Comunicare si procese de grup

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa
spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala
intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in
virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung
sa deţina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa
aibă in comun scopuri, convingeri aspiraţii, cunostinţe - o intelegere comuna - "acelaşi spirit"
cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziţii emoţionale si intelectuale
asemanatoare, moduri similare de a raspunde la aşteptări şi cerinţe.
Comunicarea se realizează pe trei niveluri: logic, paraverbal si nonverbal. Dintre
acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de
comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul
nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).
Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicţii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa
intre niveluri exista contradicţii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.
Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare:
- comunicarea intrapersonala : este comunicarea în şi catre sine;
- comunicarea interpersonala: este comunicarea între oameni.
- comunicarea de grup: este comunicarea între membrii grupurilor si comunicarea
dintre oamenii din grupuri cu alţi oamenii;
- comunicarea de masa: este comunicarea primită de sau folosita de un numar mare de
oameni.
- comunicare publică

Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune

personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca
mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.
Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane şi o distinge ca
individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influenţă asupra
personalitaţii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilalţi iar
comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interaţiune
atrage concomitent comunicare.
 Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii
nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este
doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se
comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea
este cheia individului spre societate şi integrarea în aceasta. Lipsa comunicarii atrage o
indepartare iminenta faţa de grup, echipa, societate, etc.
Daca luam în discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem
parte este un grup. Grupul înseamna reguli, reputaţie, ţel, munca în echipă, etc . Sensuri
determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna comunicare
există şi un randament maxim, însă dacă aceasta lipseşte se poate ajunge la disensiuni sau,
chiar mai rău.
Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti
ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Herbert Blumer ar putea chiar
surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici
interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite
puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in care sunt
chemate sa actioneze".
Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite
schimburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in vederea
aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de rezolvare a problemelor.
Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica
grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o
iluzie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apeleaza. A introdus conceptul de
“valenta” in comunicare si aceasta reprezinta numarul de persoane cu care un individ poate
comunica (la receptare sau la emitere). Capacitatea de receptie a unei fiinte umane este data
de raportul dintre informatie si timp, evaluata la 40 biti/sec. Al doilea concept introdus este
capacitatea de transmitere, definita prin raportul intre informatia primita si cea transmisa .
Sociologii prezinta grupurile dintr-o perspectiva informationala, identificand doua tipuri:
grup egalitar si grup ierarhizat. Intr-un grup, ierarhia se stabileste pe baza bilantului
informational al fiecarui individ, bilantul fiind diferenta dintre influentele pe care le primeste
individul si cele pe care le exercita acesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii
grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierarhizat. Se defineste
influenta ca "rezultanta unui schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influenta
 celui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra
comportamentului celorlalti."
Fara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permite conturarea unui
cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. Directiile de interes sunt:
activitatile de formare a grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia.

● Activitati de formare a grupului

Obiectivele importante ale acestor activitati sunt:

- cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;
- cunoasterea si constientizarea stilului personal de invatare;
- stimularea si constientizarea gradului de participare la activitateade grup;
- stimularea empatiei;
- asigurarea asumarii rolului /sarcinilor in grup.

Pentru a eficientiza activitatea grupului, pentru a-l face sa lucrezeca o echipa, este
binevenita preocuparea de a identifica rolul potrivit membrilor sau rolul potrivit subgrupurilor.
Se considera ca rolurile asumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator, finalizator ,lucrator
in companie, cercetator tehnic, modelator, presedinte.
Lucratorul in echipa - este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun
ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi aduce
contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie.

Evaluatorul - gandeste critic si ia decizii in urma unei analize consistente Ocupa

posturi cheie care cer seriozitate si consecventa.
Finalizatorul - se angajeaza in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si
lucreaza cu acuratete. Face analiza fina a lucrurilor si acorda atentie detaliilor.
Lucratorul in companie - este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de autocontrol,
preferintei pentru munca grea. Dovedeste loialitate.
Cercetatorul - se orienteaza spre ceea ce este util si este receptive la ideile celorlalti,
dezvoltandu-le cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si pentru competenta,
la a caror punere in valoare ii ajuta faptul ca e extrovertit.
Tehnicul - mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta pentru
asimilarea de cunostinte tehnice si de specialitate. Are un rol determinant in echipa, este
indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de propria-i activitate si nu
deoameni.
Modelatorul - persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. Are multa
energie, mobilizeaza pe ceilalti indemnandu-i la actiune si fiind pregatit sa depaseasca
obstacolele. Actioneaza chiar si sub presiune si aduce schimbari utile.
Presedinte - persoana care lucreaza individual exploatandu-si spiritual creator,
inteligenta. Este slab in comunicare si reactioneaza violent la critici. Isi apara propriile idei,
ofera idei si le dezvolta. Se implica eficient in rezolvarea problemelor complexe.

