0OYKYAIAHI

O IlEAOIl ONNHSIAKOS
nOAHMOS 1

1
Acest titlu s e găseşte formulat la
DIODOR DIN SICILIA
THUCYDIDES

RĂZBOIUL
PELOPONESIAC

S t u d i u introductiv, t r a d u c e ,
re, note, i n d i c e Prof. u n i v .
dr. docent N . I . B A R B U

EDITURA ŞTIINŢIFICA
Bucureşti — 1966
Thucydides
STUDIU INTRODUCTIV
 Opera celui mai mare istoric al antichităţii nu poate f i
po d e p l i n î n ţ e l e a s ă d a c ă n u se l ă m u r e s c , î n p r e a l a b i l , anumite
întrebări şi nedumeriri care, în timpul lecturii, vor solicita
Ittlntea cititorului neavizat. De pildă, citind Istoria războiu­
lui peloponesiac, o r i c i n e se p o a t e î n t r e b a de ce c u p r i n s u l cărţii
l este c o n s t i t u i t , d i n c a p i t o l e î n t r e care legătura logică este,
adesea, c e l p u ţ i n l a p r i m a v e d e r e , ascunsă. Iată c î t e v a dintre
subiectele acestor capitole: scopul lucrării ( I , 1,1), a r h e o l o g i a
(t, 1,2—18,1), războiul dus de eleni împotriva perşilor (I,
1B.2—I, 18 2), pentecontaetia 1
( I , 18,2—19), greşeli istorice ( I ,
20—21), m e t o d a i s t o r i c ă ( I , 22), c a r a c t e r i s t i c i l e r ă z b o i u l u i pelo­
ponesiac ( I , 23), c a u z e l e imediate ale războiului ( I , 24—66,1),
-congresul L i g i i p e l o p o n e s i a c e ( I , 66—87), p e n t e c o n t a e t i a ( I , 88—
118), a l d o i l e a c o n g r e s al Ligii peloponesiace ( I , 118,3—125,2),
excurs asupra l u i Cylon ( I , 126), p o z i ţ i a l u i P e r i c l e s ( I , 127),
Oricît s-ar i n v o c a efectele asociaţiei de idei, cititorul nepre­
venit rămîne nedumerit cînd este p u s în f a ţ a u n o r p r o b l e m e
u Ut de d i v e r s e între care legăturile sînt, de cele m a i multe
o r i , i m p l i c i t e . D e a s e m e n e a , c i t i t o r u l se v a î n t r e b a d e ce Thu­
cydides vorbeşte a b i a în V, 25—26, despre războiul de zece
tjl d e s p r e r ă z b o i u l d e d o u ă z e c i şi ş a p t e d e a n i . M a i sînt şi a l t e
piisaje care trezesc nedumerirea cititorului. Ne mărginim la
menţionarea acestora. Este deci necesar să se l ă m u r e a s c ă , în
s t u d i u l i n t r o d u c t i v , t o a t e aceste o b s c u r i t ă ţ i , a p a r e n t e s a u r e a l e ,
a l e o p e r e i l u i T h u c y d i d e s . M a i sînt, e v i d e n t , şi a l t e p r o b l e m e
I m p o r t a n t e , c a r e t r e b u i e d e z b ă t u t e în s t u d i u l introductiv.
N u toţi c e r c e t ă t o r i i sînt d e a c o r d a s t f p r a s o l u ţ i o n ă r i i p r o b l e ­
m e l o r p e c a r e l e r i d i c ă Istoria războiului peloponesiac şi c h i a r
a s u p r a vieţii şi activităţii i s t o r i c u l u i însuşi. S a v a n ţ i i f a c reîn­
noite e f o r t u r i d e a l ă m u r i p r o b l e m e l e c ă r o r a n u l i s-a dat o

a
P e r i o a d a de c i n c i z e c i d e a n i , de l a u l t i m u l război c u perşii pînă l a războ­
iul peloponesiac.

7
 N. I . BARBU

r e z o l v a r e u n a n i m a c c e p t a t ă , de aceea, se s c r i e m e r e u şi p u n c ­
tele de vedere contradictorii a s u p r a aceloraşi probleme con­
tinuă să e x i s t e . D e p i l d ă , u n a d i n t r e p r o b l e m e l e de b a z ă este
aceea a caracterului dominaţiei pe care a exercitat-o Atena
a s u p r a p r o p r i i l o r e i aliaţi. N e v o m m ă r g i n i l a c î t e v a exemple
de p ă r e r i d i v e r g e n t e a s u p r a a c e s t e i p r o b l e m e . G . G r o t e a f i r m ă 7

că „supuşii" Atenei erau indiferenţi faţă de modul cum îşi

e x e r c i t a s u p r e m a ţ i a a c e a s t ă c e t a t e şi c ă t u l b u r ă r i l e p o l i t i c e cu
caracter a n t i a t e n i a n a u fost, în d i f e r i t e p o l i s u r i , provocate de
oligarhi locali, adversari a i r e g i m u l u i democratic. Aceeaşi temă
a f o s t r e l u a t ă d e A . H . M . J o n e s şi G . E. M . d e S-te Croix , 3

c a r e a u c ă u t a t să g ă s e a s c ă n o i a r g u m e n t e .
T e z a c o n t r a r ă este susţinută, p r i n t r e alţii, de G . B u s o l t , c a r e , 4

î n 1904, a f i r m a c ă aliaţii A t e n e i a u simţit d o m i n a ţ i a a c e s t e i a ca

u n j u g . î n 1960, D . W . B r a d e e n susţine, d i m p o t r i v ă , c ă T h u c y ­
5

d i d e s ş i - a d a t silinţa să a r a t e c ă n u t o a t e p o l i s u r i l e d e t e s t a u
Atena. în 1963, H . W . Pleket , 6
analizînd situaţia din insula
T h a s o s , î n c e a r c ă să a d u c ă n o i a r g u m e n t e în s p r i j i n u l t e z e i s u s ­
ţinute de G . E . M . d e S - t e C r o i x î m p o t r i v a l u i D . W . B r a d e e n , ,
i n t r o d u c î n d c o r e c t i v u l c ă n u în t o a t e p o l i s u r i l e p o p o r u l (6 §T\\LO

a v e a a c e e a ş i a t i t u d i n e , c ă situaţia c o m p o r t ă d i f e r e n ţ e d e l a u n
caz l a a l t u l şi c ă d e c i n u t r e b u i e g e n e r a l i z a t .
î n 1964, T . I . Q u i n n 7
observă că p o l i s u r i l e d i n Ligă simţeau
d o m i n a ţ i a A t e n e i ca u n j u g , d a r că, a t u n c i c î n d e r a de ales
între dominaţia spartană sau ateniană, ele preferau pe cea
ateniană. >
O altă p r o b l e m ă de b a z ă p e c a r e o r i d i c ă i s t o r i a r ă z b o i u l u i
p e l o p o n e s i a c este aceea a p o l i t i c i i l u i P e r i c l e s . Şi a i c i se

* G. G r o t e , History of Greece, v o i . V I — V I I I , Londra, 1849—1850.

3
A. H. M. J o n e s şi G . E . M . d e S - t e C r o i x , Athenian Democracy t

O x f o r d , 1957, p p . 41—72.
1
G. Busolt, Griechische Geschichte, Gotha, 1893—1904, rol. I I I , 2,
1904, p. 1414.
5
D. W . B r a d e e n , The popularity of the Athenian Empire, în „Historia",
IX, 1960, p p . 257—269.
• H. W. Pleket, Thasos and the popularity of the Athenian Empire, îa
„Historia*, X I I , 1963, p p . 70—77.
7
T. I. Q u i n n , Thucydides and the unpopularity of the Athenian Empire,
în „Historia", XIII, 1964, p p . 257—266.

8
 STUDIU INTRODUCTIV

Constată d i v e r g e n ţ e p r i n t r e s a v a n ţ i . D e p i l d ă G. B u s o l t 8
vor-
fcfţte d e s p r e p o l i t i c a de război a l u i Pericles. D e aceeaşi pă-
H r e m a i sînt, î n t r e alţii, şi K . I . B e l o c h , G . G l o t z — R . C o h e n , 9 1 0

Oftre v o r b e s c d e s p r e Războiul lui Pericles, şi G . B . Grundy . 1 1

Dimpotrivă, în 1958, K . D i e n e l t 1 2
încearcă să demonstreze
<A P e r i c l e s , î n c e p î n d din anul 450 L e . n . , a căutat să d u c ă o
politică d e p a c e şi, î n acest scop, a f ă c u t c o n c e s i i P e r s i e i , iar
In anul 446 a încheiat un tratat de alianţă cu Sparta; că
Alena, d u p ă a c e a s t ă dată, n u m a i a m e n i n ţ a p e n i m e n i şi c ă ,
în a n u l 431 î.e.n., î n cele d i n u r m ă , C o r i n t u l s-a f ă c u t vinovat
<le d e c l a n ş a r e a războiului. în 1959 P . A. B r u n t , într-o
1 3
dis­
c u ţ i e a s u p r a disertaţiei l u i D i e n e l t , reia teza caracterului răz­
boinic al politicii l u i P e r i c l e s şi
( aminteşte, între altele, de
lulervenţia ateniană în C o r c y r a , care n u putea apărea Spar-
ini d e c î t ca u n a c t de p r o v o c a r e . î n 1963, H . B . Mattingly 1 4

« p u n e că, „ d u p ă 446 î.e.n., P e r i c l e s a t r a n s f o r m a t Liga de la

D e l o s în i m p e r i a l i s m " .
M u l t e păreri c o n t r a d i c t o r i i s - a u e m i s şi î n ceea ce priveşte
felul cum a fost compusă opera l u i Thucydides, problemă
foarte importantă pentru atitudinea istoricului faţă de dife­
ritele momente ale războiului, atitudine care a influenţat,
desigur, l u m i n a în c a r e a u f o s t p r e z e n t a t e aceste e v e n i m e n t e .
Spre a ne mărgini l a u n singur e x e m p l u , compunerea căr­
ţilor a V l - a şi a V H - a a p r o v o c a t p a s i o n a t e d i s c u ţ i i printre
savanţi. î n secolul trecut, unii învăţaţi, p r i n t r e care J . Clas-
sen 1 5
şi L . H e r b s t , 1 6
susţin că T h u c y d i d e s a c o m p u s c ă r ţ i l e V I

8
G. B u s o l t , O p . cit., p. 818.
K. I . B e l o c h , Griechische Geschichte, ed. a I l - a , B e r l i n - L e i p z i g , 1927,
Y o l . I I 1904, p. 296.
1 0
G. G l o t z — R. C o h e n , Histoire ancienne, v o i . I , 1925, v o i . I I , 1930,
t. I I , 2 1938, P a r i s , p. 620 şi u r m .
1 1
G. B. G r u n d y , Thucydides and the history oi his age, v o i . I , ed.
& I l - a , şi v o i . I I , e d . I , O x f o r d , 1948.
1 5
K. D i e n e l t , Die Friedenspolitik des Pertkles, Viena, 1958,
1 3
P. A . B r u n t , în „Classical R e v i e w " , p. 188.
1 4
H . B . M a 11 i n g 1 y , TJie Growth ol Athenian imperialism, în „Historia",
XII, 1963, p. 257.
1 6
J . C 1 a s s e n, Thucydides erklărt von J. Classen, vierte. Auflage be-
a r b e i t e t v o n T . Steup, 1897. E r s t e s B u c h , Einleitung, p. X X X .
" L. H e r b s t , Studiu în „Pilologus", 1881, p. 355 şi u r m .

9
 N. I . B A R B U

şi V I I î n a i n t e d e a n u l 404, d a r c ă , d u p ă această d a t ă , i s t o r i c u l
a avut timp să r e v i z u i a s c ă o p e r a şi să p u n ă de acord dife­
r i t e l e părţi. A c e a s t ă a f i r m a ţ i e a u f ă c u t - o s p r e a c o m b a t e t e m a
susţinută d e T . S t e u p ? , şi L . C w i k l i n s k i , c a r e s p u s e s e r ă că i s t o ­
1 1 8

r i c u l a c o m p u s i s t o r i a c e l o r d o u ă cărţi ca o l u c r a r e d e s i n e stătă­
t o a r e şi n - a m a i a v u t t i m p să ş i - o p u n ă d e a c o r d c u restul
o p e r e i . î n 1929, W . S c h a d e w a l d t 1 9
susţine c ă i s t o r i c u l n - a f ă c u t
din cele d o u ă cărţi o o p e r ă d e s i n e stătătoare şi c ă n u sînt
motive spre a crede că aceste cărţi au fost scrise după
a n u l 404. î n 1948, G . B . G r u n d y 2 0
este d e p ă r e r e c ă T h u c y d i d e s
a compus cele două cărţi înainte de anul 404 î.e.n., i a r în
1958, H . P . W e s t l a k e 2 1
susţine c ă c e l e d o u ă cărţi a u f o s t corn»
puse în anii de după expediţia din Sicilia.
Aceste e x e m p l e , s o c o t i m , sînt d e / a j u n s s p r e a a r ă t a nece*
s i t a t e a d e a l u a a t i t u d i n e f a ţ ă d e m u l t e p r o b l e m e şi c o n t r o ­
verse pe care le-a suscitat opera l u i Thucydides.
Pe de altă parte, nici numeroasele probleme de natură
filologică, istorică şi literară, pe care le ridică opera lui
Thucydides, nu vor putea fi înţelese dacă cititorul nu va
a v e a în m i n t e , în l i n i i g e n e r a l e , situaţia c e t ă ţ i l o r b e l i g e r a n t e ,
în g e n e r a l , şi i s t o r i a r ă z b o i u l u i peloponesiac, în special.

RĂZBOIUL PELOPONESIAC

înainte de a discuta m o d u l în care prezintă Thucydides

istoria războiului peloponesiac, este necesar să arătăm pro­
priile noastre păreri asupra acestui război, bazîndu-ne pe
actualele d a t e ştiinţifice. M a i întîi, este necesar să aruncăm
o privire a s u p r a situaţiei economice, sociale, A p o l i t i c e a celor

1 7
T. S t e u p, Quaestiones Thucydideae, Bonn, 1868.
3 1
L. C w i k l i n s k i , Quaestiones de tempore quo Thucydides prlorem his-
toriae suae partem composuerit, Berlin, 1873.
lf
. W. S c h a d e w a l d t , Die Geschichisschreibung des Thucydides, Berlin»
1929, p. 3 şi u r m .
G . B. G r u n d y ,
2 4
O p . cit., I , p. 532.
" Thucydides, II, 65, 11, în „Classical Q u a t e r l y , 0
1958, pp. 102—110.

10
 STUDIU INTRODUCTIV

<10U& p o l i s u r i fruntaşe, să i n s i s t ă m şi asupra atmosferei cul-

llirale ateniene în care a crescut şi a scris T h u c y d i d e s şi,
(lupă aceea, să p r e z e n t ă m c î t e v a aspecte m a i c a r a c t e r i s t i c e a l e
flUKjtui război. Pentru a înlesni cititorului urmărirea mai
precisă a faptelor v o m d a şi u n t a b l o u cronologic al eveni­
mentelor p e t r e c u t e în t i m p u l războiului.

Bibliografia războiului pelopone-

Alona şi Sparta in g i a c ^ c o n s i d e r a b i l ă . N e mărginim
preajma războiului p e - ^ i n d i c ă m * textele .greceşti de la
ponesiac care trebuie neapărat să pornească
orice studiu, apoi cîteva tratate de istoria G r e c i e i şi cîteva
ntudii cu u n caracter m a i special.

* Texte greceşti, (pentru anii 435—431); A r i s t o p h a n e s , Acharnanieni;

Pacea? T h u c y_d i d e s (I, 24—68? 119—125); Jnscriptiones Graecae (I, 2—232);
Supplementum epigraphicum Graecum, (222, anii 431—421); A r i s t o p h a n e s ,
Acharnanienii; Cavalerii; Norii; Viespjîe; Pacea; Păsările; Lysistrata; Broaş­
tele; T h u c y d i d e s (II, I — V 20); Diodor, ( X I I , 38—72); P l u t a r h ,
Pericles (30—38); Nicias (1—10, anii 421—414); T h u c y d i d e s ( V , 21); Dio­
dor ( X I I , 75—81); Inscriptiones Graecae (I, 276, a n i i 414—404); A r i s t o p h a -
n e s, Lysistrata; Thesmophoriazousai; Broaştele; T h u c y d i d e s (V, 2 6 — V I I I ) ;
X e n o p h o n , Hellenica (I, 1—11 2,23); D i o d o r (XIII, 34 — X I V 3); C o r -
n e l i u s Nepos, Alcibiades, Lysander, Thrasybul; P l u t a r h , Alcibiades,
Lysandros, Aristotel.
Istorii generale. G. B u s o l t , op. cit.; E d. M e y e r, Geschichte des Al-
iertums, ed. r e v . de H . E . S t i e r , 1931; R. C o h e n , La Grece et l'heîlenisa-
tion du monde antique, P a r i s , 1934; K . J . B e l o c h , op. cit.; G. d e S a n c t i s ,
Storia del Greci, I I , 1939; H . B e n g t s o n , Einfiihrung in die alte Geschichte,
1959, şi Griechische Geschichte von den Anfăngen bis in die romische Kaiser-
zeit, in „Handbuch der Altertumswissenschaft", Miinchen, 1960.
Istorii ale literaturii eline. A. e t M. C r o i s e t , Histoire de la litterature
grecque, e d . a I l - a , v o i . I V , P a r i s , p. 379 şi u r m . ; W . S c h m i d — O. S t a n ­
i i n, Geschichte der griechischen Literatur, v o i . V , 2,2, (Die griechische Litera-
tur zur Zeit der attischen Hegemonie nach den Eingreiien der Sophistik) redac­
tat de W . Schmid, Munchen, 1948.
Studii speciale. Pe lîngă cele menţionate cu ocazia discutării altor
probleme m a i de seamă sînt: E d. M e y e r, Forschungen zur alten Geschichte,
II, 1899; B . D . M e r i t — H . T . W a d e — M . F . G r e g o r , The- Athen Tri-
foute Lists. I (1939), I I , 1949; I I I (1950); I V , 1953; R. I . B o w n e r, The Mega-
rian decrees, în , . C l a s s i c a l P h i l o l o g i e " , 1921, p. 238 şi u r m ; M o m i g l i a n o ,
Le cause de la spedizione di Sicilia, în „Rivista d i f i l o l o g i a " , 1928, p. 152 şi
urm.; B. G. G r u n d y , op,, cit., ed. a Il-a, voi. I, şi ed. I. voi. I I .
A . W . G o m m e, The Athen hoplite iorce in 431 B . C . i n , . C l a s s i c a l Q u a t e r l y ,

11
 N. I. BARBU

In preajma anului 440 î.e.n. T h u c y d i d e s , d a c ă s-a născut

în 460, putea înţelege destul de bine evenimentele politice
şi relaţiile e x i s t e n t e î n t r e cele d o u ă p o l i s u r i greceşti fruntaşe,
A t e n a şi S p a r t a . I s t o r i a r e l a ţ i i l o r d i n t r e cele d o u ă cetăţi, d i n
epoca războaielor m e d i c e şi p î n ă î n p r e a j m a r ă z b o i u l u i pelor
p o n e s i a c , arată c ă d e o s e b i r i l e d e structură e c o n o m i c ă , socială,,
p o l i t i c ă , c l i m a t e l e c u l t u r a l e şi d e o s e b i r i l e t e m p e r a m e n t a l e c a r e ,
în m o d inevitabil, duceau l a urmărirea u n o r ţeluri cu totul
d i f e r i t e a v e a u să a j u n g ă , m a i c u r î n d s a u m a i tîrziu, l a o con­
fruntare armată. în cel d e - a l d o i l e a război c u p e r ş i i , atît de
m a r i e r a u d e o s e b i r i l e d e i n t e r e s e , n u n u m a i e c o n o m i c e şi p o l i ­
t i c e , d a r şi s t r a t e g i c e , î n c î t , p o t r i v i t l e g e n d e i , E u r y b i a d e s , c o ­
mandantul flotei aliate, lipsit de curaj, în faţa i n v a z i e i per­
sane, a r f i v r u t să se r e t r a g ă s p r e I s t m u l C o r i n t i c , d a r , l o v i n -
du-se de împotrivirea l u i Themistocles, a ridicat toiagul să-1
lovească, însă acesta i - a spus: „Loveşte, dar ascultă". După
terminarea războiului, contradicţiile şi fricţiunile au început
să a p a r ă iarăşi destul de evidente. De pildă, după victoriile
de la Salamina, P l a t e e a şi M y c a l e a t e n i e n i i erau de părere
să c o n t i n u e l u p t e l e î m p o t r i v a p e r ş i l o r , î n t i m p ce, î n 478 î.e.n.,
s p a r t a n i i s-au întors în p a t r i e . E i s-au împotrivit l a c o n s t r u i r e a
zidurilor Atenei, dărîmate în timpul războiului.
în 477 î.e.n., A t e n a a pus bazele Ligii de l a Delos, fără
S p a r t a şi f ă r ă cetăţile d i n P e l o p o n e s . în l u p t a pe care Atena
a p o r n i t - o î m p o t r i v a C o r i n t u l u i , î n 457 î.e.n., S p a r t a s-a găsit
alături de C o r i n t , c u E g i n a , i a r A t e n a a fost înfrîntă la T a -
nagra. U r a Atenei împotriva Spartei şi B e o ţ i e i sporea şi, în
457 î.e.n., oştile ateniene bat pe beoţieni la Oinophyta, iar

1927, p. 142 şi u r m . ; A historical cojnentar on Thucydides, Oxford, P, 1945; I I

(1956); I I I , 1956? G . d e S a n c t i s , La bataglia di Notion, în , , R i v i s t a di filo­
logia", 1931; A . A n d r e w s , The Generals in the Hellespont, în J o u r n a l of
Hellenis studies", 1953, p. 2 şi u r m . ; T . P o u i 1 1 o u x, Recheiches sur i'his-
foire et Ies cuites de Thasos, I , P a r i s , 1954; M . G a r y , Notes on the levolutiott
ol the 400 at Athena, în „Journal of H e l l e n i c s t u d i e s " (1952) p. 56, H . P. W e s t -
1 a k e, Seadbordraides in Periclean strategy, în „Classical Q u a t e r l y , " 1945, p. 75
şi u r m . ; V . E h r e n b e r g , Der Staat der Griechen, I , 1961-; J a q u e l i n e de
R o m i 11 y , Thucydide et l'impezialisme athenien, P a r i s , 1951; H . I . D i e s n e r>
Wiitschait und Geselischaft bei Thucydides, Halle, 1956; F. E. A d c o c k ,
Thucydide and his history. Cambridge, 1963.

12
 STUDIU INTRODUCTIV

Sparta, în 454 î.e.n., este înfrîntă de Argos, la Oinoe. D a r ,

în curînd, forţele S p a r t e i şi A t e n e i se c i o c n e s c î n B e o ţ i a (în
anul 448 î.e.n.), u n d e u n a s u s ţ i n e a pe focidieni, iar cealaltă
pe d e l f i e n i şi în a n u l 447, î n t o a t e cetăţile, d e m o c r a ţ i i l e sînt
răsturnate şi se c o n s t i t u i e ,o c o n f e d e r a ţ i e b e o ţ i a n ă aristocratică.
A j u t o a r e l e t r i m i s e d e A t e n a sînt z d r o b i t e l a C o r o n e e a . Eubeea
şi Megara se ridică împotriva Atenei, simţindu-se sprijinite
de S p a r t a . Pericles cucereşte Eubeea şi r e s p i n g e p e spartani,
c a r e a j u n s e s e r ă a p r o a p e d e A t e n a . î n sfîrşit, s p r e f i n e l e anu­
l u i 446 î.e.n., zece s o l i sînt t r i m i ş i c u d e p l i n e p u t e r i l a S p a r t a
spre a negocia pacea, numită „ p a c e a de t r e i z e c i de a n i " , p r i n
care se p r e v e d e a : r e n u n ţ a r e a o r i c ă r e i intervenţii a Atenei în
Pelopones şi î n M e g a r i d a ; recunoaşterea tacită a Ligii de la
Delos de către S p a r t a , p r i n recunoaşterea de fapt a aliaţilor
celor două cetăţi; recunoaşterea libertăţii comerţului; recu­
noaşterea arbitrajului ca metodă în caz de conflict.
La Atena, după încheierea tratatului de pace cu perşii,
după semnarea păcii cu Sparta, care a avut loc spre finele
anului 446 î.e.n., P e r i c l e s i a î n m î n ă frînele politicii interne
şi e x t e r n e şi, p î n ă î n 431 î.e.n., c î n d i z b u c n e ş t e r ă z b o i u l pelo­
ponesiac, înfăptuieşte o serie de l u c r u r i care n u erau altceva
decît consecinţele logice ale - procesului de democratizare, la
c a r e O l i m p i a n u l î n c e p u s e să c o n t r i b u i e c u t o a t ă e n e r g i a după
ostracizarea l u i Cimon, votată în anul 461 î.e.n. Menţionăm
cîteva dintre măsurile mai de seamă luate de Pericles, în
politica internă: instituirea indemnizaţiei acordate cetăţenilor
c a r e p a r t i c i p a u l a ş e d i n ţ e l e heliaiei; instituirea theoncorc-ului,
adică acordarea unei sume de b a n i cetăţenilor nevoiaşi, pen­
tru a putea asista la spectacole; începerea faimoaselor l u ­
crări d e î n f r u m u s e ţ a r e a Atenei, care a u d a t de l u c r u atîtor
categorii de meseriaşi atenieni, transformînd cetatea într-un
vast şantier. în politica externă: convocarea unui congres
p a n e l e n i c , c a r e a v e a să i a , î n d e o s e b i , m ă s u r i p e n t r u restaura­
rea templelor d i s t r u s e în t i m p u l războiului c u p e r ş i i şi pen­
tru asigurarea unei păci trainice; chemarea adresată tuturor
c e t ă ţ i l o r g r e c e ş t i d e a t r i m i t e c o l o n i ş t i î n nxma c e t a t e T h u r i o i ;
i n v i t a r e a t u t u r o r cetăţilor greceşti de a aduce d r e p t jertfă zeită­
ţilor d e l a E l e u s i s p î r g ă d i n r e c o l t e ; î n t ă r i r e a hegemoniei Atenei

13
 N. I. BARBU

în L i g a m a r i t i m ă ( f o s t a L i g ă d e l a D e l o s ) , p r i n : i m p u n e r e a u n u i s i s ­
t e m d e m ă s u r i şi greutăţi, a u n e i m o n e d e şi a u n e i adminis*
traţii j u d i c i a r e u n i c e ; i n s t a l a r e a d e cleruhii, u n f e l de colonii
ateniene; cei aproape opt m i i de cetăţeni aflaţi în aceste
cleruhii e r a u adevărate garnizoane ateniene, instalate în mij­
l o c u l populaţiilor care p u t e a u e v e n t u a l constitui p u n c t e n e v r a l ­
gice p e n t r u A t e n a .
Simpla evocare a acestor măsuri ne arată condiţiile în
c a r e a u t r e b u i t î n f ă p t u i t e şi ţ e l u r i l e u r m ă r i t e . A s t f e l , măsurile
de politică internă luate de Pericles ne arată limpede că
aristocraţia agrară, care-şi avea baza în Pedion, pierduse
preponderenţa economică şi influenţa politică, în urma dez­
voltării r a p i d e a meşteşugurilor şi n e g o ţ u l u i . P e r i c l e s a înţe­
les i m p e r a t i v u l vremii şi, p r i n i n s t i t u i r e a indemnizaţiei acor»
d a t e heliaştilor, m e m b r i l o r sfatului c e l o r c i n c i s u t e şi slujba­
şilor, a l u a t m ă s u r i d e a t r a g e r e l a v i a ţ a p o l i t i c ă a o a m e n i l o r
c u slabe resurse f i n a n c i a r e . Instituirea theoricon-ului urmărea
cultivarea şi antrenarea în noul ritm a l vieţii a celor mai
nevoiaşi cetăţeni, iar largile şantiere, deschise pentru înfăp­
tuirea operelor de înfrumuseţare a Atenei, constituiau un
sprijin economic efectiv pentru mulţi cetăţeni atenieni. Aşa­
d a r , în p e r i o a d a d e timp amintită, o r i c e cetăţean atenian cu
d r e p t u r i p o l i t i c e d e p l i n e , fără deosebire de o r i g i n e sau avere,
putea participa efectiv la conducerea statului. Este vorba,
bineînţeles, de cetăţenii născuţi d i n tată şi mamă atenieni,
care constituiau aproximativ numai o treime din populaţia
Atenei, dar pentru aceşti cetăţeni democraţia n u m a i era o
vorbă goală. într-adevăr, între 446 şi 431, A t e n a a atins
m a x i m u m de d e m o c r a t i z a r e posibilă în condiţiile s c a v a g i s m u l u i
g r e c . A v î n d ca o r g a n e a l e p u t e r i i d e s t a t a d u n a r e a p o p o r u l u i ,
ecclesia, sfatul celor cinci s u t e şi heliaia, l a care, aşa cum
am spus, p u t e a p a r t i c i p a orice cetăţean cu drepturi depline,
A t e n a d i s p u n e a d e cea m a i l a r g ă b a z ă s o c i a l ă a o r g a n e l o r p u ­
terii de stat d i n t r e toate polisurile greceşti..
Pe p l a n e x t e r n , Pericles urmărea r i d i c a r e a p r e s t i g i u l u i A t e ­
nei, d a r măsurile l u a t e de e l n u a u dus l a rezultatele scontate,
într-adevăr, c o n g r e s u l p a n e l e n i c n u s-a putut organiza, cetă­
ţile greceşti n - a u d a t să se a d u c ă p î r g ă d i n r e c o l t a z e i t ă ţ i l o r

14
 STUDIU INTRODUCTIV

de l a Eleusis, cetatea T h u r i o i s-a d o v e d i t , u l t e r i o r , ostilă me­

t r o p o l e i , aliaţii A t e n e i , s i m ţ i n d u - s e e x p l o a t a ţ i şi umiliţi, se so­
coteau „sclavi" şi pîndeau momentul oportun să se revolte,
aşa c u m a f ă c u t c e t a t e a S a m o s î n a n u l 440 î.e.n. A c e s t e e ş e c u r i
de p o l i t i c ă e x t e r n ă a l e l u i P e r i c l e s a u arătat î n c ă o dată că,
în condiţiile economice, sociale şi p o l i t i c e în care se găseau
polisurile, iniţiativa panelenică a l u i Pericles s-a dovedit că
n u a r e sorţi d e i z b î n d ă .
L a A t e n a u n d e m a r i i p r o p r i e t a r i de pămînt d i n P e d i o n se
î n c r u c i ş a u c u m e ş t e ş u g a r i i , m e t e c i i c u cetăţenii, m a r i i armatori
de corăbii cu m i c i i neguţători, sclavii cu oamenii liberi, at­
mosfera culturală p r e z e n t a şi ea aspecte diferite. Astfel, în
vremea aceea,, l a A t e n a , s-ar f i putut vedea c u m alături de
unii c e t ă ţ e n i , c a r e î n m o m e n t e l e p r i n c i p a l e a l e vieţii, naştere,
căsătorie, moarte sau la datele memorabile pentru genos,
fratrie, şi trib, îndeplineau rituri religioase, i a r la Marile
D i o n y s i i , l a P a n a t h e n e e şi l a a l t e serbări p u b l i c e păreau pă­
trunşi de anumite afirmaţii transmise de m i t o l o g i e sau de
tradiţie, erau alţii pentru care zeităţile p r e z e n t a t e de mito­
logie, în g e n e r a l , şi de Homer, în special, nu mai puteau
satisface aspiraţiile m o r a l e şi logica gândirii ştiinţifice, care
f ă c u s e m a r i p r o g r e s e . î n acest f e l , T h u c y d i d e s a f o s t c o n t e m ­
p o r a n u l u n o r o a m e n i p e n t r u c a r e Iliada l u i H o m e r era cartea
d e căpătîi. I s t o r i c u l a văzut, poate, reprezentîndu-se pe scenă
t r a g e d i a Antigona de S o p h o c l e s , în c a r e este p u s ă în discuţie
c o n t r a d i c ţ i a d i n t r e l e g i l e n e s c r i s e a l e tradiţiei r e l i g i o a s e şi l e ­
gile concrete ale s t a t u l u i ; a a s i s t a t , p o a t e , în 431 î.e.n., anul
începerii războiuluj peloponesiac, la reprezentarea tragediei
Medeea de E u r i p i d e s , î n c a r e c e l m a i p u t e r n i c şi u m a n
4
senti­
ment, acela al iubirii unei mame pentru copiii săi, a fost
înfrînt de p a t i m a ' răzbunării; T h u c y d i d e s a m a i fost de faţă
l a v r e o c o n v e r s a ţ i e s a u a f o s t e l însuşi p a r t e n e r u l u n e i discuţii
î n c a r e se î n f r u n t a u vechile concepţii d e s p r e z e i , aşa c u m îi
p r e z e n t a Iliada şi Odiseea, c u n o i l e l u m i n i î n c a r e îi p r e z e n ¬
t a u t r a g e d i i l e l u i E s c h i l e s , S o p h o c l e s şi Euripides.
D a r , p e n t r u a ne da m a i b i n e seama de c o m p l e x i t a t e a , v a ­
rietatea şi, adesea, c o n t r a r i e t a t e a concepţiilor despre lume şi
o m pe-care le putea avea u n intelectual pe v r e m e a l u i T h u c y -

15
 I N . ,1. B A R B U

dides, l a A t e n a , s o c o t i m că este u t i l să a r ă t ă m p e cele m a i

i m p o r t a n t e , m a i ales c u p r i v i r e l a cauzele 1
fundamentale, care
p u n î n m i ş c a r e l u m e a şi a c ţ i u n i l e o m e n e ş t i . A c e s t l u c r u este
c u atît m a i n e c e s a r , c u cît, aşa c u m se v e d e a , T h u c y d i d e s n u
s-a m ă r g i n i t să n a r e z e n u m a i f a p t e p o l i t i c e şi m i l i t a r e şi să
l e arate cauzele i m e d i a t e , c i , într-o vedere m a i largă a s u p r a
v i e ţ i i , să a r a t e şi c a u z e l e p r i m e a l e atîtor n e n o r o c i r i c a r e s - a u
abătut asupra u n e i „părţi din omenire", cum spune istoricul
însuşi, în timpul războiului peloponesiac. Vom începe cu
H o m e r , a l c ă r u i p r e s t i g i u n - a î n c e t a t să f i e p u t e r n i c d e - a lun­
g u l î n t r e g i i antichităţi, şi c a r e , î n s e c o l u l a l V - l e a , c o n t i n u a să
fie, p e n t r u mulţi oameni, „cartea cărţilor".
L a H o m e r z e i i sînt a c e i a c a r e p u n în m i ş c a r e m a r i l e e v e n i ­
m e n t e . Z e i i , în Iliada, n u sînt a l t c e v a d e c î t o a m e n i înzestraţi
c u n e m u r i r e a şi c u p u t e r i p e c a r e n u l e a u m u r i t o r i i . G î n d u - *
r i l e şi s e n t i m e n t e l e c a r e - i d e t e r m i n ă p e zei l a f a p t e n u n u m a i
c ă n u se deosebesc î n t r u n i m i c d e a l e m u r i t o r i l o r , d a r n i c i n u
a u c e l p u ţ i n v r e o j u s t i f i c a r e m o r a l ă . A s t f e l , H e r a este mînată
de o ură nestinsă împotriva troienilor, fiindcă fusese jignită
de Paris în c o n c u r s u l de frumuseţe de pe muntele Ida, iar
Zeus insufla curaj troienilor fiindcă fusese înduplecat de
zeiţa T h e t i s , m a m a l u i A h i l e , u l t r a g i a t şi e l d e A g a m e m n o n .
Nicăieri n u se a r a t ă m a i l i m p e d e cît d e stăpîniţi de patimi
e r a u z e i i , d e c î t î n c î n t u l a l V - l e a a l Iliadei, u n d e zeii, împărţiţi
î n d o u ă t a b e r e , l u p t ă , alături d e m u r i t o r i , unii împotriva a l ­
t o r a şi n i c ă i e r i n u se v e d e m a i c l a r l i p s a u n u i c r i t e r i u moral,
(de pildă, dreptate, bine, omenie) decît în cîntul al XX-lea,
v s . 167—247, u n d e n i se arată c u m î n c l i p a s u p r e m ă â l u p t e i
d i n t r e H e c t o r şi A h i l e — H e c t o r este f u g ă r i t d e A h i l e î n j u r u l
T r o i e i — Z e u s i a b a l a n ţ a şi ( v s . 209—219) cîntăreşte d e s t i n e l e
celor doi eroi. Rezultatul: destinul l u i Hector a mers spre
Hades şi î n d a t ă zeul Apollon 1-a părăsit. A ş a d a r şi Zeus şi
A p o l l o n , care-1 s p r i j i n e a u pe H e c t o r , s-au supus d e s t i n u l u i fără
să se întrebe dacă este b u n s a u r ă u , aşa c u m n u se între­
baseră dacă este b i n e sau rău ceea ce fac în nici una din
acţiunile lor. Aşadar, cum se comportă omul homeric, în
Iliada, dacă zeii sînt forţe mult m a i p u t e r n i c e decît e l , d a r

16
 S T U D I U 1NTM.0DL31 I V

c a p r i c i o a s e , d o m i n a t e şi ele d e o f o r ţ ă s u p e r i o a r ă , d e s t i n u l o r b ,
în s e n s u l c ă n u se c o n d u c e d u p ă b i n e s a u d u p ă rău?
Deşi d e s t i n u l este o r b , i a r z e i i c a p r i c i o ş i şi p ă t i m a ş i , omul
în Iliada l u p t ă p e n t r u p r ă z i , d a r şi p e n t r u satisfacerea unor
ţeluri m a i n o b i l e : d e m n i t a t e , glorie. în Iliada ( V I , 208—210),
este f o r m u l a t idealul vitejilor troieni: distincţie, superioritate
faţă de ceilalţi, m e n ţ i n e r e a faimei străbune.
î n Odiseea, Zeus ( I , 30—43) este î n s ă p r e o c u p a t d e o pro­
blemă morală, problema raportului între fapta r e a şi conse­
cinţele ei. M u r i t o r i i — spune el — sufăr crunt din cauza
nesăbuinţei lor. Exemplu: Aigisthos, deşi fusese avertizat de
H e r m e s , t r i m i s d e z e i , să n u u c i d ă p e A g a m e m n o n şi să n u - i
ia soţia» el totuşi n-a dat ascultare, a săvîrşit răul şi şi-a
ispăşit p e d e a p s a . Concluzie: zeii t o ţ i să v a d ă c u m să-i înles­
nească l u i Odiseu întoarcerea, fiindcă Poseidon, care-1 ţinea
p e e r o u d e p a r t e d e casă, n u v a î n d r ă z n i să se i a l a harţă c u
toţi zeii. Aşadar, întreg Olympul se coalizează împotriva l u i
Poseidon, care săvîrşea o n e d r e p t a t e , împiedicîndu-1 p e O d i s e u
să se î n t o a r c ă în patrie. U c i d e r e a peţitorilor este prezentată
d e p o e t d r e p t c o n s e c i n ţ a u n o r f a p t e săvîrşite î m p o t r i v a m o r a l e i .
în opera l u i Hesiod se reflectă realităţi şi idei dintr-o
e p o c ă î n c a r e d i v i z i u n e a m u n c i i î n t r e ţ ă r a n i şi m e s e r i a ş i d u c e a
l a r u i n a r e a v e c h i l o r relaţii g e n t i l i c e . î n l u c r a r e a Munci şi zile,
Zeus n u m a i este z e i t a t e a c a p r i c i o a s ă d i n Iliada, c a r e se su­
p u n e f ă r ă c r î c n i r e d e s t i n u l u i , c i , d u p ă ce a p e d e p s i t p e muri­
tori pentru nesăbuinţele lor ,2 2
tatăl z e i l o r şi a l o a m e n i l o r ce
protejează oraşul în care dăinuieşte dreptatea.

„Parte de pacea bogată, ei au, i a r atotvăzătorul

Z e u s r ă z b o a i e c u m p l i t e n u l e stîrneşte î m p o t r i v ă " ,
(Trad. Şt. B e z d e c h i , v s . 220—222).

T h u c y d i d e s c u n o ş t e a , d e s i g u r , şi l i r i c a g r e a c ă . D a c ă î n v e r ­
surile unui Callinos, Tyrtaios, Sapho, Mimnermos, Theognis,
i s t o r i c u l n u p u t e a găsi — aşa c u m e r a f i r e s c — i d e i generale
asupra l u m i i şi o m u l u i , o r î n d u i t e î n t r - u n s i s t e m c o e r e n t , g î n -

2 1
Theogonia, v s . 551—552; Munci şi zile, v s . 87—98.

2 — Războiul p e l o p o n e s i a c 17
 N. I. B A R B U

direa politică a l u i Solon exprima cîteva principii de baza.

Poetul şi legiuitorul Solon se mîndreşte că a îmbinat forţa
cu dreptatea (frag. 24 D , v s . 15 şi u r m . ) . Aceasta a făcut-a
convins că există o divinitate care pedepseşte nedreptăţile
săvîrşite de o a m e n i ( f r a g . 1 D , v s . 75; e D , v s . 34 şi u r m . ) . E l
îi a v e r t i z e a z ă p e o a m e n i să n u îi î n v i n u i a s c ă p e z e i , c î n d s u f ă r
amarnic de pe urma răutăţii lor (frag. 8 D , - vs. 1—2). Sînt
aproape aceleaşi concepţii ca şi l a Hesiod.
Este de p r e s u p u s că T h u c y d i d e s cunoştea concepţiile des­
pre l u m e şi o m c a r e se d e s p r i n d e a u d i n t r a g e d i i l e l u i E s c h i l e s ,
S o p h o c l e s şi E u r i p i d e s . L a b a z a f i e c ă r e i a dintre tragediile l u i
E s c h i l e s , r e z i d ă o i d e e g e n e r a l ă d e s p r e o m şi l u m e . I d e e a c a r e
r e v i n e a p r o a p e în t o a t e t r a g e d i i l e este că s u f e r i n ţ e l e o a m e n i ­
lor, p r o v e n i t e de l a zei, sînt consecinţe inevitabile ale ne­
săbuinţei lor, care încalcă dreptatea, măsura, pacea, omenia.
Izvorul întregului c o r t e g i u de încălcări ale m o r a l e i , săvîrşite
de o a m e n i , îl constituie ( u(3piţ ) „violenţa nesăbuită". Fiii
lui Aigyptos săvîrşesc o ( vfipiq ) urmărind pe fiicele luî
Aigyptos. T o t şirul de nenorociri îndurate de Laios, ucis de
f i u l său O e d i p — c a r e , l a r î n d u l său, d e s c o p e r i n d că-şi ucisese
tatăl şi c ă se c ă s ă t o r i s e c u m a m a sa, se p r i v e a z ă de lumina
ochilor, iar fiii săi, b l e s t e m a ţ i de el fiind, se ucid între ei
s u b z i d u r i l e cetăţii — p r o v i n e d i n f a p t u l c ă L a i o s n u a s c u l t a s e
de avertismentul dat de zeul A p o l l o n de a nu avea copii.
X e r x e s este î n f r î n t p e n t r u că săvîrşise o vfipiq pornind răz­
boi împotriva grecilor.
A l t a -este v i z i u n e a d e s p r e l u m e a l u i Sophocles. Chintesenţa
gîndirii acestui poet t r a g i c se află î n t r a g e d i a Oedip — rege
y

în care un om drept, cinstit, generos, c u m este Oedip, cade

zdrobit sub loviturile crude ale d e s t i n u l u i . Aiax, cuprins de
n e b u n i a trimisă a s u p r a l u i de zeiţa P a l l a s - A t h e n a , măcelărise
o turmă, crezînd că ucide pe atrizi. Zeiţa priveşte cu satis­
facţie acest spectacol, pe care-1 oferă Aiax, şi-1 î n t r e a b ă pe
O d i s e u : „ V e z i , O d i s e u , cît d e m a r e e p u t e r e a z e i l o r ? " L a c a r e
Ulisse observă: „Constat că noi o a m e n i i cît timp trăim nu
s î n t e m d e c î t nişte n ă l u c i , nişte u m b r e f ă r ă c o n s i s t e n ţ ă " (Aiax,
vs. 125—26). A c e a s t ă f r a z ă e x p r i m ă , s u b o f o r m ă c o n c i s ă , i d e e a
fundamentală a concepţiei l u i Sophocles despre lume.

18
 STUDIU INTRODUCTIV

E u r i p i d e s , t r ă i n d şi s c r i i n d î n e p o c a d e a p o g e u şi d e declin
a democraţiei sclavagiste ateniene, foarte receptiv la ideile
f o r m u l a t e de f i l o z o f i i v r e m i i , p u n e l a î n d o i a l ă însăşi existenţa
z e i l o r . D e z l ă n ţ u i r e a c e l o r m a i v a r i a t e şi p u t e r n i c e p a s i u n i , ex­
p u s ă de e l î n t r - o l u m i n ă tragică, u m p l e d e g r o a z ă şi d e m i l ă ,
mai mult decît oricare altele, pe spectator.
D a r T h u c y d i d e s a p u t u t , desigur, cunoaşte d i f e r i t e l e sisteme
filozofice greceşti. Totul este în transformare, spunea Hera-
c l e i t o s , î n c o n c e p ţ i a c ă r u i a f o c u l este m a t e r i a cea m a i m o b i l ă ,
c a r e se t r a n s f o r m ă în toate l u c r u r i l e . „Această orînduire cos­
mică n-a fost creată de vreun zeu, n i c i de vreun om, ci a
f o s t v e ş n i c ă , este şi v a f i foc v e ş n i c v i u , c a r e se a p r i n d e d u p ă
m ă s u r ă şi se s t i n g e d u p ă m ă s u r ă " ( f r a g . 30). L u c r u r i l e i a u n a ş ­
t e r e şi se s c h i m b ă p r i n l u p t a c o n t r a r i i l o r , „ R ă z b o i u l este tatăl
şi r e g e l e t u t u r o r l u c r u r i l o r " ( f r a g . 53).
O p o z i ţ i e o p u s ă este a d o p t a t ă d e f i l o z o f i i eleaţi. P a r m e n i d e s
d i n E l e e a , d e p i l d ă , a f i r m ă că n u e x i s t a d e c î t r e a l u l , c a r e este
u n u l , i m o b i l , n e n ă s c u t , n e p i e r i t o r , întreg, f ă r ă sfîrşit, omogen,
u n i c , c o n t i n u u , s f e r i c ( f r a g . 8).
în concepţia l u i Empedocles din Agrigentum patru sînt
e l e m e n t e l e d e b a z ă , d i n c a r e se c o n s t i t u i e l u c r u r i l e : f o c u l , ae­
rul, apa şi pămîntul. Aceste elemente sînt puse în mişcare
de două principii opuse: iubirea ( epcos ) şi zavistia (gpiţ ) .
Anaxagoras susţinea că l u c r u r i l e sînt c o n s t i t u i t e dintr-o infi­
nitate de elemente, asemănătoare cu lucrurile, dar aflate în
cantităţi d i f e r i t e î n f i e c a r e l u c r u . E l e m e n t u l d o m i n a n t conferă
lucrului specificul l u i . Aceste seminţe care, l a început, erau
h a o t i c a m e s t e c a t e , a u f o s t r î n d u i t e de R a ţ i u n e ( voa? ) c a r e n u
<era a m e s t e c a t ă în niciunul dintre e l e m e n t e şi care le-a pus
î n m i ş c a r e şi î n o r d i n e p e toate.
în sfîrşit Thucydides putea cunoaşte filozofia l u i Demo-
critos, care a f i r m a c ă l u m e a este constituită d i n a t o m i si d i n
v i d . A t o m i i sînt e l e m e n t e i n d i v i z i b i l e , e t e r n e , c a r e d i f e r ă î n t r e
ei p r i n f o r m ă , p o z i ţ i e , aşezare. D i n d i f e r i t e l e c o m b i n a ţ i i care
se f a c se p r o d u c n e î n c e t a t e l e mişcări şi c i o c n i r i a l e atomilor,
se produc şi se schimbă lucrurile d i n natură. Mişcarea ato­
m i l o r este sieşi c a u z ă ( a r e l a b a z ă o c a u z ă i n t e r n ă şi n u u n a .
externă).

19
 N. I. BARBU

D a r T h u c y d i d e s a m a i p u t u t c u n o a ş t e şi pe sofişti. E l a c u ­
n o s c u t d e s i g u r cele t r e i a d e v ă r u r i d e b a z ă a l e f i l o z o f i e i l u i P r o -
tagoras, care spunea: 1) fiinţa absolută nu există; 2) chiar
d a c ă a r e x i s t a , n - a r p u t e a f i c u n o s c u t ă ; 3) c h i a r d a c ă a r p u t e a
fi cunoscută, n - a r puţea f i exprimată. Celălalt mare repre­
zentant a l sofiştilor, Gorgias, a f i r m a : „Măsura tuturor lucru­
rilor este omul". Thucydides a cunoscut, d e s i g u r , şi pe So-
crates, adversarul sofiştilor, dar confundat cu sofiştii, care,,
spre a combate pe adversari, a f i r m a că n u e x i s t ă ştiinţă fără
o m e t o d ă p r o p r i e c a r e să d e s c o p e r e a d e v ă r u l şi a c e a s t ă m e t o d ă
a fost numită dialectica, adică arta de a descoperi adevărul
prin î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i , c a r e , c o n d u s e meşteşugit, a u pus
bazele m e t o d e i i n d u c t i v e .
E s t e s i g u r că T h u c y d i d e s a c u n o s c u t î n t r e a g a m i ş c a r e isto­
r i o g r a f i că a n t e r i o a r ă şi c o n t e m p o r a n ă c u e l . P r i m i i s c r i i t o r i de
i s t o r i i l a g r e c i a u fost l o g o g r a f i i . P o v e s t i n d fără n i c i u n f i r logic
cele mai variate evenimente, punînd pe aceeaşi treaptă o
eclipsă de soare c u u n m i t sau întemeierea u n e i cetăţi c u o
răscoală, limitîndu-se mai ales la nararea unor evenimente
locale, logografii au fost f o a r t e puţin preocupaţi de aflarea
a d e v ă r u l u i f a p t e l o r şi d e e x p l i c a ţ i a c a u z a l ă c a r e l e - a u p r o d u s .
S c o p u l u r m ă r i t d e e i e r a să i m p r e s i o n e z e p e cititori.
P r i m u l i s t o r i c grec este H e r o d o t . M a i în v î r s t ă c u 25—30 d e
a n i d e c î t T h u c y d i d e s , H e r o d o t a a v u t o c u r i o z i t a t e m e r e u trează
p e n t r u cele m a i v a r i a t e d o m e n i i d e a c t i v i t a t e o m e n e a s c ă , ceea
ce 1-a f ă c u t ca, în o p e r a sa, să î n r e g i s t r e z e c e l e m a i diferite
date, etnografice, astronomice, fizice, meteorologice, psihologice
etc. „Părintele istoriei", c u m a fost s u p r a n u m i t Herodot, n-a
a v u t însă a s c u ţ i m e a i n t e l e c t u a l ă d e a f l a r e şi d e p ă t r u n d e r e a
a d e v ă r u l u i şi n i c i f o r ţ a l o g i c ă d e c o o r d o n a r e şi s i s t e m a t i z a r e a
v a r i a t e l o r f a p t e pe care l e - a expus. î n concepţia l u i H e r o d o t ,
gelozia zeilor a a v u t adeseori funeste urmări p e n t r u acţiunile
l a care a u împins pe nefericiţii m u r i t o r i . Zeii, ne spune isto­
ricul (VIII, 109), a u p e d e p s i t p e X e r x e s , f i i n d c ă r e g e l e p e r s a n
a acţionat condus de t r u f i e . E v i d e n t că H e r o d o t n u p u t e a n e g a
voinţa o a m e n i l o r ca f a c t o r a c t i v î n i s t o r i e . D a r în concepţia
l u i r e g i i şi, î n g e n e r a l , c o n d u c ă t o r i i , n u m a s e l e , a u r o l u l hotă-

20
 STUDIU INTRODUCTIV

rîtor î n i s t o r i e . D e s p r e r o l u l f a c t o r u l u i e c o n o m i c în i s t o r i e n i c i
nu putea f i vorba.
Istoricul a m a i cunoscut, desigur, pe comicul Aristophan,
care, în a n u l 426, în c o m e d i a Babilonenii, pierdută p e n t r u n o i ,
desfăşura u n atac v i r u l e n t împotriva d e m a g o g i l o r , în g e n e r a l ,
şi a l u i C l e o n , î n s p e c i a l , i a r î n 425 î.e.n., î n Acharnanîenii
c î n t ă b i n e f a c e r i l e păcii, î n t r - u n m o m e n t c î n d a t e n i e n i i şi p e l o -
ponesienii îşi dădeau cu furie lovituri pe diferite teatre de
luptă. Nu trebuie să uităm nici de oratorul Antiphon din
Rhamnus, pe care istoricul însuşi îl numeşte <VIII, 68) cel
m a i d e s e a m ă a t e n i a n p r i n v i r t u t e şi p r i n d a r u l d e a c o n c e p e
şi a-şi exprima gîndurile.
In sfîrşit, i s t o r i c u l t r e b u i e să f i c u n o s c u t c e l p u ţ i n cîteva
d i n t r e adevărurile de bază ale m e d i c i n e i , f o r m u l a t e de Hippo-
c r a t e s d i n Cos, a cărui f a i m ă s t r ă b ă t u s e d e p a r t e c î n d a î n c e p u t
războiul peloponesiac. între altele, H i p p o c r a t e s a f i r m a (Despre
aere, 20) c ă l e g i l e n a t u r i i sînt s t a t o r n i c e , a c ţ i o n î n d p r i n sine,
fără vreo intervenţie exterioară, de natură divină.
Această sumară trecere în revistă a celor m a i de seamă
oameni de cultură si a diferitelor c u r e n t e de idei, care se
î n f r u n t a u l a A t e n a p e v r e m e a l u i T h u c y d i d e s , n e v o r a j u t a să
î n ţ e l e g e m m a i b i n e m e r i t e l e şi l i p s u r i l e o p e r e i l u i T h u c y d i d e s .
I s t o r i c u l a l i p s i t a p r o a p e 20 d e a n i d i n A t e n a , î n t r e 420 şi
404 î.e.n., d a r e l n-a r ă m a s străin de a t m o s f e r a c u l t u r a l ă , î n c a r e ,
în aceeaşi z i , u n cetăţean a r f i p u t u t a s i s t a l a o t r a g e d i e d e E u ­
r i p i d e s , u n d e se e x p r i m a u î n d o i e l i a s u p r a e x i s t e n ţ e i z e i l o r ; ar
fi putut vedea pe S o c r a t e s , în agora, angajat într-o discuţie
cu u n ostaş, d i n c a r e încerca să scoată definiţia generală a
u n e i s e r i i d e c a z u r i p a r t i c u l a r e ; a r f i p u t u t a s i s t a l a u n sacri¬
ficiu cu ocazia unei nunţi; ar f i putut auzi un sofist dez-
v o l t î n d i d e e a c ă n u e x i s t ă a d e v ă r o b i e c t i v , c i c ă o m u l este m ă ­
s u r a t u t u r o r l u c r u r i l o r ; a r f i p u t u t v e d e a d o i cetăţeni d i s c u t î n d
c a l m şi s e r i o s c o n t r a d i c ţ i i l e d i n t r e H e r a c l e i t o s şi eleaţi şi d i n t r e
aceştia si a t o m i s t i .
I I 9

V a f i c u atît m a i i n t e r e s a n t să v e d e m ce p o z i ţ i e a a d o p t a t
i s t o r i c u l î n m i j l o c u l a c e s t o r c u r e n t e d e i d e i , c u cît c o n t r a d i c ­
ţiile d i n t r e ele e r a u m a i i z b i t o a r e .

21
 N. I. BARBU

L a Sparta, producţia avea u n caracter predominant agricol.

JPămîntul, proprietatea comunităţii spartanilor, dat în folo­
s i n ţ ă d i f e r i t e l o r f a m i l i i d e s p a r t a n i , î n l o t u r i a p r o x i m a t i v egale,
•era m u n c i t d e hiloţi, c o n s i d e r a ţ i ca p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i . A ş a -
•dar şi p ă m î n t u l ^ ş i hiloţii, p r i n c i p a l e l e mijloace de producţie,
erau considerate proprietatea statului spartan, instrument al
-comunităţii spartane. Organe ale s t a t u l u i spartan e r a u : apella
( a d u n a r e a p o p o r u l u i ) , l a c a r e l u a u p a r t e toţi cetăţenii s p a r t a n i ,
•de l a d o u ă z e c i şi u n u d e a n i î n s u s ; gerusia ( s f a t u l bătrînilor)
•compus numai d i n treizeci de persoane: douăzeci şi o p t de
membri (în v î r s t ă de c e l p u ţ i n şaizeci d e a n i ) şi basileis (re­
g i i ) î n n u m ă r d e d o i ; m a i e r a u eforii în n u m ă r d e c i n c i . O r ­
c a n e l e de bază ale p u t e r i i erau gerusia şi e f o r i i . A p e l l a , deşi
formal organ suprem a l p u t e r i i , în p r a c t i c ă n u j u c a un prea
m a r e r o l . L a A t e n a , n u p a r t i c i p a u l a viaţa politică n i c i metecii
^străini stabiliţi l a A t e n a , n i c i sclavii. L a Sparta erau excluşi
de l a conducerea t r e b u r i l o r obşteşti p e r i e c i i şi hiloţii.
Acestea erau cele două state e l e n i ce fruntaşe, în jurul
-cărora se găseau grupate celelalte p o l i s u r i greceşti. în anul
431 î.e.n., c î n d a i z b u c n i t r ă z b o i u l p e l o p o n e s i a c , î n j u r u l A t e n e i
se a f l a u : E u b e e a , şi c e l e l a l t e insule, d i n Marea Egee, cetăţile
din peninsula Chalcidică, apoi Amphipolis, Abdera, Ainos, pe
coasta Traciei, cetăţile greceşti d i n regiunea litoralului Asiei
M i c i , a p o i în v e s t u l G r e c i e i , C o r c y r a , u n t e r i t o r i u î n Acharna-
nia, Cephallenia, Zacynthos, Rhegium în e x t r e m i t a t e a de s u d -
v e s t a* I t a l i e i , L e o n t i n i în S i c i l i a . î n jurul Spartei erau gru­
pate cetăţile d i n P e l o p o n e s , a f a r ă d e A h a i a şi d e A r g o s , a p o i
cetăţile d i n Beoţia, afară de Plateea, aliată c u A t e n a , P h o c i d a
si Locrida, Opuntia, - Ambracia, Leucas. Neutre erau: Etolia,
.Ahaia, Argos, Creta. O singură' p r i v i r e aruncată pe hartă ne
arată că a l i a n ţ e l e A t e n e i e r a u în a f a r a G r e c i e i , p e c î n d cetă­
ţile c o n d u s e de Sparta, c u două-trei excepţii, erau situate pe
c o n t i n e n t . Şi A t e n a , şi S p a r t a a v e a u aliaţi în o c c i d e n t : Atena,
aşa c u m a m spus, a v e a a l i a t e cetăţile R h e g i u m şi L e o n t i n i , i a r
. S p a r t a î n t r e ţ i n e a relaţii b u n e c u T a r e n t u l şi c u S y r a c u s a .
Geografia şi diplomaţia sînt în continuă interferenţă cu
« e c o n o m i a , c u p o l i t i c a , c u f o r ţ e l e a r m a t e . A s t f e l în A t e n a , u n d e
m e ş t e ş u g u r i l e şi c o m e r ţ u l luaseră o a m p l ă d e z v o l t a r e , ceea ce

22
 STUDIU INTRODUCTIV

a înlesnit g r ă b i r e a p r o c e s u l u i d e d e m o c r a t i z a r e a m i n t i t , m a r i n a
a l u a t u n p u t e r n i c avînt, i a r p e p l a n m i l i t a r a r m a d e c ă p e t e n i e
era flota. L a Sparta, dimpotrivă, unde producţia avea u n ca­
r a c t e r p r e d o m i n a n t a g r i c o l , g e r u s i a şi e f o r i i erau organele de
bază ale p u t e r i i , i a r forţa armată consta în p e d e s t r i m e . î n c ă o
deosebire, pe . p l a n e c o n o m i c - f i n a n c i a r : A t e n a d i s p u n e a de re­
z e r v e d e b a n i , p e cînd l a S p a r t a situaţia e r a i n v e r s ă .

