirit mai liberal ; ai doilea toate cä-i demo-
cratieä, ortodoxä, a dat libertäti frumoase catolicilor din Bucure§ti
din intreaga arätând totodatä o aplecare spre catolici. Ne
iubesc ace§tia, pentrucä Românii nu-s liberali fanatici,
radicali. Ambii apoi, atât liberalii catolicii, stimeazä foarte
mult prudenta virtutea bärbatilor rornâni de stat, ca cari,
zeu, greu ar putea Italienii acum, când Parlamentul
e divis in zeci de partide, nu politice de principii, ci mai mult
personale; iar ministeriul cade tot la a 2-a-3-a lunä,
toate jurnalele strigä, ca cei dela putere sä odatä ambitiunile
personale se ingrijeascä mai mult de vaza terii,
De cauza mai largä inch incep oamenii a se
ingriji. Mai tare insä se ingrijesc cei mari, de soarta din
V. »Arh. Nr. 19 p. 48.

www.dacoromanica.ro
200

Macedonia, pe cari vor putea ajuta mai tare pe noi. Un

mare strAin mi-a zis: 50 de ani Românii ori vor fi
una, mari tari, ori vor Un altul mi-a zis: »Depinde totul
dela purlarea Regatului dela prude* voasträg. Mai
multi mi-au pus inaintea ochilor un räu, pe care cred cä-1
veti fi observat D-VoastrA, Românii din Transilvania
nu a se face cunoscuti Europei, prin vre-un act politic de
pe noi nu ne cunoaste lumea, din
statistice aceste cam fäurite dupä placul stränilor. Ar trebui,
zic ei, sä imitäm noi pe cei din dela inceputul seco-
lului, cari furnicau prin toatä Europa, spuindu-i cine sunt ce
voesc. Pe acolo ei amici cauzei cele sfinte a
acele cunostinte toatä privinta acea prudentä
cu care au ridicat sermana Muntenie in o Românie frumoasä,
iubitä, stimatä de inimicii ei. Relative la asta, zic unii, cä
Näsäudul ar putea fi pentru Transilvania, ceea ce a fost Piemontul
pentru Italia. In sânul säu are tineri de talent. Pentru ce dar sä-i
ingroape in ignorantä sä nu rumpä din fonduri cAte-va suti-
soare cu cari sä-i trimitä prin Europa, ca sä se perfectioneze,
sä-si cunostinte exacte despre popoare, despre oameni,
sä se inavutascá cu o adeväratä? Care nu va fi gloria Dis-
trictului (Näsäud), dacä fii lui vor contribui mai mult la aceea, la
ce tintirn cu totii: binele Transilvaniei?
Asta o zic altii, mie-mi place in multe privinte; cá nu suntem
prea *säraci, e adevArat, cd in sânul Districtului se aflä mai
multi sâmburi de geniu, de talente mai mari, chiar eu putea
documenta. le stelute, cari acum schinteeazA frumos
cari ar merita sä sträluceasa pe designat in de
mai sus, nu voesc a Vi le cá le-ati zärit cá le
cunoasteti mai bine mine; mä voiu indestuli numai acuma
eu a descoperi alte douä petricele pretioase ascunse in tierna
särAciei, cari ar putea sá orneze frumos o altá cununá a
NäsAudului, inteleg ceea a artelor. Dar nici nu trebue sä mä ne-
cäjesc mult la asta, cine nu cunoaste pe Ion Orban, fost
conscolar al meu, tiner cu talente de frumoase musicale?
Celalalt tiner, nu mai putin talentat, e Sirnion Pop, iaräsi
noscut la toti. Eu cred, cá n'ar fi päcat ca membrii Comitetului

www.dacoromanica.ro
 201

fondurilor ajute pe ace$ti sAraci de pung5, avuti

de talente, trimitând pe la conservatoriu in Bucu-
re$ti, pe al doilea la Viena. recomand, Peverendissime, buna-
umanitátii D-Vstre, cä D-Voastre a fost tot-
deauna spre atari nobile fapte. Acei sermani, Rdssime,
vor multami, vor binecuvânta veci, vor anunta fiilor faptele
D-VstrA, atât de nobile. lar pentru pentru Comitetul fondu-
rilor, pentru district, absträgând dela aceea ca faceti o umani-
»in summo grad., care nu va fi onoarea de a da Românilor un
musicant bun, un arhitect sau pictor de renume? iea cineva
la lucrurile lui Pop, asculte cineva cântul sau vre-o su-
a lui Orban se va convinge sub acele sumane
ale orfane, cAci ambii-s orfani, se ascund talente de minune.
Sapte ani am träit ei impreung, iar venind aci mi-s'a dat oca-
siunea de a cunoa$te mai multi tineri, genii artistici, de a pricepe
mai bine regulele artei ; de aci prin comparatiunea acestora
aceia am ajuns de m'am mirat atât de I. cât de S.
Pop,2) in cela o dispozitiune mare spre o ureche
acomodatä, un gust ; iar fineta lucrurilor lui Pop, o am vAzut

Vi-o spun drept - numai in opurile arti$tilor celor mai de frunte

Italieni. Are el gust fin, lucrá precisiune, e diliginte :
tot atâtea cari au ridice sus, ori va voi lumea,
ori nu. Pentru ce sá nu ne ingrijim, ca o parte din gloria,
care il va Incorona posteritatea, nu pi pe noi, ce-1
vom fi ajutat? nu ne la aceea, unul sau are
vre un vitiu, ci cu urechia la vocea care ne
va blästäma, dacä vom talentele, ne va dispretui, dacä va
cá noi nu i-am ajutat din invidie.
Reverendissime! Imi Veti zice poate, s indrAznet. Fie; nu
a fi in ce e bine. Eu n'am Ideal recomanda-
tiunea asta, pentrucá doará nu m'a$i fi incredintat destul in buná-
tatea D-VoastrA, probatá de ; ci pentrucá temeam,
ca nu cumva ocupatiunile cele multe vá atentiunea bine-
voitoare in altä parte. Acum nu mai scriu nimic alta in
privinta aceasta, sum sigur, de va fi cu putintá, D-Voastrá
') Orban deveni preot ortodox in (studi la Sibiu)
2) Sim. Pop, inginer silvic, studi la Viena apoi trecu in Moldova.

www.dacoromanica.ro
202

Ve-ti face ceva. Vä voiu espune aci spre judecare niste

ale unor barbati români filuromâni, cari am venit de multe
ori conversatiune. Cu un ,Desteaptä-te imi zise
unul, - »nu Ve-ti face nimic. Trebue sa lucrati neincetat prin
intunerec la lumina zilei, numai nu cu vorbe goale; trebue sa
aveti barbati de o culturä superioarA, cari sä poata da fata
cei din Viena Pesta in mâna cArora puteti pune cu
credintare interesele voastre<. Altul »Nici s'o asteptati numai
dela popi, cAci azi reverenda esti cam räu väzut prin saloanele
frac (? vom vedea.) Cred, Reverendissime, ca sunt
destule aceste cuvinte, pentru ca sä cunoa0eti ce cred strainii,
c'ar fi bine facem. Eu, Rdssime, ca un tiner neexpert, care nu
voiesc a-mi ridica nasul acolo de a decide inca de pe acum
asupra conduitei ce trebuie sa ia Românii, nu-mi dau nici o
pArere asupra acestor expresiuni. Eu numai le ascult, ca copilul
bun docil, meditez asupra sortii noastre, dupä cum zice
psalmistul »sicut columbac, care vedee puii säi iubiti expusi
unei ; D-Voastra de pe acolo decideti ; eu

numai mä prepar tac, cäci asa-i natura mea, de a lucra a tacea.

Când va veni rândul meu, imi voiu da judecata asupra acelor
expresiuni prin fapte. atunci D-Voasträ preparati terenul
ori care parte. lar in privintä imi pare räu, Rssime, ca
nu pot a expune parerea unui de asupra
modului, cum s'ar putea ameliora invatämântul secundar in District,
precum s'ar inälta cultura poporului de acolo. E o parere
rationabilA interesantä de studiat. Pentrucä am abusat
de paciinta bunAtatea D-Voastre, nevoind a Vä deveni odios
un nerusinat in D-Voastre, prin aceea c'a§i mai continua
epistola prea lungá, o las deoparte. De altmintrelea sum
sigur, ochii cei practici a D-Voastre, vor vedea defectele, vor
simti lipsa vor cerca a pune mai rernediu. Multe au
trebuit sA se facä s'au fäcut. Multe sunt de a se face, se
vor si face. zic aceasta intru sperantä cä prea bunul Dzeu
va tinea mult timp intre noi, ca, precurn ati fost in trecut in
fruntea tuturor lucrurilor districtului, sä fiti de acuma con-
stantä la locul D-Voastre destinat de D-Voasträ niciodatA läsat.
lar dacä totu§i etatea nu V'ar permite asta, putin sa aprobati

www.dacoromanica.ro
 203

cugetele, proiectele celor tineri, aprobarea si binecuvântarea

celor batrâni edifica totdeauna, curaj celor mai tineri
mai vigurosi, in mâna cärora apoi merge de minune.
Binecuvântä dar, Rdssime, ostenele noastre de aci din
Roma, ale mele pi ale celorlalti tineri romani, cari d'impreund cu
mine mâna.
lar eu nu doresc alta rind mä voi reintoarce in patria
mea dulce, sä aflu mai tare, mai sânMos, de cum V'am läsat,
Rssime. Aceea o pi celorlalti din familia D-Voasträ, pe
cari imi ieau libertatea a-i saluta cu respectuositate. in
fine al Reverentiei Voastre credincios fiu sufletesc : loan Gävrilas,
alumn in Colegiul grec. Via Babuino.
* * *

losif E. : Varia

centä l)
Bibliografia
citim mai
- lucrare
in regiunea Nasäudului s'a luat
tiva alatuirii monografiilor, pe la 1798. Acele monografii s'au
pierdut. Mai târziu s'au alcätuit monografii cari se pástreazd in
manuscris. Multe din ele la in curând
se vor publica in »Arhiva Somesanä«. In notä biograficä
voiu mentiona monografiile publicate pi manuscrisele despre cari
se face pomenire. Mentionez numai monografiile pi incercärile
mografice, nu pi materialul care ar putea servi unei monografii.
Despre comuna Zagra se pástreazd in manuscris doná mo-
nografii : una de Dumitru Chitu pi Macedon Maniu, alta de Dr.
Victor Onisor, fost profesor la Universitatea din Cluj. In »Arliiva
Nr. 9, 1928 p. 65-78 dl Nicolae Dráganu publicä :
Date privitoare la istoria comunei Zagrac. Studiul contine pretioase
date istorice lista oamenilor mai de seami de origine din Zagra.
Despre solid lui se gäsesc numeroase mentiuni
pi articole prin ziare, cari ale scriitorului acestor
»Natiunea (Cluj) pi (Cluj). Studiu
monografic face dl Tiberiu Morariu : »Satul lui Cosbuc«, Cluj
I) loan Chelcea: »Literatura monografica a satelor noastre proble-
mele in studiul satului Cluj. Satul Nr.7.

www.dacoromanica.ro
204

1934, in 15 p. cu ilustratii, extras din Gazeta 1934

Nr. 11-12. DI Morariu face istoria, geografia fizicä etnografia satului.
Monografia Näsdudului a apärut in »Biblioteca Oraselor
Noastre«, Bucuresti, de Virgil A. Ciplea. Mono-
grafia e alcdtuitä dupä un chestionar stabilit.
DI Emil Precup anuntá aparitia artii Un sat :
. Un fragment din aceastä monografie a apärut in
»Gazeta Ilustratd« Cluj 1935.
Despre comuna Poiana Ilvei, avem »Monografia comunei Sân-
iosif sau Poiana de Buzilä, Bistrifa, Tip. G. Matheiu, 1910,
in 80, 355 p. Lucrarea afarä de partea istoricd, economicA etc.
are ca novum genealogiile familiilor.
Pedagogul Vasile Gr. Borgovanu a publicat in 1892 in »Ga-
zeta Transilvaniei« Nr. 202-207, un studiu: »Monografia comunei
Mare«. parte din aceastä lucrare a apärut in 1911, in
vista Transilvania« (Anul XLII, p. 19-27) sub titlul: Material
penlru monografia comunei Mare.
Referitor la comuna Maier", in 1935 au apärut »Contribu¡ii
la monografia Maieru (jud. Näsäud)« de Milu
Tip. Dacia, in
Relativ la comuna avem »Monografia comunei mari
Rodna Nouä din fostul district al Näsäudului Bistrita-
Näsäud) cu note istorice despre Valea Rodnei de Pamfil
Grapini, Bistrita, Tip A. Baciu 1903, 160 p. 0 echipä
nograficd a Fundatiilor Regale satul din 1935. In revista
»Sociologie Româneaseä« au apärut câteva fiagmente, dar mono-
grafia n'a apärut.
Despre comuna (Mriselu) s'au publicat in »Ar-
hiva Somesariä« Nr. 18, 1936, p. 459 467, mono-
grafice, titlul : »Din trecutul comunei (Märi§elu).
Relativ la comuna gäsim o scurtä monografie de dl
Sever Pop: »Intr'un sat gräniceresc din Nordul Ardealului:
(»Societatea de mânee, 1930, Anul VII, p. 382-383, cu ilustratii).

2. Ceva despre Valea Vinului. - Desi nu sunt nu voiu fi

turist, in de mänästire a Muzeului Näsäudean m'am decis
mai mult la intâmplare, sa räsfoesc o veche revistä turisticä din

www.dacoromanica.ro
Ardeal. In revista turistid, balneologicA etnograficA
din 1892 am gäsit câteva lucruri referitoare la izvoarele minerale
din Valea Vinului Rodna.
loan fost director al rninelor rodnene, in 12 August
1891 cere situatiei bailor din Valea Vinului Rodna.
In 3 Sept. 1891, Artur Feilitzsch lansead un apel prin care cere
contributia publicului pentru acestor izvoare. Spre
a convinge lumea de importanla in Februarie 1892 revista
amintitá publics un articol al unui profesor O. Nemes, intitulat
Baia regiunea Vdiei Vinului 57 63), cu 5 ilustratii: Stanca
Dracului, lzvorul din Valea Vinului, lzvorul mineral din Anie,
Ruinele vechei biserici din Rodna lzvoarele minerale din Sângeorz.
Cred potrivit a rezuma acest articol chiar a traduce unele
pasagii. latä-le:
De§i Vale a Some§ului prin care mergem la Rodna
ne oferá multe frumuseti naturale, ea devine romanticd numai
când ajungem Valea lzvorului. oloarea cenu§ie a apei aratá
cá ne apropiem de o regiune minierá, ceeace se vede pe fetele
uscate a 2-3 treatori, despre cari se poate nega sunt
In valea ingustä erpuitoare inconjuratä de ambele
de päduri de brazi, intr'un ceas ajungem la modesta colonie din
Valea de unde numai pe jos se poate merge la izvorul
ascuns brazi.
Autorul afirmä cá imprejurimile Vinului sunt mai putin
potrivite pentru excursii imprejurimile Rodnei.
lnaintând pe Valea lzvorului ajungem la Stânca Dracului.
Despre aceastä strâmtoare, un minier i-a spus urmätoarea :

De mult, de mult, când regiunea Rodnei era locuitä de

tráia un Principe, care voia sä poporul. Neavând bani
55 construiascá biserici, s'a dus sä caute aur. Cu insotitorii
a cercetat toate dealurile, dar n'a gäsit decât plumb. Odatá plim-
bându-se la poalele Ineului, un castel strälucitor, iar pe cori-
dorul castelului o femeie fermeatoare torcând. Când ea
Principele, fusul in präpastie. Principele imediat i-a ridicat
fusul cä firul e de aur. Ce esti Tu,
zise principele, ai din bel§ug, pe când eu caut zadarnic.
- Dacá vrei sä bogat, zise femeia, te voiu face, dar cu

www.dacoromanica.ro
conditia ca nicioclatä su nu cine am fost eu. - Apei
dispáru, arätând Principelastânca din Principe le servitorii
a inceput sä sape au gäsit atât aur, abia 1-au putut duce
acasá. In fiecare zi Principe le mergea la femeia fermecätoare
cu bucurie povestea despre bisericile pe cari le zideste.
Dar nu numele femeii, ceeace II supara. S'a decis se
tereseze in ascuns de numele familia femeii. insotitoare a
ferneii povesti are de a face Dealurilor, hora. Prin-
cipele s'a intristat. nu se va putea cäsátori ea. Dracii
ca dusmani ireductibili a mirosului de támâie a glasului de
clopot, s'au decis impiedece tot zidirea bisericilor.
eä Principe le scoate bogätii imense din mine, noapte
au inchis drumul cu A doua zi, Principe le väzând cd drumul
e a crezut cá a fost de din rázbunare, pentrucä
a indráznit sä se intereseze cine e. a plecat lume. Zâna
credea cd Principe le a päräsit-o. S'a sä-si palatul
strálucitor. Dar de pleca, a anatemizat minele, ca ele sä
nu mai producá aur.
Blestemul zinei s'a implinit. Azi nu se mai aur. La
se exploata anual 800 1000 hectograme de plumb.
Autorul descrie apoi frumusetile Ineului (2280 m) lacul
la (377 dela Ineu). Corungisu are aproximativ 1500 m.
e bogat in »Leontopodium alpinum«.
. Venind pe Valea Somesului spre Apus, ajunge in Rodna,
decadent in care mai existä ruinile unei biserici distruse de
Tätari in 1242.
Aniesu izvoarele minerale, apoi
georzu apele minerale.
Autorul aminteste cä fostul episcop D. Zichy, a fâcut mult
bine acestei regiuni. Zichy a fost episcop catolic. In 1848 s'a
fugiat in Maieru. E in Rodna. Episcopul a donat
ceva diverselor comune gräniceresti. Dar binefacerile nu-I scutesc
de focul ladului.

