Sunteți pe pagina 1din 6

LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ.

MORFOLOGIA

Conţinutul tematic al cursului


1. Nivelul morfologic în organizarea limbii române (2 h)
 Morfologia. Obiectul morfologiei
 Limbă şi comunicare / sistem şi discurs
 Unităţile limbii
2. Cuvântul – unitate fundamentală a sistemului (4 h)
 Cuvântul – definiţii, accepţii ale termenului
 Cuvânt şi parte de vorbire; clasele de cuvinte (lexico-gramaticale)
 Criterii de clasificare a cuvintelor (criteriul formal, criteriul logico-semantic,
criteriul funcţional); atitudinea lingvisticii moderne;
 Problema locuţiunilor
3. Morfemul – semn lingvistic minimal (4 h)
 Morfemul – definiţii, accepţii ale termenului
 Alomorfele (distribuţia lor)
 Clasificarea morfemelor
 Morfeme segmentale / suprasegmentale
 Morfeme dependente / independente
 Morfeme sintetice / analitice
 Morfeme continue / discontinue
 Morfeme lexicale / gramaticale
 Morfeme concrete / abstracte (problema morfemului zero)
 Segmentele -ez şi –esc
 Structura morfematică a cuvântului flexibil (radicalul, flectivul)
 Omonimie şi sincretism
4. Categoriile gramaticale (4 h)
 Conceptul de categorie gramaticală
 Conţinut şi formă în constituirea categoriilor gramaticale
 Categorii specifice / nespecifice
 Categorii nominale / verbale
 Descrierea categoriilor gramaticale din limba română: genul, numărul, cazul,
persoana, comparaţia (intensitatea), determinarea, modul, timpul, diateza
5. Flexiunea (2 h)
 Conceptul de paradigmă flexionară;
 Radicalul şi flectivul;
 Tipuri de flexiune: sintetică, analitică, supletivă, mixtă;
 Clasificarea cuvintelor în funcţie de particularităţile flexionare: cuvinte de
flexiune cazuală (nominală, pronominală); cuvinte cu flexiune personală (flexiunea
verbală); cuvinte lipsite de flexiune.
6. Clasa substantivului (6 h)
 Substantivul – definiţie generală
 Clase semantico-gramaticale de substantive (subst. comune vs. proprii, concrete
vs. abstracte, animate vs. inanimate, simple vs. compuse, primare vs. derivate etc.)
 Flexiunea substantivului. Categoriile gramaticale ale substantivului
 Determinarea substantivului
 Clasificarea în declinări a substantivului
 Posibilităţile combinatorii ale substantivului. Funcţiile sintactice ale
substantivului
 Substantivul – centru al grupului nominal (tipuri de adjuncţi)
 Substantivul ca adjunct
 Substantivul ca termen al raporturilor de nondependenţă
 Raporturile substantivului cu alte clase lexico-gramaticale (treceri înspre şi
dinspre clasa substantivului)
7. Articolul şi categoria determinării (2 h)
 Articolul – parte de vorbire sau morfem?
 Caracterul eterogen al clasei articolului
 Articolul definit – morfem al determinării şi / sau subunitate în flectivul
substantival
 Articolul definit - element de flectiv substantival
 Articolul: formativ gramatical
 Articolul: formativ gramatical (pronominal) de opoziţie
 Articolul: marcă gramaticală de gen şi număr
 Articolul: formativ sau convertor prepoziţional
 Articolul – convertor substantival
 Articularea poziţională
8. Clasa adjectivului (4 h)
 Adjectivul – aspecte definitorii
 Clase semantico-sintactice de adjective (adjective adjective calificative,
determinative, categoriale etc.)
 Flexiunea adjectivului
 Adjective variabile şi invariabile
 Gradele de intensitate şi de comparaţie
 Articularea adjectivului
 Posibilităţile combinatorii ale adjectivului. Funcţiile sintactice
 Adjectivul-adjunct (în structura GN şi GV)
 Adjectivul-centru
 Comportamentul adjectivului în conversiune (treceri înspre şi dinspre clasa
adjectivului)
9. Clasa pronumelui (6 h)
 Pronumele – trăsături definitorii; interpretări;
 Categoriile gramaticale ale pronumelui; categoria persoanei;
 Tipologia pronumelui; pronume personale vs pronume nepersonale;
 Adjectivele pronominale
 Pronumele semiindependente;
 Comportamentul funcţional-sintactic şi funcţional-discursiv al pronumelor
10. Clasa numeralului (4 h)
 Clasa numeralului – definiţie, particularităţi definitorii; eterogenitatea
semantică, structurală şi funcţională a acestei clase;
 Clasificarea numeralelor;
 Flexiunea numeralelor
 Funcţiile sintactice ale numeralului
11. Clasa verbului (8 h)
 Verbul – definiţii, caracteristici;
 Probleme ale clasificării verbelor. Criterii (semantic, sintagmatic, morfologic).
 Dificultăţi de precizare a tranzitivităţii verbelor. Verbele „dublu” tranzitive
 Statutul verbelor semiauxiliare
 Flexiunea verbală: între analitic şi sintetic
 Probleme legate de categoriile gramaticale ale verbului. Aspecte controversate
privind categoria diatezei
 Morfo-sintaxa modurilor nepersonale
 Verbul – „centrul” de organizare a enunţului. Verbul ca regent şi ca adjunct;
 Funcţiile sintactice ale verbului
12. Clasa cuvintelor neflexibile (6 h)
 Adverbul – caracteristici definitorii
 Tipologia adverbului; criterii de clasificare
 Categoria intensităţii şi a comparaţiei la adverbe
 Comportamentul funcţional-sintactic al adverbelor. Funcţii sintactice
 Treceri înspre şi dinspre clasa adverbului
 Locuţiunile adverbiale – recunoaştere şi interpretare
 Prepoziţia – definiţie, tipologie
 Prepoziţiile-regim
 Locuţiunile prepoziţionale
 Conjuncţia – definiţie, tipologie. Conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare
 Conjuncţiile specializate
 Locuţiunile conjuncţionale
 Interjecţia – definiţie, tipologie
 Comportamentul funcţional – sintactic al interjecţiilor. Funcţii sintactice
 Locuţiunile interjecţionale
13. Probleme de morfologie normativă (4 h)
 Probleme privind încadrarea unor cuvinte în părţile de vorbire sau în subspeciile
acestora
 Variantele formale
 Omonimia şi sinonimia morfologică

Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

Semestrul I
1. Probleme ale clasificării cuvintelor. Corelaţia clase de cuvinte – părţi de vorbire.
Trăsăturile flexionare ale claselor degajate. Aplicaţii (4 h).
2. Probleme ale definirii şi clasificării morfemelor. Structura morfematică a
cuvântului. Aplicaţii (4 h).
3. Categoriile gramaticale. Mărci formale. Analize şi interpretări (4 h).
4. Flexiunea cuvintelor. Comportamentul cuvintelor în flexiune. Paradigmele
flexionare. Morfemele flexionare. Analize şi interpretări (4 h).
5. Substantivul. Clasificarea substantivelor. Particularităţile flexionare ale numelor
proprii. Concurenţa formelor de plural. Substantivele defective. Derivarea moţională.
Sincretismul cazual. Problema vocativului. Funcţiile sintactice. Substantivul în
conversiune. Categoria determinării. Articolul în calitate de morfem. Dificultăţi în
analiza şi interpretarea unor structuri nominale. Aplicaţii. Teste grilă (8 h).
6. Adjectivul. Tipologie. Flexiunea adjectivului; gradele de comparaţie. Comportamentul
adjectivului în conversiune. Locuţiunile adjectivale. Funcţiile sintactice. Aplicaţii. Teste
grilă (4 h).

Semestrul II
7. Pronumele (şi adjectivele pronominale). Tipologie. Particularităţi morfo-sintactice.
Funcţii sintactice. Analize şi interpretări. Aplicaţii. Teste grilă (6 h).
8. Numeralul. Tipologie. Valorile morfologice şi semantice ale numeralelor. Particularităţi
flexionare. Funcţii sintactice. Probleme şi interpretări. Aplicaţii. Teste grilă (4 h).
9. Verbul. Criterii de clasificare. Clase semantice (verbe durative, momentane, iterative;
semiauxiliarele de mod şi de aspect). Clase valenţiale (verbe personale şi impersonale;
tranzitive şi intranzitive; predicative şi nepredicative etc.). Clase flexionare (verbe
unipersonale şi pluripersonale; defective şi cu paradigmă integrală; regulate şi neregulate
etc.). Încadrarea verbelor în clase de conjugare. Treceri de la o conjugare la alta. Categoriile
gramaticale ale verbului. Probleme şi interpretări. Locuţiunile verbale. Funcţii sintactice.
Aplicaţii. Teste grilă (8 h).
10. Părţile de vorbire neflexibile. Adverbul (tipologie; adverbe pronominale; adverbe
relative; semiadverbele; adverbele corelative; comparaţia adverbelor; locuţiuni adverbiale;
funcţii sintactice). Prepoziţia (tipologie; prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale cu regim
cazual). Conjuncţia (tipologie; rolul conector la nivel propoziţional şi frastic; conjunţii şi
locuţiuni conjuncţionale specializate; conjuncţii corelative). Interjecţia (tipuri semantice;
onomatopeele; interjecţii integrate şi neintegrate sintactic; interjecţiile predicative).
Aplicaţii. Teste grilă (6 h).
11. Exerciţii complexe de analiză şi interpretare a faptelor de limbă plasate la nivel
morfologic (4 h).

