Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CMF
1Malformatiile congenital in sfera CMF
2Traumatismele CMF
3Algiile cranio-faciale
1. MALFORMATIILE CONGENITALE
ALE FETEI SI MAXILARELOR
Malformatiile congenitale ale fetei si maxilarelor sunt anomalii care se
produc in timpul perioadei de dezvoltare embrionara, cand se petrece o
perturbare mai mult sau mai putin profunda a structurilor maxilo-faciale.
Pot fi limitate la partile moi, extinse la craniul visceral sau neural si se
pot asocia cu alte malformatii ale oaselor sau organelor interne.
Majoritatea sunt prezente la nastere in forma lor definitiva, altele se
dezvolta in perioada copilariei.
Malformatiile fetei se pot imparti in:
- malformatii congenitale complexe, care intereseaza atat structurile
faciale, cat si alte teritorii ale corpului;
- despicaturile congenitale, care se prezinta sub forma unor fante ce
despart anormal strcturile fetei;
- malformatii vertebromedulare.
Sindromul Apert
AGNATIA MANDIBULARA
Absenta partial sau totala a mandibulei.
Cand este
- totala, este incompatibila cu viata;
- cea partiala se insoteste de alte anomalii partiale homolaterale;
despicaturi, agenezii auriculare si hipotrofii musculare.
DESPICATURII CONGENITALE ALE FETEI
Frecventa, Etiopatogenie.
Despicaturile labiomaxilopalatine sunt cele mai frecvente despicaturi
ale fetei.
Sexul masculin este mai afectat (60-80%), partea stanga a fetei este mai
frecvent interesata (60%).
Gemelaritatea se pare ca ar juca un rol important,. Se pare ca exista o
crestere a incidentei despicaturilor odata cu cresterea varstei tatalui.
Factorii ereditari sunt astazi unanim admisi in producerea
despicaturilor. Ei au fost studiati prin cercetarea familiilor unde s-au
gasit malformatii identice transmisibile la urmasi in diverse grade, de
obicei mai severe. Perturbarile dezvoltarii embrionare in primele 2-3
luni de sarcina pot antrena malformatii diverse.
Astfel, factorii fizici ai dezvoltarii, strangularile ombilicale, bridele
amniotice, aderentele, sunt incriminati in producerea malformatiilor:
tulburarile nutritionale sau endocrine ale mamei, precum si tulburarile
psihice ale acestuia, ar creste incidenta malformatiilor.
Dintre factorii epigenetici indubitabili ce ar actiona asupra embrionului
producand malformatii, se situeaza noxe ce afecteaza embrionul in
primele luni de sarcina;
infectiile virale (rubeola, gripa, rujeola),
noxele chimice, reprezentate in special de diverse medicamente pe care
mama le foloseste in primele luni de sarcina cum ar fi tranchilizantele
(thalidomidA), neurolepticele, antibioticele (tetraciclina) si sulfamidele,
ar da sporadic malformatii.
Hipo- si hipervitaminoza A ar duce de asemenea la malformatii.
Agentii fizici si, in special, iradierea, ar fi incriminati si ei in producerea
despicaturilor.
Patogenie.
1.
- Despicaturile partiale anterioare unilaterale (cheilognato-schisis)
pot fi simple schite (echivalente minore), incomplete cand
intereseaza partial buza (ancosa buzeI) sau buza si pragul narinar,
lasand indemna creasta alveolara. Narina de partea afectata este
etalata, orizontalizata, iar lobul nazal deviat spre partea sanatoasa..
Despicatura trece prin regiunea incisivului lateral, care este cel mai
adesea torsionat, dedublat sau hipoplazic. In despicatura completa,
copilul nu poate suge la san, intrucat nu poate executa contractia
orbicularului intrerupt la nivelul despicaturii.
Agnatia mandibulara
Algiile cranio-faciale
Excitatiile variatelor elemente anatomice cranioencefalice care sunt
sensibile la durere, provoaca dureri ale caror zone de proiectie sunt
destul de limitate si resimtite in regiunea orbitara,periorbitara,frontal,
baza nasului, temporal, retroauriculara, occipital inferioara si occipito-
cervicala.
Teritoriile de proiectie ale acestor algii sunt aceleasi,indiferent de nivelul
la care se produce excitatia elementului anatomic .
Ca urmare sediul senzatiei dureroase nu corespune sediului unde are loc
excitatia elementului anatomic si nu se poate preciza cauza determinant
a durerii.
MIGRENELE
Cefalee violenta de obicei unilaterala, sub forma de accese, insotite de
fenomene neuro-vegetative. Intre accese starea bolnavului este perfecta.
Cauze predispozante – pubertate,adolescenta, mai frecvent la
femei,intelectuali,ereditatea (migrene la ascendenti).
Cauze determinante – excese alimentare,anumite alimente
(lapte,oua,ciocolata),alcool ;oboseala fizica si psihointelectuala,iritatiile
psihice,senzoriale,optice,olfactive,endocrine (menstruatia),schimbarile
bruste atmosferice.
Simptomatologie
Cefalee sub forma de hemicranie localizata orbitar ,supraorbitar,in
fundul orbitei,regiunea temporal si mai rar occipitala. Durerea este fixa
si nu iradiaza,se exagereaza la orice iritatie si este insotita de fotofobie si
hiperacuzie, bolnavul luand pozitii antalgice,nemiscat,preferand camera
inchisa si far alumina.
Se distinge o forma de
- migrena alba – paloarea fetei,dilatatia pupilara unilateral,racirea
extremitatilor si
- migrena rosie – congestia fetei si a urechii de partea
dureroasa,mioza si enoftalmie.