3. ultimului zinibru - Zimbrul

sau bourul (Bison Bonasus) face parte din ordinul Ariodactyla,
familia Ruminantia, genul Bovina. In trecut acest animal era foarte

www.dacoromanica.ro
räspândit atât Europa (Bison europeus), i America
(Bison arnericanus). Despre existenta bourilor in Europa aminteste
Aristotel, in evul mediu era spaima locuitorilor. Azi mai
exista in Caucaz.
In trecut au existat zimbrii in Carpati. Legenda
ierii Moldovei se de plecarea lui Drago$-Vodä la o vânä-
toare de zimbrii, pe versantul räsäritean al Carpatilor Orientali.
Cronicarii moldoveni pomenesc de zimbrii. Zimbrul sau
bourul (in enciclopedia lui Diaconovici i se zice bizon) era in
sterna Moldovei. Pentru moment ne ocupäm de existenta bourilor
Ardeal in special in Tara Näsäudului.
Cronicile latino-ungure$ti ponsenese multe lucruri despre
zimbrii. Se spune cä in 1534 s'a aranjat o mare vânätoare de
zimbrii in regiunea Gurghiului, unde erau de
populatia. Existenta zimbrilor o croni-
carul Bonfinius. Fridwalski, lucrärii »Mineralogia Magnus
Principatus Transilvaniae, seu metalla, semi-metalla sulphura salia,
lapides et aquae conscripta. Claudiopoli, Anno Sal(utis)
pe la 1740 se mai vânau zimbrii in Ardeal. In opera
»Transilvania sive Magnus Principatus Dacia Mediteranea
dictus. Claudiopoli 1833 34 se spune in 1775 in regiunile
de trecere dintre Ardeal Moldova erau foarte multi zimbrii. Se
ultimul zimbru ar fi fost pu$cat in 1814, in judetul
Odorheiu.l)
In ce prive$te Näsäudului existenta zimbrilor o
vedesc nurnirile toponimice, in Rebra: Zimbrului, in Zagra :
Zâmbrita, in Zimbru Zimbroaia, etc. In notita aceasta
voim räspundem la intrebarea, când a fost ucis ultimul zimbru
in Tinutul Näsäudului ?
Dl Virgil otropa notitä 2) spune in Tara Näsäudului
ultimul Zimbru a fost ucis dupä 1780. DI Pamfil 3) po-
veste$te cd tatäl D-Sale avea camerä un corn de care
läsa sä se atingä, fiindcä e de »bou odatä
de unde are acel corn miraculos, i-a räspus cä cu mult,
I) Pallas Lexikon. Vol. III.
2) Somesanä Nr. 4 p. 89.
3) Arhiva Nr. 6 p. 91-92.

www.dacoromanica.ro
a vânat un bour pe dealul Zimbroaia. Când a gemut zimbrul muri-
bund, a auzit in departare mugind alti zimbrii, cari probabil
se refugiau undeva.
loan Bujor, comunicare despre »Zimbrul Tara
Näsuduluic, fäcutä in 27 Mai 1934, la congresul profesorilor de
geografie linut la spunea ci ultimul zimbru din Tara
Násäudului a fost ptiscat in 8 Octomvrie Informatia o
avea dintr'o carte a lui Alexandru Ujfalvi. Titlul e »Vânä-
ardelene mai vechi mai Existä o editie mai nouä
din 1927. Ujfalvi spune cá bunicul ii povestea cä intr'o searä
de Octornvrie, a plecat cu alti nobili condusi de un
pädurar din au ultimul zimbru.
In Enciclopedia lui Diaconovici 2) la cuvântul Bizon se spune:
»In Ardeal cel de pe urmä B. s'a puscat in 8 Oct. 1762 in Muntii
Bârgäului
Din aceste date reiese in Tinutul Näsäudului au existat
bouri pânä pe la sfârsitul secolului al XVIII-a. Data vânärii ulti-
mului zimbru nu se poate stabili in mod precis.
4. Colaboratori la »Colzunna lui Traianu In .-
»Arhiva Nr. 22, p. 179-180, spuneam cä in ziarul
»Traianuc a lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, gäsim poezii populare
din Tinutul Näsäudului, trimise de invätätorii Domide
ténu. Aceiasi autori folklor in »Columna lui Traianug,
un alt ziar al poligrafului polihistorului Hasdeu. Ne face impresia
acesti doi invätätori au trimis lui Hasdeu o colectie de poezii
populare, iar Hasdeu le-a publicat in diverse numere din
bele ziare. »Columna lui apare mai in 2 Martie
1870. In Nr. 24 al primului an, gäsirn »Poporulu. de pre
Valea Rodnei in Ardéla Fac parte »Din collectiunea d-lor Domide
c.
Sub acest titlu gäsim poezii populare de pe Valea
Somesului, dintre cari unele se pot auzi azi in satele gräniceresti.
In Nr. 57, Domide publici din Ardél«. Reproduc
3)
Somesanä. Nr. 18 p. 471.
2) Vol. I p. 495.
3) Transcriu aceastä cu ortografia de azi.

www.dacoromanica.ro
 Zis'a luna soare
FrAtioare mergi mai tare,
C'a venit Dunärea mare !
Las sä vie,
mâie,
Ca n'am sä tie
Nici !

Se mai gäsesc doine cu caracter erotic, pe cari nu le

reproducem.
Scrisori articole de
Breazu am ajuns st pot räsfoi ni$te
Din - dlui loan
pi articole vechi, pe
cari le cred importante pentru trecutul cultural al NäsAudului.
Artemiu Publiu Alexi, fost profesor la liceul din a trimis
articole lui Bogdan Petriceicu Ha$deu. Poligraful
polihistorul a pAstrat toate scrisorile toate articolele
(chiar cele nepublicate) pe cari le-a primit la revistele sale (1Co-
lumna lui Traianue, »Traianug, etc.). moarte intreaga core-
a lui a fost Academiei Romäne.
räzboiu, intemeindu-se la Cluj Muzeul române, condus de
dl Sextil Pu$cariu, Academia a donat reviste
printre altele pi de Ha$deu. Din aceste
scrisori voiu publica ceeace intereseazA trecutul
La Muzeul Limbii din Cluj se gtsese compactate
in 19 volume mari manuscrisele cari cuprind rAspunsurile date
din toate regiunile pentru alcAtuirea Dictionarului.
RAspunsurile se gäsesc in vol. XVII, p. 266-295.
loan Pop Reteganal trimite lui urmAtoarea scrisoare:
Mult Stimate Domnule, Sunt liber a trimite bro$ura pi
2 din colectiunea mea de poezii poporale putui
acum, binevoiti a primi acest ofert neinsemnat
al meu ce trimit din ca unuia dintre cei mai
zelo$i muncitori pe terenul literaturii noastre, ca unuia dintre cei
mai luminati ai neamuluui nostru. urmAtoare
asemenea voiu lua libertatea a Vi le trimite ce le voiu
putea Cam bro$urele ca aceste alAturate va fi tomul I
al poesiilor mele numite Trandafiri viorele«. Acum lucru la
tomul II, care va avea poezii religioase-morale, colinzi, satire,
basme iar ca apendice: Datine
14

www.dacoromanica.ro
 e Material mai am mai aclun continu, apoi aran-
nu mult cam dedat acum cu astfel de
lucruri, ci mijloacele-mi sunt mai dusmane. Desi familie dar
aci in la noi, din un salar däscAlesc de abia poate omul trAi
de pe o zi pe alta, necum sä mai poatä pune ceva la o parte
pentru literare ori chiar pentru zile mai negre. Voiu face
cât va ajuta Dumezeu calea nu o voiu läsa. Chiar
in astä vAcAtiune (vacantA) mai Mcui excursiuni in de
ale literaturii poporale mai adunai frumusel material. Daunä
numai cä nu sunt in posesiunea sau in apropierea unei
mari biblioteci românesti, limbi nu perfect niciuna,
iar Blajului cari aunt mai aproape, mai
numai de cdrti scrise limbile clasice - moarte, pe cari
nu le In astä (vacantA) voiu a face o la
Bucuresti spre a Vä cunoaste personal a face cunostintä cu
dl Tocilescu alti literati strAluciti, dar dorul nu pot duce
in din lipsa de mijloace. Mai mult numai prin postä
pot face cunostintä literatii nostri.
de iertare pentru incomodarea fäcutä, am
pe tot respectul al M. Stimat D-Voastre Stimator I. Popu
Reteganu, Sâncel, 13 August 1885. B. Blasendorf, Transilvania.
In scurt: trimit ceva pentru Magnum Etimologicum.
rog ins" de un exemplar, brosura I ca spre indreptare, pentru
punctele la cari am de a räspunde, ca sä nu trimit materia
ca orbului. Sperez a VS da unii termeni neusitati
pretutindenea, de ex. am lung de brad
ori frag crepat in douä, pentru de a face gard din el; de ad: - gard
de räslogi ; potrivesc, tocmesc, unesc; pâtiand=
foile cari cucuruzul ; planta cucuruzului ce
lei cucuruzul de pe ; bobotaie foc mare cu
argeoi= scheletul unei casei.
Mai pe larg mai mult dupä ce voiu primi I-a a
Dictionarului ce-1 lucrati sub numele de Magnum Etimologicum.
I. Popu, Reteganu.

Dela p. 268 pânä la p. 276, sunt cuvinte 'Din Transilvania,

comuna Nu transcriu aceste cuvinte. Ele vor
apare in monumentalul Dictionar al Limbii Dela p. 277

www.dacoromanica.ro
pânä la p. 280 sunt tot cuvinte din Näsäud Singeorz, trimise
de Alexandru Pop, fost in Sângeorz. Dela p. 281 pâná
la p. 295, gäsim din regiunea adunat tot de
Alexandru Pop. Sunt descântece culese din diverse sate

Un descântec din Salva

(pag. 281)
S'a luat N. bolnavä.
de la cask i-o läsat
de la masä, Intruele fapt,
Intruele cu matrizi,
voios(voioasä) Intruele cu rupturA de apä,
s'o dus Intruele aruncate,
in poiana mare Intruele spurcate,
la märu stufos, Intruele
märu crAnguros, Intruele ceasu eel räu.
DouA mere o luat, Dar ea a prins a se cânta
ca cu mere de aur s'o jucat. glas mare cer
Nime in lume n'o lacrämi
nime'n lume n'o auzit Nime'n lume n'o slot
lend nime'n lume n'o auzit,
Irodeasa Impäräteasa färä Maica Domnului
cu fetele sale, din poarta cerului.
cu slujnicile sale, Tare o sirguit
cu toatä glota sa. i-o iesit,
Cum o de dreaptä o a luat
De mini o luarä bine o a'ntrebat :
si'n joc o bägara, - »Ce te cânti ?
in sus o ridicarä Ce te jäluesti ?
ca un fuior de melitar. - Cum nu m'oi
Ca un snop de grin cum nu m'oi
moartä, in pâmânt o trAntirä. m'o luat
Creerii'n cap i-o tulburat, de la casä,
moara'n cap i-o asezat. de la masA,
CA de ochi o orbit,
de nas o frumos (frumoasä),
de gurä o amutit, M'o dus
de urechi o asurzit, in poiana mare,
de mânuri o la märu tufos,
de picioare o impcetecat, la märu crânguros.
moartä'n câmp o a läsat, DouA mere am luat
cilavä, ca cu mere de aur m'am jucat
14»

www.dacoromanica.ro
 Nime'n lume nu m'o
Nime'n lume nu m'o auzit,
Impäratu etc.
(se repetä cele spuse mai sus.)

Povestea continuä cu interventia Makii Domnului, care aduce

vindecarea.
Acela invatator mai trimite un descântec din Rebra Mare
unul din Sängeorz.
Revista noasträ, nefiind folkloristicA, nu le transcriem, dar
le mentionâm, crezând ar putea interasa pentru eventualele
colectii folklorice din regiunea Näsaudului.
Ha§deu a primit, cum spuneam mai sus, räspunsuri
toate regiunile române0. In Ardeal i-au in special
tätorii dela ortodoxe din regiunea a Sibiului.
Räspunsurile nurneroasele vor fi cunoscute mai
detailat, din noul dictionar al Academiei Române.

poezie latind din sec. XVIII. - Printre numeroasele impri-

mate ale Bibliotecii Universitiltii din Cluj, am mai mull intâmplMor
o dela secolului XVIII, care intereseazd trecutul Tart
Näsäudului. e intitulatä: quam studiosa Bistriciensis
cecinil, duo pro victoriis de iu gratiarum
preces funderentur. Anno 1789. Typis Petri Eckardt .

Qualis exalto speculatus escam

Milvus, imbelles ruit columbas;
Caesar, ardentes iaculatus ignes,
Proruit hostem :
Proruit Turcam nimis arrogantem :
Fregit obstantes cuneos, ut altas
Dividunt, rauco tonitru frequente
Fulmina quercus:
Aut velut torrens, nivibus solutis,
Auctus, ingentes scopulorum acervos
Volvit in campos, sterilesque late
Disiicit Ornos.
Nunc libet curis vacuos, sub umbra
Arboris, Bacchi Cererisque donis

www.dacoromanica.ro
 213

Perfrui, quando domitus cruenta est

Clade tyrannus.
Adspice, ut Laudon fera monstra nido
Pellat, et Koburg tumidos ferocis
Veziri fastus agat in timores
Auspice Joseph,
le dementes animo ruinas
Barbaro volvens (meliora Divi):
dextras voluit virorum
Nectere vinclis:
Sed minae faevae cecidere mentis,
Cum Koburg stella duce turbulentam
Perculit gentem, trepidisque castris
tulit ignes.
Sed nec an Vadeny meliora, crudo
Mustaphae, belli cecidere fata:
Hunc Hohenlohe patriae retrusit
Victor ab Oris.
Vivite Heras, animaeque magnae,
Accinit vobis studiosa pubes;
Vestra durabunt, nunquam,
Nomina in aevum,
La poeziei e o fignrä explicatä- in piramide expressa. -
in care gäsim : Principi fervatori Daciae ingenti ter-
rori Mustaphae pia inventas Bistriciensise.
Nu este nicäiri indicat numele autorului, dar la tot cazul
oda a fost de elevii din Bistrita, dintre cari mai-
gimnaziul Piaristilor era cercetat de multi tineri români
din Districtul Násäudului.