Cauzele războiului pe- E s t e l i m p e d e astăzi c ă f a c t o r u l eco-

loponesiac nomic a 'fost causa causarum a
războiului. Astfel, interesele economice ale Atenei, care în­
cepuse să-şi î n t o a r c ă p r i v i r i l e s p r e v e s t , v e n e a u în c o n t r a d i c ­
ţie c u e f o r t u r i l e c o m e r c i a l e a l e C o r i n t u l u i , p r i n c i p a l a aliată a
Spartei. Direct — trebuie < subliniat — Atena, d i n p u n c t de-
vedere economic, n u c o n s t i t u i a u n obstacol în calea dezvoltă­
rii Spartei, date fiind e c o n o m i i l e l o r deosebite. Dar o Atena
prea puternică constituia o ameninţare politică p e n t r u securi­
t a t e a şi a m b i ţ i i l e s p a r t a n e . P e n t r u C o r i n t însă, p r e z e n ţ a Ate­
n e i î n C o r c y r a , în C e p h a l l e n i a , l a Z a c y n t h o s , l a N a u p a c t o s —
puncte-cheie în drumul spre vest — era desigur sufocantă.
S p r e est, C o r i n t u l se i z b e a d e p r e z e n ţ a A t e n e i l a S a l a m i n a
şi l a E g i n a . L a c a u z e l e e c o n o m i c e s - a u a d ă u g a t d e c i cele de
ordin politic. Pretextele n u s-au făcut aşteptate prea mult.
E v e n i m e n t e l e — p r e t e x t e p e n t r u începerea războiului — a u
început să se desfăşoare pe teatre destul de îndepărtate de
A t e n a şi d e S p a r t a . A s t f e l î n a n u l 435 î.e.n. î n E p i d a m n o s ( D y r -
rhachium) a z i D u r a z z o ( D u r r e s ) , aristocraţii sînt răsturnaţi de
democraţi. Aristocraţii, c u a j u t o r u l populaţiilor autohtone d i n
j u r u l E p i d a m n o s u l u i , p o r n e s c i n c u r s i u n i î m p o t r i v a cetăţii, d e p e
u s c a t şi de p e m a r e . D e m o c r a ţ i i d i n c e t a t e , t r i m i ţ î n d o suplică,,
a u c e r u t a j u t o r l a C o r c y r a , ca l a c e t a t e a - m a m ă , d a r c o r c y r e i e -
nii n u au luat s u p l i c a în seamă. Consultînd o r a c o l u l de la
D e l p h i , democraţii e p i d a m n i e n i a u cerut ajutor l a Corint, me­
t r o p o l ă a C o r c y r e i şi a E p i d a m n o s u l u i . C o r i n t i e n i i — f i i n d de
mult iritaţi împotriva C o r c y r e i , care constituia un puternic
c o n c u r e n t c o m e r c i a l şi n a v a l şi c a r e afişa u n s p i r i t de i n d e p e n ­
denţă nepotrivit cu relaţiile obişnuite dintre o colonie şi
metropolă — a u t r i m i s , p r o b a b i l în p r i m ă v a r a anului 435, l a

23
 N. I . BARBU

Epidamnos, colonişti şi t r u p e . Aşadar, conflictul se angajase

p î n ă a c u m î n t r e C o r i n t şi E p i d a m n o s , p e d e o p a r t e , şi Cor­
c y r a , p e de a l t a . C o r c y r a , l a c a r e f ă c e a u a p e l aristocraţii e p i -
damnieni, trimite l a Epidamnos douăzeci şi c i n c i de corăbii,
d i n o sută d o u ă z e c i c î t e a v e a în t o t a l , şi d ă u n u l t i m a t u m de­
mocraţilor e p i d a m n i e n i d i n c e t a t e , c e r î n d u - l e să p r i m e a s c ă pe
refugiaţii aristocraţi şi să trimită acasă pe corintieni. Epi-
d a m n i e n i i , siguri de s p r i j i n u l C o r i n t u l u i , a u respins u l t i m a t u ­
mul. Corcyreienii încep a s e d i u l cetăţii E p i d a m n o s . C o r i n t i e n i i ,
a f l î n d d e cele î n t î m p l a t e , - î n c e p să p r e g ă t e a s c ă o a r m a t ă , c e r î n d
şi a j u t o r u l aliaţilor. C o r c y r a , trezită l a r e a l i t a t e d e pregătirile
febrile ale C o r i n t u l u i , trimite o solie de împăcare la Corint,
d a r încercarea eşuează. O p t z e c i de corăbii corcyreiene dau o
l u p t ă n a v a l ă l a L e u c i m n e , în g u r a g o l f u l u i A m b r a c i c , î m p o t r i v a
a o p t z e c i şi c i n c i de c o r ă b i i c o r i n t i e n e şi a l i a t e . C o r i n t i e n i i sînt
înfrînţi. E p i d a m n o s u l capitulează. Aşadar Corcyra, împotriva
t e m e r i l o r e i , este victorioasă, i a r C o r i n t u l , împotriva aşteptă­
rilor, suferă înfrîngerea. Corcyra este stăpînă pe apele din
acea r e g i u n e . T r u f i a , d a r şi t e m e r e a e i este m a r e . î n a n i i 434
şi 433, c o r i n t i e n i i , u m i l i ţ i şi î n d î r j i ţ i , se î n a r m e a z ă c u febrili­
t a t e şi t r i m i t o f l o t ă şi a r m a t ă în g o l f u l A m b r a c i c s p r e a a p ă r a
p e aliaţi d e a t a c u r i l e c o r c y r e i e n i l o r . A m p l e l e p r e g ă t i r i d e r ă z ­
boi ale c o r i n t i e n i l o r au impresionat pe c o r c y r e i e n i , care, pă­
răsind o r i c e î n f u m u r a r e , î n i u l i e 433, a u i z b u t i t să î n c h e i e o
alianţă defensivă cu Atena. Atragerea Atenei în l u p t a dintre
cele t r e i cetăţi arătase, p e n t r u c i n e v o i a să v a d ă , c ă conflictul
a j u n s e s e l a n i v e l u l cetăţilor f r u n t a ş e şi c ă d e c i r ă z b o i u l între
c e l e d o u ă g r u p u r i d e s t a t e e r a i n e v i t a b i l . î n t r - a d e v ă r , de aici
înainte evenimentele a u început să se s u c c e a d ă d i n ce î n ce
mai repede. A s t f e l , pe l a m i j l o c u l lunii august a a n u l u i 433,
Corintul trimite spre Corcyra o flotă de o sută cincizeci de
corăbii, cifră considerabilă pentru vremea aceea, corcyreienii
le-a ieşit î n a i n t e c u o sută zece c o r ă b i i , l a c a r e se adăugau
cele zece corăbii ateniene trimise mai mult simbolic. Bătă-
k
lia s-a dat pe la mijlocul l u i s e p t e m b r i e lîngă una dintre
i n s u l e l e n u m i t e S y b o t a . Pînă l a căderea nopţii c o r i n t i e n i i scu­
f u n d a s e r ă — d u p ă c u m se s p u n e a — ş a p t e z e c i d e c o r ă b i i , cifră
i m e n s ă d a c ă este a d e v ă r a t ă , c a r e arată d î r z e n i a şi a m p l o a r e a

24
 STUDIU INTRODUCTIV

bătăliei, l u a s e r ă o m i e d e p r i z o n i e r i şi u c i s e s e r ă m u l ţ i duşmani,»
iar corcyreienii distruseseră t r e i z e c i de corăbii corintiene, dar
salvarea le-a venit o dată c u apariţia a douăzeci de corăbii
care a u d e t e r m i n a t pe corintieni să se r e t r a g ă . L a A t e n a se
î n ţ e l e g e a c ă r ă z b o i u l c u p e l o p o n e s i e n i i e r a i n e v i t a b i l . D e aceea
Pericles trece la luarea unor măsuri p r e v e n t i v e de apărare
şi î n i a r n a a n u l u i 433—432 c e r e P o t i d e e i , c o l o n i e a C o r i n t u l u i
d a r aliată a A t e n e i , d e c a r e n u e r a s i g u r , s ă t r i m i t ă acasă pe
e p i d e m i u r g i i c o r i n t i e n i şi să d ă r î m e z i d u r i l e d i n s p r e s u d , î n c h e i e
t r a t a t e d e a l i a n ţ ă c u R h e g i u m şi L e o n t i n i şi d ă u n d e c r e t p r i n
care se interzicea megarienilor accesul la pieţele Atenei şi
a l e o r i c ă r u i p o l i s d i n Ligă. T o a t e acestea e r a u m ă s u r i p r e v e n t i v e
d e a p ă r a r e în s e c t o a r e l e în c a r e e r a interesată A t e n a : în T r a c i a ,
în g o l f u l C o r i n t i c şi î n g o l f u l S a r o n i c , î n s u d u l I t a l i e i , î n S i -
cilia. Anul 432—431 este ocupat în cea m a i mare parte cu
evenimentele d i n Potideea, u l t i m a picătură de otravă în pa­
h a r u l d e m u l t p l i n . A s t f e l , în p r i m ă v a r a a n u l u i 432, A t e n a î n ­
armează o flotă de treizeci de corăbii, cifră importantă, îm­
p o t r i v a P o t i d e e i , c a r e , sfătuită d e P e r d i c c a s , se r e t r a g e d i n Ligă
pe l a sfîrşitul l u i martie, împreună cu bottiaii, olintienii şi
alţi c h a l c i d i e n i . Corintienii trimit şi e i o e x p e d i ţ i e de o mie
şase s u t e d e pedeştri şi p a t r u sute de soldaţi uşor înarmaţi,
în prima jumătate a lunii iunie 432 a t e n i e n i i î n c e p blocarea
Potideei. Evenimentele se agravează considerabil. Acţiunile
h o t ă r î t e a l e A t e n e i e r a u de n a t u r ă să î n d î r j e a s c ă c h i a r şi pe
cei m a i o p t i m i ş t i p e l o p o n e s i e n i . P e l a f i n e l e l u i a u g u s t 432, se
ţ i n e o a d u n a r e a aliaţilor l a S p a r t a . D u p ă discuţii dramatice,
în care solia corintiană acuză pe s p a r t a n i de egoism, şovăială,
v e d e r i î n v e c h i t e , i m o b i l i t a t e şi n e p r e v e d e r e , m a r e a m a j o r i t a t e a
aliaţilor h o t ă r ă s c r ă z b o i u l . î n a c e l a ş i t i m p , a t e n i e n i i t r i m i t pe
P h o r m i o n c u u n c o r p de hopliţi p e n t r u a întări b l o c a d a Poti­
deei. I a r n a anului 432—431 a f o s t o c u p a t ă cu tratative între
s p a r t a n i şi a t e n i e n i , în t i m p ce a m b e l e t a b e r e se î n a r m a u .
T r a t a t i v e l e n - a u dus la n i c i u n rezultat. î n a d u n a r e a alia­
ţ i l o r S p a r t e i , d e l a î n c e p u t u l l u i s e p t e m b r i e 432, z a r u l fusese
a r u n c a t , r ă z b o i u l fusese h o t ă r î t , c e l e d o u ă m a r i r i v a l e comer­
ciale ale A t e n e i , Corintul şi M e g a r a , i z b u t i s e r ă să d e t e r m i n e

25
 N. I. BARBU

S p a r t a să î n c e a p ă r ă z b o i u l . C u v î n t u l d e o r d i n e a l p r o p a g a n d e i
d e război spartane e r a : eliberarea elenilor d i n r o b i a ateniană.
Potrivit faptelor, în istoria războiului peloponesiac s-au
distins m a i multe perioade dintre care fiecare comportă note
caracteristice proprii, clupă f a c t o r i i sociali, p o l i t i c i şi militari
i n j o c şi d u p ă ţ e l u r i l e d e o s e b i t e u r m ă r i t e d e cele d o u ă t a b e r e
în luptă.
Vom analiza aici caracteristicile acestor perioade, i a r fap­
tele, aşa c u m s-au p e t r e c u t a n de an, v o r f i consemnate în
t a b e l u l cronologic final.

P l a n u r i l e de război ale celor două

Războiul de z e c e a n i . . , ,w
tabere m l u p t a erau pe măsura n a ­
t u r i i şi p u t e r i i d e l u p t ă a f o r ţ e l o r l o r a r m a t e . A s t f e l , P e r i c l e s , b i -
z u i n d u - s e p e f l o t ă şi p e r e s u r s e l e f i n a n c i a r e , s p r e a e v i t a o c i o c ­
n i r e c u p e d e s t r i m e a spartană, o r d o n ă p o p u l a ţ i e i să se închidă
î n t r e z i d u r i l e cetăţii. F l o t a , a t e n i a n ă a v e a să a t a c e c o a s t e l e Pe-
loponesului. Dimpotrivă, spartanii, puternici în pedestrime,
a v e a u să se f o l o s e a s c ă d e i n v a z i a terestră, d r e p t m i j l o c stra­
t e g i c de căpetenie.
Astfel, după atacul dat de t e b a n i împotriva Plateei, aliată
a A t e n e i , în m a r t i e 431, care a c o n s t i t u i t începutul războiului,
t r u p e l e peloponesiene, c o m a n d a t e de A r c h i d a m o s , rege a l spar­
t a n i l o r , a u p o r n i t în m a i d e l a C o r i n t , u n d e se a d u n a s e r ă , s p r e
A t e n a , i a r în i u l i e , f l o t a a t e n i a n ă r i d i c ă a n c o r a , î n d r e p t î n d u - s e
s p r e coastele P e l o p o n e s u l u i . î n a f a r ă d e A t t i c a , p e l o p o n e s i e n i i
v i z a u să dea l o v i t u r i A t e n e i în T r a c i a şi, î n g e n e r a l , î n o r i c e
punct al Ligii maritime. în anii 431—428, cît timp Atena a
fost condusă de Pericles, operaţiile m i l i t a r e ale celor două t a ­
bere n - a u adus n i c i . o decizie. Pe f r o n t u l p o l i t i c i i i n t e r n e , Pe­
r i c l e s însă a a v u t d e î n f r u n t a t m î n i a p o p u l a ţ i e i , c a r e , d e c i m a t ă
de c i u m ă şi s u f e r i n d de pe u r m a invaziei ateniene, p r i n re­
prezentanţii ei legali a obţinut destituirea şi o s î n d i r e a l u i să
p l ă t e a s c ă u r i a ş a s u m ă d e 50 d e t a l a n ţ i .
M o a r t e a l u i Pericles, survenită după puţin t i m p de l a r e a ­
bilitarea l u i , a lăsat l o c liber unei lupte dîrze de opinii în
sînul grupărilor democratice, cu privire la purtarea războiu­
l u i : g r u p a r e a c o n d u s ă de N i c i a s , u n m a r e b o g ă t a ş , p r e c o n i z a ca

26
 STUDIU INTRODUCTIV

o p e r a ţ i i l e m i l i t a r e să f i e d u s e î n scop s t r i c t d e f e n s i v ; d i m p o t r i v ă ,
Cleon, u n b o g a t tăbăcar, s p r i j i n i t de a r m a t o r i , p a t r o n i de ateliere
meşteşugăreşti, negustori, interesaţi în avantajele continuării
operaţiilor m i l i t a r e , susţinea u n război o f e n s i v necruţător. între-
t i m p , operaţiile m i l i t a r e a u c o n t i n u a t p o t r i v i t strategiei adoptate
de fiecare d i n t r e cele două t a b e r e . U n focar n o u de primejdii,
se iveşte p e n t r u A t e n a : c e t a t e a M y t i l e n e î n c e a r c ă să p ă r ă s e a s c ă
L i g a , d a r este silită să c a p i t u l e z e î n 426. A c e a s t a -nu î n s e m n a ,
î n s ă c ă aliaţii A t e n e i î n c e t a u d e a f i u n p u n c t n e v r a l g i c p e n t r u
cetatea-hegemon.
U n f a p t de proporţii m i l i t a r e destul de reduse ar f i putut,
a v e a c o n s e c i n ţ e i m p o r t a n t e p e n t r u s o a r t a r ă z b o i u l u i , d a c ă n u ar-
fi e x i s t a t împotrivirea l u i C l e o n . A s t f e l , f l o t a ateniană captu­
rează, p e i n s u l a S p h a c t e r i a ( i u n i e 424), u n m i c d e t a ş a m e n t de
soldaţi de elită s p a r t a n i , c a r e a v e a u m i s i u n e a d e a î n f r î n g e g a r ­
n i z o a n a a t e n i a n ă , staţionată l a P y l o s , s u b c o m a n d a l u i D e m o s -
thenes, c u scopul de a c o n s t i t u i o ameninţare p e n t r u Messenia.
S p a r t a n i i , impresionaţi, renunţă l a obişnuita i n v a d a r e a A t t i -
c i i şi sînt g a t a să î n c h e i e p a c e . C l e o n însă se o p u n e d i n r ă s p u ­
t e r i şi t r a t a t i v e l e d e p a c e eşuează. C u t o a t e e f o r t u r i l e de î n a r ­
mare şi în c i u d a succeselor repurtate în insula Cythera, la
N i s a i a , a t e n i e n i i s u f e r ă u n e ş e c l a D e l i o n , în B e o ţ i a , şi sînt r e s ­
pinşi în M e g a r a . . î n sfîrşit, a s i s t ă m l a o m a r e c o n f r u n t a r e : B r a -
s i d a s , u n a d m i r a b i l c o m a n d a n t s p a r t a n şi u n d i s t i n s diplomat,
r e p u r t e a z ă , în T r a c i a , c î t e v a v i c t o r i i r ă s u n ă t o a r e : c u c e r e ş t e ce­
tatea D e l i o n , i a r cetatea A m p h i p o l i s i se p r e d ă . T o r o n e este
luată p r i n s u r p r i n d e r e . C î t e v a m i c i succese r e p u r t a t e d e N i c i a s ,
p r e c u m şi c e a r t a d i n t r e P e r d i c c a s şi B r a s i d a s a u p r o c u r a t a t e -
n i e n i l o r r ă g a z u l necesar t r i m i t e r i i u n e i f l o t e , s u b c o m a n d a l u i
C l e o n , l a A m p h i p o l i s . U r m e a z ă m a r e a b ă t ă l i e , î n c a r e a u căzut
C l e o n şi B r a s i d a s , cele d o u ă t o r ţ e a l e r ă z b o i u l u i . D r u m u l era
a c u m l i b e r p e n t r u t r a t a t i v e l e d e pace, c a r e se î n c h e i e c u c l a u z a
fundamentală: revenirea la situaţia dinaintea războiului. Se
recomandă p r o c e d e u l negocierilor, în caz de conflict. Atît de
p u t e r n i c ă e r a l a S p a r t a o s t i l i t a t e a î m p o t r i v a r ă z b o i u l u i şi c o n ­
vingerea că j e r t f e l e fuseseră inutile — cel puţin d i n p u n c t u l
de v e d e r e a l S p a r t e i — î n c î t a c e a s t a î n c h e i e u n t r a t a t de alianţă
c u A t e n a , î n 4 2 1 . A c e s t t r a t a t î n s e m n a , în f a p t , t r ă d a r e a i n t e r e -

27
 N. I . BARBU

s e l o r aliaţilor d e c ă t r e s p a r t a , c a r e , c u m a m v ă z u t , d i r e c t n u
e r a a m e n i n ţ a t ă e c o n o m i c e ş t e d e A t e n a şi, p î n ă l a u n p u n c t , f u ­
sese m a i m u l t tîrîtă în r ă z b o i .

Contradicţiile de interese economice

A n i i păcii n e t r a i n i c e ~ _ .x , , ..,
erau, insa, m a i p u t e r n i c e decît i l u z i i l e
o a m e n i l o r , i a r s u s p i c i u n i l e d i n t r e c e l e d o u ă cetăţi f r u n t a ş e , ali­
mentate de" m u l ţ i a n i de acte ostile sau de vrăjmăşii nede­
clarate, n - a u p u t u t f i destrămate prin semnarea u n u i singur
d o c u m e n t . D e aceea, î n t r e 421 şi 415 u r m e a z ă o perioadă de
şase a n i , î n c a r e n i c i a t e n i e n i i , n i c i s p a r t a n i i n - a u p u s î n apli­
care clauzele t r a t a t u l u i , i a r aliatele Spartei, C o r i n t u l , M e g a r a ,
T e b a , E l i d a , se s i m ţ e a u ( c h i a r d a c ă n u d e c l a r a u d e s c h i s ) tră­
date. Alimentarea atmosferei de suspiciune şi de ostilitate
împotriva Spartei â fost întreţinută la Atena de Alcibiades,
u n tînăr b o g a t , i n t e l i g e n t , f r u m o s , d a r p e s t e m ă s u r ă d e egoist
şi v a n i t o s şi f ă r ă principii p o l i t i c e precise. Spre a c o n t r a b a ­
l a n s a p r e s t i g i u l l u i N i c i a s , s p o r i t în u r m a încheierii păcii, a l
cărei suflet fusese, Alcibiades, exploatînd inteligent nemulţu­
mirile care m o c n e a u împotriva Spartei şi acţionînd rapid, a
i z b u t i t ca, d u p ă a l t e c î t e v a ş i c a n e p r o v o c a t e S p a r t e i , să con­
s t i t u i e , p e l a sfîrşitul l u n i i a u g u s t 418, l a M a n t i n e i a , u n front
a l c ă t u i t d i n ostaşi a t e n i e n i , a r g e i e n i şi m a n t i n e i e n i , c a r e a u f o s t
înfrînţi însă de s p a r t a n i . N u m a i a b i l i t a t e a politică a s a l v a t pe
A l c i b i a d e s şi p e N i c i a s d e l a o s t r a c i z a r e a p r o p u s ă d e Hyperbo«=
los. î n t r - a d e v ă r , A l c i b i a d e s , î n ţ e l e g î n d u - s e c u P h a i a x , u n l a c o -
n o f i l , şi c u N i c i a s , a f ă c u t ca o s t r a c i s m u l să c a d ă a s u p r a l u i
H y p e r b o l o s . M a i m u l t , N i c i a s şi A l c i b i a d e s a u f o s t aleşi stra­
t e g i , î n a p r i l i e 417. A c e a s t a î n s e m n a r a t i f i c a r e a p o l i t i c i i d e p r o ­
vocări l a adresa Spartei. Provocările împotriva Spartei a u con­
t i n u a t l a A r g o s şi î n i n s u l a M e l o s , şi a r f i m a i c o n t i n u a t d a c ă
e v e n i m e n t e l e n - a r f i a b ă t u t atenţia b e l i g e r a n ţ i l o r spre Sicilia.
A s t f e l , p e l a sfîrşitul i e r n i i a n u l u i 416—415; o s o l i e a cetăţii s i ­
c i l i e n e Segesta v i n e l a A t e n a , ca să c e a r ă a j u t o r î m p o t r i v a ce­
tăţii S e l i n u s . D e î n d a t ă f u l g e r e l e r ă z b o i u l u i î n c e p să brăzdeze
d i n ce în ce m a i des c e r u l î n t u n e c a t a l S i c i l i e i .
Această insulă, împănată de cetăţi greceşti, era bogată,
d a r divizată politiceşte. D u p ă m o a r t e a t i r a n u l u i H i e r o n , în t i m -

28
 STUDIU INTRODUCTIV

p u l căruia S y r a c u s a părea că a r f i p u t u t face u n i t a t e a politică

A insulei, rivalităţile dintre cetăţi au izbucnit cu o violenţă
crescîndă. Către anul 445, Syracusa se arăta dispusă să ia
conducerea politică a insulei. D a r orice acţiune a acestei ce­
tăţi se i z b e a d e r e z i s t e n ţ a c e t ă ţ i l o r r i v a l e : Segesta, L e o n t i n i , C a -
t a n a , N a x o s . A c e s t e cetăţi îşi î n t o r s e s e r ă d e m u l t p r i v i r i l e s p r e
A t e n a , în care v e d e a u o p r o t e c t o a r e . S i c i l i a n u era n u m a i ea
însăşi o sursă d e a p r o v i z i o n a r e , d a r şi u n a d m i r a b i l p u n c t de
p l e c a r e s p r e p i e ţ e l e o c c i d e n t a l e şi m a i ales s p r e Etruria.

A l c i b i a d e s , conştient de importanţa S i -
Expediţia din Sicilia d U e i p e n t r u A t, e n a < d o r n i c d e g l o r i e ş

de bani, desfăşoară o febrilă activitate pentru pornirea unei

expediţii în S i c i l i a şi găseşte t o t s p r i j i n u l în păturile sărace
a l e p o p u l a ţ i e i , a p o i l a a r m a t o r i şi n e g u s t o r i , d o r n i c i d e profi­
turi. Flota urma să p o r n e a s c ă , în iunie 415, s p r e S i c i l i a . în
a j u n u l p l e c ă r i i f l o t e i se p e t r e c e însă u n f a p t c a r e , c o n j u g a t c u
altele, a contribuit nespus de mult l a catastrofa suferită de
a t e n i e n i în S i c i l i a : statuile z e u l u i H e r m e s , a f l a t e pe l a răspîn-
t i i l e d r u m u l u i , sînt m u t i l a t e .
Alcibiades este acuzat de adversarii săi politici de parti­
c i p a r e l a acest a c t n e l e g i u i t , d a r n u i se î n g ă d u i e să se a p e r e .
Pe la mijlocul l u i iunie flota porneşte spre Sicilia. Această
uriaşă (pentru v r e m e a aceea) aventură, care necesita imense
c h e l t u i e l i , avea nevoie, în p r i m u l rînd, de u n i t a t e a absolută a
t u t u r o r c a t e g o r i i l o r s o c i a l e şi a t u t u r o r g r u p ă r i l o r p o l i t i c e . R i s ­
curile unui eşec erau mortale pentru Atena. Interesele de
c l a s ă şi d u ş m ă n i i l e p e r s o n a l e a u f o s t însă m a i p u t e r n i c e decît
orice alt considerent. Astfel, după plecarea flotei, adversarii
lui A l c i b i a d e s o b ţ i n în e c c l e s i a u n decret p e n t r u rechemarea
l u i , s p r e a d a s o c o t e a l ă în f a ţ a justiţiei. E r a a c t u l p r i n c a r e se
pecetluia începutul cascadei greşelilor, c a r e a v e a u să d u c ă l a
d e z a s t r u l f i n a l . A l c i b i a d e s , ştiind ce-1 aştepta, d e z e r t e a z ă şi se
r e f u g i a z ă l a S p a r t a ( s e p t e m b r i e 415) u n d e î n c e p e să acţioneze
împotriva patriei sale, î n d e m n î n d pe spartani să dea ajutor
s i r a c u z a n i l o r împotriva a t e n i e n i l o r . L a Syracusa, dispariţia l u i
Alcibiades, care era sufletul e x p e d i ţ i e i , n u este de loc com­
p e n s a t ă p r i n a c t e d e c u r a j şi c h i b z u i n ţ ă d i n p a r t e a l u i N i c i a s

29
 N. I . B A R B U

şi a l u i L a m a c h o s . A c e ş t i a , d i m p o t r i v ă , a c ţ i o n e a z ă şovăielnic,
nu exploatează rapid primele succese obţinute şi-şi petrec
iarna anului 415—414 în tratative cu Camarina şi c u sicelii,.
în timp ce siracuzanii cer ajutor la Corint şi Sparta, unde
A l c i b i a d e s stăruise c u p a t i m ă să l i se satisfacă c e r e r e a . A ş a d a r
A l c i b i a d e s , c a r e fusese p r o m o t o r u l e x p e d i ţ i e i , este a c u m sufle­
tul frontului duşman. O c u p a r e a Deceleiei, în A t t i c a , de către
spartani şi v i c t o r i i l e repurtate de Gylippos împotriva atenie-
nilor în Sicilia, l a Syracusa, pe uscat şi p e mare, au avut
drept rezultat capitularea a t e n i e n i l o r . N i c i a s şi c o l e g i i l u i d e
c o m a n d ă sînt ucişi, i a r s o l d a ţ i i a r u n c a ţ i î n c a r i e r e l e de piatră.
Patima c u care A l c i b i a d e s înflăcăra pe spartani l a luptă îm­
potriva atenienilor, calităţile de bun ostaş ale l u i Gylippos,.
care a u găsit u n teren slab în şovăielile l u i Nicias, au fost
factorii hotărîtori care au contribuit la dezastrul suferit de
Atena în Sicilia.
Rezultatele i m e d i a t e ale catastrofei d i n Sicilia a u fost: slă­
birea considerabilă a prestigiului Atenei faţă de aliaţii din
Ligă, care încep să s c u t u r e ceea ce n u m e a u ei „sclavia ate¬
niană"; întărirea voinţei de luptă a Spartei, care, dornică să
obţină v i c t o r i a cu orice preţ, n u şovăie să lase cetăţile gre­
ceşti d i n A s i a M i c ă s u b s t ă p î n i r e a p e r ş i l o r , în s c h i m b u l con­
cursului politic şi a j u t o r u l u i financiar dobîndit. E v e n i m e n t e l e
s-ar f i precipitat dezastruos p e n t r u Atena, dacă aceasta n-ar
f i e c h i p a t , c u o d î r z e n i e r a r întîlnită, 150 d e t r i r e m e şi n - a r f i
repurtat, lîngă Milet, o mare victorie împotriva flotei pelo-
p o n e s i e n e şi d a c ă A l c i b i a d e s , c u n e a ş t e p t a t e l e l u i s c h i m b ă r i de
a t i t u d i n e p o l i t i c ă , n - a r f i d e v e n i t s u s p e c t s p a r t a n i l o r şi n u s-ar
fi refugiat l a Tissaphernes. într-adevăr, Alcibiades, care con­
t r i b u i s e atît d e m u l t l a t r i m i t e r e a e x p e d i ţ i e i î n S i c i l i a , a p o i l a
dezastrul acestei expediţii, sfătuieşte acum pe Tissaphernes
să scadă solda acordată ostaşilor de pe flota peloponesiană,
î n s c o p u l d e a s c ă d e a p u t e r e a d e l u p t ă şi de a p r o v o c a astfel
o m ă c i n a r e a a m b e l o r t a b e r e în l u p t ă . M a i m u l t , A l c i b i a d e s î n ­
cepe t r a t a t i v e c u o l i g a r h i i a t e n i e n i d i n S a m o s ( n o i e m b r i e 412),
promiţîndu-le că, d a c ă v o r r ă s t u r n a r e g i m u l d e m o c r a t i c d e l a
A t e n a , l e v a a s i g u r a p r i e t e n i a c u perşii. A c ţ i u n e a a c e a s t a a l u j
A l c i b i a d e s arată c ă perşii d e v e n i s e r ă a r b i t r i î n l u p t a p e viaţă

30
 STUDIU INTRODUCTIV

t)\ pe m o a r t e d i n t r e a t e n i e n i şi p e l o p o n e s i e n i . D e a l t f e l , propu­
nerea făcută de A l c i b i a d e s aristocraţilor d i n SamOs a găsit
un teren favorabil la Atena, unde partizanii oligarhiei făceau
rotfimul d e m o c r a t i c răspunzător de dezastrul d i n Sicilia şi-şi
îndreptau p r i v i r i l e spre Persia. E i socoteau că înlocuirea regi­
m u l u i d e m o c r a t i c c u o altă f o r m ă d e g u v e r n ă m î n t l e v â a s i g u r a
alianţa c u P e r s i a . C h i a r î n a i n t e d e s o s i r e a p r o p u n e r i i l u i A l c i ­
b i a d e s se şi n u m i s e r ă zece probuloi, u n f e l de comisari cu p u ­
teri extinse, care ? de fapt înlocuiau sfatul (POUXT) ). P e i s a n -
dros a fost fruntaşul soliei delegaţilor o l i g a r h i de pe f l o t a de l a
S a m o s , t r i m i ş i l a A t e n a ca să d u c ă t r a t a t i v e î n s p i r i t u l propu­
n e r i l o r l u i A l c i b i a d e s şi t o t e l , î n v e s t i t c u p u t e r i d i p l o m a t i c e
d e ecclesia, este t r i m i s ca să t r a t e z e c u A l c i b i a d e s şi c u Tis­
saphernes, d a r t r a t a t i v e l e c u s a t r a p u l eşuează.. A t u n c i , Peisan-
d r o s , f ă r ă să m a i aştepte, se î n t o a r c e l a A t e n a şi î m p r e u n ă cu
T h e r a m e n e s şi A n t i p h o n d i n R h a m n u s , c a r e e r a u p r o b u l o i , i a u
o s e r i e d e m ă s u r i , c a r e , în f a p t , s u p r i m a u r e g i m u l d e m o c r a t i c .
Astfel, ei numesc u n s f a t d e 400 d e m e m b r i , care. c o n s t i t u i e
o a d u n a r e l e g i s l a t i v ă de c i n c i m i i de cetăţeni. E i s u p r i m ă t o a t e
organele statului d e m o c r a t i c şi p l a t a p e n t r u slujbele publice.
Alcibiades n u jucase n i c i u n r o l în" a d o p t a r e a a c e s t o r măsuri
şi d e aceea i n t r a r e a t r i u m f a l ă l a A t e n a , pe care şi-o făurise
în nădejdile l u i , era c o m p r o m i s ă . S i n g u r a soluţie rămasă era
aceea a t r a t a t i v e l o r cu m a r i n a r i i democraţi atenieni din Sa­
m o s , c a r e , d e î n d a t ă ce au aflat d e cele p e t r e c u t e l a Atena,
s-au revoltat împotriva celor patru sute. în timpul acestor
frămîntări ^nterne, peloponesienii şi aliaţii Atenei din Ligă
p î n d e a u m o m e n t u l să-i d e a l o v i t u r a finală. F l o t a
v peloponesiană
începe să f a c ă m a n e v r e , i a r cetăţile B y z a n t i o n , C h a l c e d o n şi
a l t e l e p ă r ă s e s c L i g a m a r i t i m ă p e l a î n c e p u t u l l u i a u g u s t 411.
A t e n a se găseşte î n t r - o situaţie d r a m a t i c ă : sfîşiată de l u p t e p o ­
l i t i c e i n t e r n e , ea - t r e b u i a să f a c ă faţă i m i n e n t e l o r atacuri pe-
l o p o n e s i e n e , să ţ i n ă în f r î u p e supuşii c a r e p o r n i s e r ă p e calea
părăsirii L i g i i şi să s u p r a v e g h e z e c u atenţie a t i t u d i n e a p e r s a n ă .
Situaţia e r a c u atît m a i d r a m a t i c ă p e n t r u A t e n a , c u cît tea­
t r e l e p e c a r e se d e s f ă ş u r a u e v e n i m e n t e l e e r a u atît d e îndepăr­
t a t e între e l e : A s i a M i c ă , S a m o s , Atena.

31
 N. I. BARBU

R i t m u l s u c c e s i u n i i e v e n i m e n t e l o r îl d ă A l c i b i a d e s , c a r e , ales
strateg de democraţii de l a Samos, le pune în vedere „celor
patru s u t e " c ă f l o t a n u v a t o l e r a d o m i n a ţ i a l o r ( a u g u s t 411).
Dar şi o l i g a r h i i extremişti de la Atena, în frunte cu Phry-
nichos, se pregătesc să predea spartanilor portul Pireu, dar
Theramenes, u n oligarh m o d e r a t , se împotriveşte. în dezlăn­
ţ u i r e a p a t i m i l o r p o l i t i c e , P h r y n i c h o s este u c i s , i a r T h e r a m e n e s
ia conducerea oligarhilor. Două evenimente a u contribuit însă
l a l i c h i d a r e a r e g i m u l u i c e l o r p a t r u s u t e , şi a n u m e : î n f r î n g e r e a
suferită de flota oligarhică lîngă Erythrai şi răscoala din
Eubeea. U n f a b r i c a n t de l i r e , C l e o p h o n , a r e s t a b i l i t fără inci­
d e n t e s î n g e r o a s e , în s e p t e m b r i e 411 î.e.n., c o n s t i t u ţ i a l u i C l e i s -
t h e n e s şi P e r i c l e s . D e c i f l o t a d e l a S a m o s e r a a c u m î n unison
cu Atena. Unitatea frontului politic intern era restabilită.
Consecinţe de ordin militar: o flotă trimisă de ecclesia, la
propunerea l u i Thrasyllos. în martie 4 1 1 , se îndreaptă spre
Ionia împotriva s p a r t a n i l o r , în timp ce A l c i b i a d e s , d o r n i c să
nu se î n t o a r c ă l a A t e n a f ă r ă să f i r e p u r t a t v r e u n succes, se
b ă t e a l a P e r i n t h o s şi S e l y m b r i a , apoi, după unirea cu Thra­
s y l l o s , a t a c ă cetăţile A b y d o s , C h a l c e d o n , B y z a n t i o n . P e l a m i j ­
locul lunii iunie 408 î.e.n., după ce cu puţin înainte fusese
ales c o m a n d a n t , î m p r e u n ă c u T h r a s y l l o s şi C o n o n , A l c i b i a d e s
intră triumfal în Atena unde este repus în toate drepturile
c i v i l e şi m i l i t a r e . De aici înainte evenimentele încep să evo­
lueze r a p i d spre dezastrul f i n a l al Atenei.
Astfel, pe la sfîrşitul toamnei, după ce lăsase un timp
destul de lung să l u c r e z e î n favoarea peloponesienilor, A l c i ­
biades porneşte spre A s i a Mică.

Arginusai. Argos. Cînd A l c i b i a d e s a j u n g e în A s i a M i c ă

Potamos găseşte o situaţie g r a v ă p e n t r u Ate­
n a . C y r u s c e l tînăr, f i u l l u i D a r i u s a l I I - l e a , în v î r s t ă d e n u m a i
18 a n i , d a r p l i n d e c u r a j şi b u n c o m a n d a n t , îşi d ă s e a m a de
calităţile d e b u n ostaş a l e l u i L y s a n d r o s , n o u l comandant al
flotei spartane, c u care realizează o înţelegere. I n p r i m ă v a r a
a n u l u i 407, f l o t a a t e n i a n ă este î n f r î n t ă în b ă t ă l i a d e l a c a p u l
N o t i o n . A l c i b i a d e s , deşi n u c o m a n d a s e personal flota în acea
bătălie, este b ă n u i t de n o i i n t r i g i şi d e s t i t u i t d i n funcţia de

32
 STUDIU INTRODUCTIV

•Irflteg, pe la începutul primăverii anului 407, după care

Conon ia comanda flotei. A l c i b i a d e s se refugiază în Frigia,
ftpoi în Chersonesul tracic unde, n u după mult timp, moare
ucis. L u c r u r i l e m e r g d i n ce în ce m a i r ă u p e n t r u A t e n a . în­
tr-adevăr, deşi L y s a n d r o s este r e c h e m a t în patrie, în aprilie
406, i a r s u c c e s o r u l său, Callicratidas, suferă o înfrîngere în
Insulele Arginusai, în august 406, totuşi atenienii, în loc să
p r o f i t e d e acest succes, d a u î n j u d e c a t ă şi e x e c u t ă , p e l a f i n e l e
lui o c t o m b r i e 406, p e generalii victorioşi, care se întorseseră
la Atena, sub cuvînt că n u îngropaseră pe ostaşii căzuţi în
bătălia n a v a l ă . .
î n sfîrşit A t e n a , î n t r - u n s u p r e m e f o r t , î n a r m e a z ă o f l o t ă de
0 sută o p t z e c i d e t r i r e m e şi o î n c r e d i n ţ e a z ă l u i C o n o n , d a r l a
Aigos-Potamos, în august 405, atenienii suferă un adevărat
dezastru de la flota peloponesiană comandată de Lysandros
care, d u p ă victorie, izgoneşte garnizoanele ateniene d i n A s i a
M i c ă . P e l a î n c e p u t u l l u i n o i e m b r i e 405 î.e.n., r e g e l e P a u s a n i a s ,
în f r u n t e a a r m a t e i p e l o p o n e s i a c e , a p a r e î n f a ţ a A t e n e i , î n t i m p
ce Lysandros începe blocarea Pireului.

în iarna a n u l u i 405—404 î.e.n. î n

Capitularea Atenei t i m p c e flota p
e l o p siacă
0 n e staţiona
în f a ţ a P i r e u l u i , i a r f o a m e t e a f ă c e a r a v a g i i î n A t e n a , d e m o c r a ţ i i
a u d e î n f r u n t a t o p o z i ţ i a d i n ce în ce m a i î n v e r ş u n a t ă a o l i g a r ­
h i l o r . Pe l a sfîrşitul l u i d e c e m b r i e 405, a t e n i e n i i î n c e p t r a t a t i v e
mai întîi c u A g i s , a p o i l a S p a r t a . L a c e d e m o n i e n i i , stăpîni pe
situaţie, f o r m u l e a z ă c o n d i ţ i i g r e l e , p r i n t r e c a r e şi c e r e r e a d e a
face o spărtură în z i d u r i l e m a r i . Această cerere le p a r e enormă,
a t e n i e n i l o r şi este respinsă. P e l a începutul l u i ianuarie 404„
Theramenes i a legătura cu Lysandros, i a r pe la mijlocul l u t
a p r i l i e 404, A t e n a c a p i t u l e a z ă , a c c e p t î n d c o n d i ţ i i l e g r e l e i m p u s e
de învingător: desfiinţarea Ligii navale; interdicţia pentru
Atena de a m a i avea o flotă;.distrugerea z i d u r i l o r l u n g i şi a în­
tări t u r i l o r d i n P i r e u ; p i e r d e r e a de c ă t r e A t e n a a t u t u r o r p o s e ­
s i u n i l o r , în afară de S a l a m i n a ; i n t r a r e a A t e n e i i n L i g a p e l o p o -
n e s i a c ă şi d o m i n a ţ i a S p a r t e i ; r e î n t o a r c e r e a o s t r a c i z a ţ i l o r şi r e ­
stabilirea „rînduielilor strămoşeşti". Cu aceasta războiul pe­
l o p o n e s i a c a l u a t sfîrşit.

3 — Războiul p e l o p o n e s i a c 33
 N. I. BARBU

Dacă aruncăm o p r i v i r e generală a s u p r a e v e n i m e n t e l o r care

s - a u s u c c e d a t î n t r e 431 şi 404 î.e.n. se i m p u n e , în p r i m u l r î n d ,
atenţiei forţa economică, socială, politică, financiară şi mili­
tară a Atenei, l a începutul ostilităţilor, şi j a l n i c a situaţie în
c a r e s-a găsit d u p ă 27 a p r i l i e 404 î.e.n.
S a v a n ţ i i a u d i s c u t a t şi v o r d i s c u t a a s u p r a c a u z e l o r şi d e t a ­
liilor unui e v e n i m e n t sau a l t u l , asupra caracterului unor ac­
ţiuni politice, asupra rolului unor anumite personalităţi etc.
Sînt însă l u c r u r i a l căror adevăr n u m a i poate f i contestat.
A s t f e l , este c l a r p e n t r u o r i c i n e c ă r ă z b o i u l p e l o p o n e s i a c a iz­
b u c n i t d i n cauza concurenţei economice care şe desfăşura, în
primul r î n d î n t r e cele d o u ă m a r i cetăţi c o m e r c i a l e : A t e n a şi
C o r i n t u l . S p a r t a , deşi d u c e a o p o l i t i c ă de p r u d e n ţ ă , e r a totuşi
neliniştită d e p r o g r e s e l e A t e n e i şi s-a lăsat, î n cele d i n u r m ă ,
c o n v i n s ă d e C o r i n t şi d e ceilalţi aliaţi să i n t r e în r ă z b o i .
O dată războiul pornit, cuvîntul a u început să-1 a i b ă ar­
m e l e , în p r i m u l r î n d . P l a n u l l u i P e r i c l e s , de a n u se a n g a j a
î n t r - o bătălie terestră, h o t ă r î t o a r e , c u a r m a t a p e l o p o n e s i a c ă , c i
de a p u n e c e n t r u l de g r e u t a t e p e f o r ţ a n a v a l ă , n u e r a lipsit
de sens. E v i d e n t , se p u t e a u adopta diferite soluţii s t r a t e g i c e ,
totuşi p r u d e n t şi r e a l i s t c u m s-a d o v e d i t , în g e n e r a l , în p o l i t i c ă ,
P e r i c l e s s-a d e c i s p e n t r u v a r i a n t a c a r e c o m p o r t a cele m a i p u ­
ţine r i s c u r i .
încheierea păcii d i n 421 i - a d a t d r e p t a t e : f o r ţ a economică,
s o c i a l ă , p o l i t i c ă , f i n a n c i a r ă , n a v a l ă a A t e n e i , c u toată u r a c a r e
m o c n e a în c e t ă ţ i l e a l i a t e , s-a d o v e d i t s u p e r i o a r ă c e l e i a a d v e r ­
sarilor. Expediţia d i n Sicilia a dat lovitura de graţie puterii
a t e n i e n e , i a r e v e n i m e n t e l e c a r e a u u r m a t d u p ă 413 î.e.n., n - a u
f o s t d e c î t c o n v u l s i i l e ^ t r a g i c e a l e u n e i m ă r e ţ e g r u p ă r i d e state,
conduse de o c e t a t e strălucită p e n t r u v r e m e a e i , c a r e se pră­
b u ş e a , î n î n c l e ş t ă r i l e p e v i a ţ ă şi p e m o a r t e c a r e s - a u succedat
în cei 27 d e a n i , p u ţ i n i o a m e n i s - a u d o v e d i t a f i înţeles g r a v i ­
tatea clipelor p r i n care treceau. Desfăşurarea e v e n i m e n t e l o r a
dat dreptate prudenţei l u i P e r i c l e s şi a l u i N i c i a s , şi a u p u s
î n t r - o t r a g i c ă l u m i n ă e g o i s m u l e x a s p e r a n t , l i p s a de patriotism
şi d e p r i n c i p i i politice, versatilismul l u i Alcibiades. Tenacita­
t e a spartană, deşi lipsită d e s c î n t e i e r i l e inteligenţei, d e spiritul
.de iniţiativă, de promptitudinea în acţiune, de care au dat

34
 STUDIU INTRODUCTIV

d o v a d ă a t e n i e n i i , a ieşit t r i u m f ă t o a r e . C î n d t r e c i p e dinaintea;,
ochilor impresionanta dramă a prăbuşirii Atenei, n u te poţi.
Hustrage u ş o r i m p r e s i e i c ă S p a r t a a ieşit î n v i n g ă t o a r e datorită,
mai mult greşelilor Atenei decît propriilor e i calităţi. Şi, în.
ucest fratricid duel, beligeranţii, în acţiunile lor exasperate,
a u făcut apel l a duşmanul secular al e l e n i s m u l u i , l a Persia.
Războiul peloponesiac a arătat, p e n t r u a n u ştiu cîta oară
în i s t o r i e , c ă r ă z b o i u l se d u c e c u f o r ţ e e c o n o m i c e , sociale, p o l i ­
tice, financiare, militare, dar conduse de raţiunea care pre-*
v e d e şi c a l c u l e a z ă , n u d e p a t i m a c a r e o r b e ş t e .

VIATA L U I THUCYDIDES

Izvoarele biografiei l u i T h u c y d i d e s sînt, în esenţă, consti­

t u i t e d i n : 1) d a t e l e p e c a r e l e g ă s i m p r e s ă r a t e , i c i - c o l o , în o p e r a
i s t o r i c u l u i ; 2) Viaţa lui Thucydides ( f i tos ©ouxuSLSou) scrisă de
M a r c e l l i n o s , probabil, un gramatic d i n secolul V e.n., c u
două anexe, A şi B ; Viaţa unui gramatic anonim; articolul
©OOXUSLSYJS la S u i d a s . Autorii pe care-i citează, la rîndul
său, M a r c e l l i n o s , sînt u r m ă t o r i i : H e l l a n i c o s d i n Lesbos,
c o n t e m p o r a n c u H e r o d o t , m o r t d u p ă 406 î.e.n., c a r e a scris Q
operă intitulată Istoria Atticii ('Az0lq)' f P h e r e k y d e s din
Leros, (sec. V î.e.n.) a s c r i s Genealogii (reveaXoyiat); P h i -
lochoros, istoric atenian, care a publicat o culegere de
inscripţii attice; D e m e t r i o s dm Phalerai, conducător*
al Atenei între 317 şi 307 î.e.n., a scris, între altele, Istoria
celor zece mii; A n t y l l o s , medic, despre care nu se ştie'
c î n d şi u n d e a trăit; P o 1 e m o n , p e r i e g e t u l , s p r e sfîrşitul se­
colului I I I î.e.n.; D i d y m o s , f i l o l o g , c o n t e m p o r a n c u Cicero..
Din această listă r e i e s e uşor că M a r c e l l i n o s a p u t u t con­
s u l t a şi a u t o r i c o n t e m p o r a n i cu Thucydides, care aveau p o s i ­
bilitatea să r e l a t e z e f a p t e a u t e n t i c e , d a r şi a u t o r i în operele
c ă r o r a s - a u s t r e c u r a t ştiri n e c o n t r o l a t e , p l ă s m u i t e d e - a lungul
veacurilor.

35
 N. I . BARBU

Ştirile sigure consemnate în opera istoricului însuşi sînt

următoarele: Thucydides era f i u l l u i O l o r o s » . N u m e l e tatălui
22

indică, fără îndoială, că unul dintre strămoşii săi — nu se

ştie c a r e — e r a d e o r i g i n e t r a c ă . I s t o r i c u l n e s p u n e d e s p r e e l
însuşi 23
că „Thucydides avea d r e p t u l de e x p l o a t a r e a l m i n e l o r
din acele p ă r ţ i a l e T r a c i e i şi, p r i n aceasta, a v e a o m a r e i n ­
f l u e n ţ ă p r i n t r e fruntaşii d e p e c o n t i n e n t " . T h u c y d i d e s c u n o ş t e a
unele amănunte m a i i n t i m e despre f a m i l i a Pisistratizilor.
D a t a naşterii n u se c u n o a ş t e . I s t o r i c u l s p u n e c ă l a i z b u c n i ­
rea războiului peloponesiac era în s t a r e să î n ţ e l e a g ă eveni­
m e n t e l e . A c e a s t ă î n ţ e l e g e r e o p u t e a a v e a i s t o r i c u l p e l a 20 d e
2 4

ani. D e c i d a t a naşterii sale p o a t e f i p u s ă p e l a 460 î.e.n. Thu­

cydides avea o mare admiraţie pentru Antiphon . 2 5
Aceasta
p r e s u p u n e o c u n o a ş t e r e t e m e i n i c ă a o m u l u i şi a activităţii l u i .
Este deci foarte verosimil că istoricul a întreţinut legături
strînse c u r e t o r u l .
Cînd b î n t u i a c i u m a T h u c y d i d e s se a f l a l a A t e n a , u n d e a 2 6

căzut şi el bolnav, contaminat de această molimă. în anii

425—424 î.e.n. adunarea poporului 1-a ales strateg. în vara
anului 424 a f o s t t r i m i s în Tracia împreună cu colegul său
E u c l e s , ca să a p e r e p e aliaţii d e a c o l o , aflaţi p e u n teritoriu
d e s t u l d e î n t i n s şi a l cărui c e n t r u e r a c e t a t e a A m p h i p o l i s , î m ­
potriva ameninţărilor comandantului spartan Brasidas. M i s i u ­
nea lor a eşuat însă. Nereuşita în îndeplinirea misiunii i-a
atras pedeapsa cu exilul pe. t i m p de 20 d e ani .
2 7
în timpul
exilului el a făcut călătorii de* s t u d i i , spre a cerceta locuri,
oameni, martori oculari, spre a verifica fapte .
2 8
Care sînt
aceste l o c u r i n u se p o a t e s p u n e c u p r e c i z i e . E s t e p o s i b i l să f i

2 2
a A s u p r a vieţii l u i n i u c y d i d e s , afară de tex*<ile a n t i c e , mai pot fi c o n s u l ­
taţi: G . B u s o l t , op. cit., p. 62 şi u r m . U l r i c n v o n W i l a m o w i t z -
M o e l l e n d o r f , Die Thucydidesiegende, Hermes, 1877, p. 326 şi urm.
G. B. G r u n d y , op. cit. part. 2, v o i . I , p. 403 - i u r m . ; îţ. B e n g t s o n ,
op. cit. p. 214. I n a c e s t e tratate se găseşte mai ta amănunt bibliografia
problemei.
2 8
Vezi I V r 105.
" V e z i V I , 26,4.
» Vezi VIII, 68.
*• V e z i I I , 48,5.
2 1
V e z i 26, şi I , 10,2? 134,4.
» V e z i I , 22, 26.

36
 STUDIU INTRODUCTIV

V i z i t a t S p a r t a şi S i c i l i a . N u se ştie u n d e ş i - a p e t r e c u t e x i l u l .
N u este e x c l u s să-şi f i s t a b i l i t reşedinţa în Tracia, în jurul
m i n e l o r d e a u r , şi să f i f o s t c h i a r l a r e ş e d i n ţ a r e g e l u i A r c h e -
llios a l M a c e d o n i e i . N u e x i s t ă n i c i o î n d o i a l ă c ă i s t o r i c u l
2 9
s-a
întors l a A t e n a . A l t m i n t e r i , n - a r f i p u t u t p r e c i z a cîţi a n i a f o s t
în e x i l şi n i c i n - a r f i p u t u t v e d e a r u i n e l e z i d u l u i d i n P i r e u . 3 0

N u se ştie cît t i m p a m a i trăit d u p ă r e v e n i r e a l a A t e n a . N u

80 ştie n i c i c u m a m u r i t , n i c i u n d e a murit.
Acestea sînt puţinele date pe care le avem la îndemînă
despre viaţa l u i T h u c y d i d e s . E l e ne p e r m i t să t r a g e m cîteva
c o n c l u z i i t o t atît d e s i g u r e a l e c ă r o r p r e m i s e sînt f a p t e l e a m i n ­
t i t e . N u m e l e tatălui său, O l o r o s , d r e p t u l de e x p l o a t a r e a m i n e ­
lor d i n Tracia, a l e g e r e a l u i ca strateg ne arată, f ă r ă nici o
î n d o i a l ă , c ă T h u c y d i d e s se t r ă g e a d i n t r - o f a m i l i e d e v a z ă , că
i s t o r i c u l însuşi se b u c u r a d e s t i m a şi î n c r e d e r e a p o p o r u l u i şi
c î r m u i t o r i l o r şi c ă e r a a v u t şi i n f l u e n t . A p r e c i e r i l e p e c a r e l e
f a c e a s u p r a o a m e n i l o r şi e v e n i m e n t e l o r în o p e r a sa, în gene­
r a l , şi a s u p r a l u i A n t i p h o n , î n s p e c i a l , d o v e d e s c , f ă r ă tăgadă,
c ă e r a u n o m c u l t , şi n u este d e l o c r i s c a n t să c r e d e m c ă e l
cunoştea filozofia şi r e t o r i c a , cel puţin p r i n reprezentanţii ei
c o n t e m p o r a n i . D o r u l d e s t u d i u şi p a s i u n e a p e n t r u a d e v ă r r e i e s
c h i a r d i n s c u r t e l e afirmaţii l a care n e - a m r e f e r i t în note, c u
privire l a călătoriile de studii pe care le-a făcut în timpul
e x i l u l u i . E s t e t o t ceea ce se p o a t e a f i r m a c u c e r t i t u d i n e d e s p r e
viaţa l u i T h u c y d i d e s .
Există însă, încă d i n a n t i c h i t a t e , o serie de afirmaţii des­
p r e v i a ţ a i s t o r i c u l u i , a c ă r o r v e r a c i t a t e n u se p o a t e n i c i con­
firma, nici infirma. Unele dintre aceste afirmaţii par mai
aproape de adevăr, altele sînt m a i m u l t l e g e n d e . L e m e n ţ i o n ă m
tocmai pentru caracteristicile amintite. Se spune că mormîn-
tul l u i T h u c y d i d e s se află p r i n t r e m o r m i n t e l e f a m i l i e i Cimon,
şi a n u m e î n a p r o p i e r e d e p o a r t a M e l i t e , l î n g ă p i a t r a funerară
a E l p i n i c e i , sora vitregă a l u i C i m o n şi M i l t i a d e s ; că mama
istoricului se numea Hegesipyles ; 3 1
că T h u c y d i d e s ar f i fost

n
V e z i I I , 100.
3 0
V e z i V , 26,5? 93.5.
3 1
P o l e m o n - D i d y m o s - M a r c e l l i n o s , A . 17; A n t y l l o s , C . 55.
P a u s a n i a s , I, 23, 9, Plutarh, Cimon.

37
 N. I. BARBU

v ă r c u C i m o n , ceea ce e r a i m p o s i b i l : C i m o n s-a. n ă s c u t p e l a
510 î.e.n. i a r i s t o r i c u l p e l a 4 6 0 , c ă O l o r o s , tatăl l u i T h u c y ­
32

dides, a r f i fost văr cu C i m o n , i a r i s t o r i c u l văr c u L a c e d a i m o -

n i o s şi T h e s s a l o s , f i i i l u i C i m o n . T a t ă l l u i O l o r o s a r f i l u a t
3 3

î n căsătorie p e o soră a l u i C i m o n , deşi n u se ştie d a c ă C i m o n

a m a i a v u t o altă soră în a f a r ă d e E l p i n i c e . T h u c y d i d e s a r 3 4

fi avut printre ascendenţi u n prinţ trac . 3 5

E l ar f i avut în
T r a c i a şi a l t e p o s e s i u n i . I s t o r i c u l a r f i f o s t o r u d ă a
3 6
fami­
liei Pisistratizilor . 3 7
Thucydides l-ar f i ascultat pe Herodot,
c a r e - ş i c i t e a o b u c a t ă d i n o p e r a sa şi a r f i p l î n s d e e n t u z i a s m .
I s t o r i c u l a r f i f o s t e l e v u l l u i A n t i p h o n . S-a 3 8
afirmat, de ase­
menea, că T h u c y d i d e s l - a r f i a u d i a t pe A n a x a g o r a s . I s t o r i c u l
n - a r f i f ă c u t p o l i t i c ă , n i c i n - a r f i ţinut v r e u n d i s c u r s î n adu­
n a r e a p o p o r u l u i . E x i l u l l u i s-ar f i f ă c u t în u r m a u n e i
3 9
acuzări
de t r ă d a r e . 40
Exilul l - a r f i p e t r e c u t în Tracia, la Scaptehyle,
u n d e şi-ar f i s c r i s o p e r a , l a u m b r a u n u i p l a t a n . D e c r e t u l 4 1
de
rechemare l-ar f i propus Oinobias . C u 4 2
privire la moartea
istoricului, unii s p u n e a u că m u r i s e în T r a c i a , unde-şi compu­
sese o p e r a , i a r alţii a f i r m a u c ă o s e m i n t e l e l u i f u s e s e r ă
4 3
aduse
pe ascuns de rudele l u i la Atena, deoarece n u e r a îngăduit
să se î n g r o a p e î n p a t r i e u n exilat . 4 4

A c e s t e a sînt cele m a i d e s e a m ă a f i r m a ţ i i — n e c o n t r o l a b i l e —
c u p r i v i r e l a v i a ţ a l u i T h u c y d i d e s . Se v o r m a i p u t e a f a c e şi
alte afirmaţii, pe baza textelor de care dispunem. Ele vor
c o n t i n u a î n s ă să f i e s i m p l e i p o t e z e . N u m a i d e s c o p e r i r e a unor

' ' M a r c e l l i n o s , A . 2, 15.

a 3
U l r i c h v o n W i l a m o w i t z , Aristoteles und Athen, I. 116.
8 4
Plutarh, Cimon 4; M a r c e l l i n o s , A. 16. Vezi şi G. Busolt,
G. B. G r u n d y , H. B e n g t s o n , op. cit., u n d e s e găsesc amănunte b i b l i o g r a ­
fice m a i e x a c t e .
, 5
Plutarh, Cimon, 4,- M a r c e l l i n o s , A . 14.
" M a r c e l l i n o s , A., 15.
3 7
H e r m i p p o s, l a Marcellinos, A . 18.
" M a r c e l l i n o s , c. 54 Sudas.
»• Vito Antiphontis, p. 832 A . c.
4 0
M a r c e l l i n o s , A . 22.
" M a r c e l l i n o s , A . 23.
" M a r c e l l i n o s , A . 55, c. 3.
" D i o n y s o s d i n H a l i c a r n a s , Thucydides, 41.
4 1
M a r c e l l i n o s , A . 25, B . 47.

