TEMA proiectului

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ
 CUPRINS

pag
Argument.............................................................................................................. 4
Capitolul I
1.1 Noțiuni de anatomie ................................................................................. 5
1.2 Noțiuni de fiziologie.................................................................................. 8
Capitolul II Prezentarea teoretică a bolii
2.1 Definiție...................................................................................................... 10
2.2 Etiologie...................................................................................................... 10
2.3 Patogenie..................................................................................................... 10
2.4 Diagnostic clinic ( semne și simptome ) .................................................... 10
2.5 Diagnostic paraclinic ................................................................................. 13
2.6 Diagnostic diferențial ................................................................................ 14
2.7 Evoluție. Prognostic .................................................................................. 14
2.8 Tratament
a ) igieno – dietetic..................................................................................... 14
b ) medical ................................................................................................. 15
c ) chirurgical ............................................................................................ 15
Capitolul III Îngrijiri generale
3.1 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative............................................. 16
3.2 Alimentația bolnavului .............................................................................. 20
3.3 Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului ...................... 21
3.4 Recoltarea produselor biologice și patologice ........................................... 25
3.5 Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de afecțiune
a ) puncția venoasă .................................................................................... 29
b ) puncția articulară .................................................................................. 30
c ) puncția rahidiană .................................................................................. 32
3.6 Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii ................................. 33
3.7 Educația pentru sănătate . Profilaxia bolii ................................................ 35
Capitolul IV Îngrijiri specifice
4.1 Cazul 1 ....................................................................................................... 36
4.2 Cazul 2 ....................................................................................................... 45
4.3 Cazul 3 ....................................................................................................... 54
Capitolul V
5.1 Reguli privind sănătatea și securitatea în muncă ........................................ 63
5.2 Reguli privind prevenirea și stingerea incendiilor ( norme PSI ) ............... 64
Concluzii ................................................................................................................ 66
Bibliografie ............................................................................................................ 67
 ARGUMENT

În aceast lucrare este prezentat tema „Îngrijirea pacientului cu Spondiloz

anchilozant ”.
Spondiloza anchilozant este o afec iune inflamatorie a coloanei vertebrale de origine
necunoscut , având un substrat genetic i imunitar, predominând la b rba ii tineri, între 20 –
40 ani, cu debut la articula iile sacroiliace i cu extindere de la coloana lombar la coloana
cervical , având o evolu ie progresiv c tre anchiloze i deforma ii.
Exist factori favorizan i cum ar fi: traumatismele minore de coloan vertebral ,
umiditatea, ereditatea, diferite infec ii, condi iile meteorologice i climatice, stresul i
nerespectarea pozi iei corecte a corpului. Dac o persoan este deja afectat de aceast boal
se vor lua m suri pentru evitarea complica iilor i se educ pacientul pentru a beneficia de
condi ii de trai mai bune. Multe persoane afectate de aceast boal vor prezenta cu timpul un
dezechilibru atât fizic cât i psihic.
Asistenta medical contribuie la educarea pacientului pentru ca acesta s aib un minim
de dependen , aceasta ajutându-l la practicarea diferitelor sporturi adecvate bolii i îl ajut s
î i men in o postur cât se poate de demn . Pacien ii suferinzi de aceast boal pot practica
diferite activit i cum ar fi: înotul, tenisul, plimb rile pe distan e mici.
Odat ajuns s afecteze coloana vertebral , boala poate provoca tulbur ri majore de
mers, postur , ducând chiar la invaliditate. Pe lâng suferin a fizic bolnavul este afectat i din
punct de vedere psihic, de aceea rolul asistentei medicale este i acela de a încuraja pacientul
i de a-l sus ine moral.
Rolul asistentei medicale este de a contribui la adaptarea adultului tân r la boal i de a
sprijini pacientul în satisfacerea nevoilor afectate. Printre nevoile afectate se numar i
Nevoia de a dormi i a se odihnii, Nevoia de a avea o bun postur sau Nevoia de a respira i
de a avea o bun circula ie.
Asistenta medical trebuie s cunoasc toate detaliile despre boal , despre nevoile
afectate i despre necesit ile fiec rui pacient în parte pentru a întocmi un plan de nursing
adecvat i pentru a ajuta cât mai mult pacientul.
 CAPITOLIL 1
NO IUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A
COLOANEI VERTEBRALE

1.1 NO IUNI DE ANATOMIE

Trunchiul uman este alc tuit din coloan vertebral , coaste i stern.
Coloana vertebral constitue axul de sus inere a întregului schelet, cu o lungime de
aproximativ 60 cm la femei i 70 cm la b rba i. În alc tuirea ei intr 33 – 34 de vertebre
dispuse metameric.
Vertebrele pot fi propriu – zise i false (sacrale i coccigiene). Vertebrele propriu-zise
prezint particularit ile unei vertebre i se articuleaz între ele cu ajutorul discurilor
vertebrale. Exist 24 de vertebre propriu-zise. Vertebrele false nu au toate caracteristicile
unei vertebre i sunt sudate între ele. Exist 9-10 vertebre false.
În func ie de locul în care se afl ele poart diferite denumiri:
- vertebre cervicale în num r de 7 (C1 –C7);
- vertebre toracice în num r de 12 (T1 – T12);
- vertebre lombare în num r de 5 (L1 –L5);
- vertebre sacrale în num r de 5;
- vertebre coccigiene în num r de 4 – 5.
Vertebrele sunt alc tuite din corp, arc vertebral i gaura vertebral :
Corpul vertebral este cilindric i localizat în partea anterioar a vertebrei. El prezint
dou fe e: superioar i inferioar , dar i o circumferin .
Arcul vertebral este localizat în partea postero – lateral a vertebrei i este alc tuit
din pedicul, incizura superioar i inferioar , proces transvers, proces articular superior i
inferior, lama arcului vertebral i proces spinos.
Gaura vertebral se formeaz prin suprapunerea tutuor g urilor vertebrale, astfel
luând na tere canalul vertebral în interiorul c ruia se afl m duva spin rii.
În func ie de regiunea în care se afl vertebrele, acestea au anumite particularit i:
Vertebrele cervicale au corpul vertebral cu cele mai reduse dimensiuni, gaura
vertebral este în form de triunghi, procesul articular are fe e plane, procesul spinos este
scurt iar procesul transvers are baz gaura transversal .
Prima vertebr cervical (C1) se nume te Atlas i nu are corp vertebral. A doua
vertebr cervical (C2) se nume te Axis iar elementul s u caracteristic este apofiza
odontoid , având forma unui dinte care prelunge te corpul vertebrei. Cele dou vertebre au
func ii deosebite mobilitatea în rotirea craniului datorându-se apofizei odontoide a axisului în
jurul c ruia se rote te atlasul. A apte vertebr cervical (C7) are apofiza spinoas mult mai
mare iar atunci când se face flexia capului ea devine mai proeminent numindu-se astfel
vertebra proeminent .
Vertebrele toracice au corpul vertebral mai mare decât al celor cervicale. Gaura
vertebral are form cilindric , procesul articular are fe e plane, procesul spinos este lung iar
procesul transvers prezint fovea costalis tranversalis, articulat cu tuberculul costal. De
vertebra toracal se articuleaz coastele, iar segmentul toracal este cel mai fix segment al
coloanei vertebrale.
Vertebrele lombare sunt cele mai mari vertebre ale coloanei vertebrale, au corpul
vertebral cu aspect de bob de fasole. Gaura vertebral are form triunghiular , procesul
articular are fe e cilindrice, concave superior i conexe inferoir. Procesul accesor are
dimensiuni reduse iar în fa a acestuia se afl procesul costal care este mare i reprezint
fostele coaste lombare.
 Vertebrele sacrale sunt vertebre false ceea ce înseamn c sunt sudate între ele,
formând un singur os numit osul sacru.
Osul sacru o fa terminal superioar (baza) i o fa terminal inferior (vârful).
Baza osul sacru este orientat în sus i se articuleaz cu vertebra a cincea lombar (L5) .Pe
fe ele laterale exist suprafe e de articulare cu oasele coxale, fa a anterioar este neted , fa a
posterioar este convex iar pe linia median se afl creasta sacral median . La femei osul
sacru este mai lat, mai scurt i mai pu in curbat decât la b rba i.
COCCISUL este format din r m i ele vertebrelor 4-5 din ele r mânând doar
corpurile vertebrale care s-au sudat într-un singur os. Coccisul are o baz i un vârf. În partea
superioar coccisul se articuleaz prin dou coarne coccigiene cu coarnele sacrale.
Coloana vertebral prezint discuri intervertebrale care actionaez asemeni unor
amortizoare elastice, fiind formate din nucleu i fluid. Ele sunt înconjurate de un inel fibros
cu rol în limitarea dilat rii discurilor i în legarea vertebrelor între ele.
Vertebrele sunt legate între ele cu ajutorul unor ligamente (anterioare, posterioare i
intervertebrale). Aceste ligamente se întâlnesc pe toat lungimea coloanei.
Coloana vertebral nu este dreapt ea prezentând anumite curburi astfel:
Curburi antero-posterioare în num r de 4:
- curbura cervical : între atlas i a doua vertebr toracal ;
- curbura toracal : între a treia i a 12 – cea vertebr toracal ;
- curbura lombar : de-a lungul celor 5 vertebre lombare;
- curbura sacrococcigian pe lungimea sacrului i coccisului.
Curburile cu convexivitate anterioar se numesc lordoze (lordoza cervical i lombar )
iar curbura toracal se mai nume te i cifoz lombar .
Uneori coloana vertebral prezint curburi laterale de tip obi nuit cu 3 curburi:
- curbura cervical spre stânga;
- curbura dorsal spre dreapta;
- curbura lombar spre stânga.
De asemenea întâlnim curburi de tip obi nui inversat în care curburile sunt îndreptate
spre partea opus celor de tip obi nuit.
Coloana vertebral ad poste te una dintre cele mai importante componente ale
corpului uman i anume m duva spin rii. Aceasta este localizat în canalul vertebral, având
o lungime de 43-45 cm la adult. M duva are forma unui cilidru turtit antero-posterior ce
prezint dou p r i îngro ate numite turmescen e. M duva spin rii este puternic
vascularizat , aceasta fiind irigat de mai multe artere importante. Aceste artere provin din
mai multe surse cum ar fi ramurile spinale ale arterelor vertebrale, ramura cervical
ascendent , intercostal i lombar :
Arterele segmentare ce provin în regiunea cervical din artera vertebral , artera
cervical ascendent i artera cervical profund . În regiunea toracal provin din arterele
intercostale posterioare, în regiunea lombar din arterele lombare iar în regiunea sacral din
arterele sacrale laterale i medie. Aceste artere segmentare au o ramifica ie spinal ce
p trunde în canalul vertebral prin orificiul intervertebral unde se ramific într-o ramur
anterioar , una posterioar i una meningeal din care se desprind arterele radiale anterioar
i posterioar .
Arterele radiculare anterioare sunt în num r de 4 pân la 10 i sunt dispuse astfel:
una în regiunea cervical , dou în regiunea toracic inferioar , una în regiunea toracic
superioar . Aceste artere sunt de calibru mic i se termin în r d cina ventral a nervului
spinal sau în plexul pial cea mai mare dintre aceste artere fiind artera lui Adamkiewics.
Arterele radiculare anterioare au 3 ramuri: tranversal , ascedent i descendent .
Arterele radiculare posterioare sunt inconstante i se anastomeaz cu cele anterioare
prin ramurile transversale
 Artera spinal anterioar se formeaz în dreptul vertebrei C2 prin unirea a 2 ramuri
spinale anterioare. Ea ajunge pân la filum terminale, este scurt în dreptul fiec rui segment
medular prezint ramuri numite artere sulco-comisurale ce p trund în fisura median . Aceste
ramuri sunt numeroase în regiunea lombar a m duvei unde vascularizeaz ambele jum t i
ale m duvei. La nivelul conului anterior medular se anastomeaz în arcad cu arterele
spinale posterioare.
Arterele spinale posterioare sunt în num r de dou i au originea în arterele
vertebrale sau anterioare cerebeloase postero-inferioare. Ele dau ramuri ce vascularizeaz
treimea posterioar a m uvei spin rii: funiculul posterior, colul i capul cornului posterior
dar i partea adiacent a funiculului lateral.
Vascularizarea substan ei albe periferice este asigurat de plexul anterior perimedular
format din artera spinal posterioar la nivelul pia mater.
Drenajul venos al m duvei spin rii
La nivelul pia mater se formeaz o re ea venoas dispus în 6 canale astfel:
- 1 canal la nivelul fisurii mediene ventrale;
- 1 canal la nivelul an ului median dorsal;
- 4 canale laterale c te 2 în fiecare parte a celor 2 r d cini ale nervuli spinal.
Canalele venoase comunic superior cu venele cerebrale i cu sinusurile venoase ale
dura mater, transversal cu plexul venos vertebral i mai apoi cu venele segmentare.
Nervii spinali
Exist 31 de perechi de nervi spinali:
- 8 cervicali;
- 12 toracali;
- 5 lombar ;
- 5 sacrali;
- 1 coccigian.
Nervii spinali sunt nervi mic ti cu excep ia primului nerv cervical care nu are decât
component motorie i sunt alc tui i din r d cin anterioar , posterioar trunchi i 5 ramuri
(comunicant alb , comunicant cenu ie, meningeal , ventral i dorsal ).
R d cina anterioar este alc tuit din 115000 de fibre somatice i vegetative
preganglionare simpatice i parasimpatice, mielinizate i axonii neuronilor radiculari
somatici (alfa, beta, gama) i vegetativi.
R d cina posterioar are originea la nivelul colateral posterior i este alc tuit din
aproximativ 550000 de fibre somatice i vegetative. Pe traiectul s u întâlnim un ganglion, ce
este format din neuroni pseudounipolari ce alc tuiesc protoneuronul pentru toate c ile
senzitive (extero, intero i proprioceptive). Prelungirea periferic formeaz receptorii iar cea
central poate urma mai multe c i :
- face sinaps cu deutoneuronul în conul posterior medular;
- se conecteaz cu motoneuronii alfa din conul anterior i formeaz fasciculul reflex
Kolliker;
- se conecteaz prin interneuroni cu neuronii somatici din conul anterior.
Fibrele r d cinii posterioare sunt organizate în func ie de grosime i de viteza de
conducere astfel:
- fibre laterale ce sunt sub iri cu diametrul de 6 microni i viteza de 4-30 m / sec.
- fibre mijlocii cu diametrul de 5-15 microni i viteza de 30-90 m / sec.
- fibre mediale cu diametrul de 20 de microni i viteza de 100-120 m / sec.
R d cina posterioar a nervului spinal fuzioneaz cu r d cina anterioar i formeaz
trunchiul nervului spinal. Din trunchiul nervului se desprind mai multe ramuri:
1. ramura meningeal ce se distribuie meningelor spinale;
2. ramura comunicant alb format din fibre simpatice preganglionare mielinizate
 3. ramura comunicant cenu ie format din fibre postganglionare simpatice slab
mielinizate;
4. ramura ventral ce formeaz plexuri formând nervii intercostali;
5. ramura dorsal ce este distribuit metemeric pe toat lungimea m duvei.

1.2 NO IUNI DE FIZIOLOGIE

Coloana vertebral are un rol foarte important în sus inerea pozi iei verticale a
corpului, în sus inerea capului, a trunchiului i a membrelor.
Un alt rol foarte important al coloanei vertebrale este acela de a proteja maduva
spin rii care este situat în canalul vertebral, care se formeaz prin unirea g urilor
veretbrale protejând astfel m duva.
Coloana vertebral îndepline te 3 roluri majore:
1. protec ia m duvei
În canalul vertebral se g se te m duva spin rii învelit în meninge. Rolul coloanei este
protector ea fiind format anterior din puternicele corpuri vertebrale iar posterior din
arcuri vertebrale suprapuse. În unele cazuri fracturile pot interesa m duva i / sau
meningele.
2. rol static
Ortostatismul coloanei vertebrale reprezint un act solidar de men ine capul, trunchiul
i membrele superioare. Ea transmite geutatea la pelvis i membrele inferioare. Marea
dezvoltare a coloanei lombare se explic prin greutatea pe care trebuie s o sus in .
Curburile sagitale ale coloanei vertebrale au ca rezultat m rirea rezisten ei. Acest fapt
este exprimat prin formula c2 +1 în care c = num rul curburilor. La om coloana vertebral
are indicele de 17 (42 + 1 = 17) fa de o eventual coloan cu o singur curbur când
indicele ar fi 2 (12 + 1 = 2).
Coloana vertebral poate prezenta i curburi patologice:
1. cifoza patologic ce reprezint accentuarea convexit ii posterioare;
2. lordoza patologic ce reprezint accentuarea convexit ii anterioare;
3. scolioza ce reprezint exagerarea curburii în plan frontal.
Curburile patologice ale coloanei vertebrale pot fi ereditare sau dobândite. Dezvoltarea
i func ionarea unor viscere pot fi influen ate în sens negativ de c tre curburile patologice
ale coloanei.
3. rol biomecanic
Coloana vertebral este antrenat în mi c ri numeroase i ample. Datorit acestora
corpul are o mare mobilitate. În canalul medular i în areolele esutului osos spongios se
afl m duva osos .
Aceast forma iune foarte complex este alc tuit din esut conjunctiv reticulat cu o
mare diversitate de celule, diverse vase sanguine i termina ii nervoase.
În timpul dezvolt rii organismului m duva osoas sufer o evolu ie morfologic i
func ional . De aceea în dezvoltarea organismului avem:
- m duva primitiv ce reprezint m duva osoas ini ial format din esut
conjunctiv mucos, nediferen iat i capilare sanguine;
- m duva ro ie se diferen iaz din m duva primitiv i se g se te în toate oasele
f tului i dup cre tere pân la 5 ani.
M duva ro ie poate fi osteogen , al c rui rol principal este osteogeneza i
hematogen , al c rei rol principal este hematopoieza.
M duva ro ie hematogen se p streaz în oasele spongioase ale adultului tot timpul
vie ii (stern, corp vertebral, coaste, clavicul , epifize).
 M duva ro ie hematogen la adult este înlocuit în unele oase prin m duva galben
sau adipoas . Ea reprezint o rezerv nutritiv pentru organism.
M duva galben nu apare în mod normal în unele oase cum ar fi stern, corp vertebral,
sacrum, coaste, epifize, în care m duva î i p streaz toat via a caracterul hematopoietic.
M duva galben se transform în m duv produc toare de eritrocite ori de câte ori nevoile
organismului o cer.
La indivizii înainta i în vârst m duva galben este înlocuit de m duva cenu ie iar la
tineri aceast înlocuire se face în cazuri patologice. M duva cenu ie nu are niciun rol în
organism fiind numai de umplutur .
M duva are roluri importante precum:
- particip la formarea esutului osos în timpul osific rii (rol osteogen);
- contribuie la formarea elementelor figurate ale sângelui (rol hematopoietic);
- constituie un factor mecanic din greutatea oaselor;
- substan de rezisten .
La baza mobilit ii coloanei vertebrale se afl segmentul motor ce permite realizarea
diferitelor mi c ri. Fiecare component a coloanei vertebrale îndepline te un rol important
în îndeplinirea func iilor acesteia.
Vertebrele din fiecare regiune au caractere morfofunc ionale legate de îndeplinirea
func iilor importante ale coloanei vertebrale i anume func ia de a suporta greutatea
capului, a trunchiului i a membrelor superioare, dar i func ia de a asigura mobilitatea.
Fiecare vertebr este diferit din punct de vedere morfofunc ional aceast diferen iere
rezultând din mecanismele de adaptare la solicit rile staticii i dinamicii bipede.
Posibilitatea mai mare a regiunii cervicale i lombare de a realiza mi c ri de flexie i
extensie este explicat de supafa a de sprijin ale corpurilor vertebrale ce cresc de la o
vertebr la alta.
Discurile intervertebrale au i ele un rol multiplu i anume rolul de a transmite
greutatea corpului în toate direc iile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale,
amortizeaz ocurile sau presiunile la care este supus fiecare segment în timpul mi c rilor
sau eforturilor. Un alt rol este acela de a contribui prin rezisten a lor la men inerea curburii
coloanei i rolul de a favoriza prin elasticitatea lor revenirea la starea de echilibru dup
încetarea mi c rilor. Spre deosebire de ligamente ele nu stau în tensiune ci sub presiune.
Ligamentele au rolul de a absorbi o parte din solicit rile coloanei. Ligamentele împreun
cu discurile sunt supuse unor for e contrare, astfel între ele se stabile te o stare de
echilibru numit echilibru intrinsec, echilibrul extrinsec fiind asigurat de grupele de
mu chi.
Aritcula iile apofizelor spinoase prezint un ligament cervical posterior ce are rolul de
a men ine pasiv capul i gâtul pentru a nu se flecta înainte.
Atât în ortostatism cât i în repaus, coloana vertebral este în pozi ie vertical , iar
curburile acesteia au rolul de a atenua ocurile i favorizeaz men inerea echilibrului
coloanei pe bazin astfel u urând efectele centurii musculare ale coloanei. Aceasta se
men ine datorit elasticit ii ligamentelor i discurilor dar i îmbin rilor segmentelor
osoase ale coloanei vertebrale.
Mi c rile coloanei sunt complexe iar acestea sunt limitate de rezisten a ligamentelor,
forma articula iilor intervertebrale i de gradul de compresibilitate a esutului
fibrocartilaginos din care este alc tuit discul. Coloana vertebral prezint mi c ri de
flexie-extensie, înclinare i de rota ie.
Articula iile occipito- atlantoidiene permit mi c rile de flexie-extensie i mi c ri de
înclinare lateral a capului, îns nu permite mi carea de rota ie aceasta realizându-se la
nivelul articula iei atlanto-axoidiene.
 CAPITOLUL II

