Capitolul V FIZIOLOGIA SANGELUI

Tema 1: Functiile sangeluL Constantele sangelui.

Elementele figurate ale sangelui

Intrcbari de control

L Sangele ca mediu intern al organismului, functiile lui. Volumnl, cornpozitia si constantele sangelui,

2. Plasma sangelui, cornponenta ei. Proteinele plasmei si rolullor fiziologic. Presiunea oncotica, rolul ei.

3. Eritrocitele. Cantitatea si rolul lor in organism. Durata vietii, Hemoliza, felurile ei. Metoda de nurnarare a eritrocitelor,

4 .. Reglarea eritropoiezei, Rolul hipoxiei, rinichilor, vitaminei B12, acidului folic, eritropoietinei in eritropoieza.

5. Viteza de sedimentare a eritrocitelor, Determinarea VSH si importanta ei clinica.

6. Eritrocitoza (fiziologica si patologica). Anemiile (posthemoragica, aplastica, megoblastica, nemolitica).

7. Hemoglobina, structura ei. Cantitatea de hemoglobins. Hemoglobina «A» si «F», mioglobina. Compusii hemoglobinei, rolul lor.

8. Metabolismul fierului, Cantitatea ~i rolul fierului in organism,eliminarea lui.

9. Leucocitele. Caracteristica generala, Tipurile de leucocite, durata vietii, Leucopoieza, Metoda de numarare a leucocitelor.

10. Functia de aparare a neutrofilelor, monocitelor, macrofagilor, Chernotaxisul. Fagocitoza, sistemul monocito-rnacrofagic. Rolul macrofagelor din ganglionii Iimfatici, alveole, ficat (celulele Kupffer), splina si rnaduva osoasa

61

Lucrarea nr, 1. Tehnica recoltarii sangelui

Scopul lucrarii. Insusirea metodei de recoltare a sangelui capilar.

Materiale si ustensile necesare: lanci-scarificator sterile de unica folosinta, vata, alcool, eter, capilar Sahli, tub ~i para de cauciuc, pahar de sticla (cutia Petri) pentru rnaterialul folosit, Tehnica lucrarii:

1. Dezinfectarn cu alcool ~i degresarn ell eter pulpa degetului inelar sau mijlociu al mainii (Ia nou-nascut, sugar si copilul mic se prelucreaza fata plantara a degetului mare de la picior sau calcaiul),

2. Dupa evaporarea alcoolului $i eterului, pulpa degetului se 'in~eapa lateral rapid $i adanc eu lance-scarificator sterila de unica folosinta, ,

3. Prima ;picatura de sange se sterge eli un tampon de vats, dupa aceasta colectam sangele pentru analiza.

4. Recoltarea se face rapid $i corect: aspiram In capilarul sange prin decornprimarea atenta a parei de cauciuc (fig. V.l ).

1 I. Functiile eozinofilelor, bazofileior. Leucocitoza (fiziologica si patologica). Leucopenia. Leucemiile,

Fig. V.i Recoltarea sangelui din deget (A,H): /- lanci-scarificator steri]; 2 - capiiar Sahl

Nota. Nu se stoarce regiunea Illtepatl'i pentru obtinerea picaturii intrucat se poate dilua sangele ell limfa,

62

5. Dupa recoltare stergem de pe deget picatura de sange ramasa ~i aplicam un tampon de vata eli aicool.

6. In procesul-verbal se descrie pe scurt cerintele de baza ~i regulile care trebuie respectate la recoltarea sangelui din deget,

Lucrarea nr. 2. Numararea eritroeitelor 13 microscop Seopul Jucrarii, Numararea 1a microscop a eritrocitelor ai1ate intr-un velum determinat de lie hid, diluat in proportie cunoscuta. Dilutia face posibila numararea eritrocitelor care sunt ln numar foarte mare si impiedica coagularea sangelui,

Materiale ~i ustensile Decesare: microscop cu oeularul 15, camera de calcul Goreaev, lamela de sticla slefuita, Ianci-scarificator sterile, capilar Sahli cu tub si para de eauciuc, eprubeta eu 50- lutia de dilutie, alcool, vata.