38
 STUDIU INTRODUCTIV

HOl texte sau inscripţii le-ar putea confirma sau infirma.

tJrick? dintre versiuni ar putea exprima adevărul, de pildă
i t l r t w i c a r e s p u n e c ă i s t o r i c u l a f o s t e l e v u l l u i A n t i p h o n , c ă 1-a
âlicllal pe A n a x a g o r a s , c ă a v e a p r o p r i e t ă ţ i î n T r a c i a , a f a r ă d e
m i n e l e p e c a r e l e e x p l o a t a e t c , d a r c u m aceste ştiri n u p r e ­
zintă certitudinea acelora pe care n i le dă istoricul însuşi,
t r e b u i e să l e c o n s i d e r ă m c a s i m p l e i p o t e z e .

OPERA L U I THUCYDIDES

C î n d a î n c e p u t să-si s c r i e o p e r a , l a
Concepţiile l u i T h u c y d i - i z b u cbiului n peloponesiac,
i r e a r ă z b

des d e s p r e i s t o r i o g r a f i e x h u c y i g u r , anumite
d i d e s a v e a > d e s

Idei cu privire l a esenţa şi r o s t u l operei istbriografice şi l a

m i j l o a c e l e p r i n c a r e se p o a t e r e a l i z a . A r f i f o s t , e v i d e n t , p e n -
Lru c i t i t o r i i l u i u n m a r e a v a n t a j î n j u d e c a r e a o p e r e i , d a c ă i s t o ­
r i c u l l e - a r f i e x p u s c l a r , l a î n c e p u t u l l u c r ă r i i sale. N - a f ă c u t - o
însă. O j u d e c a t ă de v a l o a r e m a i temeinică asupra operei l u i
T h u c y d i d e s n u se p o a t e o b ţ i n e însă d a c ă n u se c o m p a r ă , î n t r e
a l t e l e , şi r e a l i z ă r i l e — a d i c ă o p e r a — c u c o n c e p ţ i i l e şi i n t e n ­
ţ i i l e a u t o r u l u i . D i n a n u m i t e p a s a j e răzleţe se p o t p u n e î n l u ­
m i n ă , deşi c u g r e u , c o n c e p ţ i i l e sale d e s p r e o p e r a i s t o r i o g r a f i c ă .

1. Scopul operei istorice în concepţia lui Thucydides

I n d i c î n d s c o p u l o p e r e i sale, T h u c y d i d e s n e s p u n e , în I , 22, 4,.
că îşi p r o p u n e să a r a t e «adevărul clar a l faptelor petrecute
şi a l c e l o r care se v o r p e t r e c e iarăşi v r e o d a t ă , potrivit firii
o m e n e ş t i l a f e l s a u î n c h i p asemănător»-. P a s a j u l v r e a să s p u n ă
că, în concepţia l u i T h u c y d i d e s , i s t o r i a este o p e r a î n c a r e se
expun faptele trecute. Expunerea trebuie să a r a t e adevărul,
în s c o p u l d e a i n s t r u i p e c i t i t o r şi a s u p r a a ceea ce s-a î n t î m -
plat, şi a ceea ce, p o t r i v i t firii omeneşti, se p o a t e întîmpla.
Prin u r m a r e , r o s t u l o p e r e i i s t o r i o g r a f i c e este, în c o n c e p ţ i a l u i
T h u c y d i d e s , e x c l u s i v ştiinţific. A c e a s t ă c o n c e p ţ i e d e s p r e operă
este pusă de i s t o r i c în opoziţie c u acele o p e r e pe care pre­
zenţa „elementului mitic" le face atrăgătoare. Adevărurile
ştiinţifice, dobîndite î n acest f e l , sînt „ u n cîştig pentru tot­
deauna", în timjj ce poveştile plăsmuite de fantezie nu se
o c u p ă de legile care guvernează societatea omenească.

39
 N. I. BARBU

A ş a d a r , î n c o n c e p ţ i a l u i T h u c y d i d e s o p e r a i s t o r i c ă n u este
n i c i o o p e r ă artistică literară, m e n i t ă să d e s f ă t e z e , d a r n i c i o
operă morală, care să p u n ă l a îndemîna cititorului exemple
de urmat sau de evitat, c i , p u r şi s i m p l u , o operă care să
a r a t e ceea ce, p o t r i v i t f i r i i o m e n e ş t i , se p o a t e î n t î m p l a o r i c î n d ,
cu d i f e r e n ţ e s p e c i f i c e , a d i c ă ceea ce p o a t e c o n s t i t u i u n e l e m e n t
permanent a l evenimentelor istorice d i n orice timp.
Dacă ne gîndim că logografii făcuseră istorii locale, i a r
H e r o d o t v ă z u s e î n i s t o r i e o p e r a m e n i t ă m a i ales să-1 u i m e a s c ă
p e c i t i t o r , n e d ă m şi m a i b i n e s e a m a d e uriaşul s a l t f ă c u t d e
Thucydides în concepţia despre istoriografie.

2. Adevărul istoric

T h u c y d i d e s se r e f e r ă d e m a i m u l t e o r i l a a d e v ă r u l istoric
f| dXr|0eta ( I I , 4 1 , 2; V I , 87, 1) s a u T 6 d X ^ ( I I I , 64, 3; V I ,
33, 2; 34, 8; 89, 2; V I I I , 92), î n s e a m n ă „ c e e a ce este c o n f o r m
cu r e a l i t a t e a " în opoziţie c u aparenţa. Cuvîntul v i n e de l a u n
radical, care se află în l a t i n e s c u l lateo „sînt ascunse". Deci
dXrjOâ? înseamnă „neascuns", „clar", „în c o n f o r m i t a t e c u r e a l i ­
t a t e a " . U n f a p t i s t o r i c i m p l i c ă însă m a i m u l t e l u c r u r i , şi a n u m e :
acţiunea u n o r o a m e n i ; m o b i l e l e care i-au determinat să ac­
ţioneze; scopul în vederea căruia a u acţionat; felul cum au
a c ţ i o n a t . T h u c y d i d e s , c î n d v o r b e ş t e d e s p r e a d e v ă r u l i s t o r i c , se
referă, aproape în t o t a l i t a t e a cazurilor, l a relatarea exactă a
desfăşurării unui fapt. Astfel ( I , 20, 3) istoricul ne dă u n
e x e m p l u de f a p t neadevârat: u n i i eleni cred că regii lacede-
monienilor votează fiecare c u două voturi, deşi, î n realitate,
fiecare votează cu u n singur v o t . E x e m p l e de f a p t e care n u
c o r e s p u n d a d e v ă r u l u i sînt m i t u r i l e , r e l a t a t e d e p o e ţ i , şi p o v e s ­
tirile l o g o g r a f i l o r , care, căutînd să i m p r e s i o n e z e , se adresau
mai mult i n i m i i , s p o r i n d — se î n ţ e l e g e — e l e m e n t u l fantezist
şi d r a m a t i c n e c o n f o r m c u r e a l i t a t e a ( I , 21).
A ş a d a r , T h u c y d i d e s , c î n d v o r b e ş t e d e s p r e f a p t u l i s t o r i c , se
r e f e r ă l a r e a l i t a t e a f a p t e l o r , n u şi l a arătarea c a u z e l o r c a r e a u
d e t e r m i n a t p e c e i c a r e l e s ă v î r ş e a u să a c ţ i o n e z e . N u î n s e a m n ă
c ă i s t o r i c u l n u s-a o c u p a t şi d e aceste cauze. A c e a s t a se v a
vedea însă c î n d v o m cerceta realizarea operei.

40
 STUDIU INTRODUCTIV

3. Documentul istoric

Adevărul istoric se află cercetînd instrumentele prin care

HO p o a t e "descoperi, a d i c ă d o c u m e n t e l e i s t o r i c e . V o r b i n d despre
d o c u m e n t u l i s t o r i c , T h u c y d i d e s n u citează în m o d e x p r e s decît
ciîLeva d o c u m e n t e i s t o r i c e , d i n n u m e r o a s e l e p e c a r e — a ş a c u m
MC v a v e d e a l a c e r c e t a r e a o p e r e i — l e utilizează. A s t f e l , e l n u
menţionează d e c î t : a) m a r t o r i i - o c u l a r i ; b) m a r t o r i i neoculari;
c) o p e r e l e i s t o r i c e , l o g o g r a f i i ; d ) p o e ţ i i .
a. Martorii oculari. Sînt d o c u m e n t e care p o t f a l s i f i c a ade­
vărul i s t o r i c „ d e o a r e c e cei care fuseseră d e f a ţ ă l a săvîrşirea
Captelor înseşi n u s p u n e a u a c e l a ş i l u c r u d e s p r e a c e l e a ş i fapte,
c i d u p ă c u m s i m p a t i z a u c u u n i i s a u c u alţii o r i d u p ă c u m îşi
a m i n t e a u " ( I , 23, 3). „ Ş i a t u n c i , î n t r - o b ă t ă l i e n a v a l ă , atenienii
se g ă s e a u în multă tulburare şi î n c u r c ă t u r ă , despre care n u
p u t e a u a f l a u n i i d e l a alţii î n ce f e l se p r o d u s e s e . î n timpul
z i l e i , l u c r u r i l e sînt m a i c l a r e , d a r n i c i a t u n c i c e i c a r e e r a u d e
faţă n u p u t e a u v e d e a t o t u l , c i n u m a i ceea ce se p e t r e c e a î n
dreptul fiecăruia, d a r , în timpul unor lupte nocturne, care
s-au dat între armate mari în acest război, cum ar fi
putut c i n e v a să v a d ă ceva sigur? ( V I I , .44, 1 ) " . A ş a d a r , mar­
t o r i i o c u l a r i p o t d e n a t u r a adevărul d i n neputinţa de a vedea
f a p t u l desfăşurîndu-se în toate sectoarele, d i n lipsă de memo¬
r i e şi d i n a n t i p a t i e s a u s i m p a t i e p e n t r u c e i a n g a j a ţ i .
b) Martorii neoculari. P r i m e s c faptele d e f o r m a t e de legendă
(I, 11,3), i a u în consideraţie mai mult „înfăţişările cetăţilor
d e c î t f o r ţ e l e l o r " ( I , 10, 4), a d i c ă n u d i s t i n g a p a r e n ţ a d e r e a l i ­
tate; „mulţimea n u se o s t e n e ş t e c u căutarea adevărului, oa­
menii îşi î n t o r c p r i v i r e a s p r e ceea ce n u l e p r o c u r ă oboseli"
(I, 20, 3 ) ; „ o a m e n i i primesc unii d e l a alţii tradiţiile despre
faptele săvîrşite m a i î n a i n t e , f ă r ă să l e cerceteze, chiar dacă
s - a u p e t r e c u t î n c e t a t e a l o r " ( I , 20, 1).
a) Operele istorice, logografii. „Le-au povestit spre a le face
mai atrăgătoare pentru auz decît potrivite cu adevărul ( I ,
21, 1)", c u alte c u v i n t e a u d e n a t u r a t faptele în m o d intenţionat
s p r e a-1 d e l e c t a p e c i t i t o r .

41
 N. I. B A R B U

d) Poeţii. Exagerează faptele, c o n f e r i n d u - l e o a m p l o a r e pe

c a r e n - a u a v u t - o ( I , 1 1 , 3; I , 2 1 , 1). T o t u ş i , aşa c u m se v a a r ă t a
la locul potrivit, Thucydides n-a respins, în bloc, relatările
p o e ţ i l o r , a a d u s adesea, d r e p t d o v a d ă , c i t a t e d i n H o m e r ( I , 3,
3 1 ; 9, 3; 10, 3; V I , 2, 1), c u r e z e r v a „ d a c ă este n i m e r i t să-1
l u ă m ca m a r t o r ( I , 9, 3 ) " .

4. Istoricul însuşi

Este, desigur, p e n t r u istorie dovada cea mai neîndoielnică

p e n t r u că e l a cercetat f a p t e l e îndelung, „judecind după dove­
zile în care se cade să m ă încred după o lungă cercetare"
(I, 1, 2). „Astfel deci am găsit eu (că a u fost) evenimente
vechi, fiind g r e u să m ă î n c r e d î n o r i c e d o v a d ă l a î n t î m p l a r e
( I , 20,1)".
Critica pe care o face istoricul documentelor menţionate
n u este n u m a i j u s t ă şi p r i m a d e acest f e l întîlnită î n i s t o r i o g r a ­
f i a g r e a c ă , d a r este şi o e x t r e m d e p u t e r n i c ă g a r a n ţ i e că i s t o ­
r i c u l n u v a r e l a t a f a p t e l e f ă r ă să l e s u p u n ă u n u i sever exa­
men a l adevărului. Cînd vom cerceta opera se va vedea că
Thucydides, conştient de numeroasele posibilităţi de defor­
mare şi denaturare a adevărului, a adus şi a l t e documente
foarte preţioase, pe care n u le enumeră, cînd face observaţii
c r i t i c e c u p r i v i r e l a d o c u m e n t e în g e n e r a l .

5. Metoda istorică

T h u c y d i d e s n u arată î n m o d e x p r e s i d e i l e sale d e s p r e me­

t o d a p e c a r e t r e b u i e s-6 u r m e z e u n i s t o r i c . T o t u ş i d i n cele a r ă ­
tate m a i sus se poate d e s p r i n d e calea pe care o va urma.
Istoricul trebuie să expună fapte, dar cum faptele pot f i
denaturate d i n cauzele amintite, atunci el va trebui să su­
pună unui sever examen documentele şi să cerceteze atent
v e r i d i c i t a t e a f a p t e l o r . î n acelaşi t i m p , e l t r e b u i e să desprindă
şi ceea ce este p e r m a n e n t şi g e n e r a l a d e v ă r a t î n f a p t e l e i s t o ­
rice, „potrivit firii omeneşti", cu alte cuvinte, aşa cum am
arătat m a i î n a i n t e , să d e s p r i n d ă anumite legi istorice.
T h u c y d i d e s arată, d e d a t a a c e a s t a în m o d e x p r e s , u n pro­
cedeu pe care-1 v a întrebuinţa cînd v a f i v o r b a de relatarea

42
 STUDIU INTRODUCTIV

c l i v n i t u r i l o r p e c a r e l e - a u ţinut î n d i f e r i t e î m p r e j u r ă r i nume-
ro/me p e r s o n a l i t ă ţ i p o l i t i c e . E l s p u n e : « î m i e r a g r e u să r e l a t e z
în fimănunt cele ce a u spus î n c u v î n t ă r i f i e c a r e , c î n d e r a u g a t a
*h p o r n e a s c ă s a u c î n d se a f l a u în război — atît cele ce am
n u z i i c u î n s u m i , cît şi cele ce m i se s p u n e a u d i n a l t e părţi —
d u r l e - a m r e d a t aşa C u m m i se p ă r e a c ă a r f i p u t u t să v o r ­
bească f i e c a r e , ceea ce t r e b u i a d e s p r e t r e b u r i l e c a r e l e stăteau
<le f i e c a r e d a t ă î n faţă, ţ i n î n d u - m ă cît se p o a t e d e strîns de
cuprinsul g e n e r a l a l celor spuse în realitate» ( I , 22, 1). Isto-r
rieul se v a î n d e p ă r t a deci de r e l a t a r e a exactă a discursului,
fiindcă îi este g r e u să-1 e x p u n ă în a m ă n u n t . D e u n d e ' p r o v e ­
nea g r e u t a t e a ? E r a u o a r e p r e a l u n g i ? A r f i t r e b u i t a t u n c i să
ie r e z u m e , î n m o d o b i e c t i v , f ă r ă să i n t r o d u c ă n i m i c s u b i e c t i v .
Pasajul arată î n s ă că T h u c y d i d e s i n t r o d u c e u n e l e m e n t p e r -
« o n a l : „ a ş a c u m m i se p ă r e a că a r f i p u t u t să v o r b e a s c ă fie­
c a r e ceea ce t r e b u i a " . E x p r e s i i l e « m i se p ă r e a » şi « a r f i p u t u t »
Jasă u n l a r g c î m p d e posibilităţi d e a m o d i f i c a cele spuse de
vorbitori, chiar dacă istoricul promite că s-a ţinut strîns de
c e l e spuse în r e a l i t a t e . î n f o n d , p a s a j u l c o n ţ i n e o c o n t r a d i c ţ i e ,
anume contradicţia dintre realitatea obiectivă a celor spuse
şi p ă r e r e a subiectivă a autorului despre cele ce ar f i putut
fi spUse. V o m v e d e a , l a l o c u l p o t r i v i t , consecinţele întrebuin­
ţării acestui procedeu. Deocamdată, trebuie să observăm că,
p r i n l i b e r t a t e a p e c a r e ş i - o i a de a se d e s p r i n d e de cele spuse
în r e a l i t a t e , i s t o r i c u l îşi d e s c h i d e o p o a r t ă spre l u m e a consi­
d e r a ţ i i l o r c e l o r m a i d i v e r s e şi, î n acelaşi t i m p , s u b i e c t i v e .

Cum au fost aplicate S ă j u d e c ă m a c u m în ce m ă s u r ă T h u ­

ideile despre istoriogra­ cydides a ţinut s e a m a , î n practică,
f i e în operă de ideile pe care le avea despre
i s t o r i o g r a f i e şi c a r e s î n t m e r i t e l e şi
l i p s u r i l e o p e r e i sale.

1. Alegerea subiectului

D e ce ş i - a ales să r e d a c t e z e t o c m a i i s t o r i a r ă z b o i u l u i pelo­
ponesiac? I s t o r i c u l ne-a spus clar, p e n t r u că a f o s t „ c e l m a i
memorabil război dintre toate cîte fuseseră purtate m a i îna-

43
 N. I . BARBU

inte ( I , 1, 1), atît prin amploarea pregătirilor militare, pe-

care le făcuseră beligeranţii înainte de i z b u c n i r e a războiului
(I, 1, 1), cît şi p r i n numărul m a r e de oameni care au fost'
angajaţi în luptă, e l e n i şi b a r b a r i ( I , 1, 2). A ş a d a r , mărimea
războiului a constituit pentru istoric importanţa l u i . Pe de
altă parte, dacă misiunea istoricului este aceea de a relata
f a p t e l e aşa c u m s - a u p e t r e c u t şi d e a d e s p r i n d e l e g i l e g e n e ­
r a l e d u p ă c a r e s - a u d e s f ă ş u r a t şi se * v o r d e s f ă ş u r a e v e n i m e n ­
t e l e i s t o r i c e , î n s e a m n ă c ă acest r ă z b o i i - a o f e r i t l u i T h u c y d i d e s
n u n u m a i u n m a r e n u m ă r d e e v e n i m e n t e d r a m a t i c e , c i şi p o s i ­
b i l i t a t e a de a desprinde adevărul.

2. Stabilirea adevărului istoric

P e n t r u s t a b i l i r e a a d e v ă r u l u i în i s t o r i e şi a f a p t e l o r p e c a r e
le expune, Thucydides a întrebuinţat,, desigur, documentele
menţionate mai sus. Nu putem şti, d i n păcate, cum făcea
i s t o r i c u l a n c h e t e l e r e s p e c t i v e . In o r i c e caz, c r i t i c i l e p e c a r e l e
aduce acestor documente ne îndreptăţesc p r e s u p u n e r e a că i s ­
toricul a p r o c e d a t c u cea m a i m a r e prudenţă. înainte de a
cerceta şi celelalte documente, pe care le-a folosit istoricul,
t r e b u i e să r e ţ i n e m f a p t u l c ă atît d e i m p r e s i o n a t a f o s t T h u c y ­
d i d e s d e p o s i b i l i t ă ţ i l e d e a l t e r a r e a a d e v ă r u l u i , î n c î t aşa c u m
d e c l a r ă e l însuşi ( I , 1, 1) „ a î n c e p u t să s c r i e c h i a r d e l a i z b u c ­
n i r e a r ă z b o i u l u i " , t o c m a i s p r e a n u î n g ă d u i uitării s a u imagi­
n a ţ i e i să d e f o r m e z e adevărul faptelor. Neavînd deplină încre­
dere nici în martorii oculari, el îşi dădea perfect de bine
seama că — aşa c u m o şi s p u n e — „noianul de timp" face
aproape c u neputinţă aflarea adevărului ( 1 , 1 , 1).
Thucydides este conştient atît de exagerările logografilor
şi p o e ţ i l o r c î t şi d e c a u z e l e care l e - a u provocat. Totuşi, fără
să n e a r a t e c o n c e p ţ i i l e l u i a s u p r a g e n e z e i o p e r e i d e artă, i s t o ­
r i c u l este c o n ş t i e n t c ă H o m e r s-a i n s p i r a t d i n r e a l i t a t e şi-1 f o l o ­
seşte ca u n d o c u m e n t istoric, care, dacă elimină exagerările,
aduce preţioase lumini a s u p r a realităţii. Dacă ne gîndim că
astăzi descoperirile arheologice confirmă pe o scară din ce
în ce m a i largă multe d i n afirmaţiile l u i Homer, atunci ne
d ă m şi m a i b i n e s e a m a de a d î n c i m e a g î n d i r i i l u i T h u c y d i d e s .

44
 STUDIU INTRODUCTIV

Aria documentării l u i este însă cu mult m a i largă decît

d o c u m e n t e l e m e n ţ i o n a t e m a i sus. A s t f e l , T h u c y d i d e s a m a i u t i ­
l i z a t şi u r m ă t o a r e l e documente:

1. Documentul arheologic

Este u t i l i z a t de T h u c y d i d e s de cîteva o r i în d e c u r s u l o p e ­
r e i , ceea ce c o n s t i t u i e u n m a r e m e r i t ştiinţific, d a c ă n e g î n d i m
că o b s e r v a ţ i i l e d e o r d i n a r h e o l o g i c se f ă c e a u a t u n c i întîmplă-
tor. A s t f e l , v o r b i n d despre deschiderea m o r m i n t e l o r d i n i n s u l a
Delos, i s t o r i c u l ne spune: „peste jumătate [ d i n cei îngropaţi]
s-au arătat c a r i e n i , r e c u n o s c u ţ i f i i n d şi d u p ă f e l u l a r m e l o r c u
c a r e f u s e s e r ă î n g r o p a ţ i , şi d u p ă f e l u l î n g r o p ă r i i , c a r e l a e i se
p r a c t i c ă şi a c u m " ( I , 8, 1). D u p ă ce r e a m i n t e ş t e de m o d u l în
care Themistocles a contribuit la ridicarea zidului în jurul
A t e n e i , T h u c y d i d e s s p u n e : „ I a r z i d u l se v e d e şi astăzi c ă a f o s t
f ă c u t î n g r a b ă , c ă c i t e m e l i i l e sînt c o n s t r u i t e d i n t o t s o i u l de
p i e t r e şi p e u n e l e l o c u r i n u sînt o p e r a u n o r o a m e n i c a r e a u
c 6 l a b o r a t p l a n i f i c a t , c i sînt aşezate aşa c u m l e - a a d u s f i e c a r e
şi m u l t e c o l o a n e f u n e r a r e şi p i e t r e a u f o s t a d u s e d e l a m o r ­
minte" ( I , 93, 1—2). „ D o v a d a c ă a c r o p o l a d e p e v r e m e a isto->
r i e u l u i a c o n s t i t u i t în v e c h i m e c e t a t e a însăşi este — n e s p u n e
Thucydides ( I I , 15, 3) — aşezarea templelor celor mai de
s e a m ă zei p e această p a r t e a cetăţii".

2. Documentul lingvistic

Este folosit mâi ales argumentul toponomastic. De pildă,

vorbind despre „slăbiciunea celor vechi", Thucydides spune:
„ Ş i se p a r e c ă n i c i acest n u m e [ H e l l a d a ] n u - 1 p u r t a întreaga
ţară, c i î n a i n t e d e H e l l e n o s , f i u l l u i Deucalion, nici cel puţin
nu e x i s t a acest n u m e ; [diferitele] populaţii, şi m a i ales pe-
lasgii, ofereau Eladei o denumire din propriul lor nume"
( I , 3, 2). A c e l a ş i l u c r u îl f a c e i s t o r i c u l î n c a r t e a a V l - a , u n d e
ne spune că, după lestrigoni şi c i c l o p i , S i c i l i a a fost locuită
de s i c a n i şi s-a n u m i t u n t i m p S i c a n i a ( V I , 2, 3), c ă I t a l i a s-a
numit aşa d e ,1a I t a l o s , r e g e a l s i c e l i l o r ( V I , 2, 4) de l a c a r e
şi-a l u a t n u m e l e S i c i l i a . î n acelaşi f e l , o r a ş u l G e l a — n e s p u n e

45
 N. J . B A R B U

istoricul ( V I , 4, 3) — şi-a l u a t n u m e l e de l a rîul Gela, i a r

Acragas [Agrigentum] de l a rîul cu acelaşi n u m e .
Argumentul l i n g v i s t i c n u se l i m i t e a z ă însă n u m a i la topo-
nomastică. Astfel, vorbind de populaţia amestecată, care s-a
s t a b i l i t în H i m e r a , l a î n t e m e i e r e a cetăţii, i s t o r i c u l f a c e urmă­
toarea observaţie: „A învins un d i a l e c t care se apropie de
c e l c h a l c i d i c şi d e c e l d o r i c " ( V I , 5, 1 cf. I I , 15, 4).

3. Documentul etnografic

P e n t r u a s p r i j i n i a f i r m a ţ i a c ă în v e c h i m e e l e n i i şi b a r b a r i i ,
care locuiau pe c o n t i n e n t , l a ţ ă r m u l m ă r i i şi în i n s u l e , p r a c ­
ticau pirateria ca o îndeletnicire onorabilă, istoricul se spri­
j i n ă — în a f a r ă de m ă r t u r i i l e p o e ţ i l o r v e c h i — şi p e practi­
carea p i r a t e r i e i , pe v r e m e a l u i , în anumite regiuni înapoiate
( I , 5, 2—3; 6, 2). D u p ă ce arată şi a l t e o b i c e i u r i ale v e c h i l o r
e l e n i , T h u c y d i d e s c o n c h i d e : „ S - a r p u t e a arăta şi a l t e obiceiuri
pe care le p r a c t i c a u v e c h i i eleni, i a f e l c u b a r b a r i i de a c u m "
( I , 6, 5). V o r b i n d d e s p r e sinoicismos-ul (constituirea într-o s i n ­
gură cetate) Atenei, făcut de Theseus, Thucydides ne spune
(II, 15, 3) c ă de atunci atenienii sărbătoresc o zi (lovolxia)
în care sacrificiile sînt făcute pe cheltuiala întregii cetăţi.

4. Documentul înfăţişării exterioare

I s t o r i c u l a t r a g e atenţia a s u p r a greşelii p e c a r e sînt expuşi

s-o facă oamenii, judecind puterea unei cetăţi după aspectul
e x t e r i o r a l clădirilor. A s t f e l , S p a r t a — ne spune T h u c y d i d e s —
(I, 10, 1—3) deşi conduce întregul Pelopones, n u v a face u r ­
maşilor impresia că a dispus de o m a r e p u t e r e , deoarece n u
are clădiri măreţe, pe cînd Atena, cu impunătoarele ei edi­
ficii publice, v a prezenta p e n t r u posteritate aspectul unei ce­
tăţi d e d o u ă o r i m a i p u t e r n i c e .
Lucrul cel m a i i m p o r t a n t este c ă T h u c y d i d e s , a t u n c i cînd
îndoiala a s u p r a veridicităţii faptelor este mare, n u face nici
o a f i r m a ţ i e .fără să f i e s p r i j i n i t ă p e u n a r g u m e n t . C î n d însă
d o c u m e n t e l e îi lipsesc, i s t o r i c u l se s i m t e o b l i g a t să se sprijine
pe ceea ce s-ar p u t e a n u m i argumentul verosimilului. Astfel,

46
 STUDIU INTRODUCTIV

d u p ă ce arată c ă M i n o s a î n t e m e i a t cele m a i m u l t e cetăţi în

Cyclade, s t a t o r n i c i n d pe fiii săi c o n d u c ă t o r i , T h u c y d i d e s con­
t i n u ă : „Şi, c u m e r a f i r e s c , c u r ă ţ a m a r e a d e piraţi cît p u t e a ,
p e n t r u • ca drumurile pe apă să fie cît mai mult deschise"
(I, 4). V o r b i n d despre reacţia atenienilor l a ocuparea locali­
tăţii Acharnania de către spartani, istoricul observă că ate­
nienii — c u m e r a f i r e s c ( clxo? ) — n-au m a i putut suporta,
m a i ales că t i n e r i i n u m a i asistaseră l a o a s t f e l d e privelişte
(II, 2 1 , 2). E x e m p l e l e n e arată că istoricul simţea nevoia să
sublinieze veracitatea faptelor, prin aceea că le prezenta ca
o consecinţă a celor relatate anterior.
Materialitatea faptului istoric. P r i m a grijă a l u i Thucydides,
aşa c u m a m m a i spus de mai multe o r i , a f o s t aceea d e a
afla adevărul faptelor aşa cum s-au desfăşurat, adică de a
c u n o a ş t e şi e x p u n e ceea ce n o i n u m i m adesea „materialitatea
f a p t e l o r " . Se p u n e î n t r e b a r e a : a i z b u t i t T h u c y d i d e s să c u n o a s c ă
şi să r e l a t e z e f a p t e l e aşa c u m s-au petrecut?
Există cîteva f a p t e expuse în o p e r a l u i T h u c y d i d e s asupra
materialităţii cărora n u toţi istoricii moderni sînt de acord.
V o m d a două e x e m p l e . T h u c y d i d e s relatează ( I , 47—54) c ă l a
bătălia navală de la insulele Sybota au luat parte 150 de
t r i r e m e c o r i n t i e n e , î m p o t r i v a c ă r o r a se a f l a u aşezate 110 n a v e
c o r c y r e i e n e şi 10 a t e n i e n e . J u l i u s B e l o c h 4 5
afirmă că c i f r a de
150 d e t r i r e m e c o r i n t i e n e dată d e T h u c y d i d e s este „ e x t r e m de
exagerată". Dimpotrivă G. G l o t z — R. C o h e n 4 6
respectă cifrele
date de T h u c y d i d e s , i a r H . B e n g t s o n , r e f e r i n d u - s e l a
4 7
istori­
cii moderni c a r e critică c i f r e l e d a t e - d e i s t o r i c u l grec, este de
părere că orice interpretare care se îndepărtează de cifrele
d a t e d e T h u c y d i d e s p i e r d e t e r e n u l de s u b p i c i o a r e şi se a v î n t ă
în domeniul purelor presupuneri. Sîntem de părerea lui
B e n g t s o n , d e o a r e c e este g r e u d e p r e s u p u s c ă T h u c y d i d e s , c a r e
dovedeşte atîta scrupulozitate în aflarea efectivelor militare,
în g e n e r a l , şi a n u m ă r u l u i n a v e l o r c a r e s - a u î n f r u n t a t p e dife­
rite teatre de luptă, în s p e c i a l , a d a t l a î n t î m p l a r e cifra de
150 d e t r i r e m e corintiene. Istoricul grec avea sub ochi forţa

4 5
J u l i u s Beloch, Griechische Geschichte, I I , 2, 1916, p. 221 şi u r m .
4 8
G . G 1 o t z — R. C o h e n, o p . cit., p. 116.
17
H. B e n g t s o n , op. cit., p. 221.

47
 N. I . BARBU

navală a A t e n e i , comandase e l însuşi>o escadră navală, deci

îşi dădea seama de importanta exactităţii cifrelor cînd era
v o r b a de corăbii.
Un a l t e x e m p l u de discuţii a s u p r a exactităţii materiale a
f a p t u l u i i s t o r i c ne oferă a s e d i u l P l a t e e i , r e l a t a t de T h u c y d i d e s
<II, 75—78; I I I , 2—24). în secolul trecut savanţii B. Cox , 48

F. A . Paley , H . M u l l e r - S t r u b i n g
4 9 5 0
sînt d e p ă r e r e c ă T h u c y ­
dides n - a a v u t în vedere realitatea faptelor, pe care, de alt­
fel, nici n u ş i - a p r o p u s s-o reproducă, ci a voit să d e a un
exemplu de c u m se p u t e a d u c e u n asediu, p o t r i v i t cu firea
omenească şi c u p o s i b i l i t ă ţ i l e tehnicii de atunci. Dimpotrivă,
în secolul t r e c u t G. B . G r u n d y 5 1
i a r în s e c o l u l n o s t r u , G. G l o t z —
R. C o h e n 5 2
şi A . W . G o m m e 5 3
susţin că T h u c y d i d e s a expus
f a p t e l e aşa c u m a c r e z u t e l c ă s - a u p e t r e c u t , d u p ă relatările
m a r t o r i l o r o c u l a r i şi d u p ă p r o p r i i l e sale păreri.
Noi c r e d e m c ă este c u n e p u t i n ţ ă de r e c o n s t i t u i t f a p t u l în
amănuntele l u i , date f i i n d schimbările survenite în t o p o g r a f i a
Plateei d i n antichitate şi p î n ă astăzi, şi c ă c e l m a i cuminte
l u c r u este t o t u ş i să n e r e f e r i m l a r e l a t ă r i l e l u i T h u c y d i d e s ca
la cel m a i sigur i z v o r de c a r e d i s p u n e m şi p e care istoricul
1-a s c r i s c u i n t e n ţ i a d e a f a c e i s t o r i e n u poezie, şi n i c i gene­
ralizări c u f a p t e c o n c r e t e . Se p o a t e , e v i d e n t , c a i s t o r i c u l u n e o r i
s ă se f i înşelat î n p r i v i n ţ a a m ă n u n t e l o r unui fapt sau altul,
d a r e f o r t u l său d e a a f l a a d e v ă r u l a f o s t î n t o t d e a u n a susţinut,
şi aceasta este esenţialul.
Astfel, după anul 404 î.e.n., T h u c y d i d e s a r e d a c t a t : I n t r o ­
ducerea, cartea I , apoi de la cartea a I l - a pînă la cartea.
a VUI-a.

4 3
B . C o x , Hiatory of Greece, I I , 1877, A p p e n d i c e , K . , p p . 603—606.
*• F . A . P a l e y , On cei tain engineering difticulties in the account of the
escape from Plateea, I I I , 20—24, în rr Journal of Philologie", 1882, pp. 8—15.
M
H . M u l l e r - S t r u b i n g , Die Glaubwăidigkeit des Thukidydes gepruft
an seiner Darstellung der Belagerung von Plateea, în , , J a h r b i l c h e r fur k l a s s i s c h e
Philologie", 131, 1885, p p . 289—348, p r e c u m şi C . M e y e r, Die Uikunden im
Geschichtsweik des Thukydides, Munchen, 1955.
6 1
G . B. G r u n d y , The topography of the battle of Plateea, Londra, 1894.
6 2
G. G l o t z — R. C o h e n , His'toire ancienne, II, Histoire giecque, II,
1938, p. 638.
M
A. W. G o m m e , op, cit., I I , p p . 336—337.

48
 STUDIU INTRODUCTIV

D i n t r e susţinătorii acestei ipoteze — p e n t r u a m e n a j a s p a ­

ţiul — c i t ă m p e K . W . K r u g e r , J . C l a s s e n , G e o r g M a y e r ,
5 4 55 5 6

A. Croiset 5 7
în secolul t r e c u t , i a r în secolul n o s t r u , W . Scha­
dewaldt , J. Bitzer , J. H . Finley .
5 8 5 9 6 0

Din p u n c t de v e d e r e l o g i c , se v e d e că Thucydides proce­

d e a z ă şi i n d u c t i v , şi d e d u c t i v .
Titlul operei. I s t o r i c u l însuşi ne spune, în p r i m e l e rînduri
ale cărţii I , că a s c r i s iov 7c6Xe(xov xoâv IIeXo7rovvy)aiciv xocl 'AOTQVLCOV

adică Istoria războiului dintre peloponesieni şi atenieni. în

epoca modernă, filologii au numit opera Istoria războiului
peloponesiac. în franţuzeşte: La guerre du Peloponnese, în
n e m ţ e ş t e : Peloponnesischer Krieg.
Cînd a fost redactată opera. C a şi p e n t r u t i t l u , p r i m e l e f r a z e
ale p r i m e i c ă r ţ i n e arată c ă T h u c y d i d e s a s c r i s a n u m i t e p a s a j e
d u p ă ce t e r m i n a s e d e r e d a c t a t o p e r a s a u c e l p u ţ i n u n e l e părţi
ale operei. într-adevăr, istoricul însuşi spune c ă auveypa^e
„ a c o m p u s " , este d e c i e v i d e n t c ă acest p a s a j , î n o r i c e caz, a
fost scris după terminarea redactării a ceea ce Thucydides
numeşte aici TOV TCOXEHOV „istoria războiului". M a i sînt însă
şi a l t e p a s a j e c a r e , f ă r ă n i c i o î n d o i a l ă , a u f o s t i n s e r a t e u l t e ­
r i o r în o p e r ă .
F a p t u l acesta a d a t naştere u n e i b o g a t e l i t e r a t u r i d e s p e c i a ­
l i t a t e , în care s-a d i s c u t a t , şi se m a i discută încă şi astăzi,
modul în care şi-a compus Thucydides opera. Principalele
teorii formulate în această privinţă sînt următoarele:
1. î n timpul desfăşurării războiului, Thucydides şi-a luat
însemnări, a r e d a c t a t , poate, c h i a r u n e l e părţi m a i l u n g i sau

M
K. W . K r u g e r , Untersuchungen fXber das Leben des Thukydides, Berlin,
1832, p. 69 şi u r m .
J. C l a s s e n ,
5 6
Thukydides e d . I , 1862, ed. a I l I - a , 1879, Einleitang, p.
X X X I I şi u r m .
" G e o r g M a y e r , Quibus temporibus Thucydides historiae suae partes
scilpseiil, Jena, 1880.
6 7
A. C r o i s e t , Manuel d'hlstoire de la litterature giecque, Paris, 1900,
p. 432.
M
W. S c h a d e w a l d t , op. cit.
5 1
J. Bitzer, Untersuchungen zur Archăologie des Thukydides, Tiibingen,
1937.
* J . H. F i n l e y , The unity oi Thucydides History, în Athenian Studies
preş. to W . S. Ferguson, 1940, şi în l u c r a r e a Thukydides, 1942.

4 — Războiul p e l o p o n e s i a c 49
 N. I. BARBU

m a i scurte, d a r l a redactarea definitivă a operei a trecut abia

după anul 404, adică după terminarea războiului.
2. î n 1845, F . W . U l r i c h , p r i n f a i m o a s a sa Beitrăge zur Er-
klărung des Thucydides , 61
a deschis drumul unei serii largî
de lucrări care, comportînd nuanţe diferite, se străduiau să
demonstreze în esenţă că după încheierea păcii lui Nicias,
s u r v e n i t ă î n a n u l 421 î.e.n., T h u c y d i d e s c o n s i d e r a r ă z b o i u l ter­
minat şi a început, în exil, redactarea operei. Ajunsese cu
redactarea l a cartea a I V - a 85, 5, c î n d a izbucnit din nou
războiul î n t r e S p a r t a şi A t e n a . I s t o r i c u l şi-a î n t r e r u p t redac­
t a r e a şi, a b i a d u p ă c ă d e r e a A t e n e i , în a n u l 404 î.e.n., r e v e n i n d
în p a t r i e , a r e l u a t r e d a c t a r e a f ă r ă a m a i p u t e a r e v e d e a păr­
ţile scrise anterior, cu excepţia a două pasaje d i n cartea a
I l - a , şi a c o n t i n u a t p î n ă în m o m e n t u l î n c a r e se t e r m i n ă car­
tea I .
în 1873, L . C w i k l i n s k i , 6 2
declarîndu-se de acord cu Ulrich,
a e m i s p ă r e r e a c ă T h u c y d i d e s a c o m p u s , d u p ă a n u l 404 î.e.n.,
cărţile V I , V I I , c a r e c u p r i n d istoria expediţiei d i n Sicilia, ca
o lucrare aparte, apoi istoria războiului ionic-deceleic, a i n t r o ­
d u s a p o i c ă r ţ i l e V I , V I I , şi r e s t u l o p e r e i , a î n c e p u t r e d a c t a r e a
d e f i n i t i v ă c u c a r e n - a a j u n s d e c î t l a sfîrşitul cărţii a I V - a . î n
timpul acestei redactări a introdus Arheologia şi Pentecon­
taetia.
A. Kirchoff, într-o serie de studii publicate între 1880 şi
1890 şi r e u n i t e în v o l u m u l (Thukydides und sein Urkunden-
materialy Berlin, 1895), susţine că Thucydides a redactat, în
f o r m e şi e t a p e c a r e n u m a i p o t f i d e t e r m i n a t e , m a i întîi căr­
ţile I — V , 20, a p o i , după anul 404, a c o n t i n u a t restul operei
( V , 27 — V I I I , 109), c a r e , d u p ă p r o p r i a m ă r t u r i e a i s t o r i c u l u i ,
e r a destinată să r e l a t e z e e v e n i m e n t e l e d e l a 421 p î n ă l a 404
î.e.n., d a r c a r e a r ă m a s n e t e r m i n a t ă . U n n e c u n o s c u t , î n t r e 400 şi
350 î.e.n., a e d i t a t o p e r a în f o r m a în c a r e o a v e m astăzi, f ă r ă
să i n t r o d u c ă modificări. în c a r t e a a V - a , 21—24 a u constituit
l a î n c e p u t o schiţă f ă c u t ă d u p ă r ă z b o i , c î n d i s t o r i c u l n u a v e a
cunoştinţă de tratatul de alianţă defensivă între Atena şi

0 1
F. W. Ulrich, Programme des Hamburger Johanneum, apoi, cu
adăugiri, carte separată, în 1846.
6 2
L. C w i k l i n s k i , op. cit.

50
 STUDIU INTRODUCTIV

H p a r t a . I s t o r i c u l a căutat a p o i să l e g e a c e a s t ă p a r t e d e restul
U'Xlului.
G. ^Busolt 63
afirmă că opera l u i T h u c y d i d e s se împarte în
două părţi distincte: I — V 20 şi V 21 — VIII 90. C a p i t o l e l e
21—24 d i n c a r t e a a V - a , c a r e tratează evenimentele petrecute
după încheierea păcii de 50 de ani, constituie un adaos la
partea întîi şi, în acelaşi timp, o legătură între cele două
părţi. Autorul s p u n e , că următoarele pasaje ( I , 23, 3; 56, 2;
11, 94, 1 ; I I I , 3, 1 ; 68, 4; I V , 48, 5) a u f o s t redactate, fără
îndoială, î n a i n t e de catastrofa d i n Sicilia. Contrar celor afir­
mate de A. Kirchoff, G. Busolt socoteşte că Thucydides a
r e d a c t a t în e x i l p a s a j e l e c a r e se r e f e r ă l a a r m i s t i ţ i u l d e u n a n ,
423 î.e.n., şi l a t r a t a t u l de p a c e d i n 4 2 1 , i a r c e l e l a l t e a d ă u g i r i
le-a redactat după anul 404 î.e.n. Istoricul a redactat, cu
siguranţă, prima parte, ( I — V , 20), d u p ă încheierea păcii din
421, fără să p r e v a d ă reînceperea ostilităţilor. Pasajele din V,
26 n e arată acest lucru. N u se ştie c î n d a terminat istoricul
p r i m a r e d a c t a r e a p r i m e i cărţi. T h u c y d i d e s n - a p u b l i c a t prima
parte. Pasajele V I I I 24, 4 şi 64, 5 arată c ă i s t o r i c u l a r e d a c t a t
u n e l e părţi cu privire l a războiul ionic-deceleic chiar înainte
de terminarea a c e s t u i r ă z b o i , d e c i n - a strîns n u m a i material.
D u p ă î n c e t a r e a e x i l u l u i şi î n c h e i e r e a păcii, i s t o r i c u l a început
redactarea definitivă a părţii întîi. Astfel de adaosuri sînt
c o n s t i t u i t e d i n P e n t e c o n t a e t i a ( I , 89; 118, 2), d e e x p u n e r i l e c u
privire la ocuparea zidurilor ( I I , 13, 7) de relatările despre
greşelile săvîrşite de atenieni după moartea l u i Pericles ( I I ,
65), de istoria coloniei s p a r t a n e H e r a c l e i a ( I I I , 93) şi altele.
Istoricul a murit" înainte de a revedea opera, mai ales în
p a r t e a a I l - a se v e d e acest l u c r u ; cărţile V I şi V I I c o n s t i t u i e
unităţi bine definite, pe cînd expunerea e v e n i m e n t e l o r care
au urmat păcii d i n 421 î.e.n. se p r e z i n t ă într-o primă redac­
tare. Absenţa demegoriilor d i n cartea a V U I - a , apoi deficien­
ţ e l e s t i l i s t i c e , repetiţiile, contradicţiile, care se datorează fap­
t u l u i că l u c r a r e a n - a m a i f o s t revăzută de istoric, a u p r o v o c a t

83
G. Busolt, Griechische Geschichte bis zur Schlacht bei Ckâroneia,
v o i . I I I , 2, G o t h a , 1904, p. 636 şi u r m .

51
 N. I . BARBU

c h i a r în a n t i c h i t a t e p ă r e r e a c ă a c e a s t ă c a r t e n - a f o s t r e d a c t a t ă
de T h u c y d i d e s , d a r s-a f ă c u t şi a f i r m a ţ i a contrară . 64

î n 1911 şi 1948 G . B . G r u n d y 6 5
a f o r m u l a t următoarea ipo­
teză: T h u c y d i d e s a început să strîngă m a t e r i a l d i n 4 3 1 î.e.n.
şi a c o n t i n u a t p î n ă î n 421 î.e.n. î n d a t ă d u p ă î n c h e i e r e a păcii,
s o c o t i n d , ca t o a t ă l u m e a , c ă r ă z b o i u l se t e r m i n a s e , a început
redactarea istoriei războiului d e zece a n i şi a c o n t i n u a t pînă
în 415 î.e.n., c î n d a început expediţia d i n Sicilia. Thucydides
şi-a făcut planul să s c r i e şi i s t o r i a acestei expediţii, ca u n
r ă z b o i i z o l a t . A strîns r e p e d e m a t e r i a l şi a î n c e p u t r e d a c t a r e a
în anul 412 î.e.n. D a r r ă z b o i u l ionic-deceleic i - a sugerat l u i
T h u c y d i d e s i d e e a că, î n f o n d , r ă z b o i u l c a r e î n c e p u s e î n 431 î.e.n.
m o c n i s e şi î n t i m p de pace. A t u n c i a p l ă n u i t să s c r i e i s t o r i a
r ă z b o i u l u i d e zece a n i şi a c e l u i i o n i c - d e c e l e i c , c a u n t o t u n i ­
tar, d a r fără expediţia d i n Sicilia.
După anul 404 î.e.n., deci după căderea Atenei, istoricul,
înainte d e a se î n t o a r c e î n A t e n a , a racordat istoria Războ­
i u l u i d e zece a n i c u i s t o r i a a n i l o r d e p a c e şi a c o m p l e t a t i s t o r i a
expediţiei d i n Sicilia. Abia după întoarcerea la Atena, Thu­
c y d i d e s ş i - a d a t s e a m a c ă r ă z b o i u l c a r e î n c e p u s e î n 431 î.e.n.
şi d u r a s e p î n ă î n a n u l 404 î.e.n., c o n s t i t u i s e u n t o t u n i t a r şi a
f ă c u t p l a n u l d e a s c r i e i s t o r i a r ă z b o i u l u i d e 27 d e a n i . P e n t r u
realizarea acestui plan, el a inserat cîteva pasaje în părţile
redactate anterior şi a continuat să s c r i e istoria războiului
ionic-deceleic. E l n - a m a i a v u t timp să f a c ă o nouă redac­
tare, care ar f i eliminat discrepanţele e x i s t e n t e între pasa­
j e l e i n s e r a t e d u p ă a n u l 404 î.e.n. şi p ă r ţ i l e r e d a c t a t e a n t e r i o r .
T o t î n 1948, W . S c h m i d a s u s ţ i n e a c ă T h u c y d i d e s a r e d a c ­
6 5

t a t m a i întîi c a p i t o l e l e 24—88, d i n c a r t e a I , î n c a r e este v o r b a

despre evenimentele n u m i t e de istoric <pavep6v Xeyonevou alxtat
„ c a u z e d e c l a r a t e p e f a ţ ă " , i a r c a p i t o l e l e 2—23, d i n aceeaşi c a r t e ,
după pacea l u i Nicias, cînd puterea A t e n e i era încă intactă,
iar pentecontaetia după anul 406. î n general, primele cărţi,
în care este vorba despre evenimentele anterioare păcii l u i

" M a r c e l l i n o s , A . , 43—44 C 8.
n
G . B. G r u n d y , op. cit., p . 531 şi u r m .
• a W . S c h m i d — O . S t ă h 1 i n, op. cit., p p . 127—137.
5

52
 STUDIU INTRODUCTIV

N i c i a s , a u f o s t r e d a c t a t e î n a i n t e d e a n u l 410. A d a o s u r i l e f ă c u t e
după această dată n u trădează o r e m a n i e r e p r o f u n d ă a celor
acrise a n t e r i o r . A c e a s t a î n s e m n a că, o dată c u î n c h e i e r e a păcii-
lui Nicias, Thucydides socotea războiul terminat. Cînd au
izbucnit primele neînţelegeri şi c i o c n i r i între semnatarii tra­
t a t u l u i de pace, T h u c y d i d e s şi-a d a t seama c ă această pace n u
e r a t r a i n i c ă şi a î n c e p u t să i a , p e s c u r t , n o t e a s u p r a f a p t e l o r
m a i î n s e m n a t e c a r e se p r o d u c e a u . ( I V , 118; V , 18, 19, 23, 24,
31, 60, 47, 77). I n t e r v e n i n d expediţia d i n Sicilia, Thucydides
şi-a c o n c e n t r a t î n t r e a g a atenţie a s u p r a e v e n i m e n t e l o r c a r e se
petreceau acolo şi a r e d a c t a t , în exil, cărţile V I , V I I , între
anii 413 şi 404. T o t în acest interval Thucydides a redactat
şi cartea a VUI-a. Forma relativ neîngrijită în care sînt
expuse evenimentele cuprinse în cartea a VUI-a dovedeşte
că i s t o r i c u l n - a m a i a v u t timp să r e v a d ă prima redactare a
acestei cărţi. E x p u n e r i l e e v e n i m e n t e l o r p e t r e c u t e în a n i i 4 2 1 —
416 n - a u m a i fost revăzute de Thucydides, fiindcă istoricul
nu se simţea de loc atras să l e dea o pregnanţă deosebită.
Dialogul melienilor cu atenienii a f o s t r e d a c t a t şi i n s e r a t la
l o c u l r e s p e c t i v , f i e înainte, f i e d u p ă r e d a c t a r e a cărţilor V I şi
V I I , ca u n f e l d e p r e f a ţ ă e x p l i c a t i v ă , l a i s t o r i a e x p e d i ţ i e i d i n
Sicilia. însemnările despre evenimentele anilor 421—416 î.e.n.
a u f o s t i n s e r a t e d e T h u c y d i d e s în o p e r ă d u p ă 404 î.e.n. c u o»
scurtă p r e f a ţ ă .
A c e s t e a sînt p r i n c i p a l e l e t e o r i i f o r m u l a t e c u p r i v i r e l a f e l u l
c u m a fost redactată întreaga operă a l u i Thucydides. S-au
m a i f o r m u l a t î n s ă t e o r i i şi î n ceea ce p r i v e ş t e n u m a i anumite
părţi s a u p a s a j e d i n opera l u i Thucydides.
D e p i l d ă , î n 1923, A . W . G o m m e afirma că pasajele refe­
r i t o a r e l a e v e n i m e n t e l e d i n P y l o s şi S p h a c t e r i a a u f o s t s c r i s e
poate după a n u l 421 î.e.n. î n p r i v i n ţ a p r i m u l u i discurs rostit
d e P e r i c l e s , Rose Z a h n 6 6
a f i r m a , în 1934, c ă T h u c y d i d e s a c o m ­
pus acest d i s c u r s în două etape: în p r i m a etapă, i s t o r i c u l a
c o m p u s , î n a i n t e d e a n u l 415 î.e.n. p a s a j e l e d i n I , 140, 2, 141, 1

R o s e Zahn, Die erste Peiiklesiede, Dissertatio inauguralis, K i e l , 1934-

53
 N. I . B A R B U

iar în a doua etapă, după anul 404 L e . n . , cînd Atena era

î n f r î n t ă , a r e d a c t a t p a s a j e l e d i n I , 141, 2 — 144, 34.
î n 1961, T . T . K a k r i d i s 6 7
susţinea că T h u c y d i d e s a r e d a c t a t
în întregime acest discurs după anul 404 î.e.n., s p r e a face
apologia, după înfrîngerea Atenei, ca o apărare a politicii
Olimpianului.
Multe discuţii a u suscitat, c u m e r a firesc, şi. discursurile
d i n opera l u i T h u c y d i d e s . D e pildă, spre a ne mărgini numai
l a cîteva e x e m p l e , G. B . G r u n d y 6 8
împarte discursurile în urmă­
toarele categorii:
a) n e a u z i t e : ( I , 120, a n u l 431); ( I I , 1 1 , a n u l 431); ( I I , 87, a n u l
429); ( I I I , 9, a n u l 428); ( I I I , 53, 6 1 , a n u l 427); ( I V , 10, a n u l
425); ( I V , 85, 92, 95, a n u l 424);
b) p r o b a b i l n e a u z i t e : ( I , 68, 79, 80, a n u l 432); ( I , 8 6 ) ; ( I I , 89,
a n u l 429).
c) p r o b a b i l a u z i t e : ( I , 32, 37, a n u l 433); ( I , 140, a n u l 431);
(II, 60, a n u l 430); ( I I I , 37, 42, a n u l 427); ( I V , 17, a n u l 425).
Nu se c u n o a ş t e , spune autorul citat, măsura în c a r e l e - a
modificat, dar, în general, i s t o r i c u l a r e s p e c t a t esenţa conţi­
nutului. Dacă Thucydides şi-a r e d a c t a t opera în m a i multe
e t a p e , a t u n c i şi d i s c u r s u r i l e a u f o s t c o m p u s e l a d a t e d i f e r i t e , 6 9

î n 1958, H . S t r a s b u r g e r e r a d e p ă r e r e 7 0
c ă , d a c ă se c e r c e t e a z ă
războiul peloponesiac c u ceea ce relatează Thucydides, indi­
r e c t , în d e m e g o r i i , rezultă c ă i s t o r i c u l n-a redat fidel propa­
ganda oficială a A t e n e i , deci d i s c u r s u r i l e a u fost p r o f u n d modi­
ficate de i s t o r i c . 7 1

Spaţiul n e i n t e r z i c e d i s c u t a r e a î n a m ă n u n t a t u t u r o r păre­
rilor c a r e .s-au f o r m u l a t în legătură cu modul în care şi-a
r e d a c t a t T h u c y d i d e s o p e r a . E x e m p l e l e d e m a i sus sînt, soco­
tim, suficiente spre a arăta că există anumite lucruri evi­
d e n t e şi c e r t e î n o p e r a i s t o r i c u l u i şi c ă se p o a t e , şi a i c i , deli-

6 7
T. T. K a k r i d i s , Der Thukydidische Epitatphios ein stilistischer Kom-
mentar, M u n c h e n , 1961.
M
G . B. G r u n d y , op., cit., p. 429 şi u r m .
69
Ibidem, p. 434 şi u r m .
7 1
H. S t r a s b u r g e r , Thucydides und die politische Selbstdarstellung,
•der Athener, in „ H e r m e s " , 1958, p p . 17—40.
71
H. B e n g t s o n , op. cit.

54
 STUDIU INTRODUCTIV

m i t a ceea ce este c e r t i t u d i n e , de ceea ce este i p o t e z ă . L e v o m

urăta, i n d i c î n d p r o p r i a noastră p ă r e r e , în p r o b l e m e l e în dis­
cuţie.

1. T h u c y d i d e s , aşa c u m ' n e s p u n e el
Certitudini
însuşi ( I , 1,1), a î n c e p u t să s c r i e Isto-
ria războiului dintre peloponesieni şi atenieni, de cum a iz­
bucnit.
2. T h u c y d i d e s a s c r i s această p r e f a ţ ă . d u p ă ce r e d a c t a s e ceea
ce numea el atunci Istoria războiului dintre peloponesieni şi
atenieni. D e c i u n e l e părţi d i n o p e r a sa a u f o s t r e d a c t a t e î n t r - o
o r d i n e d e o s e b i t ă d e aceea î n c a r e l e g ă s i m i n s e r a t e î n operă.
3. T h u c y d i d e s îşi d ă d e a seama de g r e u t a t e a aflării adevă­
rului, deoarece „Oamenii primesc unii de la alţii tradiţiile
d e s p r e f a p t e l e săvîrşite m a i î n a i n t e f ă r ă să l e cerceteze, chiar
d a c ă s - a u p e t r e c u t în c e t a t e a l o r " ( I , 20, 1) „ . . . m u l ţ i m e a nu
se osteneşte cu căutarea adevărului, c i îşi întoarce privirea
spre ceea ce n u - i procură oboseală..." ( I , 20, 30). „ C u greu
au fost aflate [faptele], deoarece aceia c a r e fuseseră de faţă
la stabilirea faptelor înseşi, n u s p u n e a u acelaşi lucru despre
aceleaşi fapte, ci după c u m simpatizau pe unii s a u pe alţii
s a u c u m îşi a m i n t e a u " ( I , 22, 3).