7. Din trecutul teatrului näsdudean. - In Anuarele Societatii

pentru crearea unui fond de teatru român, apärute 1895-
1911, in 15 volume, gäsim däri de seamä despre reprezetatiile
teatrale in diverse centre ardelene. Voiu extrage din aceste anuare
ceeace se referä la Násäud.

www.dacoromanica.ro
214

1898. In Dumineca Tornii Sângeorz:

»Drumul de fers, »Cinel-Cinel« de Vasile Alecsandri. 21 August.
Ragla: »Un bucluca«, comedie inteun act de Mich. Labiche,
localizatd de Maria Baiulescu.
1899. 1 lulie. : »Gärgäunii dragostei«, comedie
act de losif Vulcan.
1900. 12 lanuarie. NOsOud. »Prima rochie lungä«, monolog
de losif Vulcan. 27 Februarie. Feldru : »$oldan Viteazul«, monolog
de Vasile Alecsandri. 3 Martie. Näsäud: »Stan Covrigarul«, can-
tonetä comicá. »Nasul«, monolog. lulie. »Soare ploaie«,
comedie act de losif Vulcan. 26 August. Prundul-Bârgáului :
»Cinel Cinel«, comedie de Vasile Alecsandri.
1901. 26 lanuarie. »Piatra din casä«, comedie
act de Vasile Alecsadri. 6 Mai. Sângeorz: »Intâmplarea curioasä«,
comedie in 3 acte de M. Velcean.
1902. 18 lanuarie. Násäud : »Cinel-Cinel« de Vasile Alecsandri.
Februarie. Násáud: »In adevárului«, comedie in 3 acte,
localizatá de Anghela 2 Martie. Sângeorz: »Piatra din casä«,
comedie act de Vasile Alecsandri. la sate«, comedie
act, localizatá de Lucretia Negrutiu. 8 Martie. Násäud :
»Arvinte i Pepelea« vodevil de Vasile Alecsandri.
1903. 9 lanuarie. Prundul-Bârgáului: »Hartä de Vasile
Alecsandri. 18 lanuarie. Maieru: »Mireasä pentru mireasä« de losif
Vulcan. 19 lanuarie. : »Räsplata pkatului«, in 3 acte
de Oppitz, localizatä de I. Baciu. »Coroana Moldovei« de Vasile
Alecsandri. 1. Februarie. Násäud : »Surorile«, comedie intr'un act
de X. (?). 4 lulie. : »Dragoste pe furi.« 9 Februarie. soi-

mu§: »Despre superstitiuni«, dialog de I. Baciu. Martie. Näsäud:

1. »Conul Leonida fatá cu reactiunea«, comedie act de
Caragiale. 2. »Surugiul«, cântecel comic de Vasile Alecsandri.
1904. 12 lanuarie. »Räsplata pkátosului« de I.
Baciu. 2. »Puterea dragostei« de loachim Pop. 3. »Despre lene«
de Maria Drägan. 6. lanuarie. : *Räutäcioasa« de ?. 14

bruarie. : »Nita Paingän«, monolog de C. Brediceanu. 17 Apr.

Sângeorz : 1. »Arvinte Pepelea«. 2. »Rusaliile«. 3. »Barbul Läu-
- toate trei de V. Alecsandri. 10 lulie. Maieru : 1. »Trei
doctori«, localizatä de Virgil Vlaicu. 2. »Puterea dragostei« de

www.dacoromanica.ro
 215

loachim Pop. 2 August. : Teatru (?). 3 Octomvrie.

säud: Pärti alese din tragedia »Horace« de Corneille, trad. de
Sion.
1905. 19 lunie Maieru. 1. »Paracliserul sau Florin Florica«.
2. - ambele de V. Alecsandri. 2 August. Rodna-Veche:
»Drumul de fer«, de V. Alecsandri. 13 August. Feldru: (?). 4 Oct.
Näsäud: Actul III din tragedia »luliu Cesar« de Shakespeare.
1906. 8 lanuarie. »Intoarcerea pägänului« de A.
prelucratá de Baciu. 8 lanuarie. Maieru: 1. »Mireasá pentru mi-
reasá« de losif Vulcan. 2. »Biletul de tramvaiu« de O. Märuntean.
10 lanuarie. »Räsplata päcatului« de A. Opitz, prelucratá
Baciu. 13 lanuarie 1. »Intoarcerea páganului«. 2.
face dracul« de Sperantia. 3 Februarie. Násáud: »0 micá rátá-
de (?). 12 Februarie. Sängeorz: »Agachi Flutur«, comedie
in 3 acte de V. Alecsandri. 22 Februarie. Monor: (?). 25 Februarie.
»Falá goalä, straitá usoará« de M. D. 17 Aprilie. Ilva-
Mare: »Florin Florica« de V. Alecsandri. 1 lulie.
mäsaguk de Alecsandri. 2. August. Sângeorz: »Nunta täräneascä«
de Vasile Alecsandri.
* * *

Pr. Teodor Ciuru: Din Insemnärile lui Vasilie Buzdug

Intre bArbatii cari au avut un rol insemnat in viata bisericeasci,
socialä a RomAnilor din Valea BArgäului este indoialä, in primul
Vasilie Buzdug. lnsusirile alese cu cari era inzestrat, fäcut sä fie
inter cei Näscut la 11 Decemvrie 1827 in comuna Rusul-BArgäului din
pärintii Protopopul Teodor Buzdug sa Raveca, dupä ce primeste ele-
mentarele cunostinte in satul natal trece in 1837 la trivialä din Prundul
Bärgäului, apoi la Näsäud iar de aici la Sibiu, unde seminarul teologic.
Despre el scrie in mod sumar fratele säu lacob, pe marginea unei
.A fost Cesaro-Reg. functionar de Stat, Pretore cercual in Valea
gäului, Asesoru la Tribunalul din Proto. inspec., deputat la märitul
Congres National gr. or. bisericesc din Sibiu, al Sinodului Arhi-
diecesan, membru al Universitätii districtului Näsäud, membru la fondurile
gräniceresci etc. Acest Vasilie a avut foarte Jude
reg., un foarte rar cu talente marie. Moare la 10 lunie st. este
ingropat la mosia sa din pe hotarul locului natal.
descrierea fratelui säu corespunde realitätii, o märturisesc
documentele vremii mai sles multimea insemnärilor diferite cari

www.dacoromanica.ro
216

cupkile lui zilnice dragostea de Intre alte multe date din trecutul
familiei am aflat un caetel in care evenimentele luptelor din anii
1848-49, a dror valoare - desi cu caracter local poate fi de istoriei
acelor ani. Le transcriu cu ortografia de azi, intercalând si unele amänunte
locale, cari pot servi celor ce vor despre viata de ad.
*
Am aflat pe o tidulä de cununie in Aprilie 1761 a fost
un Hironim Protopop in Näsäud. (Hyeromonachus Hyeronimus
Kálnoki.)
*
In 6 8 lunie 1842 s'au bätut Rusenii cu Dorolenii la
reauca pentru hotar, trägându-se clopotele de Au fost
3 sa§i. Satul a in cercetare i in 24/12 lulie 1842
au umblat in nuele la Näsäud de 8 ori prin 300 feciori, urmatorii:
Ion Nistor Parasca, Nicolae Parasca, Bacea, Petru lacob
Pop, Gavril Ursace, George Ursace, Gavril Gäbrihei, Simion
brihei, Simion Siminic, Gavril Tämäsoiu, Flore Nic. Cristea, Lupu
Griga, Luca Nicolae Moro§an, Bart4, George Simion
Neagu George Teodor Flare. Bätrânimea a ezut 2 la
in George Cormo a cäpätat 50 bote.
Dupä aceea, adicá toamna 1842, au fost puFat noaptea pe hotarul
ladului longs apá, un sas din lad i un (slugä) din Dorolea.
Se zice ledenii i-au pu§cat din urä, cugetând cä ar fi Ruseni
la pescuit.
Dorolenii posed hotarul precum: locul Corne-
§tilor, Vatra Pintii; iar ledenii: Isvorul Hurii, Piciorul lui Ion,
Lazul Natului, Ciungii Bodichii, lui Hie, Dealul Oil, Ar§itia
Popii, Fata Per§ului etc. pe cari le numesc Sa§ii cu numele ori- .
ginar românesc.
*

Luna lui Aprilie 1848 memorabilä prin infiintarea gardelor

ungure§ti nationale.
In Bistrita se defige Publicatiunea, prin care se
Românii din fondul regesc. Frica Sa§ilor deosebi a Bistri-
tenilor e mare, cä se vor scula Românii asuprá-le anume cä
in in 24 Aprilie st. n. 1848 vor sä cuprindä Bistrita.
In 20 Nov. 1848 au avut 60 Clopari de ai no§tri, sub
manda Locotenentului loan Miron, lupta cu 200 Unguri la Romuli

www.dacoromanica.ro
 217

(Strâmba) voind acestia a erumpe cercul Regtului. Unguri au

multi pi au pierdut 2 tunuri, arme, care, munitie pi tot
ce au avut.
In 2 lanuarie 1849 (21 Dec. 1848) Marti, au Ungurii in
Nasaud, Mercuri inträrä in Noi casenii fugim la Colibital)
pi in Bistricioara. Armata r. se retrage Bucovina. In 3 Ian.
1849 e Bem in pi in 4 Ian. 1849 se bate cu ai in Donna.
Urmeazä amänunte familiare unde se aratä pagubele cauzate
de un soldat jefuitor.
In Faur (25 lanuarie) 1849 a prins Urban cu a Comp.
cordonisti pi gräniceri la Moroseni, venind pe Valea Tureacului,
- in 1849 iarna cea mai grea ce s'a pomenit - pe maiorul
Koff ler, 11 ofiteri, 500 insurgenti, 2 tunuri, 2 care de munitie,
pusti, proviant, montururi etc. Ungurii au pierdut pi 2 morti pi
11 râniti, din dos. Ceialalti Unguri din Prund s'au
retras spre Bistrita pi in retragere au in jos de
Rus pe Larion lea din Prund, pe care I-a pârit Larion Balan
din Prund, cä ar avea cu Urban in Bucovina.
In 12 Faur (31 lanuarie) 18 9 a intrat Urban cu Fmlt. Mal-
kowski circa 10,000 oameni din Bucovina in Ardeal pi a puscat
in 13 Faur pe Larion Bälan in Prund pentru denuntarea lui
Otelea pi adunarea armelor.
In 18/6 Faur 1849 lupta le Crainimät pi Magyaros. Ungurii
perd lupta pi pe comandantul colonel Riczko.
In 26/14 Faur 1849 a doua retragere a lui Urban pi
Malkowski, in Bucovina. Ungurii au intrat pe la Dorolea pi Bis-
Luptä in ce s'au adunat Cloparii de pe Valea
Somesului pi pe Strâmba. Lupta la podul Prundului unde a azut
ofiterul de dela nostru : subloc. Pampert. Retragerea
a urmat tot de tunuri pi pusti in Bucovina.
Vasile Buzdug pi fratele lacob am fugit la Bucovina
Florian Micu, pi alti conductori, de aici la
Moldova.
17/5 Martie 1849 a mers tata la Maiorul pi Comandantele
Dobay, in Prund.
In 23/11 Martie 1849 au ars Ungurii Institutul din Näsäud.
1) Parte de hotar, aveau mo§ia.

www.dacoromanica.ro
218

Jafuri omoruri, cruzimi nemai auzite. starea de asediu

plätirea contributiunei de jaf.
In 13/1 Aprilie 1849 au fost 8 insurgenti la stupina
in »Colibitag au cäutat dupá arme.
In 18/6, 19/7, 20/8, 21/9 Aprilie 1849 au rânduit Ungurii ca
vreo 600 Sasi rupä drumul cel mare dela Tihuta in jos..
in 21/9 1849 Joi, au intrat Moscalii cu 10.000 ostasi
sub Grotenhielm low in Ardeal pe la Rodna
au avut lovitura la Tureac.
In 22/10 1849 Vineri, se scot Ungurii din Prund
se retrag la Bistrita. In 23/11 lunie Sâmbätä, au rämas Rusii
la Prund. In 24/12 lunie 1849 Duminecä, a venit toatä armata
ruso-austr. la Borgo-Rus in sus de sat a rämas in Lagär in
Rus Marti in 26/14 18 .9 când ameazi s'au bätut
in jos de sat Ungurii, cari respinsi.
Miercuri in 27/15 1849 s'au bätut in jos de lad au
fugärit pe Unguri numai din tunuri pânä la Särätel Crainimät
s'a ridicat tot Lagherul din Rus a mers pe jos la Bistrita,
de unde iarä s'au la Rus unde au rämas in Lagher din
sus de sat in Avuse comuna, deosebi noi, in bucate
mare pagubá, pelângä aceea ne-au furat Muscalii din o cä-
ferecatä apoi o scroafä. Aci au rämas in Lagär din sus
de sat pânä Luni in 9 (27 lunie) 1849.
Miercuri in 27/15 lunie a tata Theodor Buzdug
in 8 austriace ruse cäzute in bätae groapä,
in 4 gropi au ingropat pe Rusii cäzuti - tot in Muncel -
preotii muscacesti, asistând la ingropare tata Todor Buzdug.
Intre cäzutii moscoviti se afla Locotenentul Boleslaw
Kowalski, carele a in 15/27 1849 s'a ingropat in
Muncel unde are un monument pus de corpul ofiterilor rusesti.
Monumentul se pästreazA aproape in intregime azi. cäzuti
picati räniti, au neingropati pe hotarul Rusului
ladului.
Luni in 9 lulie (27 Iunie) 1849 dimineata la 6-7 ore s'au
bätut ostirile din sus de cetatea Bistritii respingând pe Unguri in
jos, jar Rusii s'au logärit in jos de Bistrita. Armata ruso-austr.
parohial.

www.dacoromanica.ro
 219

au fost dará cantonatá la Rus din 24/12 lunie in lulie

(27 lunie) 1849. Moscalii Austr. au stat sub comanda Lt.
; asisderea i a Generalului Pawlow cärele a intrat

pe la Rodna in Ardeal pi s'a impreunat in Borgo cu Grotenhielm.

Infanteria ruseasa din Corpul a 4, Diviziunea 10, Regimenturile
numite Toniski Kolewanski, asisderea Ulani din Corpul de
zervä 2, Diviziunea 2, Brigada 2. Regimentul numit Elisabethgadek,
dimpreunä Cazacii donici, au 14.000; iar austriecii din
Rgtl Carl Ferd., Gräniterii de ai nostri pi vreo 200 Dragoni, au
fäcut cam 4000, la olaltá darä 18.000.
*

In 16 lunie 1856 st. n. au croit C. R. ingineriul Burkhardt

i Neuman din Bistrita, drumul dela lad peste pe
»Strâmba« pi in 14 lulie au Sasii de pe sate a-1 säpa, iar
borgovenii au inceput in 11 Aug. 1856, Luni, säpa pe
Colibitelor cätre deal.
* * *

loan lona§cu : traditii istorice

Relatäri
de pe Valea Budacului"
Apucând dela orasul Bistrita drumul ce duce spre sud-est
treci peste dealul zis »Dealul de pe a cárui culme se
desfá§oarä frumoasa câmpie a väii de munte »Budac pe a
maluri e asezst satul säsesc Orheiul in limba germanä
numit Burghalle, la o depärtare de Bistrita de Km. La nord-
est de Orheiul Bistritei se gäsesc satele zis in limba ger-
maná Petersdorf i Satul zis in limba Neudorf.
Dacá determeni cuvântul Burghalle din punct de vedere al
derivatiei, cuvântul Burg in limba germanä insemneazá cetate,
halle insemneazä sala sau Intr'adevär aceastä localitate este
asezatä pe o veche cetate. Zidurile vechii ipi aratä conturele
incepând din cimitirul satului ducându-si ramificatiile in mai
multe directii.
In primävara anului 1936 s'au gäsit aci mai multe piese
inscriptie romaná, pi o bucatä ornamentatie in relief, pe care

www.dacoromanica.ro
220

subsemnatul le-am expediat Muzeului cerce-

tärile ce le-am facut la fata locului, indicatiile ce le-am
primit dela mai locuitori români, aceestea ruine se
pe o lungime de aproape trei hectometri, lätimea n'am avut
putinta a o determina, ocupatä de edificiile locuitorilor.
Spre sud-vest de aceastä localitate se gäseste o
care am sondat-o vergea de fier am constatat cä la
aceeasi adâncime este pavatä. Traditia spune despre aceasta
aci mai demult a fost o desi in câmpie,
venea apa pe tevi de aramä cä piatra morii s'ar gäsi astäzi
in mijlocul mlastinii, jar mai la vale localitatea Jelna ar fi
fost un pod de aramä. Acestea au fost inaintea venirii Sasilor
pe aci, atunci era o populatie româneascä. De fapt se
poate constata astäzi veracitatea acestor spuse. Populatia
saseascd, care este majoritarä in aceasta localitate, o formeaza
aproape numai vreo cinci familii care vremea au ocupat prin
privilegii pi alte acte de form, ce le-au sävârsit impotriva vechilor
locuitori români, mai tot pámântul acestor, astázi mai gäsesti
numai la extremitätile satelor dupäcum se va constata cu
documente cazul la Petris.
In ce mlastinii se poate vedea pi
vechea albie care este formatá dela mlastinä spre localitatea lna,
pi aceastä mlastinä are o formá regulatä de dreptunghiu. Din
alta tradilie ce se poate constata importanta ce
noi românii trebuie sä i-o pi pierderile ireparabile ce no le
avem aproape zilnic in ce priveste afirmarea noastrá pe aceste
meleaguri.
Acum vreo sutä cincizeci ani, poate mai demult, a fost in
Orheiu un preot ev. lut. numele Textoris. Acesta a fost preot
inainte de a se ridica actuala bisericä luteraná, pe când Sasii nu
aveau numai o clopotnitä, pi care in cea mai mare parte, se
spune, este cläditä din blocuri de piaträ scoase din vechea cetate,
dupäcum actualmente sunt asemenea mai multe case pi
grajd
Se spune cá intr'o zi niste oameni au adus din cimitir o
o bilá de marmorä care au gäsit-o ocazia unei gropi
pentru un decedat. Preotul ar fi curatat-o de pämânt ar fi in-