PREZENTAREA TEORETC A BOLII

2. 1 DEFINI IE
Spondiloza anchilozant este o afec iune inflamatorie a coloanei vertebrale de origine
necunoscut , având un substrat genetic i imunitar, predominând la b rba ii tineri, între 20 –
40 ani, cu debut la articula iile sacroiliace i cu extindere de la coloana lombar la coloana
cervical , având o evolu ie progresiv c tre anchiloze i deforma ii.
2.2 ETIOLOGIE
Nu se cunoa te etiologia bolii. Se consider c este rezultanta interac iunii între o
component infec ioas i un teren genetic predispus, relevat de antigenul HLA-B27, care se
eviden iaz în 90% din cazurile de spondilit . Boala apare cu prec dere la b rba i (90 %) i
cel mai des înainte de 30 de ani. Prelevan a ei a fost de 0,08 % la suta de locuitori în 1984.
Exist factori favorizan i ca: traumatismele minore ale coloanei vertebrale, condi iile
meteorologice i climatice, stresul i diferite infec ii.
2. 3 PATOGENIE
Din punct de vedere genetic exist studii care semnaleaz spondilite familiale în
aproximativ 10% din cazuri ca i prezen a bolii la gemeni monozigo i. Au fost g site i
anomalii cromozomiale.
Din punct de vedere patogenic se disting dou tipuri reactive:
- tipul vertebral clasic, cu inflama ie torpid , de intensitate redus i cu neoforma ie
cartilaginoas – osoas imediat ;
- tipul poliartritic (periferic) cu predominan a inflama iei sinoviale de tip enzimatic,
agresiv, distrugând structurile articulare.
În clinic întâlnim situa ii, în care, dup o etap cu artropatii periferice inflamatorii
fluxionare urmeaz inflama ie torpid vertebro – rizomeric . Exist i un tip mixt.
Mai frecvent i mai intens sunt afectate articula iile sacroiliace, interapofizare
vertebrale, costovertebrale i cele mari ale centurilor. Procesul intereseaz ini ial sinoviala.
Sinovita din Spondilita anchilopoetic are urm toarele particularit i:
1. Transformarea endotelioform a stratului sinovioblastic;
2. Reducerea sau absen a vilozit ilor sinoviale;
3. Hipervascularizarea sinovial cu fibroz i hialinizarea pere ilor vasculari;
4. Infiltratele limfocitare perivasculare.
Concomitent se remarc leziuni în capetele osoase diastroidale i în structurile
capsulo – ligamentare, periarticulare, infiltrate linfohisteocitare, prolifer ri conjunctive,
vase de neoforma ie în capsul , proliferare a vaselor sanguine osoase subcontrale i
p trunderea lor în masa cartilaginoas .
Cu timpul se constat fibroz cu depuneri calcale, capsuloligamentare, sincondroz i
sinostoz a capetelor osoase cu reducere pân la absen a sinovialei.
2.4 DIAGNOSTIC CLINIC (SEMNE I SIMPTOME)
Începutul bolii nu este caracteristic, boala manifestându – se prin dureri lombare i
sciatalgii. Lombalgia este persistent , se intensific în cursul nop ii i dureaz câteva luni.
Ea poate fi ini ial singurul semn de boal . Sciatalgia este înalt , începe în regiunea fesier
i nu dep e te cea poplitee. Durerile nu respect terenul radicular al sciaticului, uneori
trecînd de pe o parte pe alta (sciatica în bascul ) iar de cele mai multe ori elonga ia
sciaticului (semnul lui LASEQUE este negativ).
Alte manifest ri articulare sunt:
• artrite ale gleznelor, genunchilor, oldului i umerilor;
• talalgii;
 • interesarea articula iilor costo – vertebrale, care se traduce prin dureri intercostale
exacerbate de mi c ri, respira ie, tuse, str nut.
EXAMENUL OBIECTIV poate releva reducerea distan ei b rbie – stern (normal 0) ,
m rirea distan ei occiput – perete (normal 0), dificultatea înclin rii laterale a capului i
semnul SCHOBER iar pentru a- l pune în eviden se înseamn pe linia median a coloanei,
un punct situat la intersec ia unei linii care une te cele 2 spire iliace. Se m soar c tre craniu
pe aceast linie 10 cm. În mod normal în flexia maxim a coloanei, aceast distan este de 14
– 15 cm, în timp ce în spondilt ea nu dep e te 12 – 13 cm sau r mâne neschimbat .
Solicitarea articula iei sacroiliace este dureroas . Se pune în eviden la bolnavul a ezat în
decubit ventral pe un plan dur imprimându-se alternativ mi carile de flexie i extensie a
coapsei pe bazin.
DEBUTUL BOLII poate fi caracterizat în 4 moduri:
• DEBUT VERTEBRAL CENTRAL carcterizat prin:
- dureri trenante sacro – lombo – fesiere predominant nocturne sau dup pozi ie fixe
îndelungate de coloan care diminu par ial dup o mobilitate de 30 minute pân la 3
ore. Lombalgia este persistent , se intensific în timpul nop ii i dureaz uneori câteva
luni, ea putând fi ini ial singurul semn de boal ;
- sciatalgiile înalte, atipice alternante sau bilaterale cu iradieri în coaps nedep ind
genunchiul;
- reducere dureroas a flexibilit ii coloanei;
- dureri toracice, intercostale, cu senza ie de limitare dureroas a inspirului profund
exacerbat de tuse sau str nut.
Examenul clinic, obiectiv deceleaz redoarae segmentului sacrolombar cu pozitivarea
semnului SCHOBER.
Percu ia articula iei sacroiliace determin dureri ca i compresia bazinului ( cu ambele
bra e la nivelul aripilor iliace).
Probele de elonga ie sciatic sunt negative.
În aceast form de debut testele biologice de inflama ie (VSH – ul, exist globulinemie)
sunt afectate în faz ini ial la aproximativ 2 din 3 cazuri. Radiografiile articula iei sacroiliace
(standard m rite, în inciden oblic la 45%, tomografiile sacroiliace) au indicat la to i
pacien ii leziuni bilaterale (92 %) sau ini ial unilaterale (8 %). La unele cazuri s – a eveden iat
sindesmofitul dorso – lombar ( D12 – L1).
• DEBUTUL ARTICULAR PERIFERIC
Apare la jum tate din pacien i. Forma numit i „ scandinav ”a spondilitei
anchilopoetice poate debuta prin:
- poliartrita trenant , rezistent la cura penicilino – salicilic , dar r spunzând favorabil
la fenilbutazon sau indometacin ;
- gonartrit izolat ;
- oligoartrite la genunchi i glezne cu inflama ie medie;
- talalgii trenante, rezistente la tratament.
ASLO este în limite normale, iar examenul lichidului sinovial indic : exces de fibrin ,
celularitate global medie ( 5000 – 8000 / m³), predomin mononucleozele i foarte rar
fagocitele.
Radiografiile articulare arat semne de artrit inflamatorie (l rgirea spa iului articular,
osteoporoz a capetelor osoase), la tinerii cu talalgii trenante apare pintenul calcaneal.
 • DEBUTUL VISCERAL
Apare iridociclit cu caracter reumatismal care precede sacro – ileita. Formele ce
debuteaz visceral (iridociclita) au o agresivitate clinic mai mare. Insuficien a aortic nu
apare în perioada de debut, ea apare dup mai mul i ani de Spondiloz anchilozant . Pe
parcursul evolu iei bolii pot ap rea i iridociclite recidivante.
• DEBUTUL CU AFECTAREA ST RII GENERALE se caracterizeaz prin:
- sindomul febril, curbatur , astenie, poliartralgii cu durat de 3 s pt mâni, apoi apar
semne clinice radiologice de artrit sacroiliac .
În Spondilita anchilozant alte manifest ri articulare sunt: artrite ale gleznelor,
genunchiului, oldului, umerilor, apar talalgii, interesarea articula iilor costovertebrale care
se traduc prin dureri intercostale exacerbate de mi c rile respiratorii, tuse i str nut.
PERIOADA DE STARE
Se constat un proces extensiv de la regiunea lombo – sacrat c tre cea cervical .
Algiile coloanei vertebrale au un caracter progresiv ascendent de la regiunea lombo –
sacrat c tre cea cervical . Percu ia i mi c rile segmentelor interesate produc dureri. Mai
întâi coloana lombar devine rigid , cu tergerea lordozei fiziologice i limitarea flexei
anterioare sau laterale i a rota iei.
Semnele subiective – generale: febr moderat , astenie, stare general alterat ,
pierderea discret în greutate, manifest ri osteo – articulare cum ar fi cifoza progresiv a
coloanei i rectitudinea coloanei toracale i cervicale, acestea din urm înso indu- se de
prinderea frecvent a articula iei centurii scapulare i pelviene. Contrac ia i atrofia
mu chilor ce sus in coloana vertebral limiteaz progresiv mi c rile coloanei. Artritele
extravertebrale pot fi prezente la old, umeri, genunchi, iar la picior pe lâng artritele
tibiotarsiene se pot întâlni tendinite, bursite i talalgii intense i persistente. Manifest rile
viscerale pot fi întâlnite la inim (insuficien aortic , cardiomegalie, pericardit ) i la ochi
(irite, iridociclite).
Coloana cervical devine rigid într-o pozi ie de flexie anterioar care trebuie
comb tut , deoarece împiedic dup o vreme alimentarea. În aceast situa ie semnul lui
Forestier devine pozitiv (bolnavul este a ezat cu spatele la perete îns nu poate lipi occiputul
de zid, distan a perete – occiput crescând progresiv).
În cazurile severe se ajunge la forme invalidante (bolnavul ca o scândur , deformare
în Z a coloanei, anchiloz vicioas a articula iilor mari).
Investiga iile biologice: la 80 % dintre pacien i se fac teste de inflam ie (VSH m rit,
moderat, anemie hipocrom ) sunt exacerbate în procesele evolutive. Probele ventilatorii
eviden iaz insuficin respiratorie restrictiv .
Examenul radiologic eviden iaz leziuni tipice:
- artrit condensat sacroiliac cu tergerea complet a spa iului articular;
- osificarea ligamentului posteriror vertebrel interspinos, a articula iei interapofizare i
dezvoltarea unor sindesmofi i lateral confluen i (realizez imaginile asem n toare unei
coloane de bambus);
- numeroase calcific ri capsulare i periarticulare la articula iile periferice;
- ileit condensat i distruc iile vertebrale discale (spondilodiscita).
Spondilita articular prezint la femei urm toarele particularit i: debuteaz mai
devreme, predominant central pelvirahidian, cu afec iuni radiologice precoce ale articula iei
interapofizare vertebrale exacerbate de sarcin , dar evoluând mai pu in grav.
 2.5 DIAGNOSTIC PARACLINIC
Examenele de laborator, nu sunt specifice, relevând mai mult inflam ia: VSH –ul
moderat crescut, electroforeza arat o hipergama globulinemie, anemie hipocrom .
Antigenul HLA –B12 este important pentu diagnostic, absen a factorului reumatoid, uneori
procese imunocirculante.
Examenul radiologic permite diagnosticul precoce, arat mofic ri articulare
sacroiliace bilateral. Sindesmofitele sunt pun i osoase ce unesc corpii vertebrali, intâlnindu-
se în regiunea toracal . În stadiile avansate calcificarea ligamentelor interapofizare
sugereaz aspectul „ liniilor de tramvai ” iar ligamentele mediane sau intraspongioase
calcificate sugereaz „ firul electric ”. De multe ori sindesmofitele i calcific rile
ligamentare au aspectul de „ coloan de bambus ” iar articula iile periferice au aspectul
similar cu cele din Poliartrita reumatoid .
Scintigrafia osoas arat o sacroileit bilateral i atingeri articulare aflate în stare
clinic latent i invizibile radiologic.

DIAGNOSTICUL POZITIV
OMS-ul a propus la Roma în 1963 urm toarele criterii de diagnostic a Spondilitei
anchilozante:
1. durere lombar inferioar i redoare datând de peste 4 luni, necalmat de repaus;
2. durere i redoare toracic ;
3. limitarea mi c rilor coloanei vertebrale;
4. limitarea expansiunii toracice;
5. irita i sechelele acesteia;
6. modific ri radiologice caracteristice ale articula iei sacroiliace.
Pentru diagnosticul de certitudine sunt necesare 5 criterii sau criteriul radiologic +
uncriteriu clinic.
Criteriile radiologice pentru Spondilita articular pe grade de la 0 – 4:
- 0 = constat ri normale;
- 1 = suspiciune de elemente patologice;
- 2 = eviden iere de eroziuni i scleroz ;
- 3 = constat ri de sacroileit medie sau avansat sau stabilirea urm toarelor semne:
eroziuni i scleroz , l rgirea for ei articulare, anchiloz par ial ;
- 4 = anchiloz total .
Criteriile clinice sunt urm toarele:
1. Limitarea net a mobilit ii coloanei lombare în 3 pl ci;
2. Dureri, cel pu in la jonc iunea dorsolombar ;
3. Limitarea expansiunii toracice la mai pu in de 2 – 5 mm (în spa iul IV intercostal).
Pentru un diagnostic sigur sunt necesare: gradele III i IV ale unei sacroileite
bilaterale + un criteriu clinic sau gradul II al unei sacroileite bilaterale + primul criteriu clinc
sau gradele II i III vizibile împreun la o sacroileit .
Pentru un diagnostic probabil sunt necesare gradele III i IV ale unei sacroileite+
suferin e clinice.
Pentru diagnosticul formelor periferice ale Spondilitei anchilozante se folosesc
urm toarele repere:
- punerea în eviden a antigenului HLA-B27 sau W27;
- tomografia pelvin dorsal ;
- scintigrama articula iei sacroiliace Technetiu 99.
 2. 6 DIAGNOSTICUL DIFEREN IAL
Diagnosticul diferen ial se face cu urm toarele afec iuni:
1. Spondiloza (discartroza), apare la vârstnici f r afectare biologic de tip inflamator cu
modific ri radiologice caracteristice (osteofitul, puntea osteofitic asimentric );
2. Osteocondroza juvenil care mai este numit i Scheuermann, afecteaz coloana
dorsal a adolescentului deteminând cifoz dureroas iar radiografiile de profil
depisteaz noduli Schmorl, intraspongio i;
3. Sciatica vertebral este înso it de semne neurologice (modific ri de reflexe
osteotendinoase i mobilitate cu caracter fix);
4. Morbul lui Pott se caracterizez prin dureri în punct fix exacerbate de percu ia
procesului spongios, gibozitate angular , febr , astenie, transpira ii, modific ri
radiologice caracteristice;
5. Neoplasme primitive i secundare ale coloanei vertebrale (metastaze dup neoplasme
de prostat , sân, tiroid ) prezentând aspect radiologic caracteristic;
6. Spondilitele i spondilodiscitele infec ioase (bruceloz i tuberculoz );
7. Artoza la pacien i cu deform ri congenitale sau câ tigate ale bazinului cu inegaliatate
de membre sau posttraumatic;
8. Epifiza sacroiliac a adolescen ilor este unilateral i nu afecteaz probele biologice de
inflama ie;
9. Artrita sacroiliac tuberculoas apare unilateral în contextul tuberculozei osoase cu
IDR la tuberculin intens pozitiv.

2.7 EVOLU IE. PROGNOSTIC

Formele moderate i mijlocii de boal au tendin a a se extinde la articula ia sacroiliac
la regiunea cervical . Acest proces evolueaz în 10 – 20 ani, dar se întâlnesc în acela i timp i
cu progresiune rapid , precum i altele care r mân cantonate la articula iile sacroiliace.
Articula iile periferice cu atingeri inflamatorii trec toare cu execp ia celor ale oldului
i um rului.
Aproximativ 3/4 din spondilitici î i pot continua ocupa iile sau cel pu in s lucreze
câ tigâdu- i existen a.
Prognosticul func ional este întunecat de instalarea cocscitelor bilaterale sau de cifoza
considerabil a regiunii toracale.
Complica iile Spondilitei anchilozante sunt: ca exia, hipotrofia muscular progresiv ,
amiloidoza renal , insuficien cardiac , insuficien respiratorie progresiv , luxa ia
atloidoaxoidian .