Din certitudinile amintite mai sus ţ

Verosimilităţi şi
se p o t t r a g e u n e l e c o n c l u z i i v e r o s i ­
ipoteze
m i l e s a u se p o t f o r m u l a i p o t e z e , c a r e
să f i e cît m a i a p r o a p e d e adevăr..
E s t e d e c i s i g u r că T h u c y d i d e s a î n c e p u t să s c r i e l a i s t o r i a
războiului de cum au început ostilităţile. în ce a constat
s c r i s u l ? N u se p o a t e s p u n e n i m i c cu certitudine. D a r , spre a
da răspuns acestei î n t r e b ă r i , t r e b u i e să se r ă s p u n d ă în p r e a ­
l a b i l l a u r m ă t o a r e a î n t r e b a r e : d e ce a î n c e p u t să s c r i e î n d a t ă
după ce a izbucnit războiul? Răspunsul îl găsim în certitu­
dinea a t r e i a formulată m a i î n a i n t e , şi a n u m e : p e n t r u a a f l a
adevărul f a p t e l o r . I s t o r i c u l n u ne-o spune, expres, d a r aceasta
este singura explicaţie posibilă. Deci istoricul a început să
s c r i e de l a i z b u c n i r e a r ă z b o i u l u i , p e n t r u a n u îngădui uitării
să se aştearnă peste f a p t e şi p e n t r u a p u t e a c o n s e m n a în s c r i s

55
 N. I. BARBU

e v e n i m e n t e l e l a c a r e a a s i s t a t e l însuşi s a u e v e n i m e n t e l e p e
c a r e l e p u t e a a f l a d e l a m a r t o r i i o c u l a r i s a u d i n s u r s e cît m a i
a p r o p i a t e d e a u t o r i i şi d e t e a t r e l e e v e n i m e n t e l o r .
R ă m î n e d e v ă z u t ce î n s e a m n ă „ a a f l a f a p t e l e " . E s t e d e l a
s i n e înţeles c ă d a t o r i a u n u i i s t o r i c c o n s t ă , î n p r i m u l r î n d , în
stabilirea materială a faptelor, a p o i în explicarea legăturii
d i n t r e ele şi, î n f i n e , în r e l a t a r e a l o r . T h u c y d i d e s o b s e r v ă , în
ultimul p a s a j c i t a t m a i sus, c ă o a m e n i i „ n u s p u n e a u aceleaşi
lucruri d e s p r e aceleaşi f a p t e , c i d u p ă c u m s i m p a t i z a u p e unii
sau pe alţii" . 72

Cred că n i c i u n cititor a l a c e s t u i p a s a j n - a r p u t e a socoti

c ă i s t o r i c u l se r e f e r ă a i c i l a a l t c e v a d e c î t l a f a p t e î n dezvol­
t a r e a l o r m a t e r i a l ă şi, p o a t e , l a e x p l i c a r e a l o r . S t a b i l i r e a ma­
terială a unui fapt însemna pentru T h u c y d i d e s să răspundă
l a m a i m u l t e î n t r e b ă r i , p r i n t r e c a r e c i t ă m : a) S - a ' p r o d u s fap­
t u l ? b ) C a r e a u f o s t a u t o r i i f a p t u l u i ? c) C a r e a u f o s t diferi­
tele momente ale faptului? d) în ce ordine s-au produs?
e) Care a u fost gîndurile exprimate de personajele care au
făptuit?
S t a b i l i r e a c a u z e l o r şi r e l a ţ i i l o r d i n t r e f a p t e r i d i c ă o s i n g u r ă
întrebare: de ce s-au p r o d u s într-un anumit f e l , într-o anu­
mită ordine, de către anumiţi oameni? în ceea ce priveşte
relatarea faptelor, deci expunerea mai mult sau mai puţin
literară, a c e a s t a era, în p r i m u l rînd, o problemă de g u s t şi,
î n a l d o i l e a rînd, o p r o b l e m ă de intenţie, în legătură c u i n f l u ­
enţarea cititorilor.
întorcîndu-ne l a lămurirea p r i m e i întrebări „în ce a con­
s t a t s c r i s u l " , p e c a r e 1-a î n c e p u t i s t o r i c u l l a i z b u c n i r e a r ă z b o ­
i u l u i , t r e b u i e o b s e r v a t c ă p e e l 1-a i n t e r e s a t , î n p r i m u l rînd,
aşa c u m o spune, s t a b i l i r e a [materială] a f a p t e l o r . D a r în sta­
bilirea [materială] a faptelor erau amănunte esenţiale pe
c â r e i s t o r i c u l t r e b u i a să l e c o n s e m n e z e i m e d i a t . D e e x e m p l u ,
în evoluţia conflictului dintre E p i d a m n o s , C o r c y r a şi Corint,
«xpus d e T h u c y d i d e s , sînt m e n ţ i o n a t e , î n t r e a l t e l e ( I , 24—27),
următoarele fapte: u n conflict a i z b u c n i t în cetatea Epidam­
nos între aristocraţi şi democraţi; aristocraţii, alungaţi din

" I , 22 3.
r

56
 STUDIU INTRODUCTIV

cetate, a u v e n i t însoţiţi de locuitori autohtoni de primprejur

şl a u î n c e p u t să p r a d e î m p r e j u r i m i l e cetăţii de pe uscat şi
d e p e m a r e ; d e m o c r a ţ i i e p i d a m n i e n i , f i i n d apăsaţi d e c e i c a r e - i
atacau, a u t r i m i s o solie, sub f o r m a unei suplice, la Corcyra
ca la cetatea-mamă; E p i d a m n o s u l era o colonie a Corcyrei,
dar corcyreienii n u au p r i m i t solia; epidamnienii, înspăimîn-
taţi, a u î n t r e b a t o r a c o l u l de .la D e l p h i dacă este b i n e să se
pună s u b p r o t e c ţ i a corintieni lor, a căror colonie era C o r c y r a ;
după sfatul oracolului, epidamnienii a u p r e d a t cetatea corin-
ticnilor, iar aceştia au primit-o şi au trimis un ajutor la
E p i d a m n o s ; c o r c y r e i e n i i , a f l î n d d e s p r e cele î n t î m p l a t e , a u e c h i ­
p a t , m a i întîi, 25 d e c o r ă b i i , a p o i a l t e l e şi, s o s i n d l a E p i d a m ­
nos, l e - a u c e r u t e p i d a m n i e n i l o r să t r i m i t ă a c a s ă p e corintienii,
care veniseră ca ajutor; epidamnienii a u refuzat, corcyreienii
a u i n s t i t u i t b l o c a d a c e t ă ţ i i ; c o r i n t i e n i i , i n f o r m a ţ i d e t o a t e aces­
t e a , a u î n c e p u t să p r e g ă t e a s c ă o a r m a t ă c u c a r e să l u p t e î m p o ­
triva corcyreienilor. Toate aceste fapte trebuiau consemnate
neapărat de T h u c y d i d e s , fiindcă erau esenţiale p e n t r u înţele­
gerea e v e n i m e n t e l o r .
Iată a c u m şi c e l e l a l t e a m ă n u n t e , c a r e f i g u r e a z ă î n naraţia
lui T h u c y d i d e s şi p e . c a r e i n t e n ţ i o n a t l e - a m o m i s : l o c u l unde
se a f l ă c e t a t e a E p i d a m n o s şi î n t e m e i e t o r i i cetăţii ( I 24, 1—2);
răscoala d i n E p i d a m n o s , petrecută înainte de izgonirea aris­
t o c r a ţ i l o r d i n c e t a t e ( I 24, 2 ) ; m o t i v e l e p e n t r u c a r e a u p r i m i t
corintienii cererea de ajutor a epidamnienilor ( I 25, 3—4);
cîteva amănunte c u p r i v i r e l a pregătirile de război ale Corin­
tului împotriva C o r c y r e i ( I 27, 1—2).
Se p u n e î n t r e b a r e a : e r a f i r e s c ca T h u c y d i d e s să a ş t e p t e s f î r -
şitul r ă z b o i u l u i d e zece a n i , s a u a n u l 404 î.e.n., p e n t r u ca să
completeze naraţia sa cu aceste ultime amănunte? Este cu
t o t u l n e v e r o s i m i l , întrucît, d a c ă c e r c e t ă m l u c r u r i l e cu atenţie,
aceste a m ă n u n t e e r a u n e a p ă r a t n e c e s a r e u n u i m i n i m d e l ă m u ­
r i r i p e c a r e l e c e r e o r i c e c i t i t o r şi, m a i ales, p e c a r e , n e a p ă r a t ,
se s i m ţ e a d a t o r să l e t l e a T h u c y d i d e s , atît d e p r e o c u p a t d e a
afla l e g ă t u r i l e c a u z a l e d i n t r e f a p t e . A ş a d a r , ( I , 24—27), n u se
găseşte n i c i u n a m ă n u n t c a r e să f i s u f e r i t v r e o a m î n a r e , fără
riscul de a altera adevărul. Acest singur e x e m p l u n e arată,
fără n i c i o îndoială, că sînt f o a r t e m u l t e părţi în o p e r a l u i

57
 N. I. BARBU

T h u c y d i d e s care a u fost r e d a c t a t e de l a început, adică de l a

izbucnirea războiului peloponesiac, aşa cum le citim astăzi,
p e n t r u , c ă : a) T h u c y d i d e s l e c o n s e m n a imediat, pentru ca să
n u f i e a l t e r a t e de u i t a r e ; b ) n i c i u n a m ă n u n t , d i n t r e cele r e l a ­
tate, n u era neînsemnat, c i toate erau esenţiale pentru înţe­
legerea faptelor. Prin urmare, este cît se p o a t e d e verosimil
că i s t o r i c u l , de îndată ce se documenta asupra u n u i eveni­
ment, începea r e d a c t a r e a care, pentru cele mai multe părţi
din o p e r ă , a "rămas de l a î n c e p u t d e f i n i t i v ă . S o c o t i m d e c i că
aparţine p r i m e i r e d a c t ă r i , f ă c u t e i m e d i a t d u p ă ce i s t o r i c u l îşi
completa informaţiile, cea m a i mare parte a operei, consti­
tuită mai ales d i n naraţii, acţiuni politice sau militare, cu
imediata lor cauzalitate despre care istoricul se putea docu­
m e n t a î n i n t e r v a l e d e z i l e s a u d e l u n i , n u însă d e a n i .
A r ă t ă m , în c e l e ce u r m e a z ă , p ă r e r e a n o a s t r ă f a ţ ă d e ches­
t i u n i l e m a i de amănunt, pe care le ridică p r o b l e m a modului
c u m şi-a r e d a c t a t T h u c y d i d e s o p e r a .

1. Războiul de zece ani

D u p ă c u m se ştie, între p a c e a î n c h e i a t ă î n 421 î.e.n. şi r e î n ­

ceperea ostilităţilor în 415 î.e.n. a u t r e c u t şase a n i . D u p ă în­
c h e i e r e a t r a t a t u l u i d e p a c e d i n t r e S p a r t a şi A t e n a , în 421 î.e.n.,
n i m e n i n u putea prevedea care v a f i desfăşurarea ulterioară
a e v e n i m e n t e l o r . Este m a i m u l t decît v e r o s i m i l că n i c i Thu­
cydides n-a prevăzut r e i z b u c n i r e a războiului. Este deci tot
atît d e v e r o s i m i l c ă în 421 e l socotea r ă z b o i u l t e r m i n a t . Isto­
r i a a c e s t u i r ă z b o i a f o s t scrisă d e T h u c y d i d e s î n c ă r ţ i l e I — V ,
19. î n c a r t e a a V - a , 20 este v o r b a d e s i s t e m u l c r o n o l o g i c p e c a r e
1-a î n t r e b u i n ţ a t i s t o r i c u l şi d e t i m p u l cît a d u r a t r ă z b o i u l . I s t o ­
ricul spune că s-au scurs „zece veri şi t o t atîtea ierni din
acest prim război". ( V , 20, 3). E s t e s i g u r c ă i s t o r i c u l n-ar f i
p u t u t v o r b i despre „primul război", dacă n - a r f i a v u t în m i n t e
pe cel de-al doilea. Deci fără nici o îndoială că acest pasaj
a fost scris după r e i z b u c n i r e a războiului, adică după anul
415 î.e.n. î n c a p i t o l e l e 21—24, aceeaşi carte, Thucydides rela­
tează împrejurările care au dus l a încheierea tratatului de
alianţă dintre S p a r t a şi A t e n a , reproduce textul, dă numele

58
 STUDIU INTRODUCTIV

atenienilor şi l a c e d e m o n i e n i l o r c a r e a u depus jurămîntul le­

g i u i t p e n t r u c o n s f i n ţ i r e a t r a t a t u l u i , i a r , c ă t r e sfîrşitul c a p i t o l u l u i
24 c i t i m „aceşti zece a n i [cît] a d u r a t , f ă r ă întrerupere, pri­
mul război s-au scris", deci încă o dată expresiile „primul
r ă z b o i " şi „ z e c e a n i " . î n p a s a j u l u r m ă t o r (25, 1) este d i n n o u
vorba despre „războiul de zece a n i " , i a r , m a i j o s , (25, 3)
istoricul ne spune textual c ă „ ş a s e a n i şi zece l u n i s - a u a b ţ i ­
n u t d e a p o r n i î n e x p e d i ţ i e u n i i î n ţara c e l o r l a l ţ i " . î n c a p i t o l u l
(26, 1) citim că «Acelaşi Thucydides d i n Atena a s c r i s şi
i s t o r i a acestor f a p t e , l a rînd, c u m s-au p e t r e c u t f i e c a r e după
veri şi i e r n i p î n ă c î n d l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii a u p u s capăt
dominaţiei atenienilor şi au cucerit marile ziduri şi Pireul.
P î n ă l a acest p u n c t r ă z b o i u l a d u r a t , î n t o t a l , 27 d e a n i » . I n
restul capitolului 26, T h u c y d i d e s ne m a i spune că: înţele­
gerea dintre cele două războaie a fost t o t război (26, 2—3),
pentru c ă s - a u p e t r e c u t f a p t e d e a r m e şi î n c ă l c ă r i ale înţe­
l e g e r i i ; i s t o r i c u l ş i - a d a t silinţa să f i e c î t m a i i n f o r m a t (26, 4),.
a fost e x i l a t douăzeci de a n i după expediţia de l a A m p h i p o l i s ,
d a r a p u t u t să se i n f o r m e z e î n linişte d e s p r e f a p t e l e p e t r e c u t e .
Apoi istoricul încheie capitolul (26, 6) p r i n cuvintele urmă­
toare: „Deci d e z b i n a r e a s u r v e n i t ă d u p ă c e i zece a n i ' şi î n c ă l ­
carea tratatului şi î n c e p e r e a războiului, care a urmat după
aceea, l e v o i r e l a t a " . N u e x i s t ă n i c i o îndoială, deci, că isto­
ricul n-a putut redacta pasajele (20—26) î n c a r e este vorba
d e s p r e p r i m u l şi a l d o i l e a r ă z b o i şi de r ă z b o i u l d e 27 d e a n i ,
decît după terminarea celui de-al doilea r ă z b o i » şi anume
după a n u l 404 î.e.n. Se r i d i c ă î n s ă î n t r e b a r e a f i r e a s c ă : d e ce
n-a făcut Thucydides aceste o b s e r v a ţ i i l a început, ( I , 1) c i
l e - a i n s e r a t l a m i j l o c u l o p e r e i şi a n u m e d u p ă t e r m i n a r e a r ă z ­
b o i u l u i d e zece a n i ? R ă s p u n s u l n u p o a t e f i d e c î t u n u l singur:
Thucydides scrisese de mult istoria războiului de zece a n i , ,
cînd a inserat c a p i t o l e l e d i n c a r t e a V , 20—26, şi p r i n ele a
căutat să f a c ă o legătură între istoria acestor războaie. E l
luase, desigur, note şi despre evenimentele petrecute între
421 şi 416, i m e d i a t ce se p r o d u c e a u , aşa c u m a p r o c e d a t p e n t r u
întreaga operă. Istoria anilor 421—416 î.e.n. o face Thucy­
d i d e s î n V , 27—45.

59
 N. I. BARBU

Aşadar, istoria războiului de zece ani este cuprinsă în

c ă r ţ i l e I — V , şi a f o s t r e d a c t a t ă , î n cea m a i m a r e p a r t e , chiar
î n a n i i r ă z b o i u l u i , 431—421 î.e.n., c î n d i s t o r i c u l se afla, între
431 şi 424 î.e.n., l a A t e n a , i a r d u p ă 424 î.e.n., î n e x i l , i a r i s t o r i a
a n i l o r 421—416 î.e.n., c a r t e a a V - a , 27—84, a s c r i s - o d e îndată
ce se petreceau evenimentele respective. Ca o concluzie la
aceste e v e n i m e n t e a s c r i s T h u c y d i d e s şi d i a l o g u l dintre ate­
nieni şi m e l i e n i , cuprins în c a r t e a a V - a , 85—115.

2. Expediţia din Sicilia. Războiul deceleic

Expunerea acestor evenimente o face T h u c y d i d e s în căr­

ţile V I , V I I , V I I I .
Aşa cum s-a m a i văzut, unii învăţaţi sînt de părere că
istoricul a c o m p u s cărţile V I şi V I I , care cuprind expediţia
din Sicilia, ca o lucrare de s i n e stătătoare şi c ă , a b i a după
aceea, a s c r i s c ă r ţ i l e V , 28—115 şi V I I I . A r g u m e n t e l e pe care
le aduce, de pildă, Grundy în sprijinul acestei ipoteze sînt
următoarele: a) în cartea a V - a , 26 nu se vorbeşte despre
e x p e d i ţ i a d i n S i c i l i a ; b ) c a p i t o l e l e d i n V , 27—115 sînt c u m u l t
mai puţin i z b u t i t e d i n p u n c t de vedere l i t e r a r decît în VI—VII,
în care arta compoziţiei şi clarităţii atinge culmea desă-
vîrşirii.
La aceste a r g u m e n t e se pot face următoarele observaţii:
Thucydides menţionează i n cartea a V - a , 26, 3 r ă z b o i u l de
zece a n i , a r m i s t i ţ i u l p l i n d e n e î n c r e d e r e , c a r e s-a încheiat l a
sfîrşitul a c e s t u i r ă z b o i şi, d u p ă aceea, r ă z b o i u l c a r e i - a u r m a t .
Cine poate a f i r m a cu certitudine că istoricul n-a inclus aici
şi expediţia din Sicilia? în ceea ce priveşte înalta ţinută
literară a c ă r ţ i l o r V I şi V I I , î n c o m p a r a ţ i e cu capitolele d i n
cartea a V - a , 27—115, c a r e sînt inferioare, nimeni nu poate
afirma că T h u c y d i d e s n u r e d a c t a s e d e j a aceste c a p i t o l e c î n d
a d a t a c t u a l a f o r m ă a cărţilor V I , V I I .
Este m u l t m a i v e r o s i m i l că istoricul, respectînd programul
p e c a r e şi-1 f i x a s e , d e a n o t a i m e d i a t i n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e
obţinea cu privire la diferite evenimente ale războiului, a
r e d a c t a t i s t o r i a f a p t e l o r c u p r i n s e î n c a r t e a a V - a , 27—115 în­
d a t ă ce s-a a f l a t î n posesia i n f o r m a ţ i i l o r cu p r i v i r e l a eveni-

60
 STUDIU INTRODUCTIV

meritele respective, aşa cum a procedat cu cărţile VI, VII

şl V I I I , d a r c ă , l a r e v i z i a g e n e r a l ă , i s t o r i c u l s-a o p r i t m a i întîi
la cărţile V I , V I I , c ă r o r a le-a dat forma definitivă pe care
o a v e m astăzi. M o a r t e a 1-a î m p i e d i c a t să p r o c e d e z e l a f e l şi
c u c ă r ţ i l e a V - a , 27—115 şi a VlII-a.
Din toate cele arătate rezultă că Thucydides, determinat
de hotărîrea de a afla adevărul şi de imposibilitatea de a
obţine r a p i d şi complet informaţiile cu privire la un eveni­
ment sau altul, p r e c u m şi d i n dorinţa de a conferi operei
o formă literară cît m a i i z b u t i t ă , a f o s t n e v o i t să r e v i n ă de
mai multe o r i asupra unor capitole redactate curînd dupS
desfăşurarea u n o r a n u m i t e e v e n i m e n t e . Astăzi nu mai putem
determina cu precizie decît pentru un număr foarte redus
d e c a z u r i , c î n d şi u n d e a i n t r o d u s i s t o r i c u l m o d i f i c ă r i şi com­
pletări î n o p e r a sa. L i t e r a t u r a i p o t e z e l o r este d e s t u l d e vastă
şi, d e s i g u r , v a m a i s p o r i , d a r v a c o n t i n u a să f i e ceea ce este: o
sumă de ipoteze.

A T E N A ŞI S P A R T A ÎN O P E R A L U I T H U C Y D I D E S

înainte de a intra în analiza m a i amănunţită a modului

cum prezintă Thucydides evenimentele istorice despre care
vorbeşte şi, c u deosebire, războiul peloponesiac, este necesar
să c e r c e t ă m lumina în c a r e n e a p a r cele d o u ă m a r i polisuri
d u ş m a n e , A t e n a şi S p a r t a . A i c i este m o m e n t u l să f a c e m obser­
v a ţ i a , c a r e se a p l i c ă l a t o a t e c e r c e t ă r i l e p e c a r e l e v o m face
a s u p r a o p e r e i , a n u m e c ă T h u c y d i d e s este i z v o r u l de bază a l
războiului peloponesiac, deci noi sîntem siliţi să apreciem
o p e r a l u i T h u c y d i d e s s p r i j i n i n d u - n e în cea m a i m a r e p a r t e pe
ceea ce n e s p u n e e l însuşi.
C u toată l i p s a d e d o c u m e n t e a m ă n u n ţ i t e , c u c a r e să p u t e m
compara opera l u i Thucydides, v a f i totuşi posibil să între­
zărim adevărul în liniile l u i generale. V o m arăta mai întîi
c u m sînt p r e z e n t a t e cele d o u ă cetăţi în o p e r a l u i T h u c y d i d e s ,
v o m î n c e r c a a p o i să d e s p r i n d e m a d e v ă r u l i s t o r i c şi, d u p ă aceea,
v o m face u n e l e a p r e c i e r i a s u p r a operei.

61
 N. I. B A R B U

Sînt relativ numeroase pasajele si

A.tf*nâi
personajele care vorbesc, în opera
l u i T h u c y d i d e s , d e s p r e A t e n a . S o c o t i m că l u c r u r i l e v o r f i ma'i
c l a r e d a c ă v o m arăta, m a i întîi, f e l u l î n c a r e p r e z i n t ă P e r i c l e s
realităţile a t e n i e n e , în e l o g i u l p e c a r e - 1 a d u c e p a t r i e i sale, şi-i
vom completa, după aceea, c u a l t e afirmaţii ale l u i Pericles
însuşi s a u a l e a l t o r p e r s o n a l i t ă ţ i . T r e b u i e să f a c e m observaţia
că, deşi Thucydides a r e d a c t a t e l însuşi discursurile, a res­
p e c t a t , c e l p u ţ i n în l i n i i m a r i , i d e i l e d e b a z ă a l e p e r s o n a j e l o r
c a r e a u r o s t i t aceste d i s c u r s u r i . C u u n e l e d i n t r e i d e i l e rostite
d e aceste p e r s o n a j e e r a d e a c o r d , c u a l t e l e n u . D e c i , p r o c e d î n d
astfel, nu vom confrunta pe T h u c y d i d e s cu e l însuşi, ci pe
T h u c y d i d e s c u alte personaje, c u care p u t e a f i sau n u de acord.
Astfel, chiar dacă discursul ţinut de A r c h i d a m o s a fost, să
presupunem, în întregime compus de Thucydides, ideile l u i
A r c h i d a m o s n u p u t e a u f i i d e n t i c e c u ale l u i Pericles, p e n t r u
că cei d o i o a m e n i de s t a t e r a u e x p o n e n ţ i i u n o r i n t e r e s e d i f e r i t e ,
î n d i s c u r s u l r o s t i t l a î n m o r m î n t a r e a ostaşilor căzuţi în primul
an de r ă z b o i , P e r i c l e s f a c e u n reţinut, d a r v i g u r o s e l o g i u a l
democraţiei ateniene. A ş a c u m cerea împrejurarea, Olimpianul
a p u s în l u m i n ă a s p e c t e l e p o z i t i v e a l e vieţii p o l i t i c e a t e n i e n e ,
p r e z e n t î n d î n t r - o f o r m ă idealizată realităţi c a r e , aşa c u m v o m
arăta, n u e r a u atît d e luminoase. Oratorul atinge, cu cîteva
excepţii, aproape toate aspectele polisului atenian. Iată care
sînt a s p e c t e l e evocate de Pericles:
Economia. O r a t o r u l afirmă ( I I , 38) c ă l a A t e n a v i n b u n u r i
p r o d u s e p e s t e t o t ( â x Tzăcy^Q yf\q) şi l o c u i t o r i i acestei cetăţi nu
se m ă r g i n e s c să c o n s u m e numai roadele ( xap7rooa0ai) pe care
le culeg în Attica. Atena duce deci o activitate comercială
intensă.
Clasele sociale. P e r i c l e s s p u n e c ă ostaşii săraci n u s - a u a v î n -
tat în p r i m e j d i e s p r e a s c ă p a d e sărăcie, i a r c e i b o g a ţ i n - a u
f o s t opriţi d e p l ă c e r i să-şi rişte v i a ţ a ( I I , 42, 3). A d u c î n d această
l a u d ă Ostaşilor căzuţi, o r a t o r u l r e c u n o a ş t e i m p l i c i t c ă , de obi­
cei, săracii n u se d a u înlături în faţa p e r i c o l e l o r , t o c m a i s p r e
a s c ă p a d e sărăcie, i a r b o g a ţ i i se d ă d e a u v i e ţ i i d e p l ă c e r e .

62
 STUDIU INTRODUCTIV

Conflicte sociale. S p r e a arăta c ă legea este egală pentru

toţi ( I I , 37, 1) P e r i c l e s î n t r e b u i n ţ e a z ă expresia x& î&ia SVcpopa
„ d i f e r e n d e l e p a r t i c u l a r e " . Sînt, d e s i g u r , m e n ţ i o n a t e a i c i conflic­
tele s o c i a l e , p r o v e n i t e , f ă r ă î n d o i a l ă , î n p r i m u l rînd d i n dife­
renţa d e clasă şi d i n g o a n a d u p ă cîştig.
Forma de guvernămînt. Justiţia. Individ şi societate. Pericles
arată ( I I , 37, 1) c ă f o r m a d e g u v e r n ă m î n t a t e n i a n ă se numeşte
ffytAoxpatia „puterea p o p o r u l u i " , „guvernămîntul poporului",
deoarece „ g u v e r n a r e a " ( TO o b c e l v ) n u se f a c e p e n t r u c î ţ i v a c i
p e n t r u m u l ţ i . î n f a ţ a l e g i i toţi cetăţenii, b o g a ţ i s a u săraci, sînt
egali, i a r reputaţia fiecăruia se stabileşte nu după categoria
Bocială căreia aparţine, c i după serviciile ( T & ăyoLQa ) pe care
le aduce cetăţii, i a r săracii n u sînt î m p i e d i c a ţ i de la condu­
cerea t r e b u r i l o r obşteşti fiindcă- sînt săraci (ou5' afi xou& TiEviav).
Cetăţenii r e s p e c t ă atît l e g i l e s c r i s e şi o r g a n e l e d e s t a t , c a r e a u
de scop să v i n ă în ajutorul celor nedreptăţiţi, cît şi p e cele
nescrise, d i n t r - u n f e l de s e n t i m e n t de p u d o a r e d e v e n i t obştesc
( x a l oaot ftypacpot, OVTEC; alaxiJV7)v 6(AOXOYOU|.AEV7JV <pepoucuv ( I I , 37, 3).
C o m p o r t a r e a i n d i v i d u l u i în s o c i e t a t e este l i b e r ă . D e p i l d ă , d a c ă
u n cetăţean se d e d a , m a i m u l t d e c î t ceilalţi, v i e ţ i i d e p l ă c e r e —
s p u n e o r a t o r u l — aceasta n u c o n s t i t u i a u n m o t i v p e n t r u c e t a t e
să-şi p r o c u r e n o i n e c a z u r i , m u s t r î n d u - 1 . P e r i c l e s v r e a să spună
că l a A t e n a n u exista o censură severă a moravurilor. Dar
individul, sărac sau bogat, poate lua parte la chivernisirea
t r e b u r i l o r p u b l i c e ( I I , 40, 1).
Educaţia. în contrast cu spartanii — spune Pericles —
(II, 39, 1) a t e n i e n i i , deşi de tineri duc o viaţă neîncorsetată
d e o d i s c i p l i n ă s e v e r ă , î n f r u n t ă toţi, ca şi l a c e d e m o n i e n i i , pri­
mejdiile.
Viaţa de societate. Destinderea spirituală, după încordările
o c u p a ţ i i l o r z i l n i c e , se f a c e l a î n t r e c e r i l e de t o t f e l u l şi l a s e r ­
bările religioase, unde se aduc jertfe zeilor, şi chiar în dis­
tracţii p a r t i c u l a r e .
Arta. Cultura. Cultivarea frumosului — spune autorul
( I I , 40, 1) — n u duce l a risipă de b u n u r i materiale, iar filo­
zofia n u duce l a moleşire. D e a l t f e l «piXoaoţeîv î n s e a m n ă a te
o c u p a c u ştiinţa, «ptXocwpta „ i u b i r e d e ştiinţă", i a r p r i n ştiinţă,

63
 N. I. BARBU

în a n t i c h i t a t e se î n ţ e l e g e a a p r o a p e î n t r e a g a a c t i v i t a t e , d e cer­
cetare, în toate d o m e n i i l e de cunoaştere.
Realităţi psihologice. Pericles face şi unele constatări de
o r d i n p s i h o l o g i c . A s t f e l a t e n i e n i i — s p u n e e l ( I I , 39, 1 ; 40, 3) —
sînt şi curajoşi în timpul acţiunii, d a r a u şi obiceiul de a
d e l i b e r a î n a i n t e d e a p o r n i l a f a p t e . Cea m a i m a r e f o r ţ ă spi­
rituală — observă el — o deţin oamenii care cunosc foarte
clar şi p r i m e j d i i l e , şi l u c r u r i l e plăcute, d a r p r i n aceasta nu
sînt î m p i e d i c a ţ i d e a î n f r u n t a primejdiile.
Relaţiile externe. Războiul. A m m a i v ă z u t c ă P e r i c l e s soco­
teşte o n o t ă d e l a u d ă p e n t r u A t e n a a c t i v i t a t e a c o m e r c i a l ă i n ­
tensă, î n c o n t i n u a r e a aceluiaşi p a s a j ( I I , 39, 1), o r a t o r u l s p u n e
c ă o r i c e străin poate p a r t i c i p a l a spectacolele şi l a acţiunile
de instruire, care se o f e r ă l a A t e n a , fiindcă atenienii nu se
tem că duşmanii ar putea profita de pe u r m a acestor parti­
cipări şi s - a r întări împotriva l o r înşişi; atenienii au încre­
dere în moralul lor ridicat. Cînd este v o r b a d e război însă
(II, 39, 3), a t e n i e n i i , spre deosebire de spartani, nu se bat
cu toată armata lor, pentru că mulţi oameni sînt angajaţi
pe corăbii şi sînt trimişi în expediţii pe uscat, departe de
ţara l o r , şi totuşi a t e n i e n i i , î n c i o c n i r i l e c u v e c i n i i , sînt î n v i n ­
gători. F o r ţ a a r m a t ă a t e n i a n ă n u c o n s t ă atît î n îndelungatele
e x e r c i ţ i i o b o s i t o a r e şi î n s u p u n e r e a o a r b ă l a l e g i , cît î n î n t ă ­
r i r e a c a r a c t e r e l o r , ceea c e - i f a c e să n u f i e o b o s i ţ i î n a i n t e de
a î n f r u n t a p r i m e j d i i l e , i a r c î n d se aflâ în p r i m e j d i e , să r e z i s t e
c u toată v i g o a r e a . A c e s t e trăsături d e c a r a c t e r a u s t a t l a b a z a
creării f o r ţ e i a c t u a l e ( I I , 4 1 , 1—2). Atenienii n u se m î n i e de
n e a j u n s u r i l e p e c a r e l e s u f e r ă d e l a d u ş m a n i , n i c i n u se arată
conducători n e d e m n i în faţa supuşilor.
Idealul civic. N u este r u ş i n o s a f i s ă r a c , c i a n u f a c e e f o r ­
t u r i să s c a p i d e s ă r ă c i e ( I I , 40, 1). E s t e b i n e ca o r i c e cetăţean
să i a p a r t e l a c h i v e r n i s i r e a t r e b i l o r p u b l i c e , d a r , d a c ă n - o f a c e ,
n u este b l a m a t . E s t e î n s ă o n e c h i b z u i n ţ ă a' n u d e l i b e r a î n a i n t e
d e a p o r n i l a a c ţ i u n e ( I I , 40, 2).
S î n d v r e d n i c i d e a f i l ă u d a ţ i ( I I , 36, 1—3) s t r ă b u n i i atenie­
nilor, fiindcă a u contribuit l a constituirea unei cetăţi libere,
prin virtutea l o r ; părinţii generaţiei l u i Pericles, fiindcă au
i n s t i t u i t dominaţia A t e n e i ; generaţia l u i Pericles, fiindcă a con-

64
 STUDIU INTRODUCTIV

» o l l d a t - o . A ş a d a r , u n p r i m p u n c t a l i d e a l u l u i c i v i c este lupta
Virtuoasă pentru libertate şi mărirea puterii cetăţii. Un al
doilea p u n c t este continua strădanie de a-şi cîştiga prieteni,
facind servicii, iar lucrul acesta t r e b u i e f ă c u t cu deplina în­
c r e d e r e î n l i b e r t a t e ( I I , 40, 4). C e l m a i î n a l t şi l u m i n o s punct
al idealului civic este, însă, jertfirea propriei vieţi pentru
patrie ( I I , 42, 1—3), jertfire pe care au îndeplinit-o ostaşii
căzuţi, f ă r ă să ţină s e a m a d e n i c i u n interes personal. E i a u
adus mult mai mult bine întregii cetăţi decît au păgubit-o
ca p a r t i c u l a r i .
însufleţiţi de nădejdea în victorie, ei a u socotit că-i mai
ruşinos să f u g ă de p r i m e j d i e salvîndu-se, decît să î n d u r e cu
propriul l o r c o r p , şi ş i - a u sacrificat m a i degrabă viaţa decît
onoarea. Cetăţenii trebuie să contribuie, prin munca de fie­
c a r e z i , l a c r e ş t e r e a p u t e r i i cetăţii ( I I , 43, 1—3) şi să-şi amin­
tească că g l o r i a n u c o n s t ă î n i n s c r i p ţ i a d e p e un monument,
c i î n a m i n t i r e a v e ş n i c ă a o a m e n i l o r şi c ă f e r i c i r e a este liber­
t a t e a , i a r l i b e r t a t e a este g e n e r o z i t a t e a . P ă r i n ţ i i ostaşilor căzuţi
să se m î n g î i e c u g l o r i a d o b î n d i t ă d e f i i i l o r , care s-au sacri­
f i c a t p e n t r u c e t a t e ( I I , 44, 1—3), i a r c o p i i i şi fraţii c e l o r căzuţi
a u d a t o r i a să i m i t e şi să-i î n t r e a c ă p r i n f a p t e l e l o r , i a r soţiile
s a u m a m e l e c e l o r căzuţi să n u se a r a t e m a i p r e j o s d e f i r e a l o r
( I I , 45—2). C e t a t e a v a t r e b u i să întreţină, p e c h e l t u i a l a p u b l i c ă ,
pînă l a m a j o r a t , pe copiii c e l o r căzuţi ( I I , 46).
Acestea sînt caracteristicile polisului atenian, prezentate
d e P e r i c l e s î n t r - u n d i s c u r s î n c a r e t o n u l d e l a u d ă se impunea.
Este m o m e n t u l să cercetăm dacă nu cumva lumina în care
înfăţişează P e r i c l e s realităţile economice, sociale, politice etc.
d e l a A t e n a este p r e a f a v o r a b i l ă , d a t ă f i i n d admiraţia pentru
c e t a t e a sa, c a r e însufleţeşte î n t r e g u l discurs.
Realităţile economice. A r c h i d a m o s , regele spartan, care n u
p u t e a f i bănuit de s i m p a t i e pentru atenieni, declara, în adu­
narea spartanilor, că a t e n i e n i i ( I , 80, 3) a u e x p e r i e n ţ a mării,
d i s b u n d e b o g ă ţ i i p a r t i c u l a r e şi p u b l i c e şi a u aliaţi c a r e aduc
contribuţii şi I e sporesc a v e r e a . C o r i n t i e n i i a t r a g atenţia alia­
ţ i l o r ( I , 120, 1) c ă a t e n i e n i i exercită o concurenţă comercială
primejdioasă şi c ă ( I , 122, 3—5) o bună parte din veniturile
lor le v i n de la aliaţi. Asupra importanţei acestor venituri

5 — Războiul p e l o p o n e s i a c 65
 N. I. BARBU

insistă şi s o l i i mytilenenilor ( I I I , 13, 5) c î n d vorbesc sparta­

nilor, cerîndu-le să-i ajute să se desprindă de Atena, care
va primi o lovitură prin p i e r d e r e a l o r , p r e c u m şi Diodotos
(III, 46, 3), c a r e a t r a g e atenţia a t e n i e n i l o r c ă t r e b u i e să aibă
cetăţi supuse, înfloritoare economiceşte, de l a care să poată
încasa bani. N u - i nimic, în această prezentare, care să con­
trazică cele a f i r m a t e de Pericles.
Forţele armate. Aşa c u m declară A r c h i d a m o s ( I , 80, 3—4
şi 8 1 , 1), S t h e n e l a i d a s ( I , 86, 3) s o l u l c o r i n t i e n i l o r ( I , 121, 22, 4;
121, 1 ; 122, 2—4), iarăşi A r c h i d a m o s ( I I , 1 1 , 1), s o l u l mitile-
nenilor (III, 1, 3; 13, 5—6), H e r m o n ( I V , 60, 1), H e r m o c r a t e s
(VI, 33, 1), Athenagoras ( V I , 36, 3) Euphemos din Atena
( V I , 83, 1), p u t e r e a - a r m a t ă a a t e n i e n i l o r c o n s t ă , î n esenţă, î n
f l o t ă , în b a n i , în aliaţi — supuşi i n s u l a r i . M ă r t u r i i l e r e p e t a t e
a l e p e r s o n a j e l o r a m i n t i t e v i n să c o n f i r m e ceea ce s p u n e Peri­
c l e s în c u v î n t a r e a î n c a r e f a c e o t r e c e r e î n revistă, realistă, a
forţelor militare ( I , 143, 2—4). Realitatea era prea evidentă,
pentru a putea f i nesocotită de prietenii sau de duşmanii
Atenei.
Practicile democraţiei ateniene. P r e z e n t a t ă î n cea m a i f a v o ­
rabilă lumină de Pericles, democraţia ateniană a constituit
obiectul unei a s p r e c r i t i c i f ă c u t e d e C l e o n şi d e D i o d o t o s , c u
ocazia discutării pedepsei care t r e b u i a dată m y t i l e n i e n i l o r .
C l e o n , v o r b i n d î n faţa e c c l e s i e i , d o j e n e ş t e p e a t e n i e n i , î n v i -
n u i n d u - i c ă se p o a r t ă p r e a b l î n d c u supuşii, c ă a u l e g i b u n e ,
s î n t inteligenţi şi instruiţi ( I I I , 37, 1—5), d a r c ă sînt n e s t a t o r ­
nici şi n e s t ă p î n i ţ i , c ă se lasă c o n d u ş i de discursuri frumoase,
d a r p r i m e j d i o a s e , d e p e u r m a c ă r o r a t r e b u i e să î n d u r e ( I I I , 38,
1—4), p e n t r u c ă n u se g î n d e s c l a ceea ce v a u r m a d a c ă v o r d a
ascultare propunerilor f r u m o a s e ale oratorilor. „Sînteţi foarte
înclinaţi să fiţi înşelaţi de discursuri neobişnuite şi să nu
v o i ţ i să fiţi d e a c o r d c u ceea ce s-a hotărît, î n t o t d e a u n a s c l a v i i
ciudăţeniilor, dispreţuitori ai lucrurilor obişnuite... înceţi în
a p r e v e d e a cele ce v o r d e c u r g e , î n u r m a c e l o r s p u s e " ( I I I , 38,
5—6). A t e n i e n i i b ă n u i a u p e o r a t o r i c ă v o r b e s c ţ i n t i n d l a r e a l i ­
zarea unor cîştiguri personale, spune Diodotos ( I I I , 43, 1).
A c e a s t ă s u s p i c i u n e , d e c a r e e r a u î n c o n j u r a ţ i , îi d e t e r m i n a pe
oratori să recurgă la subterfugii: „în acest f e l , şi cel care

66
 STUDIU INTRODUCTIV

voieşte să convingă poporul de lucruri primejdioase trebuie

hâ şi-1 a t r a g ă p r i n î n ş e l ă c i u n e , şi c e l c a r e s p u n e l u c r u r i mai
b u n e , să m i n t ă " ( I I I , 43, 2). N i c i a s , în s c r i s o a r e a a d r e s a t ă dirr-
Sicilia, d u p ă înfrîngerea suferită de a t e n i e n i , între altele, afirmă
fă: „...temperamentele v o a s t r e [ a l e a t e n i e n i l o r ] sînt g r e u de
c o n d u s " ( V I I , 14, 2). „ D a r , c u n o s c î n d f i r i l e v o a s t r e k m s o c o t i t
că este m a i prudent sa vă arăt adevărul, deoarece ştiu că
voiţi să auziţi ceea ce este p l ă c u t şi p e u r m ă să î n v i n u i ţ i pe
comandanţi, dacă ceva nu se termină aşa cum vreţi voi"
(VII, 14, 4). D e l i b e r î n d , î m p r e u n ă c u c o l e g i i săi d e comandă,
a s u p r a m ă s u r i l o r ce t r e b u i a u l u a t e d u p ă d e z a s t r u l d i n S i c i l i a ,
Nicias le-a spus că a t e n i e n i i n u v o r f i - d e a c o r d cu retragerea,
d a c ă n u v o r f i v o t a t - o e i înşişi, c ă se v o r l ă s a a n t r e n a ţ i de
acuzatori necinstiţi şi că mulţi d i n t r e . soldaţii care sînt de
faţă şi strigă a c u m c ă sînt î n p r i m e j d i e , c î n d v o r a j u n g e la
Atena vor striga că comandanţii au fost mituiţi. Nicias a
conchis spunînd că n u v r e a — cunoscînd fireă atenienilor —
să p i a r ă de mîna lor din pricina unei învinuiri u r î t e şi ne­
d r e p t e , c i p r e f e r ă să p i a r ă d e m î n a d u ş m a n i l o r , d a c ă trebuie.,
r i s e î n d u - ş i v i a ţ a ( V I I , 48, 4).
î n privinţa p u t e r i i m i l i t a r e , de care dispuneau atenienii îna­
i n t e de a î n c e p e războiui, c o r i n t i e n i i a u d e c l a r a t , în adunarea
aliaţilor S p a r t e i , c ă „ a t e n i e n i i sînt î n s t a r e să l u p t e împotriva
noastră, a t u t u r o r , iar împotriva fiecărei cetăţi în p a r t e sînt
î n c ă şi m a i p u t e r n i c i " ( I , 122,2). A r c h i d a m o s , r e g e l e s p a r t a n i l o r ,
v o r b i n d în faţa comandanţilor aliaţi, î n t r e a l t e l e , l e s p u n e că
atenienii, cînd îşi v o r v e d e a ţ a r a i n v a d a t ă , se v o r u m p l e de
m î n i e şi se v o r a v î n t a l a l u p t ă p e n t r u c ă „ e i se socotesc d e m n i
să c o n d u c ă p e alţii şi să d e v a s t e z e e i ţ a r a a l t o r a , m a i d e g r a b ă
d e c î t să-şi v a d ă p r o p r i a ţară d e v a s t a t ă " ( I I , 1 1 , 5).
D i n cele e x p u s e m a i sus r e i e s e c l a r m ă s u r a î n c a r e P e r i c l e s
a idealizat practicile democraţiei ateniene. O l i m p i a n u l a t r e c u t
c o m p l e t sub tăcere plăcerea a t e n i e n i l o r de a asculta discursuri
frumoase, suspiciunea cu care p r i v e a u pe o r a t o r i , nestatornicia
î n h o t ă r î r i l e l u a t e , uşurătatea, n e p r e v e d e r e a l o r . A c e s t e carac­
teristici ale atenienilor sînt confirmate si de unele dintre
piesele l u i A r i s t o f a n . D a r a s u p r a acestei p r o b l e m e v o m r e v e n L

67
 N. I . BARBU

Atena şi „aliaţii" săi. O m a r e p a r t e d i n r e s u r s e l e f i n a n c i a r e

şi d i n forţa militară a Atenei e r a constituită din veniturile
provenite de la „aliaţi". Ţinta atacurilor adversarilor Atenei
e r a u , m a i ales, aliaţii. S o l i i atenienilor, încercînd să justifice
h e g e m o n i a l o r , a f i r m ă , în f a ţ a s p a r t a n i l o r ( I , 75, 1), c ă „con­
ducerea" (dpxrj) au luat-o din pricina absenţei lacedemonie-
nil6r, la rugăminţile aliaţilor. Acelaşi lucru îl confirmă şi
m y t i l e n i e n i i în faţa spartanilor ( I I I , 10). A r c h i d a m o s ( I , 81, 3)
şi c o r i n t i e n i i ( I , 122, 1) c o n s t a t ă i m p o r t a n ţ a f i n a n c i a r ă şi mili­
t a r ă a aliaţilor şi g r e a u a l o v i t u r ă p e care ar s u f e r i - o A t e n a ,
dacă ar izbuti să-i d e t e r m i n e să se desprindă de cetatea-
hegemon.
A t e n a ( I I , 124, 3), d i n p r i c i n a f e l u l u i c u m se c o m p o r t a faţă
d e aliaţi, este n u m i t ă d e c o r i n t i e n i T T 6 X K ; — t i j p a w o ţ „ c e t a t e - t i r a n " .
Pericles ( I I , 63, 1—2) c o n f i r m ă nădejdea pe care şi-o p u n e a u
a d v e r s a r i i A t e n e i î n d e s t r ă m a r e a alianţei, s p u n î n d c ă atenienii
nu pot renunţa l a conducerea pe care o exercită cu tiranii,
conducere a cărei l u a r e p a r e n e d r e a p t ă , dar*' a cărei părăsire
este primejdioasă. Exercitarea tiraniei, despre care vorbeşte
P e r i c l e s , este, î n c u v î n t a r e a s o l i e i m y t i l e n i e n i l o r , ţ i n u t ă în f a t a
spartanilor, „sclavia a l i a ţ i l o r " (xeâv OUWJL&X^ SouXocrtv), ( I I I , 10, 2).
P r i m e j d i a părăsirii conducerii, menţionate de P e r i c l e s , d e v i n e
p e n t r u C l e o n ( I I I , 37, 1) n e p u t i n ţ a d e m o c r a ţ i e i de a conduce
pe aliaţi. în cuvîntarea l u i Diodotos, ( I I I , 44, 3) aceasta se
t r a d u c e , între altele, p r i n neputinţa de a d i s t i n g e i n t e r e s u l de
satisfacerea u n e i mînii trecătoare. H e r m o n syracuzanul face o
afirmaţie contrară, atrăgînd atenţia adunării sicilienilor asu­
p r a f a p t u l u i că, a t e n i e n i i , d i n t r e e l e n i , a u cea m a i m a r e putere»
l e p î n d e s c g r e ş e l i l e şi, s u b n u m e l e l e g a l d e „ a l i a n ţ ă " , îşi r e ­
zolvă p r o p r i i l e l o r interese, supunînd pe cei care d i n f i r e le
sînt d u ş m a n i . V i n a , s p u n e î n c o n t i n u a r e H e r m o n ( I V , 61, 1 şi 4),
n u este a a t e n i e n i l o r , c ă c i d i n f i r e o a m e n i i c o n d u c p e c e i c a r e
l i se s u p u n , c i este a c e l o r c a r e sînt g a t a să l e d e a a s c u l t a r e ,
ceea ce, î n l i m b a j u l l u i A l c i b i a d e s ( V I , 18, 2—4) se t r a d u c e ,
aşa cum spunea şi Pericles, p r i n dilema în care se găseau
a t e n i e n i i d e a d o m i n a e i p e alţii s a u de a c ă d e a e i s u b domi­
naţia a l t o r a . D e c i — s p u n e A l c i b i a d e s — a t e n i e n i i t r e b u i a u n e ­
contenit să atace pe unii şi să împiedice pe alţii de a se

68
 STUDIU INTRODUCTIV

ridica. Expediţia d i n S i c i l i a a fost t r a d u c e r e a în viaţă a acestei

Idei a l u i A l c i b i a d e s , f a p t c o n f i r m a t şi d e Hermocrates, care
spune, în faţa a d u n ă r i i s y r a c u s a n i l o r ( V I , 33, 2), c ă atenienii
v i n în S i c i l i a s u b p r e t e x t c ă - ş i a j u t ă aliaţii, î n r e a l i t a t e însă
au intenţia să supună întreaga Sicilie, şi întărit de însuşi
A l c i b i a d e s , în f a ţ a a d u n ă r i i s p a r t a n i l o r ( V I , 90). I d e e a l u i A l c i ­
b i a d e s este e x p r i m a t ă aproape cuvînt cu cuvînt de Gylippos
( V I I , 66).
T a b l o u l h e g e m o n i e i a t e n i e n e , deşi c o n s t i t u i t d i n a f i r m a ţ i i l e
u n o r p e r s o n a j e d i f e r i t e , f ă c u t e în î m p r e j u r ă r i d i f e r i t e , este în
Tond d e s t u l d e u n i t a r , i a r î n d e t a l i i se arată p u n c t e l e de ve­
dere deosebite ale vorbitorilor. Cauzele instituirii hegemoniei
sînt aceleaşi p e n t r u toţi c e i c a r e l e a m i n t e s c : c a r e n ţ a sparta­
n i l o r şi o p e r a aliaţilor. D e a s e m e n e a , f a p t u l c ă A t e n a îşi e x e r ­
c i t a d o m i n a ţ i a ca o t i r a n i e este e x p r i m a t n u n u m a i d e a d v e r ­
sarii Atenei, c i de P e r i c l e s însuşi, iar caracterul de sclavie,
pe care-1 capătă această dominaţie în faţa dominaţilor, este
exprimat d e toţi adversarii Atenei. Caracterul şi c h i a r nece­
s i t a t e a p o l i t i c i i d e c u c e r i r e este c o n f i r m a t n u n u m a i d e a d v e r ­
sarii Atenei, c i şi de P e r i c l e s însuşi şi de Alcibiades. Două
note d i v e r g e n t e : C l e o n socoteşte că d o m i n a ţ i a este exercitată
c u prea m a r e blîndeţe, i a r Diodotos afirmă că e x e r c i t a r e a d o ­
m i n a ţ i e i este p r e a p ă t i m a ş ă , c e l p u ţ i n în c a z u l m y t i l e n i e n i l o r .

Spartanii nu fac comerţ pe mare

Sparta. Economie.
şi n - a u b a n i , l e s p u n e P e r i c l e s a t e ­
Finanţe
n i e n i l o r ( I , 141, 37). S o l i a s p a r t a n ă
d e c l a r ă , în f a ţ a a t e n i e n i l o r ( I V , 17, 1), c ă s p a r t a n i i v o r b e s c p u ­
ţin c î n d n u sînt siliţi d e î m p r e j u r ă r i să d e a e x p l i c a ţ i i m a i a m p l e .
Solii corintienilor, vorbind în a d u n a r e a aliaţilor Spartei,' au
criticat pe spartani, afirmînd c ă sînt p r e a î n c r e z ă t o r i î n orîn-
d u i r e a l o r politică, înceţi l a acţiune, bănuitori faţă de ceilalţi
( I , 66, 1), v i n o v a ţ i d e p r o g r e s e l e a t e n i e n i l o r ( I , 69, 1), p e care
nu i - a u împiedicat la timp să p r o g r e s e z e , neinformaţi, şovăi­
t o r i ( I , 69, 2), p r e a c o n s e r v a t o r i , n e î n c r e z ă t o r i , s e d e n t a r i ( I , 70,
1—8); c î n d ies d i n p a t r i e n u m a i r e s p e c t ă n i c i l e g i l e S p a r t e i ,
n i c i l e g i l e a l t o r cetăţi ( I , 77, 6). A r c h i d a m o s r ă s p u n d e : î n c e t i -

69
 N. I. BARBU

n e a l a p o a t e d o v e d i c e l o r supuşi l e g i l o r î n ţ e l e p c i u n e conştientă
( I , 74, 1), p r u d e n ţ ă , c u m p ă t a r e ( V I I I , 90).
Finanţele şi războiul. „ N e v o m b a z a p e b a n i ? — se î n t r e a b ă
Archidamos. „Dar de b a n i d u c e m î n c ă şi m a i m u l t ă lipsă şi
n - a v e m n i c i î n v i s t i e r i a p u b l i c ă , şi n i c i n u p u t e m c o n t r i b u i cu
b a n i i p a r t i c u l a r i " ( I , 70, 4). A c e a s t ă c o n s t a t a r e este confirmată
şi d e P e r i c l e s c a r e , între a l t e l e , s p u n e : „ P e l o p o n e s i e n i i îşi l u ­
c r e a z ă s i n g u r i p ă m î n t u l şi n - a u b a n i , n i c i p a r t i c u l a r i i , n i c i vis­
tieria publică" ( I , 141, 3). D e s i g u r , această a f i r m a ţ i e priveşte,
î n p r i m u l r î n d , p e s p a r t a n i . F a p t u l acesta, s p u n e m a i d e p a r t e
autorul, are consecinţe hotărîtoare pentru război, pelopone­
s i e n i i n u sînt î n s t a r e să p o a r t e u n r ă z b o i l u n g c a r e necesită
cheltuieli. F i i n d p l u g a r i şi n e î n c e r c a ţ i în n a v i g a ţ i e ( I , 142, 3),
e i n u se v o r p u t e a m ă s u r a c u a t e n i e n i i . A t î t p r o c u r a r e a b a n i ­
l o r ( I , 152, 1), cît şi e x e r c i t a r e a î n m a r i n ă v a cere t i m p . Vîslaşii
atenienilor ( I , 143, 1), f i i n d cetăţeni, se v o r avînta m a i uşor
î n p r i m e j d i e d e c î t m e r c e n a r i i p e l o p o n e s i e n i l o r . A c e l a ş i l u c r u îl
afirmă şi A r c h i d a m o s ( I , 82—84).
Sparta şi ,aliaţii
9
(t
săi. C o r i n t i e n i i le reproşează spartanilor
(I, 68, 1—2) că sînt b ă n u i t o r i faţă de aliaţii l o r , cărora nu
l e - a u d a t a s c u l t a r e c î n d l e a t r ă g e a u atenţia a s u p r a p r i m e j d i e i
a t e n i e n e şi p e c a r e n u i - a u c o n v o c a t d e c î t a t u n c i c î n d primej­
d i a a d e v e n i t u n f a p t e v i d e n t . P e r i c l e s (1, 141, 1) s t ă r u i e a s u p r a
l i p s e i de c o e z i u n e şi d e p r o m p t i t u d i n e î n a c ţ i u n e a s y m m a c h i e i
peloponesienilor, care „n-au un singur consiliu, deci n u pot
l u a hotărîri rapide» f i e c a r e u r m ă r e ş t e p r o p r i u l său i n t e r e s , se
adună pentru foarte scurt timp şi i a u hotărîri dezbătute în
g r a b ă şi f i e c a r e se lasă î n n ă d e j d e a celuilalt".
A c e a s t a este l u m i n a î n c a r e p r e z i n t ă T h u c y d i d e s cele d o u ă
cetăţi fruntaşe, Atena şi S p a r t a , şi p e aliaţii lor. Corespund
o a r e cele a f i r m a t e d e i s t o r i c a d e v ă r u l u i ? Răspunsul n u poate
f i decît a f i r m a t i v . Spaţiul n e i n t e r z i c e menţionarea t u t u r o r i z ­
voarelor e p i g r a f i c e şi l i t e r a r e care atestă că baza economiei
ateniene, pe v r e m e a l u i Pericles, o constituiau meşteşugurile,
că finanţele lor erau m a i p u t e r n i c e decît ale s p a r t a n i l o r , că
f o r ţ e l e l o r m i l i t a r e , a c ă r o r a r m ă esenţială o c o n s t i t u i a flota,
erau superioare celor ale spartanilor, că, î n general, politica

70
 STUDIU INTRODUCTIV

ateniană e r a m u l t m a i flexibilă, m a i activă, m a i întreprinză­

t o a r e d e c î t cea s p a r t a n ă .
Este i n t e r e s a n t de o b s e r v a t că T h u c y d i d e s a c o r d ă m u l t m a i
putină atenţie S p a r t e i d e c î t A t e n e i . î n t r - a d e v ă r , p a s a j e l e care
se r e f e r ă l a A t e n a şi l a aliaţii e i sînt c u m u l t m a i n u m e r o a s e
d e c î t cele p r i v i t o a r e l a S p a r t a şi l a p e l o p o n e s i e n i . A t î t d e m a r e
a fost g r i j a l u i T h u c y d i d e s p e n t r u r e d a r e a cît m a i nealterată
a adevărului, încît tabloului idealizat a l democraţiei ateniene,
făcut d e P e r i c l e s î n l a u d a d e î n m o r m î n t a r e a ostaşilor căzuţi
în p r i m u l an de război, istoricul opune criticile făcute de
C l e o n , de D i o d o t o s , de Nicias, de Hermocrates, de corintieni.
Multe dintre aceste critici erau împărtăşite de Thucydides
însuşi, d a r e l e a u f o s t r o s t i t e d e p e r s o n a j e l e a m i n t i t e şi isto­
r i c u l a respectat adevărul, menţioriîndu-le.

Către care d i n t r e cele două r e g i m u r i p o l i t i c e se îndreaptă

s i m p a t i a l u i T h u c y d i d e s ? I s t o r i c u l se a b ţ i n e d e a f o r m u l a d i ¬
rect judecăţi de v a l o a r e . D a r sînt anumite realităţi a căror
valoare obiectivă se i m p u n e oricărei preferinţe. Astfel, şi în
a n t i c h i t a t e , ca şi astăzi, m a i ales p e v r e m e a l u i P e r i c l e s , e c o ­
n o m i a m e ş t e ş u g ă r e a s c ă e r a c o n s i d e r a t ă ca o f o r m ă superioară
a g r i c u l t u r i i , f l o t a e r a socotită o a r m ă m a i e f i c i e n t ă decît pe-
d e s t r i m e a , p r o m p t i t u d i n e a în a c ţ i u n e m a i de preţ N decît înce­
t i n e a l a etc. C r i t i c i l e p e c a r e l e a d u c s p a r t a n i l o r c o r i n t i e n i i , c e i
mai intransigenţi duşmani ai Atenei, confirmă superioritatea
r e g i m u l u i a t e n i a n f a ţ ă d e c e l s p a r t a n . T h u c y d i d e s n u p u t e a să
n u f i e de a c o r d c u Pericles, c u c o r i n t i e n i i , c u C l e o n , c u Nicias,
c u H e r m o c r a t e s , c u A r c h i d a m o s , a t u n c i c î n d a c e ş t i a p u n e a u în
l u m i n ă aceleaşi n o t e c a r a c t e r i s t i c e p o z i t i v e a l e d e m o c r a ţ i e i ate­
niene. De asemenea, i s t o r i c u l n u p u t e a f i în dezarcord n i c i c u
a f i r m a ţ i i l e c a r e stăruiau a s u p r a d e f e c t e l o r şi calităţilor a c e s t u i
r e g i m s p a r t a n . I s t o r i c u l , p r i n s i m p l u l f a p t c ă l e - a m e n ţ i o n a t , a şi
arătat, implicit, atitudinea sa faţă de cele relatate. Despre
judecăţile de valoare directe, făcute de istoric asupra celor
două regimuri, vom mai vorbi după ce vom m a i d i s c u t a şi
alte probleme.
 N. I. BARBU

CAUZALITATEA I S T O R I C A ŞI CAUZELE
RĂZBOIULUI P E L O P O N E S I A C ÎN CONCEPŢIA
LUI THUCYDIDES

Cauzele războiului peloponesiac pu-

Cauzalitatea istorică n e a u > p e n t r u u n g m d i t r
0 ca T h u c y ­
d i d e s , p r o b l e m a cauzalităţii i s t o r i c e , în g e n e r a l . A t î t de pre­
ocupat a fost i s t o r i c u l de p r o b l e m a cauzalităţii încît a dez­
bătut-o n u n u m a i c î n d a f o s t v o r b a de r ă z b o i u l peloponesiac,
c e l m a i m a r e r ă z b o i d i n cîte se p u r t a s e r ă m a i î n a i n t e , d a r şi
c î n d s-a o c u p a t d e m i ş c ă r i l e s o c i a l e şi d e r ă z b o a i e l e a n t e r i o a r e .
Se pot astfel d e s p r i n d e cîteva concepţii ale l u i Thucydides
d e s p r e c a u z a l i t a t e a istorică, d u p ă c a r e v o m p u t e a î n ţ e l e g e m a i
bine concepţiile l u i despre cauzele războiului peloponesiac.

Factorul economic şi migraţiile.