www.dacoromanica.ro
trebuintat-o pentru presä de hârtie pe birou. lnteo zi cum fäcea
curätenie o servitoare ar fi aceasta care cäzând
jos s'a spart, iar din ea s'ar fi revärsat pe jos aur nestimate.
La servitorei venind preotul a strâns aceasta comoarä,
iar din ea ar fi clädit casa care se in orasul
peste drum de este instalatä posta. Din acel
s'au scos chiar armuri alte obiecte.
Aproape intotdeauna când se fac säpäturi mai de seamä se
gäsesc pietre cu inscriptii, urne etc. care sunt distruse cea
mai mare nepäsare.
Din aceasta cetate dupäcum am constatat de origine romanä,
s'au ramificat patru drumuri romane: care duce câtre actualul
Bistrita, altul care merge pe valea Budacului in sus, al treilea
care merge cOre Sieul-Mare al patrulea care trece prin satul
Petris, Satul Nou, peste dealul dela Dorolea spre a face
peste dealul Rodna-Veche. Dela aceasta localitate in
sus se gäseste satul säsesc Durnitrita, asezat in dreapta väii, la
poala unui deal care se »Dealul cetätii«. Dacä privesti
forma lui te izbesc nurnaidecât terasele care se gäsesc in jurul
lui. Consultând »Getica« lui Vasile Pârvan, eu cred ne gäsim
in fata unei geto-dacice.
Dupäcum am väzut gresala traducerii in limba a
satului Orheiul Bistritei, astfel este gresitä numirea
Petri*. pranii sasi spun in dialectul »Patersschroff« in limba
se spune >Petersdorf«, tradus in româneste se
meste »Satul Pärintilor«. Cuvântul pater derivä dela latinescul
Pater-pärinte, färä sä vrei acest cuvânt te duce cu gândul la
vechile mänästiri presärate pe
Ardealului, de diferitele ordine cälugäresti in negurile
timpului, multumitä nävälirilor barbare care le-au continui-
tatea. intradevär la sud de sat se gäsesc ruinele
pe o terasä deluvianä dela care se intinde o de stejar,
zisä »Träuas« de românii localnici.
Primul nucleu de viatä se pare a se fi intemeiat
in jurul acestei mänästiri, deorece traditia spune cä aceasta
mänästire ar fi avut un drum subteran care o lega cu cetatea
dela Orheiul Bistritei.

www.dacoromanica.ro
 In traditia románilor care au rámas in localitatea aceasta
se mai pástreazä pi astäzi amintirea i felul barbar cum Sapil
le-au inalcat pi räpit moOle rnuntii.
Dealtcum chiar Sapii ne-o afirmá printr'o veche serbare
zisä in dialectul säsesc ,Aschermetoch., adecä zmiercurea ce-
care o serbeazá la inceputul Sf. post al Pa§telor, in amin-
tirea venirii Atunci ii vezi imbräcati in hainele cele mai rupte;
pantalonii de regulá din douä perechi fácuti cu predilectie unul
din rou pi celalalt din altá culoare, iar anexele pi
petecite. Se in trásuri hodorogite asemânätoare
(tiganilor), gätesc care le cer§esc pela case in amintirea
venirii
Atunci toatá »disciplina i frumoasa organizatiec a acestui
popor o vezi transformatá adeväratä bandá barbará care
nu plie numai urle, räcneascä i umble pärul
barba mustätile de jumätate rase, de bagá in sperieti pe
toti copiii mânjându-i tot felul de culori. In alte sate mai
pästreazä pi felul inarmärilor pi a atacurilor ce le-au folosit cu
venirea luând parte la aceste manifestatii sälbatice chiar fe-
meile i copii.
Bietii Români pe aceste locuri, cum am spus, iti povestesc
pi astäzi infiorätoarele acte prin care au fost alungati pi desmo-
teniti de drepturile sträbune. Dupá cum afirmä chiar pi Sapii
prin sus numita »miercure a cenupii., astfel au ei asupra
populatiei dense de pe aceste pe cari le stápânesc
astäzi.
Ceeace e logic, avându-se in vedere Românii dela
terea pe aceste plaiuri s'au ocupat cu predilectie de agricul-
turá. Aceste locuri din au fost cultivate pi populate de
o populatie româneascá pi numai prin foc care il
puneau mijlocul verii i prin sabie, dupä cum spune drept
traditia, prin masacre de tot felul i-au fugärit pe Români, apa
astázi vechii locuitori ai acestor pämânturi sunt prin satele Ardan,
Sebi, RuO-Munti etc. Un memoriu din arhivele ora§ului Bistrita,
din timpul lui Bela al 4-lea, rege al Ungariei, inaintat regelui de
cátre Români, ne aratä nedreptatea Caldu,
chestie care a rämas nerezolvatä pânä in ziva de astäzi. In acel

www.dacoromanica.ro
document Românii de pe atunci cá acestea au fost
ale noastre de venirea Tätarilor, de venirea Ungu-
rilor, ba mii de ani.
La nord-est in imediata apropiere a satului se
satul säsesc in române$te zis »Satul Locuitorii
sunt de origine teutonicä pi o parte e formatä din locuitorii cetälii
Rodna de pe Valea Some$ului, in urma groaznicului macel al
nimicirii ei de cAtre Tätari (?). Ace$ti locuitori ai Rodnei s'au
ocupat industria pi fabricarea obiectelor din argint, care se
scotea pe vremuri in cantitäti respectabile din minele Rodnei.
Ultimele obiecte pe care le mai pästrau acei Sa$i au fost vândute
anticarilor ambulanti.
Sa$ii din Satul Nou nu se in dialectul
säsesc, ci numai in limba germanä.
Prin Satului Nou sträbate o vale de munte ce vine
din muntii Cälimani trecând pi prin satul românese Cu$ma. La
o depärtare de aproximativ 1 km pe malul stâng al acestui päräu
se gäse$te un pe care localnicii il numesc »Burich-ul
pi
Cercetând acestea am constatat urmätoarele: pe o
de mal sunt ni$te metereze in formä de semicerc, care
se spune cä ar fi de origine dacice.

www.dacoromanica.ro
 Pagini suplementare
Virgil : Spicuiri din cronica lui Cserei
Cronicarul Cserei de Miklosvárszék et Nagyajta (1668-
1756) -- mare dusman al catolicilor - a fost secretar pe ling
Teleki Mihály, lui Apafi, apoi pe unchiul tezaurarul Apor
lstván; mai apoi a ocupat diferite posturi a murit in la
mosia sa din Nagyajta, unde si-a cronica ardeleand (1661 1712).
Dintr'o copie manuscrisä a acelei cronici, evenimentele la 1709,
intitulati: »Vera Historia Transylvanica ab anno 1661 incipiendo elaborata per
Michaelem Tserei de Nagy
mense Decembri -
traducere
omnia -
et descripta in exilio Coronensi anno 1709

comentare, urmitoarele pasaje:

reproducem aci, in

lezuitii au lucrat in plod ce l-au amägit pe vlädica

valah Atanasie ca aid) pe sine cât pe popii valahi ardeleni
stätätori sub cârma sa sä-i uneascä papistasii, fäcându-i lui
multe flgaduieli avantaje (promotiót), iar celorlalti preoti vor
scäpa (eximálni) de tot de iobägie le vor (tolálni) toate
darurile (honorarium) dijmele cari acum anual
proprietarilor (földes Ur); ca sä nu se iste din cauza aceasta
vr'un räsboiu in au adus dela dela arhiepiscopul
(érsek) Kolonits atari ppatente«, ca popilor valahi sA le stea in
libera voie cu care religie vrea fiecare sä se uneascá bene-
ficieze de privilegiile (szabadság) popilor apartiitori respectivei
ligii ; precum au din fiecare religie câte pe
until, cari sA convoace pe popii valahi din fiecare scaun sA i
care cu care religie vrea sO se uneascä sä le
(felirni) numele. Dar aceasta a fost numai

www.dacoromanica.ro
 225

(tsalándság), cäci pe cari dintre ei s'au reformat - cä aclecä

vreau sä se uneascá cureligia reformatá - in urma atâtárii
lezuitilor episcopul valah a inceput a-i persecuta, precum in
Hunedoarei, unde trimetind asupra câtorva popi valahi
cinstiti in casa nemti, acestia prinserá, le pridari averile,
chinuirä, cutoatecä domnii reformati, maicuseamá
Beth len destul au protestat, impotriva valah, dar
n'au putut obtine nimic. Cáci desi - cum scrisesem mai sus -
impáratul trimise patenti, totusi in tainá scrise cu mâna sa
sub pecete secretá generalului Rabutin ca nu respecte (gondolljon)
acea pe care a trebuit s'o expedieze din silá (kéntelenség)
la instanta celorlalte religii, ci din toate puterile si lucreze ca
popii valahi sä nu se cu religie, iar generalul din
acest motiv n'a cutezat lucreze impotriva ordinului.
scrisoare, despre care azi putini oameni in Ardeal, tradu-
cându-o Rabutin in latineste o dete in tainá domnului
Apor, astfel ajunse ea in mânile mele, deoarece toate scrisorile
domnului steteau la mine; cu mirare am la ce l-au indu-
plecat (rá vették) pe blândul câtiva ministri räi (gonosz)
cari incunjurau. lar valah bucurându-se de multele pro-
misiuni a publicat o patentä, provázutá cu numele tuturor popilor
valahi, in care acestia jurámânt (hittel) se vor respecta
(agnoscalják) pe Papa dela Roma de cap, vor admite purgatorul,
vor märturisi cá in ostie (cuminecäturä) este trupul lui Cristos
cä sfântul spirit derivi atât dela Tatäl cât dela Fiul.
Nu mult dup'aceea convocând pe toti protopopii preotii
ardeleni valahi la acolo cu mare solemn
procesiune din nou se inaugurá in mod papist ca apoi
plecând la Viena, acolo fu primit mari onoruri de car-
dinalul Kollonits, aruncará in gât un lant de aur; aceasta fu
toatá promotia lui. precum diavolul atât face pe voie
omului pin'ce poate bäga in pácat duce de nas unde
pe dl Vládicá pápistasii atât l-au cu mari plo-
cumente (submissio) pân' l-au luat de pe picioare, mai apoi
smulserá din mâni conducere (directiot), neintrerupt
stetea el un jezuit, impotriva vointii cäruia lui nu-i
era permis si scrie nici mácar o scrisoare altuia, necum sä poatá
15

www.dacoromanica.ro
 altceva, spa cä acum bucuros ar la unire, dar nu-1
(engedik). a mâncat-o sirati, acu sá bea pe ea, cáci
zeu vor umplea piharul.
Nu le-a pläcut nici chiar unora dintre Papistapi lucrul
acesta, deoarece au vizut cä serveste la rásturnarea (eversio) liber-
tätii faptul cä pe natia valahá streinä nemernicä
(haszontalan) pe care tara a tolerat-o interese Publicumc,
au primit-o staturile terii investit-o (comunicalni) cu drep-
turile (szabadságot) celorlalte staturi vechi ardelene. Care lucru
dee Dzeu sä nu produci alte fructe pi mai pernicioase, cáci
de altfel e impotriva legi ale terii pi impotriva diplomei
a scoate (kiforditani) din mina mosierilor (földes Urak) atât de
(szemlátomást) drepturile (jussok) avute cu popii valahi.
chiar ceice la s'au invoit, mai apoi au regretat. Cáci
a venit ordin dela impiratul, ca pe Popii valahi cari s'au fäcut
papistasi datoare militia mentinä pi protejeze in fiecare
unde se gäseste. Din cauza aceasta au ajuns in pericol multi nobili
magnati, chiar dintre cei pápistasi, cáci uzând de libertgtile
câstigate, s'au sfintit de tot prea multi popi pi dieci valahi, apa ci
azi se câte un sat valah nemernic (alával6) câte
5, 6, 7 8 popi dieci valahi, cari nu voiesc sä presteze dom-
nilor niciun serviciu ori vr'o platá; ii silesc, fug
(confugiálnak) la militie. Zeu a uitat domnul sä se atingä de
bagii säi (bántani), numai ca si se apere pe sine. Dar dl Apor
la nimic din aceasta nu s'a gândit, când jezuitii
l-au fascinat, nädajduit fericirea in faptul de a lucra
intru toate conform jezuitilor, cari au värsat in el atâta
impotriva reformatilor, pe acestia nu i-a mai putut
vedea niciodatä cu ochi buni pi s'a nizuit sä-i oprime pe toate
in tot felul. Acesta a fost motivul cä desi mi-a fost rudá
alit de apropiatä, de 13 ani I-am servit cu atâta credintä,
niciodata n'am primit dela el vre-un dar (recunostintä), ci
am fost privit ca pi oricare alt
*

Popii valahi din Scheiu nicidecum n'au voit sä fie sub cârma
(hatalma) vlädicii valahi sá se religia papistasä,
având un patron foarte mare in Vodä din Muntenia, pe care nici

www.dacoromanica.ro
 221

n'a intentional supere. De aceea trimetind din mij-

locul deputati la acolo acestia au declarat deschis
cä precum pânä azi, apa pi de aci ei rámân cu religia
ceascä pi nu vreau atirne dela vläclica care s'a
despre ceeace au pi protest la judecátorul (itélômester)
Sárosi János conform terii, lar de acolo au reprimit pro-
testul cu pecete
Dar voi scrie la locul säu cum a plätit-o aceasfa Sárosi
János, cum nobilul uman valah Nagyszegi Gábor, fostul secretar
al valah, pentrucá el a concipiat le) protestetul, a fost
prins, cum aurarul reformat Fejérvári Komáromi András, pentrua
a fäcut pecetea pe seama popilor valahi din Scheiu - cutoatecá
i-a stat totdeauna in liberä voie, azi stä, construeascä
pecete oricärui particular pe seama sa - asemenea a fost
prins pi särmanii ambii au robit mult timp nevinovati in Sibiu.
lar la acestea a fost cauza instigatorul Apor István.

Cu prilejul scrise despre amintitul valah, imi

vine in ceeace trebuia sä scriu mai sus din timpul lui
Apafi Mihály, cum au tratat atunci pe un episcop cu numele
Acesta invätat expert pi trirnis adesea de atre
domnitor ca in tara musaleasa, pi in cele douä
valahe, a fost invidiat de domni, cutoatecá era aproape
vlädica cu Székely László, acestuia cu i se
poftá pe bani, pi neputând ajunge la banii vlädicei, conspirând
impotriva acestuia cu Nálátzi István - fapt la care
Teleki n'a fost interesat - neputându-I aduce in alt mod
(pe vlädica) in disgratia domnitorului, 1-au rnituit cu daruri pe un
popä valah Alvinczi pe vlädica valah la domnitor cä
tine la casa sa o femeie ca curvä. Au fäcut pe principe sä creadá
aceasta, cu atât Székely Nálátzi. L-au prins
pe i-au prädat (jäfuit) totul, pi neindestulindu-se cu
atâta au mai pretins dela el 3000 Episcopul trimise
pe fratele säu mai tiner ca cerseascä banii in Muntenia sä-i
aduck nevenind frates-o, scos pe särmanul
vinovat din temnitä, numai in pi izmene, pi atâta

www.dacoromanica.ro
bätut cárbaciul pân'ce au azut sfârticate de pe el
izmenele, precum pi 'carnea depe dupä care putu
tinea udul nici spurcul särmanul a trebuit sä iar
ucrurile lui le-au irnparlit Székely László Nálátzi lstván
sine. .Nemaiauzitä grozavä barbarie ! de atunci
'dirt Muntenia renumitul erban nici n'a läsat neräzbunat lucrul.
Ci a orânduit sä-i domnitorului cä dacä nu-i 100 mii
ca pedeapsä, zen porneste pe impáratul alunge
pe Apafi din scaunul doinnesc : dar indatä dup'aceea a
Voevodul.
* * *

Florea Florescu : Un document Maramuresan

Prin aceastá serisoare pe care am descoperit-o in comuna Ciihea din
in anul 1535 - preotul Mihai pretinde sä i se
dreplurile de nemisig (nobiliare), el genealogia familiarä originar
din Cuhea.