2.8 TRATAMENT
Obiectivele tratamentului sunt:
- prevenirea i tratarea anchilozelor;
- reducerea durerii i inflama iei;
- prevenirea complica iilor generale sau viscerale sau tratarea lor.
Pentru a realiza aceste obiective se iau urm toarele decizii: m suri generale, tratament
balneofizioterapic, medicamente antiinflamatoare, antialgice, Roentgenterapia i radioterapia
dar i procedee chirurgicale ortopedice.
a) Tratament igieno - dietetic
Bolnavul trebuie s în eleag faptul c imobilitatea care îi asigur o oarecare lini te
clinic este du manul num rul unu în evolu ia bolii, de aceea se va insista asupra mobiliz rii
permanente a individului prin gimnastic medical , sporturi de agrement (înot, tenis, alerg ri)
sau mersul pe jos. Gimnastica respiratorie este de asemenea capital iar exerci iile de
gimnastic se vor face atât în ortostatism, cât i în decubit dorsal sau ventral. Mi c rile nu
trebuie s trezeasc dureri i nici s dea senza ia de oboseal .
Se recomand efectuarea zilnic a unor exerci ii respiratorii de tip Yoga ( ezând pe
scaun cu bra ele pe genunchi, se inspir profund urmat de un expir în trepte cât mai prelungit
ajungându-se progresiv la un expir de 30-40 de secunde). De asemenea bolnavul trebuie s
doarm pe un pat tare f r pern intercalându-se un rulou de pled sub ire sub regiunea
lombar .
Balneofizioterapia const în mi c rile active ale coloanei ca i mobilizarea oldurilor
sau umerilor.
De asemenea se realizeaz i crenoterapia ce se aplic în perioada când VSH –ul nu
dep e te 30mm/h.
Kineziterapia subclavicular ca i helioterapia la Mangalia, Eforie Nord, Felix,
Techirghiol, climatul umed având un efect benefic. De asemenea se face i reeducarea în
piscin .
Roentgenterapia se indic la debut pe articula iile sacroiliace iar pe parcursul bolii pe
segmentele vertebrale sau articula iile nou afectate.
Indica ii:
- cazurile de diagnostic de Spondilit anchilozant ;
- formele clinice rapid progresive cu inflama ie biologic intens rezistent la
antiinflamatoarele nesteroidiene;
- formele care au tendin rapid la rizomelizare;
- pacien ii indisciplina i.
Radioterapia utilizeaz Radium 224 la pacien ii peste 40 de ani.
b) Tratament medical
Medicamenta ia antininflamatoare i antalgic folosit în tratamentul Spondilozei
anchilozante sunt: Fenilbutazona 600 mg / zi, 4-5 zile apoi se scad treptat dozele la 400 mg /
zi iar dup o s pt mân se ajunge la 200 mg / zi (o tablet ).
Ibuprofenul se administreaz postprandial. La început se administreaz 600 mg / zi,
apoi 400 mg / zi, ajungându-se la 200 mg / zi.
Alte aniinflamtoare nesteroidiene (AINS) folosite sunt: meloxicamul, neo-endusix,
arcoxia i diclofenac.
Corticoterapia presupune folosirea prednisonului de 1 sau 5 mg (15 – 20 mg / zi), în
durat scurt . Administrarea local a corticoizilor Depot, în formele periferice articulare, ca
de exemplu 20 – 40 mg Depo-medrol în genunchi la 2-3 s pt mâni în formele cu periartrite
fibro-calcaroase i la iridociclitele rezistente.
c) Tratament chirurgical
Procedeele chirurgicale ortopedice devin utile în stadiile avansate ale bolii. Prevenirea
anchilozelor vicioase se pot face prin corsete sau aparate gipsate temporare.
Anchilozele se pot corecta prin m suri chirurgicale.
De asemenea se realizeaz osteotomie vertebral spinal . În coxcitele invalidante se
realizeaz artoplastie par ial sau total . Proteza total de old ofer o rezolvare pentru
invaliditate grav în formele tardive de Spondilit anchilozant .
 CAPITOLUL III

ÎNGRIJIRI GENERALE

3. 1 Supravegherea func iilor vitale i vegetative

Pentru o bun func ionare a organismului este necesar ca toate func iile vitale i
vegetative s fie în parametrii normali. De aceea la persoanele suferinde de Spondilit
anchilozant sunt supravegheate urm toarele func ii ale organismului: temperatura, pulsul,
tensiunea arterial , respira ia, diureza, scaunul, v rs turi.

• M surarea i notarea tempraturii

Temperatura se m soar cu termometrul, el permi ând m surarea temperaturii în axil
(timp de 10 minute), rectal (timp de 5 minute) , timpanic, plica inghinal , vagin i gur (timp
de 5 minute).
Indica ii: supravegherea în cursul spitaliz rii sau supravegherea unui sindrom
infec ios sau inflamator. Temperatura se m soar diminea a între orele 7-8 i dup -masa între
orele 18-19.
La adul i temperatura corporal normal este de 36-37 °C la m surarea axilar .
În st ri patologice pot s apar hipotermie cu temperatur sub valoarea de 36°C i
hipertermie, peste 37 °C cu urm toarele valori:
- 37 – 38 °C - subfebrilitate;
- 38 – 39 °C - febr moderat ;
- 39 – 40 °C - febr ridicat ;
- peste 41 °C - hiperpirexie.
Exist mai multe tipuri de febr cum ar fi:
- febr continu cu diferen de un grad între diminea i seara;
- febr intermitent cu diferen de câteva grade între dimnea i sear , cele mai mici
valori sc zând sub 37 °C;
- febr remitent cu diferen de câteva grade între diminea i sear , îns cele mai mici
valori nu scad sub 37 °C;
- febr recurent cu perioade febrile de 4-6 zile ce alterneaz cu cele de afebrilitate de 4-
6 zile iar trecerile se fac brusc;
- febr de tip invers în care temperatura matinal este mai ridicat decât cea vesperal ;
- febr ondulant cu perioade febrile ce alterneaz cu cele afebrile iar trecerea se face
lent.
Temperatura se noteaz grafic în Foaia de Observa ie cu culoare albastr sub forma
unui punct pe vertical socotind pentru fiecare linie orizontal dou diviziuni de grad.

• M surarea i notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor comprimate pe un plan osos. Pulsul
se m soar pe orice arter accesibil palp rii i care poate fi comprimat pe un plan osos.
Arterele pe care se poate m sura pulsul sunt: temporal , carotid , humeral , radial , femural ,
poplitee, tibial i pedioas .
Înainte de a-i fi m surat pulsul pacientul este preg tit, asigurându-i-se repaus atât
fizic cât i pshic de 10 – 15 minute iar bra ul acestuia este sprijinit. M surarea pulsului se face
vârful degetelor index i inelar de la mâna dreapt cu care se exercit o presiune asupra
peretelui arterial. Se num r pulsa iile timp de un minut.
 La puls se apreciaz urm toarele aspecte:
- ritmul: la o persoan s n toas pauzele dintre pulsa ii sunt egale iar pulsul este ritmic.
În st rile patologice exist puls aritmic cu pauze inegale i puls dicrot caracterizat
printr-o pulsa ie puternic urmat de una slab urmate de o pauz .
- amplitudinea, determinat de cantitatea de sânge din vase. În st ri patologice
distingem pulsul filiform cu volum redus de sânge, abia perceptibil i pulsul asimetric
cu un volum de sânge ce difer la arterele simetrice.
- frecven a: la un adult frecven a normal este de 60 – 80 pulsa ii pe minut,
modificându-se în func ie de vârst astfel:
- la nou-n scut este de 130 – 140 b t i pe minut;
- la copilul mic este de 100-140 b t i pe minut;
- la 10 ani este de 90-100 b t i pe minut;
- la 20 de ani este de 60-80 b t i pe minut;
- peste 60 de ani este de 90-95 b t i pe minut.
În st ri patologice apare tahicardia caracterizat prin cre terea pusa iilor i bradicardia
caracterizat prin sc derea pulsa iilor.
- celeritatea ce reprezint viteza de ridicare i coborâre a undei pulsatile.
Pulsul se noteaz grafic cu culoare ro ie printr-un punct, fiecare linie orizontal
reprezentând 4 pulsa ii.

• M surarea i notarea Tensiunii Arteriale ( TA)

Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de sângele circulant asupra pere ilor
arteriali.M surarea tensiunii arteriale are ca scop evaluarea func iilor cardiovasculare folosit
pentru evaluarea st rii pacientului i permite aprecierea r spunsului pacientului la tratament.
Locul de m surare este reprezentat de artera humeral i de artera radial la m sur rile
cu aparatul electronic.
Se evalueaz tensiunea arterial sistolic (maxim ) i tensiunea arterial diastolic
(minim ). În mod normal TA maxim este de 120 – 139 mmHg iar TA minim este de 80 –
89 mmHg. Aceasta difer în func ie de vârst , sex, alimenta ie astfel:
- 1-3 ani 75-90 / 50-60 mmHg;
- 4-11 ani 90-110 / 60-65 mmHg;
- 12- 18 ani 100-120 / 60-75 mmHg;
- adult 115-140 / 75-90 mmHg;
- peste 50 de ani 150 / 90 mmHg.
În st ri patologice se înregistreaz hipertensiune arterial (HTA) de multe grade
astfel:
- HTA de gradul I (u oar ) cu volorile de 140-159 / 90-99 mmHg;
- HTA de gradul II (moderat ) cu valorile de 160-179 / 100-109 mmHg;
- HTA de gradul III (sever ) cu valorile de peste 180 /110 mmHg.
Tensiunea arterial se noteaz grafic cu o linie ro ie socotind pentru fiecare linie
orizontal o unitate. Apoi se unesc liniile verticale i se ha ureaz spa iul rezultat.

• M surarea i notarea respira iei

A respira este nevoia fiin ei umane de a capta oxigenul din mediul înconjur tor i de a
elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. M surarea respira iei are ca scop
evaluarea func iilor respiratorii ale pacientului. Se apreciaz tipul respira iei, amplitudinea
mi c rilor respiratorii, ritmul i frecven a.
Respira ia normal la adult este de 16-18 respira ii pe minut. Acestea difer în func ie
de vârst astfel:
- la nou-n scut: 30 – 50 respira ii / minut;
 - la 2 ani: 25 – 35 respira ii / minut;
- la 12 ani: 15 – 25 respira ii / minut;
- adult: 18 – 18 respira ii / minut;
- vârstnic: 15 – 15 respira ii / minut.
Respira ia poate fi de mai multe tipuri astfel:
- la femei este costal – superior ;
- la b rba i este costal – inferior ;
- la copii este abdominal .
În st rile patologice apare dispneea carcterizat prin modific ri de ritm, amplitudine
sau frecven cu urm toarele manifest ri de dependen : apnee, bradipnee, tahipnee,
hiperventila ie, hipoventila ie, hemopizie, dispnee de tip Cheyne-Stokes, dispnee Kusmaul,
dispnee Biot, diferite zgomote respiratorii (crepitante, romflante i sibilante) sau cianoz .
Respra ia se noteaz grafic cu culoare verde printr-un punct, fiecare linie orizontal
reprezentând 2 respira ii.

• M surarea i notarea diurezei

Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat în 24 de ore. Se m soar pentru a
ob ine date privind starea morfofunc ional a aparatului renal, pentru determin ri calitative
dar i pentru urm rirea bilan ului lichidian.
Se urm re te urm toarele aspecte:
- frecven a, care în mod normal este 5-6 mic iuni pe zi la un adult;
- cantitatea care în mod normal este de 1000 – 1400 ml / 24 ore la femei iar la b rba i
este de 1200 – 1800 ml / 24 ore;
- culoarea care este galben deschis în cazul urinei diluate i brun închis pentru urina
concentrat ;
- mirosul: de bulion la urina proasp t i amoniacal pentru fermentatia alcalin ;
- aspectul clar – transparent cu o densitate normal de 1015-1025 i cu un Ph de 4,7 –
7,5.
În st rile patologice apar urm toarele tipuri de tulbur ri:
- tulbur ri cantitative - poliurie cu peste 2500 ml / 24 de ore;
- oligurie cu 700 – 800 ml / 24 de ore;
- anurie: lipsa urinei în vezica (mai pu in de 50 ml).
- tulbur ri de mic iune - polakiurie;
- ischiurie;
- disurie;
- enurezis;
- nicturie.
- tulbur ri calitative - hematurie;
- albuminurie;
- glicozurie,
- hiperstenurie / hipostenurie;
- izostenurie.
Notarea diurezei în Foaia de Observa ie se face prin ha urarea p r ii corespunz toare
cantit ii de urin i zilelor respective i se face cu culoare albastr .

• M surarea i notarea scaunului

Scaunul reprezint resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din
organism prin actul defeca iei.
Se observ :
- frecven a, num rul normal al scaunelor fiind de 1 -2 scaune pe zi;
 - orarul: la aceea i or a zilei, diminea a;
- cantitatea: 150-200 g pe zi;
- consisten a: p stoas , omogen ;
- forma: cilindric ;
- culoarea: brun ;
- mirosul: fecaloid.
În st rile patologice toate aceste aspecte apar modificate astfel:
- în sindomul diareic apar 3-6 scaune pe zi;
- în sindomul dizenteric apar 20 – 30 scaune pe zi;
- în constipa ie, frecven a este de un scaun la 2- 4 zile;
- în ileus apare suprimarea complet a elimin rilor fecalelor i a gazelor;
- consisten a scaunelor poate s fie uscat , moale sau neomogen ;
- forma poate fi de bile dure, filiform sau bile conglomerate;
- culoare poate fi galnen-verzuie, verde, închis , albicioas , brun-închis, negru ca
p cura, moale i lucios (în hemoragii în partea superioar a tubului digestiv Melen )
sau ro u (în hemoragiile din partea inferioar a tubului digestiv);
- mirosul care poate fi acid, fetid, rânced;
- apar elemente patogene precum mucus, puroi, sânge, parazi i sau pseudomembrane.
Scaunul poate avea aspectul zemii de orez în unele intoxica ii (lambrioz sau holer ) i
poate con ine elemente patogene.
În Foaia de Observa ie scaunul se noteaz cu ajutorul urm toarelor semne
conven ionale:
• I = Normal
• / = Moale
• - = Apos (diaree)
• X = Mucus
• P = Puroi
• S = Sanguinolent

• Observarea i notarea v rs turilor

Voma este un act reflex prin care se elimin brusc pe gur con inutul stomacal. Se
urm re te cu scopul de a ob ine informa ii privind con inutul gastric pentru stabilirea
diagnosticului i a bilan ului lichidelor ingerate i eiminate zilnic din organism.
În func ie de momentul în care apar, distingem urm toarele tipuri:
- v rs turi matinale;
- v rs turi post-prandiale, imediat dup servirea mesei;
- v rs turi tardive, la 2-6 ore dup mas .
Se urm resc urm toarele aspecte:
- frecven a: ocazionale, frecvente sau incoercibile;
- orarul: matinale sau postprandiale, ce pot fi precoce (imediat dup mas ) i tardive (la
2-6 ore de la alimenta ie;
- cantitatea care poate fi redus sau abundent ;
- con inutul care poate fi alimentar, fecaloid, mucoase, apoase, biliare, purulente,
sanguinolente (Hematemez );
- culoarea care poate fi gaben-verzui, ro ie, g lbuie sau brun cu aspect de za de cafea
în cancerul gastric;
- mirosul care poate fi fad, acru, fecaloid sau de unt rânced.
În Foaia de Observa ie se notreaz fiecare v rs tur cu un cerc înso it de dat i or
astfel:
- cu culoare albastr se noteaz v rs turile alimentare;
 - cu culoare verde se noteaz v rs turile bilioase;
- cu culoare ro ie se noteaz v rs turile sanguinolente:
În cazul în care v rs turile sunt frecvente se noteaz i num rul lor.

3.2 ALIMENTA IA BOLNAVULUI

În Spondilita achilozant nu exist un regim alimentar specific, îns exist alimente ce
trebuie evitate cum ar fi alimentele ce pot favoriza acumularea de kilograme ce pot declan a
procesul inflamator, acest proces accelerând simptomele bolii dar i evolu ia sa.
Bolnavului îi este necesar un aport caloric suficient cu o propor ie crescut de protein
animal , datorit anemiei av nd nevoie de fier. Se recomand mesele mici i dese.
Pentru pacien ii ce sufer de aceast boal este foarte important s - i men in o
greutate corporal în limite normale, deoarece kilogramele în plus exercit o presiune
suplimentar pe articula ii i pe oase astfel agravând simptomele bolii. De asemenea se
recomand o diet cu efect antiinflamator, astfel reducând simptomele bolii.
În dieta pacien ilor diagnostica i cu Spondilt anchilozant ar trebui s se reg seasc
acizii gra i Omega 3, ace tia având abilitatea de a reduce inflama ia de la nivelul articula iilor.
Alimentele ce con in Omega 3 sunt semin ele de in, nucile, soia, somonul, tonul, macroul.
Un alt element important în alimenta ia unui bolnav de Spondilit anchilozant sunt
vitaminele i mineralele, fiind esen iale pentru men inerea articula iilor s n toase. Alimentele
bogate în vitamine sunt fructele i legumele. Acestea sunt s race în calorii favorizând
men inerea unei greut i corporale adecvate.
Calciul este un alt element esen ial în alimenta ia pacientului cu Spondilit
anchilozant , deoarece aceast boal afecteaz oasele în primul rând, iar calciul este baza unor
oase s n toase. Pe lâng suplimentele alimentare pe baz de calciu, îl putem g si i în
alimente precum brocoli, produse lactate, migdale i varz Kale.
Cerealele integrale i alimentele organice sunt foarte importante deoarece fiind
cunoscute pentru efectul lor antiinflamator, de aceea ar trebui introduse în dieta zilnic a
bolnavului de Spondilit anchilozant . Alte alimente benefice cu efect antiinflamator sunt
usturoiul, tumericul sau ghimbirul.
În Spondilta anchilozant se recomand evitarea i chiar excluderea din alimenta ie a
alimentelor ce pot cauza inflama ii i a celor cu aport caloric mare ce pot favoriza acumularea
kilogramelor în plus. Astfel c se vor evita alimentele procesate, grase, cele bogate în zah r i
sare i cele de tip fast – food.
De asemenea nu se recomand consumul de alcool i tutun deoarece pot sporii
procesul inflamator. Este foarte important ca în cazul pacien ilor cu Spondilit Anchilozant
s se in cont de tratamentul medicamentos pe care îl urmeaz deoarece unele medicamente
necesit o alimenta ie special . Astfel c pacien ii ce utilizeaz Prednison trebuie s aib o
diet desodat i f r consum de b uturi alcoolice. De asemenea se va ine cont de faptul c
Arcoxia este un medicament ce se recomand a fi administrat f r a fi înso it de alimente
pentru un efect mai rapid. Datorit faptului c Meloxicamul con ine lactoz , se va recomanda
bolnavilor ce prezint intoleran la lactoz s semnaleze acest lucru medicului pentru a le fi
recomandat un alt medicament. Un alt medicament ce se utilizeaz în tratamentul Spondiltei
Anchilozante este Ibuprofenul i este important ca pacien ii s cunoasc faptul c acesta se
administreaz fie în timpul sau imediat dup mas înso it de un pahar cu ap i pe timpul
administr rii sale nu se va consuma alcool.
Cu o alimenta ie corect i adecvat tratamentului medicamentos pe care îl urmeaz ,
pacientul suferind de Spondilit Anchilozant va reu i reduc efectele inflamatorii ale bolii,
va reu i s - i men in o greutate corporal adecvat pentru a nu solicita articula iile i coloana
vertebral , astfel putând s duc o via obi nuit .
 3.3 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR I HIDRATAREA
ORGANISMULUI
a. Administrarea medicamentelor
Medicamentele sunt produse de origine mineral , vegetal , animal sau chimic
transformate într-o form de administrare solid sau lichid ce sunt prescrise de medic.
Scopul administr rii medicamentelor poate fi profilactic, pentru ameliorarea
simptomelor unei boli i pentru vindecarea bolilor.
Medicamentele se administreaz pe mai multe c i cum ar fi: calea parenteral , per os,
calea cutanat , rectal , nazal , vaginal .
În administrarea medicamentelor se va respecta întotdeauna regula celor 5 „ P ”:
- pacientul potrivit;
- medicamentul potrivit;
- doza potrivit ;
- calea de administrare potrivit ;
- ora de administrare potrivit .
Medicamentele vor fi întotdeauna administrate la indica ia medicului i se vor respecta
anumite reguli de administrare:
A Legate de medicament:
1. respectarea medicamentului: nu se înlocuiesc cu alte medicamente cu efect
asem n tor f r aprobarea medicului;
2. identificarea corect a medicamentului de administrat: eticheta sau medicamentul
(forma de prezentare, culoarea, consisten a, mirosul);
3. verificarea calit ii medicamentului care poate fi alterat;
4. respectarea dozei prescrise;
5. evitarea incompatibilit ii dintre medicamente: unele asocieri devin ineficace sau
daun toare;
B Legate de tehnic :
6. respectarea c ii de administrare: adminstrarea pe alt cale a unor medicamente
poate determina accidente grave, ca de exemplu embolia uleioas la administrarea
intravenoas a solu iilor uleioase sau necroza esuturilor în cazul administr rii
intramusculare sau subcutanate a solu iilor hipertone;
7. respectarea orarului i ritmului de administrare prescris de medic;
8. respectarea somnului fiziologic al pacientului: orarul de administrare va fi stabilit
astfel încât s nu fie necesar trezirea bolnavului, cu excep ia antibioticelor i
chimioterapicelor;
9. luarea medicamentelor în prezen a asistentei;
10. respectarea succesiunii medicamentelor astfel: tablete, capsule, solu ii,
pic turi, injec ii, ovule, supozitoare;
11. l murirea pacientului asupra medicamentului prescris, a indica iilor, a
contraindica iilor, incompatibilit ii i a efectelor secundare ale acestora;
12. anun area imediat a gre elilor de administrare cum ar fi schimbarea
medicamentului, nerespectarea dozei, a orarului sau a c ii de administrare. Se va
anun a medicul pentru a se putea intervenii astfel evitând complica iile ce ar putea
fi fatale;
13. administrarea imediat a medicamentului deschis: solu iile injectabile vor fi
adminstrate imediat dup deschiderea fiolei deoarece astfel se evit sc derea
eficacit ii sau degraderea lor;
14. prevenirea infec iilor intraspitalice ti: respectarea metodelor de asepsie i igien
stabilite pentru fiecare cale de administrare;
 15. medicamentele nu se las la îndemâna pacien ilor cu probleme psihice, tentative de
suicid sau depresie.
Administrarea medicamentelor în unele condi ii fiziologice trebuie s in cont de
urm toarele elemente:
• la vâstnici
- se necesit ajustarea dozelor în func ie de afec iunile pe care le au i de
sc derea odat cu vârsta a capacit ii de metabolizare a substan elor;
- trebuie avut în vedere c apare de obicei sc derea memoriei, deci
administrarea este supravegheat cu aten ie;
• la gravide
- administrarea de medicamente trebuie evitat ;
- în situa ii speciale trebuie alese acele medicamente care nu afecteaz toxic
sau teratogen;
• în perioada de al ptare
- trebuie evitat administrarea medicamentelor care se elimin prin lapte sau
se întrerupe al ptarea în timpul administr rii;
• la copii
- trebuie avut în vedere c exist o diferen între doza copilului i cea a
adultul iar administrarea se face cu greu fiind nevoie de supraveghere;
- e de preferat s se foloseasc forme farmaceutice adecvate vârstei.
• în condi ii particulare
- în cazul conduc torilor auto, a celor ce lucreaz la în l ime sau acolo unde
deciziile lor pot duce la accidente trebuie precizat medicamentul care
afecteaz anumite func ii;
- la pacien ii cu afec iuni hepatice sau renale dozele trebuie ajustate.
Timpul administr rii medicamentelor trebuie s in cont de:
• diminea a
- înainte de mas cu 15-30 de minute medicamente stimulatoare ale
organismului;
- în timpul mesei sau imediat dup mas , medicamente cu iritare gastric ;
- dup mas la intervale mici, pansamente gastrice
• perioada de odihn i activitate
- atât cât este posibil se va respecta timpul de odin ;
- seara cu 10 -15 minute înainte de culcare pentru somnifere iar diminea a
diuretice;
• manifestarea secre iilor fiziologice
- medicamentele hormonale se pot administra în func ie de nivelul secre iilor.
În cazul în care medicamentele sunt administrate acas de pacient sau de c tre
apar in torii acestuia i se vor explica toate aceste reguli i va fi înv at cu privire la
repectarea întru totul a acestora.
În cazul Spondilitei anchilozante se folosesc medicamente atât pentru sc derea durerii
cât i pentru a reduce inflama ia. Clasele de medicamente folosite în aceste scopuri sunt
analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) i corticosteroizii.
De asemenea se folosesc anumite medicamente cu rolul de a stopa distruc iile
articulare, astfel c se folosesc droguri antireumatice modificatoare ale bolii: DMARDS
dar i medicamente numite modificatori ai r spunsului biologic cum ar fi etanercept,
infliximab i adalimumab.
Din categoria AINS fac parte aspirina, ibuprofenul, ketoprofenul, diclofenacul sau
meloxicamul. Aceste medicamente au i anumite efecte secundare, ca de exemplu cefalee,
indigestie, st ri de grea sau vom , diaree, durere epigastric , disconfort abdominal,
 arsuri stomacale ajungându – se pân la ulcer peptic. Medicamentele din aceast categorie
sunt cele mai des utilizate în Spondilta anchilozant , deoarece au efect analgezic i
antiinflamator, împidicând inflamarea articula iilor, dac sunt dozate în mod
corespunz tor, îns în cele mai multe cazuri nu stopeaz procesul de evolu ie al bolii i nu
împiedic deteriorarea articula iilor.
Medicamentele din grupul DMARDS utilizate în Spondilit anchilozant sunt
methotrexatul i sulfasalazina.
Ca în orice alt boal i în Spondilita anchilozant sunt foarte importante
medicamentele pe care utilizeaz bolnavul, este esen ial administrarea lor a a cum indic
medicul respectând doza i ora de administrare dar i o hidratare corespunz toare pentru a
avea un echilibru