Factorul economic Factorul economic şi civilizaţia. La
începutul cărţii I , vorbind despre uşurinţa cu care diferitele
t r i b u r i îşi p ă r ă s e a u p ă m î n t u l , i s t o r i c u l s o c o t e ş t e c ă f e n o m e n u l
acesta se p e t r e c e a d i n u r m ă t o a r e l e cauze: „într-adevăr, deoa­
rece n u există negoţ, i a r o a m e n i i n u întreţineau legături fără
t e a m ă n i c i p e u s c a t , n i c i p e m a r e , şi f i e c a r e n u - ş i l u c r a pă­
mîntul decît ca să-şi scoată hrana zilnică, iar prisosuri de
b u n u r i n u a v e a u şi n u s ă d e a u p o m i , c ă c i n u ştiau c î n d a v e a u
să vină alţii mai puternici şi, neînconjuraţi de ziduri cum
e r a u , să-i p r a d e , îşi p ă r ă s e a u p ă m î n t u l f ă r ă m a r e g r e u t a t e şi
d e aceea n u e r a u p u t e r n i c i , n e a v î n d n i c i o r a ş e m a r i , n i c i alte
m i j l o a c e " ( I , 2, 2). D a c ă î n î n t r e a g a o p e r ă a l u i T h u c y d i d e s n u
s-ar găsi d e c î t acest s i n g u r p a s a j d e g e n u l acesta, a r f i s u f i ­
c i e n t să n e a r a t e g î n d i r e a i s t o r i c u l u i î n p r o b l e m a cauzalităţii
i s t o r i c e . T r e b u i e o b s e r v a t că, în o r d i n e a înşiruirii, c a u z e l e a p a r ­
ţin următoarelor domenii: economic (lipsa de negoţ, cultura
r e s t r î n s ă ' a p ă m î n t u l u i ) , p s i h o l o g i c ( t e a m a de j e f u i t o r i ) , t e h n i c o -
construcţii (construcţia de oraşe şi alte mijloace materiale),
Thucydides n u ne-a arătat care e r a o r d i n e a reală a acestor
cauze. Se p a r e — dacă n e este îngăduit să î n c e r c ă m să pă-

72
 STUDIU INTRODUCTIV

trundem în logica istoricului — că l a baza cauzei de ordin

p s i h o l o g i c stă o c a u z ă d e o r d i n e c o n o m i c : se t e m e a u să m e a r g ă
pt« m a r e , f i i n d c ă n u e x i s t a n e g o ţ , d a r , î n m o d e v i d e n t , cauza
A d o u a p s i h o l o g i c ă stă l a b a z a c e l e i e c o n o m i c e : oamenii nu-şi
lucrau temeinic pămîntul şi nu cultivau plante, fiindcă se
p u t e a ca în o r i c e m o m e n t să v i n ă alţii m a i p u t e r n i c i şi să-i
p r a d e . Pe d e altă p a r t e , n u p u t e m şti — şi p o a t e că istoricul
n i c i n u s-a g î n d i t l a a c e a s t ă p r o b l e m ă — dacă Thucydides a
a v u t în v e d e r e o anumită ordine^ cronologică, reală, a cauzelor
e c o n o m i c e arătate. î n t r - a d e v ă r , e l î n c e p e c u n e g o ţ u l , continuă
c u l u c r a r e a p ă m î n t u l u i şi c u l t u r a p l a n t e l o r , a m i n t e ş t e d e pri­
nosul d e b u n u r i şi t e r m i n ă c u c o n s t r u c ţ i a oraşelor* şi c u alte
mijloace materiale, care constituie instrumentele puterii poli­
tice. A s t ă z i — d u p ă d o u ă z e c i şi t r e i d e secole — p u t e m , desi­
g u r , să n e d ă m p r e c i s s e a m a d e s t a d i i l e d e c i v i l i z a ţ i e p e care
le-a străbătut omenirea. Meritul l u i Thucydides este însă,
p e n t r u v r e m e a l u i , uriaş. î n t r - a d e v ă r , d i n pasajul citat reies
clar cîteva idei, care corespund adevărului. La baza puterii
politice şi militare stau anumiţi' factori de civilizaţie: oraşe
m a r i , flote, navigaţie etc; aceşti f a c t o r i n u se p o t c r e a fără
p r i s o s u l d e b u n u r i , i a r p r i s o s u l d e b u n u r i n u se p o a t e "obţine
fără l u c r a r e a pămîntului, fără c u l t u r a p l a n t e l o r , deci fără fac­
t o r u l economic, c a r e este primordial.

F a c t o r u l economic, struc- Cităm: „Astfel, datorită rodniciei

tura socială şi luptele p ă m î n t u l u i , p u t e r i l e se strîngeau în
politice m î i n i l e c î t o r v a şi [ d e aceea] se pro>-
d u c e a u răscoalele p r i n cetăţi, d e pe
u r m a c ă r o r a cetăţile s l ă b e a u , şi, î n acelaşi t i m p , e r a u a t a c a t e
m a i u ş o r d e a l t e t r i b u r i " ( I , 2, 4). R a ţ i o n a m e n t u l i s t o r i c u l u i , d e
d a t a aceasta, este cît se p o a t e d e c l a r : o a m e n i i duceau lupta
p e n t r u a c a p a r a r e a pămîntului f e r t i l care, cînd e r a l u c r a t , con­
s t i t u i a o sursă serioasă d e v e n i t u r i şi c r e a o p ă t u r ă p u ţ i n n u ­
meroasă de oameni avuţi, i a r s ă r a c i i se r e v o l t a u şi începeau
răscoalele prin cetăţi. Paragraful acesta s-ar putea intitula
foarte bine «importanţa fertilităţii pămîntului în lupta de
clasă».

73
 N . î. B A R B U

I m p o r t a n ţ a f a c t o r i l o r a m i n t i ţ i m a i este arătată şi d e u r m ă t o r u l
p a s a j : „ A s t f e l , d e o a r e c e [toţi] o a m e n i i , aşezaţi l a m a r e , t i n d e a u
m e r e u d u p ă cîştiguri, şi c e i m a i s l a b i î n d u r a u s t ă p î n i r e a c e l o r
mai puternici şi cei mai puternici, avînd prisos de bogăţii
a d u c e a u î n s t ă p î n i r e a l o r c e t ă ţ i l e m a i m i c i . Şi, î n aceste r a p o r ­
turi găsindu-se e i , m a i tîrziu au pornit expediţia la Troia"
( I , 8, 3). R a ţ i o n a m e n t u l i m p l i c i t î n acest p a s a j este u r m ă t o r u l :
prisosul de bunuri împărţea pe oameni în bogaţi şi săraci,
săracii t r e b u i a u să î n d u r e supunerea faţă de cei m a i b o g a ţ i ,
cei m a i b o g a ţ i s u p u n e a u cetăţi. N i c i n u se p u t e a o b ţ i n e — pe
v r e m e a l u i T h u c y d i d e s — o m a i clară v i z i u n e a r a p o r t u l u i din­
tre economic şi p o l i t i c . D e a l t f e l , ( I , 9, 1) i s t o r i c u l se exprimă
tot atît d e c l a r : „ A g a m e m n o n a p u t u t strînge f l o t a f i i n d c ă e r a
cel m a i p u t e r n i c , n u f i i n d c ă p e ţ i t o r i i j u r a s e r ă să pedepsească
pe cei care v o r aduce j i g n i r i E l e n e i " .

F a c t o r u l e c o n o m i c şi T h u c y d i d e s este tentat de firul is-

obiceiurile torisirii să ne demonstreze de ce,
într-o anumită perioadă, întreaga
Eladă purta arme: „într-adevăr, Elada întreagă purta arme
din p r i c i n a n e î n t ă r i r i i l o c u i n ţ e l o r şi a n e s i g u r a n ţ e i drumurilor
dintre cetăţi şi l o c u i t o r i . îşi p e t r e c e a u , d e o b i c e i , v i a ţ a înar­
m a ţ i ca b a r b a r i i " ( I , 6, 1). A m v ă z u t î n s ă c ă l i p s a de o r a ş e şi
locuinţe întărite se datora faptului că nu exista prisos de
bunuri, pentru că oamenii nu căutau să scoată din cultura
p ă m î n t u l u i d e c î t h r a n a z i l n i c ă . P r i n u r m a r e şi l a b a z a acestui
o b i c e i stă t o t f a c t o r u l economic.

Factorul economic şi Relatînd că cetatea Naxos a fost

destrămarea alianţelor prima c a r e s-a d e s p r i n s d i n alianţa
Atenei cu A t e n a , T h u c y d i d e s spune: „Şi alte
c a u z e stăteau l a b a z a d e s p r i n d e r i l o r
din alianţa c u A t e n a , d a r c e l e m a i p u t e r n i c e e r a u : contribu­
ţiile c u b a n i , i n s u f i c i e n ţ a c o r ă b i i l o r , şi l i p s a a r m a t e l o r d e c a r e
ducea c î t e o d a t ă l i p s ă v r e o c e t a t e " ( I , 99, 1). A l i a ţ i i A t e n e i —
n e s p u n e m a i d e p a r t e i s t o r i c u l — n u v o i a u să se d e p l a s e z e d i n
patrie, nutrind aversiune faţă de expediţiile militare şi, de
aceea, c o n t r i b u i a u c u b a n i l a c o n s t r u i r e a şi î n t r e ţ i n e r e a flotei,

74
 STUDIU INTRODUCTIV

curo era în mîna atenienilor. Cînd aliaţii Atenei nu plăteau

s u m a stabilită, a t e n i e n i i îi c o n s t r î n g e a u . D e c i , causa causarum
tini tot factorul economic — banii — pe care, în loc să-i
Investească e i înşişi în c o n s t r u c ţ i a de c o r ă b i i , aliaţii îi d ă d e a u
Menienilor, care, deţinînd flota, erau p u t e r n i c i atît d i n p u n c t
d e v e d e r e m i l i t a r , cît şi p o l i t i c .
Dacă ţinem seama că H e r o d o t , „părintele i s t o r i e i " , socotea
că l a baza celor ce se întîmplă în viaţa o a m e n i l o r se află
dorinţele şi n u g î n d u r i l e lor sau hotărîrile destinului şi ale
z e i l o r , a t u n c i n e d ă m s e a m a şi m a i b i n e d e e f o r t u l d e gîndire
făcut d e T h u c y d i d e s în d e s c o p e r i r e a i m p o r t a n ţ e i f a c t o r u l u i eco­
n o m i c , î n c a u z a l i t a t e a istorică.

Factorul psihologic A m a n a l i z a t p a s a j u l d i n I , 23, 5, în

care i s t o r i c u l spune că a t e n i e n i i i n ­
spirau teamă l a c e d e m o n i e n i l o r , de aceea a j u n s e s e r ă prea p u ­
t e r n i c i . T e a m a este, aşa c u m a m m a i spus, u n f a c t o r p s i h o ­
logic, dar ultima cauză care 1-a provocat este implicit cea
economică. I s t o r i c u l n u n e s p u n e acest lucru, d a r e l se sub­
înţelege.
E s t e f o a r t e i n t e r e s a n t de c e r c e t a t c a u z e l e c a r e , p o t r i v i t de­
claraţiilor u n e i solii ateniene l a Sparta, a u dus l a i n s t i t u i r e a
h e g e m o n i e i a t e n i e n e . D u p ă ce o r a t o r u l arată c ă a b s e n ţ a , ş o v ă ­
i e l i l e şi î n c e t i n e a l a s p a r t a n ă , î n l u p t a c o n t r a perşilor, a u de­
t e r m i n a t pe atenieni să i a c o m a n d a aliaţilor şi să d u c ă m a i
departe ostilităţile, continuă: „Căci şi această conducere am
dobîndit-o, n u fiindcă am f i întrebuinţat violenţa, ci pentru
c ă v o i n-aţi v o i t să r ă m î n e ţ i m a i d e p a r t e în războiul c o n t r a
forţelor rămase ale b a r b a r u l u i , i a r lîngă n o i a u v e n i t aliaţii
şi n e - a u r u g a t e i înşişi să l e f i m c o n d u c ă t o r i . Şi, m a i întîi, d i n
pricina faptei însăşi am fost siliţi s-o ducem pînă la acest
p u n c t , m a i m u l t d e t e a m ă , a p o i d i n s e n t i m e n t u l o n o a r e i şi p e
u r m ă şi d i n i n t e r e s " ( I , 75, 2—3). I s t o r i c u l arată, î n c o n t i n u a r e ,
în ce consta interesul: a n u m e , în prevederea că, dacă n-ar
fi primit e i c o m a n d a , aliaţii s-ar f i îndreptat către spartani
care, după c u m se v e d e a , n u m a i n u t r e a u s e n t i m e n t e p r i e t e ­
neşti pentru atenieni şi a c e a s t a a r f i fost p r i m e j d i o s p e n t r u
e i . O n o a r e a este u n s e n t i m e n t î n c a r e n u intră c a l c u l u l p o l i t i c .

75
 N. I. B A R B U

într-adevăr, pentru a salva onoarea, adesea s-au întreprins

bătălii c a r e n - a v e a u sorţi d e i z b î n d ă . I n t e r e s u l p r e s u p u n e c a l ­
c u l u l p o l i t i c , c a r e , adesea, n u ţ i n e s e a m a d e o n o a r e . P r i n u r ­
mare, oratorul, şi, p r i n gura l u i , istoricul, aduce aici, drept
cauze ale comportării a t e n i e n i l o r , atît m o b i l e de o r d i n moral,
cît şi calcule de ordin politic. Calculul politic a fost, fără
îndoială, cel m a i p u t e r n i c .
Analizînd m o t i v e l e p e n t r u care, c u puţin înainte de d e c l a n ­
şarea războiului peloponesiac, toate cetăţile erau gata să
pornească l a război, T h u c y d i d e s , între altele, enumeră urmă­
t o a r e l e c a u z e p s i h o l o g i c e : î n f l ă c ă r a r e a t i n e r e t u l u i , c a r e n u ştie
ce este r ă z b o i u l ( I I , 8, 1 ; 1 1 , 1), d e c i c a u z ă p u r psihologică,
şi d o r i n ţ a d e l i b e r t a t e a cetăţilor, c a r e e r a u d o m i n a t e d e ate­
n i e n i şi v o i a u să scape d e a c e a s t ă d o m i n a ţ i e , i a r c e l e c a r e n u
a j u n s e s e r ă î n c ă s-o î n d u r e , v o i a u să p r e v i n ă p r i m e j d i a , cauză
de o r d i n p s i h o l o g i c - p o l i t i c . D u p ă c u m v o m vedea m a i departe,
i s t o r i c u l a d u c e a i c i şi o c a u z ă d e o r d i n religios.
A r ă t î n d m o b i l e l e c a r e l - a u d e t e r m i n a t p e A l c i b i a d e s să s t ă ­
r u i e c u atîta a r d o a r e l a p o r n i r e a e x p e d i ţ i e i î n S i c i l i a , T h u c y ­
d i d e s s p u n e : „ F o a r t e m u l t îi î n d e m n a l a r ă z b o i , susţinînd cu
înflăcărare expediţia, A l c i b i a d e s 7 2 a
, f i u l l u i C l e i n i a s , v o i n d să se
împotrivească l u i N i c i a s , c ă c i îi e r a a d v e r s a r şi î n alte pro­
b l e m e p o l i t i c e , şi p e n t r u c ă f ă c u s e a l u z i e l a e l c u răutate, şi
m a i ales, p e n t r u c ă d o r e a să f i e c o m a n d a n t şi î n n ă d e j d e a c ă ,
prin această comandă, va cuceri Cartagina şi Sicilia, şi că,
dobîndindu-şi bani şi f a i m ă , va t r a g e şi f o l o a s e particulare"
(VI, 15, 2). P a s a j u l este cît se p o a t e d e i n t e r e s a n t . A l ă t u r i de
cauze de o r d i n p s i h o l o g i c - m o r a l ( j i g n i r e a pe care i-o adusese
Nicias, dorinţa de a f i c o m a n d a n t , d o r u l de faimă), A l c i b i a d e s
e r a d e t e r m i n a t d e c a u z e d e o r d i n e c o n o m i c şi d e o r d i n p o l i t i c -
m i l i t a r : c u c e r i r e a C a r t a g i n e i şi S i c i l i e i . V o m v o r b i , l a sfîrşitul
acestui capitol, despre c o m p l e x u l cauzalităţii istorice l a Thu­
c y d i d e s . A c u m , s u b l i n i e m n u m a i f a p t u l c ă , î n acest p a s a j , i s t o ­
r i c u l p u n e u n deosebit accent pe cauzele de o r d i n economic-
politic prin cuvintele „şi m a i ales".

7 ,
a Vezi şi E. D e l e b e c q u e , Thucydide et Alcibiade, Aix-en-Province,
1965.

76
 STUDIU INTRODUCTIV

E x i s t ă î n s ă u n p a s a j , î n d i s c u r s u l ţinut d e H e r m o n s y r a -
c u s a n i l o r , î n c a r e se s p u n e : „ A s t f e l , i g n o r a n ţ a n u sileşte p e
n i m e n i să p o a r t e r ă z b o i , n i c i t e a m a n u - 1 î m p i e d i c ă , d a c ă s o c o ­
teşte c ă , p u r t î n d r ă z b o i , v a cîştiga ceva. A d e s e a , u n o r a c î ş t i -
g u r i l e l e p a r m a i m a r i d e c î t p r i m e j d i i l e , i a r alţii v o r să î n ­
f r u n t e p r i m e j d i i l e m a i î n a i n t e d e a f i lezaţi î n v r e o p r i v i n ţ ă "
( I V , 59, 3). N i c i n u se p u t e a o m a i clară d i s t i n c ţ i e î n t r e m o b i ­
l e l e d e o r d i n p s i h o l o g i c ( t e a m a , i g n o r a n ţ a ) şi cele d e o r d i n
e c o n o m i c (cîştigul), c a r e sînt m a i p u t e r n i c e d e c î t c e l e p s i h o ­
l o g i c e ( d o r i n ţ a de cîştig î n f r î n g e t e a m a d e p r i m e j d i e ) . î n d i s ­
c u r s u l p e c a r e - 1 ţine î n f a ţ a c o m a n d a n ţ i l o r c e t ă ţ i l o r a l i a t e ,
A r c h i d a m o s , r e g e l e s p a r t a n i l o r , între a l t e l e , s p u n e : „ S î n t n e ­
c u n o s c u t e î n t o r s ă t u r i l e r ă z b o i u l u i s i d e cele m a i m u l t e o r i în¬
»
c e p u t u r i l e se f a c d i n p r i c i n a m î n i e i " ( I I , 1 1 , 3). M î n i a este u n
a f e c t , i a r i s t o r i c u l , c a r e v o r b e ş t e p r i n A r c h i d a m o s , îşi exprimă
părerea că m u l t e războaie încep sub i m b o l d u l p a s i u n i i — deci
cauze de o r d i n psihologic.

Zeii T h u c y d i d e s , trăind în m i j l o c u l unei

societăţi c a r e c r e d e a î n z e i , î n o r a ­
cole, î n soartă s a u în î n t î m p l a r e , a r f i t r e b u i t să-şi a r a t e pă­
r e r e a f a ţ ă d e c r e d i n ţ a în aceste f o r ţ e , c a r e , î n c o n c e p ţ i a mul­
tora d i n c o n t e m p o r a n i i săi, e r a u factori hotărîtori în deter­
minarea evenimentelor. Istoricul vorbeşte despre zei de mai
multe o r i . A s t f e l , î n d i s c u r s u l ţinut d u p ă ce a t e n i e n i i se mî-
niaseră î m p o t r i v a l u i p e n t r u suferinţele îndurate, Pericles, între
altele, spune: „Trebuie să s u f e r i m şi cele c a r e n e v i n d e la
zei, de n e v o i e , i a r cele c a r e ne v i n de l a duşmani, c u băr­
b ă ţ i e " ( I I , 74, 2).
N u ştim însă — p e n t r u că i s t o r i c u l n u ne-o spune — care
era concepţia l u i T h u c y d i d e s c u p r i v i r e l a această afirmaţie a
lui Pericles şi n i c i dacă Pericles credea în existenţa zeilor.
A c e e a ş i situaţie o î n t î l n i m în c a r t e a a I H - a , 14, 1, u n d e myti-
l e n e n i i î n d e a m n ă p e s p a r t a n i să se r u ş i n e z e d e Z e u s Olimpia­
n u l . (57, 1, 5 1 ; V I I , 77, 4). I s t o r i c u l evită, p e cît m a i m u l t p o s i ­
bil, să-şi t r ă d e z e a d e v ă r a t e l e concepţii.

77
 N. I. BARBU

Oracolele Dacă istoricul n u ne spune lămurit

c a r e e r a c o n c e p ţ i a sa d e s p r e z e i , h u
n e arată c u m a i m u l t ă c l a r i t a t e n i c i ce g î n d e a d e s p r e oracole.
A s t f e l , d a c ă î n c a r t e a I , 118,3 şi 25,1 se l i m i t e a z ă să a r a t e c o n ­
s u l t a r e a o r a c o l u l u i d e c ă t r e l a c e d e m o n i e n i şi e p i d a m n i e n i , c î n d
a m i n t e ş t e d e u n o r a c o l c a r e i n t e r z i c e a c a Pelasgiconul să f i e l o ­
c u i t şi c a r e , d e n e v o i e , a f o s t n e s o c o t i t , T h u c y d i d e s s p u n e c ă o r a ­
c o l u l s-a î n d e p l i n i t i n v e r s d e c u m c r e d e a l u m e a , p e n t r u c ă n e n o ­
r o c i r i l e n - a u s u r v e n i t d i n cauza l o c u i r i i Pelasgiconului, ci l o c u i ­
r e a s-a f ă c u t d i n c a u z a necesităţii r ă z b o i u l u i . O r a c o l u l , f ă r ă să
întrebuinţeze cuvîntul p r o p r i u , o prevăzuse, spunînd că locuirea
P e l a s g i c o n u l u i n u v a f i u n s e m n b u n ( I I , 17,2). A l t e o r i , istori­
c u l se m ă r g i n e ş t e să o b s e r v e c ă p r e z i c ă t o r i i „ c î n t a u " , a d i c ă r e ­
c i t a u în v e r s u r i oracole, pe care fiecare le înţelegea potrivit
d o r i n ţ e i sale ( I , 2,3) s a u c ă l a c e d e m o n i e n i i a u c o n s u l t a t oraco­
l u l l u i A p o l l o n d e l a D e l p h i ( I I I , 92,5). î n d i a l o g u l d i n t r e ate-:
n i a n şi m e l i a n , a t e n i a n u l s p u n e , î n t r e a l t e l e , c ă m u l ţ i m e a , c î n d
pierde nădejdea, recurge „la b u c u r i i nevăzute, l a m a n t i e i , la
o r a c o l e şi a l t e l u c r u r i d e acest f e l , c a r e sînt d i s t r u s e o d a t ă c u
nădejdea" (V, 103,2). M e l i a n u l răspunde atenianului: „Totuşi,
c r e d e m că n o i n u v o m f i u m i l i ţ i de s o a r t a p e c a r e n e - a d a t - o
divinitatea", deci afirmă existenţa divinităţii, i a r a t e n i a n u l îi
r ă s p u n d e în r e p l i c ă . . . „ n o i n u f a c e m n i m i c î n c o n t r a d i c ţ i e c u
ideea tradiţională pe care o a u o a m e n i i despre z e i . . . N o i a v e m
i d e i despre d i v i n i t a t e , dîndu-ne părerea, d a r despre f i r e a ome­
n e a s c ă ş t i m c l a r , d i n t o t d e a u n a , c ă , în v i r t u t e a u n u i instinct
i n e x o r a b i l , o m u l c o n d u c e p e a c e i a p e c a r e - i s u p u n e " ( V , 105,2).
G a r e e r a p ă r e r e a l u i T h u c y d i d e s ? N u se p o a t e a f i r m a n i m i c c u
certitudine, se p a r e însă că ultima replică a atenienilor era
m a i conformă c u gîndirea i s t o r i c u l u i , f i i n d v o r b a de „firea ome­
n e a s c ă " , e x p r e s i e şi g î n d i r e care-i aparţin l u i T h u c y d i d e s . în
a l t pasaj, i s t o r i c u l explică realist o practică militară atribuită
d e alţii r e s p e c t u l u i p e n t r u d i v i n i t a t e : „ L a c e d e m o n i e n i i . . . into­
n a u m a r ş u l s t r ă b u n n u d e d r a g u l divinităţii, d a r p e n t r u ca să
m e a r g ă c u toţii î n acelaşi r i t m " ( V , 70). A c e a s t ă a f i r m a ţ i e n u
c o n s t i t u i e totuşi o a t i t u d i n e c l a r ă î n p r o b l e m a e x i s t e n ţ e i z e i l o r .
A l t ă dată, i s t o r i c u l n e s p u n e c ă , în u r m a d e z a s t r u l u i s u f e r i t î n
S i c i l i a , a t e n i e n i i „ e r a u m î n i a ţ i p e p r e z i c ă t o r i şi p e tălmăcitorii

78
 STUDIU INTRODUCTIV

de o r a c o l e şi de toţi cîţi l e e x p l i c a s e r ă voinţa divinităţii şi-i

făcuseră să n ă d ă j d u i a s c ă că v o r c u c e r i S i c i l i a " ( V I I I , 1). î n m o d
I m p l i c i t se s p u n e a i c i c ă p r e z i c ă t o r i i şi c e i c a r e t ă l m ă c e a u v o ­
inţa d i v i n ă n u p r e v ă z u s e r ă n i m i c . D i n cele arătate r e i e s e clar
c ă n u se p o a t e a f i r m a c u c e r t i t u d i n e c a r e e r a p o z i ţ i a l u i T h u c y ­
dides î n p r o b l e m a e x i s t e n ţ e i z e i l o r . Totuşi, se p o a t e p r e s u p u n e
că d a c ă a r f i c r e z u t î n e x i s t e n ţ a z e i l o r a r f i a f i r m a t - o . E r a m a i
p u ţ i n p r i m e j d i o s , d e c î t afişarea c a t e g o r i c ă a a t e i s m u l u i .

Fenomenele n a t u r a l e Eclipsele de soare şi de lună, cu­

t r e m u r e l e de pămînt erau interpretate
ca f i i n d p r e v e s t i t o a r e de n e n o r o c i r i . Thucydides, c u m era f i ­
resc, le menţionează. Astfel, vorbind despre dezastrele care
s - a u î n t î m p l a t în t i m p u l r ă z b o i u l u i p e l o p o n e s i a c , i s t o r i c u l ob­
s e r v ă c ă e c l i p s e l e d e soare şi d e l u n ă , c u t r e m u r e l e d e p ă m î n t ,
f o a m e t e a şi e p i d e m i a d e c i u m ă a u făcut pe o a m e n i , altădată
mai s c e p t i c i , să c r e a d ă c ă sînt s e m n e p r e v e s t i t o a r e d e n e n o r o ­
ciri ( I , 23,3). A l t e o r i ( I I , 28; I V , 52,1), i s t o r i c u l menţionează
o eclipsă de soare fără n i c i u n f e l de c o m e n t a r i u . O p l o a i e a b u n ­
dentă c u trăsnete, observă i s t o r i c u l , a făcut p e a t e n i e n i , care
se retrăgeau după dezastrul de la Syracusa ( V I I , 79,3), să
c r e a d ă c ă sînt t r i m i s e d e z e i p e n t r u p i e i r e a l o r , aşa c u m u n
cutremur de pămînt i - a împiedicat pe spartani să acţioneze
(I, 101). D u p ă dezastrul de l a Syracusa, Nicias a împiedicat
r e t r a g e r e a imediată, fiindcă s u r v e n i s e o eclipsă de lună. Thu­
c y d i d e s se l i m i t e a z ă să o b s e r v e c ă N i c i a s e r a î n c l i n a t să c r e a d ă
î n e x i s t e n ţ a u n e i divinităţi, şi s p r e superstiţie ( V I I , 50,14).
Istorisind retragerile şi i n u n d a ţ i i l e , p r o v o c a t e de mare în
urma unui cutremur survenit în mai multe puncte, istoricul
observă: „Eu îmi explic astfel f e n o m e n u l : pe u n d e a fost m a i
p u t e r n i c c u t r e m u r u l , a f ă c u t m a r e a să se r e t r a g ă şi, d e o d a t ă ,
să p o r n e a s c ă c u o şi m a i m a r e f u r i e şi să p r o d u c ă inundaţia.
Fără c u t r e m u r eu n u cred că s-ar f i p u t u t p r o d u c e u n astfel
d e f e n o m e n " ' ( I I I , 89,5). A ş a d a r , T h u c y d i d e s n u a d o p t ă o atitu­
d i n e hotărîtă î n p r i v i n ţ a legăturii p e c a r e o f ă c e a p o p o r u l î n t r e
fenomenele naturale, eclipsele - de lună, de soare, cutremure,
inundaţii etc. şi s e m n i f i c a ţ i a lor cu privire la mersul eveni-

79
 N. 'I. BARBU

m e r i t e l o r , c i , d e cele m a i m u l t e o r i , se m u l ţ u m e a să l e m e n ţ i o ­
n e z e şi d o a r o s i n g u r ă d a t ă e x p l i c ă inundaţiile provocate de
m a r e , î n c h i p ştiinţific.

Tyche După l e c t u r a pasajelor în care a p a ­

re cuvîntul, se poate afirma că,
p r i n T y c h e i s t o r i c u l î n ţ e l e g e o c a u z ă n e d e f i n i t ă şi n e c u n o s c u t ă ,
c a r e d ă e v e n i m e n t e l o r o a n u m i t ă întorsătură. TtiXyj are două
c a r a c t e r i s t i c i : este u n f a c t o r n e c l a r p e n t r u i n t e l e c t u l omenesc
şi este u n f a c t o r a c t i v , c a u z ă a a n u m i t o r e v e n i m e n t e . B r a s i d a s ,
s p r e a i n s u f l a c u r a j s o l d a ţ i l o r c a r e suferiseră o î n f r î n g e r e n a ­
v a l ă , l e - a s p u s , între a l t e l e : „S-a întîmplat ca şi n o r o c u l , î n
m u l t e p r i v i n ţ e , să n e f i e p o t r i v n i c şi, î n t r - o o a r e c a r e măsură,
şi l i p s a d e e x p e r i e n ţ ă n e - a a d u s p r e j u d i c i i , c ă c i l u p t ă m p e n t r u
p r i m a d a t ă p e m a r e " ( I I , 87,2). P a s a j u l este c l a r : B r a s i d a s s o ­
coteşte c ă Tt3x*q a fost, între altele, cauza înfrîngerii. î n a l t
pasaj ( I , 69,5), u n c o r i n t i a n dojeneşte pe spartani că, de cele
mai multe o r i , în p o l i t i c ă activează bazîndu-se mai mult pe
T
^X Î,7 c a
element al victoriei. Acelaşi lucru se vede şi în
c a r t e a a I V - a , 5—6 în c a r e D i o d o t o s a f i r m ă c ă c r e d i n ţ a în n o r o c
împinge pe oameni la aventuri. N i c i a s ( V I I , 61,2) s p u n e ate­
n i e n i l o r î n f r î n ţ i c ă p o a t e v o r a v e a n o r o c . D e a l t f e l , în o r i c a r e
p a s a j s-ar întîlni, cuvîntul TUX?} are sensul de „cauză necunos­
c u t ă a e v e n i m e n t e l o r " . D a r i d e e a c ă această c a u z ă este indefi­
n i b i l ă şi n e c l a r ă p e n t r u m i n t e a 6 m e n i r i i este n u m a i d e cîteva
ori exprimată. Astfel, făcînd elogiul străbunilor, Pericles ( I ,
144,4) afirmă că străbunii au lucrat mai mult cu yvcbfJM)
„ p r e v e d e r e " , b a z a t ă p e î n ţ e l e g e r e , p e inteligenţă şi p e r a ţ i u n e " ,
decît cu TIJXTJ '„factor necunoscut şi imprevizibil". Opoziţia
este cît se p o a t e d e clară. D e c i - yvcofjLT) şi XU^YJ sînt con­
c e p u t e ca doi factori care pot aduce v i c t o r i a , d e c i cauze ale
e v e n i m e n t e l o r istorice. (Despre yvco(i7) ca f a c t o r o p u s l u i TUXTQ

a se v e d e a şi I , 7 8 , 1 ; 144,4; I I , 65,11; 85,21, 104; I I I , 97,7; I V ,

3,1; 12,3; 14,3; 4 0 , 1 ; 6 4 , 1 ; 74,4; V , 1 6 , 1 ; V I , 33,6; V I I , 28,4; 77,2;
VIII, 24,5; 25,5). N i c i a s , î n c e r c î n d să c o n v i n g ă pe atenieni de
p r i m e j d i i l e pe care le implică expediţia d i n Sicilia, le spune
că n u t r e b u i e ' să se bizuie pe neşansele duşmanilor, ci pe
Swcvoiaq „gînduri r a ţ i o n a l e " ( V I , 11,6). A i c i TOX?) este

80
 STUDIU INTRODUCTIV

opus l u i Sidvoioc . G y l i p p o s , înainte d e a d a o l u p t ă navală

în S i c i l i a , f a c e î n d e m n u r i s o l d a ţ i l o r şi, î n t r e altele, le spune
c ă a t e n i e n i i n u se m a i î n c r e d î n f o r ţ e l e l o r a r m a t e (roxpaaxeOf|),
c i în n o r o c IUX*) ( V I , 67,4). A i c i , d e c i , n o r o c u l , f a c t o r n e c u ­
n o s c u t , este opus prezicerii c l a r e a v i c t o r i e i , b a z a t e pe forţe
m i l i t a r e . U n s o l p l a t e e a n ( I I I , 59,1) î n d e a m n ă p e l a c e d e m o n i e n i
să n u u i t e c ă s o a r t a p e c a r e e l o n u m e ş t e a c u m T O xfj<; ooncpopâţ
este n e s t a t o r n i c ă (&atd0(XY)Tov).

D e c i p e l î n g ă că este i m p r e v i z i b i l ă , este şi n e s t a t o r n i c ă .
î n d i a l o g u l d i n t r e m e l i a n şi a t e n i a n , p r i m u l a f i r m ă c ă m e -
l i e n i i se v o r b a z a p e ( r f l r e (i£xpi TO08C aa>£o6aig t&xfl âx 0eioi>)
„ n o r o c u l izvopît de l a d i v i n i t a t e , c a r e i - a s a l v a t p î n ă a c u m ( V ,
112,2). î n acelaşi sens, P e r i c l e s s p u n e c ă s o l d a ţ i i căzuţi pentru
p a t r i e a u a v u t p a r t e de n o r o c T O evTuxes ( I I , 44,1).
Din cele d e m a i sus se v e d e c l a r c ă x{>x*] este u n f a c t o r
care determină e v e n i m e n t e l e , necunoscut, n e c l a r , ale cărui ac­
ţiuni sînt i m p r e v i z i b i l e , p u t î n d f i b u n e s a u r e l e . D a r , î n p a s a ­
j e l e c i t a t e , c u v î n t u l Tt>x?î e r a î n t r e b u i n ţ a t d e a n u m i ţ i v o r b i t o r i ,
Pericles, N i c i a s , B r a s i d a s , soli etc„ deci a t r i b u i t de T h u c y d i d e s
u n o r p e r s o n a j e . Ce g î n d e a e l însuşi? U n pasaj, care exprimă
p r o p r i a l u i g î n d i r e , arată c ă i s t o r i c u l r e c u n o a ş t e e x i s t e n ţ a aces­
tui factor. Astfel, vorbind d e s p r e C l e o n şi B r a s i d a s ( V , 16,1)
i s t o r i c u l s p u n e c ă C l e o n avusese n o r o c ( T O etiruxetv ) şi îşi d o -
b î n d i s e f a i m ă în r ă z b o a i e . D a c ă T h u c y d i d e s este d e a c o r d că
există TUXTQ, a t u n c i p u t e m c r e d e c ă e l e r a d e a c o r d şi c u ceea ce
c r e d e a u p e r s o n a j e l e c a r e m e n ţ i o n e a z ă acest f a c t o r , a n u m e c ă n o ­
r o c u l este n e c u n o s c u t , n e c l a r m i n ţ i i o m e n e ş t i , a c ţ i u n i l e l u i sînţ
n e s t a t o r n i c e şi i m p r e v i z i b i l e . Prin urmare, istoricul afirma şi
existenţa u n u i f a c t o r i m p r e v i z i b i l în desfăşurarea e v e n i r n e n t e l o r .
Din cele relatate reiese — credem — destul de clar că
T h u c y d i d e s şi-a d a t s e a m a c ă e v e n i m e n t e l e sînt p r o v o c a t e de
un c o m p l e x de cauze e c o n o m i c e , sociale, p o l i t i c e , psihologice,
e l l e - a m e n ţ i o n a t , d a r n u l e - a c o n s a c r a t u n c a p i t o l s p e c i a l , în
c a r e să d i s c u t e i m p o r t a n ţ a şi o r d i n e a e f i c i e n ţ e i l o r , legăturile
necesare şi legăturile întîmplătoare dintre ele. D e asemenea,
i s t o r i c u l n - a l u a t o a t i t u d i n e c l a r ă î n p r i v i n ţ a e x i s t e n ţ e i şi i n ­
tervenţiei z e i l o r în i s t o r i e , n i c i n-a definit, măcar p r i n două-
t r e i c u v i n t e , noţiunea exprimată de cuvîntul TVX?)-

<> — Războiul p e l o p o n e s i a c 81
 N . T. B A R B U

C a u z e l e războiului p e l o - P e n t r u a înţelege m a i b i n e cauzele

p o n e s i a c în concepţia l u i războiului peloponesiac, expuse de
Thucydides T h u c y d i d e s , este necesar să stăruim
puţin asupra caracterului politicii
e x t e r n e a A t e n e i . A ş a c u m a m arătat l a î n c e p u t u l a c e s t u i s t u ­
diu, autorii moderni exprimă opinii diferite în această pro­
blemă. Astfel, pentru a ne limita la citarea cîtorva nume,
G. de Sanctis 7 3
şi G. B. G r u n d y 7 4
susţin că Atena ducea o
p o l i t i c ă „ i m p e r i a l i s t ă " şi că aliaţii acestei cetăţi a u simţit do­
minaţia cetăţii l u i P e r i c l e s ca u n j u g . Teza contrară a fost
susţinută d e G . G r o t e şi este î m p ă r t ă ş i t ă a z i d e A . H . M . Jones,
G.E.M. de S-te Croix, H.W. Pleket, în lucrările citate mai
î n a i n t e . S p r e a m e n a j a spaţiul, v o m arăta n u m a i a r g u m e n t e l e
poziţiei n o a s t r e , în această problemă.
Am arătat a n t e r i o r , în p a r a g r a f u l i n t i t u l a t „ a l i a ţ i i Atenei",
că hegemonia cetăţii l u i P e r i c l e s e r a simţită de aliaţi ca o
sclavie, fapt confirmat de Olimpianul însuşi. Spre a întări
această constatare, în afară de pasajele menţionate ( I , 75,1;
81,3; 122,1; I I , 63,1—2; 124,3; I I I , 10; 3 7 , 1 ; 44,3; V I , 18 2—4;
90; V I I , 66), v o m m a i a d u c e î n d i s c u ţ i e şi a l t e l e , c a r e v o r p u ­
t e a c o n v i n g e şi p e c e i m a i s c e p t i c i a s u p r a c a r a c t e r u l u i d e ex-
i

p a n s i u n e şi d o m i n a ţ i e a l p o l i t i c i i e x t e r n e a A t e n e i .
A s t f e l , P e r i c l e s s p u n e c l a r ( I , 143,4) c ă , d a c ă a t e n i e n i i vor
f i înfrînţi, aliaţii se v o r d e s p r i n d e d e A t e n a , „ c ă c i n u v o r s t a
liniştiţi, d a c ă noi nu vom f i în s t a r e să p o r n i m cu armata
împotriva l o r " . Acest singur pasaj ar fi suficient să arate
constrîngerea pe care o exercita Atena asupra aliaţilor ei.
D a r m a i sînt şi a l t e l e p e c a r e l e v o m a m i n t i îndată.
în prealabil trebuie să s u b l i n i e m însă contradicţia dintre
afirmaţia l u i Pericles, amintită m a i sus, şi aceea din lauda
d e î n m o r m î n t a r e ( I I , 41,2), î n c a r e O l i m p i a n u l f a c e a p r e c i e r e a ,
optimistă, potrivită c u circumstanţa, dar n u cu realitatea, că
aliaţii Atenei se consolează cel puţin cu gîndul că nu sînt
c o n d u ş i d e o a m e n i n e d e m n i . D a r , să r e v e n i m l a p a s a j e l e care

7 8
G. d e S a n c t i s , Postille Tucidideae, în „Rendiconti d e l l a r e g i a Acca-
demia dei L i n c e i " , 1930, p. 299—341.
7
* G . B. G r u n d y , O p . cit., v o i . I , p. 330 şi u r m .

82
 STUDIU INTRODUCTIV

dovedesc că h e g e m o n i a A t e n e i e r a privită c u ură în cetăţile

dominate.
D u p ă ce arată o r d i n u l p e c a r e l - a u d a t P o t i d e e i , d e a tri­
mite acasă pe demiurgii spartani 7 5
şi de a dărîma zidurile
cetăţii d i n s p r e s u d , T h u c y d i d e s a f i r m ă ( I , 56) c ă a t e n i e n i i au
f ă c u t acest l u c r u t e m î n d u - s e c ă p o t i d e e n i i , l ă s î n d u - s e convinşi
de Perdiccăs şi d e corintieni, se vor d e s p r i n d e de Atena şi
v o r a n t r e n a c u e i şi p e ceilalţi aliaţi d i n T r a c i a .
I s t o r i c u l v o r b e ş t e a i c i d e o m ă s u r ă luată d e g u v e r n u l ate­
nian, care e r a conştient de sentimentele pe care le nutreau
aliaţii faţă d e A t e n a . Ce să m a i v o r b i m de faptul însuşi al
d e s p r i n d e r i i cetăţii d i n alianţă, c a r e a r t r e b u i să n u m a i a i b ă
nevoie de n i c i u n comentariu. D e p i l d ă : P o t i d e e a ( I , 58—62),
E u b e e a şi M e g a r a ( I , 114). A l t e c a z u r i d e d e s p r i n d e r i întîlnim
în c ă r ţ i l e : I V , 108,3; 120,1; 123,1; V , 1 4 , 1 ; V I I I , 5,1—5; 6 — 1 ;
11,2; 14,3; 1 7 , 1 ; 24,5.
D i n cele e x p u s e m a i sus r e i e s e c l a r şi c o n v i n g ă t o r c ă A t e n a
ducea o politică de dominaţie a s u p r a aliaţilor şi fireşte de
e x p a n s i u n e . A c e a s t ă p o l i t i c ă n u p u t e a să n u v i n ă î n conflict
cu Corintul şi c u a l t e cetăţi ale căror interese economice şi
comerciale e r a u ameninţate de cetatea l u i Pericles.
Istoricii moderni îşi d a u s e a m a că adevărata cauză, prin­
cipală, a războiului a constituit-o t o c m a i această ciocnire de
interese. Unul dintre istorici, care prezintă m a i sistematic
i n t e r e s e l e e c o n o m i c e şi c o m e r c i a l e a l e A t e n e i , este G . B . G r u n d y
c a r e s p u n e - c ă A t e n a t r e b u i a să a d u c ă g r î u d i n P o n t , i a r î n caz
că Pontul ar f i fost pierdut, rămîneau Sicilia şi vestul, în
g e n e r a l . D a c ă şi v e s t u l a r f i f o s t p i e r d u t , d e z a s t r u l a r f i f o s t
inevitabil. Dilema, Pontul sau Sicilia, a r f i fost clară pentru
a t e n i e n i , c h i a r p e l a 446 î.e.n. C o r i n t u l şi M e g a r a , î n e x p a n s i u ­
n e a l o r c o m e r c i a l ă , se î n t î l n e a u c u A t e n a şi î n est, şi m a i ales în
vest.
T r e c î n d l a c a u z e l e r ă z b o i u l u i p e l o p o n e s i a c , G r u n d y l e înşiră
în o r d i n e a u r m ă t o a r e . P e n t r u A t e n a : a) i m p o r t u l d e g r î u d i n
a f a r ă ; b) n e v o i a d e a d a d e l u c r u p o p u l a ţ i e i l i p s i t e de o c u p a ţ i e
şi d e h r a n ă ; c) l e g ă t u r i l e p r e c a r e c u P o n t u l , c a r e f ă c e a u nece-

7 5
D e m i u r g i i e r a u magistraţi de frunte în statele d o r i e n e .

83
 N. I. BARBU

s a r e m e n ţ i n e r e a h e g e m o n i e i a s u p r a aliaţilor şi c u c e r i r e a S i c i -
l i e i . P e n t r u p e l o p o n e s i e n i : a) n e c e s i t a t e a d e a ţ i n e l e g ă t u r a c u
Pontul; b) î m p i e d i c a r e a Atenei de a intercepta drumul spre
vest. H . B e n g t s o n 7 6
v o r b e ş t e , m a i concis, despre contradicţiile
economice dintre principalele cetăţi rivale, Atena şi Sparta,
fiind în esenţă de a c o r d cu Grundy. N u este n e v o i e să m a i
c i t ă m şi alţi i s t o r i c i m o d e r n i , c a r e a f i r m ă acelaşi l u c r u . F a p t e l e
sînt astăzi prea evidente pentru ca să n u fie acceptate de
oricine judecă lucrurile obiectiv.
Thucydides, după ce arată că războaiele purtate înaintea
războiului peloponesiac n-au avut a m p l o a r e a acestuia, s p u n e :
„Atenienii şi p e l o p o n e s i e n i i a u î n c e p u t [războiul] rupînd tra­
tatul de t r e i z e c i de a n i , pe care-1 încheiaseră după c u c e r i r e a
E u b e e i . A m s c r i s l a î n c e p u t p e n t r u ce l - a u r u p t şi d i v e r g e n ţ e l e
dintre ei, ca să n u se m a i cerceteze v r e o d a t ă d i n ce cauză
s-a iscat u n război atît d e m a r e î n t r e e l e n i . E u socotesc că
cea m a i a d e v ă r a t ă c a u z ă , d a r n e a r ă t a t ă d e c u v î n t , a c o n s t i t u i t - o
f a p t u l c ă a t e n i e n i i a j u n s e s e r ă p u t e r n i c i şi, i n s p i r î n d t e a m ă l a -
cedemonienilor, i - a u silit să p o a r t e r ă z b o i . Cauzele declarate
pe faţă d e f i e c a r e şi d i n p r i c i n a cărora, rupînd tratatul, au
pornit războiul sînt u r m ă t o a r e l e " ( I , 23, 4—5). I n acest pasaj
T h u c y d i d e s f a c e , f ă r ă n i c i o î n d o i a l ă , distincţie î n t r e c a u z e şi
p r e t e x t e . C a u z e l e , a d i c ă ceea ce n u m i m n o i astăzi c o n t r a d i c ţ i i l e
a n t a g o n i s t e , d i n t r e c e l e d o u ă t a b e r e , sînt d e n u m i t e d e e l dX7)8eT
Tdt7)V7ipo9aaiv „cea m a i adevărată cauză", i a r p r e t e x t e l e sînt
arătate p r i n c u v i n t e l e a i TO 9avepov Xey6{xevaL aluat
„cauzele declarate pe faţă de fiecare". Cauza esenţială, ne
s p u n e i s t o r i c u l , este t e a m a p e c a r e o i n s p i r a s p a r t a n i l o r p u t e r e a
crescîndă a A t e n e i . Care e r a o b i e c t u l acestei t e m e r i ? I s t o r i c u l
vine cu n o i precizări în c a r t e a I , 88, u n d e s p u n e c ă lacede­
m o n i e n i i a u arătat p r i n v o t c ă t r a t a t u l fusese r u p t şi c ă tre­
b u i e p u r t a t r ă z b o i „ n u atît f i i n d c ă să lăsaseră c o n v i n ş i d e c u ­
v i n t e l e aliaţilor, cît p e n t r u c ă se t e m e a u c ă a t e n i e n i i v o r de­
v e n i şi m a i p u t e r n i c i , v ă z î n d c ă cea m a i m a r e p a r t e d i n E l a d a
le este supusă". Vorbind despre încercarea spartanilor de a
împiedica pe atenieni să-şi construiască z i d u r i l e cetăţii, după

H. B e n g t s o n , op. cit.

84
 STUDIU INTRODUCTIV

alungarea m e z i l o r , i s t o r i c u l ne spune că l a c e d e m o n i e n i i a u f ă ­
c u t a c e a s t ă î n c e r c a r e şi f i i n d c ă e i înşişi a r f i p r i v i t c u p l ă c e r e
ca n i m e n i să n - a i b ă z i d u r i în j u r u l cetăţii, d a r , m a i ales, l a
îndemnul stăruitor a l aliaţilor, care se t e m e a u de mărimea
f l o t e i a t e n i e n e , p e c a r e n u o a v u s e s e r ă m a i î n a i n t e , şi d e c u r a ­
j u l d o v e d i t î n r ă z b o i u l c u m e z i i ( I 90,1).
După ce arată ciocnirile dintre atenieni şi p e l o p o n e s i e n i ,
survenite în timpul Pentecontaetiei, Thucydides observă că
s p a r t a n i i , d e ş i v e d e a u c u m a t e n i e n i i se î n t ă r e s c , n u i - a u a t a c a t
p o r n i n d u n r ă z b o i în r e g u l ă . „ A t u n c i , însă [în 431 î.e.n.], l a c e ­
demonienii a u s o c o t i t c ă n u m a i p o t r ă b d a , şi c ă t r e b u i e să
t r e a c ă l a a c ţ i u n e c u t o t a v î n t u l şi să s u p r i m e p u t e r e a a t e n i e n i ­
l o r , d a c ă se v a p u t e a " , ( I , 118,2). A ş a d a r , d r e p t c a u z ă concretă
a t e m e r i i , pe care o aveau s p a r t a n i i p e n t r u p u t e r e a crescîndă a
a t e n i e n i l o r , T h u c y d i d e s m e n ţ i o n e a z ă flota,*aliaţii, c u r a j u l dove­
d i t de a t e n i e n i în războiul c u m e z i i .
F l o t a , aliaţii, c u r a j u l e r a u e l e m e n t e d e n a t u r ă să-i n e l i n i ş ­
tească p e s p a r t a n i , m a i ales î n ceea ce p r i v e ş t e s e c u r i t a t e a l o r .
Istoricul n u menţionează cauzele economice, pe care le p u n
î n l u m i n ă , c u atîta c l a r i t a t e , i s t o r i c i i m o d e r n i . N u s î n t e m î n s ă
s i g u r i c ă T h u c y d i d e s n u l e - a a v u t î n m i n t e şi c ă , d a c ă a r f i
arătat l u c r u r i l e m a i pe larg, n u le-ar f i evocat. Astfel, vor­
b i n d d e s p r e c a u z e l e p e n t r u c a r e A l c i b i a d e s stăruia atît d e m u l t
să se p o r n e a s c ă e x p e d i ţ i a d i n S i c i l i a , T h u c y d i d e s o b s e r v ă ( V I , .
15, 1—2) c ă a d v e r s a r u l l u i N i c i a s d o r e a să d o b î n d e a s c ă , prin
c u c e r i r e a S i c i l i e i , b a n i şi slavă. I s t o r i c u l , c a r e îşi d ă d e a p e r f e c t ,
de b i n e seama despre m o b i l u l economic c a r e îl d e t e r m i n a p e
Alcibiades să stăruie atît d e m u l t asupra pornirii expediţiei
din Sicilia, p r e c u m şi d e i m p o r t a n ţ a factorului economic în
viaţa socială, despre care a m v o r b i t m a i înainte, înţelegea, p r o ­
b a b i l , d e s t u l d e c l a r şi c o n s i d e r e n t e l e e c o n o m i c e c a r e a u î m p i n s ,
cele două t a b e r e l a război. N u le-a menţionat însă, fie d i n
p r i c i n a c o n c i z i u n i i , f i e c ă n u c r e d e a n e c e s a r să stăruie a s u p r a
lor. Z i c e m p r o b a b i l , fiindcă n i m e n i , în s t a d i u l actual a l cer­
cetărilor, n u poate a f i r m a c u c e r t i t u d i n e că l u c r u r i l e s t a u a ş a
sau altfel.
î n ceea ce p r i v e ş t e p r e t e x t e l e d e r ă z b o i , n u m i t e de istoric
„ c a u z e m ă r t u r i s i t e p e f a ţ ă " , T h u c y d i d e s , d u p ă ce n a r e a z ă e v e -

85
 N. I. BARBU

n i m e n t e l e p e t r e c u t e în l e g ă t u r ă c u c e t a t e a E p i d a m n o s ( I , 24—
55,2), s p u n e : „ A c e a s t a a f o s t p e n t r u c o r i n t i e n i p r i m a c a u z ă de
război împotriva a t e n i e n i l o r , a n u m e că luptaseră împotriva l o r ,
alături d e c o r c y r e i e n i în t i m p u l c î n d t r a t a t u l e r a în v i g o a r e "
( I , 55,3). D u p ă aceasta, i s t o r i c u l c o n t i n u ă : „ î n d a t ă d u p ă aceste
evenimente, s-au produs şi următoarele d i f e r e n d e . între ate­
n i e n i şi p e l o p o n e s i e n i [ c a r e i - a u î m p i n s ] l a r ă z b o i " ( I , 56,1). D i ­
ferendele, pe care istoricul le relatează în continuare, sînt:
o r d i n u l d a t de a t e n i e n i cetăţii P o t i d e e a , c o l o n i e c o r i n t i a n ă , c a r e
f ă c e a p a r t e d i n L i g a m a r i t i m ă , să t r i m i t ă acasă p e demiurgii
c o r i n t i e n i şi să d i s t r u g ă z i d u r i l e cetăţii d i n s p r e s u d ( I , 56—58);
d e s p r i n d e r e a P o t i d e e i d i n a l i a n ţ a c u A t e n a şi e v e n i m e n t e l e p r o ­
v o c a t e d e a c e a s t ă d e s p r i n d e r e . ( I , 59—65), d u p ă care istoricul
a d a u g ă : „ Ş i aceste c a u z e s-au m a i a d ă u g a t [ l a cele m e n ţ i o n a t e ]
p e n t r u a t e n i e n i şi p e l o p o n e s i e n i [ c a r e i - a u d e t e r m i n a t să l u p t e ]
între e i " , p e n t r u c o r i n t i e n i , f a p t u l că a t e n i e n i i asediau Potideea,
c o l o n i a l o r , în c a r e se a f l a u o a m e n i d i n C o r i n t şi d i n P e l o p o n e s ,
pentru atenieni, împotriva peloponesienilor, faptul că aceştia
•desprinseseră de ei o cetate aliată şi supusă contribuţiei şi,
•ducîndu-se acolo, purtau război pe faţă, împotriva lor, ală­
t u r i d e p o t i d e e n i ( I , 66,1)". D u p ă ce e x p u n e e v e n i m e n t e l e p e t r e ¬
cute în timpul Pentecontaetiei, Thucydides continuă: „După
acestea, n u c u m u l ţ i a n i m a i tîrziu, s - a u p e t r e c u t e v e n i m e n t e l e
d e l a C o r c y r a şi d e l a P o t i d e e a şi c e l e l a l t e , c a r e a u f o s t pre­
t e x t u l a c e s t u i r ă z b o i " ( I , 118,1). D e d a t a aceasta i s t o r i c u l î n t r e ­
buinţează t e r m e n u l e x p l i c i t 7rp69am<; „pretext". Sîntem deci
î n d r e p t ă ţ i ţ i să a f i r m ă m că, p r i n „ c a u z e l e e x p u s e p e f a ţ ă " , T h u ­
c y d i d e s î n ţ e l e g e p r e t e x t e l e r ă z b o i u l u i l a c a r e , în a f a r ă d e c i o c ­
n i r i l e de l a C o r c y r a şi P o t i d e e a , se a d a u g ă şi c e r e r i l e p e care
^ s p a r t a n i i , hotărîţi s ă p o a r t e r ă z b o i , l e f ă c e a u a t e n i e n i l o r , spre
a avea u n pretext cît mai puternic de a porni războiul ( I ,
126,1), a n u m e : e x p i e r e a n e l e g i u i r i i săvîrşite î n l e g ă t u r ă c u C y l o n
(I, 126 2—138), r e t r a g e r e a d e l a P o t i d e e a , a u t o n o m i a E g i n e i şi
a n u l a r e a d e c r e t u l u i , care i n t e r z i c e a m e g a r i e n i l o r accesul l a p i e ­
ţele a t t i c e s a u a l e cetăţilor din Liga maritimă ( I , 139, 1—4).
Este deci clar că p r e t e x t e l e n u m i t e de istoric expres 7rpo9dc»eLc;
•sînt: Corcyra, Potideea, n e l e g i u i r e a săvîrşită în legătură cu
•Cylon, d e c r e t u l p r i v i t o r l a M e g a r a şi Egina.