Tehnica lucrarii (dura metoda de diluare In eprubeta elaborata de N.M. Nicolaev):

1. Recoltam sangele (vezi tehnica recoltarii sangelui in lucrarea nr. I).

2. eu ajutorul capilarului Sahli colectam 20 nun] de sange, alent ea coloana de sange sa nu fie intrerupta de aer.

1 Eliberarn sangele intr-o eprubeta cu 4 rnl de NaCl 2% (In solutie hipertona eritrocitele se zbarcesc si usor pot fi numarate). Pipetam continutul eprubetei. Diluarea obtinuta 1 :202 poate fi eonsiderata ea 1 :200.

4.. Fixam atent larnela de sticla pe camera Goreaev parra la aparitia inelelor Newton (inelele de difractie a luminii),

5. Urnplem camera cu sange diluat. ell varful capilarului Sahli (de para nu ne folosim) treeem 0 picatura de amestec pe recamerei Goreaev. Atent, pentru a evita aparitia bulelor de

6.. Privirn la rnicroscop reteaua camerei Goreaev (fig. V.2) si IlUmlar~m eritrocitele (la oeularuI microscopului 15).

63

SeX 200 X 4000

Tehnica de calculare a numarului de eritrocite

Numaram eritrocitele in 5 patrate mari, fiecare imparti; In Ib patratele mici (in total 80 patriltele), pe diagonal a retelei camee Goreaev, Numaram eritrocitele in patrarele dupa regula lui Egoror (Fig. V.2).

Calculam numarul eritrocitelor In 1 mnr' de sange dupa for· mula:

E=-------

I

80

Nota. J/4000 rnm ' este volumul unui patrar mic (latura = 1/20 rnm; 1'l1all~ mea = lIO, 1 mm),

7. In procesul-verbal se deseneaza camera de caleul, se expll di regula de numarare a eritrocitelor (regula Egorov) Fig.V.2,~ introduc datele obtinute si se trag conc1uzii.

A

B

c

,

D

Regula Egol'ov

~:'a:~ :.:::-. ':.:.~'

i;=: 4~i~: :; ~:.j..

...... III' .;II ....

- 'V ..,. .j..

Fig. V. 2. Camera de cal cui Goreaev: II - imagine de sus; B ~ ima ne iaterala; C - reteaua Goreaev; D - regula Egorov.

64

Lucrarea Dr. 3. Numararea Ieucocitelor la microscop Scopul Iucrar'ii. Numararea la microscop a leucocitelor aflate intr·un velum cunoscut de lichid, diluat in proportie cunoscutii.

Nota. Solu(ia de dilutie: 0,4 ml acid acetic + 2-3 picaturi albastru de metilen de J % Acidul acetic hemolizeaza eritrocitele, iar albastru de meti len coloreaza Ieucocitele pentru a fi mai usor numarate,

Materiale ~i ustensile necesarc: microscop eu ocularul 15, camera de calcul Goreaev, larnela de sticla slefuita, lanci-scarificator sterile, capilar Sahli eu tubsi para de cauciuc, eprubeta eu solutie de dilutie, alcool, iod, vata,

Tehnica lucriirii:

1. Recoltam sangele (vezi tehnica recoltarii sangelui in Iucrarea or. 1).

2. Cu ajutorul capilarului Sahli colectam 20 rnm ' de sange si

il eliberam in eprubeta eu solutia de diltutie,

3. Pipetam continutul eprubetei. Diluarea obtinuta 1 :20.

4. Continuarn conform punctclor 4~6 din lucrarea precedenta, Tehnica de calculare a numarului de leucocite: nurnaram

leucocitele in 25 patrate mari neliniate in diferite regiuni ale retetelei. Calcularn nurnarul d.e leucocite dupa formula:

S,X20x 4000

L=-------

400

in procesul-verbal se descrie pe scurt mersul lucrarii, se introdue datele obtinute ~i se trag concluzii.