● Activitati de mentinere a grupului

Aceste activitati vizeaza cu precadere:

- asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea
"bisericutelor";
- promovarea identitatii de grup printr-o atitudine pozitiva si o imaginepozitiva despre
ei insisi;
- asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;
- formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus
amintite se pot folosi chestionare, fise de lucru.
Exista foarte multe tehnici de comunicare in cadrul grupului, insa, chiar daca au
aplicare generala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in totalitate
tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organizarii comunicarii si sustinerii unor
dezvoltari personale, unor realitati concrete.
Printre aceste tehnici, amintim, foarte pe scurt:
- tehnica blazonului: in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de
persoane se definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la dispozitie
steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze,in urma unui efort de gandire
valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante prezentarii
sale. Instructiunile vor viza conceptii, aspiratii, caracterizari,dificultati, lipsuri, valori,
constrangeri, reflectii asupra unor proiecte existentiale, individuale sau colective, asupra unor
profesii. In cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta stemele, explica, pot spune
sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui blazon al grupului/subgrupului.
Blazoanele se expun.
- comunicarea rotativa: ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica
de subgrupare, asigura coeziunea grupului si coerenta unui studiu. Se formeaza mai multe
subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul activitatii de
reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egale, la sfarsitul
fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup - fiecare isi va schimba
grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a subgrupului, un "secretar - pivot"
nu-si schimba grupul. Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis, punand in discutie o
anumita tema. Prin el se evita inchiderea in grupulete, "bisericute".
- broasca testoasa: fiecare subgrup are 1-2 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a fost
exprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar purtatorii
de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. Discutia este urmarita si dirijata de
propunator. "Negocierile"sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri.
-studiul riscurilor sau al obstacolelor: se pun in discutie riscurile care ameninta un
proiect sau o activitate, urmand ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul pe
o folie de flip-chart, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii formandu-se
subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.
În cadrul unui grup se formeaza retele de comunicare care evidentiaza toate tipurile
posibile de comunicare între membrii componenti. În orice grup apare reteaua de comunicare
formala (cu caracter oficial) sau informala (care încearca sa suplineasca deficientele
comunicarii formale sub forma bîrfelor si a zvonurilor). Din punct de vedere al interactiunii,
întîlnim retea în forma de lant, în Y, în X, sau în forma de cerc.
Reteaua în forma de lant asigura o legatura secventiala între membrii grupului si este
specifica grupurilor cu structura ierarhica înalta, în care informatiile sunt transmise de la
leader-ul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierarhic. Aceasta retea ia forma
unui lant formal al comenzii, fiind diferentiate clar pozitiile ocupate în cadrul grupului.
Reteaua în forma de Y si în forma de X sunt practicate tot în grupurile centralizate.
Liniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana centrala sa poata
comunica simultan cu alti membrii ai grupului. Toate informarile se fac prin intermediul
leader-ului, care ocupa pozitia de centru, iar ceilalti membri au unele restrictii în comunicare.
Reteaua circulara asigura un grad ridicat de descentralizare si ofera fiecarui
participant sanse egale de a comunica cu ceilalti. Nici unul nu ocupa o pozitie de leader, ceea
ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Reteaua în cerc este specifica grupurilor neformale
si creative, cu un stil de conducere participativ.
Diferitele retele de comunicare în cadrul grupurilor pun în evidenta si directia
transmiterii mesajelor: verticala si orizontala.
 Comunicarea verticala are loc pe baza lantului comenzii si poate fi de sus în jos (prin
care se transmit dispozitii, instructiuni sau directii de actiune) si de jos în sus (rapoarte asupra
activitatii, rezultatele obtinute, propuneri, initiative, feed-backul performantelor). Deoarece
comunicarile de acest tip pot conduce la un climat nefavorabil grupului, leader-ul este obligat
sa supravegheze în permanenta realizarea obiectivelor, dar si identificarea reactiei membrilor
fata de masurile adoptate. De fapt, normalizarea relatiilor în grup ramîne o îndatorire
importanta leader-ului.
Comunicarea orizontala sau laterala se realizeaza între persoane aflate pe acelasi
nivel ierarhic. Acest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea între membrii
grupului si se concretizeaza sub forma dialogului si a sedintelor. Dialogul este o cale de
promovare a colaborarii la locul de munca, în timp ce sedinta este o metoda de comunicare
pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se organizeaza dor atunci
cînd exista un scop anume. Alte cerinte de organizare a sedintei sunt: solicitarea
participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui subiect de pe ordinea de
zi, încurajarea exprimarii opiniilor, interzicerea monopolizarii discutiei de catre o singura
persoana, evitarea discutiilor în afara ordinei de zi stabilita.
Indiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent de
orice factor ce isi exercita influenta asupra grupului, este esential ca respectivul grup sa
comunice si sa se comunice: un grup fara comunicare este doar o simpla masa de oameni.