86
 STUDIU INTRODUCTIV

C l a s i f i c a r e a şi distincţia î n t r e c a u z e l e şi p r e t e x t e l e r ă z b o i u ­
l u i peloponesiac n - a u fost n i c i răspicat, n i c i s i s t e m a t i c f ă c u t e
de T h u c y d i d e s . Totuşi, d i n analiza de m a i sus, se d e s p r i n d e
l i m p e d e c o n s t a t a r e a c ă T h u c y d i d e s , d r e p t cauze, a menţionat:
teama spartanilor de atenieni, obiecte ale t e m e r i i fiind flota r

aliaţii, curajul atenienilor; iar drept pretexte, denumite de

istoric lămurit c u t e r m e n u l de npoyaiavz, e v e n i m e n t e l e în l e ­
gătură cu Epidamnos, Potideea şi cererile spartanilor, avînd
ca obiect Potideea, Egina, n e l e g i u i r e a în legătură cu Cylon,
d e c r e t u l p r i v i t o r l a m e g a r i e n i . D e ş i p r e z e n t a t e o c a z i o n a l şi n e ­
s i s t e m a t i c , c a u z e l e şi p r e t e x t e l e a u f o s t c o r e c t i n t u i t e d e i s t o r i e
şi atît s p i r i t u l său d e o b s e r v a ţ i e a f a p t e l o r , cît şi j u d e c a t a sa.
istorică s - a u r i d i c a t l a o î n ă l ţ i m e r a r atinsă î n a n t i c h i t a t e . I a r
cînd T h u c y d i d e s vorbeşte despre d e c r e t u l în legătură c u m e g a -
r i e n i i , este g r e u d e c o n c e p u t c ă î n m i n t e a l u i n u s - a u înfăţi­
şat şi c a u z e l e e c o n o m i c e . D a c ă l e - a r f i m e n ţ i o n a t , e l s-ar f i r i ­
dicat încă de pe atunci l a înălţimea atinsă de istoriografia
a c t u a l ă în acest p u n c t . I m p l i c a ţ i i l e e x p u n e r i i l u i T h u c y d i d e s n e
dau dreptul să p r e s u p u n e m c ă i s t o r i c u l a a t i n s c h i a r această
înălţime, deşi nu avem temeiuri exprese spre a susţine cu.
c e r t i t u d i n e acest lucru.
A ş a c u m â m m a i spus, Pericles, p o -
Strategia taberelor în t r i y i t i a r e si m i l i -
m i j l o a c e l o r f i n a n c

luptă, după T h u c y d i d e s t a r e p r î n ^ c a r e e x c e l a A t e n a

142—143), a f ă c u t d i n flotă instrumentul decisiv al obţinerii

victoriei, socotind că invaziile peloponesiene nu vor putea
da victoria adversarului. Exemplul l u i T h e m i s t o c l e s îl încu­
raja. Trei e r a u pîrghiile p l a n u l u i strategiei l u i Pericles: flota,
c e t a t e a , aliaţii ( I , 143, 4—5) şi aceste t r e i e l e m e n t e — o s p u n e
c l a r O l i m p i a n u l — t r e b u i a u păstrate c u o r i c e preţ, p e n t r u că
ele a v e a u să a d u c ă victoria.
Peloponesienii, de asemenea, p o t r i v i t m i j l o a c e l o r de care d i s ­
p u n e a u , s o c o t e a u c ă clouă p r o c e d e e l e v o r a d u c e v i c t o r i a : i n v a ­
z i i l e î n A t t i c a ( e v e n t u a l c u c e r i r e a A t e n e i ) şi d e s t r ă m a r e a Ligii
m a r i t i m e . F l o t a s p a r t a n ă a p ă r e a , î n p l a n u l l u i A r c h i d a m o s , ca.
u n i n s t r u m e n t care p u t e a f i făurit în v i i t o r .
U n i i i s t o r i c i m o d e r n i c r i t i c ă l i p s a de c o m b a t i v i t a t e a s t r a t e ­
g i e i p e r i c l e e n e . T e o r e t i c , se p o a t e p r e s u p u n e o r i c e , d a r reali--

87
 N. J . BARBU

t a t e a a arătat c ă , d u p ă zece a n i d e r ă z b o i , în c a r e p e l o p o n e s i e -
n i i a u i n v a d a t de c î t e v a o r i A t t i c a , s p a r t a n i i n - a u p u t u t o b ţ i n e
v i c t o r i a . I s t o r i a a d a t c e l m a i r i g u r o s v e r d i c t în c o n t r o v e r s e l e
c u p r i v i r e l a a c e a s t ă p r o b l e m ă . î n t r - a d e v ă r , n u se ştie ce s-ar
f i î n t î m p l a t d a c ă P e r i c l e s s-ar f i a n g a j a t î n t r - o b ă t ă l i e terestră.
A t e n a ar f i fost poate cucerită, i a r consecinţele a r f i fost i n c a l ­
culabile.
S p a r t a n i i se g ă s e a u p e cea m a i f a -
P r o p a g a n d a d e război v o r a b i l ă p o z i i .ţ i e î n a c e a s t ă p r i v n ţ ă

Aliaţii A t e n e i se s o c o t e a u r e d u ş i l a s c l a v i e . O p i n i a p u b l i c ă a
aliaţilor a t e n i e n i l o r este f o a r t e b i n e c a r a c t e r i z a t ă d e următoa­
rele c u v i n t e ale u n u i sol m y t i l e n e a n : „Cît t i m p a t e n i e n i i n e - a u
condus, tratîndu-ne de l a egal l a egal, i - a m u r m a t cu avînt.
D a r . c î n d îi v e d e a m c ă îşi p o t o l e s c u r a împotriva m e d u l u i şi
c ă a d u c î n s c l a v i e p e aliaţi, n u m a i e r a m în s i g u r a n ţ ă " ( I I I , 10,2).
î n aceste c o n d i ţ i i , o p i n i a p u b l i c ă a întregii E l a d e e r a d e par­
tea Spartei. T h u c y d i d e s ne spune direct ( I I , 7) că întreaga
Eladă era în efervescenţă şi g a t a să p o r n e a s c ă la război şi,
îndeosebi, t i n e r e t u l c a r e n u ştia ce este r ă z b o i u l . „ I a r opinia
p u b l i c ă e r a , în cea m a i m a r e p a r t e , f a v o r a b i l ă l a c e d e m o n i e n i -
l o r , m a i ales c ă s p u n e a u c ă v o r e l i b e r a E l a d a . . . " „ A s t f e l , cei
m a i m u l ţ i u r a u p e a t e n i e n i . u n i i v o i n d să scape d e dominaţia
l o r , i a r ceilalţi t e m î n d u - s e să n u c a d ă s u b s t ă p î n i r e a l o r " ( I I ,
8,3). I s t o r i c u l n u f a c e n i c i o a p r e c i e r e a s u p r a acestei o p i n i i p u ­
b l i c e , c i o constată.
T h u c y d i d e s a a v u t o c a z i a ca, p e l î n g ă
Clasele sociale _ lupta s t r u c t u r a s a poli-
o c i a l ă ş i o r m d m r e

d e clasă
t i c ă a p o l i s u r i l o r f r u n t a ş e , să a d u c ă
în d i s c u ţ i e şi clase şi c a t e g o r i i s o c i a l e , c a r e e x i s t a u pretutin­
deni: oameni liberi şi sclavi, i a r , în clasa oamenilor liberi,
b o g a ţ i şi săraci, n o b i l i şi o a m e n i d e r î n d . E s t e i n t e r e s a n t de
v ă z u t c a r e este a t i t u d i n e a i s t o r i c u l u i î n l e g ă t u r ă c u aceste' clase
şi c a t e g o r i i s o c i a l e .
Sînt f o a r t e r a r e c a z u r i l e cînd T h u -
Sclavîi cydides vorbeşte despre sclavi şi
c h i a r şi a t u n c i se m ă r g i n e ş t e s ă * c o n s t a t e f a p t e , f ă r ă să i a a t i ­
t u d i n e . A s t f e l , arătînd pagubele pe care le p r i c i n u i a atenieni­
l o r o c u p a r e a D e c e l e i e i , T h u c y d i d e s o b s e r v ă ( V I I , 27,5) c ă , î n t r e

88
 STUDIU INTRODUCTIV

a l t e n e a j u n s u r i , A t e n a t r e b u i a să asiste şi l a d e z e r t a r e a a m a i
m u l t d e d o u ă z e c i d e m i i de s c l a v i , d i n t r e c a r e cea m a i m a r e
p a r t e e r a u meşteşugari. î n m o d i m p l i c i t i s t o r i c u l constată i m ­
portanţa acestor s c l a v i , d a r n u manifestă n i c i o a t i t u d i n e afec­
tivă f a ţ ă d e situaţia l o r . T h u c y d i d e s istoriseşte ( V I I I , 40,2) că
s c l a v i i de l a C h i o s e r a u p r e a d r a s t i c p e d e p s i ţ i cînd săvîrşeau.
vreo neregulă. Motivul: stăpînii voiau să-i ţină în frîu prin
teroare. Cînd s c l a v i i a u fost s i g u r i că a r m a t a a t e n i e n i l o r este
l î n g ă z i d u r i l e cetăţii a u f u g i t şi, c u m c u n o ş t e a u b i n e c o n f i g u r a ­
ţia l o c u l u i , a u a d u s cetăţii cele m a i m a r i p a g u b e . P a s a j u l este
foarte interesant. într-adevăr, istoricul arată clar cauza fugii
sclavilor: a s p r i m e a prea m a r e a pedepselor p e care l i le dă­
d e a u stăpînii, ca să-i ţină în f r î u . î n m o d i m p l i c i t este con­
d a m n a t procedeul, fiindcă a a v u t consecinţe păgubitoare pen­
tru stăpîni. D e m a i m u l t e o r i v o r b e ş t e i s t o r i c u l d e s p r e hiloti.
î n c a r t e a I , 101, T h u c y d i d e s se m ă r g i n e ş t e să o b s e r v e c ă s p a r ­
t a n i i a u a v u t de l u p t a t c u hiloţii, c a r e se r e f u g i a s e r ă l a I t h o m e .
S p a r t a n i i a u f o s t n e v o i ţ i să p r o m i t ă b a n i m u l ţ i o a m e n i l o r l i b e r i
şi a c o r d a r e a libertăţii h i l o ţ i l o r , c a r e v o r d u c e a l i m e n t e a s e d i a ­
ţ i l o r d e l a P y l o s ( I V , 26,24). Şi, î n t r - a d e v ă r , o b s e r v ă istoricul,
cel mai mult hiloţii s-au avîntat în primejdie ca să spargă
blocada duşmană. Observaţia a r e u n sens i x n p l i c i t : hiloţii îşi
r i s c a u v i a ţ a p e n t r u l i b e r t a t e . L a c e d e m o n i e n i i — n e s p u n e isto¬
r i c u l — ( V , 34,1) a u a c o r d a t l i b e r t a t e a h i l o ţ i l o r c a r e luptaseră
c u B r a s i d a s şi i - a u aşezat în L e p r e o n . Şi a i c i este arătată d o r i n ţ a
de l i b e r t a t e a hiloţilor.
D i n cele e x p u s e se v e d e c l a r c ă T h u c y d i d e s e x p u n e corect
f a p t e l e d i n c a r e r e i e s e i m p o r t a n ţ a s c l a v i l o r . E l e x p l i c ă d e ase­
menea, lucid şi în conformitate cu realitatea, cauzele unor
acţiuni a l e s c l a v i l o r . A t i t u d i n e a d e c r i t i c ă l a a d r e s a s t ă p î n i l o r ,
care pedepseau prea aspru pe sclavi, este d e asemenea ară­
tată. M e n ţ i o n ă m şi a l t e f a p t e d i n c a r e se v e d e i m p o r t a n ţ a şi
acţiunea sclavilor. V o r b i n d d e s p r e P a u s a n i a s ( I , 132,4), T h u c y ­
dides observă că, î n t r e altele, comandantul spartan promitea
h i l o ţ i l o r l i b e r t a t e a , d a c ă se v o r r ă s c u l a s p r e a-1 a j u t a l a r e a l i ­
z a r e a p r o i e c t e l o r sale. î n c a r t e a I , 101, 102, i s t o r i c u l relatează
răscoala hiloţilor l a I t h o m e , c h e m a r e a a t e n i e n i l o r în a j u t o r şi
concedierea l o r , d e t e a m a c ă n u c u m v a să i n t r e în legătură

89
 N. I. B A R B U

cu răsculaţii d i n cetate. Corintienii au vîndut opt sute de

sclavi corcyrieni ( I , 55,2). Hiloţii dau ajutor spartanilor în
lupta împotriva cetăţii Tegeea ( V , 63,1). S c l a v i i d i n Plateea,
alături de stăpîni ( I I , 4,1), a r u n c ă c u p i e t r e î n d u ş m a n i . S t r o m -
b i h i d a s îi i a p e s c l a v i i d i n L a m p s a c o s c a p r a d ă d e r ă z b o i (VIII,
62.2) , f e m e i şi c o p i i sînt r e d u ş i l a s c l a v i e ( I V , 48,4; V , 3 2 , 1 ; V I ,
62.3) . A c e s t e a sînt f a p t e c o n s e m n a t e r e c e şi o b i e c t i v d e către
istoric.
S î n t însă o s e r i e d e p a s a j e , î n s p e c i a l în d e m e g o r i i , î n c a r e
v o r b i t o r i i , p e n t r u a e x p r i m a noţiunea de „dependenţă politică",
întrebuinţează cuvîntul 8ovX<oms „sclavie", tocmai spre a
a r ă t a cît d e i n s u p o r t a b i l ă e r a a c e a s t ă d e p e n d e n ţ ă p o l i t i c ă . P r i n
a c e a s t a se p u n e , cît se p o a t e d e l i m p e d e , î n l u m i n ă atitudinea
o a m e n i l o r l i b e r i şi f ă r ă î n d o i a l ă şi a i s t o r i c u l u i , f a ţ ă d e c o n d i ţ i a
s c l a v i l o r , f a ţ ă d e s c l a v i e . D e p i l d ă , în d i a l o g u l d i n t r e m e l i a n şi
atenian, melianul întreabă pe atenian ( V , 92,100) c u m a r p u ­
tea f i f o l o s i t o a r e melienilor* „sclavia", adică dependenţa politică
d e A t e n a . De asemenea G y l i p p o s afirmă, în faţa combatanţilor
î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r , c ă aceştia d i n u r m ă a u v e n i t să r e d u c ă
S i c i l i a l a s c l a v i e ( V I I , 66,2; 68,2). N u e r a , d e s i g u r , v o r b a d e s p r e
vînzarea sicilienilor ca sclavi, ci de dependenţa Siciliei de
A t e n a , ceea ce a r î i e c h i v a l a t c u s c l a v i a . A c e l a ş i l u c r u se v e d e
şi d i n a l t e a f i r m a ţ i i ( I , 122,3; V , 38,4; V I , 20,3; V I I I , 43,3; 84,5).
T o ţ i o a m e n i i l i b e r i şi i s t o r i c u l e r a u c o n v i n ş i c ă situaţia s c l a v u l u i
e r a o n e n o r o c i r e c a r e t r e b u i a e v i t a t ă c u p r e ţ u l vieţii. G y l i p p o s
c a u t ă să i n s u f l e c u r a j s o l d a ţ i l o r , i a r î n d e m e g o r i i v o r b i t o r i i î n ­
c e a r c ă să c o n v i n g ă p e a u d i t o r i p r i n f l u t u r a r e a s p e c t r u l u i scla­
viei. Nimeni n u se gîndea şi n i c i n u se p u t e a gîndi atunci
l a desfiinţarea sclaviei deci n i c i istoricul.
Şi cînd este v o r b a despre Sfjnos
Poporul şi aristocraţii > p o p o r t f ş i d e g p r e a r i s t o c r a ţ i ( o l

L u p t a de c l a s a 6 n y o i ) i s t o r i c u l n e a r a t ă a c e s t e c a _
t e g o r i i a l e o a m e n i l o r l i b e r i , d e cele m a i m u l t e o r i , î n acţiune,
f ă r ă să i a o a t i t u d i n e p e r s o n a l ă . D e p i l d ă , p o p o r u l d i n A r g o s
p r i n d e c u r a j şi se r i d i c ă î m p o t r i v a a r i s t o c r a ţ i l o r ( V , 82,1). A c e ­
laşi l u c r u se p e t r e c e l a C o r c y r a ( I V , 46,3). A r i s t o c r a ţ i i megari-
e n i , f i i n d a l u n g a ţ i d e p o p o r , se d e d a u l a p r ă d ă c i u n i ( I V , 66,2).
P o p o r u l d i n A m p h i p o l i s , compus d i n atenieni, într-o mică parte,

90
 STUDIU INTRODUCTIV

şi d i n o a m e n i d e p r i n a l t e p ă r ţ i ( I V , 106), d u p ă l u n g i ezitări a
acceptat p r o p u n e r e a l u i Brasidas. P o p o r u l d i n Mende era în
d e z b i n a r e c u aristocraţii c î n d c e t a t e a a f o s t a t a c a t ă ( I V , 130).
Am arătat, c u ocazia discutării cauzalităţii istorice, că Thu­
c y d i d e s şi-a d a t s e a m a de importanţa factorului economic în
ceea ce p r i v e ş t e a p a r i ţ i a c l a s e l o r şi a l u p t e i d e clasă. «Astfel,,
datorită r o d n i c i e i p ă m î n t u l u i — s p u n e i s t o r i c u l ( I , 2—4) — bo­
găţiile se strîngeau în mîinile cîtorva şi produceau răscoale
[ p r i n c e t ă ţ i ] , d e p e u r m a c ă r o r a [cetăţile] s l ă b e a u şi, în acelaşi
timp, erau atacate m a i uşor de alte triburi». L a M i t i l e n e —
relatează T h u c y d i d e s ( I I I , 27) — p o p o r u l este î n a r m a t s p r e a.
l u p t a c o n t r a a t e n i e n i l o r , d a r ajunşi în stăpînirea a r m e l o r , sol­
daţii, o a m e n i d i n p o p o r , n - a u v o i t să m a i l u p t e , c i a u î n c e p u t
să ceară aristocraţilor să l e împartă grîu, ameninţîndu-i că„
în caz c o n t r a r , se v o r î n ţ e l e g e c u a t e n i e n i i . D e z b i n ă r i între p o ­
por şi aristocraţi m a i semnalează T h u c y d i d e s şi l a Corcyra
( I I I , 70), u n d e s c l a v i i a u f o s t c h e m a ţ i î n a j u t o r ( I I I , 73), p r o -
miţîndu-li-se e l i b e r a r e a , şi u n d e a u a v u t l o c scene d e război
c i v i l ( I I I , 74). D u p ă ce e x p u n e , c u u n e m o ţ i o n a n t dramatism,
violenţa luptelor, istoricul încheie cu următoarea observaţie:
« A t î t d e v i o l e n t ă a f o s t r ă s c o a l a şi s-a p ă r u t şi m a i v i o l e n t ă
[decît a f o s t î n r e a l i t a t e ] , c ă c i a f o s t p r i m a . î n t r - a d e v ă r , m a i
tîrziu s-a mişcat aproape întreaga e l e n i m e , ca să zicem aşa,,
producîndu-se pretutindeni dezbinări, căci fruntaşii poporului:
voiau să-i a d u c ă p e atenieni, iar oligarhii pe l a c e d e m o n i e n i ^
( I I I , 82,1). î n c o n t i n u a r e , i s t o r i c u l arată c ă c h e m a r e a a t e n i e n i l o r
s a u a l a c e d e m o n i e n i l o r d e c ă t r e cele d o u ă c a t e g o r i i s o c i a l e , în»
luptă, era u n pretext pentru a-şi satisface o duşmănie mai
veche.* I s t o r i c u l o b s e r v ă a p o i : « M u l t e şi g r e l e n e n o r o c i r i s-au
abătut, în timpul răscoalelor [asupra oamenilor], prin cetăţi,,
n e n o r o c i r i c a r e se î n t î m p l ă şi se v o r î n t î m p l a î n t o t d e a u n a , cît
timp firea o a m e n i l o r v a f i aceeaşi, n e n o r o c i r i mai groaznice
s a u m a i p o t o l i t e şi c u aspecte v a r i a t e , d u p ă c u m v o r f i s c h i m ­
b ă r i l e î m p r e j u r ă r i l o r d e f i e c a r e d a t ă » ( I I I , 82,2). O b s e r v î n d , în
continuare, că războiul „suprimînd p r o c u r a r e a h r a n e i de t o a t e
z i l e l e , este u n d a s c ă l a l v i o l e n ţ e i " , i s t o r i c u l analizează starea
psihologică a celor aflaţi în luptă. Aşadar, T h u c y d i d e s nu-şi
e x p r i m ă p r e f e r i n ţ e p e n t r u n i c i o clasă, c i î n c e a r c ă să g e n e r a -

91
 N . ,1. B A R B U

lizeze cauzele răscoalelor şi să facă o pătrunzătoare analiză

p s i h o l o g i c ă , d e c a r e n e v o m o c u p a în altă p a r t e . D e asemenea,
•el c o n s e m n e a z ă d e z b i n ă r i î n t r e p o p o r şi aristocraţi, în diferite
cetăţi, f ă r ă î n s ă să i a a t i t u d i n e ( I V , 1,3; I V , 67,71,76,1—5,130;
V I , 35,36,74; V I I I , 21,1. D i n cele e x p u s e , reiese c ă i s t o r i c u l nu-şi
a r a t ă e x p l i c i t s i m p a t i a sau a v e r s i u n e a p e n t r u n i c i o clasă s a u
•categorie s o c i a l ă , c i c a u t ă să e x p l i c e c a u z e l e f a p t e l o r — efort
r a ţ i o n a l — , să s u b l i n i e z e v i o l e n ţ a l u p t e l o r — e f o r t d e p r e z e n ­
t a r e d r a m a t i c ă — şi să a n a l i z e z e stările sufleteşti — e f o r t p s i ­
hologic. Totuşi, în m o d implicit, se s i m t e tristeţea istoricului
î n faţa e v e n i m e n t e l o r pe care le relatează.

CÎTEVA PERSONAJE POLITICE

CARACTERIZATE DE THUCYDIDES

Cum era firesc, T h u c y d i d e s , expunînd fapte, prezintă citi­

torului d i f e r i t e l e personalităţi p o l i t i c e în a c ţ i u n e . î n acest f e l ,
c i t i t o r u l p o a t e să f a c ă s i n g u r j u d e c ă ţ i de v a l o a r e a s u p r a c a r a c ­
t e r u l u i şi acţiunii d i f e r i t e l o r p e r s o n a j e întîlnite în operă.
S î n t însă c a z u r i — n u p r e a m u l t e — c î n d i s t o r i c u l exprimă
d i r e c t i d e i l e sale a s u p r a p e r s o n a j e l o r i m p l i c a t e î n e v e n i m e n t e l e
pe care le narează. Scurtele a p r e c i e r i pe care le face a s u p r a
diferitelor personaje sînt cu atît mai preţioase cu cît, pe
.această c a l e , i s t o r i c u l îşi e x p r i m ă p r o p r i i l e sale c o n v i n g e r i p o ­
litice.
D e pildă, înainte de a r e d a d i s c u r s u l r o s t i t de A l c i b i a d e s ,
f i u l l u i C l e i n i a s , în ecclesia, c a r ă s p u n s l a c u v î n t a r e a l u i N i c i a s ,
T h u c y d i d e s dă cîteva informaţii c u p r i v i r e lâ A l c i b i a d e s ( V I ,
15). I s t o r i c u l înşiră p e s c u r t m o t i v e l e adversităţii lui Alcibia­
d e s f a ţ ă d e N i c i a s : 1) d i v e r g e n ţ e p o l i t i c e ; 2) a l u z i i răutăcioase
făcute de N i c i a s l a a d r e s a l u i A l c i b i a d e s ; 3) d o r i n ţ a de a f i
ales s t r a t e g , şi aceea d e a c u c e r i S i c i l i a şi C a r t a g i n a , p e n t r u ca,
apoi, să d o b î n d e a s c ă bani şi f a i m ă . După aceea, T h u c y d i d e s
arată c ă A l c i b i a d e s , b u c u r î n d u - s e d e u n m a r e p r e s t i g i u în faţa
cetăţenilor, făcea c h e l t u i e l i m a i m a r i d e c î t îi î n g ă d u i a u resur­
sele m a t e r i a l e . A c e s t e cheltuieli nesăbuite, n e spune istoricul,

92
 STUDIU INTRODUCTIV

a u c o n t r i b u i t f o a r t e m u l t l a d i s t r u g e r e a cetăţii, d e o a r e c e p o p o r u l
lua comportările l u i A l c i b i a d e s d r e p t indicaţii că f i u l l u i C l e i -
n i a s a r v r e a să i n s t a u r e z e t i r a n i a , şi de aceea, t o c m a i în mo­
m e n t u l cînd A l c i b i a d e s punea f o a r t e bine l a cale t r e b u r i l e răz­
b o i u l u i , a t e n i e n i i iritaţi d e c o m p o r t ă r i l e l u i , a u a d u s m a r i pre­
j u d i c i i cetăţii. A ş a d a r , T h u c y d i d e s socoteşte c ă m o t i v e l e p e n t r u
c a r e A l c i b i a d e s susţinea c u atîta tărie p o r n i r e a
v expediţiei în
Sicilia erau de ordin personal: divergenţele cu N i c i a s şi do­
rinţa d e g l o r i e şi de bani.
Isotricul n u află printre intenţiile l u i A l c i b i a d e s n i c i una
c a r e să a i b ă î n v e d e r e i n t e r e s u l g e n e r a l . C r i t i c a i s t o r i c u l u i se
î n d r e a p t ă şi a s u p r a p o p o r u l u i , c a r e 1-a c h e m a t l a j u d e c a t ă pe
A l c i b i a d e s t o c m a i c î n d acesta l u a m ă s u r i l e cele m a i b u n e în
vederea expediţiei. Este s i n g u r u l merit expres pe care-1 a t r i ­
buie T h u c y d i d e s l u i A l c i b i a d e s . Totuşi, se pare că istoricul
este de acord şi cu existenţa meritelor pe care şi l e arogă
A l c i b i a d e s însuşi, c î n d a f i r m ă c ă a a d u s f a i m ă A t e n e i p r i n v i c ­
t o r i i l e r e p u r t a t e l a O l y m p i a ( V I , 16). P r o b a b i l c ă i s t o r i c u l este
de părere că Alcibiades, cu toate extravaganţele sale, fusese
d e f o l o s cetăţii şi i - a r f i a d u s î n c ă m u l t e a v a n t a j e , d a c ă duş­
manii săi l - a r f i lăsat î n p a c e .
D e s p r e A r c h i d a m o s , T h u c y d i d e s s p u n e ( I , 79) c ă e r a u n o m
inteligent şi înţelept. Ideile expuse de A r c h i d a m o s în faţa
soldaţilor, m e n i t e să l e t e m p e r e z e a r d o a r e a r ă z b o i n i c ă şi să-i
cheme l a c o n s i d e r a r e a r e c e şi obiectivă a realităţii, justifică
epitetele cu care-1 caracterizează istoricul.
însuşirile pe c a r e le d i s t i n g e T h u c y d i d e s l a B r a s i d a s s î n t :
c u m p ă t a r e a , d r e p t a t e a , v i r t u t e a , i n t e l i g e n ţ a ( I V , 81), a b i l i t a t e a ,
blîndeţea, calităţi care l - a u făcut dorit de aliaţii atenienilor,
prestigiul pe care-1 avea în faţa soldaţilor atenieni (V, 11),
e r o i z a r e a l u i de c ă t r e amfipolitani.
I s t o r i c u l este o b i e c t i v . D o v a d a o a v e m în f a p t u l că T h u c y d i ­
d e s s p u n e ( I V , 108) c ă B r a s i d a s r e c u r g e a şi l a d e c l a r a ţ i i amă­
g i t o a r e , s p r e a - i a t r a g e p e aliaţii a t e n i e n i l o r .
P r i v i n d l u c r u r i l e o b i e c t i v , T h u c y d i d e s s o c o t e ş t e — deşi n - o
d e c l a r ă e x p l i c i t — că, d i n p u n c t d e v e d e r e s p a r t a n , B r a s i d a s
proceda foarte bine.

93
 N. I . BARBU

Despre Cleon, T h u c y d i d e s , s p u n e că era cel m a i v i o l e n t d i n t r e

cetăţeni ( I I I , 36,6), d e m a g o g , care avea f o a r t e m a r e credit în
faţa poporului ( I V , 21), c ă , p r i n s în propriile sale mreje, a
t r e b u i t să a c c e p t e să i a c o m a n d a e x p e d i ţ i e i d i n P y l o s , lăudîndu-se
că s a u v a a d u c e p e l a c e d e m o n i e n i v i i î n t i m p d e 20 d e z i l e , s a u
v a p i e r i e l însuşi, ceea ce i - a f ă c u t p e a t e n i e n i să r î d ă d e u ş u ­
rătatea l u i . Oamenii cu judecată, ne spune Thucydides (IV,
28), se b u c u r a u , gîndindu-se că sau v o r scăpa de Cleon sau
acesta îi v a s u p u n e p e l a c e d e m o n i e n i . I s t o r i c u l p u n e f a ţ ă în
f a ţ ă „ n e ş t i i n ţ a şi s l ă b i c i u n e a " l u i C l e o n c u „ e x p e r i e n ţ a " şi „ c u
r a j u l " l u i B r a s i d a s , c î n d c e i d o i c o m a n d a n ţ i d e oşti se a f l a u l a
Amphipolis, unul împotriva celuilalt. Aceste caracteristici le
erau atribuite celor doi comandanţi, de către ostaşii coman­
daţi de Cleon. Vădit lucru, în confruntarea dintre Cleon şi
Brasidas, simpatiile istoricului m e r g spre Brasidas, i a r fapte­
le au confirmat justeţea punctului de vedere al l u i Thucy­
d i d e s c a r e , p o a t e , a e x a g e r a t trăsăturile n e g a t i v e a l e c a r a c t e ­
r u l u i l u i C l e o n . C e r t este, însă, c ă î n l u p t ă , e l s-a d o v e d i t i n ­
ferior l u i Brasidas.
T h u c y d i d e s e x p r i m ă d i r e c t p ă r e r e a sa şi a s u p r a l u i N i c i a s j
d e s p r e c a r e s p u n e c ă e r a î n c l i n a t s p r e superstiţie ( V I I , 50,30 —
c r e d i n ţ a sa î n z e i este e x p r i m a t ă d e N i c i a s însuşi ( V I I , 77,4)
— şi că m e r i t a c e l m a i p u ţ i n d i n t r e toţi e l e n i i , d e p e v r e m e a
i s t o r i c u l u i , să a j u n g ă î n t r - o a s t f e l de n e n o r o c i r e .
Nu merita, ne spune istoricul, d i n p r i c i n a comportării l u i
v i r t u o a s e să m o a r ă î n acest f e l .
Se p a r e c ă cele m a i m u l t e p ă r e r i d i r e c t e a e x p r i m a t Thu­
cydides a s u p r a l u i Pericles, pe care-1 numeşte „un om care
era în a c e l t i m p c e l m a i a b i l l a c u v î n t şi l a f a p t ă d i n t r e toţi
a t e n i e n i i " ( I , 4, 138). A r f i s u f i c i e n t e aceste c u v i n t e s p r e a n e
arăta c ă cea m a i înaltă p r e ţ u i r e , d i n t r e toţi o a m e n i i p o l i t i c i
a t e n i e n i , o a c o r d ă T h u c y d i d e s l u i P e r i c l e s . Totuşi i s t o r i c u l n u
se m u l ţ u m e ş t e c u atît.
D i n - e x p u n e r e a m o t i v e l o r d e î n c r e d e r e , p e c a r e l e arăta P e ­
r i c l e s a t e n i e n i l o r , reiese o a b i a reţinută admiraţie a i s t o r i c u l u i
p e n t r u o m u l de stat atenian. Acelaşi d e p l i n acord a l i s t o r i c u ­
lui cu comportarea l u i Pericles, cînd vedea că atenienii sînt
mîniaţi ( I I , 22). E l o g i i c l a r e îi a d u c e i s t o r i c u l (în c a r t e a a I l - a ,

94
 STUDIU INTRODUCTIV

65), u n d e s p u n e c ă , atîta t i m p c î t a f o s t î n f r u n t e a cetăţii, P e ­

ricles, în t i m p de pace, a condus-o c u m o d e r a ţ i e şi a p ă z i t - o
c u c h i b z u i n ţ ă s i g u r ă , i a r în t i m p u l l u i c e t a t e a a a j u n s „ f o a r t e
m a r e " , şi c h i a r cînd a i z b u c n i t războiul, „este e v i d e n t că şi
a t u n c i a prevăzut forţa cetăţii".
Dacă atenienii ar f i respectat recomandările l u i Pericles —
spune m a i departe istoricul — a r f i învins, d a r ei a u făcut
t o t u l p e dos. F o r ţ a O l i m p i a n u l u i , c o n t i n u ă T h u c y d i d e s , c o n s t a
în f a p t u l c ă P e r i c l e s se b u c u r a d e u n m a r e p r e s t i g i u , a v e a g î n -
d u r i înalte, e r a i n c o r u p t i b i l , conducea p o p o r u l în l i b e r t a t e şi
nu se lăsa c o n d u s d e p o p o r , n u c ă u t a să-şi cîştige prestigiul
f ă c î n d d e m a g o g i e , ştia să î n f l ă c ă r e z e p o p o r u l c î n d îl v e d e a des­
curajat şi să-i ridice moralul cînd îl vedea abătut. Era cu
n u m e l e o democraţie, d a r în f a p t era o conducere a primului
c e t ă ţ e a n ( I I , 65,6).
I s t o r i c u l , s p r e a p u n e şi m a i p u t e r n i c î n l u m i n ă m e r i t e l e l u i
P e r i c l e s , arată greşelile săvîrşite de urmaşii l u i , care a u dus
c e t a t e a l a d e z a s t r u , şi a n u m e : g o a n a d u p ă întîietate şi p r a c t i c a
d e m a g o g i e i , p r i n t r e a l e c ă r o r c o n s e c i n ţ e a f o s t şi e x p e d i ţ i a d i n
S i c i l i a . A c e a s t ă e x p e d i ţ i e s-a t r a n s f o r m a t î n d e z a s t r u , n e s p u n e
i s t o r i c u l , n u p e n t r u că a r f i f o s t rău calculată, ci d i n p r i c i n a
c e r t u r i l o r d i n t r e conducătorii p o p o r u l u i , a neînţelegerilor dintre
c o m a n d a n ţ i . D a r , şi d u p ă d e z a s t r u l d i n Sicilia, A t e n a încă a
m a i r e z i s t a t , ceea ce a d e m o n s t r a t î n c ă o d a t ă j u s t e ţ e a p r e v e ­
d e r i l o r l u i P e r i c l e s , c u p r i v i r e l a p u t e r e a a c e s t e i cetăţi.
Din cele expuse reiese obiectivitatea cu care i-a judecat
T h u c y d i d e s p e o a m e n i i p o l i t i c i amintiţi. I s t o r i c u l n u ş o v ă i e să
arate meritele spartanului Brasidas, infatuarea şi lipsa de
s c r u p u l e a a t e n i a n u l u i Cleon. T h u c y d i d e s şi-a i u b i t cetatea, cu
toate că a fost exilat. E x i l u l n u i - a smuls d i n suflet dragostea
p e n t r u c e t a t e a sa, aşa c u m p a t r i o t i s m u l său d e a t e n i a n n u 1-a
î m p i e d i c a t să v a d ă m e r i t e l e r e a l e ale l u i A r c h i d a m o s sau ale
l u i Brasidas.
Elogiile pe care le aduce T h u c y d i d e s l u i Pericles exprimă,
cît se poate de clar, şi idealurile politice ale istoricului. O
d e m o c r a ţ i e c h i b z u i t ă , aşa c u m a f o s t realizată d e P e r i c l e s , f ă r ă
d e m a g o g i d e g e n u l l u i C l e o n , este, î n o c h i i istoricului, forma

95
 N. J . BARBU

de guvernămînt p e n t r u care e l m a n i f e s t a o a b i a reţinută a d ­

miraţie.
Nici aventurile de felul celor d i n Sicilia n u i se păreau
lui Thucydides condamnabile, nici ţelurile expediţiei irealiza­
b i l e , d a c ă a r f i f o s t c o n d u s ă d e c o m a n d a n ţ i c a r e să f i f o s t de
a c o r d î n t r e e i , i a r l a A t e n a p o p o r u l să n u f i f o s t d e z b i n a t d e
luptele demagogilor, d o r n i c i de întîietate.
Aceste scurte caracterizări, făcute p e r s o n a j e l o r a m i n t i t e , v i n
să completeze şi să întărească constatările pe care le-am
f ă c u t , c u o c a z i a discutării a l t o r p r o b l e m e , a s u p r a c o n v i n g e r i l o r
şi idealurilor politice ale l u i Thucydides.

G E N E R A L I Z Ă R I Î N OPERA L U I THUCYDIDES

T h u c y d i d e s , l u î n d h o t ă r î r e a de a n u m a i i n s e r a în o p e r a sa
cuvîntările ţinute în diferite împrejurări, de diferiţi oameni
p o l i t i c i , c o m a n d a n ţ i de oşti s a u s i m p l i p a r t i c u l a r i , aşa c u m a u
f o s t r o s t i t e , c i de a l e d a e l însuşi o f o r m ă p e r s o n a l ă , ţinîn-
d u - s e cît m a i strîns de cele s p u s e î n r e a l i t a t e , ş i - a c r e a t , ipso
factq, p o s i b i l i t a t e a de a i n t e r v e n i c h i a r în c o n ţ i n u t u l discursu­
r i l o r . A c e a s t ă i n t e r v e n ţ i e este c o n f i r m a t ă d e i s t o r i c însuşi, c î n d
afirmă c ă a r e l a t a t aşa „ c u m m i se p ă r e a c ă a r f i p u t u t să
vorbească fiecare, ceea ce trebuia despre treburile care le
stăteau d e f i e c a r e dată în faţă, ţ i n î n d u - m ă . cît m a i strîns de
c u p r i n s u l g e n e r a l a l c e l o r spuse î n r e a l i t a t e " ( I , 22, 1). C u v i n ­
tele (5$ fc'ăv eSoxei Ipoi „ c u m m i se p ă r e a " şi oti Eyyu'EaTa
„ c î t m a i s t r î n s " arată, f ă r ă n i c i o î n d o i a l ă , c ă i s t o r i c u l a i n s e r a t
în cuvîntări m u l t e i d e i care-i aparţineau.
R e l a t î n d c u v î n t a r e a ţinută d e N i c i a s î n f a ţ a ostaşilor, d u p ă
grava înfrîngere de la Epipolai, Thucydides spune că şi co­
m a n d a n t u l D e m o s t h e n e s îşi î n c u r a j a soldaţii s p u n î n d u - l e „ace­
leaşi l u c r u r i s a u a s e m ă n ă t o a r e " ( V I I , 78, 1). P a s a j u l n e arată
c ă n u ceea ce a spus D e m o s t h e n e s î n r e a l i t a t e îl i n t e r e s a p e
i s t o r i c , c i ceea ce e r a v e r o s i m i l să s p u n ă , în î m p r e j u r a r e a în
care se găsea.
în care se găsea.
96
 STUDIU INTRODUCTIV

T o c m a i a c e a s t ă l i b e r t a t e de a r e l a t a d i s c u r s u r i l e p r o n u n ţ a t e
în r e a l i t a t e , refăcîndu-rle d u p ă T O elxds „verosimil", i - a dat
l u i T h u c y d i d e s p o s i b i l i t a t e a ,de a i n s e r a i d e i g e n e r a l e , c a r e ,
deşi sînt e x p r i m a t e î n t r - u n m o m e n t d e t e r m i n a t , d e p ă ş e s c , în
ceea ce p r i v e ş t e s f e r a de a p l i c a b i l i t a t e , c i r c u m s t a n ţ a î n c a r e
au fost rostite. Aceste i d e i generale constituie — după părerea
noastră — n o t a s p e c i f i c ă esenţială a c a r a c t e r i s t i c i l o r o p e r e i l u i
T h u c y d i d e s . M a i m u l t — d u p ă c u m se v a v e d e a d i n c e r c e t a ­
rea acestor generalizări, c o r o b o r a t e cu afirmaţiile i s t o r i c u l u i
însuşi, c u p r i v i r e l a s c o p u l o p e r e i sale — se p o a t e a f i r m a c ă
i s t o r i c u l a scris i s t o r i a războiului peloponesiac t o c m a i în v e d e ­
rea f o r m u l ă r i i a c e s t o r generalizări.
î n a i n t e d e a t r a g e şi a l t e c o n c l u z i i , c u p r i v i r e l a aceste
g e n e r a l i z ă r i , este necesar să n e o p r i m a s u p r a c î t o r v a . P e n t r u
a l e î n ţ e l e g e m a i b i n e r o s t u l şi v a l o a r e a î n o p e r ă , s o c o t i m ,
c ă este p o t r i v i t să l e c e r c e t ă m g r u p î n d u - l e î n j u r u l p r o b l e ­
m e l o r l a c a r e se r e f e r ă , de p i l d ă ; p s i h o l o g i c e , p o l i t i c e , d i p l o ­
m a t i c e , m i l i t a r e etc.
V o r b i n d d e s p r e r o s t u l o p e r e i sale —
Firea omenească - . . . -
u

a s u p r a căruia v o m r e v e n i i n alta
parte — T h u c y d i d e s spune, că e l a cercetat adevărul „fapte­
l o r p e t r e c u t e şi c a r e se v o r p e t r e c e iarăşi v r e o d a t ă , p o t r i v i t
f i r i i o m e n e ş t i (dv6pG>7ce'ia <puai<; ) , l a f e l s a u î n c h i p a s e m ă n ă ­
tor" ( I , 22, 4). P r i n u r m a r e , i s t o r i c u l s o c o t e ş t e c ă , în esenţă,
f i r e a o m e n e a s c ă a r e a n u m i t e însuşiri, c a r e c o n f e r ă d i f e r i t e l o r
e v e n i m e n t e , a c ă r o r c a u z ă este, c a r a c t e r i s t i c i i d e n t i c e s a u ase­
m ă n ă t o a r e . E s t e o a f i r m a ţ i e , d e p r i n c i p i u , c l a r ă , c a t e g o r i c ă şi
d i r e c t ă a i s t o r i c u l u i . E s t e cea m a i înaltă g e n e r a l i z a r e . D e s p r e
f i r e a o m e n e a s c ă , c o n c e p u t ă ca o r e a l i t a t e d e b a z ă , c u a n u ­
m i t e însuşiri f u n d a m e n t a l e , c a r e r ă m î n e a c e e a ş i î n d i f e r i t e
î m p r e j u r ă r i , m a i v o r b e s c şi a l t e p e r s o n a j e c î n d m e n ţ i o n e a z ă
o caracteristică s a u a l t a a a c e s t e i av6p<07rela cptaH; . A s t f e l ,
î n c e r e î n d să-şi j u s t i f i c e h e g e m o n i a a s u p r a p r o p r i i l o r aliaţi,
a t e n i e n i i , p r i n g u r a u n u i s o l , s p u n ( I , 76, 2—3) l a c e d e m o n i e n i -
l o r c ă n - a u săvîrşit n i c i u n l u c r u î n c o n t r a d i c ţ i e c u f i r e a o m e ­
n e a s c ă ( dv0pw7reta yvaiţ ) cînd a u p r i m i t r o l u l de conducători
(dpxr|v), c a r e l i se o f e r e a , şi c ă , d i m p o t r i v ă , m e r i t ă l a u d e
.aceia c a r e a c ţ i o n e a z ă , p o t r i v i t f i r i i o m e n e ş t i (otâ'ănb T O U dv0pa>-

7 — Războiul p e l o p o n e s i a c 97
 N. I. BARBU

7relou xpoTrou ) . D i o d o t o s spune, că este greu de reţinut firea

o m e n e a s c ă c î n d se dezlănţuie.
Thucydides însuşi, d u p ă ce arată cum s-a desfăşurat răs­
coala d i n Corcyra, observă că multe nenorociri s-au abătut
asupra cetăţilor în timpul răscoalei, „care se întîmplă şi se
vor întîmplă întotdeauna cît timp firea omenească ( qrims
av0pa)7Ta>v ) va f i aceeaşi" ( I I I , . 82, 2 cf. 84, 2). Thebanii,
a c u z î n d u - i p e p l a t e e n i , f a c o d i s t i n c ţ i e între a s e r ţ i u n i l e şi a d e ­
vărata lor natură, care a ieşit l a i v e a l ă (?) 9^015 â^exfrfl H
to dXyjGeq ). E s t e în f i r e a o m e n e a s c ă ( rcecpuxe y<ip ^ dvOpobireiov)
să domine pe cel care-i cedează — zice un alt orator (IV,
6 1 , 5). A c e l a ş i l u c r u , întrebuinţînd aceeaşi e x p r e s i e , îl afirmă
a t e n i a n u l , î n d i a l o g u l c u m e l i a n u l ( V , 105, 1).
A c e s t e p a s a j e sînt î n d e a j u n s s p r e a i l u s t r a i d e e a c ă , în c o n ­
cepţia l u i T h u c y d i d e s , există anumite trăsături comune tutu­
r o r o a m e n i l o r , i n d i f e r e n t d e t i m p şi d e loc, c a r e se manifestă
şi se v o r m a n i f e s t a î n t o t d e a u n a l a f e l , î n esenţă, s u f e r i n d s c h i m ­
bări neesenţiale, după timp şi l o c . Dar firea omenească are
însuşiri fizice şi p s i h i c e . L a c a r e se referă Thucydides? Aşa
cum s-a s i v ă z u t î n c i t a t e l e arătate, s i c u m se v a v e d e a d i n
a n a l i z e l e c a r e v o r u r m a , i s t o r i c u l se r e f e r ă n u m a i l a caracte­
r i s t i c i l e sufleteşti a l e o a m e n i l o r . V o m î n c e r c a să p r e z e n t ă m m a i
s i s t e m a t i c aceste c a r a c t e r i s t i c i , m e n ţ i o n a t e d e i s t o r i c , d u p ă h a ­
z a r d u l p r i l e j u r i l o r în care p u t e a u f i a m i n t i t e , după care vom
f a c e şi j u d e c ă ţ i d e valoare.
U n a d i n t r e principalele antiteze asu-
V o r b ă ( g î n d i r e ) şi f a p t ă p r a c ă r e i g s t ă r u i e T h u c y d i d e g > î n

d i f e r i t e o c a z i i , este aceea d i n t r e Xoyoţ, yvcb^rj (cuvînt, gîndire,

p l a n ) ( I , 43, 1) şi epyov ( l u c r u ) s a u Ttpayfxa (faptă). A s t f e l Peri­
cles, în l a u d a de înmormîntare ( I , 53, 1), s p u n e că cetăţenii
t r e b u i e să f i e d e f o l o s cetăţii, n u n u m a i c u c u v î n t u l ( X6y<p)
ci şi c u f a p t a
% (epytp), d u p ă ce, puţin m a i înainte ( I , 42, 3),
f ă c u s e p r e c i z a r e a c ă c e i căzuţi î n l u p t ă a u f u g i t de infamia
laşităţii (alaxpov xov X6yov ) , a c ţ i o n î n d cu corpul ( T O epyov
acbfxaxt ) . R e z u l t ă clar că v o r b a , în care este exprimată gîn-
d i r e a , s-ar f i p u t u t m a n i f e s t a şi f ă r ă c o n s e c i n ţ e l e f a p t e i . R a p o r ­
tul dintre vorbă, gîndire şi f a p t ă este acela dintre dascălul,

98
 STUDIU INTRODUCTIV

Cftrc instruieşte, şi e l e v u l , c a r e a c ţ i o n e a z ă (X6yoo<; 8i8aaxdXoi><;

Tftv wpaY(Jtdxcov ( I I I , 42, 2).
T h e b a n i i îi î n d e a m n ă p e l a c e d e m o n i e n i să n u i n s t i t u i e n u ­
m a i î n t r e c e r i d e c u v î n t ă r i (X6ycov), c i şi de f a p t e , d e o a r e c e a c e i a
care săvîrşesc f a p t e f r u m o a s e l e e x p u n pe scurt, în t i m p ce
autorii faptelor urîte rostesc discursuri frumoase ( I I I , 67, 5).
Aici opoziţia dintre cuvînt, gîndire şi f a p t ă este privită din
punct de vedere moral. Brasidas afirmă ( I V , 87, 1) că nu
prezintă î n c r e d e r e decît o a m e n i i ale căror fapte concordă cu
v o r b e l e (k'pya Xoycov dvaOpo&jjLevca). Hermocrates, vorbind
în adunarea camarinenilor ( I V , 76, 1), face distincţie între
m o t i v u l m ă r t u r i s i t (npo^aaiq ) a l a t e n i e n i l o r şi î n t r e p l a n u l l o r
adevărat (Siavol^ ) . D i s c r e p a n ţ a d i n t r e v o r b e şi f a p t e o amin­
teşte şi s o l u l c o r i n t i a n , c î n d c e r e ( I , 39, 1) ca atenienii să-şi
pună de a c o r d f a p t a cu gîndul. Pericles, făcînd e l o g i u l Atenei,
d i s t i n g e Xoycov xot^oq „ v o r b e f ă l o a s e " de epywv dXTj6eia „ade­
v ă r u l f a p t e l o r " ( I , 4 1 , 2). U n s o l m y t i l e n e a n a f i r m ă ( I I I , 10, 1)
c ă s c h i m b ă r i l e î n g î n d u r i ( âv T<j) StaXXdaaoxT' Tfjţ yvcb[i.Y)q) aduc
modificări în f a p t e (Sia^opal-rcov epycov). Distincţia d i n t r e v o r ­
be şi f a p t e este f ă c u t ă şi în V I , 12, 1 şi 68, 1.
U n a d i n t r e cele m a i m a r i c o n t r a d î c ^
Raţiune, s e n t i m e n t e , ^ c a r e s ă l ă ş l .u i e s c î n s u f l e t u l o m e

pasiuni nesc, este aceea dintre raţiune şi

patimi, dintre r a ţ i u n e şi p a s i u n e . D i o d o t o s a f i r m ă (III, 42, 1)
că b u n e i chibzuinţe, operă a r a ţ i u n i i , i se o p u n e , în c e l m a i
înalt g r a d , „ g r a b a " Tdx<><; şi „ m î n i a " 6pyf|, c a r e n u î n g ă d u i e
raţiunii să a c ţ i o n e z e în c a l m şi linişte, i a r c e l c a r e c h i b z u i e ş t e :
b i n e este m a i p u t e r n i c d e c î t d a c ă a c ţ i o n e a z ă p u t e r n i c , d a r fărăi
raţiune (OOTN; e5 p o u X e T a i xpeiaacov rj JIET' epycov loxuoţ avoicj: ETCUCOV)

D i n f i r e o a m e n i i — spune u n sol l a c e d e m o n i a n , în faţa a t e ­

n i e n i l o r ( I V . 19, 3) — c e d e a z ă c u p l ă c e r e o a m e n i l o r concilianţi,,
d a r î m p o t r i v a f ă l o ş i l o r se a v î n t ă în p r i m e j d i e , c h i a r împotriva,
raţiunii.
Thucydides aminteşte de diferite
S e n t i m e n t e şi p a s i u n i ^ a f e c t i y e o m e n e ş t i > c a m o b i l^
omeneşti d i f e r i t e l o r acţiuni întreprinse în î m ­
prejurări diverse. De pildă, minaţi de patimă, corintienii au
p u r t a t r ă z b o i u l î m p o t r i v a c o r c y r e i e n i l o r ( I , 31> 1), a t e n i e n i i a u

99
 N. I. BARBU

acceptat conducerea aliaţilor şi d e teamă ( I , 75, 2), o a m e n i i

din fire, invidiază laudele aduse altora, spune Pericles, în
c u v î n t a r e a f u n e b r ă ( I I , 35, 1—3, cf. 45—1); a t e n i e n i i îşi alungă
n e p l ă c e r i l e (xo Xi>7n}p6v) m u n c i i p r i n î n c î n t a r e a ( t e p ^ t ? ) adusă
de jertfe şi întreceri ( I I , 38), d e c i alungă o stare afectivă
prin altă stare afectivă. Că nădejdea de a scăpa de sărăcie
îi mînă pe cei lipsiţi să se avînte în primejdie, se deduce
d i n t r - o frază formulată de P e r i c l e s ( I I , 42, 3), u n d e se spune
că s e n t i m e n t u l o n o a r e i a fost m a i de preţ d e c î t însăşi viaţa
pentru cei căzuţi ( I I , 44, 1—4). Cleon afirmă ( I I I , 39, 3) că
m y t i l e n e n i i a u p o r n i t l a război, f i i n d împinşi de speranţe m a i
p r e s u s d e p u t e r i l e l o r . R ă z b o i u l şi l i p s u r i l e c e l o r s t r i c t necesare
exasperează patimile, spune Thucydides ( I I I , 82, 2—3), şi îi
f a c e p e o a m e n i să s c h i m b e şi s e n s u r i l e c u v i n t e l o r . T h e b a n i i îi
acuză pe plateeni că a u a c ţ i o n a t ( I I I , 67, 3) (ucret „din ură"
sau Sixfl „cu dreptate" care, în mod implicit, presupuneau
activitatea raţiunii. Oamenii care. au succese neaşteptate
(&8oxtf|tco<; efaxxxfiacci ( I V , 17, 3) d o r e s c să o b ţ i n ă şi m a i mult.
In a l t e c a p i t o l e , T h u c y d i d e s n e p r e z i n t ă şi a l t e stări afec­
t i v e , c a r e t u l b u r ă j u d e c a t a r e c e şi î m p i e d i c ă activitatea utilă,
p r e c u m sînt: p a n i c a într-o armată numeroasă ( I V , 125, 1, V I ,
61, 1); a m b i ţ i i n e s ă b u i t e ( V , 111); n ă d e j d e a în p r i m e j d i i ( V , 103,
V I I , 77, 3); i n v i d i a ( V I , 16, 3—5); m î n i a ( V I , 60, 1); î n d r ă z n e a l a
p r o s t e a s c ă ( I I I , 45, 1), ( V I , 40, 1); i n v i d i a şi t e a m a ( V I , 78, 2;
83, 3); d o r i n ţ a ( V , 113); t e a m a şi i l u z i a ( V I , 183, 3); n ă d e j d e a
şi a v î n t u l ( V I I , 67, 3); s u r p r i z a ( V I I , 28; 71); a m b i ţ i i ( V I I , 28, 1).
T h u c y d i d e s semnalează că o d e f i c i -
Deficienţe a l e raţiunii e n ţ ă ft r ai n ţ a c u care
ţ i u n i i e s t e u ş l i r

unii oameni îşi fac iluzii ( V I , 9, 3) şi rapiditatea cu care

a c c e p t ă şi a n u n ţ ă l u c r u r i d e n e c r e z u t ( V I , 33, 1).
•Dacă c e r c e t ă m i d e i l e l u i T h u c y d i d e s în l u m i n a ştiinţei ac­
t u a l e , c o n s t a t ă m c ă ele c o n c o r d ă î n t r u t o t u l c u ceea ce citim,
de pildă, într-un tratat de p s i h o l o g i e , u n d e se vorbeşte, aşa
c u m este ştiut, î n t r e a l t e l e , d e s p r e a c t i v i t a t e a a f e c t i v ă şi des­
p r e u n i t a t e a p e r s o n a l i t ă ţ i i o m e n e ş t i , ca şi d e s p r e r a p o r t u l din­
tre gîndire şi f o r m e l e sau m a i bine zis stările afective ale
sufletului omenesc. A s t f e l , d e p i l d ă , în t r a t a t u l de psihologie
s c r i s d e A l . R o ş e a şi c o l e c t i v , p u b l i c a t î n 1957, t r a t a t destinat

100
 STUDIU INTRODUCTIV

î n v ă ţ ă m î n t u l u i s u p e r i o r , se s p u n e c u p r i v i r e l a r a p o r t u l dintre
stările a f e c t i v e şi realitatea obiectivă, ale cărei fenomene şi
relaţii d i n t r e f e n o m e n e se r e f l e c t ă î n g î n d i r e : „ E m o ţ i i l e şi s e n ­
timentele reflectă atitudinea omului faţă de obiecte şi feno­
m e n e . I n t r u c î t s e n t i m e n t e l e r e f l e c t ă n u atît calităţile o b i e c t e l o r
şi f e n o m e n e l o r , cît m a i ales atitudinea noastră faţă de ele,
unul şi a c e l a ş i obiect sau f e n o m e n poate să p r o d u c ă la oa­
meni diferiţi, sentimente diferite. M a i mult, aceluiaşi o m un
obiect oarecare poate să-i producă^ s e n t i m e n t e diferite, în
funcţie de experienţa cu acelaşi obiect, de modificarea tre­
buinţelor, intereselor, deprinderilor sale". M a i d e p a r t e citim:
„ E l e a u adesea u n e f e c t d e z o r g a n i z a t o r a s u p r a activităţii, da­
torită t u l b u r ă r i i r e l a ţ i i l o r c o r t i c o - s u b c o r t i c a l e . A s t f e l , d a c ă f r i c a
sau mînia sînt emoţii, groaza, frica sau mînia sînt trăiri
e m o ţ i o n a l e d e i n t e n s i t a t e p u ţ i n o b i ş n u i t ă " . L a p a g . 170 citim:
„Gîndirea este r e f l e c t a r e a generalizată, în creierul omului, a
o b i e c t e l o r şi f e n o m e n e l o r şi a r e l a ţ i i l o r d i n t r e ele, s u b formă
d e n o ţ i u n i , j u d e c ă ţ i , r a ţ i o n a m e n t e " . N i c i n u se p u t e a f o r m u l a o
mai p e r f e c t ă c o n c o r d a n ţ ă î n t r e i d e i l e l u i T h u c y d i d e s şi tezele
psihologiei experimentale actuale cu p r i v i r e l a r a p o r t u l dintre
g î n d i r e a o m e n e a s c ă , î n c a r e se r e f l e c t ă s u b f o r m ă d e noţiuni,
j u d e c ă ţ i şi r a ţ i o n a m e n t e r e a l i t a t e a o b i e c t i v ă , p e c a r e , în l i m b a j u l
l u i T h u c y d i d e s o c o n s t a t ă r a ţ i u n e a ho logos, şi stările a f e c t i v e ,
e m o ţ i i , s e n t i m e n t e , a f e c t e , c a r e v i n şi t u l b u r ă r a ţ i u n e a , creînd
o c o n t r a d i c ţ i e ce c o n s t i t u i e o sursă de t u l b u r ă r i ale judecăţii
rece, care trebuie să conducă pe om în realitatea obiectivă,
ţinînd seama de relaţiile obiective, reale, dintre lucruri şi
fenomene.
O m u l , c u f i r e a l u i , aşa c u m 1-a p r e ­
I d e i şi s e n t i m e n t e m a n i ­
zentat în linii mari marele istoric,
festate în t i m p u l războ­
în pasajele c i t a t e m a i înainte, şi-a
iului peloponesiac
dezvăluit c a r a c t e r i s t i c i l e în comple-
xele acţiuni politice, diplomatice, militare, care s-au desfă­
şurat în t i m p u l r ă z b o i u l u i .
V i a ţ a p o l i t i c ă o c u p ă u n l o c de p r i m - o r d i n . C a î n o r i c e ac­
t i v i t a t e , şi î n a c t i v i t a t e a p o l i t i c ă , cetăţenii diferitelor polisuri,
în a c ţ i u n e a l o r , a u f o s t m i n a ţ i de a n u m i t e i m b o l d u r i , a u v i z a t
să a t i n g ă a n u m i t e o b i e c t i v e , a u î n t r e b u i n ţ a t , s p r e a l e î n f ă p t u i ,

101
 N. I. B A R B U

a n u m i t e m i j l o a c e . A m i n t i m , î n cele ce u r m e a z ă , c î t e v a dintre
obiectivele urmărite, cîteva d i n t r e m i j l o a c e l e întrebuinţate p e n ­
t r u a t i n g e r e a l o r şi d i n t r e r e z u l t a t e l e l a c a r e s-a ajuns.
Libertatea era u n u l d i n t r e obiectivele
Obiective politice. Domi­
esenţiale pe care l e urmăreau p o l i s u ­
naţie şi l i b e r t a t e
rile. A t e n i e n i i , p e n t r u a j u s t i f i c a he-
g e m o n i a a s u p r a aliaţilor, a f i r m ă c ă d o r i n ţ a d e s u p r e m a ţ i e este
în firea omului ( I , 76, 2), c a r e face ca cel m a i slab să fie
condus de cel m a i p u t e r n i c . R o l u l de conducător se exercită
cu scopul de a dobîndi prestigiu, s e c u r i t a t e ( H o ţ ) şi p u t e r e
economică (co9e>/tcc). A t e n i e n i i m e r i t ă l a u d e p e n t r u că, deşi a u
d a t a s c u l t a r e p o r n i r i i l o r fireşti, d e a d o m i n a , s - a u c o m p o r t a t
totuşi cu destulă moderaţie (Sixaioxepoi) f a ţ ă de puterea de
c a r e d i s p u n e a u . E i a u a d m i s să se j u d e c e c u aliaţii ( I , 77, 1),
care sînt totuşi nemulţumiţi, fiindcă nu se gîndesc că alţi
d o m i n a n ţ i n i c i n u d i s c u t ă c u supuşii l o r . O r a t o r u l se r e f e r ă l a
s p a r t a n i , d e s i g u r . A c e s t a este p u n c t u l d e v e d e r e a l c e l o r care
exercită supremaţia.
C h i a r o r a t o r u l a t e n i a n r e c u n o a ş t e , în
Supuşii
faţa spartanilor, că dominaţia ate-
niană este nesuferită ( X ^ ^ T J ) şi prezentul este greu pentru
dominaţi ( I , 77, 3). P e r i c l e s , c a r e , f ă r ă nici o îndoială, justi­
fică dominaţia ateniană ( I , 141, 1) î n a i n t e de începerea răz­
b o i u l u i , numeşte s c l a v i e (8o6Xcocuv) f a p t u l de a c e d a şi d e a
se s u p u n e u n o r e g a l i , i a r î n c u v î n t a r e a f u n e b r ă , t i t l u l c e l m a i
de glorie pe care-1 conferă celor căzuţi este faptul că şi-au
j e r t f i t v i a ţ a p e n t r u l i b e r t a t e a p a t r i e i ( I I , 42 şi 43).
î n a d u n a r e a s i c i l i e n i l o r , H e r m o c r a t e s din Syracusa, îndem-
n î n d u - i p e s i c i l i e n i să r e z i s t e î m p o t r i v a a t a c u l u i , a t e n i a n , care
se p r o f i l e a z ă l a o r i z o n t , s p u n e , î n t r e a l t e l e , c ă n u p o a r t ă pică
atenienilor, deoarece, d i n fire, oamenii domină pe cei care
le cedează şi rezistă î m p o t r i v a celor c a r e - i atacă ( I V , 6 1 , 4).
în dialogul atenianului cu melianul, atenianul afirmă necesi­
tatea apărării dominaţiei ateniene, iar melianul o numeşte
s c l a v i e . M e l i a n u l îl î n t r e a b ă p e a t e n i a n ( V , 92), c u m s-ar p u t e a
împăca utilitatea sclaviei pentru melieni, cu utilitatea domi­
naţiei a t e n i e n e , i a r a t e n i a n u l îi r ă s p u n d e că, d a c ă m e l i e n i i s-ar
s u p u n e , a r f i cruţaţi de m a r i suferinţe (Seivd ) , i a r a t e n i e n i i