Luerarea Dr. 4. Numararea eritrocitelor ~i leucocitelor in Hmocitometru

Seopul lueriirfi, Numararea 'in hemocitometru a eritrocitelor leucocitelor afiate intr-un volum determinat de lichid, diluat In IlOOIJOrtl·e cunoscuta, prin metoda conductometriei.

65

66

Materiale ~i ustensile necesare: hemocitometru rI.J;MK-3, Ianci-scarificator steril, pipete, capilar Sahli eu tub si para de cauciuc, eprubete eli solutie de dilutie, alcool, vata,

Solutia de dilutie:

• Pentru eritrocite - solutie de NaCl de 0,9%

• Pentru leucocite - solutie de hipsofilina de 8% Tehnica Iuerarii;

1. Recoltam sangele (vezi tehnica recoltarii sangelui III lucra ream. 1).

2. Diluam sangele:

Pentru eritrocite: I dilutie: 0,02 rnl sange in 5m1 solutie de NaCI de 0,9% Dilutia finala-I :250

a) dilutie: 0,02 ml sange diluat (l :250) in 10 ml solutie de NaCI de 0,9% Dilu!ia finala 1125000

Pentru leucocite: la 0,02 1111 sange in Sml solutie de NaC! de 0,9% dilutia 1 :250 se adauga 0,05 ml solutie de hipsofilina de 8%

3. Solutiile finale de eritrocite si leucoeite se introduc 'in sis

temul de receptie a hemocitometrului,

4. Se activeaza contorul de numarare al aparatului,

5. Citim pc ecran rezultatele obtinute,

6. In procesul-verbal se descrie pe scurt mersul Iucrarii, se introduc datele obtinute ~i se trag concluzii.

Nota. Principiul metodei consta ill inregiatrarea rnodificarii diferente, II potential fnl"re doi electrozi la trecerea elementelor figurate,

Lucrarea nr, 5. Dozarea hemoglobinei sangvine prin Info toda Sahli

Scopul lucrarti, rnsu~irea metodei colorimetrice de deterni nare a cantitatii de hernoglobina dupa metoda Sahli.

Materiale ~i ustensile Decesare: hemometru Sahli (eprub gradata, comparatorul Sahli, capilar Sahli) Iauci-scarificator sl

rile, pipeta, alcool, vata, solutie de acid clorhidric de 0,1 N, apa distilata,

Nota: Eprubet« gradatii (tub de cercetat) prezinta 0 scara gradata (gr/%), ee serveste Ja aprecierea cantitatii de hemogtobina,

Comparatorul Sahli - tuburile etalon au. culoarea unei solutii de clcrhidrat de hematina de 1 % echivalenta unui sange a carui continut in hemoglobina este de 16g1100ml.

Cafilarut Salrli ell indicator permite colectarea a 0,02 ml (20mm ) de sange.

Tehnica luerarik

1. lntroducem ell pipeta 'in eprubeta gradata a hemometrului Sahli 0,2 ml (pana la inelul de jos) solutie de acid clorhidric de O,IN.

2. Colectam 20 rmrr' de sange ell eapilaruJ Sahli,

1 Aclli.ugam sangele in eprubeta eu solutie de acid clorhidric spalam capilarul prin aspirarea de 2-3 ori a amestecului de aeid sange.

4. Punem eprubeta gradate in hemornetru pe 5 minute, pani! la Demlolu' ~ compieta ~i formarea hematinei de culoare rosie-bruna.