Dupa 24/48 ore simptomele dispar progresiv si pacientul simte o
‘’STARE DE EUFORIE” ca si in guta cu care migrena este sora
(Trousseau).
Migrena dispare la barbati in jurul varstei de 35 ani iar la femei la 45 ani
- “migrena imbatraneste ca si migrenosul” (Brisseaud).
Tratament
-Tratamentul tulburarilor de metabolism, endocrine,alergice,cure
heliomarine,oxigenoterapia, somnoterapia,educatia fizica etc.
-tonifierea simpaticului cu preparate de ergotamine (produc
vasoconstrictie);
-chirurgical, infiltratii peritemporale, simpatectomie peritemporala sau
pericarotidiana sau rezectia ganglionului simpatico cervical superior;
CEFALEEA
Este un sindrom dureros cranian mai mult sau mai putin
difuz,generalizat sau bilateral si prelungit si care poate fi resimtit in
teritoriul de receptie al trigemenului sau al marelui nerv occipital
Arnold.
Cauze locale – extracraniene –de natura otorinolaringologica (supuratiile
rinosinusale si mastoidiene), oftalmologica,stomatologice, spondilitele,
discartrozele.
Cauze intracraniene – meningitele, abcesele, gomele,tumori,anevrisme,
toate provocand fenomene de hipertensiune intracraniana.
Cauze la distanta – cardiopatiile, afectiunile gastrointestinal (constipatia
provoaca cefalee occipital ), tulburari neuroendocrine sau vasculare,
astenia surmenajul, traumatismele etc
Patogenia – se va combate sindromul de vasodilatatie intracraniana
(administrarea de histamine ca proba de provocare a cefaleei).
Tratament
Etiologic – combaterea cauzelor amintite mai sus
Patogenic – reglarea functiei sistemului neurovascular prin administrarea
de preparate pe baza de ergotamine, infiltratii locale, hormonoterapia,
balneofizioterapia, medicatie sedative sau analgezica, etc.
Nevralgiile
Sunt sindroame dureroase mai mult sau mai putin acute si paroxistice
localizate pe teritoriul unui nervsenzitiv sau mixt, fara alteratiianatomice
evidente.
Nevralgia de trigemen
Numita si nevralgia faciala, prosopalgie sau boala Foterghill, are doua
forme :
- Esentiala ( incepe dupa varsta de 20 ani) si fara o cauza etiologica
evident ;
- simptomatica (apare mai frecvent la femei mai ales dupa 50 ani)
care are cauze generale (infectii- focare adenoamigdaliene , boli
contagioase, intoxicatii) sau locale prin leziuni ale terminatiilor
nervoase periferice (infectii nazo-sinusale, dentare, ocular), tumori
ale maxilarelor, craniene, fracturi de stanca temporal, leziuni
vasculare, anevrisme etc.
Patogenie
Mecanismul pathogenic al nevralgiei faciale sau “ticului dureros al
fetei” (TROUSSEAU), nu este lamurit.
Simptomatologie
Comuna celor doua forme se manifesta prin
Durere – uneori singurul symptom, localizata pe o jumatate a fetei, este
intermitenta, in accese de secunde sau sau ore,zile cu exacerbari
paroxistice, descrisa de bolnavi ca o smulgere,zdrobire,
intepatura,junghi. Paroxismele sunt provocate de tuse,stranut,suflatul
nasului, sau de o iritatia unui anumit teritoriu “trigger zone” localizata
la frunte, barbie buze,limba ;
Puncte trigeminale dureroase la palpare – supra/suborbitar,malar,
mentonier ;
Hiperestezia faciala palatina,dentara (bolnavii cer sa li se faca extractii
dentare) ;
Spasmul facial, tulburari vasomotorii si secretorii ( congestia fetei,
hipersecretie sudorala, salivara, lacrimala ) ;
Tulburari trofice – albirea rapida a parului, ingrosarea pielii obrazului de
partea afectata.
Nevralgia facial esentiala, incepe dupa varsta de 20 ani este totdeauna
unilateral, discontinua fiind intrerupta de perioade de liniste si fara
anestezia zonelor dureroase.
Nevralgia faciala secundara este observata la orice varsta, poate fi
bilateral, totala (cuprinde toate cele trei ramuri trigeminale), si este
insotita de anestezia zonelor dureroase.
Tratament
Dificil de sistematizat cuprinde,medicatia antalgia, antiinflamatoare,
vitaminoterapie, sau in scopul de a se intrerupe arcul reflex al durerii se
cauta sa se obtina neuroliza extremitatii periferice a receptorului senzitiv
cum ar fi, anestezia pituitarei cu sol.Bonain la nivelul gaurii sfeno-
palatine,inapoia cozii cornetului mijlociu, alcoolizari ala ganglionului
sfeno-palatin in canalul palatin posterior.
Nevralgia de glosofaringian
Sau ticul dureros al glosofaringianului, se manifesta printr-o durere
vie unilateral, situate in fundul faringelui, la nivelul bazei limbii,
amigdalei si care iradiaza spre unghiul mazilarului inferior si ureche.
In intervalul dintre crize bolnavul se simte normal. Crizele sunt
declansate de efortul de vorbire sau deglutitie.
Nevralgia nervului laringeu superior – se diferentiaza de cea a
glosofaringianului prin cedarea durerii dupa cocainizarea sinusului
piriform.
Nevralgia nervului occipital Arnold – manifestata prin durere in
accese paroxistice,violente in regiunea superioara a cefei cu iradiere
suboccipitala, occipital si vertex.