b. Hidratarea organismului
Organismul uman nu poate tr i mai mult de 72 de ore f r ap de aceea este foarte
important s tim modul corect de hidratare i mai ales cum s prevenim deshidratarea. De
aceea pe lâng administrarea medicamentelor corecte un rol esen ial îl are hidratarea
corespunz toare a organismului, deoarece apa joac un rol esen ial în func onarea fiec rei
celule a corpului uman.
Apa este important deaorece îndepline te urm toarele func ii:
- regleaz temperatura corpului;
- tranport oxigenul i nutrien ii necesari;
- ajut la controlul pulsului i tensiunii arteriale;
- elimin toxinele i substan ele reziduale;
- asigur lubrifierea articula iilor.
Eliminarea apei din organism se realizeaz pe mai multe c i: prin urin , transpira ie,
sub form de vapori prin pl mâni i prin scaun. La o persoan s n toas exist un echilibru
între lichidele ingerate i cele eliminate îns în st rile patologice apar tulbur ri ale lichidelor
precum deshidratarea sau hiperhidratarea.
Astfel c poate sa apar deficit deficit de volum lichidian datorat pierderilor excesive
prin v rs turi, diaforez , arsuri i administrarea de diuretice.Acest deficit se manifest prin
piele uscat , buze uscate, limb ars , letargie, febr , tahircardie, hipotensiune arterial ,
cre terea ureei sanguine, urin cu densitate mare. Acest deficit de volum lichidian poate duce
la deshidratare care poate fi de mai multe feluri:
- deshidratare izoton în care pierderile de ap i electroli i sunt în aceea i propor ie. Se
pierd 2 – 3 l pe zi ajungându-se pân la 10 l în 24 de ore.
- deshidratare hiperton în care apa este eliminat în propor ie mai mare decât
electroli ii i apare în transpira ii exagerate sau polipnee.
- deshidratare hipoton în care s rurile minerale sunt eliminate în propor ie mai mare
decât apa i apare în poliurii patologice.
De asemenea poate s apar excesul de volum lichidian (hiperhidratare) astfel ap rând
edemele i se datoreaz cre terii sodiului i a cantit ii de ap prin reten ie sau ingestie
excesiv , prin sc derea excre iei renale de sodiu i ap dar a sc derii mobiliz rii lichidelor în
interiorul spa iului intravascular. Excesul de volum lichidian se manifest pri cre terea în
greutate, edem periferic, pleoape edema iate, puls puternic, hipertensiune arterila , raluri
crepitante, sc derea densit ii urinale.
Stabilirea necesit ilor hidrice ale organismului se face astfel:
- se stabile te felul deshidrat rii precum i simptomatologia acesteia;
- se fac investiga ii de laborator;
 - cantitatea de lichide necesare organismului se stabile te prin însumarea ra iei de
între inere (pierderile de lichide pe 24 de ore) i a ratei de corectare a dezechilibrelor
(se face pe baza anlizelor de laborator).
Pentru hidratarea organismului se folosesc mai multe c i precum:
1. Calea oral este calea fiziologic de administrarea a medicamentelor. Temperatura
lichidelor trebuie s fie redus dac pacientul prezint grea i se daministreaz în
cantit i mici la intervaluri scurte. Nu se utilizeaz în caz de v rs turi, în stenoza
piloric , esofagit sau negativism total din partea pacientului.
2. Calea duodenal se face prin sond duodenal , lichidul fiind administrat pic tur cu
pic tur (60 – 80 pic turi pe minut). Se men ine temperatura lichidului în timpul
administr rii.
3. Calea rectal se face prin clism pic tur cu pic tur sau prin clisme Katzeustein.
Cantitatea total nu trebuie s dep easc 500 ml. Administrarea se face lent altfel
riscându-se apari ia colicilor, a tenesmelor sau a senza iei impetuase de defecare.
4. Calea subcutanat se face prin perfuzii, resorb ia este lent i poate determina
accidente precum necroza esuturilor, flegmoane sau complica ii septice.
5. Perfuzia intravenoas reprezint calea de administrare parenteral pic tur cu
pic tur a solu iei medicamentoase pentru reechilibrarea hidoelectrolitic , hidroionic
i volemic a organismului.
Scopul acesteia este terapeutic.
Prezint urm toarele avantaje: se poate administra o cantitate mai mare de
medicament iar cantitatea poate fi determinat exact.
De asemenea exist urm toarele dezavantaje: metoda este invaziv .
Pot s apar accidente i incidente precum:
- infundarea acului sau cateterului;
- embolie gazoas ;
- ruperea i migrarea unei p r i din cateter;
- febr , frison, stare de oc;
- spasm venos la solu ii hipertone;
- flebit .
În Foaia de Observa ie se noteaz data, ora, substan a administrat , accidente,
incidente i numele persoanei care efectueaz tehnica.
6. Calea intraosoas reprezint introducerea unei canule în spongioasa oaselor
superficiale (manubriul sau capul sternului, condilii femurali, creasta iliac ) pentru a
putea realiza hidratarea organismului, scopul fiind terapeutic.
Se pot administra solu ii coloidale, cristale, plasm , morfin , glucoz , epenefrine,
deriva i de sânge)
Un mare dezavantaj este acela c este o metod invaziv . Este necesar respectarea
regulilor de asepsie i supravegherea pacientului.
Solu iile perfuzabile administrate variaz în func ie de necesit ile fiec rui pacient în
parte, existând mai multe tipuri de solu ii:
- solu ii izotonice care con in ioni într-o concentra ie egal cu cea fiziologic a
organismului (ser fiziologic sau solu ia de glucoz 5 %);
- solu ii hipertonice care con in ioni în cantitate mai mare decât cea fiziologic (clorura
de sodiu de 10 %, 20 % i solu ia de glucoz 10 %, 20 %, 33 %, 40 %);
- solu ii hipotonice care con in ioni în concentra ie mai mic decât cea fiziologic (
clorur de sodiu 4,5g %o, 2,25 g%o i solu ia de glucoz 2,5 %);
- lactat de sodiu 1,9 %;
- solu ii Ringer, Darow, Creps, Fisher, Dextrani (70, 40), Macrodex, Rheomacrodex
 Ca în orice alt boal i în Spondiloza anchilozant sunt foarte importante
medicamentele pe care le utilizeaz pacientul este esen ial administrarea lor a a cum indic
medicul respectându-se doza i ora de administrare dar hidratarea corespunz toare a
organismului pentru a avea un echilibru hidoelectrolitic adecvat.

3.4 RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE I PATOLOGICE

În Spondilita anchilozant probele recoltate sunt esen iale pentru diagnosticarea
corect a bolii precum i pentru stabilirea unui tratament corespunz tor.
Asistenta medical este cea care recolteaz majoritatea probelor asigurându-se c
recoltarea acestora se face într-un mod corect i promt. Chiar dac aceste probe nu sunt
recoltate de c tre asistente asistent ci de medic, aceasta are rolul de a preg ti pacientul, de a
asista medicul i de a acorda îngrijiri specifice pacientului dup recoltare.
Se urmeaz anumi i pa i precum:
- preg tirea bolnavului;
- preg tirea instrumentelor necesare;
- preg tirea sticl riei în care se recolteaz produsul;
- etichetarea recipientelor cu numele produsului recoltat, cantitatea de produs recoltat ,
tehnica de recoltare.
Biletul înso itor al produselor biologice va fi corect completat respectând urm toarele
rubrici:
A. Referitoare la pacient
- numele, prenumele, vârsta, domiciliu, CNP;
- buletin de identitate în situa ii de boli dermatologice;
- apartenen a la o colectivitate (loc de munc , unit i de înv mânt, militare)
- diagnostic prezumtiv;
- tratamente efectuate anterior (cu ce i cât timp).
B. Cine a indicat investiga ia (medic, cod de paraf , num r de contract cu casa de
asigur ri);
C. Produsul biologic i investiga ia solicitat ;
D. Ora, data i cine a prelevat.

Recoltarea sângelui
Sângele se recolteaz pentru urm toarele tipuri de examene:
- examene hematologice (hemoleucogram , hemoglobin , timp de sângerare, timp de
coagulare, examen parazitologic i grup sanguin, VSH);
- examene biochimice (uree sanguin , acid uric, creatinin , bilirubin , colesterol,
fosfataz alcalin , transaminaz , amilaz , electroforez , calcemie, sideremie, rezerv
alcalin , ionogram sanguin , glicemie, fibringen, timp protrombin );
- examene bacteriologice (hemocultura);
- examene parazitologice;
- examene serologice.
Sângele se recolteaz prin - în epare
- punc ie venoas
- punc ie arterial
Sângele venos se recolteaz cu sistem vacutainer, aceast metod conferind confort
pacientului, calitate probei de sânge i securitate personalului medical. Tuburile pentru
recolt ri se folosesc în mod corespunz tor respectând codurile de culori astfel:
- ro u i portocaliu pentru biochimie (teste de disproteinemie, electroforza, amilazemie,
fosfataz , acid uric, creatinin , bilirubin , calcemie, sideremie, imunogram , proteina
C reactiv , Rh, grup sanguin, ASLO i altele);
 - negru pentru VSH;
- albastru pentru timpii de coagulare (fibrinogen, timpi de protrombin );
- mov pentru determin ri haematologice - EDTA – (hematocrit, hemoleucogram , indici
eritrocitari, rezisten globular );
- verde pentru analize biochimice în vacutainer cu heparin .
Atunci când se recolteaz mai multe probe la acela i pacient se respect urm toarea
ordine: tuburi f r aditivi, tuburi pentru probe de coagualre i alte tuburi cu divre i aditivi.
Materialele necesare sunt: - holder,
- ac pentru punc ie,
- tuburi vacutainer,
- garou,
- alcool,
- vat .
Pacientul este preg tit fizic i psihic explicându-i-se tehnica i on inându-i-se
consim mântul. Recoltarea se face diminea a pe nemâncate iar pacientul este a ezat
confortabil. Asistenta se spal pe mâini, îmbrac m nu ile sterile, alege locul punc iei,
verific integritatea acului i tuburilor de vacutainer. Apoi execut punc ia venoas , introduce
tubul în holder apucând aripioarele cu indexul i mediul iar cu policele împinge tubul în
holder i astfel str pungând diafragma gumat a dopului.
Dup prelevarea sângelui se scoate tubul din holder i se introduce un alt tub.
Tuburile sunt etichetate corespunz tor i se trimit la laborator.
De asemenea se face reorganizarea locului de munc .

Recoltarea urinei se face în urm toarele scopuri:

- determinarea caracterelor fizice: culoare, aspect, miros;
- determinarea caracterelor chimice: glucoz , ph, corpi cetonici, hematii, bilirubin ,
urobilinogen, leucocite, proteine;
- urocultur ;
- examenul microscopic al sedimentului.
Urina poate fi recoltat astfel:
- chiar de pacient îndumat de asistenta medical pentru a respecta toate regulile;
- prin sondaj vezical folosindu-se sonde cu o singur cale unidirec ional pentru a nu se
risca o infec ie extern . Dac pacientul folose te o sond permanent nu se recolteaz
din punga colectoare ci prin punc ionarea por iunii proximale a sondei dup
dezinfectarea acesteia.
- prin punc ie vezical i se face în cazul în care celelalte metode nu pot fi efectuate. Se
execut prin tehnica punc iei vezicale i se execut de c tre medic.
Este foarte important s se evite recoltarea urinei pentru urocultur dup administrarea
de antibiotice.
Este foarte important ca asistenta medical s respecte toate regulile de recoltare a
urinei iar dac aceasta se face de c tre medic, asistenta preg te te materialele necesare,
preg te te pacientul i asist medicul.

Lichidul cefalorahidian (LCR)

LCR reprezint fluidul produs în plexurile coide ale ventriculelor creierului. LCR se
g se te în sistemul ventricular i în spa iul subarahnoid al întregului Sistem Nervos Central
(SNC) în creier i în m duva spin rii. Acesta este recoltat de c tre medic ajutat de dou
asistente prin punc ie lombar , suboccipital sau ventricular . Este foarte important s se
respecte toate condi iile de asepsie iar lichidul se repartizeaz în eprubete sterile pentru
urm toarele examin ri:
 - examene citologice (limfocite, polinucleare, eozinofile)
- examene bacteriologice (BK i al i germeni)
- examene serologice (sifilisul SNC)
- examene biochimice.

Recoltarea materiilor fecale

Scaunul reprezint resturile alimentare supsuse procesului de digestie, eliminate din
organism prin actul defeca iei.
Recoltarea scaunului se face în scop explorator pentru:
- depistarea unor germeni patogeni;
- depistarea unor purt tori s n to i de germeni;
- depistarea unor tulbur ri legate de digestie.
Recoltarea materiilor fecale se realizeaz în vederea urm toarelor examene:
- coprocultur înainte de începerea tratamentului cu antibiotice;
- examen coproparazitologic;
- pentru proba de digestie;
- pentru hemoragii oculte;
- pentru coproantigene.
Materiile fecale se recolteaz în mai multe moduri astfel:
- direct din scaunul spontan sau provocat;
- direct din rect;
- prin raclarea pielii din vecin tatea orificiului anal;
- la copil se face cu ajutorul sondei Nelaton.
Materialul recoltat se introduce într-un flacon steril, se eticheteaz i se trimite la
laborator.

Recoltarea exudatului faringian

Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.
Scopul recolt rii este unul explorator în vederea depist rii germenilor patogeni de la nivelul
faringelui i pentru depistarea persoanelor s n toase purt toare de germeni. Recoltarea se face
în cazul anginelor dar i în alte boli care pot fi declan ate de o infec ie faringian precum
nefrite i Reumatism Articular Acut.
Pentru aceast tehnic se preg te te pacientul fizic i psihic dar i materialele
necesare.
Exudatul faringian se recolteaz înainte de administrarea antibioticelor sau a
sulfamidelor iar înainte de recoltare se inspecteaz regiunea de unde urmeaz s se recolteze.
Atunci când se recolteaz se evit îmbibarea tamponului cu saliv i atingerea din ilor.
Dup recoltare se transport produsul etichetat la laborator iar timpul de la recoltare
pân la îns mân are nu trebuie s dep easc 5-6 ore. La final se noteaz în Foaia de
Obseva ie data recolt rii i dac s-au f cut îns mân ri sau nu.

Recoltarea sputei
Sputa reprezint totalitatea secre iilor ce se expulseaz din c ile respiratorii prin tuse.
Aceasta se recolteaz în scop explorator în vederea urm toarelor examin ri:
- macroscopice;
- citologice;
- bacteriologice;
- parazitologice.
Sputa se recolteaz în trei moduri astfel:
- prin frotiu faringian i laringian;
 - prin sp l tur gastric cu ajutorul sondei Einhorn sau Faucher ce se introduce în
stomac diminea a pe nemâncate;
- prin sp l tur bron ic . Aceast tehnic se utilizeaz la pacien ii bolnavi de TBC
cavitar i care nu pot s expectoreze:
Dup recoltare se acoper recipientele, se eticheteaz i se trimit la laborator.