5. Diluam incet eu apa distilata continutul eprubetei pana culoarea amestecului obtinut devine identica eu cea a solu]standard din comparator. Periodic rnelanjam amestecul cu de sticla,

6. Continutul de hemoglobina corespunde cifrei de pe epruin dreptul careia se gaseste nivelul arnestecului.

7. In procesul-verbal se descrie pe scurt mersul lucrarii, se rezultatele obtinute, se trag concluzii.

Lucrarea Dr. 6. Analiza speetrala a sangelui

Seopul lucraril, Determinarea cornpusilor hemoglobinei prin spectroscopica,

Materialc ~i ustcnsile Decesare: spectroscop, stativ ell epruapi!. distilata, hidrosulfat de sodiu, fericianura de potasiu de lanci-scanficator sterile, etanol, vata,

67

Tehnica luerarii:

1. In 4 eprubete introducem cate 3 ml de apa distilata,

2. Instalam spectroscopul.

3. Recoltam sangele (vezi tehnica recoltarii sangelui in lucrarea nr. 1).

4. Se dilueaza 0,2 ml sange ell apa distilata pentru a obtille 10 ml solutie 1 :50 pentru oxihemogiobinii; 1 ml sange Cll apa disti lata (1: 1 0) si 2-3 picaturi fericianura de potasi u de 1 0% pentn methemoglobinii; eprubeta eu oxihernoglobina se barboteaza cu un curent de gaz - pcntru carboxihemogiobinii; In eprubeta cu oxihemoglobina adaugam cateva cristale de hidrosulfat de sodiupentru hemoglobina redusa,

Ollihi>!Dogl[!o,binB

,"i!"II1Ollllobin""

c~rtio:t:l· hema~!oDbiinilli

Fig. V 3. Spectrele de absorbtie aJe cornpusilor bemoglobinei.

5. Fiecare eprubeta se fixeaza pe rand in stativ si se prive~. la spectroscop. Observant benzile de absorbtie caracteristice fiec rui campus al hemoglobinei.

6. Studiem numarul benzilor de absorbtie si plasarea lor spectru pentru fiecare compus al hemoglobinei.

7. In proc~sul-verbal se .de~eneaza spect:eie de absorb~i~. 1 tuturor compusilor hemoglobinei (fig. V. 3 ) ~l se trag concluzii

68

Lucrarea nr. 7 .. Determinarea rezistentei osmotice aeritro - eitelor

Scopul Iucrarii. Aprecierea rezistentei osmotiee a eritroeitelor in solutii hipotoniee.

Materiale ~i ustensile necesare: 8 eprubete, stativ, eilindru de 5-10 ml, solutii de clorura de sodiu de urrnatoarele eoneentrapi: 85,4; 76,9; 72,6; 68,3; 64,1; 59,8; 55,5; 51,3; mMIl (0,50%, 0,45%, 0,426%, 0,40%, 0,375%, 0,35%, 0,325%, 0,30%); Ianciscarificator sterile, alcool, vata.

Tehnica lucrarii

1. Turnarn in fiecare eprubeta cate 3 ml solutie hipotonica de clorura de sodiu cu concentratii in descrestere (de la 0,50% pan£! laO,30%). Nurnerotam eprubetele,

2. Adaugam in fiecare eprubeta eu ajutorul capilarului Sahli cate 20nunJ de sange. Agitam atent continutul, evitand formarea buIelor de aero

3. Peste 30-40 minute examinam continutul fiecarei eprubete, fadi a le agita, Analizam rezultatele.

4. Rezistenta osrnotica a eritrocitelor este conditionata de gracluJ de hemoliza a eritrocitelor din diferite eprubete cu solutii hipoIonice.

5. Rezultatele obtinute se noteaza in tabel:

Coneentrati ~~~~~~~~~--+---~~~~.-----l a solutie] de clorurli de

sodiu

0,50% 0,45%

0,425%

0,40%

0,375%

0,35%.

0,325%

69

Tema 2: Grupele sangvine, transfuzia de sange.

Hemostaza §i reglarea ei

Intrebari de control

1. Imunitatea innascuta :;;i dobandita. Tipurile de imunitae dobandita, Antigene!e. Rolullimfocite!or 10 imunitatea dobandita 2. Lirnfocitele T, instruirea lor. Specificitatea limfocitelor I mecanismul acti varii unei clone limfocitare. Tipurile de celule T ~ rolul lor.