Cinstite diece pi baciule! bine sufletul bun pi

cea dreaptä a durnnitale, care voiaste tuturor binele
cirea, am socotit a fi de a scrie dumnitale a mä ruga,
ca sä faci atâta bine, sä chemi pä Mniron la dumneata pi vor-
besti iel ca nu fie apa de incremenit la
inimä, nu-si piardä sufletu, sä nu fie lepädat afurisit de
D(u)mnezeu pi aceastä lume pi ceielaltä ; sä lepede
cä acesta ieste on päcat de moarte räsläsire in
ceriu. de fi preut ckturariu, de cá ave
päcat de moarte, vede fata lui D(u)mnezeu
pärätie cerului, de läsa lucru pi nemnisigu necAutat, väzând
cä avemi dreptate in lucru nost apa mare, pi mare cumu-i Soarele
pä ceriu, alca nici un pintru neamu mieu.
ce talus ave eu neavând prunci? Bintru pierde sufletu,
darä la suflet la dreptatea, de n'a vre jupânu Mniron
neavând prunci, ne tocmim sântem titileni a ne legiui
cu el, spre care lucru eu despre parte me in tot anu oi
fi gata a cheltui cinci de zloti. Neamu meu pi fratii iarä pä
atâta. ni-orn legiui ce Mniron pierde locurile

www.dacoromanica.ro
 229

pi a fi titileal a ne da cartile afara. Dard de ne cunaste

acuma sânge adevärat pi de ne-a da parie despre hemisug, ca
sä pi noi in tara ungureasa pi nu fim obdele tuturor,
inaintea varmeghi da despre noi carte, pohan nici noi
nici coasted in hodina pi locuri nu i-om turbura,
nu i-om face zavistie, ce pi saruta fräteste când
tâlni la o Bintru care lucru ca sä ne cunasa mai
bine Mniron, ei sântem sângä, scriu ghenialoghia pi
purcedere noasträ de la Madp Roman, care pi din cartea cea de
incovizitie, care n iau dat tatu lui Mniron lui Mihaiu, pi cartea
de nemisig care o au dus Mihaiu cuvintele Mniron
in pi in leud prin jur4tu Sasoc o au luat de la iel pi din
Ardel o am luat afarä:
Marip Roman au nascut pá Gavrile pi Savul, acesta pä
sau Stefan pi pá lonasc
Mihaiu
Dumitru Ion
Mihaiu Mihaiu
fecioru lui Roman au ramas in Maramorápi
pi dela acela sä trage Mniron. Savul s'au depärtat in tara Arde-
liului mai urmä in varmege Sonocului in Orbo sat. Murind
au läsat sâne doi prunci, pá Stefan care lau numit Rumânii
pintrua au täiet petri de moará in Iloba, cum pi tot
satu anume Pete, unde au murit, pi pá Ionasc care au murit in
Cicau nu departe de Orbo. lonasc au avut prune pä
acesta in anul 1731 pi 1732, pä tri porunci
acele care prin Juratu Sasoc in leud luat tatu lui
Mniron Stefan dela Mihaiu din pi care pi acuma
o târä corn sânt fecioru lui sau adeverit pi in
Cohea pi in Ardel cd ei adevärat nemip, pi Marip de Märiseni
din Cohea. aceia scurtä vrerne au murit Ciau pi au
läsat dupä sâne mititel pá Ion. Muiere lui pästä
scurtä vreme sau märitat in Ciceu dupá un um prost, anume
Onciu. Inainte de 80 de ani grofu Carole vrând a face sat in
unde acuma Pete, au dat slobozenie oamenilor care or
veni prinde pi ap face casä färä de slujbá d(o)mneasca
pi platá in mai multi ani. Auzind asta sau Stefan

www.dacoromanica.ro
230

Iloba având ceva baiu, särsamurile acolo la

nemi§u Began au venit in Pete, darä nu sau dat afarä cä ii
nemi§, cä nemi§ilor nu le-au dat grofu. Dupä aceie
dintie in sat netemânduli pruncii de n'au socotit
nimia de nemi§ig pi au murit in Pete. Fecioru lui au fost
Mihaiu mo§u mieu. La a lui ingropare eu am fost ca un
prune de ani, acesta dupä tatäsäu capu satului n'a
gândit nemi§igu. Peste vreme pi Vonciu bärbatul al
dude a muierii lui Gavrilä cu pruncu pi cärtile de nemi-
pug au vinit in Pete pi nefiind slobod a acolo nemi-
§ilor, pruncu nu sau dat afarä cáci dupä sau numit
Onci Ion pi pruncu lui Mihaiu astäzi ara nume sat
Onci Mihaiu. Träind Onci Ion sau adevärat Ion,
iau ars casa pi de abge au scos lada cu cärtile pi aceste
apätând au ars corn pe care sa jura tot satu, pi pli
cä taint lui Mniron tefan i-au pe frati din Pete cár-
tile in Cohea pi dupä ce i-au bine imbätat pi i-au luat din minte,
le-au luat pi cärtile pi i-au vii. Acuma vade lume de nu
avem noi dreptate ca soarele pi de nu l-a bate D(u)mnezeu pä Mniron
de nu nea adevärat sânge pi de nu ne-a da parie despre
nemi§ie, eä väzând ochii o ip trage pä cap blästäm pi
afurisenie pi in veci ip gatä in iad in nestins, când
iel pá atâta adevärat pi nevinovat lipseste de dreptate.
Pintru care iarä mä rog d(u)mnitale aceste batele in cap lui
Mniron, eä de vini la lege: zeu zic pi preutia me cä nu
mi-e tot binele pi darul dela D(u)mnezeu poftând
tuturor rämâiu: Al d(u)mnitale umilitä slugä Mihaiu preut
din Aiak, in 13 Ian. 1821. Prin po§tä Vasilie, care pi träe§te.

www.dacoromanica.ro
 Comemordri
In anul 1938 s'au tinut douä comemoräri frumoase in orasul
Nasäud.
1. La 22 Mai a. s'a serbätorit, sub auspiciile »Astrek
Centenarul in localul liceului »George
Cosbuc« printr'o conferintä despre Istorkul, importanfa marile
succese ale »Gazetei« ale »Foii pentru minte, inimä litera-
cari aparitia acum o sutä de ani, in 1838.
Conferinta a fost tinutä de dl Julia Moisil, profesor pensionar,
urmätä de corurile scoalelor din localitate, conduse de dl pro-
fesor Emil dela liceu, de recitäri de cätre elevi. S'au
cântat »lmnul regal« »Desteaptäte Române«. S'a arätat rodnica
activitate nationalä culturalä a primilor conducAtori ai acestor
ziare: George Barif, Jacob Muresian i poetul Andrei Muresian.
2. La 2 lunie 1938 s'a serbätorit, tot sub auspiciile »Astrei«,
centenarul marelui Nkolae Grigorescu, printr'o conferintä
tinutä de dl profesor Moisil, ilustratä cu foarte frumoase
proectiuni luminoase, dupä cele mai insemnate opere ale artistului.

www.dacoromanica.ro
 Muzeul näsäudean
Donatiuni
1. Lucrdrile universitar de geografie din Cluj.
Vol. (1936-38).
2. Dela dl profesor Morariu din Bucuresti 2 brosuri:
1. Piuäritul in Valea Someului. 2. Noui numiri populare româ-
nesti de plante.
3. Dela dl Dr. Leon Scridon jun. un exemplar: In slujba
neamului, Discursuri cuvântäri din Adunarea deputatilor in
anii 1934-1937.
4. Dela dl Locot. Ghifan o ilustratie: Lupta colonelului
Urban, comandantul Regim. II de granitä ngsgudean Ungurii
la Bistrita, in 1849.
5. Dela dl Macedon Linul profesor pens. din Bistrita, o
tratie: Vederea orasului Bistrita in anul 1602.
6. Dela doamna väduva Clotilda Dr. I. Malaiu din Cluj,
douä fotografii: 1) Studentii universitari români din Viena in
anul 1867. 2) Patru studenti universitari gräniteri näsäudeni la
universitatea din Viena 1868/69 (Dr. I. Malaiu, Dr. Gavrilä
Manu, Dr. Paul Tanco, Dr. Const. Moisil).
7. Dela dl profesor Coriolan Petranu, dela universitatea din
Cluj un exemplar »L'art roumain de Transylvanie,. Vol. 1.
Texte. 1938.
8. Dela doamna Anastasia Popifian n. Manu
din Zagra - domiciliatä de prezent in Turda, - 8 diferite docu-
mente, 3 2 fotografii, 6 decoratii, 9 diferite obiecte militare.
*

Directia Muzeului exprimä tuturor donatorilor cele mai

duroase multumiri pentru valoroasele d-lor donatiuni.

www.dacoromanica.ro
 JULIU MOISIL

FIGURI

Tineretului gräniteresc näsaudean

pentru cunoaste frumosul trecut,
lui inaintasi luptele ce au purtat
a le urma faptele

1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Artemiu P. Alexi
1847-1896

Eram in clasa a Ill-a a gimnasiului superior din Näsäud

in anul 1873/74 - când un nou profesor de stiintele natu-
-
rale fu ilumit la noasträ. Era Artemiu Publiu Alexi, näscut
in comuna Sângeorz la anul 1847 Aprilie 8, din plu-
gari gräniteri1). Urmä in satul säu, pe când era
I) Biografia aceasta s'a fäcut dupä actele personale ale lui Alexi, ce se
pástreazä in arhiva vMuzeului näsAudean dupä alte izvoare contimporane,
precum: 1. Istoria scoalelor näsäudene de V. Nic. Drägan, Näsäud.
1913. 2. 0 schitä biograficA a Alexi in .Enciclopedia de C. Dia-
conovici 1898. Vol. I. pg. 105. 3. Rapoartele anuale gimnasiului superior
din

www.dacoromanica.ro
236

director I), escelent dascál - care avea pe

coalä o frumoasä in care pe pomicultura.
Poale cä aceastä pomärie va fi inspirat lui Alexi dragostea pentru
naturä, cäci s'a dedicat in urmä studiilor tiintelor naturale.
Alexi a urmat apoi clasele la liceul säsesc din Bistritä,
iar clasele IV-VIII la liceul din Blaj, cu un stipendiu dela
durile - pe care il terminä in 1868, apoi urmä
diile universitare la Viena (1868/69) la (1870/72), unde in
Septemvrie 1874 luä doctoratul in naturale.
In 1869, când Alexi urma universitatea la Viena, fu ales
secretar al Societätii literare-sociale »Româniag2) a studentilor
versitari români, pre§edinte find in acel an Aronovici, din
to§ani, student in medicinä.
frumoasä idee nationalä emisese atunci studentimea
mânä, pe care Biroul societátii o apoi
ciatiunei transilvane (»Astrag), cO 'la o cerere a studentimei ro-
din Viena cätre Ministerul Cultelor al Instructiunei Publice
austriac, de a o catedrä de limba românä la universitatea
din Viena, ministerul aprobä, dar numai o docenturä, pentru care
destinä circa 500 a. Decanatul facultätii respective e
insä contra docenturii, dar este pentru un bärbat instruit adäpat
cu literatura Studentimea cere acuma »Astrek sä reco-
mande un astfel de bärbat sä contribue la märirea salarului
acelui profesorg3).
Alexi trecând apoi la universitatea din este membru
al societätii studentilor universitari români, care se numia
n. 1821 in NäsAud. Dupä absolvarea militare
fu numit invätätor in Monor, unde servi la 1844, când fu trimis la Viena
la pedagogid Sf. Ana. Dupä inapoiere la postul in 1847 la
primarä superioará In Octombrie 1848 ca sublocotenent in regi-
mentul de granitä, servind armatei in 1861. La 1862 numit invätätor
director al triviale din Shngeorz. Reposat 28 August 1869. Escelent
pomolog.
La moartea iubitului säu Alexi Sind student universitar a format
un cor, care sub a lui conducere petrecut la mormânt cântând un
funebru, anume compus de Alexi.
2) Aceastä societate fusionä apoi in 1871 cu alta ce se numiaJunimea,
nastere societätii academice universitare România care träieste astäzi,
3) Vezi revista »Transilvaniac. An. II (1869). Nr. 23 p. 276-77.

www.dacoromanica.ro
 Membrii ei purtau o tricolorul inscriptia
numelui societalii beretä studentascä de asemenea cu tricolor.
pe când urma universitatea la se imprietenise cu

medic in
-
un alt tiner, mare nationalist, care a fost loachim Drägescu,
dicinist, devenit mai târziu dupä ce terminä medicina la Torino
Drägescu a publicat in 1867, la Pesta
faimosul roman istoric »Noptile Carpatine sau istoria martirilor
libertätiig (Horia, Closca Crisan).
Prietenia aceasta a fost de mare insemnätate, cäci din con-
tinuele convorbiri s'a intensificat sentimentul national, cu foarte
frumoase in viala publicä de mai târziu.

1873 Alexi fu numit de administratia fondurilor

In
profesor la gimnasiul nostru, numire apro-
batä de Ordinariatul (consistoriul) episcopesc gr. cat. de
aprobare de ministerul de culte instructiune
1).
Asupra noasträ a scolarilor, numirea noului profesor a avut
o foarte mare inriurire, cAci profesor de stiintele naturale
fusese un teolog, cäruia lipsia preghtirea necesarä pentru studii
de importante in secundar, din care lecliile
lui nu ne aträgeau de spre naturii.
Noul profesor, inzestrat cu frumoase cunostinte moderne,
stia sä ne atragh prin metoda atitudinea sa, de aceea activi-
tatea sa däscaleasca, desvoltatä la Näsäud, precum cea
a fost foarte frumoasä fecundä.
Ce priveste cabinetul de naturale, colectiile
de materialul didactic, absolut indispensabil pentru predare, acesta
era inch foarte rudimentar, un Dela venirea lui Alexi
ca profesor, a in cursul anului 1873/74, a se
manda colectii de minerale cristale, preparate, tablouri etc. rela-
tive la botanic zoologie. Atunci, multe obiecte, s'a pro-
1) Nurnirile profesorilor la liceul a se vedea
lelor de V. Nic. Drägan. Näsäud 1913, p. 919-20
la Ion Florian in «Figuri de I. Moisil, in »Arhiva
Nr. 21-1937 p. 622-23.

www.dacoromanica.ro
curat un schelet uMan, de care väzusem niciodatä, dar
dupä care am usor, interes
La cererea lui, patronatul gimnasiului, adicá comitetul fon-
gräniteresti, i-a pus la dispozitie o grädinä pentru
aranjarea unei botanice, conform cerintelor studiului botanic;
in care plantat pi cultivat in acel an 35 specii de plante
din diferite familii1).
In anul 1875/76 cabinetul sa inmultit o foarte bogatá
mineralogkd (1033 bucáti), de cavalerul de Manz,
dela lacobeni (Bucovina), in afarä de mai
multe specii de plante de munte, däruite de botanistul nostru
graniter Florian Porcius, s'a vr'o 74 arbori arbusti,
procurati de Alexi din Viena2). Asemenea s'a procurat multe ani-
male diverse piese, modele, etc. in de 12563).
La finele anului cabinetul de naturale poseda : a)
lectia de zoologie 19 tabele de pärete 1516 animale alte piese;
b) colectia de botanicá 8 tabele Si 2083 plante; e) colectia de
mineralogie geologie 27 tabele 1721 minerale d)
lectia de fizicá 3 tabele 89 aparate; colectia de chimie 46
aparate chemicalii.
Toatä aceastä activitate, frumos organizatá mare pri-
cepere a avut o foarte puternieä influentä asupra ele-
In ce mä priveste nu numai cä mi-a deschis gustul plä-
cerea pentru dar mai târziu am imitat foarte multe, din
ceeace fácuse Alexi in Näsäud, in cariera mea de profesor, in ce
priveste metoda lui procurarea materialului didactic a obiectelor
necesare la predarea naturale.
Alexi a introdus in curând escursiuni botanice elevii
frumoasele bogatele imprejurimi ale Näsäudului.
Dar profesorul nostru a fäcut foarte multe escursiuni bota-
nice singur, prin Tinutul Násäudului, având ca pildä pe venera-
bilul »Mosu Porciuse, celebru botanist4), adunând plante din flora
1) Programa (Anuarul) a VI-a gimnasiului super. român gr. din
pe anul 1874-75 p. 29.
Prog. VII-a pe anul 1875- 76, p. 35-45.
3) Progr. pe anul 1876-77, p. 28-33 ai Progr. IX-a pe 1879-80,
p. 32-40.
4) Biografia lui Florian Porcius in »Arh. Som.. Nr. 20 p. 416.

www.dacoromanica.ro
Tinutului compiectând-o pe a
pi flora de pe terenul dela
studiat,
- satul lui
asezat pe un mare con de tuf calcaros, format in limp de mii de ani,
natal -
altele,

din depozitele izvoarelor alcaline acolo. lucrare a publicat-o

in limba germana, cu titlul : St. Georger Säuerlinge in
Nord-osten Siebenbürgens und die Flora auf dem Gebiete der-
selbeng2).
Profesorul Alexi a fäcut pi o mare escursiune botanica in
Vechiul ale rezultate le-a publicat sub numele:
escursiune botanicä in pi 1883. 107 pagini.
Tip. Sibiiu, in Arhidiecezanä.