Recoltarea v rs turilor
V rs turile reprezint con inutul gastric care se elimin spontan. Recoltarea
v rs turilor se face în scop explorator în vederea urm toarelor examene:
- macroscopice;
- bacteriologice;
- chimice.
Se preg tesc materialele necesare iar pacientul este va fi ajutat de asistent iar mai
apoi i se va oferi un pahar cu ap pentru a- i cl ti gura.
Dup recoltare se completeaz buletinul de recoltare, se trimite produsul etichetat
corespunz tor la laborator i se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea, mirosul, culoarea,
aspectul dar i unele semne înso itoare sau premerg toare cum ar fi cefalee, vertij, transpira ii,
emisie f r efort sau cu efort i altele.

Recoltarea secre iilor purulente

Secre iile purulente se recolteaz de pe organele genitale, conjunctiva ocular , leziuni
ale cavit ii bucale, pl gi supurate, suprafa a tegumentelor i mucoaselor, sau ulcera ii.
Recoltarea acestora se face în scop
- explorator pentru depistarea florei microbiene dar i pentru efectuarea antibiogramei;
- terapeutic pentru evacuarea i tratarea colec ilor prulente.
Secre iile prulente pot fi recoltatate din:
- vezicule, pustule i ulcera ii iar materialul recoltat se a eaz pe o lam de sticl steril
i se efectueaz frotiul;
- papule, noduli sau alte leziuni inflamatoare de unde se recolteaz cu un ac steril
montat la o sering iar lichidul se introduce într- o eprubet steril ;
- abcese, flegmoane sau colec ii.

Recoltarea secre iilor vaginale

Secre ia vaginal reprezint un transsudat al mucoasei vaginale iar prelevarea acestuia
se face în primele 10 zile dup ciclul menstrual.
Asistenta preg te te materialele necesare i pacienta din punct de vedere psihic
ob inând consim mântul acesteia i din punct de vedre fizic a ezând-o în pozi ia
corespunz toare (pozi ie ginecologic ).
Recoltarea se face cu valve i specule sterile evitându-se atingerea vulvei sau a
pere ilor vaginului.
Atunci când se recolteaz în vederea examenului citologic se efectueaz câte dou
frotiuri pentru fiecare produs recoltat.
Când se efectueaz examenul bacteriologic se recolteaz cu ansa din eprubeta steril .
Este foarte important ca timpul scurs de la recoltare pân la examinare s fie de 1-2
ore iar pentru depistarea gonococului îns mân area se face imediat.
La examenul microscopic pot s apar 4 tipuri de imagini astfel:
- tipul I este reprezentat de o secre ie normal cu prezen a epiteliilor i lactobacililor;
- tipul II: aici apar epitelii, lactobacili, rari bacili gram-negativi sau leucocite;
- tipul III: apar epitelii, lactobacili foarte rar i în mod frecvent bacili gram-negativ, coci
gram-pozitiv i negativ i în mod frecvent leucocite;
 - tipul IV: apar rareori epitelii, flor mixt , lactobacilii sunt absen i, leucocitele sunt
foarte frecvente i apare prezen a Trichomonas.
Este imortant de tiut c prezen a leucocitelor este semnul unui proces infec ios.

Recoltarea secre iilor uretrale

Recoltarea secre iilor uretrale se face în urm toarele scopuri:
- diagnosticarea bolilor cu transmitere sexual ;
- identificarea anumitor agen i patogeni (bacterii, fungi, Chlamydia etc);
- testarea sensbilit ii germenilor la tratamentul cu antibiotice.
Este important ca urm toarele reguli s fie îndeplinite:
- recoltarea se face înaintea începerii unui tratament cu antibiotice apoi pentru a se
verifica eficien a tratamentului se va recolta o alt prob dup 7 zile de la ultima doz
de antibiotic;
- recoltarea se face diminea a înainte de mic iune i f r a fi efectuat toaleta organelor
genitale;
- recoltarea probei secre iei uretrale nu trebuie precedat sau urmat de o alt recoltare
precum spermocultura sau urocultura;
- se recomand ca pacientul sa fie a ezat în decubit dorsal.
Probele recoltate se eticheteaz corespunz tor i se trimit la laborator.

Recoltarea secre iei conjunctivale

Se recolteaz pentru efectuarea examenului bacteriologic în afec iuni precum
blefartrite, conjunctivite, irite, afec iuni ale cristalinului, coroidei sau corpului vitros.
Recoltarea se execut folosindu-se un tampon umezit cu ser fiziologic din fundul de
sac conjunctival dinspre interior spre exterior. Apoi tamponul cu exudat se introduce în tubul
cu mediu etchetat corespunz tor.
Recoltarea se face înaintea efectu rii toaletei fe ei, înainte de terapie cu antimicrobiene
i întotdeauna se recolteaz de la ambii ochi.

Recoltarea secretiilor otice

Recoltarea are ca scop efectuarea examenului bacteriologic.
Recoltarea se realizeaz cu un tampon prin rotire ferm i întotdeauna se recolteaz 2
tampoane iar transportul la laborator se realizeaz în mai pu in de 2 ore de la recoltare.

Recoltarea secre iilor nazale

Recolatarea secre iilor nazale se face diminea a dup ce pacientul se treze te i se
realizeaz cu un tampon sub ire iar în cazul examin rilor virusologice recoltarea se face prin
suflarea puternic a nasului într-o cutie steril .
Lichidul captat se introduce în eprubete sterile, se eticheteaz corespunz tor i se
trimite la laborator.

3.5 PREG TIREA PACIENTULUI I EFECTUAREATEHNICILOR IMPUSE DE

AFEC IUNE

a) Punc ia venoas
Defini ie: punc ia venoas reprezint crearea unei c i de acces într-o ven prin intermediul
acului de punc ie.
Scop:
- explorator
- examene de laborator
 - stabilirea diagnosticului
- terapeutic
- administrare de medicamente
- transfuzie de sânge
Locul punc iei:
- venele de la plica cotului (bazilic i cefalic );
- venele antebra ului;
- venele situate pe fa a dorsal a mâinii;
- venele femurale;
- venele subclaviculare;
- venele maleolare interne;
- venele jugulare i epicraniene la sugari.
Materiale necesare:
- pern elastic pentru sprijinul antebra ului;
- mu ama i alez pentru protec ie;
- dezinfec ie de tip I;
- instrumentar: alcool, ac (25 mm – 30 mm, 6, 7, 10/ 10), pense, m nu i sterile,
tampoane, fiole, solu ii perfuzabile, t vi renal , eprubete etichetate, cilindru gradat,
garou / band Esmarch.
Preg tirea pacientului
- psihic
- se informeaz pacientul asupra scopului punc iei i necesit ii acesteia;
- fizic:
- se asigur pozi ia de decubit dorsal a pacientului;
- se examineaz calitatea i starea venelor;
- se dezinfecteaz tegumentele;
- se aplic garoul la o distan de 7 – 8 cm, deasupra locului ales prin punc ie
favorizând astfel comprimarea arterei;
- se recomand pacientului s strâng pumnul.
Execu ia punc iei:
- se explic tehnica pacientului i se încurajeaz ;
- se spal , se dezinfecteaz pe mâini i se îmbrac m nu ile sterile de cauciuc;
- se alege locul punc iei;
- se p trunde cu bizoul acului în sus 1 -2 cm;
- se verific pozi ia acului în ven prin aspirare;
- se continua tehnica în func ie de scopul urm rit;
- se îndep rteaz staza venoas prin desfacerea garoului i a pumnului;
- se retrage brusc acul i se aplic un tampon la locul punc iei;
- se comprim locul punc iei 1 -3 minute, f r întinderea bra ului;
- se reorganizeaz locul i se îndep rteaz materialele folosite;
- se noteaz în Foaia de Observa ie a pacientului: execu ia, cantitatea de lichid extras ,
aspectul i evetualele incidente i accidente.
Îngrijirea ulterioar a pacientului const în:
- se supravegheaz pacientul; toaleta local a tegumentelor;
- schimbarea lenjeriei în cazul în care este murdar asigurându-se confortul;
- supravegherea pacientului.
Accidente posibile:
- hematom (infiltrarea cu sânge a esutului perivenos). În acest caz se extrage acul i se
comprim 1 – 3 minute;
- perforarea venei. În acest caz se retrage acul;
 - ame eli, paloare, lipotimie, colaps. În acest caz se întrerupe punc ia i se acord
ajutorul de urgen i se anun medicul.
Observa ii:
- pentru eviden ierea venelor se pot face mi c ri circulare cu bra ul, sau se poate
introduce mâna în ap cald ;
- prin punc ie venoas se pot fixa i cateterele transcutanate;
- pentru punc ia venei jugulare, pacientul se a eaz transversal în pat, cu capul atârnând
la marginea patului.
De evitat:
- punc ionarea venei din lateral;
- punc ionarea venei cu bizoul în jos;
- atingerea produsului recoltat;
- flectarea antebra ului pe bra cu tampon aplicat în plica cotului împidicând închiderea
pl gii.

b) Punc ia articular
Defini ie: Punc ia articular const în realizarea unei leg turi între cavitatea articular i
mediul extern prin intermediul unui ac.
Scop:
- explorator:
- pune în eviden prezen a lichidului articular care poate fi purulent, seros,
sanguinolent;
- recoltarea lichidului în vederea examin rii acestuia;
- terapeutic:
- administrarea unor medicamente;
- eviden ierea lichidului articular.
Este contraindicat execu ia punc iei în cazul în care în zona în care urmeaz a fi
executat punc ia exist un proces inflamator. Cele mai frecvente punc ii se reazlizeaz la
nivelul articula iei genunchiului, cotului i gleznei.
Locul punc iei: genunchi, um r, cot, glezn .
Materiale necesare:
- de protec ie a patului: mu ama, alez ;
- pentru dezinfec ia de tip III;
- pentru efectuarea punc iei: ace (4 – 5 cm lungime), seringi (5 ml pentru anestezie),
pense m nu i, alcool, tampoane sterile, pahar conic gradat, t vi renal ;
- medicamente: xilin 1 %, substan de contrast radiologic.
Preg tirea pacientului:
- psihic:
- se informeaz pacientul cu privire la tehnic
- i se explic procedura.
- fizic:
- se a eaz confortabil cu articula ia relaxat ;
- articula ia se poate a eza pe o pern ;
- se îndep rteaz pilozitatea din acea zon .
Execu ia punc iei:
Punc ia articular se execut de c tre medic ajutat de o asistent medical . Personalul
medical î i spal mâinile, le dezinfecteaz i îmbrac m nu ile sterile. Asistenta medical
projeaz patul prin aplicarea i alezei.
Medicul alege locul punc iei, asistenta preg te te locul realizând dezinfec ia de tip III.
Apoi asistenta preg te te seringa cu anestezic iar medicul efectueaz anestezia.
 Medicul a eaz câmpul steril sub locul punc iei, asistenta dezinfecteaz locul ales i
serve te medicul cu seringa cu acul de punc ie. Acesta execut punc ia articular i aspir
lichidul, iar asistenta colecteaz lichidul articular în vasul gradat i în eprubete. La final
medicul retrage acul.
Asistenta medical dezinfecteaz locul i îl comprim cu un tampon steril, aplic
pansamentul compresiv fixat cu fa i aplic atele pentru a imobiliza articula ia.
Ulterior pacientului i se recomand repausul regiunii, se suprevegheaz starea
general a acestuia i semnele vitale, aspectul pansamentului (se men ine 24 / 48 de ore).
Examenul se noteaz în Foaia de Observa ie a pacientului, eprubetele cu lichid
articular sunt etchetate, men onându-se examenul cerut (citologic, bacteriologic). Se apreciaz
aspectul lichidului articular.
Complica ii:
- imediate:
- lezarea pachetului vasculonervos;
- tardive:
- infec ii.
Tehnica se desf oar în condi ii de perfect asepsie, deoarece seroasele prezint
receptivitate deosebit la infec ii.

c) Punc ia rahidian
Defini ie: Punc ia rahidian const în p trunderea cu ajutorul unui ac sub ire în spa iul
subarahnoidian, printre vertebre.
Scop:
- explorator:
- m surarea presiunii LCR;
- recoltarea LCR –ului pentru examinare;
- injectarea de substan e radioopace.:
- terapeuti:
- decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune intracranian ;
- introducerea de medicamente.
- anestezic:
- anestezie:
- rahianestezie.
Indica ii:
- Boli inflamatorii ale SNC- ului, scleroz multipl ;
- Interven ii chirugicale (anestezie).
Locul punc iei:
- punc ia lombar : D12 – L1 sau L4 – L5;
- punc ia dorsal : D6 – D7;
- punc ia suboccipital .
Materiale necesare:
- de protec ie a patului;
- pentru dezinfec ie de tip III;
- ace lungi (diametru de 1 – 1,5 cm), ace cu mandrin, seringi, câmp chirurgical,
tampoane, m nu i sterile, pense, eprubete, alcool, t vi renal , manometru Claude,
diverse medicamente ( seruri imune, antibiotice)
Preg tirea pacientului:
- psihic:
- se informeaz pacientul cu privire la necesitatea efectu rii tehnicii i
importan a acesteia;
 - se informeaz asupra procedurii tehnicii.
- fizic:
- pacientul este a jeun;
- pozi ia pacientului este de decubit lateral cu spatele la marginea patului, coapsele
flectate pe abdomen, b rbia atinge pieptul („ spate de pisic ”, sau „ pozi ia embrionului ”).
Pacientul mai poate fi a ezat pe mas cu mâinile pe coapse i capul in hiperflexie.
Execu ia punc iei:
Punc ia rahidian este executat de c tre medic ajutat de o asistent medical .
Personalul medical se spal pe mâini, se dezinfecteaz i îmbrac m nu ile sterile.
Asistenta medical dezbrac pacientul, projeaz patul, a eaz pacientul în pozi ie
potrivit , preg te te locul punc iei, se ocup de dezinfec ia de tip III, serve te câmpul steril
medicului, serve te acul de punc ie cu mandrin, preg te te eprubetele pentru recoltarea LCR
i men ine pacientul în pozi ia recomandat . Serve te manometrul Claude, seringa cu solu ia
medicamentoas necesar , dezinfecteaz locul punc iei iar dup efectuarea acesteia aplic
compres cu Romplast, ulterior a ezând pacientul în pozi ie de decubit lateral f r pern .
Medicul stabile te locul punc iei, face anestezia la nivel local, a eaz câmpul steril sub
locul punc iei, execut punc ia, scoate mandinul, m soar LCR i presiunea acestuia iar apoi
retrage acul.
Îngrijiri ulterioare:
- repaus la pat, f r pern 24 de ore;
- dup 6 ore este alimentat i hidratat la pat;
- supravegherea func iilor vitale;
- în cazul apari iilor complica iilor se informeaz medicul (cefalee, v rs turi, gre uri)
LCR-ul se examineaz imediat macroscopic, apreciindu-se aspectul, presiunea (clar ca
apa de stânc i curge pic cu pic) i cantitatea. În st rile patologice aspectul poate fi
hemoragic iar viteza de curgere cre te) Examin rile în cazul LCR sunt: examenul
citologic, biochimic i bacteriologic.
Tehnica se noteaz în Foaia de Observa ie a pacientului, notându-se i data, ora i
numele persoanei responsabile de execu ia punc iei.
Accidente posibile:
a) sindromul postpunc ional (ame eli, v rs turi, rahialgii);
b) hemoragii (apar prin accidente în momentul punc iei);
c) dureri violente determinate de atingerea ramifica iilor;
d) contractarea fe ei, gâtului i membrelor;
e) ocul reflex, sincope mortale foarte rar.

3.6 PREG TIREA PREOPERATORIE I ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII

În cazul în care se necesit o interven ie chirurgical pacientul are nevoie de o preg tire
preoperatorie adecvat i îngrijiri postoperatorii specifice.
a)Preg tirea preoperatorie const în
- examenul clinic ce este efectuat de medicul chirurg ajutat de asistenta medical ,
punând în eviden starea fiziologic a bolnavului dar i prezen a unor boli asociate;
- preg tirea fizic i pshic ;
- obiective specifice.
Preg tirea fizic :
- se observ i se consemneaz aspectul general al pacientului: în l ime, greutate,
vârst , aspectul pielii, faciesul, starea psihic ;
- toate datele privind starea general i evolu ia bolii se noteaz în Foaia de Observa ie
i în planul de îngrijiri;
- culegerea datelor privind antecedentele pacientului: familiale, chirurgicale, patologice.
Preg tirea psihic :
- se recomand tact i în elegere empatic în comunicarea cu pacientul pentru a reduce
disconfortul psihic creat de teama de opera ie i de anestezie;
- se lini te te pacientul cu privire la anestezie, durere i procedura operatorie;
- se respect opiniile pacientului legate de credin i concep ii;
- se ofer informa ii clare, accesibile, legate de actul operator i de consecin ele acestuia
(limit ri, mutil ri);
- se ob ine consim mântul scris al pacientului adult sau al familiei în cazul minorilor
sau pacien ilor incon tien i;
- se stabile te data interven iei i se comunic bolnavului;
- formularul de consim mânt trebuie semnat înainte ca pacientul s primeasc
medica ie sedativ , preanestezic ;
- se administreaz la indica ia medicului sedative sau hipnotice în seara premerg toare
interven iei pentru o odihn adecvat în timpul nop ii.
Obiective specifice:
- restric ionarea aportului de alimente i lichide cu o zi înainte de opera ie;
- se interzice fumatul cu o sear înainte de opera ie, precum i consumul de b uturi
alcoolice;
- se face clism evacuatorie în seara dinainte i în diminea a interven iei chirurgicale, în
caz de interven ie pe tubul digestiv;
- se administreaz un laxativ cu 12 – 24 de ore înaintea interven iei dac actul operator
nu se desf oar pe tubul digestiv i tranzitul bolnavului este normal,
- preg tirea câmpului operator (suprafa a cutanat ): se epileaz zona de interes prin
raderea pilozit ii cu un aparat de ras individual pe o suprafa larg de 15 – 20 cm,
având grij s nu se creeze solu ii de continuitate;
- recoltarea produselor pentru examenul de laborator: grup sanguin i Rh, hemograma,
glicemia, ureea, creatinina sanguin , electroli ii serici, factorii de coagulare, examenul
sumar de urin , probe hepatice;
- se efectueaz EKG i radiografii pulmonare;
- se efectueaz igiena personal ;
- se asigur siguran a pacientului dup administrarea de medicamente preanestezice.
b) Îngrijirile postoperatorii încep imediat dup încetarea interven iei chirurgicale,
terminându-se în ziua în care bolnavul este vindecat.
Dup opera ie se preg te te salonul i patul bolnavului, cu lumin redus cu o
temperatur ce nu dep e te 20ºC. Este esen ial ca lâng patul bolnavului s existe o surs de
oxigen, plosc sau urinar. Transportul bolnavului la salon se face în condi ii de siguran
urm rindu-se faciesul bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se refer la:
1. supravegherea func iilor vitale:
- temperatura se m soar diminea a i sera;
- pulsul trebuie s fie regulat;
- tensiunea arterial trebuie s fie în limite normale;
- respira ia trebuie s fie ritmic de amplitudine normal ;
- diureza: se stimuleaz spontan mic iunea sau prin sondaj vezical;
- tranzitul intestinal: primul scaun apare in zuia a – IV- a.
2. supravegherea faciesului: apari ia palorii sau a cianozei;
3. supravegherea comportamentului: la trezire bolnavul poate s prezinte o stare de
agita ie, se supravegheaz pentru a nu smulge drenurile, perfuzia, s nu se ridice din
pat;
 4. supravegherea pansamentului, care trebuie s fie uscat, s nu se îmbibe cu sânge sau
serozit i;
5. prevenirea escarelor: se efectueaz frec ii, masaj în regiunea expus (dorsal ,
c lcâie), se evit umezeala, se schimb des pozi ia;
6. îngrijirea mucoasei bucale: pentru umezi mucoasa bucal se terge cu un tampon
umezit în solu ie cu bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de potasiu;
7. mobilizarea bolnavului: prima mobilizare va avea loc în prima zi (dac este posibil)
cu aten ie, pentru a preveni flebitele;
8. dac bolanvul nu poate fi ridicat va fi efectuat gimnastica la pat.
9. se asigur somnul prin administrare de hipnotice u oare, seara înainte de culcare;
10. alimenta ia:
- în prima zi se va ine o diet hidric cu ceai neîndulcit;
- dup evacuarea spontan a gazelor bolnavul va primi ceaiuri îndulcite,
citronade, sup de legume strecurat sau lapte ;
-dup primul scaun, în alimenta ie se pot introduce compoturi i carne alb ;
- din ziua 6-7 poate fi reluat alimenta ia spontan .
11. scoaterea firelor se face în ziua 6 – 7.