3. Limfocitele B. Imunitatea umorala si anticorpii, Naiu anticorpilor si mecanisrnul lor de actiune. Importanta ganglionilo limfatici.

4. Grupele sangvine si transfuzia de sange, Aglutinogeneb aglutininele si rolul lor, Hemoliza posttransfuzionala,

5. Factorul Rh. Caracteristica raspunsului imun Rh. RoJ acestui factor 'in hemotransfuzie, Eritroblastoza fetala. Mecani mul, aspectul clinic, tratarnentul eritroblastozei la no u-nasce Substituentii sangelui,

6. Hemostaza. Etapele hemostazei, Mecanismul hernosta prirnare (vasoconstrictia, forrnarea trombului plachetar). 7. Coagu larea sangelui. Mecanism u \ extri usee si intrinsec declansare a coagularii. Etapa trornbodinamica a hernostazei, Fi rinoliza. 8. Prevenirea coagularii sangelui In sistemul vascular norm Antic 0 agulantele preexistente:;;i aparute 'in procesul coagular' Anticoaguiantele de uz clinic.

9. Hemoragiile si cauzele posibile (deficienta de vitarnina hemofilia, trornbocitopenia),

6. Indicati eprubetele in care: a) lipseste hernoliza; b) se ob serva hemoliza partiala; c) se constata hemoliza definitiva (con rinutul complet transparent). In concluzii indican limita superioari si inferioara a rezistentei eritroeitelor si faceti un rezumat cu pri vire la rezultatele obtinute, cornparandu-Ie cu norma fiziologica

70

Lucrarea nr. 8. Determinarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor (hematiilor)

Scopul lucrarii, Observarea fenomenului de sedimentare a hematiilor In sangele recoltat pe anticoagulant folosit ca test paraclinic nespecific in diagnosticul unor stari patologice.

Materiale ~i ustensile neeesare: capilarul dispozitivului Pancencov en stativul corespunzator, doua sticle de ceas, solutie de citrat de sodiu (5%), ianci-scarificator sterile, pensa, alcool, vata.

Tehnica lucrar'ii;

1. Studiem capilarul dispozitivului Pancencov, marc area lui.

2. Turnam pe sticla de ceas putin citrat de sodiu si spalam eu cl capilarul,

3. Aspirant cu capilarul dispozitivului Pancencov pfum la semnul "P" 0,5 ml de solutie de citrat de Na si It turnam pe sticla de ceas. 4. Recoltam sangele (vezi tehnica recoltarii sangelui in lucrateanr. 1).

5. Adaugarn (lara bule de aer) in solutia de citrat de Na 100 mnr' de sange aspirat ell capilarul dispozitivului Pancencov palla la semnul "K", de 2 ori si melanjam amestecul.

6. Aspirarn in capilar amestecul obtinut pana la semnul "K", astfel incat coloana de sange sa fie continua. Dilutia sangelui .- 4: 1.

7. Astupam cu degetul aratator partea de sus a capilarul ui pentru a mentine scurgerea coloanei d.e sange, plasam capilarul in stativ ~i 11 fixam in pozitie strict verticala Fig.V.4.

Dispozitivul 8. Citim rezultatul dupa 0 ora,

J ~ coloana de care il exprimam in mm coloanii de plasmii separata de eritrocite in decurs de 0 ora (mm/h)

71

Ie = ----- -- ---

9. in procesul-verbal se descrie pe scurt mersul lucrarii, se deseneaza capilarul ell marcarea lui, se inscrie valoarea VSE si Sf compara eu norma fiziologica,

Lucrare or. 9. CalculuI indicelui de culoare [indicelui ernmatic) al saogelui

Seopul lucrarti, Calcularea indicelui de culoare al sangelui Materiale ~i ustensile Decesare: datele privind continutul de hemoglobina ~i numarul de eritrocite in sange (vezi lucrarile pre cedente).