102
 STUDIU INTRODUCTIV

fir a v e a nişte supuşi nedemni. Atenianul afirmă, între altele,

că şi u n i i şi ceilalţi ( d o m i n a n ţ i şi supuşi) a u m o t i v e justifica­
toare p e n t r u acţiunea l o r , d a r că, pînă l a urmă, forţa decide
( V , 97—101). D i n d i a l o g rezultă c ă d r e p t a t e a , c a r e , î n c a z u l de
faţă, este l i b e r t a t e a , n u p o a t e f i m e n ţ i n u t ă f ă r ă l u p t ă . D a r d o ­
minaţia, ca şi libertatea, aşa cum apar d i n dialog, sînt —
p e n t r u cele d o u ă t a b e r e — d o u ă n ă z u i n ţ e e g a l d e fireşti. M e -
llenii sînt hotărîţi să-şi a p e r e libertatea, avîntîndu-se în pri­
m e j d i e ( V , 107), aşa c u m şi a t e n i e n i i sînt hotărîţi să-şi m e n ţ i n ă
d o m i n a ţ i a . C o n c l u z i a l a c a r e a j u n g e a t e n i a n u l , în această con­
tradicţie de i n t e r e s e , este u r m ă t o a r e a : „ A c e i a c a r e n u c e d e a z ă
erelor d e o p o t r i v ă c u e i , c a r e t r a t e a z ă c u m t r e b u i e c u c e i care
sînt m a i p u t e r n i c i d e c î t e i şi se c o m p o r t ă cu moderaţie faţă
d e i n f e r i o r i i l o r , r e p u r t e a z ă cele m a i m u l t e succese" ( V , 111, 5).
C u a l t e c u v i n t e , î n c a z u l d e f a ţ ă , deşi d o r i n ţ a de l i b e r t a t e este
l e g i t i m ă şi f i r e a s c ă , aşa c u m este şi p o f t a d e d o m i n a ţ i e , liti­
giul între aceste d o u ă obiective contradictorii este tranşat de
forţă. C u siguranţă că aceasta era concepţia l u i Thucydides,
l o g i c ă şi realistă p e n t r u v r e m e a sa ( V I I , 68; I I , 36, 2).
Nu trebuie să c r e d e m că în opera
Dreptatea s e Q t e o r i e a d ptului,
r e for­
mulată după toate regulile u n u i t r a t a t j u r i d i c . . Desigur, cuvin­
tele „drept", „dreptate", „ p e drept", „pe nedrept" le întîlnim,
r e l a t i v des, d a r c o n c e p t u l d e „ d r e p t a t e " t r e b u i e m a i ales de­
d u s d i n c a z u r i l e c o n c r e t e , p a r t i c u l a r e , în c a r e este întrebuinţat
cuvîntul.
Hermocrates d i n Syracusa, v o r b i n d în f a ţ a cetăţenilor d i n
Camarina, îi avertizează să n u c a u t e să respecte prea mult
„dreptatea" T 6 8'ixaiov, care consta în neutralitatea faţă de
a t e n i e n i şi d e s i r a c u z a n i , p r e t e x t î n d c ă a u u n t r a t a t d e alianţă
cu atenienii. Dacă v o r rămîne n e u t r i , c a m a r i n e n i i v o r îngădui
a t e n i e n i l o r să a p l i c e a d e v ă r a t u l p o s t u l a t a l d r e p t ă ţ i i ( e'pyov
xocXofi SixatcbixaToţ), venind în ajutor unor rude şi „vor fi
înţelepţi f ă r ă r e f l e x i u n e " , (dX6yco<; crc«>9povetv), pe cînd cama­
rinenii, respingînd formal dreptatea, sub u n pretext cuviin­
cios, îşi v o r d i s t r u g e aliaţii şi a d e v ă r a t e l e r u d e . Şi n u aceasta
este d r e p t a t e a , c o n c h i d e H e r m o c r a t e s . D u p ă c u m se v e d e , frun­
taşul siracuzan face aici distincţie între dreptatea formală

103
 N. I. B A R B U

(respectarea t r a t a t u l u i încheiat de c a m a r i n e n i c u atenienii) şi

adevărata dreptate, adică alierea c a m a r i n e n i l o r cu siracuzanii,
c a r e l e sînt r u d e m a i a p r o p i a t e , d i n n a t u r ă ( V I , 80, 2). D e c i ,
o p o z i ţ i a • este între drept natural şi lege umană, exprimată
printr-un tratat. Tot H e r m o c r a t e s ( V I , 77, 1) spune că ate­
n i e n i i a u săvîrşit n e d r e p t a t e a , d u c î n d cetăţile î n s c l a v i e . D e c i
n e d r e p t a t e a este s u p r i m a r e a libertăţii.
T h e b a n i i ( I I I , 67, 1—3), v o r b i n d î n f a ţ a l a c e d e m o n i e n i l o r î m ­
potriva plateenilor, îi îndeamnă pe l a c e d e m o n i e n i să nu le
f i e m i l ă d e p l a t e e n i , c a r e a u p r i m i t o l o v i t u r ă d r e a p t ă (Stxatcoţ).
pentru că încălcaseră legea elenilor, iar thebanii au suferit,
fiindcă l e g e a a f o s t călcată. Şi a i c i este v o r b a d e încălcarea
u n e i l e g i c o n c r e t e . C o r i n t i e n i i , p u r t ă t o r i d e c u v î n t a i aliaţilor
Spartei, acuză pe l a c e d e m o n i e n i că n u au declarat m a i de­
v r e m e război a t e n i e n i l o r , n u şi-au îndeplinit datoria de con­
d u c ă t o r i a i aliaţilor ( I , 120, 1—3), d e c i n - a u a p l i c a t l e g e a i m ­
p l i c i t î n t r a t a t . P l a t e e n i i , a p ă r î n d u - s e î n faţa l a c e d e m o n i e n i l o r
împotriva acuzaţiilor aduse de thebani, s p u n , între altele, că
s - a u apărat, p o t r i v i t l e g i i c a r e e x i s t ă p e n t r u toţi [şi c a r e p r e ­
v e d e c ă ] este u n d r e p t sfînt să r e s p i n g i p e d u ş m a n u l c a r e t e
a t a c ă ( I I I , 56, 2). î n acest p a s a j este î n t r e b u i n ţ a t c u v î n t u l fcuov
şi n u SLxatov. Satov, înseamnă d r e p t u l pe care-1 are omul
d e l a d i v i n i t a t e , m a i p r e s u s d e o r i c e l e g e u m a n ă , şi a i c i este
v o r b a de d r e p t u l de apărare, de l e g i t i m a apărare a u n e i ce­
tăţi, î n altă p a r t e ( I I I , 40, 2), C l e o n , v o r b i n d î m p o t r i v a myti-
lenienilor, care se desprinseseră de Atena, spune că milă şi
i e r t a r e n u merită decît cei care a u aceleaşi s e n t i m e n t e p e n t r u
cei care le acordă. Dimpotrivă, duşmanii n u merită milă. A i c i
este e x p r i m a t ă , c u toată f o r ţ a , l e g e a t a l i o n u l u i . S o l u l mytile-
n i e n i l o r , v o r b i n d î n faţa l a c e d e m o n i e n i l o r şi aliaţilor ( I I I , 9, 1),
spune că există u n obicei, d e v e n i t lege p e n t r u eleni, potrivit
căruia cei care părăsesc o a l i a n ţ ă sînt b i n e p r i m i ţ i de aceia
d e p a r t e a c ă r o r a t r e c , f i i n d c ă l e sînt f o l o s i t o r i , d a r , s o c o t i n d u - i
trădători, c r e d că prezintă o m a i m i c ă încredere decît aliaţii
statornici. Mytilenienii p a r a f i săvîrşit o nedreptate, pentru
c ă a u c ă l c a t t r a t a t u l d e alianţă î n c h e i a t c u A t e n a ( I I I , 10), d a r
acest t r a t a t a f o s t , p e d e o p a r t e , î n c h e i a t s u b i m p e r i u l nece­
sităţii. P e l o p o n e s i e n i i se retrăseseră d i n u l t i m a f a z ă a r ă z b o i u -

104
 STUDIU INTRODUCTIV

l u i î m p o t r i v a m e z i l o r , p e c î n d a t e n i e n i i îl p u r t a u , m a i d e p a r t e ,
Jar m y t i l e n i e n i i e r a u interesaţi c a perşii să f i e î n f r î n ţ i ; cînd
şl-au d a t s e a m a , însă, c ă atenienii au trecut l a acţiunea de
reducere în s c l a v i e a e l e n i l o r , n u a u m a i fost de a c o r d c u ei.
A i c i este v o r b a d e u n a l t a s p e c t a l aceleiaşi p r o b l e m e şi a n u m e
d e s p r e d r e p t u l v ă z u t î n t r - u n t r a t a t c o n c r e t şi d r e p t u l conceput
ca aplicare a virtuţii care, în cazul de faţă, echivalează cu
a p ă r a r e a libertăţii. T h e b a n i i , a c u z î n d p e p l a t e e n i ( I I I , 63), s p u n
c ă aceştia d i n u r m ă a u săvîrşit o n e d r e p t a t e , d e o a r e c e , alături
d e a t e n i e n i , a u p o r n i t l a r e d u c e r e a în s c l a v i e a E l a d e i . Deci,
şi a c i , p r i n d r e p t se î n ţ e l e g e atît d r e p t u l l a l i b e r t a t e , cît şi c e l
d e a p ă r a r e a libertăţii. C ă d e r e a u n e i c o n v e n ţ i i ( I I I , 66, 2) este
o nedreptate, deci acţiunea săvîrşită în conformitate cu tra­
t a t u l ( V , 90) este e x e r c i t a r e a dreptăţii. î n d i a l o g u l atenianului
cu melianul ( V , 90) se p u n î n antiteză „dreptatea" şi „inte­
resul". D i n felul c u m d e c u r g e d i a l o g u l , se v e d e c ă dreptatea,
a c i , este e c h i v a l e n t ă c u d r e p t u l l a l i b e r t a t e a l f i e c ă r e i cetăţi şi
c u d a t o r i a c e l o r l a l t e de a r e s p e c t a această l i b e r t a t e . D i n cele
e x p u s e , se p o a t e f a c e o i e r a r h i z a r e l o g i c ă şi c r o n o l o g i c ă a ac­
c e p ţ i i l o r î n c a r e este luată n o ţ i u n e a d e „ d r e p t " şi „dreptate".
A ş a c u m a r a t ă i s t o r i a , cele m a i v e c h i l e g ă t u r i d i n t r e indivizii
u n u i g r u p social a u fost acelea de înrudire, care şi-au mani­
f e s t a t î n t r e a g a l o r f o r ţ ă în c o m u n a p r i m i t i v ă . î n c a z u l cama-
r i n e n i l o r , aliaţi c u a t e n i e n i i , d r e p t u l n a t u r a l , i z v o r î t d i n l e g ă ­
turile d e r u d e n i e , este î m p i e d i c a t să se e x e r c i t e d e alianţa cu
Atena, izvorîtă şi ea, l a r î n d u l e i , d i n necesităţi economice,
p o l i t i c e şi m i l i t a r e . H e r m o c r a t e s c e r e r e v e n i r e a l a d r e p t u l n a ­
tural, deoarece, în concepţia l u i , acest drept concordă şi cu
i n t e r e s e l e p o l i t i c e şi m i l i t a r e ale Siciliei. D r e p t u l de a ataca
p e d u ş m a n i , d e s p r e c a r e v o r b e s c p l a t e e n i i ( I I I , 56, 2) şi C l e o n
( I I I , 40, 2), e x p r i m ă o c o n c e p ţ i e d e s t u l d e v e c h e , c a r e îşi arată
efectele chiar în c o m u n a p r i m i t i v ă , în l u p t e l e dintre triburi.
Dreptul la libertate al elenilor este arătat de thebani, cînd
acuză pe p l a t e e n i că a u t r e c u t l a reducerea în sclavie a e l e n i ­
l o r , alături d e a t e n i e n i , şi î n d i a l o g u l d i n t r e a t e n i a n şi m e l i a n .
O a c c e p ţ i e m a i restrînsă a n o ţ i u n i i de „ d r e p t " este aceea c a r e
se r e f e r ă l a o r î n d u i a l ă stabilită î n t r e u n g r u p d e o a m e n i . A s t f e l ,
t h e b a n i i ( I I I , 66, 2) a c u z ă p e p l a t e e n i c ă n - a u r e s p e c t a t o î n ţ e -

105
 N. J . BARBU

l e g e r e stabilită d e c o m u n a c o r d c u e i , i a r s o l u l mytilenienilor
( I I I , 9, 1) v o r b e ş t e d e s p r e o l e g e , î n v i g o a r e l a e l e n i , î n virtu­
t e a c ă r e i a c e i c a r e p ă r ă s e s c u n a l i a t şi t r e c î n t a b ă r a adversă
sînt f o l o s i ţ i d e a d v e r s a r i , d a r a p o i sînt c o n s i d e r a ţ i t r ă d ă t o r i şi
priviţi ca atare. Prin urmare, semnarea u n u i tratat creează
d r e p t u r i şi d a t o r i i . M y t i l e n i e n i i r ă s p u n d c ă a u f o s t c o n s t r î n ş i să
se alieze cu atenienii, spre a lupta împotriva perşilor. Deci
obligaţiile asumate p r i n constrîngere n u a u valoare.
Aşadar, d r e p t u l izvorăşte d i n legăturile de sînge, d i n nece­
sităţile ce se i v e s c î n v i a ţ a d e t o a t e z i l e l e , d i n n e v o i a d e l i b e r ­
tate, d i n l e g i l e nescrise, stabilite l a u n popor prin tradiţie»
din obligaţiile asumate într-o convenţie scrisă, î n t r - u n tratat
de alianţă.
Acestea sînt, î n general, concluziile care se desprind din
s e n s u r i l e î n c a r e este l u a t c u v î n t u l „ d r e p t a t e " d e d i f e r i t e p e r ­
s o n a j e . C a r e sînt i d e i l e i s t o r i c u l u i î n această p r i v i n ţ ă ? T h u c y ­
dides n u ne-o s p u n e , d a r este g r e u d e p r e s u p u s c ă e l a r f i
putut f i ostil dreptului de libertate a indivizilor şi cetăţilor.
Problema este dificilă, p e n t r u c ă p u t e r e a şi î n f l o r i r e a Atenei
se baza t o c m a i pe „reducerea l a sclavie" a propriilor aliaţi.
I s t o r i c u l a făcut m a i m u l t e f o r t u l d e a p u n e în l u m i n ă con­
c e p ţ i i opuse, d e c î t d e a n e arăta p r o p r i i l e sale p ă r e r i .
în relaţiile dintre cetăţi aveau loc
Căile de r e a l i z a r e a o- n e î n c e t a t e c o n t acte si tratative. în
biectivelor politice. Di- c u r s u l a c e s t o r a > s e ' exprimau, în
plomaţia mod necesar, a n u m i t e i d e i g e n e r a l e ,
c a r e , c î t e o d a t ă , d e p ă ş e a u d o m e n i u l r e l a ţ i i l o r d i n t r e s t a t e şi se
r e f e r e a u l a m o r a l ă , d r e p t etc.
Cîteva principii generale. Egalitatea dintre cetăţi era, cel
p u ţ i n f o r m a l , p r i n c i p i u l c a r e s t a l a b a z a o r i c ă r o r relaţii diplo­
matice dintre două cetăţi. Astfel, chiar după ce au respins
cererea ultimativă făcută de spartani, p r i n care se cerea ca
elenii să f i e lăsaţi autonomi, atenienii s-au declarat dispuşi
( I , 145) să d i s c u t e , p e p i c i o r d e e g a l i t a t e , t o a t e d i f e r e n d e l e , p e
baza tratatelor existente. Este semnalată aici valoarea discu­
ţiei d i p l o m a t i c e , d r e p t * i n s t r u m e n t de a t i n g e r e a o b i e c t i v e l o r d e
politică externă. Solii spartani, dezbătînd în faţa atenienilor
soarta spartanilor de l a P y l o s , susţin superioritatea tratative-

106
 STUDIU INTRODUCTIV

Jor p a ş n i c e a s u p r a r ă z b o i u l u i ( I V , 19 şi 20). A c e a s t ă teză o s p r i ­

j i n ă c u u n a r g u m e n t d e p s i h o l o g i e g e n e r a l - u m a n ă ; o a m e n i i sînt,
d i n f i r e , înclinaţi'să cadă l a învoială cu cei care cedează m a i
r e p e d e , d e c î t c u c e i m î n d r i , de aceea s p a r t a n i i se arată con­
cilianţi — zic e i — î n a i n t e ca d u ş m ă n i a să d e v i n ă d e n e î m p ă ­
c a t . D e c i , n u m i l a faţă d e o a m e n i şi o r o a r e a î n f a ţ a d e z a s t r e ­
l o r r ă z b o i u l u i , c i c a l c u l u l p s i h o l o g i c stă l a b a z a p r o c e d ă r i i p a ş ­
nice. A m e s t e c u l t h e b a n i l o r în t r e b u r i l e i n t e r n e ale f l o t e i este
sprijinit pe argumentul că fuseseră chemaţi de aristocraţi şi
pe ideea generală că v i n a o poartă cei care conduc, m a i m u l t
d e c î t c e i c a r e - i u r m e a z ă ( I I I , 65). E s t e v o r b a , a i c i , d e s p r e în­
c e r c a r e a d e a se e s c h i v a î n f a ţ a u n e i responsabilităţi.
Sînt, d e a s e m e n e a , f o r m u l a t e , i c i şi colo, î n o p e r ă , a n u m i t e
idei de ordin general, foarte interesante pentru vremea cînd
a u fost e x p r i m a t e şi c a r e - ş i a u v a l o a r e a l o r şi astăzi. Astfel
H e r m o c r a t e s insistă în f a ţ a adunării camarinienilor ( V I , 80,1;
86, 4) a s u p r a a v a n t a j e l o r u n i r i i c e l o r c a r e a u a c e l e a ş i i n t e r e s e
şi a t r a g e a t e n ţ i a c a m a r i n i e n i l o r a s u p r a p o l i t i c i i d e d i v i z i u n e a
cetăţenilor S i c i l i e i , adoptate de a t e n i e n i ( I , 77, 2). T h u c y d i d e s
însuşi ( I , 3 1 , 1) arată că i n s u l a C o r c y r a n u încheiase nici o
alianţă şi se g ă s e a izolată, şi p r i n aceasta este i m p l i c i t arătată
p r i m e j d i a izolării ( I , 39, 3).
Există, însă, în o p e r a l u i T h u c y d i d e s , a n u m i t e p r i n c i p i i de
politică externă, p r o p r i i m o m e n t u l u i respectiv. A s t f e l , specifice
e r a u relaţiile d i n t r e m e t r o p o l ă şi c o l o n i e , p e c a r e C o r c y r a n u
l e m a i r e s p e c t a ( I , 25) şi T h u c y d i d e s însuşi s p u n e f ă r ă î n c o n j u r
c ă , p e d r e p t , C o r i n t u l a p r i m i t c e r e r e a de a j u t o r a e p i d a m n i e ­
nilor, deoarece corcyreienii. desconsiderau pe corintieni şi n u
l e a c o r d a u o n o r u r i l e t r a d i ţ i o n a l e l a sărbători. T h e b a n i i acuză
Plateea ( I I I , 61) că, deşi o colonie a l o r , a încălcat datinile
străbune şi s-a aliat cu Atena. în relaţiile dintre metropolă
şi c o l o n i e se a v e a î n v e d e r e , d e s i g u r , şi î n r u d i r e a d e sînge. î n
c a p i t o l u l 86, d i n c a r t e a I , u n d e este v o r b a d e s p r e cele d o u ă z e c i
d e n a v e t r i m i s e d e a t e n i e n i , î n s e p t e m b r i e 437 î.e.n., camari­
nienilor, T h u c y d i d e s arată clar cum, de o b i c e i , în alianţele
d i n t r e cetăţi u n m a r e r o l îl j u c a î n r u d i r e a d e s î n g e . Istoricul
arată, d e m a i m u l t e o r i în c u r s u l o p e r e i , c u m î n c ă l c ă r i l e aces­
t o r r e g u l i tradiţionale erau rău văzute sau folosite d r e p t p r e -

107
 N. I . BARBU

t e x t p e n t r u i n t e r v e n ţ i i a r m a t e , aşa c u m s-a v ă z u t şi î n c a z u l
a t i t u d i n i i a d o p t a t e d e t h e b a n i f a ţ ă d e p l a t e e n i şi d e corintieni
f a ţ ă d e c o r c y r i e n i ( I , 124, 1 ; I V , 64, 3; V I , 80, 3—5).
Iată a c u m care a u fost a r g u m e n t e l e aduse de c o r c y r e i e n i
( I , 33), s p r e a - i d e t e r m i n a p e a t e n i e n i să l e a c c e p t e o f e r t a de
alianţă împotriva primejdiei corintiene: 1) a t e n i e n i i vor veni
î n a j u t o r u l u n o r v i c t i m e a l e a g r e s i u n i i şi n u î n a j u t o r u l a g r e ­
s o r u l u i ; 2) v o r d o b î n d i o r e c u n o ş t i n ţ ă v e ş n i c ă d i n p a r t e a c o r c y -
rienilor; 3) vor dobîndi alianţa unei flote, care, dacă s-ar
i
alătura f l o t e i corintiene, ar deveni foarte primejdioasă pentru
A t e n a . Este f o a r t e i n t e r e s a n t de văzut c u m , l a a r g u m e n t e de
o r d i n m o r a l , se a d a u g ă a r g u m e n t u l — desigur decisiv pentru
a t e n i e n i — de o r d i n m i l i t a r .
Atitudinea adoptată de diferitele cetăţi ateniene în cel
de-al doilea război medic a constituit u n a r g u m e n t diplomatic
d e s t u l de f r e c v e n t în t i m p u l războiului peloponesiac. A s t f e l , ate­
nienii se f o l o s e a u d e s e o r i d e meritul pe c a r e şi-1 cîştigaseră,
luptînd eroic împotriva l u i X e r x e s . P e r i c l e s însuşi ( I , 124, 5)
lăuda generaţia atenienilor, care a u respins pe mezi. Plateea
se m î n d r e a că a fost s i n g u r a d i n t r e beoţieni (III, 62) c a r e a
rezistat invaziei persane, i a r t h e b a n i i se a p ă r a u î n f a ţ a lace­
d e m o n i e n i l o r d e această acuzaţie, care n u l e făcea cinste, s p u -
nînd că o l i g a r h i i au dat cetatea pe mîna perşilor, împotriva
v o i n ţ e i p o p o r u l u i ( V I , 83).
U n a d i n t r e cererile f o r m u l a t e de s p a r t a n i , înainte de înce­
p e r e a ostilităţilor d i n 431 î.e.n., a f o s t î n d e p ă r t a r e a faimosului
ăyoţ , săvîrşit d e a t e n i e n i c u o c a z i a a s e d i e r i i p a r t i z a n i l o r l u i
Cylon ( I , 125) x pe acropolă. Era u n pretext religios, dar, în
fond, aşa c u m s p u n e i s t o r i c u l însuşi ( I , 127), s p a r t a n i i vizau
îndepărtarea l u i Pericles, rudă cu unul dintre aceia asupra
cărora plana „blestemul" zeiţei.
S p a ţ i u l r e s t r î n s n e i n t e r z i c e m e n ţ i o n a r e a şi a a l t o r p r i n c i p i i
şi p r a c t i c i d i p l o m a t i c e d e s p r e c a r e v o r b e ş t e T h u c y d i d e s . T o t u ş i ,
din cele arătate, reiese limpede că în relaţiile d i p l o m a t i c e
cetăţile se s e r v e a u atît d e a r g u m e n t e de o r d i n m o r a l şi r e l i g i o s ,
cît şi d e a r g u m e n t e d e o r d i n p r a c t i c şi p a r t i c u l a r . A ş a c u m a m
arătat, u n e l e d i n t r e aceste a r g u m e n t e — f o r ţ a u n i r i i c e l o r c a r e
au interes c o m u n , descurajarea agresorului, meritele cîştigate

108
 STUDIU INTRODUCTIV

în a p ă r a r e a p a t r i e i , îşi a u v a l o a r e a l o r şi astăzi. A l t e l e şi-au

a v u t forţa l o r de c o n v i n g e r e în împrejurările de a t u n c i .
Cu mici excepţii, T h u c y d i d e s e x p u n e faptele fără să facă
aprecieri de valoare. Dar putem deduce că istoricul era de
a c o r d c u a r g u m e n t e l e , c a r e sînt v a l a b i l e şi astăzi, i a r î n ceea
ce p r i v e ş t e „ n e l e g i u i r e a " săvîrşită de a t e n i e n i , în legătură cu
partizanii l u i Cylon, el a distins motivul real, de pretextul
r e l i g i o s . N u p u t e m şti d a c ă i s t o r i c u l a f ă c u t o i e r a r h i e între
m o t i v e l e c a r e i - a u d e t e r m i n a t p e c o r i n t i e n i să a c c e p t e cererea
epidamnienilor împotriva c o r c y r e i e n i l o r . D a r şi a i c i , ca peste
tot, prezentarea obiectivă a faptelor este de o nepreţuită
valoare.
T h u c y d i d e s nu-şi p r o p u n e să d e a o
Războiul
definiţie a r ă z b o i u l u i . T o t u ş i , în
o p e r a sa se întîlnesc anumite idei g e n e r a l e şi cu privire la
război. V o m menţiona cîteva.
C o r i n t i e n i i ( I , 124) s o c o t e a u c ă r ă z ­
Război şi p a c e
b o i u l este e x t r e m a n e c e s i t a t e l a c a r e
au f o s t aduşi şi c ă , d a c ă n u - 1 v o r întreprinde, îşi v o r risca
propria existenţă. I n timp de pace oamenii au gînduri mai
b u n e , sînt liniştiţi ( I I I , 82), p e c î n d în t i m p d e r ă z b o i , c r u z i m e a
l o r m e r g e p î n ă l a s ă l b ă t i c i e . Şi aşa v a f i cît t i m p f i r e a ome­
nească va rămîne aceeaşi. Elogiul superiorităţii păcii asupra
r ă z b o i u l u i este f ă c u t d e H e r m o c r a t e s ( I V , 62), i a r m o t i v e l e p e n ­
t r u c a r e P l e i s t o n a x p r e f e r a p a c e a r ă z b o i u l u i — în t i m p de p a c e
v a f i m a i p u ţ i n e x p u s a t a c u r i l o r a d v e r s a r i l o r p o l i t i c i ( V , 16) —
sînt arătate d e i s t o r i c însuşi. A l c i b i a d e s , î n d e m n î n d u - i p e ate­
nieni să î n t r e p r i n d ă expediţia d i n Sicilia, spune ( V I , 18) că
atenienii şi-au dobîndit hegemonia, venind m e r e u în ajutorul
celor cşre-i chemau, nu şovăind, fiindcă războiul preventiv
este necesar. T h u c y d i d e s n u ne spune cu care dintre aceste
p r i n c i p i i era de a c o r d .

numi „legile războiului". Experienţa navală n u se capătă de

p e o z i p e a l t a — s p u n e P e r i c l e s ( I , 142, 3—5) — i a r u n p o p o r

109
 N. I. BARBU

de agricultori, ca spartanii, n u sînt p r i c e p u ţ i î n tehnica răz­

b o i u l u i n a v a l , care cere o îndelungată e x e r c i t a r e . Ostaşii-cetă-
ţeni luptă m a i c u avînt decît m e r c e n a r i i , spune m a i departe
P e r i c l e s ( I , 143). R ă z b o i u l c u p r i n d e în s i n e m u l t e necunoscute,
a f i r m ă A r c h i d a m o s (1, 78, 3—4; I I , 11, 4; cf. V , 102).
Războiul preventiv este necesar, spune solia corcyriană
( I , 33, 3). P e r i c l e s f a c e o adevărată trecere în revistă a mij­
loacelor cu care trebuie purtat un război şi anume: banii
( I , 41, 3; 142, 1), f l o t a (141, 1), r e z e r v e l e (141, 5), m a r e a , usca¬
tul d i n a p o i a cetăţii ( I , 143, 3—5), forma de guvernămînt ( I ,
141, 6) c a r e , l a A t e n a , e r a d e m o c r a ţ i a , s u p e r i o a r ă , în concepţia
Olimpianului, oligarhiei spartane. De aceeaşi părere este şi
Archidamos ( I , 82—83; I I , 11—13), c a r e insistă a s u p r a necesi­
tăţii pregătirii şi a s u p r a s u r p r i z e l o r care pot s u r v e n i într-un
război.
Nu este uitat nici factorul p s i h o l o g i c . T h u c y d i d e s ( I I I , 9)
face distincţia între 7rapa(rxeuf| şi y v o ) ^ , i a r P e r i c l e s ( I I , 39,
1—3) stăruie asupra curajului în război.
Asupra i m p o r t a n ţ e i '• f a c t o r u l u i economic în război vorbeşte
şi T h u c y d i d e s ( I , 11, 1) c î n d s p u n e c ă , î n v e c h i m e , e l e n i i n - a u
p u t u t î n t r e p r i n d e u n m a r e r ă z b o i , n u atît d i n lipsă d e o a m e n i
oXiyavOpcorela cît d i n lipsă de mijloace financiare şi echipa­
ment dxpiQ^axia. î n privinţa importanţei factorului economic
î n r ă z b o i se p o a t e v e d e a şi I , 1—4, 2, 1, 3, 2, 13, 1—5, 65, 120,
3; I I , 36, 37.
Importanţa tehnicii militare este m e n ţ i o n a t ă în I , 3; 4, 8;
13, 14, 121, 143;, I I , 89; I I I , 20, 1; I V , 3, 1, 95, 1; I V , 100;
V I , 101, 1; V I I , 25.
N e c e s i t a t e a c u r a j u l u i este a m i n t i t ă î n I , 49, I I , 87.
Ş i , în i n t u i r e a f a c t o r i l o r d e t e r m i n a n ţ i î n p u r t a r e a u n u i răz­
boi Thucydides s-a dovedit un admirabil observator şi, în
grija l u i pentru adevăr, n-a n e g l i j a t nici neprevăzutul, împo­
triva căruia t r e b u i e l u p t a t cu raţiunea şi c u p r e v e d e r e a .
Necesitatea prevederii în g e n e r a l , şi î n război, în special,
e s t e d e m a i m u l t e o r i a m i n t i t ă în o p e r ă ( I , 42; 5, 1—13; 6; 56;
1, 59; I I , 22; I V , 62; V I , 38, 4; 18.

110
 STUDIU INTRODUCTIV

T h u c y d i d e s v o r b e ş t e , c u acelaşi d i s -
Amploarea unui război c e r n ămînt ( c u o b i e c t i v i t a t e şi c u re¬
alism, chiar în primele rînduri ale p r i m e i cărţi, d e s p r e am­
ploarea războiului peloponesiac şi, din enunţarea motivelor
'pentru care socoteşte că acest război a fost cel mai amplu
d i n cîte f u s e s e r ă p u r t a t e m a i î n a i n t e , p u t e m d e d u c e c ă i s t o r i c u l
a d o v e d i t c ă aceste m o t i v e p o t f i c o n s i d e r a t e v a l a b i l e pentru
orice război.
I s t o r i c u l enumeră următorii f a c t o r i care determină amploa­
rea războiului peloponesiac: pregătirile economice, politice, f i ­
nanciare, m i l i t a r e ; p a r t i c i p a r e a cetăţilor elenice; mişcarea unui
f o a r t e m a r e n u m ă r de e l e n i şi b a r b a r i . T h u c y d i d e s arată clar
( I , 2) ce î n ţ e l e g e e l p r i n 7rapacoceur) adică t o c m a i ceea ce am
spus n o i m a i sus.
Şi în a n t i c h i t a t e , g r o z ă v i i l e războiu-
M o r a l a şi războiul M e r £ m .
d e t e s t a t e D e a c e e a > c e _
l p u

ţin f o r m a l , c e t ă ţ i l e c a r e p o r n e a u u n r ă z b o i a v e a u g r i j ă să j u s ­
tifice, în faţa opiniei publice, legitimitatea acţiunii lor.
Corintienii ( I , 38, 3) m o t i v e a z ă a c ţ i u n e a l o r î m p o t r i v a navelor
corcyriene, la Leucimne, spunînd că corcyreienii, pe lîngă
atitudinea de dispreţ, pe care o adoptaseră faţă de Corint,
m e t r o p o l a l o r , se f ă c u s e r ă v i n o v a ţ i şi d e agresiune împotriva
cetăţii E p i d a m n o s , c o l o n i a l o r .
P e r i c l e s a r e g r i j ă să s p u n ă c ă A t e n a n u v a î n c e p e războiul
d a r c ă , d a c ă v a f i atacată, se v a a p ă r a . N u p r e g e t ă , însă, să
adauge că războiul este i n e v i t a b i l . Corintienii, deşi îndeamnă
atît d e stăruitor l a război ( I , 120), n u uită totuşi să spună,
f o r m u l î n d p a r c ă u n a f o r i s m , c ă -«datoria u n o r o a m e n i înţelepţi
este să stea liniştiţi, d a c ă n u l i se f a c n e d r e p t ă ţ i , i a r d a t o r i a
unor oameni buni 7 7
este ca, atunci cînd sufăr nedreptăţi, să
t r e a c ă de l a p a c e l a r ă z b o i , i a r c î n d l i se o f e r ă u n p r i l e j favo­
rabil să treacă de l a război l a înţelegere şi să nu se lase
î n f l ă c ă r a ţ i d e n o r o c , în r ă z b o i , d a r n i c i m o m i ţ i d e liniştea p ă c i i
şi să s u f e r e n e d r e p t ă ţ i » .
A c e s t p r i l e j n e arată c ă , î n f o n d , p r o b l e m a p e n t r u . c e t a t e a
care începea războiul era de a arăta că porneşte un răzţpoi

7 7
Cuvîntul a r e sens politic, este vorba d e . aristocraţi.

111
 N. I. B A R B U

l e g i t i m , în vederea reparării u n o r nedreptăţi. E u p h e m o s , ate­

nianul, spune camarinenilor ( V I , 83, 3) că atenienii luptă
p e n t r u p r o p r i a l o r s e c u r i t a t e ( V I , 87, 1—3; III, 55, 3).
C u p r i v i r e l a e l i b e r a r e a e l e n i l o r a se v e d e a I I I , 13.
Thucydides a inserat în o p e r a sa,
Psihologia oamenilor i n e x p r i m a t e d i r e c t s a u i n d i r e c t ( ite
m u

război
observaţii cu p r i v i r e l a comportarea
o a m e n i l o r în război. I s t o r i c u l însuşi ne spune ( I , 21) că, în­
d e o b ş t e , o a m e n i i socotesc c ă r ă z b o i u l p e c a r e - 1 p o a r t ă este cei
m a i m a r e d i n cîte a u f o s t . T o ţ i o a m e n i i c î n d îşi v ă d ţara d e ­
vastată, s p u n e A r c h i d a m o s ( I I , 1 1 , 5), t r e c l a a p ă r a r e , şi ate­
n i e n i i , m a i m u l t d e c î t o r i c i n e , sînt, î n s t a r e să f a c ă a s t a . L i p s a
de experienţă n u - i poate determina pe oameni să înceapă
războiul, d a r n i c i c o n v i n g e r e a că v o r dobîndi ceva p r i n război
nu-i p o a t e o p r i să-1 p o a r t e , zice H e r m o c r a t e s ( I V , 59, 1).
A l t e l e sînt m ă s u r i l e d e p r e v e d e r e a l e c e l u i a t a c a t şi altele
sînt c a l c u l e l e a g r e s o r u l u i , s p u n e P a g o n d a s ( I V , 92, 1) în faţa
t r u p e l o r beoţiene.
D e obicei, spune m a i d e p a r t e Pagondas, agresorii atacă cu
m a i m u l t c u r a j p e c e i c a r e se m e n ţ i n î n d e f e n s i v ă , înăuntru]
graniţelor l o r , pe cînd trecerea la ofensivă a celor atacaţi
descurajează pe agresor, spune solia corcyreieană la Atena
( I , 36, i ) .
A r c h i d a m o s a f i r m ă ( I I , 1 1 , 3) c ă p r u d e n ţ a î n a r m a t ă a r e ­
purtat adesea v i c t o r i a împotriva înfumurării neînarmate. Un
a c t d e c u r a j , d i n p a r t e a a d v e r s a r u l u i dispreţuit , s u r p r i n d e şi
d e s c u r a j e a z ă p e d i s p r e ţ u i t o r ( V I , 34, 8).
O mare nădejde trezeşte în suflet u n mare curaj, spune
G y l i p p o s s o l d a ţ i l o r săi ( V I I , 67, 4). M a i sînt şi a l t e i d e i gene­
rale, cu p r i v i r e l a p s i h o l o g i a o a m e n i l o r în r ă z b o i : p s i h o l o g i a
î n v i n s u l u i ( I V , 19); î n f l ă c ă r a r e a t i n e r e t u l u i c a r e n u ştie ce în­
semnează războiul ( I I , 1, 8 ) ; înclinarea de a subestima pe
adversar ( I , 84, 4). Exemplele date sînt suficiente spre a
i l u s t r a f a p t u l că i s t o r i c u l a făcut, d i r e c t sau i n d i r e c t , anumite
generalizări, cu privire la soarta o a m e n i l o r în război, care
a p r o a p e , în î n t r e g i m e , sînt v a l a b i l e şi astăzi.

112
 STUDIU INTRODUCTIV

Multe generalizări sînt făcute şi î n naraţiile unor bătălii

terestre şi n a v a l e şi c u privire l a c o m p o r t a r e a învinsului şi
învingătorului, a s u p r a c ă r o r a n u s t ă r u i m d i n lipsă d e spaţiu.
T o a t e sînt l a f e l d e v e r i d i c e , ca şi cele m e n ţ i o n a t e m a i sus.
în afară de considerentele, directe
Forme de guvernămînt g a u i n d i r e c t e > f ă c u t e d e T h u c y d s
i d e

cu privire la democraţia ateniană şi la oligarhia spartană,

despre care am vorbit m a i sus, i s t o r i c u l a inserat şi unele
generalizări dintre care v o m menţiona cîteva.
D e p i l d ă , D i o d o t o s s p u n e ( I I I , 42, 5) c ă o d e m o c r a ţ i e înţe­
leaptă ar t r e b u i să n u a c o r d e prea multe onoruri cetăţenilor
c a r e f a c , d e cele m a i m u l t e o r i , p r o p u n e r i bune, dar nici să
desconsidere pe acela ale cărui propuneri n u sînt acceptate.
D e m o c r a ţ i a este n e p u t i n c i o a s ă să c o n d u c ă p e alţii, s p u n e C l e o n
( I I I , 37, 1) şi, m a i d e p a r t e ( I I I , 37, 4), o b s e r v ă c ă c e t a t e a c a r e
a r e l e g i r e l e , d a r r e s p e c t a t e , este m a i p u t e r n i c ă d e c î t aceea în
care legile, deşi b i n e c h i b z u i t e , n - a u n i c i o v a l o a r e .
Generalizări f o a r t e p r e ţ i o a s e şi c l a r e x p r i m a t e , a s u p r a de­
m o c r a ţ i e i şi o l i g a r h i e i f a c e A t h e n a g o r a s ( V I , 39) c î n d s p u n e că
d e m o c r a ţ i a este t o t a l i t a t e a p o p o r u l u i , p e c î n d a r i s t o c r a ţ i a con­
stituie numai o parte, că p a z n i c i i cei m a i b u n i ai lucrurilor
sînt c e i b o g a ţ i , i a r s f a t u r i l e cele m a i b u n e l e d a u o a m e n i i inte­
ligenţi, i a r c e i m a i b u n i j u d e c ă t o r i sînt totuşi „ c e i m u l ţ i " şi că
t o a t e aceste l u c r u r i sînt p o s i b i l e î n t r - u n r e g i m d e m o c r a t i c .
O l i g a r h i a , d i m p o t r i v ă , lasă î n f r u n t a r e a p r i m e j d i e i p e seama
celor mulţi, i a r foloasele le t r a g n u m a i cîţiva. P e n t r u u n t i r a n ,
s a u p e n t r u o c e t a t e - h e g e m o n n u există n i m i c l i p s i t d e logică,
(ăXoyov ) d a c ă este u t i l , şi n u e x i s t ă n i c i o r u d ă , d a c ă n u p r e ­
zintă încredere, spune Euphemos atenianul ( V I , 85) şi că,
d e c i , p r i e t e n i a s a u d u ş m ă n i a se m ă s o a r ă d u p ă g r a d u l utilului.
Este exprimată aci politica unui realism lipsit de scrupule.
O l i g a r h i i l e îşi cîştigă c u a r m a în m î n ă p u t e r e a şi dominaţia,
s p u n e B r a s i d a s ( I V , 126), i a r s o l i a p l a t e e n i l o r d e c l a r ă c ă l u c r u l
cel m a i opus înţelepciunii este puterea cîtorva oameni ( I I I ,
62, 3). T h u c y d i d e s însuşi o b s e r v ă că t i r a n i i s-au îngrijit m a i
mult de p r o p r i a s e c u r i t a t e şi n - a u î n t r e p r i n s a c ţ i u n i m a r i , ci
n u m a i cîteva m i c i războaie cu vecinii.

8 — Războiul peloponesiac 113

 N. I. BARBU

Care dintre aceste forme de guvernămînt este cea mai

bună p e n t r u T h u c y d i d e s ? Este g r e u de d a t răspuns categoric
l a a c e a s t ă î n t r e b a r e . T o t u ş i , se p a r e c ă i s t o r i c u l este de a c o r d
mai degrabă cu Diodotos decît cu Cleon, cel puţin parţial.
A s t f e l , n u p a r e v e r o s i m i l c a T h u c y d i d e s să f i a c c e p t a t p u n c t u l
d e v e d e r e a l l u i C l e o n , a n u m e c ă d e m o c r a ţ i a este n e p u t i n c i o a s ă
să c o n d u c ă p e alţii, c î n d v e d e a c ă h e g e m o n i a a t e n i a n ă d e z m i n ­
ţea această a f i r m a ţ i e . D a r i s t o r i c u l n u p u t e a , p e d e altă p a r t e ,
să n u f i e d e a c o r d c u C l e o n , c î n d acesta a f i r m a -că a t e n i e n i i
sînt î n c e ţ i l a f a p t ă şi d o r n i c i să a s c u l t e - d i s c u r s u r i .
Critică, i m p l i c i t ă , p e c a r e o f a c e T h u c y d i d e s însuşi t i r a n i l o r ,
s p u n î n d că e i s - a u î n g r i j i t n u m a i d e p r o p r i a l o r s e c u r i t a t e , ne
f a c e să c r e d e m c ă i s t o r i c u l î n c l i n a m a i d e g r a b ă s p r e o demo­
craţie moderată.
F ă c î n d o scurtă caracterizare a ideilor generale, e x p r i m a t e
d e T h u c y d i d e s î n o p e r a sa, t r e b u i e să s u b l i n i e m c ă , aşa c u m
am arătat, cu ocazia discutării l o r pe domenii de activitate
omenească, m u l t e d i n ele a u v a l o a r e şi astăzi, t o c m a i f i i n d c ă
exprimă trăsături general-umane. De pildă: rolul tulburător
pe care-1 a u emoţiile, sentimentele, pasiunile, afectele pentru
j u d e c a r e a r e c e şi o b i e c t i v ă a r e a l i t ă ţ i i ; d o r i n ţ a d e l i b e r t a t e şi
pace a cetăţilor şi a o a m e n i l o r , în general; oroare pentru
război; superioritatea tratativelor, paşnice asupra războiului;
d r e p t u l l a v i a ţ ă , p e c a r e - 1 a u toţi o a m e n i i ; r o l u l d e f r u n t e pe
care-1 joacă în război economia, t e h n i c a militară avansată,
orânduirea socială şi p o l i t i c ă , moralul luptătorilor, p r e c u m şi
consecinţele dăunătoare pe care l e a u stările a f e c t i v e puter­
nice, care tulbură activitatea gîndirii; importanţa alianţelor
oamenilor, care a u aceleaşi i n t e r e s e etc. T o a t e acestea arată
că T h u c y d i d e s , deşi a trăit cu două m i i patru sute de ani
î n a i n t e a n o a s t r ă , a e x p r i m a t i d e i c a r e îşi a u şi astăzi v a l o a r e a
lor. Aceste idei g e n e r a l e sînt rodul unei a t e n t e şi îndelungi
observaţii a naturii omeneşti, care s-a manifestat în multe
î m p r e j u r ă r i , î n t r e c u t , d a r m a i ales î n t i m p u l r ă z b o i u l u i pelo­
ponesiac. T h u c y d i d e s , inserînd în opera sa aceste i d e i gene­
r a l e a s u p r a n a t u r i i o m e n e ş t i , n - a arătat n u m a i c u m s-au m a ­
n i f e s t a t o a m e n i i în t i m p u l r ă z b o i u l u i p e l o p o n e s i a c , ci a arun­
cat cîteva l u m i n i preţioase şi a s u p r a o m u l u i , în ceea ce are

114
 STUDIU INTRODUCTIV

e l în s i n e m a i esenţial. F ă r ă să a s e m ă n ă m situaţiile î n care

se găseau diferite cetăţi, în timpul războiului peloponesiac,
cu momente similare d i n istoria primului sau a celui de-al
doilea război mondial, aşa c u m face G. B. G r u n d y , 7 8
putem
a f i r m a totuşi c ă şi astăzi, m u l t e d i n i d e i l e g e n e r a l e e x p r i m a t e
de T h u c y d i d e s îşi a u d e p l i n a l o r a c t u a l i t a t e , şi aceasta con­
t r i b u i e , în c e l m a i înalt g r a d , ca opera sa să f i e „ u n cîştig
pentru totdeauna".

CARACTERISTICILE LITERARE
ALE OPEREI L U I THUCYDIDES

Am văzut că Thucydides a început să scrie istoria răz­

b o i u l u i peloponesiac făcînd o critică d e s t u l de severă l o g o g r a -
f i l o r şi, f ă r ă să-1 n u m e a s c ă , l u i H e r o d o t , c a r e se p r e o c u p a u m a i
mult de încîntarea cititorului sau a auditorului decît de
aflarea adevărului faptelor.
Formulînd a c e a s t ă c r i t i c ă , T h u c y d i d e s s-a d e c l a r a t , c e l p u ­
ţin f o r m a l , i n d i f e r e n t faţă d e v a l o a r e a l i t e r a r ă a o p e r e i sale.
C u t o a t e acestea, o p e r a c e l u i m a i m a r e i s t o r i c al antichităţii
nu este lipsită de merite literare. în primele capitole ale
operei Thucydides ne întîmpină cu aprecieri asupra războ­
iului peloponesiac, pentru ca gîndirea istoricului să înceapă
eforturile de a d e m o n s t r a că e v e n i m e n t e l e m i l i t a r e , p e t r e c u t e
în vechime* nu avuseseră strălucirea şi a m p l o a r e a pe care
le-o conferiseră poeţii şi l o g o g r a f i i . Urmează apoi expunerea
faptelor, l i m p e d e , fără nici un e f o r t ' de a-1 i m p r e s i o n a pe
cititor. Deodată nararea e v e n i m e n t e l o r se opreşte, pentru că
asistăm la încordatele lupte r e t o r i c e ale demegoriilor, după
c a r e , iarăşi, se r e v i n e l a e x p u n e r e a de f a p t e , î n t r e r u p t ă i c i - c o l o
d e cîte o d e s c r i e r e .
D i n t r e procedeele l i t e r a r e , pe care le foloseau de obicei i s t o ­
riografii a n t i c i , naraţia, d e s c r i e r e a , d i s c u r s u r i l e , d i a l o g u l , por­
tretul, discuţia filozofică, analiza psihologică, Thucydides în-

7 8
G. B. G r u n d y , op. cit. I I .

115
 N . ii. B A R B U

trebuinţează, cu foarte mici excepţii, aproape n u m a i naraţia,

descrierea, discursul, analiza psihologică. D i a l o g u l este folosit
numai de d o u ă o r i , i a r p o r t r e t u l f o a r t e r a r , d i s c u ţ i a f i l o z o f i c -
morală de cîteva o r i . Intenţia l u i T h u c y d i d e s , de a expune
f a p t e l e aşa c u m s - a u p e t r e c u t şi d e a l e arăta c a u z e l e , f ă r ă a
obţine încîntarea cititorului, ci numai instruirea l u i , se tră­
dează peste t o t în opera sa. Şi totuşi, dramatismul faptelor
este atît d e covîrşitor, adesea, î n c î t se impune inimii citito­
rului fără nici un efort literar d i n partea istoricului. Dăm
' cîteva observaţii asupra procedeelor literare întrebuinţate de
Thucydides.
Naraţia. Adesea istoricul expune faptul n u d , fără nici un
f e l d e e x p l i c a ţ i i . D e e x e m p l u : „ C a m î n aceeaşi v r e m e , a t e n i e n i i
au t r i m i s treizeci de c o r ă b i i să p a t r u l e z e p e l î n g ă E u b e e a şi
Locrida. Comandant era Cleopompos, fiul lui Cleinias. Şi,
făcînd debarcări, au prădat anumite puncte de pe ţărmul
mării, a u c u c e r i t localitatea T h r o n i o n , au luat ostatici şi au
î n v i n s î n t r - o b ă t ă l i e , l a A l o p e , p e l o c r i e n i i , c a r e l e săriseră în
a j u t o r " ( I I , 26).
Nici o analiză psihologică, n i c i u n a m ă n u n t , .de n a t u r ă să
impresioneze pe cititor, nu se trădează în această expunere
literară.
Alteori, istoricul însoţeşte expunerea faptului cu arătarea
m o t i v u l u i c a r e 1-a d e t e r m i n a t : „ P e r i c l e s v e d e a c ă a t e n i e n i i s u ­
f ă r , în p r e z e n t , şi n u a u g î n d u r i l e cele m a i b u n e , d a r , fiind
c o n v i n s c ă h o t ă r î r e a l u i de a n u a t a c a este p o t r i v i t ă , n u c o n ­
voca ecclesia şi nici vreo altă adunare a atenienilor, ca nu
cumva ei, aflîndu-se l a u n loc, să s ă v î r ş e a s c ă vreo greşeală,
lăsîndu-se conduşi de patimă mai mult decît de raţiune şi
p ă z e a c e t a t e a şi o ţinea, p e cît c u p u t i n ţ ă , î n l i n i ş t e " ( I I , 22, 1).
Este v o r b a , aici, de analiza raţiunilor care l - a u d e t e r m i n a t
p e P e r i c l e s să se c o m p o r t e î n t r - u n a n u m i t f e l . E x p l i c a ţ i a este
de o r d i n politic.
A l t e o r i , i s t o r i c u l insistă a s u p r a u n o r a m ă n u n t e , c a r e n u a u
altă m e n i r e d e c î t aceea d e a arăta t r a g i s m u l u n e i situaţii. în
acest f e l , T h u c y d i d e s se a d r e s e a z ă mai mult inimii decît r a ­
ţiunii c i t i t o r u l u i .

116
 STUDIU INTRODUCTIV

U n a d i n cele m a i d r a m a t i c e n a r a ţ i i este aceea a r e t r a g e r i i

a r m a t e i a t e n i e n e , d u p ă î n f r î n g e r e a d e l a S y r a c u s a . C a p i t o l u l 75,
d i n c a r t e a a V l l - a , este o a d e v ă r a t ă d r a m ă n a r a t ă .
I s t o r i c u l n u precupeţeşte nici u n epitet, nu-şi i m p u n e nici
o reţinere în e x p r i m a r e a d u r e r o a s e i situaţii î n care se aflau
atenienii. Astfel, istoricul spune: „Şi era groaznic n u numai
pentru c ă se r e t r ă g e a u , d u p ă ce pierduseră toate corăbiile şi
c ă , î n l o c u l î m p l i n i r i i u n e i m a r i n ă d e j d i , atît e i , cît şi c e t a t e a
lor, erau în primejdie, dar şi faptul că, în momentul cînd.
p ă r ă s e a u t a b ă r a , v e d e a u l u c r u r i j a l n i c e şi p e n t r u o c h i şi p e n ­
t r u cuget".
Această impresionantă introducere era urmată de arătarea
cîtorva amănunte tragice. «Astfel, deoarece morţii erau ne¬
îngropaţi, cînd cineva îşi zărea cîte un prieten că­
zut era cuprins d e j a l e şi de frică... C e i părăsiţi, î n c e -
p î n d să-i i m p l o r e şi să se j e l e a s c ă , p u n e a u î n î n c u r c ă t u r ă pe-
c e i c a r e se r e t r ă g e a u , c e r î n d să-i i a şi p e e i . . . A g ă ţ î n d u - s e de
t o v a r ă ş i i d e c o r t , c a r e p l e c a u , se ţ i n e a u d e e i atît cît l e m a i
îngăduiau puterile, iar dacă îi lăsau şi tăria sufletească, şi.
p u t e r i l e c o r p u l u i e r a u părăsiţi, î n t i m p ce f ă c e a u i m p l o r ă r i şi
gemeau, astfel că toată armata era înlăcrimată şi plină de*
j a l e . . .»
Nu am epuizat, fireşte, toate tipurile de naraţie care se-
întîlnesc la Thucydides, dar aceste exemple sînt suficiente,,
credem, spre a arăta că istoricul n u era insensibil în faţa
unei situaţii d r a m a t i c e şi c ă , f ă r ă nici u n efort de a colora,
recurgînd la procedeele retorice, ştia să aleagă amănuntele
u n e i n a r a ţ i i c a r e , deşi e x p u s e s i m p l u , p r i n forţa l o r firească,
i z b u t e s c să i m p r e s i o n e z e î n aşa m ă s u r ă p e c i t i t o r , î n c î t acesta
a r e i m p r e s i a c ă asistă l a d e s f ă ş u r a r e a u n e i z g u d u i t o a r e acţiuni.
Descrierea. Este m u l t m a i puţin f r e c v e n t întrebuinţată de­
cît naraţia şi n u m a i a c o l o u n d e este n e a p ă r a t n e c e s a r ă : Lip­
seşte a p r o a p e î n t o t d e a u n a a m ă n u n t u l c a r e a r c o n t r i b u i l a s t r i c t a
prezentare a unei situaţii sau a înfăţişării unui obiect. De
exemplu: „Epidamnos este o cetate situată pe dreapta celui
care pluteşte spre golful Ionic; lîngă această cetate locuiesc
taulanţii, u n n e a m i l l y r i c " ( I , 24). D e s c r i e r e , p o a t e p r e a con­
cisă, d a r e x a c t ă şi nelipsită d e esenţial.

117
 N. I . BARBU

Cu aceeaşi sobrietate de amănunte sînt d e s c r i s e şi obiec­

t e l e f o l o s i t e l a î n m o r m î n t a r e a o s t a ş i l o r căzuţi î n p r i m u l a n a l
războiului peloponesiac şi a n u m e : c o ş c i u g e de chiparos, p u r ­
tate pe căruţe, cîte u n u l de fiecare t r i b . . . „un pat aşternut
p e n t r u cei dispăruţi".
I s t o r i c u l , d a c ă a r f i v o i t să o b ţ i n ă efecte dramatice, ar f i
d a t , p o a t e , m a i m u l t e a m ă n u n t e a s u p r a acestor o b i e c t e şi asur
pra tristeţii care se p u t e a c i t i p e feţele r u d e l o r celor dispă­
ruţi. S t r i c t , informativă este şi descrierea zidului ridicat în
jurul Plateei ( I I I ,21, 1-4).
Discursul. E s t e , alături d e n a r a ţ i e , p r o c e d e u l l i t e r a r d e b a z ă
folosit de T h u c y d i d e s . Este v o r b a despre discursurile în stil
direct. Aşa cum am arătat m a i sus, i s t o r i c u l n-a redat dis­
c u r s u r i l e aşa c u m a u f o s t r o s t i t e . M o t i v e l e : 1) îi e r a i m p o s i b i ]
să o f a c ă , c ă c i a t u n c i n u se s t e n o g r a f i a u ; 2) i n t e r v e n i n d î n c o n ­
ţinutul d i s c u r s u r i l o r , T h u c y d i d e s a p u t u t m a i uşor r e a l i z a t r e i
l u c r u r i , d e cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă şi distinsă c a l i t a t e : a) p u ­
n e r e a î n t r - o v i e l u m i n ă a u n o r situaţii p o l i t i c e şi a g î n d u r i l o r ,
c a r e însufleţeau personajele înainte de întreprinderea u n o r ac­
ţiuni de m a r e a m p l o a r e ; b) caracterizarea diferitelor polisuri
•din punct de vedere economic, social, politic, cultural etc;
•c) caracterizarea personajului, care rosteşte discursul prin
ideile pe care le expune; d) arătarea implicită a propriilor
p u n c t e de v e d e r e ale istoricului a s u p r a u n o r situaţii, o a m e n i ,
concepţii politice, p r i n f o r m u l a r e a u n o r i d e i l a care, c u sigu­
ranţă, multe d i n personajele care rostesc discursuri nici nu
s - a u g î n d i t (o p a r t e , d e p r i m o r d i n , o c o n s t i t u i e i d e i l e g e n e r a l e
din discursuri); 3) i n t e r v e n i n d în f o r m a discursurilor, T h u c y ­
d i d e s a c o n f e r i t u n p u t e r n i c d r a m a t i s m i d e i l o r , atît p r i n forma
d i s c u r s u r i l o r î n s i n e , cît şi p r i n g r u p a r e a l o r p e a n t i l o g i i . De
pildă, discursurile antilogice, rostite de reprezentantul soliei
corcyreiene şi de cel al soliei corintiene, arată izolarea
diplomatică a insulei Corcyra (I, 32, 8—5), ura cor-
cyreienilor împotriva corintienilor, forţa lor navală,
pregătirile f e b r i l e de război ale c o r i n t i e n i l o r , iminenţa războiu­
l u i d i n t r e a t e n i e n i şi p e l o p o n e s i e n i ( I , 33,3), u t i l i t a t e a militară
.a alianţei d i n t r e A t e n a şi C o r c y r a ( I , 32,2), relaţiile d i n t r e co­
l o n i e şi m e t r o p o l ă şi r e s p e c t a r e a t r a t a t e l o r ( I , 34—36), r e c u n o a ş -

118
 STUDIU INTRODUCTIV

terea u n o r m e r i t e d i n trecut ( I , 41), s u r p r i z e l e c a r e p o t sur­

veni într-un război ( I , 42,2), s u p e r i o r i t a t e a poziţiei morale a
unui p o l i s faţă de forţa brutală ( I , 42,4). D i s c u r s u l rostit de
Pericles ( I , 140—144), î n a i n t e de i z b u c n i r e a războiului, pune
într-o v i e lumină forţa economică, socială, politică, culturală,.,
m i l i t a r ă etc. a A t e n e i , h o t ă r î r e a i n f l e x i b i l ă a l u i P e r i c l e s d e a
rezista ideii generale cu p r i v i r e l a c o m p o r t a r e a o a m e n i l o r în
r ă z b o i (care, p o a t e f i a l u i T h u c y d i d e s ) , c a r a c t e r u l î n j o n c ţ i u n i l e
spartane. Caracterizînd situaţii, polisuri, conflicte economice,,
s o c i a l e şi p o l i t i c e , p e r s o n a j e l e , c a r e rostesc d i s c u r s u r i , se c a r a c ­
terizează şi p e s i n e . A s t f e l , P e r i c l e s p a r e m î n d r u şi n e î n d u p l e c a t
( I , 140—44; I I 6,3) N i c i a s , reţinut şi t e m ă t o r d e z e i ( V I I , 77,4),
A l c i b i a d e s ( V , 43,2), î n f l ă c ă r a t şi i r e s p o n s a b i l . P u n î n d discursu­
r i l e î n antiteză, T h u c y d i d e s a c o n f e r i t i d e i l o r o m a r e f o r ţ ă d r a ­
matică. Dacă ţinem seama că, m a i ales în antilogii, se ex­
primă idei generale — asupra valorii cărora a m insistat m a i
sus, a t u n c i î n ţ e l e g e m şi m a i b i n e v a l o a r e a artistică a a c e s t u f
procedeu literar.
A r t a r e t o r i c ă n u a j u n s e s e , p e v r e m e a l u i P e r i c l e s , să-şi for­
m u l e z e p r i n c i p i i l e p e c a r e l e î n t î l n i m , d e p i l d ă , î n Retorica lui
A r i s t o t e l . Totuşi, de obicei, discursurile d i n opera l u i Thucy­
dides încep p r i n cîteva c u v i n t e de introducere, urmează o argu­
m e n t a r e c a r e se însufleţeşte, adesea, c u r e s p i n g e r e a i d e i l o r c o n ­
t r a r e şi i c i c o l o se f a c e u n î n d e m n a u d i t o r u l u i . C î t e o d a t ă , s i t u a ­
ţia în c a r e se găseşte v o r b i t o r u l f a c i n u t i l e chiar cele cîteva
c u v i n t e de i n t r o d u c e r e . U n u l d i n t r e d i s c u r s u r i l e cele m a i „ l u ­
c r a t e " este a c e l a r o s t i t de P e r i c l e s l a î n m o r m î n t a r e a ostaşilor
căzuţi î n p r i m u l a n d e r ă z b o i . O r a t o r u l c a u t ă să cîştige b u n ă ­
v o i n ţ a a u d i t o r u l u i , a r ă t î n d g r e u t a t e a s a r c i n i i d e a găsi c u v i n t e
p e m ă s u r a f a p t e l o r săvîrşite d e e r o i ( I I , 33). E l , s p r e a c o n f e r i
mai multă claritate ideilor, anunţă că „voi începe mai întîi
de l a străbuni". Este, aici, o p a r t e a d i s c u r s u l u i pe care, c u cîte­
v a secole m a i tîrziu, C i c e r o , i n s t r u i t d e t e o r i i l e r e t o r i c e g r e c e ş t i ,
a n u m i t - o positio. D u p ă ce f a c e e l o g i u l s t r ă b u n i l o r ( I I , 361—3),
Pericles formulează o adevărată divisio (arătare a punctelor
p e c a r e l e v a d e z v o l t a ) , s p u n î n d : „ D u p ă ce v o i arăta m a i întîi
de l a ce f e l d e v i a ţ ă a m p o r n i t l a aceste c u c e r i r i şi ce regim
p o l i t i c şi c a r a c t e r e a u c o n t r i b u i t ca aceste- c u c e r i r i să f i e m a r i r

119
 N. I . BARBU

v o i t r e c e şi l a e l o g i e r e a a c e s t o r a , s o c o t i n d c ă n - a r f i n e p o t r i v i t
să f i e spuse, î n î m p r e j u r a r e a d e faţă, şi c ă a r f i u t i l ca întreaga
a d u n a r e — şi cetăţenii, şi străinii — să l e a u d ă " ( I I , 36,4).
P e r i c l e s d e z v o l t ă , î n c o n t i n u a r e , aşa c u m şi-a p r o p u s , e l o ­
giul constituţiei moravurilor şi felului de viaţă atenian ( I I ,
37—41), a p o i t r e c e l a g l o r i f i c a r e a v i r t u ţ i l o r c e l o r căzuţi î n r ă z b o i
(42—44), p e n t r u c a să t e r m i n e c u î n c e r c a r e a d e a c o n s o l a pe
r u d e l e c e l o r căzuţi (45). î n c h e i e r e a este scurtă. P e r i c l e s a a d u s
laude celor căzuţi, cetatea le-ă adus p r i n o s de recunoştinţă,
p r i n c e r e m o n i a î n m o r m î n t ă r i i , c e t a t e a v a hrăni p î n ă l a m a j o r a t
pe f i i i c e l o r căzuţi. D i s c u r s u l se t e r m i n ă p r i n acest s c u r t în­
d e m n : „ A c u m , p l î n g î n d u - v ă f i e c a r e r u d e l e , r e t r ă g e ţ i - v ă " ( I I , 46).
Discursul este s o b r u . L i p s e s c e p i t e t e l e , c a r e a r p u t e a mări
e m f a z a r e t o r i c ă . S i n g u r e l e c u v i n t e , c a r e înalţă p a t o s u l s o l e m n
a l d i s c u r s u l u i , sînt: „virtute", „liberă", „bărbăţie", „se glorifică",
„cetatea întreagă educatoare a Eladei", „vor f i admiraţi de
u r m a ş i " etc. D a c ă n e gîncîim l a e x c e s e l e r e t o r i c i i a s i a t i c e , ne
d ă m s e a m a şi m a i b i n e d e s o b r i e t a t e a a c e s t u i d i s c u r s .
I n d i s c u r s u l ţ i n u t de P e r i c l e s î n a i n t e d e î n c e p e r e a r ă z b o i u l u i
(I, 140) lipseşte introducerea. Oratorul intră imediat în su­
b i e c t : „ E u c o n t i n u i să f i u m e r e u d e aceeaşi p ă r e r e , a t e n i e n i l o r ,
a n u m e să n u c e d ă m p e l o p o n e s i e n i l o r . . . "
Discursul ţinut de plateeni în faţa lacedemonienilor ( I I I ,
53—59) se t e r m i n ă p r i n t r - u n a p e l v i b r a n t f ă c u t l a c e d e m o n i e n i ­
lor, de a n u - i p r e d a pe mîna thebanilor. Discursul ţinut de
P h o r m i o ( I I , 89), î n faţa ostaşilor d e s c u r a j a ţ i , c o n ţ i n e , aşa c u m
este firesc, m a i m u l t patetic decît alte discursuri. A c i , v o r b i ­
torul încearcă să destrame teama ostaşilor. A r g u m e n t e l e de
t e h n i c ă m i l i t a r ă şi a p e l u r i l e l a c u r a j sînt p r o c e d e e l e oratorului,
î n g e n e r a l , d i s c u r s u r i l e r o s t i t e d e c o m a n d a n ţ i î n f a ţ a ostaşilor
sînt m a i p a t e t i c e d e c î t c e l e l a l t e .
Cu toată varietatea de patetic, discursurile din opera. lui
Thucydides se caracterizează prin s o b r i e t a t e şi firesc, fiind
p o t r i v i t e c u m e n t a l i t a t e a şi situaţia în c a r e se găsea v o r b i t o r u l .
Ele poartă, totuşi, a m p r e n t a geniului l u i T h u c y d i d e s , şi, de­
o a r e c e i s t o r i c u l n - a r e d a t n i c i u n d i s c u r s aşa c u m a f o s t r o s ­
tit, niciodată n u ne p u t e m da seama de t e m p e r a m e n t u l , cul­
t u r a , s t i l u l celor care l - a u rostit.