3.7 EDUCA IA PENTRU S N TATE. PROFILAXIA BOLII

Prin ac iunile ei, asistenta medical contribuie la prevenirea formelor inflamatorii ale
acestei boli i a formelor de natur cronic degenerativ cât i la apari ia complica iilor grave
cu modific ri scheletice care duc la invaliditate.
Se au în vedere urm toarele lucruri care trebuie evitate:
- sedentarismul, inactivitatea care duce la reducerea for ei musculare i la atrofierea
muschilor în final;
- efortul fizic excesiv care duce la apari ia tendinitelor;
- frigul, medii umede, care duce la focare de infec ie;
- traumatismele, accidentele casnice;
- factorii favorizan i ai osteoporozei: dieta bogat în calciu, fumatul, alcoolul, cafeaua i
proteinele;
- mersul prelungit i ortostatismul.
Pacientul trebuie s aib în vedere:
a) O alimenta ie adecvat i echilibrat ;
b) Respectarea unor regului înainte de a depune efort fizic;
c) Pozi ia corect a trunchiului în timpul unor activit i, prevenind devia iile coloanei
vertebrale;
d) Tratarea devia iilor înc din momentul apari iilor, totodat i a infec iilor microbiene
i virale;
e) Purtarea de înc l minte comod , adecvat ;
Efortul fizic s alterneze cu repausul.
 CAPITOLUL IV
ÎNGRIJIRI GENERALE

4.1 CAZUL 1

Culegerea datelor
Informa ii generale
Nume :S
Prenume : R
Vârsta : 30 ani (data na terii 3.01. 1991)
Sex :M
Stare civil : c s torit
Nr. copii :2
Religie : catolic
Ocupa ie : inginer proiectant
Na ionalitate : român
Limba vorbit : român
Domiciliu : Re i a (locuie te cu so ia i cei 2 copii)
Antecedente medicale
Grup sanguin: A (II), Rh pozitiv
Alergii - medicamentoase: Nu
- alimentare : Nu
- de alt natur : Nu
Bolile copil riei: varicela
Vaccin ri : contra pojarului, oreionului, rubeol , gripei
Traumatisme : Nu
Boli anterioare : apendicit acut
Spitaliz ri : 22.03. 1998 (apendicit )
Interven ii chirurgicale: 22.03.1998
Modul de via
Hobby : plimb ri, citit
Alimenta ia : diversificat
Consum de cafea: 1 pe zi
Consum de alcool: ocazional
Consum de tutun: 20-30 tig ri pe zi
Profil psiho-socio-cultural
Anxietate : prezent
Stres : prezent
Stare depresiv : nu exist
Disconfort cauzat de boal
Pacientul este con tient i comunicativ
Mediul familial : lini tit
Mediul profesional: stresant
Istoricul bolii
Pacientul S R prezint dureri de aproximativ 5 luni în zona lombar ce coboar pe
membrul inferior pân la nivelul genunchiului. Diminea a i dup ce st mai mult timp în
pozi ie ezând prezint rigiditate crescut , durerea i rigiditatea se amelioreaz la mers i la
efort fizic de slab intensitate. Obose te rapid.
Motivele intern rii
- stare general alterat
- durere în zona lombar ,ce coboar pe membrul inferior pân la genunchi
- impoten func ional
- rigiditate
- oboseal permanent
- somn nelini tit
Semnele vitale la internare (22.03.2021)
Temperatura 37,2 0 C
Puls 92 pulsa ii / minut
TA 145 / 95 mmHg
Respira ie 21 respira ii / minut
Mic iuni normale
Scaune normale
Greutate 90 kg
În l ime 181 cm
Se interneaz pe sec ia de reumatologie cu diagnosticul de Spondilit Anchilozant

Tabel 1 Examene de laborator i investiga ii paraclinice

Examenul cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem vacutainer 35 mm / h 4-6 mm / h
(vacutainer negru)
Antigen Hla – B27 sistem vacutainer pozitiv 65 %
(vacutainer mov cu
EDTA)
hematocrit sistem vacutainer 30 % 40,7 - 50,3 %
(vacutainer mov cu
EDTA)
fibrinogen sistem vacutainer 550 mg % 200-400 mg %
(vacutainer albastru)
proteina C reactiv sistem vacutainer 13 mg / L 0,1 – 4,1 mg/ L
(vacutainer f r
anticoagulant, dop
ro u)

fosfataza alcalin sistem vacutainer 126 U / L < 129 U / L

(vacutainer f r
anticoagulant, dop
ro u)
hemoglobina sistem vacutainer 9 g / dl 14.0- 17,5 g / dl
(vacutainer mov)
Tabel 2 Supravegherea func iilor vitale

Data TA Puls Respira ie Temperatura Diureza Scaun

0
mmHg b / min r / min C ml / 24 h

22.03.2021 145/95 92 21 37,2 1700 1/ - 1I

23.03.2021 130/85 88 18 36,6 2000 2I
24.03.2021 135/90 82 17 36,7 1950 1I
25.03.2021 135/85 80 17 36,5 1900 1/
26.03.2021 140/85 75 18 36,5 2000 1I
27.03.2021 130/80 72 17 36,6 1970 2I
28.03.2021 135/80 74 17 36,5 2050 1I

Tabel 3 Alimenta ia bolnavului

Data Alimente permise Alimente interzise

fructe carne ro ie
22.03.2021 - 28.03.2021 legume mezeluri
nuci sare
lactate dulciuri
cereale alcool
pe te cafea
carne alb b uturi carbogazoase
supe tutun
orez afumat
ceai pr jeli

Tabel 4 Tratamentul administrat

Data Medica ia Modul de administrare

22.03.2021 – 25.03. 2021 Ibuprofen(400 mg) per os
600 mg / 24 h

25.03.2021 – 28.03. 2021 Ibuprofen (400 mg) per os

400mg / 24 h
per os
22.03.2021 -28.03.2021 Prednison (5 mg) per os
15 mg / 24 h
Paracetamol (500mg) i.v.
1000 mg / 24 h i.v.
Vitamina B12, B1, B2 per os
Noriprel (2,5 mg) x 1 / 24 h
 Tabel 5 Planul de îngrijiri al pacientului

Nevoia Obiective Interven ii Evaluare

afectat Diagnostic Autonome Delegate
de
nursing
1 Nevoia - u oar - pacientul s -supravegherea - la indica ia - pacientul
de a tahipnee prezinte func iilor vitale medicului este lini tit i
respira i a - tahicardie pulsul, i notarea lor în administreaz prezint
avea o - HTA respira ia, Foaia de antialgice func iile
bun datorate tensiunea Observa ie pentru vitale în
circila ie durerii arterial - lini te te calmarea limite
puternice i normale pacientul durerii normale
a anxiet ii - înva (ibuprofen)
pacientul - la indica ia
s respire cu medicului
calm admistreaz
antihipertensive
(noliprel)
2 Nevoia - inapeten - alimnentarea - - la indica ia - pacientul
de a bea i hidratarea supravegherea medicului se consum
i a orespunz toare pacientului i administreaz alimente i
mânca a pacientului observarea solu ie lichide în
- combaterea apetitului perfuzabil cantit i
inapeten ei - cu vitamine satisf c toare
supravegherea (B 1, B2, B12) - pacientul
toleran ei prezint
alimentare poft de
- asigurarea mâncare
unui regim
desodat în
concordan cu
tratamentul
recomandat de
medic
- asigurarea
unui aport
suficient de
vitamine
- asigurarea
unui regim f r
pr jeli, gr simi
 Nevoia Diagnostic Obiective Interven ii Evaluare
afectat de nursing Autonome Delegate
3 Nevoia de - impoten - pacientul s -ajut -administrez - pacientul
a se mi ca i func ional se poat pacientul s la indica ia prezint
de a avea o - rigiditate în
mi ca cu se deplaseze medicului dimuarea
bun postur mi c ri u urin - îi explic antialgice durerilor la
datorit - pacientul s pacientului mi care
durerii prezinte diferite - pacientul
- greutate în
diminuarea exerci ii a înv at
mi care durerii la fizice pe care exerci ii fizce
datorit mi care poate s le u oare ce îl
durerii fac pentru ajut în
a- i dimuarea
îmbun t ii rigidit ii.
mi c rile
4 Nevoia de - somn - pacientul s - urm resc - administrez- pacientul are
a dormi i a nelini tit aib un orarul de la indica ia un somn
se odihni cauzat de somn lini tit somn al medicului lini tit i nu
durere i s nu aib pacientului sedative are insomnii
- oboseal insomnii - aerisesc u oare pentru- datorit
permanent - pacientul s înc perea ca pacientul somnului
- uneori nu prezinte înainte de ora s se poat lini tit
insomnii st ri de de culcare odihni pacientul nu
cauzate de oboseal - înv mai prezint
durerile continu pacientul s st ri de
lombare efectueze oboseal
exerci ii - pacientul a
simple de înv at
respira ie exerci iile de
pentru a se respira ie ce îl
lini tii înainte ajut s se
de culcare lini teasc
înainte de
culcare
5 Nevoia de - stare de - pacientul s - urm resc - administrez - pacientul
a- i men ine subfebrilitate aib o temperatura la indica ia prezint o
temperatura (37,2 0C) temperatur pacientul i o medicului temperatur
corpulu în - stare corporal în notez în antipiretice, corporal în
limite general limite Foaia de Paracetamol limite
normale alterat normale Observa ie, normale
- pacientul s anun ând cuprins între
aib o stare medicul dac 36,5 – 36,7 0C
general bun apar pe perioada
modific ri spitaliz rii
- asigurarea
unui climat
corespunz tor
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
6 Nevoia de -dificultate în a
- pacientul s - ajut ori - administrez - la finalul
a se îmbr ca se îmbr ca i a poat s se de câte ori antialgice la zilelor de
i dezbr ca se dezbr ca îmbrace i s se este nevoie indica ia spitalizare
datorit durerii dezbrace singur pacientul s medicului pacientul
- dezinteres f r a avea se îmbrace (Ibruprofen,) reu este s
fa de dificult i i s se se îmbrace
îmbr c minte dezbrace i s se
- îi explic c dezbrace cu
este normal mai
s aib pu in efort
dificult i
care vor
disp rea
dac
urmeaz
tratamentul
în mod
corect
7 Nevoia de - caren e de - pacientul s - ajut - pacientul
a fi curat, igien datorate î i men in pacientul s are o igien
îngrijit i de st rii generale igiena î i între in corporal
a proteja alterate i corporal în igiena adecvat
tegumentele durerilor mod corporal iî i
i mucoasele lombare corespunz tor -înv men ine
puternice familia cum integre
s îl ajute tegumentele
atunci când i
are nevoie mucoasele
de sprijin la
du sau în
alte
activit i
legate de
între inerea
igienei
8 Nevoia de -durerile - pacientul s - ajut - administrez - la finalul
a elimina lombare i ale mearg la pacientul s la indica ia zilelor de
membrelor toalet cu se deplaseze medicului spitalizare
inferioare îl u urin f r a la toalet medicamente pacientul
împiedic s se avea dureri în - îi pun la antialgice prezint
deplaseze la timpul dispozi ie un diminuarea
toalet deplas rii urinar durerilor la
deplasare
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
9 Nevoia - posibilitatea - evitarea - ajut - la fianlul
de a evita alter rii st rii c z turilor pacientul s zilelor de
pericole fizice prin - pacientul s se spitalizare
c z turi aib un moral deplaseze pacientul
- posibilitatea ridicat pentru a nu are o stare
alter rii st rii - evitarea exista riscul psihic i
psihice infec iilor de c deri fzic bun
datorit unui - încurajez
moral sc zut pacientul
- posibiltate vorbindu-i
apari ie a calm, pe un
infec iilor ton lini titor
10 Nevoia - pacientul nu - pacientul s - încurajez - pacientul
de a este deschis prezinte pacientul s exprim cu
comunica la comunicare încredere în comunice mai mult
datorit st rii personalul deschis i s u urin
generale medical i s î i exprime problemele
alterate i comunice cu gândurile cu
durerilor ace tia încredere
- comunic cu
pacientul pe
un calm i
lini titor
11 Nevoia - pacientul nu - asigurarea - înso esc - pacientul
de a ac iona reu e te s climatului pacientul la reu e te
conform practice necesar capela s -i
propriilor religia pentru spitalului p streze
convingeri datorit st rii a - i respecta - asigur un convingerile
i valori,de alterate de ritualurile mediu lini tit i
a practica s n tate religioase pentru a se obiceiurile
religia ruga religioase
- se evit
schimbarea
ritulurilor
religioase ale
pacientului
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
12 Nevoia - pacientul se -pacientul s - ascult - pacientul
de a fi devalorizeaz fie con tient pacientul are o p rere
preocupat în singur de propria manifestând mai bun
vederea - neputin în valoare i interes fa de despre sine
realiz rii realizarea competen e ceea ce spune - pacientul
obiectivelor - pacientul - cunosc este
profesionale s -i aspira iile Încrez tor
datorit st rii recapete pacientului în ceea ce
generale interesul - orienteaz îi ofer
alterate fa de sine pacientul viitorul
- lipsa de – pacientul spre activit i
ambi ie s poat ce îi fac
-apatie realiza i pl cere
aprecia
obiectiv
activit ile
sale
13 Nevoia - inactivitate - pacientul - îl ajut s fac - pacientul
de a se - dificultate în s - i mici plimb ri este
recreea a efectua amelioreze care îns s nu încrez tor
activit ile ce îi capcit ile îl oboseasc iî i
fac pl cere fizice - observ care dore te s
datorit - pacientul sunt fac cât
durerii s activit ile mai multe
desf oare care îi fac activit i în
activit ile pl cere i îi aer liber
ce îî fac explic c în
pl cere urma
tratamentului
va putea
reveni la o
via normal
14 Nevoia - cuno tiin e - pacientul - explorez - pacientul
de a înv a insuficiente s nivelul de are no iuni
cum s î i fa de boal dobândeasc cuno tinn e al suficiente
p streze - frica de cuno tiin e pacientului în ceea ce
s n tatea necunoscut suficiente prind boala sa prive te
pentru a - identific boala,
în elege obiceiurile i tratamentul
boala pe deprinderile i va urma
care o are gre ite i îi sfaturile
- pacientul explic cum s primite
s le corecteze
dobândeasc - verific dac
obiceiuri i bolnavul a
deprinderi în eles corect
noi mesajul
Tabel 6 Investiga ii paraclinice

Data Examene cerute Preg tirea pentru Îngrijiri dup

examen examen
23.03.2021 examen radiologic - se explic tehnica - se observ faciesul
- se ob ine acordul - se m soar func iile
- informare asupra vitale
riscurilor - se a eaz în pat
- se îndep rteaz
obiectele metalice
24.03.2021 scintigrafie osoas - se explic tehnica - se observ faciesul
- se ob ine acordul - se m soar func iile
-se administreaz vitale
intravenos substan - se a eaz în pat
cu radiotrasor

Rezultatele investiga iilor paraclinice arat :

- modific ri la nivelul articula iilor sacroiliace
- sidesmofite
- sacroileit bilateral

Epicriza:
Pacientul S R în vârst de 30 de ani se interneaz la Spitalul Jude ean de Urgen
Re i a pe sec ia de ortopedie în diminea a zilei de 22.03.2021, cu urm toarele manifest ri de
dependen :
- durere lombar cu iradiere pe membrul inferior pân la genunchi
- rigidita în mi c ri
- subfebrilitate
- oboseal
- insomnii
- anxietate
În urma datelor anamnestice i a investiga iilor clinice i paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Datele culese sunt analizate i interpretate definindu-se problemele de dependen ,
diagnosticele de îngrijire i obiectivele de îngrijire. În urma interven iilor cu rol propriu i
delegat, a conduitei de urgen medical , manifest rile s-au ameliorat iar obiectivele propuse
au fost realizate.
În cursul spitaliz rii s-a administrat tratament cu, Paracetamol 500 mg, Ibuprofen 400
mg, Fenilbutazon 400 mg. Prednison 5 mg i perfuzii cu vitamine.
În data de 28.03.2021 pacientul prezint stare general bun , somn fiziologic i
odihnitor, dureri lombare i ale membrului inferior ameliorate f r tendin la complica ii.
Astfel pacientului i se recomand externarea.

Recomand ri la externare:
- se recomand repaus la pat;
- continuarea tratamentului prescris de medic;
- contactarea medicului la apari ia primelor semne de complica ii;
- revenirea la control la medicul de familie.
- concediu medical
 4.2 CAZUL 2

Culegerea datelor
Informa ii generale
Nume : M
Prenume : N
Vârsta : 37 ani (data na terii 04. 02. 1984)
Sex :M
Stare civil : nec s torit
Nr. copii :0
Religie : ortodox
Ocupa ie : po ta
Na ionalitate : român
Limba vorbit : român
Domiciliu : Re i a (locuie te singuri)
Antecedente medicale
Grup sanguin: AB (IV), Rh pozitiv
Alergii - medicamentoase: Nu
- alimentare : Nu
- de alt natur : Nu
Bolile copil riei: pojar
Vaccin ri : contra pojarului, oreionului, rubeol , gripei
Traumatisme : Nu
Boli anterioare : Nu
Spitaliz ri : Nu exist
Interven ii chirurgicale: Nu exist
Modul de via
Hobby : fotbalul, pescuitul
Alimenta ia : diversificat
Consum de cafea: 2 pe zi
Consum de alcool: ocazional
Consum de tutun: Nu
Profil psiho-socio-cultural
Anxietate : prezent
Stres : prezent
Stare depresiv : nu exist
Disconfort cauzat de boal
Pacientul este con tient i comunicativ
Mediul familial : lini tit
Mediul profesional: stresant
Istoricul bolii
Pacientul M N prezint dureri de aproximativ 2-3 luni în zona lombar , zona fesier
ce se accentueaz nopatea.Diminea a i dup ce st mai mult timp în pozi ie ezând prezint
rigiditate crescut , aceasta diminuându-se în timpul mi c rii. Datorit profesiei ce presupune
ortostatism prelungit pacinetul manifest talalgii puternice.
Motivele intern rii
- stare general alterat
- lombalgie puternic
- durere în zona fesier
- talalgie puternic
- impoten func ional
- rigiditate în mi c ri
- oboseal permanent / astenie
- somn nelini tit
Semnele vitale la internare (10.05.2021)
Temperatura 38,4 0 C
Puls 94 pulsa ii / minut
TA 140 / 95 mmHg
Respira ie 23 respira ii / minut
Mic iuni normale
Scaune normale
Greutate 87
În l ime 175 cm
Se interneaz pe sec ia de reumatologie cu diagnosticul de Spondilit Anchilozant .