T ebnica lucrarii;

Pentru calcularea indicelui eromatic al sangelui: raportim cantitatea de hemoglobina, exprirnata in procente, impartita ] continutul normal de hemoglobina, considerat 100%, la numarul de eritrocite impartit la continutul normal de eritrocn (N=5000000/mm3).

In conditii ideale (continutul de hemoglobins 140 gil = IOD~ nnmarul de eritrocite = 5 mlnJl mrrr' de sange) indicele de culoare= I,

Hb calcl (I/o). Nr hematiilor calcul

Hb (N=lOO%) Nr hem (N=500000.lmm3)

Indicele de culoare (aromatic) - IC = 1 normocrom

IC < J hipocrom, It:» 1 hipercrom

Sa se calculeze indicele de culoare si sa se compare ell nor

Lucrarea or. 10. Determinarea timpului de coagulare sangelui

Scopul lucrari], Determinarea timpului de coagulare a sang lui prin metoda Agadjanean,

Materiale ~i ustensile necesare: lama de sticla parafina lanci-scarificator sterile, alcool, vata,

Tehnica Iucrarii;

1. Intepam degetul si colectam prima picatura de sange pe rna de parafina,

72

2. Peste fiecare 30 secunde trasam picatura de sange ell ianciscarificatorul, urmarim fonnarea filamentelor de fibrilla.

3. Fixam timpul de la aplicarea picaturii de sange pana la apa~ ri~a filamentelor de fibrina care corespunde timpului de coagulare.

4. Timpul normal de coagulate conform acestei metode, este egal eu aproximativ 3~5 minute.

5. In procesul-verbal se noteaza rezultatele oblinute~l se campara eu norma.

Lucrarea nr. 11. Determinarea grupelor sanguine en ser bemotest: Anti-A, Anti-B si Anti - AB

Scopul lucrarti. Serul hernotest Antiaglutinogen: Anti-A, Anti·S si Anti - AB este destinat pentru deterrninarea grupei sangvinein sistemuI ABO prin reactiile de aglutinare directa,

Materiale ~i ustensile Decesare: lama de ceramica eu goseruri hemotest Anti-A, Anti-B si Anti-AB: baghete de stilanci-scarificator sterile; alcool, vata,

Tehnica lucrarti:

L In godeurile larnei picurarn separat cate 0 picatura de ser Dem()testAnti-A, Anti-B si Anti ~ AB (0,1 ml)

2. Recoltarn sange si adaugarn Ia fiecare picatura de sercate 0 . de sange (0,01-0,03 ml), Picaturile de sange se aplica eu baghete de sticla, pentru fiecare solutie separat,

Anti~A Anti-B Anti~A;B

Cr. AIl ,..,......."....,..___",,....,..,..,,,.........,.,.......,.,.,..,,...,,......,,,...,,.,., (Ai:"')

Fig. VS. Determinarea grupeJor sangvine cu ser hemotest:

Anti-A, Anti-B ~i Anti-AB.

73

3. Melanjam sangele ~l serul hemotest eu bagheta de sticla continuam amestecarea prin rniscarea lenta si rotativa a lamei.

4. Urmarim rezultatul, agitand periodic lama timp de 3 mm Aglutinarea eritrocitelor are 10e de obicei in prime le 3-S sec, dar supravegherea trebuie efectuata timp de 3 mm, deoarece este posibila aglutinarea cu eritrocitele ce contin variatii de aglutinogeri A si B (AI A3; B2 B4).