In clasa a III-a Alexi ne-a predat in semestrul I mineralogia

pi cristalografia. Manual aveam pe al profesorului Al. Pokorny
(in române$te, dela Schulbücherverlag din Viena). In semestrul
al doilea a cu fizica: »Despre pi proprietätile
despre fortele ce asupra pärticelelor celor mai pi a
fenomenelor de aci pendenteg. Cursul ni l-a fäcut dupä fizica lui
Schabus, editia mica, tradusä de dânsul, manuscris
piam, pe aceea vreme nu exista nici un manual de fizicä,
in româneste.
Fizica a continuat-o pi in clasa a IV-a, mecanica,
sunetul, lumina, magnetismul electricitatea.
In clasa a V-a, in care ne-a fost dirigentul ne-a
propus, in semestrul I (3 ore) mineralogia, cristalografia morfo-
Ingia, dap/ manuscrisul lui, iar sistematica dupá Naumann. In
semestrul al botanica dupá Dr. D. sistematica
dupä Nanian.
In clasa a VI-a (2 ore) zoologia comparata, intreaga, dap/
Dr. D. pi (1 orb) geologia, tot dupä cartea lui
Alexi a fost profesor care a introdus in gimnasiul
din manuale de de autori din Vechiul Regat, rela-
tive la naturale. Ce priveste manualele de zoologie, bola-
2) In Jahrbuch des siebenbürgischen Karpathenvereins, din Sibiiu
in 8i editie separatä, 22 pagini.

www.dacoromanica.ro
nicá pi geologie, ale Drului D. Brândzä, ele erau intr'o limbá
româneasa cu prea multe neologisme, pi de aceea prea grea de
pentru noi ardelenii.
*

Alexi ne-a predat in clasa a VI-a, la limba româná, poetica.

Era pe acele vremuri obiceiul ca profesorii sä-si aleagä obiectele
pe cari vor st le facä in pcolar viitor, in afarä de speciali-
tatea Astfel pi Alexi, cu care am fäcut naturale pi
fizica in clasele anterioare, ne-a poetica cu aceeasi delicatetä,
cu care trata pi cultiva plantele pi din grädina botania a
liceului (care, päcat, azi nu mai pi nici nu se mai gândeste
cineva la apa ceva). Prelegerile le cu rezultate destul de
hune pi imi aduc bine aminte, asteptam la orele de poetick
cu aceeasi mare pläcere, ca la lectiile de Lectura o fäceam
din »Lepturariu românescc a lui Aron Pumnul, din poeziile lui
Alecsandri, Andrei Muresian, scrierile lui C. Negruzzi, Bolintineanu;
apoi din sau Natura« a Baras, faimoasa revistä de
stiintele naturale, care ne-au deschis un orizont foarte larg asupra
pozitive. Fäceam, fireste, pi compozitii stilistice in clasä
pi acasá. Deoarece am pästrat caetul cu lucrärile sau
»ocupatiuni domesticeg cum se numiau atunci), din clasa a VI-a,
le notez : 1. Omul in comparare cu anutimpurile (27 Sept.
1876). 2. Influenta poeziei in progresul cultural al popoarälor (4 Oct.
1876). 3. Insemnätatea navigatiunei pentru cultura civilisatiunea
(20 Oct. 1876). 4. Misiunea omului, ca pi cetätean (1 Nov.
1876). 5. Influenta artelor supra desvoltärii culturale ale popoa-
relor. 6. Insemnätatea poporului egiptean pentru cultura pi civili-
zatiunea omenimei. 7. Insemnätatea fluviilor. 8. Analiza
teatrale »Tribunulg de I. A. Lapedatu. 9. Exercitii de versificatiune
trochaicä. 10. Exercitii de versificatiune jambicä. 11. Exercitii de
versificatiune compusä. 12. este calea progresului omenesc
(22 lunie 1877).
In când urmam claaa a VI-a, Alexi ne-a adus cartea
profesorulul Ian Al. Lapedatu, dela Brasov: »Incercäri in literaturäg,
tip. in 1874, care cuprindea, in afarä de pi drama » Tribunal ,
in 3 acte, despre care ne-a dat sä facem o lucrare, dupä ce o

www.dacoromanica.ro
citisem analizasem, mare in clasä, cu comentariile
lui Alexi, apoi acasä.
In amintirea autorului - decedat in 1878, -
Alexi a un cuvânt de pomenire sub titlul : mormântul
lui I. Al. Lapeclatu, publicat in »Noua bibliotecä românä«. Brasov
1882-83. Tom. II.
*

In anul 1875/76 s'a introdus pentru datä in mod

sistematic, gimnastica gimnasiul din Näsäud, de atre patronatul
scoalelor - adicä de administratia fondurilor gräniteresti - numind
»instructori de gimnasticA« pe profesorii Alexi pe Beniamin
- acesta
tiangea Sind profesor de filosofie de limbile germanä
maghiarä - in despärtäminte, câte 2 ore pe
Dela 1880/81 Alexi a fost singur »instructor« pentru
rile gimnastice libere de in clasele gimnasiului.
*

In anul 1883/84 Alexi infiinteazA pe o sta-

meteorologicd a face observatiuni regulate, pe care
le publia mai in frumoasa lui lucrare : »Insemnätatea meteoro-
logiei, desvoltarea istoricá foloasele ei. Resultatele observatiu-
nilor meteorologice fäcute la observatorul meteorologic atasat la
gimnasiul superior gr. cat. românesc din Näsäud pe Lustru 1883-
1887« (1-94 pagini).
Lucrarea acesta o complecteazä apoi printeo alta sub titlul:
»Elementele meteorologiei. lnstrumentele meteorologice instalarea
Ion. Indrumäri la facerea de observatiuni calculäri« (p. 1-951).
aceste la olaltá formeazä opera pe care
autorul o »Conzpendiu de meteorologie , 4 stampe
litografice. Brasov. Tipografia 1889.
Aceasta este prima carte româneascá relativä la meteorologie
din Ardeal.
Observatiunile, fäcute de trei ori pe zi, s'au inaintat regulat
lunar, la »Observatorul central de meteorologie magnetism te-
restru« din Buda-Pesta.
1) In raportul anual al gimn. pe 1888-89.
16

www.dacoromanica.ro
 Amintesc ad cá Alexi a insärcinat cu Observathmile meteoro-
logice zilnice pe un foarte iubit elev a lui, care era un fel de
asistent pi custode al cabinetului de naturale dela gimnasiu:
Liviu Martian - astäzi la penzie - dupá ce a fost in ser-
vicii ale statului ungar, ca administrator al pädurilor regale dela
apoi director in minister. Dupä unire a fosi inginer con-
silier silvic, apoi director general al pädurilor din Banat, Ardeal
Crisana. Astäzi pensionar, träieste in Cluj.
Martian serviciul säu de custode observator
al statiunei meteorologice dela gimnasiul din Näsäud foarte punc-
tual cu multá pedanterie.

Alexi poseda o bogatá bibliotea personalä, cu multe cárti

frumoase de pe care am väzut-o de mai multe ori din
care mi-a pi mie, din cand când, unele volume. Cele
mai multe erau germane, frumos ilustrate pi elegant legate pi atunci
am prins pi eu nu numai gustul pentru dar pentru cär-
tile artistic executate.

In anul 1878 Alexi a publicat, in colaborare cu profesorul

Maxim Popi), tot dela acest gimnasiu, o frumoasá lucrare
latä: »Resbelul orientate ilustratc - adicá Rásboiul româno-ruso-
turc din 1877/78 - tipärit in editura librarului Paul Cieslar2), in
1878, - 724 pagini, cu numeroase foarte frumoase ilustra-
tiuni, tablouri colorate (scene din rásboiu ale armatei române),
hárti desemne.
1) Maxim Pop profesor de istorie geografie n. 1838 in
t 1892 in Studiile: gimnaziul din Blaj, seminarul teologic din
seminaral central gr. cat. .Sf. Barbara. din Viena, istoria la
cultatea filosoficä prelegerile catechetice pedagogice, la
cipalá din Viena. Censura (licenja) luând-o la universitatea din Pesta. Dela
1865 profesor la gimnasiul super. rom. din pânä la moartea sa. A
redactat cu V. Petri C. Anca revista Magazinul pedagogic« apoi Dr. A.
P. Alexi .Resbelul oriental« alte cärti didactice, desvoltând o vie
activitate culturalá in diferite direcjiuni, articole in reviste de specialitate.
2) Român

www.dacoromanica.ro
 Este foarte caracteristic faptul, acesti doi profesori
dela gimnasiul din Näsäud, din acest indepartat colt de tarä,
au in acele vremuri sä se apuce de o lucrare aa de
grea pi de frumoasä. Dar ei o din marea dragoste pentru
istoria nostru, insufletiti de faptele eroice ale armatei
române din »Rdsboiul Independentiie pi con§tii de »Virtus romana
redivivac - care era pe atunci pi maxima Districtului autonom
românesc al Näsaudului, district care ajunsese atunci la mare des-
voltare nationalä.
Aceastä mare este dedicatä: .

armate române. Bravilor conducdtori.

Eroilor români dela Rahova, Nicopoli, Lom-Palanca,
pi Vidin.
Demnilor descendenti al marilor eroi dela
Rösboieni.
Umbrelor pi de memorie
al pentru Românism
acest op
semn de admiratiune

In »Precuvântare« autorii spun propus »a descrie

pi urmári cu deosebitä atentiune tinuta pi faptele României, care
avea positia pi rolul cel mai greu ; avea de o parte de a-§i apära
integritatea pi ca sä nu teatru de iar de altä
parte avea sä-§i elupte absoluta ei independinta ; a descrie eroicele
fapte ale armatei române mai in detaiu pi a le cu tot
felul de notite, ne-am convins, nici un op nu
a atunci) pi pen/rued am voit a eterniza vitejiile
Românilor admirate de lumea pi a le pästra posteritätii
ca un talisman scump, dela care sä virtutile de eroism pi
patriotism pi aceste sä le perpetue dela generatiune la genera-
(p. II).
Tot aci se mai spune cd i aceastä /storied a fost per-
secutatä de politia c. r. din confiscând fascicola a doua pi
intentând editorului pi autorilor un proces de presä, la 9 lulie
1878, pentru de conturbare a linistei publice art. 65

www.dacoromanica.ro
 a codul penal) a delictului contra a ordinei
blice prin *tare de inimicitii contra nationalitätilor art. 302
c. p. Autorii au fost dati in judecatä de ungureasca.
S'a confiscat restul fascicolelor in numar de 2048 exemplarel).
Confiscerea procesul a dat o teribilá loviturä autorilor
torului, producand acestuia pagube materiale foarte mari, s'a intârziat
aparitia a trebuit sä facä o revizie manuscrisului, ca nu
cumva vr'un cuvintel se revolte pe neamului nostru
opera sá inceteze. Deci virtutea romana reinviatá, libertatea
dependenta tárii recâ$tigatä de Români prin eroismul soldatului
român, trebuiau
Maideparte se spune in Precuvântare : »Dorinta noasträ cea
mai fierbinte ce am cultivat-o dela a fost cu deosebire
de a ridica un monument modest, demn nepieritor in onoarea
acelor mii de eroi, cari au prestigiul mândria coloniei
latine dela a acelor bravi eroi, cari au sângerat pe câmpul
de onoare de glorie au bravat cu un abnegatiune
admirabile triumful neamului nostru la Dunäre la Balcan, a
acelor atleti falnici, cari sângele nobil au sigilat Indepen-
denta a Romdniei au reinviat timpii de virtute bra-
Am a pune mâna publicului o carte
completi cu deosebire in cea ce prive$te pe Români purtarea
o carte, care satisfaca toate recerintele din vederile.
Am a face aceasta cá toate operele sträine privitoare
la acest resbel au tratat despre Români despre faptele
numai in mod superficial per tangentam, precum a fäcut aceasta
ziaristica sträinäc.
Multe desemne, schite din aceasta operá, sunt lucrate de
profesorul de desemn Andrei Mazanec, tot dela gimnasiul sup.
din
»Ortografia am urmat cea uzitatä la institutiile ($colare) din
Näsäud. Suntem de convingere, cuma acei cetitori ce nu
sunt deprin$i cu aceastä ortografie vor binevoi a ne escusa. Alt-
cum noi suntem de convingere cuma valoarea unui op - afará
daci este limbistic - nu depinde dela ortografie. De altmintrea
1) Editorul observä aici : .Rectificarea cam asprä a d. autori, care ur-
meazä aici in privinta confiscirii, am afarä, ca evit o contiscaree.

www.dacoromanica.ro
 245

am dorim ca »Academia românä« sä statoreascä

definitiv modul limbei române, astfel sä ajungem fericita
zi, toti Românii sä primeascä Unirea scrierei limbei
In fine autorii Nordul Transilvaniei, in ziva
recunoasterii Independen(ei României - 8/20 Burar 1880.
»Cartea s'a publicat in fascicole, a cäror aparitie era asteptatä
in Ardeal cu o neräbdare färä seamän. Ele circulau din mânä in
mânä, erau cetite de numitii »Ungureti« - adicä Rominii
crescuti in maghiare - pierzându-si adesea portretele
cromolitografiile ce impodobeascä peretii caselor
mânestic. ra a täiat pärti din manuscris ; ceeace nu putea
face sä disparä din el era suflul de adeväratä admiratie pentru
calitäti ale bärbatilor politici români, a aror biografie se
dä cu elogioase, pentru vitejia soldatului român. In
carte gäsim reproducerea ordinelor de zi ale Domnului Carol, a
cuvântärilor lui Kogälniceanu Brätianu, a aprecierilor favorabile
din presa sträinä. Astfel opera aceasta devine cartea de educatie
sistematia in sens românesc integral a cetitorilor ardeleni, drora
li se aräta toatä vigoarea ce existä in tânärul stat independent de
peste munti, unde e »sufletul natiunii românec, li se profetea
ruinta principiului de nationalitate li se punea inaintea ochilor
sterilitatea luptei pe care Ungurii o duceau ca sä opreascä un
proces istoric, ce nu mai putea fi impiedecat. De sigur cä nu e
numai intâmplare ci unul din elevii celor doi profesori dela Nä-
säud avea sä deviná, aláturi de V. Alecsandri, cel mai de seami
cântäret al vitejiei românesti dela Plevna. E George Cosbuc, cân-
täretul »Räsboiului de neatârnare« al »Coroanei de otel«.
ca George Cosbuc, toti cei ce am fost crescuti de mar-
evenimentelor dela 1877, pästräm in sufletul nostru marea
adânca admiratie pentru fäuritorii României independente. Am
crescut in cultul netärmurit pentru Regele Carol I pentru sfet-
nicii in increderea neclintitä in vitejia dorobantului care va
trece odatá Carpatii, precum trecuse Dunäreac I).

1) Comunicat de Ion Bianu.