Tabel 1 Examene de laborator i investiga ii paraclinice

Examenul cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH sistem vacutainer 30 mm / h 4-6 mm / h
(vacutainer negru)
Antigen Hla – B27 sistem vacutainer pozitiv 70 %
(vacutainer mov cu
EDTA
fibrinogen sistem vacutainer 480 mg % 200-400 mg %
(vacutainer albastru)
proteina C reactiv sistem vacutainer 10 mg / L 0,1 – 4,1 mg/ L
(vacutainer f r
anticoagulant, dop
ro u)

fosfataza alcalin sistem vacutainer 130 U / L < 129 U / L

(vacutainer f r
anticoagulant, dop
ro u)
hemoglobina sistem vacutainer 10 g / dl 14.0- 17,5 g / dl
(vacutainer mov)
electroforeza sistem vacutainer 30 g / dl 0,7 – 1,7 g/dl
(gama globuline) (vacutainer ro u)

Tabel 2 Supravegherea func iilor vitale

Data TA Puls Respira ie Temperatura Diureza Scaun

0
mmHg b / min r / min C ml / 24 h

10.05.2021 140/95 94 23 38,4 1750 1I

11.05.2021 135/80 85 19 37,2 2050 1I
12.05.2021 130/85 82 16 37,0 1950 2I
13.05.2021 135/85 76 17 36,4 1850 1/ 1I
14.05.2021 130/80 75 18 36,5 2000 1I
15.05.2021 125/80 70 16 36,7 1950 2I
16.05.2021 130/75 68 17 36,3 2100 2I

Tabel 3 Alimenta ia bolnavului

Data Alimente permise Alimente interzise

fructe carne ro ie
10.05.2021 - 16.05.2021 legume mezeluri
nuci sare
lactate dulciuri
cereale alcool
pe te cafea
carne alb b uturi carbogazoase
supe tutun
orez afumat
ceai pr jeli

Tabel 4 Tratamentul administrat

Data Medica ia Modul de administrare

10.05.2021 – 13.05. 2021 Ibuprofen(400 mg) per os
600 mg / 24 h

13.05..2021 – 16.05.. 2021 Ibuprofen (400 mg) per os

400mg / 24 h

10.05.2021- 16.05.2021 Prednison (5 mg) per os

15 mg / 24 h
Algocalmin (500 mg) per os
1000 mg / 24 h
Vitamina B12, B1, B2 i.v.
Noriprel (2,5 mg) x 1 / 24 h per os

10.05.2021 – 14.05.2021 Meloxicam (15 mg) per os

15 mg / 24 h – doz unic
15.05.2021 – 16.05.2021 Meloxicam (15 mg) per os
7,5 mg / 24 h – doz unic
Tabel 5 Planul de îngrijiri al pacientului M N

Nevoia Obiective Interven ii Evaluare

afectat Diagnostic Autonome Delegate
de
nursing
1 Nevoia - tahipnee - pacientul s -supraveghez - la indica ia - pacientul
de a - tahicardie prezinte func iile vitale medicului este lini tit i
respira i a - HTA pulsul, i le notez în administreaz prezint
avea o datorate respira ia, Foaia de antialgice func iile
bun durerii tensiunea Observa ie pentru vitale în
circila ie puternice i arterial - lini tesc calmarea limite
a anxiet ii normale pacientul durerii normale
- înv (ibuprofen)
pacientul - la indica ia
s respire cu medicului
calm admistreaz
antihipertensive
(noliprel)
2 Nevoia - inapeten - alimnentarea - supraveghez - la indica ia - pacientul
de a bea i i hidratarea pacientului i medicului se consum
a mânca orespunz toare observ administez alimente i
a pacientului apetitului solu ie lichide în
- combaterea - supraveghez perfuzabil cantit i
inapeten ei toleran a cu vitamine satisf c toare
alimentar (B1, B2, B12) - pacientul
- asigurar prezint
unu regim poft de
desodat în mâncare
concordan cu
tratamentul
recomandat de
medic
- asigur un
aport
suficient de
vitamine
- asigur
un regim f r
pr jeli, gr simi
 Nevoia Diagnostic Obiective Interven ii Evaluare
afectat de nursing Autonome Delegate
3 Nevoia de - impoten - pacientul s -ajut -administrez - pacientul
a se mi ca i func ional se poat pacientul s la indica ia prezint
de a avea o - rigiditate în mi ca cu se deplaseze medicului dimuarea
bun postur mi c ri u urin - îi explic antialgice durerilor la
datorit - pacientul s pacientului (Meloxicam, mi care
durerii prezinte diferite Ibuprofen) - pacientul
- greutate în diminuarea exerci ii a înv at
mi care durerii la fizice pe care exerci ii fizce
datorit mi care poate s le u oare ce îl
durerii - diminuarea fac pentru ajut în
- talalgii talalgiilor a- i dimuarea
puternice îmbun t ii rigidit ii
mi c rile
4 Nevoia de - somn - pacientul s - urm resc - administrez
- pacientul are
a dormi i a nelini tit aib un orarul de la indica ia
un somn
se odihni cauzat de somn lini tit somn al medicului lini tit i nu
durere i s nu aib pacientului sedative are insomnii
- oboseal insomnii - aerisesc u oare pentru
- datorit
permanent - pacientul s înc perea ca pacientul
somnului
- uneori nu prezinte înainte de ora s se poat lini tit
insomnii st ri de de culcare odihni pacientul nu
cauzate de oboseal - înv mai prezint
durerile continu pacientul s st ri de
lombare efectueze oboseal
exerci ii - pacientul a
simple de înv at
respira ie exerci iile de
pentru a se respira ie ce îl
lini tii înainte ajut s se
de culcare lini teasc
înainte de
culcare
5 Nevoia de - febr - pacientul s - urm resc - administrez - pacientul
a- i men ine moderat aib o temperatura la indica ia prezint o
temperatura (38,4 0C) temperatur pacientul i o medicului temperatur
corpulu în - stare corporal în notez în antipiretice, corporal în
limite general limite Foaia de Algocalmin limite
normale alterat normale Observa ie, normale
- pacientul s anun ând cuprins între
aib o stare medicul dac 38,4- 36,30C
general bun apar pe perioada
modific ri spitaliz rii
- asigurarea
unui climat
corespunz tor
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
6 Nevoia de -dificultate în a
- pacientul s - ajut ori - administrez - la finalul
a se îmbr ca se îmbr ca i a poat s se de câte ori antialgice la zilelor de
i dezbr ca se dezbr ca îmbrace i s se este nevoie indica ia spitalizare
datorit durerii dezbrace singur pacientul s medicului pacientul
- dezinteres f r a avea se îmbrace (Ibruprofen, reu este s
fa de dificult i i s se Meloxicam) se îmbrace
îmbr c minte dezbrace i s se
- îi explic c dezbrace cu
este normal mai
s aib pu in efort
dificult i
care vor
disp rea
dac
urmeaz
tratamentul
în mod
corect
7 Nevoia de - caren e de - pacientul s - ajut - pacientul
a fi curat, igien datorate aib o igien pacientul s are o igien
îngrijit i de st rii generale corporal î i între in corporal
a proteja alterate i corespunz toare igiena adecvat
tegumentele durerilor - paientul s corporal iî i
i mucoasele lombare poat s se -înv men ine
puternice îngrijeasc familia cum integre
singur s îl ajute tegumentele
atunci când i
are nevoie mucoasele
de sprijin la
du sau în
alte
activit i
legate de
între inerea
igienei
8 Nevoia de -durerile - pacientul s - ajut - administrez - la finalul
a elimina lombare i ale mearg la pacientul s la indica ia zilelor de
talalgiile îl toalet cu se deplaseze medicului spitalizare
împiedic s se u urin f r a la toalet medicamente pacientul
deplaseze la avea dureri în - îi pun la antialgice prezint
toalet timpul dispozi ie un (Ibruprofen, diminuarea
deplas rii urinar Meloxicam) durerilor la
deplasare
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
9 Nevoia - posibilitatea - evitarea - ajut - la fianlul
de a evita alter rii st rii c z turilor pacientul s zilelor de
pericole fizice prin - pacientul s se spitalizare
c z turi aib un moral deplaseze pacientul
- posibilitatea ridicat pentru a nu are o stare
alter rii st rii - evitarea exista riscul psihic i
psihice infec iilor de c deri fzic bun
datorit unui - încurajez
moral sc zut pacientul
- posibiltate
apari ie a
infec iilor
10 Nevoia - pacientul nu - pacientul s - încurajez - pacientul
de a este deschis prezinte pacientul s exprim cu
comunica la comunicare încredere în comunice mai mult
datorit st rii personalul deschis i s u urin
generale medical i s î i exprime problemele
alterate i comunice cu gândurile cu
durerilor ace tia încredere
- comunic cu
pacientul pe
un calm i
lini titor
11 Nevoia - pacientul nu - asigurarea - înso esc - pacientul
de a ac iona reu e te s climatului pacientul la reu e te
conform practice necesar capela s -i
propriilor religia pentru spitalului p streze
convingeri datorit st rii a - i respecta - asigur un convingerile
i valori,de alterate de ritualurile mediu lini tit i
a practica s n tate religioase pentru a se obiceiurile
religia ruga religioase
- se evit
schimbarea
ritulurilor
religioase ale
pacientului
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
12 Nevoia - devalorizare -pacientul s - ascult - pacientul
de a fi personal fie con tient pacientul are o p rere
preocupat în - neputin în de propria manifestând mai bun
vederea realizarea valoare i interes fa de despre sine
realiz rii obiectivelor competen e ceea ce spune - pacientul
profesionale - pacientul - cunosc este
datorit st rii s -i aspira iile Încrez tor
generale recapete pacientului în ceea ce
alterate interesul - orienteaz îi ofer
- lipsa de fa de sine pacientul viitorul
ambi ie – pacientul spre activit i
-apatie s poat ce îi fac
realiza i pl cere
aprecia
obiectiv
activit ile
sale
13 Nevoia - inactivitate - îmbun t - - îl ajut s fac - pacientul
de a se - dificultate în irea mici plimb ri este
recreea a efectua capacit ilor care îns s nu încrez tor
activit ile ce îi fizice îl oboseasc iî i
fac pl cere - pacientul - observ care dore te s
datorit s sunt fac cât
durerii i a desf oare activit ile mai multe
st rii generale activit ile care îi fac activit i în
alterate ce îî fac pl cere i îi aer liber
pl cere explic c în
urma
tratamentului
va putea
reveni la o
via normal
14 Nevoia - cuno tiin e - pacientul - explorez - pacientul
de a înv a insuficiente s nivelul de are no iuni
cum s î i fa de boal dobândeasc cuno tinn e al suficiente
p streze - frica de cuno tiin e pacientului în ceea ce
s n tatea necunoscut suficiente prind boala sa prive te
- nesiguran pentru a - identific boala,
în ceea ce în elege obiceiurile i tratamentul
presupune boala pe deprinderile i va urma
tratamentul care o are gre ite i îi sfaturile
- pacientul explic cum s primite
s le corecteze
dobândeasc - verific dac
obiceiuri i bolnavul a
deprinderi în eles corect
noi mesajul
Tabel 6 Investiga ii paraclinice

Data Examene cerute Preg tirea pentru Îngrijiri dup

examen examen
11.05.2021 examen radiologic - se explic tehnica - se observ faciesul
- se ob ine acordul - se m soar func iile
- informare asupra vitale
riscurilor - se a eaz în pat
- se îndep rteaz
obiectele metalice
13.05.2021 scintigrafie osoas - se explic tehnica - se observ faciesul
- se ob ine acordul - se m soar func iile
-se administreaz vitale
intravenos substan - se a eaz în pat
cu radiotrasor

Rezultatele investiga iilor paraclinice arat :

- modific ri la nivelul articula iilor sacroiliace
- sidesmofite
- sacroileit bilateral

Epicriza:
Pacientul M N în vârst de 37 de ani se interneaz la Spitalul Jude ean de Urgen
Re i a pe sec ia de ortopedie în diminea a zilei de10.05..2021, cu urm toarele manifest ri de
dependen : - lombalagie puternic
- durere în zona fesier
- talalgie puternic
- rigidita în mi c ri
- febr moderat
- oboseal
- insomnii
- anxietate
În urma datelor anamnestice i a investiga iilor clinice i paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Datele culese sunt analizate i interpretate definindu-se problemele de dependen ,
diagnosticele de îngrijire i obiective le de îngrijire. În urma interven iilor cu rol propriu i
delegat, a conduitei de urgen medical , manifest rile s-au ameliorat iar obiectivele propuse
au fost realizate.
În cursul spitaliz rii s-a administrat tratament cu Diclofenac 100 mg, Paracetamol 500
mg, Ibuprofen 400 mg , Noriprel 2,5 mg, Prednison iv i perfuzii cu vitamine.
În data de 16.05.2021 pacientul prezint stare general bun , somn fiziologic i
odihnitor, dureri lombare i talagii ameliorate f r risc de complica ii.
Astfel pacientului i se recomand externarea.
Recomand ri la externare:
- se recomand repaus la pat;
- concediu medical cel pu in 14 zile;
- continuarea tratamentului prescris de medic;
- contactarea medicului la apari ia primelor semne de complica ii;
- revenirea la contol medical periodic.
4.3 CAZUL 3

Culegerea datelor
Informa ii generale
Nume : L
Prenume : R
Vârsta : 40 (data na terii 07.01.1981)
Sex :M
Stare civil : c s torit
Nr. copii :1
Religie : ortodox
Ocupa ie : ofer
Na ionalitate : român
Limba vorbit : român
Domiciliu : Oravi a(locuie te cu so ia i copilul)
Antecedente medicale
Grup sanguin: O, Rh pozitiv
Alergii - medicamentoase: Nu
- alimentare : alune
- de alt natur : Nu
Bolile copil riei: pojar, varicel
Vaccin ri : contra pojarului, oreionului, rubeol , gripei
Traumatisme : Nu
Boli anterioare : colecistit
Spitaliz ri : 18.08.2019
Interven ii chirurgicale: colecistomie
Modul de via
Hobby : pescuit, muzica
Alimenta ia : diversificat
Consum de cafea: 1-2 pe zi
Consum de alcool: ocazional
Consum de tutun: 10 – 15 ig ri pe zi
Profil psiho-socio-cultural
Anxietate : prezent
Stres : prezent
Stare depresiv : nu exist
Disconfort cauzat de boal
Pacientul este con tient i comunicativ
Mediul familial : lini tit
Mediul profesional: stresant
Istoricul bolii
Pacientul L R prezint dureri de aproximativ 4 – 5 luni în zona lombar , dureri la
respira ii profunde i talalgii.Diminea a i dup ce st mai mult timp în pozi ie ezând
prezint rigiditate crescut , aceasta diminuându-se în timpul mi c rii. Datorit profesiei în
care pozi ia ezând predomin , durerile lombare sunt accentuate i persistente pe parcursul
zilei.
Motivele intern rii
- stare general alterat
- lombalgie puternic
- limitarea respira iei profunde datorit durerii
- talalgie puternic
- impoten func ional
- rigiditate în mi c ri
- oboseal permanent / astenie
- somn nelini tit
Semnele vitale la internare (06.02..2021)
Temperatura 39,1 0 C
Puls 90 pulsa ii / minut
TA 145 / 105 mmHg
Respira ie 23 respira ii / minut
Mic iuni normale
Scaune normale
Greutate 92
În l ime 183 cm
Se interneaz pe sec ia de reumatologie cu diagnosticul de Spondilit Anchilozant .

Tabel 1 Examene de laborator i investiga ii paraclinice

Examenul cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH sistem vacutainer 29 mm / h 4-6 mm / h
(vacutainer negru)
Antigen Hla – B27 sistem vacutainer pozitiv 68 %
(vacutainer mov cu
EDTA
fibrinogen sistem vacutainer 500 mg % 200-400 mg %
(vacutainer albastru)
proteina C reactiv sistem vacutainer 9 mg / L 0,1 – 4,1 mg/ L
(vacutainer f r
anticoagulant, dop
ro u)

fosfataza alcalin sistem vacutainer 137 U / L < 129 U / L

(vacutainer f r
anticoagulant, dop
ro u)
hemoglobina sistem vacutainer 11 g / dl 14.0- 17,5 g / dl
(vacutainer mov)
globuline gama sistem vacutainer 27 g / dl 0,7 – 1,7 g / dl
(vacutainer ro u)

Tabel 2 Supravegherea func iilor vitale

Data TA Puls Respira ie Temperatura Diureza Scaun

0
mmHg b / min r / min C ml / 24 h

06.02.2021 145 / 105 90 23 39,1 1900 1I

07.02..2021 140 / 95 83 20 38,3 2100 2I
08.02..2021 140 / 85 82 19 37,6 1950 2I
09.02..2021 135 / 90 77 17 36,9 1950 1I
10.02..2021 130 / 80 78 16 36,7 2000 1/- 1I
11.02.2021 135 / 85 75 17 36,3 1900 2I
12.02..2021 130 / 85 70 18 36,3 2050 1I

Tabel 3 Alimenta ia bolnavului

Data Alimente permise Alimente interzise

fructe carne ro ie
06.02.2021-12.02.2021 legume mezeluri
lactate sare
cereale dulciuri
pe te alcool
carne alb cafea
supe b uturi carbogazoase
orez tutun
ceai afumat
pr jeli
alune (alergic)

Tabel 4 Tratamentul administrat

Data Medica ia Modul de administrare

06.02.2021 – 09.02. 2021 Ibuprofen(400 mg) per os
600 mg / 24 h

09.02.2021 – 12.02.. 2021 Ibuprofen (400 mg) per os

400mg / 24 h

06.02.2021-12.02.2021 Prednison (5 mg) per os

15 mg / 24 h
Paracetamol (500mg) i.v.
1000 mg / 24 h i.v.
Vitamina B12, B1, B2 per os
Tador ( 25 mg) per os
75 mg / 24 h
Diclofenac (100 mg) x2 /2h per os
Tabel 5 Planul de îngrijiri al pacientului M N