5. Rezultatul reactiei in fiecare picatura poate fi pozitiv sau negativ. Rezultatul pozitiv se manifesta prm aglutinarea eritroei tel or, ce reprezinta agregate eritrocitare mid. Rezultatul negativsolutia ramane uniform colorate fOZ (fig. V.S )

6. Rezultatul aghitinarii eritrocitelor este prezentat in tabelu de maijos:

Rezultatul reactiei eu anti-aglutinogen

Grupa sanguine stab il iUi

A B AD

0 0 0 0(1)
+ 0 + A (II)
0 + + B(llI)
+ +. + AB(IV)
"+" -prezenta aglutinarii "0" - lipsa aglutinarii 7. in procesul-verbal se executa desenul (fig. V.S) si se expli. ca rezultatele obtinute,

Lucrerea nr, 12. Determinarea apartenentei Rh en ser bemotest Anti - D

Scopul lucrarii. Send hemotest AntiagJutinogen Anti·D (IgM) este destinat pentru aprecierea aglutinogenului D de ~ membranele eritrocitelor umane prin reactie de aglutinare direcu Materiale ~i ustensile Decesare: lama de ceramica cu godeuri; ser hemotest Anti-D. baghete de sticla; Ianci-scarificstr sterile; alcooI, yam.

74

Tehnica lucrariu

1. Se aplica in godeul Iamei 0 picatura de ser hernotest anti-D (0,1 ml), 2. Recoltam sange $l adaugam 0 piditura de sange (0,01-0,03 mI) la serul hemotest, apoi melaniam cu bagheta de sticla, continuam amestecarea pnn miscarea lenta si rotativa a Iarnei.

3. Urmarim rezultatul peste 20-- 30 sec, agitand periodic lama. Constatam

~eQeJlltei Rh, forrnarea unor agregate eritrocitare maio-

Aglutinarea eritrocitelor incepe peste 10--15 sec ~i este maxima la sec.

4. Rezultatul se citeste dupa 3 min.

5. Prezenta aglutinarii eritrocitelor conflrma ca sangele este (pozitiv), lipsa aglutinarii -sangele este Rh- (negativ).

6. In procesul-verbal se executa desenul (fig. V.6) si se explica obtinute,

Fiziologie aplieativa virtuala: SISTEMUL SANGVIN

1. Determinarea hematocritului.

Determinarea grupelor sangvine,

3. Determinarea apartenentei RJl.

de Instrulre bazata pc analiza problemei (caz clinic) in viirstii de 25 ani cu obosealii # slabiciune generaiii

cabinetul medicului

.. medic de familie intr-un eras provincial din R. Moldode 25 ani s-a adresat ell urmatoarele acuze: slabiciune

obo seal a, ameteli, palpitatii, dispnee la efort fizic modecefalee. Aceste simptorne au aparut acum 3 saptamani, apar ~i greturi,

75

intrebarea 1. Ce intrebari ar trebui sa adresati pacientci?

Informatie noua despre pacienta

Unul din studentii-profesori citeste raspunsui pacientei din Nota (1). Un alt student-profesor noteaza cele mai importante date pe tabla.

intrcbarea 2. Inccrcati sa explicati cauza aparitiei simpt« melor generale invocate de pacienta: oboseala, sUibiciune gcnerala, ameteli, palpitati], dispnee, eefalee, greturi,

Iotrebarea 3. Definiti anemia~i incereati sa explica~ cauzele aparitlei acesteia,

Intrcbarea 4. Reiesind din datele anamnestice si informa· tia suplimentara primtta, stabiliti cauza anerniei la pacienti] locereati sa stabiliti tipul slndromului anemic ..

Informatie noua despre pacienta

Unlit din studentii-profesori citeste inforrnatia noua desp pacienta din Nota (2). Un air student-profesor scrie cele mal i portante date pe tabla.

intrebarea 5. Stabiliti tipul anemiei §i factorii care au p vocat-e,

Intrebarea 6. Explicati rolul vitaminei BI2l acidului folic Fe2+ in eritropoieza.

Intrebarea 7. Care este diagnosticul eel mai probabiJ? plicati cauza aparitiei anernici.

intrebarea 8. Ce investigatii sunt necesare peutru con marea diagnosticului? Discutati ~i argumentati fiecare inv gatie in parte.

76