Din »Räsunetul rdzboiului pentru in conferintä
la »Ateneul in Aprilie 1927 de Sextil Pu§cariu. 1927 p. 30--31.

www.dacoromanica.ro
246

In anul 1880 Alexi audientä la Printul Carol, ii predä

aceasta frumoasä operä a celor cloi profesori dela gimnasiul su-
perior din Cu adresa 949 dela 28/9 Ian. 1881 de
Basset, din partea administratiei dela S. A. R. Monseigneur
le Prince de Roumanie«, ii se comunic lui Alexi (curios lucru,
in limba cO i se trimite o un pachet cu me-
dalia »Bene Merenti« de aur cl. I. La adresä Alexi rApunde
din la 9 Faur n. 1881 cträ. »Alteta Regalä!
Prea Doamne«, CO a primit distinctiune Medalia de
aur »Bene Merenti« cl. I brevetul Nr. 46) multumind »pentru
modestele mele merite literare prin scrierile in causa
Resbelului orientale«, i Inaltä distinctiune va servi pentru
totdeauna de un puternic stimul menit de a mä indemna neintre-
rupt pun modestele mele puteri in serviciul prosperitätii lite-
raturei a apoi : »sä binevoiti a-mi
permite sä suscern la lnaltul al Altetii Voastre R. urärile
cele mai fierbinti si cele mai cAlduroase ale inimei mele ce doreste
din neincetat, ca Alteta V. R. Alteta Sa
Regalá Doamna, sä bucurati de o fericitä
prosperitatea fericirea Neamului romAnesc, intro salutea
realizarea tuturor dorintelor ale nobilelor Voastre aspi-
ratii«1).
*

La 30 lulie 1883 Aleci prime§te dela «Casa M. S. Regelui«

o Domnul meu, M. S. Regele primind lucrarea D-Voastre
intitulatä: »0 escursiune in
brogea«, mä a VO aräta Via Sa multumire
pentru munca roditoare ce ati pus-o in acestei opere
de merit. Adjutantul M. S. Regelui Colonel Candiano1).
*

Cu adresa Nr. 3758 a Ministerului Cultelor al Instructiunii

Publice dela Bucure0 18 Aprilie 1884, Ministrul P. S. Aurelian,
comunid lui Dr. A. P. Alexi, profesor la gimnasiul din Näsäud
(Transilvania) urmAtoarele:
') Brevetul adresele originale sunt la »Muzeul

www.dacoromanica.ro
 247

In urma recomandArei Subscrisului Majestatea Sa Regele,

binevoind confere medalia Bene-Merenti cl. II, pentru
lucrArile publicatiunile D-VoastrA stiintifice, am onoare a Vä
brevetul Nr. 349 de acordarea acestui semn
de distinctiune investit cu semnAtura sigiliul Sale.
Primiti etc. Semnat Ministru P. S. Aurelian.
La adresä Alexi räspunde la 10 Mai 1884 multumind
pentru distinctiune printr'o din care reiese din nou
»stima admiratiunea iubirea nernärginito ce cultivez
cu profundo pietate pentru nobilul viteazul primul Rege
pentru guvernul liberal al României libere special
pentru persoana D-VoastrA, carele nu numai ati luat pe umeri
misiunea cea mai grea, misiunea de a conduce regenerarea
mâniei a o fortifica pe bazele instructiei educatiunei, dar ca
bärbat de V'ati protectorul sciintelorc. Apoi adaugä
cel mai important pentru viitorul unei natiuni este
c. le locuite de Români sunt putin studiate din punct
de vedere oro-topo etnografic, geologic, mineralogic, botanic,
meteorologic, antropo- arheologic pe sunt studiate s'a
aceasta mai numai prin sträinic Apoi cere fndrepteze
tineretul spre carierele stiintifice, înfiinteze reuniuni
stiintifice. Alexi avea mare Incredere in ministrul Aurelian1).
Fireste Alexi nu uitä a multumi Regelui pentru noua dis-
tinctiune »cu cele mai fierbinti mai cAlduroase
ale inimei mele, ce pofteste neincetat ca M. V. impeunä cu M. S.
Regina bucurati de o lungä, fericia intru prosperarea
fericirea Neamului romanesc, intru salutea României42).

La 17 lanuarie 1890 Alexi primeste o adresä dela »Admi-

nistratia Domeniului Coroanei sub semnAtura lui I. Kalinderu,
administratorul Domen., prin care cO M. S. Regele a
primit cartea (Compendiu de meteorologie de Alexi,
blicat in 1889 circa 200 pagini) i-a onoarea
neze a-i Inaltele Sale multumiri. Apoi adauge: citit-o
1) Adresa originald raspunsul la »Muzeul näsäudean».
2) Asemenea la näsäudeanc.

www.dacoromanica.ro
248

pi eu desi subiectul ei nu e din cercul studiilor mele.

Se vede ati pus o mare stAruintä in serviciul meteorologiei pi
sunteti in curent toate probleme ei pi cu organizarea celor
mai insemnate observatorii din sträinAtate. Sunt prin urmare con-
vins acest tractat, singurul consacrat meteorologiei in limba
noasträ, va putea aduce cele mai reale servicii pentru desvoltarea
ei la noi pi pentru räspandirea ideilor exacte stabilite de
stiintä apa de folositoare pentru o atât de agricolä ca România,
prin cuno§tinta succesiunei fenomenelor naturale pi mijloacelor
de a se folosi de ele sau de a neutraliza pe cele Aceastä
administratie a infiintat mai multe statiuni de observatiuni pluvio-
metrice, in Observatorul central din Bucuresti. rog
dar sä ne trimiteti 30 exemplare din opera D-Voasträ (impreunä
cu un cont de din care voiu impärti unele persoanelor,
care s'au insärcinat tinerea registrului de observatiuni, iar cele-
le voiu depune in bibliotecele ce le-am infiintat spesele
noastre, pe pcoalele aflätoare pe Domeniile Coroaneic
*

Alex i a fost un profesor priceput, foarte activ, de o frumoasä

cu mare dragoste de inaintarea neamului. De aceea a
pi publicat multe articole prin diferite reviste, a tinut conferinte,
a scris arti bune, a multe escursiuni stiintifice. Era de
stiintä, dar pi mare nationalist.
Din multele sale articole publicate in ziare pi reviste precum
pi in volum, de când era student, aci urmAtoarele
1. »Meditatiuni la anul - pe era student
pi urma studiile universitare la - publicate in ziarul »Fede-
ratiuneac din Pesta Nr. 3 (335).
2. »Un suspin din Districtul Näsäuduluic - in care profetia
cea ce se mai dupä 18 ani, de guvernul unguresc:
maghiarizarea. Cu o adevAratä vorbeste contra celor fric4
pi contra celor infami. cu numele säu de anonimat
(in »Federatiuneat 1870. Nr.
3. »lnstructiunea elementarA in Valea Rodnei pentru ridicarea
(Conferinte invätätoresti, etc. in »Federatiuneac 1870.
Nr. 115 p. 458-59.

www.dacoromanica.ro
 249

4. »Adio Transilvaniaa (poesie), in Federatiuneac in

foisoara Nr. 126/458).
5. Din pomelnicul martirilor români dela 1848/49. Un enorm
numär de români nevinovati ucisi de revolutionarii unguri. Tip.
in rev. »Transilvaniag. An. 1870. Nrile 19/20 an. 1871 Nrile 4 13.
6. 0 istoricá referitoare la revolutia din 1848, in ziarul
Bucuresti. Anul II 1870 p. 55, 103, 186.
7. In anul 1884 in ziarul din Sibiiu,
Nrile 7-9 sub titlul Militaria o foarte interesantä listä de ofiteri
români, tinutul fostului Regiment al român de gra-
nitá näsäudean, cari au esit fie din din Näsäud
(f. in 1784), fie din alte academii militare, cu numele
nasterii, rangul, regimentele in cari au servit, eventual deco-
ratii ; un numär de 174 ofiteri in anul 1884.
8. Românismul in - »Federatiuneac 1871. Nr. 5/471.
9. 4 corespondente din Graz, publicate in »Federatiunea«
Nrele 22, 49, 59 79 din anul 1871.
10. Un articol despre Armand Barbes, in foisoara Federa-
tiunei 1871. Nrele 57 58.
11. Necrologul Drului loan Marte Lazar, fost director al gim-
nasiului super. din in »Gazeta Transilvanieic, Nr. 1873.
12. Resbelul oriental ilustrat in colaborare cu profesorul
Maxim Pop. Edit. Paul Cieslar. Graz 1878. 724 p. cu numeroase
ilustratii, tablouri colorate, desemne (crochiuri).
13. Istoria desvoltärii ideilor cosmogonice geologice. In
Programa (anuarul) gimnasiului din säud pe anul 1877/78 p. 3-30.
14. 0 audientä la Vodä Carol in 1880. in rev. a
Somesaná« Nr. 8/1928.
15. 0 escursiune botanicá in România Dobrogea. Sibiiu
1883. Tip. Arhidiecesanä. 107 pagini. Cuprinde: 1. Intro-
ducere. Ceva despre etno- orografia despre geologia
brogei. Ill. Catalogul plantelor recoltate in România Dobrogea.
Descrierea a 93 specii.
16. Helvetia Wilhelm Tell. 127 pagini o hartá a can-
toanelor din jurul lacului Vierwaldstätten. Brasov, Tip. Alexi, 1889.
17. Die St. Georger Säuerlinge im Nordosten Siebenbürgens
und die Flora auf dem Gebiete derselben. Sibiiu 1892. (Din XII

www.dacoromanica.ro
250

Jahrbuche des siebenbürgischen Karpathenvereins in Hermannstadt).

22 pagini.
18. La mormântul lui I. Al. Lapedat. (In noua bibliotecä ro-
mânä Tom. II. Nr. p. 1882-83.
19. Biografia generalului Leonida Pop. (In »Noul
de casä« din Bra§ov pe anal 1889.)
20. ceva despre conferenta dela Blaj despre orto-
grafia scrierii române§ti. In »Tribuna« II. Nr. 124-130.
21. Compendiu de meteorologie (on 4 stampe litografiate).
1889. Circa 200 pagini.
22. Suveniri notitie de cälätorie in România, Transilvania
Dobrogea. Publicate lungo serie de articole, in revista
»Familia« din Oradea.

Conferinte
1. Despre omul fosil sau preistoric. La adunarea generalä a
»Astrei«. Blaj 1877.
2. Românii la Plevna. La adunarea generalä a »Astrei« dela
Turda, 1880. in editie separatä de N. F. Negrutiu. Glier la
1880 in Imprimeria 'George Lazar«.
3. lmportanta studiului meteorologic necesitatea infiintärii
de observatorii meteorologice in diferite pärti ale Transilvaniei.
La adunarea generalä a »Astrei« dela Dej, 1882.
4. Importanta studiului botanic. Influenta vegetatiunilor asupra
desvoltärii vietii animalice asupra desvoltárii civilisatiunei
ne§ti. La adunarea a »Astrei« din Bra§ov, Tip. Arhi-
diecesaná din Sibiiu 1884.
5. Insemnätatea naturale reformele ce le
studiul in coalele noastre. La adunarea generalá a »Reuniunei
Mariane« la 5 lunie 1882, in Prundul-Bârgäului. as din »Edu-
catoriul«. Tipografia Academiei Române. 1883.
. Conferintä despre Wilhelm Tell, la adunarea generalä dela
$omcuta-Mare a Societätii pentru Fond de Teatru, publicatä apoi
in rev. »Familia«, 1886, Nrele 35--37.

www.dacoromanica.ro
 251

»Intre comentatorii ardeleni ai lui Wilhelm Tell trebuie amintit

profesorul dela Näsäud A. P. Alexi, care in brosura sa Hel-
Wilhelm Tell, Brasov 1889, dupä ce face o privire istorico-
geograficä asupra cadrului in care se desfäsoarä drama (p. 3-65),
o rezumä, scenä de scenä, intercalând lungi fragmente, traduse
in versuri (p. 66-127). E interesantä prefata acestui studiu de
popularizare, in care autorul povesteste geneza lui. La universi-
tatea din Graz, unde fácut studiile, a ascultat cu mult interes
cursul lui Dr. Adam Wolf : »Ober geschichtliche Erläuterungen
zu Schillers Wilhelm Tell La representatiile dramei i s'a intâmplat,
nu de emotie. S'a gândit deci sä o traducä. Se
pare cä nu se credea inzestrat cu literare corespun-
pentru a transpune in româneste o capod'operä, pe care
o admira in másurá. De aceea s'a multumit cu un rezumat
pe care a inceput publice la 1875, in Oltenia lui I. C.
(vechiul säu prietin). Publicatia aceasta a dispärut
Alexi a rämas cu manuscrisul in saltar. Dar entuziasmul lui
pentru n'a scäzut. In 1886 tine o conferintä despre ea la
adunarea din Somcuta-Mare a Societätii pentru Fond de Teatru
(conf. publicatá in Familia, 1886, Nr. 35-37). Abia in 1888 reu-
sá-si publice studiul in intregime in a lui
Teohar Alexi (Brasov) de unde a fost extras apoi in brosurä.
Evident câ atât A. P. Alexi cât urmasii lui ardeleni au fost
atrasi spre drama lui Schiller nu numai din consideratii estetice,
ci politico-sociale. Ei se gândeau hräneascá prin ea dorul
libertate al Românilor de dincoace de Carp40).
*

Profesorii nostri násáudeni, cari au de bine de

frumos a ne desvolta sentimentul national mereu vivifica
intensifica, au fost adevärati profesori, cari trebue amintiti pu-
rurea cu respect recunostintä. In grele vremuri in mari peri-
cole in care tráiam, mereu amenintati de dusmanii seculari, intole-
ranti sfidatori, profesorii nostri au ne conducä printre
primejdiile la cari eram zilnic expusi, sä ne pästreze curati dârzi
sä nu nimic din nationalismul nostru innäscut. dacá
Ion Breazu Recenzii, in Dacoromania. Vol. VIII p.

www.dacoromanica.ro
252

numai atâta ar fi facut, meritä toatä recunostinta pi amintirea. Dar

fireste ei au fäcut mult mai mult, ne-au dat pi nenumerate
pi frumoase daca ma la iubitul nostru
profesor Alexi, el ne-a inviltat exactä, ne-a iidicat pi nobi-
litat sufletul prin ne-a mereu pi intarit spiritul
national.

Când anul 1873 profesorii ginmasiului din Nasaud au

intemeiat bancA Aurora , - a doua banca româneascä din Ardeal,
dupä banca din Sibiiu, - membrii
fundatori pi pe Alexi, care la de constituire a comi-
tetului fundator, sub presidentia profesorului Ion Marcian, secretar
de pedinlä a fost Alexi (2 Noemvrie 1873) pi in urma ales pi
secretar al consiliului bäncii1).

Lipsind in oräselul Näsäud o librärie, pi necesitate a

se procura cärti didactice pentru din Näsäud pi impre-
jurimi, precum diferite materiale pentru toate institutille distric-
tului, Alexi a infiintat prima librärie româneasca aici, numind-o
Concordia,.
Era lucru firesc ca profesorii sä ia initiativa la insti-
tutie, fie culturalá, fie economicá, cäci ei aveau cultura necesará,
dar pi dragostea pi idealul national.

Alexi serviciul militar in armatä, find numit la

fäcut pi
Noernvrie 1875 locotenent in rezervá, in Regimentul de infan-
terie românesc Nr. 63 din Bistritä, in care a contat la 31
cernvrie 1881.

In anul pcolar 1893/94 Alexi s'a inbolnävit pi a trebuit sä-si

cearä un concediu mai lung. Boala agravându-se a cerut pensio-
Monografia de Nic. Drägan p. 5 7. Promo-
cooperatiei näsäudene au fost profesori de inapoiati dela
studii din Viena : Marcian, Dr. I. Malai, Dr. Constantin Moisil, Dr. Paul
Tanco, Dr. A. P. Alexi, Maxim Pop Oct. Barit, fundatorii »Aurora«
ei puternici.

www.dacoromanica.ro
narea, stángându-se din viatä la 15 Octomvrie 1896, in etate de
abia 49 de ani functionând ca profesor timp de 23 ani. Este
mormântat in cimitirul bisericii din Rebrisoara are un frumoss
monument.