Nevoia Obiective Interven ii Evaluare

afectat Diagnostic Autonome Delegate
de
nursing
1 Nevoia - tahipnee - pacientul s -supraveghez - la indica ia - pacientul
de a - tahicardie prezinte func iile vitale medicului este lini tit i
respira i a - HTA pulsul, i le notez în administreaz prezint
avea o datorate respira ia, Foaia de antialgice func iile
bun durerii tensiunea Observa ie pentru vitale în
circila ie puternice i arterial - lini tesc calmarea limite
a anxiet ii normale pacientul durerii normale
- limitarea - pacientul s - înv (Ibuprofen)
respira iei nu prezinte pacientul - la indica ia
profunde durere când s respire cu medicului
datorit respir calm admistreaz
durerii antihipertensive
(Noliprel)
2 Nevoia - inapeten - alimnentarea - supraveghez - la indica ia - pacientul
de a bea i - senza ie i hidratarea pacientului i medicului se consum
a mânca de grea orespunz toare observ administez alimente i
a pacientului apetitului solu ie lichide în
- combaterea - supraveghez perfuzabil cantit i
inapeten ei toleran a cu vitamine satisf c toare
alimentar (B1, B2, B12) - pacientul
- asigurar prezint
unu regim poft de
desodat în mâncare
concordan cu
tratamentul
recomandat de
medic
- asigur un
aport
suficient de
vitamine
- asigur
un regim f r
pr jeli, gr simi
- m asigur c
pacientul nu
prime te alune
pentru c este
alergic
 Nevoia Diagnostic Obiective Interven ii Evaluare
afectat de nursing Autonome Delegate
3 Nevoia de - impoten - pacientul s -ajut -administrez la - pacientul
a se mi ca i func ional se poat pacientul s indica ia prezint
de a avea o - rigiditate mi ca cu se deplaseze medicului dimuarea
bun în mi c ri u urin - îi explic antialgice i durerilor la
postur datorit - pacientul s pacientului antiinflamatoare mi care
durerii prezinte diferite (Ibuprofen, - pacientul
- greutate în diminuarea exerci ii Tador, a înv at
mi care durerii la fizice pe care Diclofenac) exerci ii fizce
datorit mi care poate s le u oare ce îl
durerii - diminuarea fac pentru ajut în
- talalgii talalgiilor a- i dimuarea
puternice îmbun t ii rigidit ii
mi c rile
4 Nevoia de - somn - pacientul s - urm resc - administrez
- pacientul
a dormi i a nelini tit aib un orarul de la indica ia
are un somn
se odihni cauzat de somn lini tit somn al medicului lini tit i nu
durere i s nu aib pacientului sedative u oare
are insomnii
- oboseal insomnii - aerisesc pentru ca - datorit
permanent - pacientul s înc perea pacientul s se
somnului
- uneori nu prezinte înainte de ora poat lini tit
insomnii st ri de de culcare odihni pacientul nu
cauzate de oboseal - înv mai prezint
dureri continu pacientul s st ri de
- dificultatea efectueze oboseal
în respira ie exerci ii - pacientul a
îl împiedic simple de înv at
s aib un respira ie exerci iile de
somn pentru a se respira ie ce
lini tit lini tii înainte îl ajut s se
de culcare lini teasc
înainte de
culcare
5 Nevoia de - febr - pacientul s - urm resc - administrez la - pacientul
a- i men ine ridicat aib o temperatura indica ia prezint o
temperatura (39,1 0C) temperatur pacientul i o medicului temperatur
corpulu în - stare corporal în notez în antipiretice, corporal în
limite general limite Foaia de Paracetamol limite
normale alterat normale Observa ie, normale
- pacientul s anun ând sc zând de la
aib o stare medicul dac 39,1 la 36,3
general apar în ziua
bun modific ri extern rii
- asigurarea
unui climat
corespunz tor
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
6 Nevoia de -dificultate în a
- pacientul s - ajut ori - administrez - la finalul
a se îmbr ca se îmbr ca i a poat s se de câte ori antialgice la zilelor de
i dezbr ca se dezbr ca îmbrace i s se este nevoie indica ia spitalizare
datorit durerii dezbrace singur pacientul s medicului pacientul
- dezinteres f r a avea se îmbrace (Ibruprofen, reu este s
fa de dificult i i s se Diclofenac) se îmbrace
îmbr c minte dezbrace i s se
- îi explic c dezbrace cu
este normal mai
s aib pu in efort
dificult i
care vor
disp rea
dac
urmeaz
tratamentul
în mod
corect
7 Nevoia de - caren e de - pacientul s - ajut - pacientul
a fi curat, igien datorate aib o igien pacientul s are o igien
îngrijit i de st rii generale corporal î i între in corporal
a proteja alterate i corespunz toare igiena adecvat
tegumentele durerilor - paientul s corporal iî i
i mucoasele lombare poat s se -înv men ine
puternice îngrijeasc familia cum integre
singur s îl ajute tegumentele
atunci când i
are nevoie mucoasele
de sprijin la
du sau în
alte
activit i
legate de
între inerea
igienei
8 Nevoia de -durerile - pacientul s - ajut - administrez - la finalul
a elimina lombare i ale mearg la pacientul s la indica ia zilelor de
talalgiile îl toalet cu se deplaseze medicului spitalizare
împiedic s se u urin f r a la toalet medicamente pacientul
deplaseze la avea dureri în - îi pun la antialgice prezint
toalet timpul dispozi ie un diminuarea
deplas rii urinar durerilor la
deplasare
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
9 Nevoia - posibilitatea - evitarea - ajut - la fianlul
de a evita alter rii st rii c z turilor pacientul s zilelor de
pericole fizice prin - pacientul s se spitalizare
c z turi aib un moral deplaseze pacientul
- posibilitatea ridicat pentru a nu are o stare
alter rii st rii - evitarea exista riscul psihic i
psihice infec iilor de c deri fzic bun
datorit unui - încurajez
moral sc zut pacientul
- posibiltate
apari ie a
infec iilor
10 Nevoia - pacientul nu - pacientul s - încurajez - pacientul
de a este deschis prezinte pacientul s exprim cu
comunica la comunicare încredere în comunice mai mult
datorit st rii personalul deschis i s u urin
generale medical i s î i exprime problemele
alterate i comunice cu gândurile cu
durerilor ace tia încredere
- comunic cu
pacientul pe
un calm i
lini titor
11 Nevoia - pacientul nu - asigurarea - înso esc - pacientul
de a ac iona reu e te s climatului pacientul la reu e te
conform practice necesar capela s -i
propriilor religia pentru spitalului p streze
convingeri datorit st rii a - i respecta - asigur un convingerile
i valori,de alterate de ritualurile mediu lini tit i
a practica s n tate religioase pentru a se obiceiurile
religia ruga religioase
- se evit
schimbarea
ritulurilor
religioase ale
pacientului
 Nevoia Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
afectat nursing Autonome Delegate
12 Nevoia - devalorizare -pacientul s - ascult - pacientul
de a fi personal fie con tient pacientul are o p rere
preocupat în - neputin în de propria manifestând mai bun
vederea realizarea valoare i interes fa de despre sine
realiz rii obiectivelor competen e ceea ce spune - pacientul
profesionale - pacientul - cunosc este
datorit st rii s -i aspira iile Încrez tor
generale recapete pacientului în ceea ce
alterate interesul - orienteaz îi ofer
- lipsa de fa de sine pacientul viitorul
ambi ie – pacientul spre activit i
-apatie s poat ce îi fac
realiza i pl cere
aprecia
obiectiv
activit ile
sale
13 Nevoia - inactivitate - îmbun t - - îl ajut s fac - pacientul
de a se - dificultate în irea mici plimb ri este
recreea a efectua capacit ilor care îns s nu încrez tor
activit ile ce îi fizice îl oboseasc iî i
fac pl cere - pacientul - observ care dore te s
datorit s sunt fac cât
durerii i a desf oare activit ile mai multe
st rii generale activit ile care îi fac activit i în
alterate ce îî fac pl cere i îi aer liber
pl cere explic c în
urma
tratamentului
va putea
reveni la o
via normal
14 Nevoia - cuno tiin e - pacientul - explorez - pacientul
de a înv a insuficiente s nivelul de are no iuni
cum s î i fa de boal dobândeasc cuno tinn e al suficiente
p streze - frica de cuno tiin e pacientului în ceea ce
s n tatea necunoscut suficiente prind boala sa prive te
- nesiguran pentru a - identific boala,
în ceea ce în elege obiceiurile i tratamentul
presupune boala pe deprinderile i va urma
tratamentul care o are gre ite i îi sfaturile
- pacientul explic cum s primite
s le corecteze
dobândeasc - verific dac
obiceiuri i bolnavul a
deprinderi în eles corect
noi mesajul
Tabel 6 Investiga ii paraclinice

Data Examene cerute Preg tirea pentru Îngrijiri dup

examen examen
06.02.2021 examen radiologic - se explic tehnica - se observ faciesul
- se ob ine acordul - se m soar func iile
- informare asupra vitale
riscurilor - se a eaz în pat
- se îndep rteaz
obiectele metalice
08.02.2021 scintigrafie osoas - se explic tehnica - se observ faciesul
- se ob ine acordul - se m soar func iile
-se administreaz vitale
intravenos substan - se a eaz în pat
cu radiotrasor

Rezultatele investiga iilor paraclinice arat :

- modific ri la nivelul articula iilor sacroiliace
- sidesmofite
- sacroileit

Epicriza:
Pacientul L R în vârst de 40 de ani se interneaz la Spitalul Jude ean de Urgen
Re i a pe sec ia de ortopedie în diminea a zilei de 06.02.2021, cu urm toarele manifest ri de
dependen : - lombalgie
- limitarea respira iei profunde
- talalgie
- rigidita în mi c ri
- febr ridicat
- oboseal
- insomnii
- anxietate
În urma datelor anamnestice i a investiga iilor clinice i paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de Spondilit Anchilozant .
Datele culese sunt analizate i interpretate definindu-se problemele de dependen ,
diagnosticele de îngrijire i obiective le de îngrijire. În urma interven iilor cu rol propriu i
delegat, a conduitei de urgen medical , manifest rile s-au ameliorat iar obiectivele propuse
au fost realizate.
În cursul spitaliz rii s-a administrat tratament cu Diclofenac 100 mg, Paracetamol 500
mg, Ibuprofen 400 mg, Arcoxia 120 mg, Prednison iv i perfuzii cu vitamine.
În data de12.02.2021 pacientul prezint stare general bun , somn fiziologic i
odihnitor, dureri lombare i talagii ameliorate, temperatur corporal normal , respira ii
profunde f r dureri.
Astfel pacientului i se recomand externarea.

Recomand ri la externare:
- se recomand repaus la pat;
- continuarea tratamentului prescris de medic;
- contactarea medicului la apari ia primelor semne de complica ii;
- revenirea la control medical la medicul de familie.
 Capitolul V
Norme de protec ia muncii i PSI

5.1 Norme de s n tate i protec ia muncii

S n tatea reprezint buna func ionare a organismului iar conform O.M.S. aceasta este
caracterizat prin ” bun stare fizic , mintal i social care nu const doar în absen a bolii sau
a infirmit ii ”.
Bolile profesionale sunt caracteristice locului de munc sau pot surveni în urma
suprasolicit rii ap rute la locul de munc .
Securitatea muncii este reprezentat de ansamblul m surilor tehnice, organizatorice,
sanitare i juridice având ca sop ocrotirea personalului muncitor prin asigurarea unor condi ii
bune de munc , prin prevenirea îmboln virilor profesionale i a accidentelor de munc . De
asemenea se asigur condi ii speciale pentru cei ce afectueaz munci grele sau v t m toare
dar i pentru munca femeilor i a tinerilor.
Accidentele de munc reprezint v t marea organismului uman prin traumatisme sau
prin intoxica ie produse în timpul muncii i care provoac incapacitate temporar de munc ,
invaliditate sau chiar deces.
Normele generale de protec ie a muncii cuprind principii generale de prevenire a
accidentelor din cadrul muncii i a bolilor profesionale. Scopul acestor norme este acela de a
diminua sau chiar a elimina factorii de risc.
În cadrul institu iilor spitalice ti este împortant asigurarea igienei corporale personale
i aplicarea unor norme de profilaxie. Este foarte important respectarea acestor norme pentru
a preveni îmboln virea personalului sanitar i pentru a preveni r spândirea bolilor.
De aceea este important ca asistenta medical s respecte un anumit circuit:
• Asistenta medical intr în filtrul pentru personal;
• Dezbrac hainele personale i le a eaz în dulap;
• Îmbrac echipamentul de protec ie;
• Verific inuta s fie complet i corespunz toare.
De asemenea exist i alte circuite ce trebuie respectate, cum ar fi:
• Circuitul veselei i al alimentelor;
• Circuitul lenjeriei de pat i de corp a bolnavului;
• Circuitul de intrare i ie ire din spital;
• Circuitul rezidurilor solide i lichide.
Igiena asistentei medicale este foarte important i este necesar s se spele pe mâini i
s se dezinfecteze înainte i dup aceste ac iuni:
• Îngrijirea fiec rui pacient:
• Recoltarea produselor biologice i patologice;
• Atingerea bolanvului sau a obiectelor acestuia;
• Folosirea toaletei;
• Luare mesei.
Pentru asigurarea unei st ri de s n tate corespunz toare asistenta trebuie s
îndeplineasc urm toarele cerin e:
 • Trebuie s efetueze controale medicale de rutin pentru evaluarea st rii sale de
s n tate;
• Trebuie s se imunizeze în mod corespunz tor;
• Trebuie s se îngrijeasc de propria s n tate;
Pentru a evita r spândirea bolilor i a infec iilor intraspitalice ti trebuie respectate
anumite reguli, precum:
• Nu se fumeaz în unitatea spitaliceasc ;
• Nu se primesc alimente i obiecte de la bolnavi;
• Nu se recolteaz produse biologice dac pacientul prezint escoria ii pe tegumente;
• Nu se atinge gura sau fa a cu mâinile nesp late;
• Nu se folose te aparatur medical f r o instruire f cut în prealabil.
De asemenea se va ine cont de acela i circuit ca i la intrare în spital, atunci când se va
dezbr ca echipamentul medical.
Infec iile intraspitalice ti sunt contactate în spital i apar chiar în timpul spitaliz rii sau
dup externare. Lan ul epidemiologic al infec iei prezint 6 verigi:
1. Sursa de infec ie care poate fi: pacientul, personalul medical, alimente sau
echipamentul de lucru. Ca m sur se aplic izolarea bolnavilor;
2. Poarta de ie ire care poate fi reprezentat de urin , fecale, sânge, aer sau diferite
secre ii. Ca m sur se dezinfecteaz chimic produsele sau se incinereaz ;
3. Agentul patogen care poate fi reprezentat de bacterii, virusuri sau fungi. Ca m sur se
aplic indentificarea rapid a germenilor patogeni;
4. C i de transmitere cum ar fi contactul direct sau indirect sau aerul. Ca m sur se
aplic igienizarea mediului, aerisirea periodic dezinfec ia;
5. Poarta de ie ire care poate fi digestiv , respiratorie sau cutanat . Ca m sur se aplic
utilizarea tehnicilor aseptice;
6. Gazda receptiv care poate fi repezentat de vârstnici, copii,persoane cu boli cronice.
Ca m sur se aplic izolarea persoanelor cu imunitate sc zut i vaccinarea.
Fiecare spital are anumite circuite func ionale care trebuie respectate i acestea
reprezint sensul de circula ie în interiorul unitî ii sanitare al unor materile sau instrumente.
Exist un circuit septic i unul aseptic, iar cele dou trebuie separate.

5.2 Norme de prevenire i stingere a incendiilor (PSI)

În cl dirile spitalice ti este necesar s se aplice toate normele de prevenire a
incendiilor.
De aceea se aplic m suri de prevenire a incendiilor cauzate de exploatarea instala iilor
electrice, cum ar fi:
- proiectarea, executarea i montarea oric ror elemente i componente ale instala iei
electrice în strict conformitate cu normele i normativele în vigoare;
- execu ia, intre inerea i repara iile se vor face de c tre un personal calificat i autorizat;
- se vor face controale regulate pentru a verifica buna func ionare a aparaturii, a prizelor
i întrerup toarelor dar i a calit ii acestora.
De asemenea se aplic m suri de prevenire în privin a incendiilor cauzate de
exploatarea instala iilor de gaze i înc lzire, cum ar fi:
 - verificarea periodic a etan rii instala iilor de gaze;
- cur area periodic a co urilor de evacuare a fumului;
- se interzice folosirea altor mijloace de înc lzire defecte;
- produsele inflamabile se protejeaz astfel încât s nu fie posibil aprinderea lor.
În spitale se iau urm toarele m suri privind apararea incendiilor:
- echiparea spa iilor cu mijloace adecvate de prim interven ie cum ar fi sting toare cu
pulbere sau CO2, hidran i interiori dar i verificarea periodic a acestora;
- p strarea c ilor de evacuare libere;
- asigurarea iluminatului de siguran alimentat din surse corespunz toare i ilustra ii de
semnalizare a ie irilor de urgen ;
- echiparea construc iilor cu sistem de alarmare în caz de incendiu prev zute cu buton de
declan are pe fiecare nivel;
- asigurarea accesului autospecialelor de interven ie la cel pu in dou fa ade a cl dirilor.
Pentru evitarea incidentelor nepl cute se vor respecta anumite reguli i m suri privind
evacuarea bolnavilor din spitale, precum:
- evacuarea se va desf ura întotdeauna precum planului de evacuare ce trebuie bine
cunoscut de c tre personalul medical;
- pentru pacien ii netransportabili se vor lua toate m surile pentru a se asigura salvarea
lor f r a-i pune în pericol;
- se vor stabili tran ee de evacuare pentru fiecare înc pere i locul în care vor fi
ad posti i bolnavii i mijloacele folosite pentru a evacua pacien ii ce nu se pot deplasa;
- evacuarea persoanelor din spitale neuro-psihice precum i a celor de reumatologie cu
condi ii specifice;
- dup evacuare se impune un control atent al tuturor înc perilor în special la spitalele de
copii, a celor cu boli reumatismale i la cele de neuro-psihiatrie.
 CONCLUZII

Lucrarea cu titlu ”Îngrijirea pacientului cu Spondilita anchilozant ” trateaz tema

acestei afec iuni care prin simptomatologie dar prin evolu ie afecteaz starea general a
bolnavului iar în caz de neglijen poate determina invaliditate sau chiar decesul. Spondilita
anchilozant este o afec iune inflamatorie a coloanei vertebrale ce afecteaz un num r mare
de persoane, în special b rba i între 20 i 40 de ani.
În declan area acestei afec iuni iau parte mai mul i factori cum ar fi: traumatismele
minore ale coloanei vertebrale, umiditatea, ereditatea, diferite infec ii, condi iile
meteorologice i climatice dar i stresul sau o pozi ie incorect a corpului. De i este o boal ce
afecteaz coloana vertebral , bolnavii suferinzi de Spondiloz anchilozant pot avea o via în
limite normale, în condi iile în care respect indica iile medicului i tratamentul prescris de
acesta.
Asistenta medical are un rol foarte important în educarea pacientului fie c aceasta îl
îngrije te în cadrul unit ilor spitalice ti sau la domiciliu.
Aceast boal afecteaz pacientul atât din punct de vedere fizic provocând tulbur ri de
mers sau postur , cât i din punct de vedere psihic cauzând dezechilibre emo ionale chiar i
depresie. De aceea rolul asistentei este acela de a contribui la educarea pacientului pentru ca
acesta s dobândeasc un minim de independen dar i pentru a avea condi ii de trai cât mai
bune.
Am studiat modul de îngrijire a trei pacien i i am constatat, c din punct de vedere al
simptomatologiei au avut motive asem n toare la internare, graviditatea simptomelor fiind
accentuat mai ales de neglijen sau din lipsa educa iei pentru s n tate.
To i cei trei pacien i au manifestat simptome asem n toare precum stare general
alterat , impoten func ional , oboseal permanent , rigiditate în mi c ri, insomnii, fiind
deosebi i în ceea ce prive te sediul durerii, astfel c primul pacient a manifestat durere în zona
lombar , ce coboar pe membrul inferior pân la genunchi, cel de-al doilea pacient a
manifestat lombalgie asociat cu durere în zona fesier i talalgie iar la cel de-al treilea am
putut remarca lombalgie accentuat asociat cu talalgie, înso ite de limitarea respira iei
profunde.
De-a lungul spitaliz rii celor trei pacien i li s-au efectuat analize de sânge, investiga ii
paraclinice, li s-a adminstrat tratament pentru amelioararea simptomelor i reducerea durerii.
La externare li s-a recomandat repaus, concediu medical i control periodic la medic.
Pacien ii au fost interna i în sec ia de reumatologie, având simptome relativ
asem n toare, specifice bolii diferen iate doar de intensitatea i atrocitatea acestora.
În momentul extern rii starea lor de s n tate a fost ameliorat în urma tratamentului
corespunz tor i a îngrijirilor primite din partea personalului medical.
 BIBLIOGRAFIE

1. V. Ciobanu – Reumatismul adultului tân r, Editura Militar , Bucure ti, 1978

2. Al. Du u - Reumatologie clinic , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978
3. Lucre ia Titirc – Tehnici de evaluare i îngrijiri acordate de asisten ii medicali Vol. 2,
Editura Via a Româneasc , Bucure ti, 2008
4. Marica Moldoveanu i Mihaela Vasile – Semiologie medical pentru asisten i
medicali, Editura ALL, 2013
5. Corneliu Borundel – Manual de medicin intern pentru cadrele medii, Editura ALL,
2010
6. I.C. Voiculescu i I.C. Petricu – Anatomia i fiziologia omului, Editura Medical ,
Bucure ti, 1971
7. Academician Prof. Dr. Ibruckner – Medicin Intern , Editura Medical , 1980