Bibliografie
*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001 (= DŞL).
*** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a,
Editura Academiei, Bucureşti, 2005 (= DOOM 2).
*** Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001 (=
ELR).
***Gramatica limbii române, vol. I-II ediţia a II-a revăzută şi adăugită, tiraj nou,
Editura Academiei, Bucureşti, 1966 (= GA).
*** Gramatica limbii române, vol. I Cuvântul, vol. II Enunţul, Editura Academiei,
Bucureşti, 2005 (= GALR).
Apostolatu, Ionel, Necula, Gina, Limba română contemporană. Morfologia (ed. a II-
a, revizuită şi adăugită), Editura Europlus, Galaţi, 2009.
Apostolatu, Ionel, Necula, Gina, Elemente de gramatică normativă, Editura Europlus,
Galaţi, 2008.
Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1997.
Bejan, Dumitru, Gramatica limbii române. Compendiu, Editura Echinox, Cluj-
Napoca, 1995.
Cârâc, Ioan, Introducere în morfologie, Editura Edmunt, Brăila, 2002.
Constantinescu-Dobridor, Gh., Morfologia limbii române, Editura Vox, Bucureşti,
1996.
Constantinescu-Dobridor, Gh., Gramatica limbii române, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2001.
Coteanu, Ion (redactor responsabil), Elemente de lingvistică structurală, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1967 (= Coteanu, ELS).
Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Editura Albatros, Bucureşti, 1982.
Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia.
Morfologia, ediţia revizuită şi adăugită, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1985.
Coteanu, Ion, Gramatică, stilistică, compoziţie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.
Cotelnic, Teodor et alii, Gramatica uzuală a limbii române, Editura Litera, Chişinău,
2000.
Diaconescu, Paula, Evoluţia noţiunii de morfem şi stadiul actual al analizei
morfematice, în Coteanu, ELS, p. 90-112.
Diaconescu, Paula, Numărul şi genul substantivului românesc, în Coteanu, ELS, p.
237-262.
Diaconescu, Paula, Structură şi evoluţie în morfologia substantivului românesc,
Editura Academiei, Bucureşti, 1970.
Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatica limbii române. Morfologia, Editura Institutul
European, Iaşi, 2000.
Forăscu, Narcisa, Popescu, Mihaela (colaborator), Dificultăţi gramaticale ale limbii
române (disponibilă online, la http://ebooks.unibuc.ro/filologie/NForascu-
DGLR/index.htm).
Graur, Al., „Capcanele” limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1976.
Graur, Alexandru, Gramatica azi, Editura Academiei, Bucureşti, 1973.
Gruiţă, G., Gramatică normativă, ediţia a III-a, Iaşi, Polirom, 1999.
Gruiţă, G., Moda lingvistică 2007. Norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, Piteşti,
2006.
Guţu Romalo, Valeria, În problema clasificării verbelor (încercare de clasificare
sintagmatică), în Coteanu, ELS, p. 291-305.
Guţu Romalo, Valeria, Articolul şi categoria determinării în limba română actuală,
în Coteanu, ELS, p. 225-236.
Guţu Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală (Limba română de azi), Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1972 (= Guţu Romalo, Corectitudine).
Guţu Romalo, Valeria, Morfologia structurală a limbii române (substantiv, adjectiv,
verb), Editura Academiei, Bucureşti, 1968.
Hoarţă Lăzărescu, Luminiţa, Sinonimia şi omonimia gramaticală în limba română,
Editura Cermi, Iaşi, 1999.
Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, ediţia a III-a revăzută şi din nou
îmbogăţită, Editura Albatros, Bucureşti, 1984.
Iordan, Iorgu, Gutu Romalo, Valeria, Niculescu, Alexandru, Structura morfologică a
limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba română contemporană, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1978.
Irimia, Dumitru, Structura gramaticală a limbii române - Verbul, Editura Junimea, Iaşi,
1976.
Irimia, Dumitru, Structura gramaticală a limbii române. Numele şi pronumele.
Adverbul, Junimea, Iaşi, 1987.
Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
Manoliu-Manea, Maria, Asupra categoriei comparaţiei în limba română, în „Studii şi
cercetări lingvistice”, 1962, 22, p. 201-211.
Manoliu-Manea, Maria, Gramatică, pragmasemantică şi discurs, Editura Litera,
Bucureşti, 1993.
Martinet, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1970.
Neamţu, G. G., Elemente de analiză gramaticală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1989.
Neamţu, G. G., Teoria şi practica analizei gramaticale, distincţii şi…distincţii, ediţia
a II-a, Editura Paralele 45, Piteşti, 2007.
Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, Editura Coresi, Bucureşti,
1993.
Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxa grupului verbal, ed. a-II-a, Aula, Braşov, 1999.
Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, vol.
II., Editura Universităţii din Bucureşti, 2003.

S-ar putea să vă placă și