Adause

audient la Carol 1880

Era un ceas dupi miazäzi când am ajuns la gara dela Sinaia.

m'am dat jos am fäcut cunostintä de statie Con-
stantin Dudescu care, spunându-i intentiunea mea de a fi primit
de Domnitorul, mi-a oferit cu multä bunAvointä camerele
sale pentru a-mi face toaleta de lipsä. ar fi trebuit sä merg
in vreun otel, care imprejurare mi-ar fi consumat mai mult din
vremea ce-mi era foarte scurtä, cu trenul de persoane ce avea
sä soseascä indatä dupä trei ceasuri, aveam sä cälätoresc mai
departe, pentrucä la Predeal mä asteptau doi amici.
Insotit de un servitor dela garä ca conducator, la orele 21/4
dealul mänästirii Sinaia. La in curtea mänästirii era
garda de onoare, nu ca la alte curti postatä in sentinele etc.,
ci feciorii erau comozi, ofiterii se jucau de a popicul (cugle).
Un ofiter de gardä, al cärui nume cu pärere de räu
uitat, imi dä informatiunea cuma »Märia Sa chiar acuma se aflä
la masá (dejun); dar cu toate acestea se duce pentru a mä insinua
.(anunta). intr'o discutiune anirnatä cu mai multi ofiteri din
gardä, cari se adunaserá in jurul meu, când nu trecuse 5 mi-
veni adiutantul Märiei Sale, dl maior Maghier, fiul bravului
general Maghier ce murise nu de mult Craiova, mä
cumcä Alteta Sa a binevoit a-mi incuviinta primirea. A luat infor-
matiuni despre dorinta mea apoi a fäcut raport. Abia au trecut
2 3 minute când vine un servitor de casä de ai Märiei Sale, mä
invitä sä in salonul de primire, unde mä asteaptä Märia Sa,
mä conduce pini acolo.
Trebue sä fac márturisirea cá in acel moment mi se afla
ininla in o mare agitatiune. cum nu! Numai peste câteva
cunde aveam sä cu ochii mei in realitate pe Domnitorul Carol,

www.dacoromanica.ro
aveam mi bucur de fericirea de a fi unul dintre acei
Ardeleni, cari au salutat in pe marele erou dela Plevna.
In salonul de primire se afla Alteta Sa dl major Maghier.
aci m'a surprins simplitatea aranjamentului, lipsa de lux,
precum sunt de saloanele oamenilor mari precum mä
asteptam aflu aid. Dar mai mult m'a surprins tratarea atât
de cu care am fost intâmpinat din partea Máriei Sale.
Abia fui prezentat prin dl maior Maghier, când Alteta Sa
incepu a-mi da intrebári una dupá alta, de a avea eu timp
de a-mi zice dictia ce mi-am fost compus, vezi Doamne, mai
pentru ca sä nu vorbesc nici prea mult, nici prea putin. M'a
trebat de nume, despre escursiunea mea botanick la ce i-am dat unele
informatiuni despre recoltele mele fäcute. Prezenta Altetii Sale m'a
adus in oarecare neregulä (confuzie) cu simtemintele mele.
Vizindu-I in persoanä a-mi furnica prin memorie
toate scenele dela Plevna, toate faptele märete executate de armata
românä. Mä aflam in o ciudatä precum nu-mi aduc
aminte sä fi mai fost vreodatá.
Voiam sä-mi incep dictia, dar nu i-am aflat inceputul.
Sunt doauä momente in viatä când omul poate sä deviná in
stare psihologicA afará de calea acele sunt: o supärare
sau intristrare prea mare, ori o bucurie prea mare. In cea din
urmá aflam eu. Eram guvernat (cuprins) de impresiunile
bucurii a unei fericiri ce rar se dau in viatä. aflam in o
stare de care nu-mi puteam da dar era cea mai fericitá
stare in care un vis al meu de era realitate.
Mai târziu mä rezolvii (hotärii) a-mi zice dictia cum
putea, care o reproduc aici dupäcum mi-am
dripS audientä, care este :

Regalä Vizitând pentru orä Rominia, nu

am putut rezista dorintii mele fierbinte de a mä folosi de oca-
ziune pentru a vedea saluta in persoaná pe pärintele acestei
teri. Sunt prea fericit multumitor pentru ocaziunea ce ati bine-
voit a-mi da pentru a putea saluta in persoana Altetii Voastre pe
bravul Cäpitan al eroicei armate române, a-i aduce omagiile
Totodatä Vä rog, Altetä Regalá, binevoili a-mi da gratia
sä prezentez acest exemplar din »Resbelul oriental ilustratc,

www.dacoromanica.ro
redactat de mine de colegul meu dl Maxim Pop, fructul oste-
nelelor noastre din doi ani de zile, in care ne-am descriem cu
fidelitatea pi constientiozitatea faptele belice, pi
deosebire cele indeplinite de brava sub eroica
conducere a Altetii Voastre Regale. rog bine-
voiti a primi acest exemplar ca un prea modest de Malta
mea stimA, iubire pi veneratiune ce cultiv«.
Alteta Sa binevoi a : »Primesc cu bucurie pi

opul ce mi-ai prezentat din parte-mi rog primesti

pentru aceasta mai târziu un mic
A zis este surprins de carte de care n'a
atunci. M'a intrebat despre fântânele ce le-am folosit, de
cauza pentru ce am läsat a se in Graz, la cari la toate i-am
dat pe scurt informatiunile de lipsá.
povestit despre organizarea gimnasiului superior
despre care a mare interes, pi despre care i-am
dat informatiunile cele mai detailate, despre izvoarele din care
se sustine, despre fondurile nasterea pi administrarea
lor, despre obiectele pi in specie despre limbile ce se propun, a.
Toate aceste au consumat un timp de peste 20 minute,
când apoi m'am depärtat ducând cu mine cele mai pi
neuitate suveniri.
Am fost surprins pi am admiral afabilitatea pi tratarea
de simpacticA, picuceritoare. Nu este nimic de mirat
aceia cu cari Alteta Sa a povestit odatä, au fost cuce-
riti. Nu este de dacä Carol a fost in stare cucereascA,
so farmece pi entusiasmeze armata aceasta a minuni.
Desi numai venirea lui in România a limbo româ-
neascä, dar apa de bine pi-a anevoie poti recunoaste
a nu fi Român de origine.
le§ind dela Alteta Sa m'a petrecut dl maior Maghier cu care
am mai deaproape. M'a (intrebat) de
pi de domiciliu pi m'a asigurat prin prezentarea »Res-
belului oriental« am Altetii Sale Regale o surprizA.
Ofiterii de s'au adunat in juru-mi pentru a le povesti
') Acest suvenir promis 1-am primit la lanuarie 1881, a fost medalia
Bene-Merenti.

www.dacoromanica.ro
despre primirea mea, apoi m'au pânä la gara, unde,
cuma la Predeal nu am dar nici timp sd-mi iau uniforma
pentru drumul de fier din Transilvania, m'am uniformat aci. Dom-
nilor camarazi dela gardä le-a fost mare surprinderea väzându-mä
cd sunt i ofiter. Amicabilitatea nu mai avea margini. Unii
irni fäceau imputare pentru ce nu m'am prezentat la Mária Sa in
uniformá, altii stäruiau rämân in Sinaia pânä a doua zi. Poate
cä fi venit de a nu le putea respinge propunerea,
dacä nu eram angajat, dacá nu m'ar fi prietenii la Predeal.
Peste scurt sose$te terenul. Dupá putiná petrecere pe
ronul gärii, unde am fácut cuno§tintä cu alti onoratiori din
Sinaia, mi-am luat rämas bun prin o strângere de mânä fräteascä
dela toti, apoi am plecat.
La recomandatia de statie conducátorul imi un
cupeu numai peritru mine. Incepui a reflecta asupra celor
cute, a face asupra tinutului atât de romantic.
Ca vis am percurs cei 12 kilometrii pânä la Predeal,
unde mä Weptau prietenii colegii de cälätorie un
domn profesor din Bucure§ti.
de A. P. Alexi in revista Familia din Oradea Nr. 39
Anul 1882 - apoi reprodusä »Arhiva - Nr. 8
1928 p. 116.)

Un menzoriu a lui Dr. A P. Alexi care Titu Maiorescu

De§i om sárac, localitate resurse, Alexi s'a

ocupat tot timpul botanica meteorologia de tot ce poate
fi de pentru ridicarea neamului.
Alexi in marea lui dorintá voia ridice tiinta, sä formeze
muzee, in care sä se depoziteze tot ce prive§te pämântul româ-
new. El este pátruns de marea importantä a tiintelor pozitive
pentru neamul nostru, dar vede in ce stare inapoiatá
ici ne gAsiam noi Românii acuma cincizeci de ani
In anul 1886 in vechiul palat al Universitätii din Bucuresti se
posteau institutii culturale si stiintifice: Academia Biblio-
teca Statului, Muzeul de de arte, Pinacoteca
de tablouri), Institutul Muzeul de mineralogie fi geologie.

www.dacoromanica.ro
 257

In 1885, pe Alexi era de 12 ani in invätämänt,

avea o considerabild experientä desvoltase o frumoasä activi-
tate adresä un niemoriu lui Titu Maiorescu2), din care
facern un scurt rezumat pentru a vedea preocupa mereu.
El cere permisiunea sä discute un lucru, care crede ca inte-
resa pe Maiorescu apoi sä-i o rugäminte.
Suntem un popor tiner, incepätor in toate (in artä, literaturä
etc.), mai räu stdm in stiinte. Pe celelalte trebuie sä
cu deosebitä stiintele, ele sunt temelia a unui
neam cu aspiratiuni de viitor. Generatia de azi (din 1885), i se
pare superficialä. Multi tineri nu doresc a-si vedea numele
tipärit sub stihurile sau versurile de ei, de frase
neintelese. la superficialitätii. Focarele culturii stiintifice la noi
sunt foarte putine. Unicele sunt catedrele profesorale, in special
dela cele universitäti Academia Societäti
speciale pentru toti ramii de ne lipsesc. Focarele pu-
tine, cu mai mult cei chemati sunt tinuti sä cultive stiintele,
sä munceascA cu cea mai mare diligentä, in vedere
adevärul seriozitatea.
Multi bärbati vrednici cunosc sacra chemare. Dar sunt
de cei cari nu de focare se ci considerä ca un
lucru secundar, o ignoreazä. Deci superficialitate. Mai ales se ob-
servä aceasta in literare - de aici urmeazä ca critica
fie färä crulare, pentru a avea o literaturA de valoare, fie
de laude sä fim cu toatä seriozitatea. ne recunoastem
lipsurile scAderile sä ne indreptAm spre studiu serios
muncä. Terenuri avem destule. Ce priveste obiectele istorice,
arheologice, geografice, etnografice etc. se multe in muzeele
sträine dela noi, dar nu adunate, nici studiate de noi. Negresit
e anevoios costisitor a face exploratiuni in toate colturile patriei
Va se aproape toate institutiile culturale ale României
o de veac erau local de facultätile Universitätii
Senatul) astäzi toate au palatele somptuoase vaste bogate,
vadä de progres ce neamul românesc l-a fäcut in acest rästimp, prin
priceperea härnicia lui. (In rev. .Bucurestii vechi«. An. I-V (1930-34) arti-
romantici. de I. Moisil. Bucuresti 1935.
2) Copia acestei scrisori-memoriu se gäseste la näsäudean., in
19 pagini, format cuart-comercial.
17

www.dacoromanica.ro
258

române colectiuni prin câtiva amatori, cari ar fi dispusi food

jertfe pentru aceste scopuri. In România sunt câtiva vred-
nici, dar este mic. In provinciile românesti ale Austro-
Ungariei se face pi mai putin, ba chiar nimica. Asociatiunea tran-
(Astra) a infiintat câteva sectii stiintifice, dar dela

Obiectele de istorico-stiintificA ar trebui adunate

in unele centre, in muzee, pinacoteci pentru studii »pe baza
ne facem istoria, dovedim lumii prin argumente (dovezi) ce
nu se pot discuta, cine suntem decând locuim
a mijloacelor, -
dar crede cd multe obiecte -
patriei noastre«. Recunoaste lipsa specialistilor
mai ales ce priveste etnografia --
s'ar putea colectiona prin preotime, dascälime, cArturari, dacä
s'ar da instructiunile necesare. nu se amâne adunarea
multe obiecte dispar. totusi prin puteri unite, prin
asociare, multe piedeci se vor Nu are dragoste,
interes, pricepere pentru arheologie, etnografie, etc., dar poate
contribui cel putin cu o de bani la an pentru un scop atât
de sfânt. reuniune peste toate române,
poate mijoacele necesare. Cu statornicA diligenta
de fier, se pot face.
InsistO acuma in special, in memoriul asupra stiintelor
ele sunt legate de
naturale, in care

desi o
cel mai cu toate
pAmântul, de aerul nostru românesc. Spre exemplu metewologia,
- se in toate cu o lard sta-
-
Foloasele ei pentru viata practicA, pentru agriculturA, navi-
gatiune sunt nespus de mari. Dar pi România, abia in anul
1884 s'a pus temelia unui »Observator meteorologic« de Stef.
Hepites, dar reteaua de statiuni meteorologice de ordinul al
al lipsesc aproape de tot, pe când dupd extensiunea
a României ar trebui vs fie observatoare de ord. eel
putin 100 pi de ord. Ill IV putin 200. acuma (in
sunt 5 statiuni de ord. II pi al Ill-lea. In Ardeal, de statiunea
de ordinul al II-lea, de pe gimnasiul superior românesc din
nu este nici una, la care se observatiunile pre-
de Români. meteorologia de foarte mare fobs
general ar trebui so se predea un curs de meteorologie teoreticA

www.dacoromanica.ro
 i practicá la facultatea de i la medicina, pi chiar la
lele de invatatori i in seminariile teologice.
Din zoologie, in afarä de câteva colare, unele rau
duse sau plagiate, n'avem nimica. Nu existä nici un sa
fi fäcut studii speciale din vr'un ram al Faunei române, nici colecjii.
In geologie avem inceputuri. Cacti de
loarea pentru Flora României avem numai pe a lui
Dr. A. Kanitz (Plantas Romaniae) Prodromul Dr. D. Brândza.
pi
Pentru facerea de studii geologice s'a votat de Academia
Românä un premiu de 5000 Lei (in 1884) (pentru studii geol. in
don" judete), iar pentru botanicá un premiu de 5000 Lei
judet.
Neavând manuale de Fiord pentru botanisti In limba
ceeace pentru studiul limbilor ar fi Dictionarul), necesare
la escursiunile botanice, - nu se poate face studiul florei unui
al unei i este de ca astfel de studii sä se
facä de Români priceputi i bine initiati in acest studiu.
Aici face o parantezä vorbind de un incendiu ce s'a
plat la palatul Universitätii din Bucuresti când a ars i frumosul
herbariu dela facultatea de tiinte, amintind cá vtinerimea studioasa
a declarat cu entusiasm i probabil spre a mângäia pe profesorul
de botanicä, cd va escursiuni prin
Acest entuziasm pueril n'a dat fireste
un rezultat, habar n'aveau (studentii) de munca
ce se cer in exploarArile botanice. lar profesorul de bota-
nicá prin raportul Ministerul lnstructiunei data de
12 Aprilie 1884 afirmä, cá herbarul ars continea peste 100.000
specii de plante. Aci Alexi se mirá de aceastä afirmatiune pi aratä ca
Herbarul universitäjii din Viena, unul din cele mai bogate herbarii,
intemeiat de vestitul botanist profesor (n. 1727, f 1811),
continea, - complectându-se mereu, -- atunci, in 1885, circa
25.000 specii. lar herbarul dela universitatea din B.-Pesta, de ase-
menea de mult intemeiat, continea circa 22.000 lar ultimul
cuvânt al botanice ne aratä cá pânä in 1882 se cu-
pe intreg globul pämântesc specii, cu
cryptogamele vasculare.
De chimie fizicä nu fac pomenire - continuä Alexi -
17

www.dacoromanica.ro
260

cäci aceste discipline nu stau in legaturä de pä-

mäntul rornânesc.
In altä ordine de idei, Alexi sustine ca profesorii se
ocupe fiecare numai cu specialitatea sa, dispara cumulul, sperând
ca apoi le vor
Ce priveste Ministrul Instructiunei publice este de parere
sä stabil sá nu politick decât »politica sä
stea pe studiind reforma scoalelor.
Se adreseazd apoi lui Maiorescu ca unui al care
cunoaste mai bine defectele de pe acest terâm, rugându-l: 1.
ia initiativa infiintärii de reuniuni
Bucuresti diferite sectii - cu filiale
- inceput una in
in alte orase; 2. SS se
publice curat critick care fie organul
reuniunei amintite la punctul prim.
Pentru realizarea revistei, spune Alexi, s'ar fi inteles
mai multi amici colegi de dincoace de dincolo de Carpati,
pentru a lua initiativa publicArii unei reviste stiintifice in intelesul
programei aläturate la acest memoriu (programä care lipseste
din colectia lui Alexi dela Muzeul näsäudean). Revista avea si
fie câmpul de intAlnire pentru toti oamenii de adauge
»este aproape un an de când ne pregätim cu material corespun-
zator, dar nu s'a gäsit un editor, cu toate noi nu facem
nici o pretensiune. Munca o däm gratuitc. Foaia avea sä
aparä odatä lunar, 3 coale format octav mare.
In fine roagä pe Maiorescu sä binevoiascA a colabora
dânsul la revistá a indemna pe alti se adereze.
In special permite a-1 ruga ce priveste filosofia pi
critica, pe care V'ati deja intre
ratii
Despre rezultatul acestui memoriu aflat nirnic.

www.dacoromanica.ro