Sunteți pe pagina 1din 3

Data: 23.06.

2021
EXAMEN LA DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE
SEMESTRUL al II-lea

NUME ȘI PRENUME: POTLOG ROXANA ELENA


ANUL: I
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IFR
*Notă: Se va completa, de către student, cu informațiile solicitate mai sus
SUBIECTELE:
*Notă: Timp de rezolvare: 90 minute de la publicarea subiectelor pe platformă

Subiectul 1 (Total 3 puncte)


Enumerați care sunt etapele aferente procedurii de elaborare a legilor in Parlamentul
României.

Subiectul 2 (Total 3 puncte)


Analizați următoarele principii ale drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale
constituționale:
- Principiul neretroactivității;
- Protecţia drepturilor cetăţenilor străini şi apatrizilor în România.
- Interpretarea şi aplicarea drepturilor şi libertăţilor în concordanţă cu reglementările
internaţionale

Subiectul 3 – SPEȚĂ (Total 3 pct.)


În luna februarie 2014, cu o săptămână înainte de reuniunea la nivel înalt a Consiliului
European, Președintele României și Primul Ministru au o divergență privind participarea la
acest eveniment oficial. Primul Ministru, după consultarea Parlamentului, decide că va
participa doar el, ceea ce se și întâmplă.
În luna martie 2014, are loc o emisiune televizată, în care Preşedintele României îl
acuză pe Primul Ministru de depăşirea atribuţiilor sale constituţionale şi legale. Se creează astfel
un conflict care are ca efect politic destrămarea coaliţiei parlamentare majoritare. Partidul
primului-ministru rămâne partid de guvernământ, deţinând majoritatea în Parlament.
În luna mai 2014, Preşedintele emite un decret de revocare din funcţie a primului
ministru și convoacă un referendum privind desființarea unui post de televiziune care, prin
emisiunile sale, îl susține pe acesta. Primul Ministru, la rândul său, reuşeşte, cu ajutorul
majorităţii parlamentare, să obţină suspendarea din funcţie a Preşedintelui. Între timp, primul
ministru pierde susţinerea propriului partid. La sfârşitul sesiunii, parlamentul adoptă o moţiune
de cenzură. În acelaşi timp, Guvernul adoptă mai multe Ordonanţe de urgenţă privind
modificarea Codului civil, a legii privind statutul funcţionarului public şi privind modificarea
regulamentelor parlamentare. În luna iulie se organizează un referendum privind demiterea
Preşedintelui României, la care se prezintă 30% din electorat.

Întrebări şi cerinţe:
1. Care sunt problemele de natură constituţională puse în speţa de faţă? - 1 pct.
2. Care este autoritatea competentă să soluţioneze conflictul dintre cele două autorităţi? Ce fel
de conflict este acesta? - 1 pct.
3. Comentaţi adoptarea ordonanţelor de urgenţă de către Guvern. - 1 pct.
Notă: Se acordă 1 punct din oficiu, după cum urmează:
-0.50 pct. – pentru prezență la curs și seminar în proporție de minimum
50%; - 0.50 pct – pentru proiect elaborat în timpul semestrului al II-lea.

REZOLVARE SUBIECTE:
Subiectul I

Etapele aferente procedurii de elaborare a legilor în Parlamentul României.sunt:


 Inițiativa legislativă;
 Sesizarea Camerelor;
 Examinarea și avizarea proiectului de lege de către comisiile parlamentare;
 Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a ședințelor
Camerelor;
 Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative;
 Votul final;
 Semnarea legilor de către Președinții Camerelor;
 Reexaminarea legii;
 Controlul constituționalității;
 Promulgarea legilor de către Președintele României. Publicarea legilor;
 Intrarea în vigoare a legii;
 Aprobarea legii prin referendum;
 Aprobarea proiectelor sau propunerilor legislative în procedură de urgență.

Subiectul II:

Principiul neretroactivității:

- acest principiu reprezintă o garanție suplimentară a drepturilor și libertăților cetățenești,


întrucât oferă certitudinea unei ordini sociale și de drept stabile;
- dispozițiile constituționale se înscriu în spiritul documentelor internaționale;
- în Declarația universală a drepturilor omului se prevede că :” Nimeni nu va fi
condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care nu constituiau în momentul în care au fost
comise, un act cu caracter penal conform dreptului internațional sau național. De
asemenea nu se va aplica nicio pedeapsă mai grea decât aceea care era aplicabilă în
momentul când a fost săvârșit actul cu caracter penal”;
- este un principiu constitutional, cee ace are ca effect valabilitatea lui pentru toate
ramurile de drept.

Protecţia drepturilor cetăţenilor străini şi apatrizilor în România:

- protecția este ”garantată de Constituție și de alte legi”;


- cetățenii străini se bucură de toate drepturile, cu excepția acelora care sunt accesibile
numai cetățenilor români;
- străinii și apatrizii se bucură de drepturile fundamentale, inerente oricărei ființe umane,
dar și de toate celelalte drepturi pe care legea nu le condiționează de calitatea de
cetățean;
- aceștia au și obligații și îndatoriri fundamentale, cu excepția acelora care nu sunt
incompatibile cu calitatea de cetățean;
- aceștia au acces liber la justiție, beneficiază de dreptul la apărare, de dreptul la
petiționare, de dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;
- statul român acordă găzduire și protecție străinilor și apatrizilor, în cazul în care în
statul lor de origine sunt urmăriți sau persecutați pentru activități desfășurate în
favoarea umanității, progresului și păcii;

Interpretarea şi aplicarea drepturilor şi libertăţilor în concordanţă cu reglementările


internaţionale :

- Constituția României consemnează în art. 20 alin. (1) și (2): ”Dispozițiile constituționale


privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și applicate în concordanță
cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care
România este parte”;
- Constituția mai precizează, că în cazul în care există neconcordanțe între legile interne și
tratatele la care țara noastră este parte cu privire la drepturile fundamentale ale omului,
au prioritate reglementările internaționale. Legea fundamental a făcut totuși o excepție
de la această regulă în situațiile în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții
mai favorabile.

Subiectul III:

1. Care sunt problemele de natură constituţională puse în speţa de faţă?


În speța prezentată problema de natură constituțională este capacitatea de reprezentare a
României în Consiliul Europei

2. Care este autoritatea competentă să soluţioneze conflictul dintre cele două autorităţi? Ce
fel de conflict este acesta?
În speța prezentată, conflictual este unul de natură constituțională, iar autoritatea
competentă de soluționare este Curtea Constituțională a României. Art. 146 lit. e prevede
următoarele:” Curtea Constituțională are următoarele atribuții: soluționează conflictele
juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui
României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Prim- ministrului sau a
președintelui Consiliului Superior al Magistraturii”;

3. Comentaţi adoptarea ordonanţelor de urgenţă de către Guvern


Emiterea ordonanțelor de către Guvern privind modificarea Codului Civil, a legii privind
statutul funcționarului public și privind modificarea regulamentelor parlamentare
contravene Constituției. Emiterea acestor ordonanțe nu sunt în competența Guvernului.

S-ar putea să vă placă și