120
 STUDIU INTRODUCTIV

Dialogul. Este de două o r i întrebuinţat. D i a l o g u l d i n t r e m e -

lian şi a t e n i a n p r e z i n t ă , s u b o f o r m ă dramatică, întocmai ca
într-o s t i h o m i t i e tragică, înfruntarea a două concepţii politice:
d o m i n a ţ i e şi l i b e r t a t e . Iată u n exemplu:
Melianul — Şi cum s-ar putea împăca utilitatea sclaviei
p e n t r u noi, c u dominaţia p e n t r u voi?
Atenianul — Pentru că, p e n t r u v o i ar f i u t i l să n e daţi
ascultare înainte de a o păţi rău, iar pentru n o i ar f i u n
cîştig să v ă c u c e r i m , f ă r ă să v ă distrugem.
Cinismul forţei atenianului se opune tragicei aspiraţii ne­
putincioase, după libertate, a melianului.
D a c ă n e g î n d i m l a r a r i t a t e a d i a l o g u l u i , în o p e r a l u i T h u c y ­
d i d e s , n e d ă m s e a m a şi m a i b i n e d e a c c e n t u l d e o s e b i t ce 1-a
pus i s t o r i c u l p e i d e i l e dezbătute în înfruntarea dintre melian
şi atenian.
Portretul. R a r î n t r e b u i n ţ a t şi n u m a i a c o l o u n d e este vorba
d e s p r e o p e r s o n a l i t a t e p o l i t i c ă p r o e m i n e n t ă , p o r t r e t u l eşte s o b r u ,
concentrat, scurt. De pildă, d i n p o r t r e t u l l u i Themistoc^es ( I ,
138,3) n u a f l ă m d e c î t c î t e v a trăsături f u n d a m e n t a l e a l e c a r a c ­
terului s ă u : i n t e l i g e n t , i u t e l a g î n d i r e şi l a i n t u i r e a e x a c t ă a
u n e i situaţii, p r o m p t l a a c ţ i u n e , f ă c e a t o t u l m a i m u l t p r i n f o r ţ a
calităţilor naturale decît p r i n ajutoarele pregătirii. N u aflăm
n i m i c d e s p r e f i z i c u l , d e s p r e t e m p e r a m e n t u l şi d e s p r e trăsăturile
m o r a l e a l e c a r a c t e r u l u i său.
Analiza psihologică. Este m a i frecvent întrebuinţată decît
p o r t r e t u l . A s t f e l , în c a r t e a a I l - a , c a p i t o l u l 8, este v o r b a d e s p r e
s t a r e a d e s p i r i t p r i n cetăţi, î n a j u n u l i z b u c n i r i i r ă z b o i u l u i p p -
l o p o n e s i a c : t o a t e cetăţile d i n E l a d a , v ă z î n d c u m S p a r t a şi A t e ­
na, cetăţi fruntaşe, sînt gata să se înfrunte, stăteau într-o
î n c o r d a t ă a ş t e p t a r e şi c u r i o z i t a t e , t i n e r e t u l e r a d o r n i c d e răz­
b o i , se c î n t a u o r a c o l e şi se c o m e n t a c u î n f r i g u r a r e cutremurul
s u r v e n i t l a Delos.
Istoricul menţionează n u m a i aceste c î t e v a f a p t e , d a r izbu­
teşte să a r a t e c l a r s t a r e a de t e n s i u n e şi d e n e l i n i ş t e î n c a r e se
g ă s e a î n t r e a g a Eladă.
F r a g m e n t e de dramatice a n a l i z e p s i h o l o g i c e se î n t î l n e s c şi
l a n a r a r e a p o r n i r i i expediţiei în Sicilia, u n d e i s t o r i c u l observă

121
 N. I. BARBU

c ă cei care-şi p e t r e c e a u r u d e l e sau p r i e t e n i i , porniţi în expe­

d i ţ i e , „ m e r g e a u însufleţiţi, î n a c e l a ş i t i m p , d e n ă d e j d e şi p l î n -
g î n d [ g î n d i n d u - s e ] , p e de o p a r t e , c ă v o r cîştiga o ţ a r ă m a r e ,
i a r p e d e a l t a , f i i n d u - l e t e a m ă c ă n - o să-şi m a i v a d ă c o p i i i şi
r e f l e c t î n d c u ce m a r e flotă p o r n e a u e i d i n p r o p r i a l o r c e t a t e "
< V I , 30,2). O s c i l a ţ i a d i n t r e n ă d e j d e şi t e a m ă este e x p u s ă p e cît
d e s i m p l u , p e atît d e d r a m a t i c . A n a l i z e p s i h o l o g i c e se m a i î n -
t î l n e s c şi c î n d arată s t a r e a d e spirit a atenienilor cînd erau
m î n i a ţ i î m p o t r i v a l u i P e r i c l e s ( I I , 65,3—6); d r a m a sufletească a
c o m a n d a n ţ i l o r ( V I I , 43 şi u r m . ) ; s t a r e a de s p i r i t a e l e n i l o r d u p ă
d e z a s t r u l s u f e r i t d e a t e n i e n i î n S i c i l i a ( V I I I , 2) etc.
D i n c e l e a r ă t a t e m a i sus, se p o a t e d e s p r i n d e c o n s t a t a r e a că
o p e r a l u i T h u c y d i d e s p r e z i n t ă i n t e r e s şi d i n p u n c t d e vedere
l i t e r a r . Cele t r e i procedee l i t e r a r e , m a i - f r e c v e n t întrebuinţate
— naraţia, d i s c u r s u l , a n a l i z a p s i h o l o g i c ă — , îl a j u t ă p e isto­
r i c să e x p r i m e i d e i l e c l a r , f i r e s c , s i m p l u şi totuşi v a r i a t şi să
mişte i n i m a c i t i t o r u l u i p r i n e x p u n e r e a dramatică a u n o r eve­
n i m e n t e sau p r i n a n a l i z a p s i h o l o g i c ă a u n o r d r a m e sufleteşti.
Stilul l u i Thucydides comportă unele caracteristici, care-]
deosebesc d e c e i l a l ţ i p r o z a t o r i a n t i c i . A s t f e l , T h u c y d i d e s î n t r e ­
buinţează f o r m e l e i o n i c e , TruOâco şi xTjpeco ( I I , 29), l u a t e d i n
limbajul a f a c e r i l o r negustoreşti, la el este folosit idiotismul
a t t i c £uv în l o c de oyv. I s t o r i c u l spune, de asemenea, T^V
în l o c de âdv, e<; î n l o c de tlţ, 6{xoîo<; î n l o c de SpoLoţ, alei
în loc de del . Sintaxa lui Thucydides se caracteri­
zează p r i n d e z o r d i n e în î n t r e b u i n ţ a r e a articolului, p r i n abun­
denţa de propoziţii n o m i n a l e şi participiale care, exprimînd
i d e i l e m a i puţin precis decît v e r b e l e l a m o d personal, i n t r o d u s e
de conjuncţii, conferă frazei un caracter arhaic. Dimpotrivă,
s u b s t a n t i v i z a r e a n e u t r u l u i a d j e c t i v e l o r , p a r t i c i p i i l o r şi infiniti­
v e l o r v ă d e ş t e o t e n d i n ţ ă de e x p r i m a r e abstractă. Se întîlneşte
f o a r t e des p r e z e n t u l i s t o r i c , ceea ce v ă d e ş t e t e n d i n ţ a de pre­
z e n t a r e v i e a f a p t e l o r . R e g u l i l e a c o r d u l u i în n u m ă r , g e n , caz
sînt f o a r t e des n e r e s p e c t a t e . A n a c o b u t u r i l e şi l u n g i l e p a r a n t e z e ,
u t i l i z a t e de T h u c y d i d e s , îngreuiază m u l t urmărirea ideilor de
către cititor.

122
 STUDIU INTRODUCTIV

E s t e m a r e şi n u m ă r u l c u v i n t e l o r întîlnite p e n t r u p r i m a dată
la el, care, după o statistică a l u i W . S c h m i d , se r i d i c ă
7 9
la
467 î.e.n. Numărul cuvintelor &rca£ /.eyofxeva, după acelaşi
a u t o r , se r i d i c ă l a 1 789. D i n t r e acestea, 92 n u se î n t î l n e s c l a
n i c i u n a u t o r de după el. M u l t e d i n c u v i n t e l e dna5 Xeyotieva
sînt termeni tehnici. Deşi sînt relativ multe ionisme, n u se
v ă d e ş t e l a T h u c y d i d e s u n e f o r t de p o e t i z a r e . Se p a r e c ă Thu­
cydides a creat cuvinte m a i ales în domeniul substantivelor
a b s t r a c t e , î n -cri? şi a l v e r b e l o r c o m p u s e , c a r e a u f o s t r e l u a t e
d e D i o n y s o s d i n H a l i c a r n a s , P l u t a r h , A p p i a n , D i o Cassius. în
acest f e l , T h u c y d i d e s p a r e a f i î n t r e b u i n ţ a t s t i l u l attic vechi r

al o a m e n i l o r culţi, cu o tendinţă vădită spre expresiile ab­

s t r a c t e şi concise, f ă r ă să se f i lăsat i n f l u e n ţ a t d e vocabularul
s o f i s t i e i şi a l p o e z i e i . Se d o v e d e ş t e a s t f e l e x a c t ă c a r a c t e r i z a r e a
f ă c u t ă d e D i o n y s o s d i n H a l i c a r n a s , c a r e v o r b e ş t e d e s p r e silinţa
8 0

voită a l u i T h u c y d i d e s de a fugi de stilul obişnuit, uşor şi

c l a r şi d e a c o n f e r i e x p u n e r i i sale, şi î n s t i l , s e r i o z i t a t e , con­
c i z i e , adesea p î n ă l a o b s c u r i t a t e , r e f l e x i v i t a t e . F r a z a l u i T h u c y ­
d i d e s — c o n s t r u c ţ i e şi v o c a b u l a r — n u c u r g e d u l c e ca m i e r e a ^
ca l a H e r o d o t , c i î n c r e ţ e ş t e f r u n t e a şi î n c o r d e a z ă t o a t e p u t e r i l e
m i n ţ i i , c a l a u n f i l o z o f d e î n a l t ă ţinută intelectuală.

CONCLUZII

T h u c y d i d e s este c e l m a i m a r e i s t o r i c a l î n t r e g i i antichităţi
g r e c o - l a t i n e . E l s-a hotărît să s c r i e i s t o r i a r ă z b o i u l u i pelopone­
siac d e t e r m i n a t f i i n d de a m p l o a r e a considerabilă pe care bă­
n u i a c ă o v a a v e a acest r ă z b o i , c h i a r d e l a i z b u c n i r e a l u i .
Călăuzit de concepţia că sarcina primordială a istoricului'
este a f l a r e a a d e v ă r u l u i , c a r e , m a i ales în acest d o m e n i u , este
atît d e uşor alterabilă şi atît d e g r e u de descoperit, T h u c y ­
d i d e s a î n c e p u t să s c r i e c h i a r d e l a i z b u c n i r e a r ă z b o i u l u i .

W. Schmid, op. cit., p. 186.

Tcepl 0ouxtSiSou, 5
Şi u r m
-

123
 N. I. BARBU

U n i s t o r i c , p e n t r u a d e s c o p e r i a d e v ă r u l f a p t e l o r şi, m a i ales
p e n t r u a s t a b i l i c a u z e l e f a p t e l o r , t r e b u i e să f i e î n a r m a t c u o
v a s t ă c u l t u r ă , să d i s p u n ă d e m u l t e c u n o ş t i n ţ e î n t o a t e d o m e n i i ­
l e şi, m a i ales, î n d o m e n i u l e c o n o m i c , s o c i a l şi p o l i t i c .
Cunoaşterea sufletului omenesc este, de asemenea, t o t atît
d e n e c e s a r ă , p e cît sînt şi c e l e l a l t e c u n o ş t i n ţ e .
T h u c y d i d e s , aşa c u m se v e d e d i n o p e r a sa, a v e a m u l t e i d e i ,
în v a r i a t e d o m e n i i , d a r , în p r i m u l rînd, e l d i s p u n e a de o p u t e r e
d e o b s e r v a ţ i e şi d e j u d e c a t ă c u t o t u l e x c e p ţ i o n a l e p e n t r u vre­
m e a î n c a r e a trăit.
Grija pentru aflarea adevărului istoric 1-a determinat pe
Thucydides să f a c ă . o atentă c e r c e t a r e a s u p r a m i j l o a c e l o r de
informare de care dispunea — martorii oculari, martorii ne¬
o c u l a r i , d o c u m e n t e scrise etc. — s p r e a s t a b i l i m ă s u r a î n care
se p o a t e b i z u i p e u n d o c u m e n t s a u altul.
E x a m e n u l c r i t i c , p e c a r e - 1 f a c e T h u c y d i d e s m i j l o a c e l o r sale
d e i n f o r m a r e , este cît se p o a t e d e p ă t r u n z ă t o r , i a r c o n c l u z i i l e
t r a s e sînt î n p e r f e c t ă c o n c o r d a n ţ ă c u r e a l i t a t e a .
G r i j a p e n t r u a d e v ă r 1-a f ă c u t p e T h u c y d i d e s să se f o l o s e a s c ă
de toate m i j l o a c e l e de i n f o r m a r e p o s i b i l e a t u n c i , menţinîndu-se
în p r u d e n ţ a î n ţ e l e a p t ă p e c a r e o a f i r m ă l a î n c e p u t . E v i d e n t , î n
stabilirea adevărului faptelor, istoricul a putut să se înşele
a s u p r a u n u i a m ă n u n t s a u a l t u l , d a r , c u siguranţă, î n c o v î r ş i t o a -
r e a m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , p r e c a u ţ i i l e p e c a r e şi l e i a p e n t r u
s t a b i l i r e a a d e v ă r u l u i sînt o g a r a n ţ i e c ă e r o r i l e sale sînt invo­
l u n t a r e şi c ă sînt c u t o t u l r e d u s e l a n u m ă r . D a c ă şi alţi i s t o r i c i ,
contemporani c u el, ar m a i f i scris istoria războiului pelopo­
nesiac, n e - a m p u t e a d a s e a m a exact cînd şi în ce măsură a
greşit T h u c y d i d e s . î n o r i c e caz, d o c u m e n t e l e e p i g r a f i c e şi l i t e ­
r a r e , c o n t e m p o r a n e i s t o r i c u l u i , c o n f i r m ă în esenţă f a p t e l e , c h i a r
dacă a u t o r i i acestor d o c u m e n t e — m ă refer, de pildă, l a comedie
— i a u f a ţ ă d e f a p t e şi d e o a m e n i o a t i t u d i n e diferită d e aceea
pe care o adoptă istoricul.
U n e f o r t c o n s i d e r a b i l a f ă c u t T h u c y d i d e s şi în d e t e r m i n a r e a
cauzalităţii istorice. în g e n e r a l , e l a v ă z u t , în adevărata lor
lumină, cauzele care a u precedat d i f e r i t e l e e v e n i m e n t e şi, în
p r i m u l rînd, cauzele războiului peloponesiac. Deşi, c a e l e m e n t
f u n d a m e n t a l , p u n e l a b a z a c o m p l e x u l u i de cauze i s t o r i c e dv6p«-

124
 STUDIU INTRODUCTIV

- i r e i a 96015 „firea omenească", Thucydides, lucru excepţional

p e n t r u v r e m e a l u i , a a c o r d a t o m a r e i m p o r t a n ţ ă f a c t o r u l u i eco­
n o m i c , c h i a r d a c ă n - a arătat e x p r e s acest l u c r u s a u n u ş i - a d a t
seama de i m p l i c a ţ i i l e a c e s t u i f e n o m e n , a c o l o u n d e 1-a m e n ţ i o n a t .
Dar stabilirea scrupuloasă a adevărului i s t o r i c şi arătarea
corectă a cauzelor a p r o p i a t e sau îndepărtate ale faptelor nu
c o n s t i t u i e s i n g u r e l e m e r i t e a l e i s t o r i c u l u i . T h u c y d i d e s a a v u t şi
o v i z i u n e de a n s a m b l u asupra e v e n i m e n t e l o r pe care le-a isto­
r i s i t . N e î n c e t a t , p r e o c u p a t d e a f l a r e a f a p t e l o r şi d e f a c t o r i i l o r
d e t e r m i n a n ţ i , T h u c y d i d e s s-a străduit să a f l e şi o e x p l i c a ţ i e m a i
g e n e r a l ă a atîtor t r a g i c e e v e n i m e n t e , c a r e î n s î n g e r a s e r ă eleni-
m e a , şi c h i a r o p a r t e d i n p o p u l a ţ i i l e străine, î n d e c u r s u l a c e s t u i
d r a m a t i c război.
De asemenea, inima istoricului n-a putut rămîne rece şi
nemişcată în faţa acestei u r i a ş e d r a m e , c a r e s-a t e r m i n a t cu
prăbuşirea forţei ateniene.
T h u c y d i d e s n - a p u t u t . f i d e a c o r d c u e x p l i c a ţ i a că n e n o r o ­
c i r i l e v i n de l a zei sau de l a destin. D e s i g u r — a a d m i s i s t o ­
r i c u l — î n o r i c e a c ţ i u n e o m e n e a s c ă există u n f a c t o r i n s e s i z a b i l ,
arătat de cuvîntul t^x^î» c a r e
provoacă imprevizibilul, dar
r a ţ i u n e a o m e n e a s c ă este î n s t a r e să-1 a n i h i l e z e , d a c ă este f o l o - '
sită c u m t r e b u i e .
T h u c y d i d e s p o r n e ş t e d e l a c o n s t a t a r e a u n e i realităţi — dvOpw-
Tzeioc <pvicH<; „firea omenească" — care pentru istoric este iz­
v o r u l t u t u r o r f e r i c i r i l o r şi n e n o r o c i r i l o r o m e n e ş t i . I s t o r i c u l n u - ş i
pune întrebarea de unde p r o v i n e această fire omenească, ci
p o r n e ş t e d e l a c o n s t a t a r e a c ă ea e x i s t ă c u a n u m i t e însuşiri.
D e t e r m i n a r e a acestor însuşiri g e n e r a l e , c u i n e r e n t e l e v a r i e ­
tăţi i n d i v i d u a l e , p r e c u m şi i n t u i r e a consecinţelor care decurg
din acţiunea acestor varietăţi, constituie punctul central al
g e n e r a l i z ă r i l o r f i l o z o f i c e , d a c ă n e este î n g ă d u i t să î n t r e b u i n ţ ă m
acest cuvînt, pe care T h u c y d i d e s face e f o r t u l să-1 f o r m u l e z e .
Multe d i n aceste generalizări sînt v a l a b i l e »şi astăzi. Cu
toată e x a g e r a r e a p r e p o n d e r e n ţ e i factorului psihologic, istoricul
a i n t u i t c o r e c t , în a d î n c a l o r i n t i m i t a t e , r e s o r t u r i l e v i e ţ i i sociale,
mobilele psihice individuale, reacţiile sufletului omenesc, şi,
în g e n e r a l , î n t r e g u l c o m p l e x a l a c ţ i u n i l o r şi r e a c ţ i u n i l o r a ceea
ce n u m e a e l „ f i r e a omenească".

125
 N. I. BARBU

D a r g e n e r a l i z ă r i l e sînt o p e r a r a ţ i u n i i , c a r e c h i b z u i e ş t e , sta­
bilind raporturi între noţiuni, formulînd judecăţi şi raţiona­
mente, generalizînd.
Thucydides însă n-a rămas impasibil la a m p l a dramă la
c a r e a s i s t a şi p e c a r e ş i - a l u a t s a r c i n a s-o expună în istoria
războiului peloponesiac. Inima sa a v i b r a t p r o f u n d , iar senti­
m e n t e l e , c a r e l - a u însufleţit, c h i a r d a c ă n u sînt e x p r i m a t e d i r e c t ,
se s i m t totuşi î n e l o g i i l e p e c a r e l e a d u c e P e r i c l e s constituţiei
a t e n i e n e , în l a u d e l e p e c a r e i s t o r i c u l l e f a c e l u i P e r i c l e s , p r e ­
c u m şi î n d e s c r i e r i l e deslănţuirii c e l o r m a i c r u d e i n s t i n c t e de
u c i d e r e şi d e s î n g e .
î n d e s c r i e r e a stării m o r a l e a o a m e n i l o r , d u p ă r ă s c o a l a d i n
C o r c y r a , în n a r a r e a r e t r a g e r i i a r m a t e i a t e n i e n e , d u p ă dezastrul
d i n S y r a c u s a , se v e d e l ă m u r i t c ă i s t o r i c u l a simţit d i n p l i n t r a ­
gismul a c e s t e i situaţii şi, c u u n t a l e n t de a d e v ă r a t a r t i s t , 1-a
e x p u s în e l e m e n t e l e l u i cele m a i s e m n i f i c a t i v e .
Este, desigur, î n p r i m u l rînd, istoria
I s t o r i a războiului pelo- « , . . . * w*.
» « u n urăzboi petrecut i n antichitate,
i

ponesiac c u p t i u l a r i t ă ţ i l e l u i e c o n o m i c e , so­
a r C

c i a l e , p o l i t i c e şi m i l i t a r e , c a r a c t e r i s t i c e e p o c i i î n c a r e s - a u d e s ­
făşurat, d a r , î n acelaşi t i m p , p r i n p u n e r e a î n l u m i n ă , s u b f o r ­
m ă de generalizări, a celor m a i i n e r e n t e c a r a c t e r i s t i c i ale firii
omeneşti. Istoria războiului peloponesiac este xxfjfia iq del
„un cîştig p e n t r u t o t d e a u n a " , a d i c ă o r e a l i z a r e c a r e v a f i f o ­
l o s i t o a r e în t o a t e t i m p u r i l e .
Există, d e s i g u r , u n e l e r a r e erori de fapte, u n e l e explicaţii
insuficiente în opera l u i T h u c y d i d e s , d a r copleşitoare merite
fac d i n Istoria războiului peloponesiac, o capodoperă a isto­
r i o g r a f i e i a n t i c e şi u n a d i n t r e cele m a i m a r i a l e istoriografiei
universale.

OPERA L U I THUCYDIDES
DE-A LUNGUL VEACURILOR

E r a f i r e s c c a o p e r a a c e s t u i m a r e i s t o r i c să f i e a d m i r a t ă şi
i m i t a t ă c h i a r d e l a a p a r i ţ i a e i . A s t f e l , X e n o p h o n îşi î n c e p e o p e r a
sa istorică, Hellenicele, cu anul 411 î.e.n. E r a u l t i m u l an ale

126
 STUDIU INTRODUCTIV

cărui e v e n i m e n t e l e t r a t a s e T h u c y d i d e s . S c r i i t o r i i de m a i t î r -
ziu, care a u e x p u s în operele l o r e v e n i m e n t e l e t r a t a t e de T h u ­
c y d i d e s , l - a u f o l o s i t ca i z v o r , c h i a r d a c ă a u a d o p t a t , î n trata­
rea e v e n i m e n t e l o r , o altă m e t o d ă . I s t o r i c u l P h i l i s t o s d i n S y r a ­
cusa, care ajunsese la adolescenţă în timpul cînd Gylippos
lupta împotriva atenienilor, îl i m i t a pe T h u c y d i d e s în opera
sa StxeXtxâ Istoria Siciliei. A t î t d e strîns s-a ţinut P h i l i s t o s
de m o d e l u l său, î n c î t C i c e r o , î n Ad Quintum fratrem, ( I I , 11,4)
îl numeşte pusillum Thucydides (un Thucydides pitic). Le­
genda spune că Demosthenes, o r a t o r u l , a copiat de m a i m u l t e
ori o p e r a l u i T h u c y d i d e s , m a i ales p e n t r u î n a l t e l e calităţi ale
d i s c u r s u r i l o r i n s e r a t e î n o p e r a i s t o r i c u l u i . C i c e r o , d e ş i î n c î n t a t de
n u m e r o a s e l e calităţi a l e Istoriei războiului peloponesiac, în g e n e ­
r a l , şi a l e d i s c u r s u r i l o r , î n s p e c i a l , a s u b l i n i a t totuşi o b s c u r i t a t e a
stilului (Orator, 30) spunînd: „Acele discursuri, rostite* în
faţa p o p o r u l u i , conţin atît d e multe idei obscure şi ascunse,
î n c î t a b i a se p o t î n ţ e l e g e " . I s t o r i c u l S a l l u s t i u s a i m i t a t p e Thu­
cydides şi î n stil, şi i - a î m p r u m u t a t şi u n e l e i d e i . în corul
acestor elogii, meritate, Dionysos d i n Halicarnas, în lucrările
Despre Thucydides neol OouxuSISou şi Despre particularităţile
lui Thucydides rcepl 6ouxu8l8ou iSwojidiwv , a d o u a este o scri­
soare adresată l u i A m m a i o s , face o notă discordantă, judecîn-
du-1 s e v e r şi s o c o t i n d u - 1 m a i p r e j o s d e P l a t o n şi d e D e m o s t h e ­
nes. D i d y m o s , c e l e b r u l g r a m a t i c d e p e v r e m e a l u i A u g u s t , 1-a
c i t a t d e s e o r i î n s t u d i i l e sale. H e r o n , f i u l l u i C o t y s d i n A t e n a ,
g r a m a t i c d i n s e c o l u l I . e.n. a s c r i s , între a l t e l e , u n c o m e n t a r
la T h u c y d i d e s . L a S u d a se găseşte o listă î n t r e a g ă de scrieri
asupra l u i Thucydides.
I s t o r i c u l T a c i t u s a i m i t a t p e T h u c y d i d e s , ca şi p e S a l l u s t i u s .
Q u i n t i l i a n u s , î n o p e r a sa Institutio oratoria (Educaţia oratoru­
l u i ) , vorbeşte de m a i m u l t e o r i despre T h u c y d i d e s a cărui operă
o examinează d i n p u n c t u l de v e d e r e a l r e t o r i c i i , spunînd: „ I s ­
t o r i a [ r o m a n ă ] n - a r p u t e a să se lase m a i p r e j o s d e g r e c i şi n u
m-aş simţi jenat să opun pe Sallustius l u i Thucydides, iar
H e r o d o t n u s-ar i n d i g n a că T i t u s L i v i u s este s o c o t i t e g a l cu
el"... ( X I , 101). A d a u g ă faptul că M . Tullius (Cicero) soco­
teşte c ă T h u c y d i d e s şi X e n o p h o n sînt f o l o s i t o r i o r a t o r u l u i , deşi
are i m p r e s i a c ă p r i m u l „ c î n t ă r ă z b o a i e " , a d i c ă istoriseşte răz-

127
 N. I . BARBU

boaiele ca u n poet, i a r p r i n g u r a c e l u i d e - a l doilea „au v o r b i t

Muzele" (X 1,33)... „Concentrat şi concis şi m e r e u încordat
asupră-şi este T h u c y d i d e s , d u l c e , c a n d i d şi î m b e l ş u g a t H e r o d o t "
(X, 11,73)... „Philistos... imitatorul l u i T h u c y d i d e s şi, p e cît
îi este d e i n f e r i o r î n m u l t e p r i v i n ţ e , p e atît este m a i c l a r decît
el uneori" (X, 1,74).
M u l t l - a u i m i t a t p e T h u c y d i d e s i s t o r i c i i A p p i a n . şi Cassius
Dio. în secolul a l I V - l e a a l erei noastre imitarea l u i Thucydides
e r a m a i ales, o m o d ă . î n u l t i m a ş c o a l ă r e t o r i c ă d i n a n t i c h i t a t e ,
c a r e a înflorit î n secolele V şi V I , l a G a z a , o p e r a l u i T h u c y d i d e s
este î n m a r e c i n s t e şi acolo, se p a r e , a u f o s t scrise cele m a i
m u l t e scolii l a opera acestui m a r e istoric . în secolul a l V l - l e a
8 1

Thucydides este imitat de istoricul Procopias din Caesareea,

d e E v a g r i o s , în s e c o l u l a l X l - l e a , d e A n n a C o m n e n a , în seco­
l u l âl X V - l e a d e L a o n i c o s C h a l c o n c o n d y l e s .
î n v e s t u l E u r o p e i , în e v u l m e d i u , T h u c y d i d e s a f o s t a p r o a p e
c u t o t u l u i t a t . T r a d u c e r e a latină, f ă c u t ă de L o r e n z o V a l l a în
1452, a a t r a s d i n n o u atenţia a s u p r a l u i . Se p a r e c ă Niccolo
M a c h i a v e l l i a f o s t i n f l u e n ţ a t în o p e r a sa, II Principe, apărută
în 1513, d e i d e i l e politicii de forţă, e x p r i m a t e de atenian în
dialogul cu m e l i a n u l . M a c h i a v e l l i a p u t u t folosi traducerea l u i
V a l l a . P h i l i p M e l a n c h t o n , c a r e a v o r b i t d e s p r e T h u c y d i d e s în
1551, îl s o c o t e ş t e i n f e r i o r l u i H e r o d o t , d a r n u n e s o c o t e ş t e forţa
discursurilor d i n opera l u i Thucydides. în lupta împotriva mo­
narhiei, filozoful pozitivist Thomas Hobbes a t r a d u s , în 1628,
o p e r a l u i T h u c y d i d e s . D . H u m e 1-a a d m i r a t , B . G . N i e b u h r 1-a
r i d i c a t în slăvi,- L . R a n k e a r e c u n o s c u t c ă o f o a r t e m a r e i n f l u -
s
e n ţ ă a e x e r c i t a t T h u c y d i d e s . D e a i c i î n a i n t e i s-a a c o r d a t , d i n
ce în ce m a i m u l t , l u i T h u c y d i d e s . l o c u l c u v e n i t p r i n t r e i s t o r i c i ,
i a r n e î n c e t a t a a p a r i ţ i e d e s t u d i i , - c o m e n t a r i i , ediţii a l e o p e r e i l u i
Thucydides arată că marele istoric este şi astăzi în centrul
p r e o c u p ă r i l o r i s t o r i c i l o r şi f i l o l o g i l o r d i n d i f e r i t e ţări.
P r i m a t r a d u c e r e integrală a o p e r e i l u i T h u c y d i d e s în limba
r o m â n ă a f o s t f ă c u t ă de M . J a k o t ă şi p u b l i c a t ă î n 1941.
Studiul introductiv, deşi sumar, exprimă totuşi multe din
trăsăturile caracteristice ale operei l u i Thucydides. A s t f e l , se

8 1
W. S c h m i d, op. c i / . , p. 216 şi u r m .

128
 STUDIU INTRODUCTIV

d a u ştiri u t i l e , şi u n e l e d e s t u l d e e x a c t e , î n p r i v i n ţ a vieţii şi
a t m o s f e r e i î n c a r e şi-a r e d a c t a t i s t o r i c u l grec o p e r a . Se arată
şi caracterul raţionalist al cauzalităţii istorice în opera l u i
T h u c y d i d e s . P e n t r u v r e m e a cînd a apărut, f i i n d p r i m a tradu­
cere, a făcut, desigur, mari servicii cititorilor nespecialişti.
T o t u ş i , atît s t u d i u l i n t r o d u c t i v , cît şi t r a d u c e r e a a u l i p s u r i
care n u mai pot figura astăzi într-un studiu introductiv şi
î n t r - o t r a d u c e r e . D e p i l d ă , n u se î n c e a r c ă a se r ă s p u n d e n u ­
meroaselor p u n c t e de întrebare, pe care le ridică opera l u i
T h u c y d i d e s . P o p o r u l a t e n i a n este p r e z e n t a t î n b l o c . N u se v o r ­
b e ş t e d e s p r e c l a s e l e s o c i a l e şi d e s p r e l u p t a d e clasă l a A t e n a .
Prezentarea cauzalităţii istorice, în opera l u i Thucydides, se
reduce aproape l a următoarea frază: „Pentru dînsul [Thucy­
d i d e s ] i n t e l i g e n ţ a este u n f a c t o r p r i n c i p a l în i s t o r i e " .
T r a d u c e r e a este u n e o r i p r e a g e n e r a l ă . D e p i l d ă , pase paras-
keue akmazontes a fost t r a d u s s i m p l u p r i n „ c o m p l e t pregătiţi".
De asemenea în I capitolul 2 T h u c y d i d e s v r e a să spună că
este e v i d e n t că ţara numită astăzi Elada n-a avut locuitori
statornici, de aceea i s t o r i c u l g r e c întrebuinţează verbul phai-
nomai cu participiul. Jakotă a tradus prin „De aceea, aşa-
n u m i t a astăzi E l a d a n u p a r e să f i e l o c u i t ă s t a t o r n i c d e mult
t i m p " . Această traducere spune exact inversul ideilor l u i T h u ­
cydides, care a accentuat asupra evidenţei faptului.
î n t r a d u c e r e a şi î n s t u d i u l i n t r o d u c t i v , d e faţă, s-a căutat
să se r e m e d i e z e , p e cît p o s i b i l , l i p s u r i l e c o n s t a t a t e î n t r a d u c e ­
rea în discuţie.
T r e b u i e a m i n t i t şi s t u d i u l Thucydides — concepţia şi metoda
sa istorică, de C. I . Balmuş, apărut în Editura Academiei,
în 1956, s t u d i u î n c a r e sînt d i s c u t a t e , c u m a i m u l t ă adîncime,
m u l t e d i n t r e p r o b l e m e l e pe care le ridică opera acestui m a r e
istoric.

TRADIŢIA MANUSCRISĂ.
A OPEREI L U I THUCYDIDES*
Pentru a înţelege m a i uşor importanţa discuţiilor care se
d u c astăzi î n j u r u l tradiţiei m a n u s c r i s e a o p e r e i l u i T h u c y d i d e s ,

• Vezi şi B. H e m m e r d i n g e r , Essai sur l'histoire du texte de Thu­

cydide, Paris, 1955.

9 — Războiul p e l o p o n e s i a c 129
 N. I . B A R B U

este n i m e r i t să s p u n e m , . I a î n c e p u t , c ă astăzi e x i s t ă următoa­

rele manuscrise principale ale operei l u i Thucydides:

SECOLUL x

Laurentianus 69,2, s c r i s p e pergament, notat cu C.

Parisinus Minae, notat cu P.

SECOLUL XI

Vaticanus 126, s c r i s p e p e r g a m e n t , n o t a t c u B .
P a l a t i n u s , H e i d e l b e r g e n s i s 252, p e r g a m e n t , n o t a t c u E.
A u g u s t a n u s , a z i M o n a c e n s i s 430, p e r g a m e n t , n o t a t c u F .
Britannicus s i v e L o n d i n e n s i s 1 1 , 727, p e r g a m e n t , n o t a t cu M .

SECOLUL XIII

M o n a c e n s i s 228, s c r i s p e p î n z ă de m ă t a s e , n o t a t c u G .

SECOLUL xv

M o n a c e n s i s 126, n o t a t c u R.
Mai sînt şi a l t e m a n u s c r i s e , d e r i v a t e d i n acestea, c a r e , însă,
p r e z i n t ă . m a i p u ţ i n ă i m p o r t a n ţ ă . D e s i g u r că aceste m a n u s c r i s e
au fost copiate de pe altele, care s-au p i e r d u t . Savanţii s-au
s t r ă d u i t şi se s t r ă d u i e s c să g ă s e a s c ă relaţiile d i n t r e aceste m a ­
n u s c r i s e . P ă r e r i l e d i f e r ă şi în ceea ce p r i v e ş t e v a l o a r e a acestor
m a n u s c r i s e , şi î n ceea ce p r i v e ş t e relaţiile d i n t r e e l e şi m â n u -
scrisele de p e c a r e a u fost făcute.
Astfel, I . B e k k e r , în ediţia o p e r e i l u i T h u c y d i d e s , O x f o r d ,
1821, p r e c u m şi alţii, s o c o t e a u c ă m a n u s c r i s u l B este c e l m a i
bun dintre c e l e e x i s t e n t e . D i m p o t r i v ă , C. H u d e , în e d i ţ i a d i n
1898, i a r după e l alţi m u l ţ i , p r i n t r e c a r e T . S t e u p , I o a n n e s
8 2

Stahl , 8 3
Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff 8 4
au susţinut că

8 2
T. S t e u p , WochenschTiît fur Klassische Philologie, 1898, p. 561 şi u r m .
" I o a n n e s Stahl, Beiliner Philologische Wochenshrift, 1902, p. 584.
" U l r i c h v o n W i l a m o w i t z - M o e l l e n d o r f f , Heimes, XLIII,
1908, 593, 1, 613 şi u r m .

130
 STUDIU INTRODUCTIV

m n n u s c r i s u l C este f r u n t a ş . O t t o L u s c h n a t 8 5
socoteşte că d i s c u ­
ţiile acestea, deşi n - a u d u s l a c o n c l u z i i c o n v i n g ă t o a r e , a u a v u t
totuşi d a r u l d e a a r ă t a p r o e m i n e n ţ a m a n u s c r i s e l o r B şi C f a ţ ă
do c e l e l a l t e . P ă r e r e a l u i L u s c h n a t n i se p a r e f o a r t e r e z o n a b i l ă .
I n ceea ce p r i v e ş t e î n r u d i r i l e m a n u s c r i s e l o r î n t r e ele, î n v ă ­
ţaţii a u căzut d e a c o r d c ă e x i s t ă d o u ă f a m i l i i de manuscrise,
n o t a t e c u l i t e r e l e c şi b. M a n u s c r i s e l e c a r e d e r i v ă d i n a r h e t i p u l
c s î n t : C, G , [ G ] , ( G ) , < G > , i a r cele c a r e d e r i v ă d i n a r h e t i p u l
b sînt: A B E F M . O t t o L u s c h n a t a f i r m ă c ă m a n u s c r i s e l e e x i s t e n t e
t r ă d e a z ă î n r u d i r e a c u u n m a n u s c r i s e x i s t e n t în s e c o l u l V—VI,
fleris în u n c i a l e , şi a u n u i a l t m a n u s c r i s s c r i s în m i n u s c u l e , î n
s e c o l u l a l I X - l e a , c a r e a r f i f o s t a r h e t i p u l c o d i r i l o r b şi c. N u
p u t e m i n t r a a c i î n discuţia a m ă n u n t e l o r , c a r e a u d u s p e L u s c h ­
nat l a aceste concluzii. Cele spuse m a i sus ilustrează totuşi
relativa bogăţie a manuscriselor pperei l u i Thucydides, pre­
c u m şi r e l a t i v a l o r v e c h i m e . D i s c u ţ i i l e p u r t a t e , p r i n t r e " s a v a n ţ i ,
arată mulţimea controverselor de tot felul şi a multiplelor
p r o b l e m e pe care le ridică t e x t u l operei l u i T h u c y d i d e s .
Ediţiile o p e r e i l u i T h u c y d i d e s sînt, d e a s e m e n e a , n u m e r o a s e .
Editio princeps a f o s t f ă c u t ă d e A l d u s l a V e n e ţ i a , î n a n u l 1502,
i a r în 1503 a p u b l i c a t a doua ediţie, însoţită de scolii. Cele
m a i b u n e şi m â i n u m e r o a s e ediţii a u fost p u b l i c a t e începînd
cu secolul a l X l X - l e a . Menţionăm, aci, pe cele m a i de seamă 4

p e c a r e l e - a m c o n s u l t a t , şi a n u m e : I . B e k k e r , 4 v o l u m e , O x f o r d „
1821; E. F . P o p p o , 11 v o l u m e , 1821—1840; F . D i d o t , P a r i s , 1840»
c u t r a d u c e r e l a t i n e a s c ă ; K . W . K r i i g e r , e d i ţ i a a 3-a, 2 v o l u m e , ,
c u n o t e e x p l i c a t i v e , B e r l i n , 1860; G . B o h m e , c u n o t e , L e i p z i g , .
1871—1875; J . C l a s s e n , c u n o t e , 8 v o l u m e , B e r l i n , 1875—1885, r e ­
văzută de T. Steup; C. Hude, cu note, Leipzig, 1898—1901*-
H . St. Jones, O x f o r d , 1900—1902; O t t o L u s c h n a t , cărţile I—II,.
L e i p z i g , 1960; J a c q u e l i n e d e R o m i l l y , c ă r ţ i l e I , P a r i s .
N u a m a v u t p r e f e r i n ţ ă p e n t r u o ediţie, c i , a c o l o u n d e s - a u
iscat dificultăţi în t e x t , a m a d o p t a t lecţiunea pe care a m c o n ­
s i d e r a t - o cea m a i judicioasă, i n d i f e r e n t de ediţia care o pro­
punea.

8 5
O t t o L u s c h n a t , Thucydides, praeiatio, I—II„ 1960..

131
 N. I. B A R B U

TABLOU CRONOLOGIC

E v e n i m e n t e l e m a i de seamă p e t r e c u t e în t i m p u l războiului
peloponesiac . 86
Se dă anul, numele arhontelui eponim, data
a p r o x i m a t i v ă a intrării şi ieşirii d i n f u n c ţ i e .

Anul 435—434
A n t i o c h i d e s (17 i u l i e — 4 a u g u s t )

( P r i m ă v a r a ) C o r i n t i e n i i t r i m i t c o l o n i ş t i şi t r u p e l a E p i d a m n o s .
C o r c y r e i e n i i î n c e p a s e d i u l cetăţii E p i d a m n o s . C o r i n t i e n i i încep
să se î n a r m e z e . ( T o i u l v e r i i . ) C o r i n t i e n i i t r i m i t o e x p e d i ţ i e l a
Epidamnos; bătălia de la Leucimne, Epidamnos capitulează.
Corcyreienii fac raiduri de prădăciune, corintienii continuă
înarmarea.

434—433
C r a t e s (5 a u g u s t — 30 iulie)

( V a r a . ) C o r i n t i e n i i t r i m i t o f l o t ă şi a r m a t ă în g o l f u l A m b r a c i c ,
î n s p r i j i n u l a l i a ţ i l o r şi c o n t i n u ă înarmarea.

433—432
A p s e u d e s (24 i u l i e — 2 4 iulie)

(Primăvara.) Atenienii î n c h e i e a l i a n ţ a c u P h i l i p p o s şi D a r d a s
împotriva l u i Perdiccas I I , regele macedonenilor. (Iulie.) Cor­
c y r a c e r e a j u t o r l a A t e n a c u c a r e î n c h e i e o alianţă defensivă.
(5 a u g u s t . ) D i s t r i b u i r e a t r e z o r i e r i l o r l u i L a c e d a i m o n i o s , P r o t e a s
şi D i o t i m o s , S t r a t e g i i p r i m e i e s c a d r e n a v a l e , t r i m i s e l a C o r c y r a .
(Mijlocul l u i august.) Expediţia navală corintiană l a C o r c y r a
(28 august.) Distribuirea trezorierilor, strategilor celei de a
doua expediţii hotărîte p e n t r u Corcyra. (Mijlocul l u i septem-

8 1
Acest tablou a r e l a bază tabloul similar alcătuit de G . B u s o l t , op.
cit. v o i . I I I , l a început, c u unele ameliorări propuse de F . I a c o b y, în
Thucydide8 u n d v i e Vorgeschichte des peloponnesichen Krieges, publicat în
,,Nachrichten v o n der Gesellschaft der Wissenschaften zu Gottingen", 1929, ,
p. 1—37 de A . W . G o m m e , op. cit., H. B e n g t s o n , op. cit.

132
 STUDIU INTRODUCTIV

brio,) Bătălia de la insulele Sybota. (Iarna.) Cererile Atenei

adresate Potideei. ( P r i m a p a r t e a iernii.) A t e n a încheie alianţa
cil H h e g i o n şi L e o n t i n i şi, p r o b a b i l , a c u m d ă d e c r e t u l c u pri­
vire la megarieni.

432—431
P y t h o d o r o s (14 i u l i e — 4 i u l i e )

(începutul primăverii.) O escadră ateniană, sub comanda l u i

Archestratos, porneşte spre Potideea. (Sfîrşitul lui martie.)
Potideea, împreună cu bottiaii, olintienii şi alte cetăţi din
Chalcidica, se d e s p r i n d de Atena. (începutul l u i mai.) O ex­
pediţie corintiană, sub comanda l u i Aristeus, soseşte la Po­
t i d e e a . (Sfîrşitul l u i m a i . ) O e s c a d r ă a t e n i a n ă , s u b c o m a n d a l u i
Callias, porneşte spre Macedonia şi Potideea. (începutul l u i
iunie.) Bătălia de la Potideea. începutul asediului Potideei.
(Sfîrşitul l u i i u l i e . ) L a i n v i t a ţ i a c o r i n t i e n i l o r , aliaţii pelopone­
sieni se adună la Sparta. (începutul l u i august.) Majoritatea
aliaţilor se p r o n u n ţ ă p e n t r u r ă z b o i . ( S e p t e m b r i e . ) A t e n i e n i i tri­
mit u n corp de h o p l i ţ i să d e s ă v î r ş e a s c ă încercuirea Potideei.
( I a r n a . ) C o n v o r b i r i d i p l o m a t i c e î n t r e l a c e d e m o n i e n i şi a t e n i e n i ,
în t i m p ce toţi se înarmează.

431—430
E u t h y d e m o s (20 a u g u s t — 14 a u g u s t )

(începutul l u i aprilie.) A t a c asupra Plateei. (începutul l u i mai.)

Contingentele peloponesiene se adună în istmul Corintic. (A
doua jumătate a l u i mai.) A r c h i d a m o s porneşte marşul spre
Attica. (începutul l u i iunie.) Sosirea la Oinoe, avertismentul
inutil dat de lacedemonieni, care, apoi, pătrund în Attica şi
încep s-o pustiască. (Sfîrşitul l u i iunie.) Distribuirea vistier­
nicilor, comandanţilor flotei, d e s t i n a t e să a t a c e coastele Pelo-
ponesului. (începutul l u i iulie.) Pornirea flotei. (Mijlocul l u i
i u l i e . ) R e t r a g e r e a p e l o p o n e s i e n i l o r d i n A t t i c a . (3 a u g u s t . ) E c l i p s ă
de soare. Flota ateniană în faţa coastei E l i d e i . (Septembrie.)
întoarcerea f l o t e i , care participă c u a r m a t a de uscat l a p u s t i i r e a
Megarei.

133
 N. I. BARBU

430—429
A p o l l o d o r o s (22 i u l i e — 9 a u g u s t )

(Martie-aprilie.) Pericles reales strateg. (începutul l u i iunie.)

A doua invazie a peloponesienilor în A t t i c a . (Mijlocul l u i i u ­
nie.) Izbucnirea e p i d e m i e i de ciumă. (Sfîrşitul l u i iunie.) O
m a r e flotă, s u b c o m a n d a l u i P e r i c l e s , p o r n e ş t e î n j u r u l Pelo-
ponesului. (Mijlocul l u i i u l i e . ) . R e t r a g e r e a p e l o p o n e s i e n i l o r şi,
c u r î n d d u p ă aceea, r e t r a g e r e a f l o t e i a t e n i e n e . (Sfîrşitul l u i i u ­
l i e . ) F l o t a , s u b c o m a n d a l u i H a g n o n şi C l e o p o m p o s , porneşte
spre Potideea. I r i t a r e a opiniei publice împotriva l u i Pericles.
Solia de pace trimisă z a d a r n i c l a Sparta. Cuvîntarea funebră,
ţinută d e Pericles. (începutul l u i septembrie.) întoarcerea l u i
H a g n o n d i n P o t i d e e a . ( O c t o m b r i e . ) D e s t i t u i r e a , p r o c e s u l şi a m e n ­
d a r e a l u i P e r i c l e s c u 50 d e talanţi. ( I a r n a . ) C a p i t u l a r e a P o t i d e e i .

429—428
E p a m e i n o n (9 a u g u s t — 3 a u g u s t )

( M i j l o c u l l u i iunie.) Peloponesienii, sub comanda l u i A r c h i d a ­

mos, în faţa Plateei. Atenienii, sub comanda l u i Xenophon,
p o r n i ţ i în e x p e d i ţ i a î m p o t r i v a c h a l c i d e e n i l o r şi b o t t i a i l o r , sufăr
o înfrîngere l a Spartolos. (Finele l u i iulie.) Peloponesienii t r i ­
mit o expediţie, sub comanda l u i Cnemos, împotriva A c a r n a -
n i e i . A c e s t a este î n f r î n t l a S t r a t o s şi se r e f u g i a z ă l a Oiniaai.
P h o r m i o n învinge f l o t a peloporiesiană l a P h a t r a i . O m a r e p a r t e
din armata peloponesiană se retrage d i n Plateea, i a r restul
începe ridicarea u n u i z i d de încercuire. ( M i j l o c u l l u i s e p t e m ­
b r i e . ) M o a r t e a l u i P e r i c l e s . (Sfîrşitul l u i s e p t e m b r i e . ) P h o r m i o n
învingător pe m a r e , în bătălia de la Naupactos. (începutul
iernii.) Expediţia peloponesiană de jaf l a Salamina. (Sfîrşitul
lui octombrie.) Sitalces pătrunde în M a c e d o n i a şi în Chalci-
d i c a . (Sfîrşitul l u i n o i e m b r i e . ) S i t a l c e s se r e t r a g e . ( I a r n a . ) P r e ­
g ă t i r e a m y t i l e n e n i l o r să se d e s p r i n d ă d e Atena.

428—427
D i o t i m o s (29 i u l i e — 29 i u l i e )

( P r i m a jumătate a l u i iunie.) A treia năvală a peloponesieniloi

î n A t t i c a . A t e n a c e r e m y t i l e n e n i l o r să î n c e t e z e î n a r m ă r i l e . (în-

134
 STUDIU INTRODUCTIV

ecputul l u i iulie.) Retragerea peloponesienilor. A t e n i e n i i trimit

3a Mytilene o flotă, sub c o m a n d a l u i Cleippides, mytilenenii
resping u l t i m a t u m u l a t e n i e n i l o r , c a r e î n c e p ostilităţile. (Mijlo­
c u l l u i iulie.) Armistiţiu, pregătirile a t e n i e n i l o r de a t r i m i t e o
urmată l a Lesbos. (începutul l u i a u g u s t . ) Ostilităţile reîncep,
Mytilene e blocată, o escadră navală ateniană, s u b comanda
lui Asopichos, porneşte în jurul Peloponesului. (Mijlocul l u i
august.) Sărbătoarea Olympiilor. Mytilenenii trimit reprezen­
tanţi. P e l o p o n e s i e n i i h o t ă r ă s c să a t a c e A t t i c a , pe u s c a t şi pe
m a r e . ( F i n e l e l u i a u g u s t . ) L a c e d e m o n i e n i i sînt l a I s t m . Şovă­
i a l a aliaţilor, o sută d e t r i r e m e a t e n i e n e se a f l ă î n l a r g . (Mijlo­
cul l u i s e p t e m b r i e . ) L a c e d e m o n i e n i i *se r e t r a g . P a c h e s este l a
M y t i l e n e . ( î n c e p u t u l i e r n i i . ) Z i d u l de î n c e r c u i r e a cetăţii Myti­
lene t e r m i n a t .

427—426
E u c l e s (18 i u l i e — 24 i u l i e )

(Sfîrşitul l u i m a i . ) P l e c a r e a f l o t e i peloponesiene, sub comanda

lui Alcidas, pentru d e b l o c a r e a cetăţii M y t i l e n e . (începutul l u i
iunie.) A p a t r a i n v a z i e a peloponesienilor în A t t i c a . (începu­
t u l l u i iulie.) Retragerea peloponesienilor d i n A t t i c a , flota pelo­
ponesiană la Delos, capitularea cetăţii Mytilene. întoarcerea
flotei peloponesiene. (Mijlocul l u i iulie.) Instalarea oligarhilor
l a p u t e r e , în C o r c y r a . E s c a d r a navală ateniană, sub comanda
l u i N i c o s t r a t o s , pleacă de l a N a u p a c t o s l a C o r c y r a . (începutul
lui august.) L u p t e l a Corcyra. V i c t o r i a democraţilor. (Mijlocul
lui a u g u s t . ) D e z b a t e r i l a A t e n a , în l e g ă t u r ă c u s o a r t a m y t i l e ­
n e n i l o r . P l a t e e a capitulează. O escadră peloponesiană, sub co­
m a n d a l u i A l c i d a s , învinge f l o t a corcyreieană. O flotă ateniană,
sub comanda l u i E u r y m e d o n , determină escadra peloponesiană
să se r e t r a g ă . D e m o c r a ţ i i măcelăresc pe oligarhi în Corcyra
(Sfîrşitul l u i s e p t e m b r i e . ) O e s c a d r ă a t e n i a n ă , s u b c o m a n d a l u i
L a c h e s şi C h a r o i a d e s , p l e a c ă î n S i c i l i a .

426—425
E u t h y m o s (6 a u g u s t — 18 a u g u s t )

(A doua jumătate a l u i aprilie.) M a r i l e dionysii, reprezentarea

comediei Babilonenii de Aristophanes. (începutul lui iunie.)

135
 N. I. B A R B U

Peloponesienii, sub comanda regelui Agis, v i n pînă la Istm,

a p o i , î n u r m a u n u i c u t r e m u r d e p ă m î n t , se r e t r a g . (începutul
lui iunie.) Demosthenes, în f r u n t e a unei escadre navale, p o r ­
neşte în jurul Peloponesului. N i c i a s porneşte cu o flotă la
M e l o s , l a T h e r a , a p o i p e coastele l o c r i d i e n e . ( î n c e p u t u l l u i a u ­
gust.) D e m o s t h e n e s este î n f r î n t în e x p e d i ţ i a d i n E t o l i a . ( M i j l o c u l
l u i septembrie.) A r m a t a peloponesiană, sub c o m a n d a l u i E u r y l o -
chos, l a D e l p h i . ( A d o u a j u m ă t a t e a l u n i i octombrie.) Eurylo-
chos, c u l o c r i d i e n i i şi e t o l i e n i i , p o r n e ş t e î m p o t r i v a cetăţii N a u -
p a c t o s , c a r e este însă s a l v a t ă p r i n i n t e r v e n ţ i a l u i D e m o s t h e n e s .
(A doua jumătate a l u n i i noiembrie.) Expediţia ambracioţilor
şi a l u i E u r y l o c h o s î m p o t r i v a a c a r n a n i e n i l o r , c a r e , s u b c o m a n d a
lui Demosthenes, produc o gravă înfrîngere duşmanilor la
O l p a i şi I d o m e n a i . ( I a r n a . ) A t e n i e n i i hotărăsc să t r i m i t ă patru­
zeci d e t r i r e m e î n S i c i l i a , s u b c o m a n d a l u i E u r y m e d o n , P y t h o -
d o r o s şi S o p h o c l e s , P y t h o d o r o s porneşte c u cîteva t r i r e m e , ca
să i a c o m a n d a în l o c u l l u i L a c h e s . ( M i j l o c u l l u i f e b r u a r i e . ) L a
L e n e e n e se r e p r e z i n t ă c b m e d i a Acharnanienii de A r i s t o p h a n e s .

425—424
S t r a t o c l e s (26 i u l i e — 13 a u g u s t )

(începutul l u i mai.) Atenienii pierd Messenia. Peloponesienii

invadează Attica. Plecarea flotei a t e n i e n e în Sicilia, sub co­
manda l u i Demosthenes. (Mijlocul l u i mai.) La vestea că
K o r y p h a s i o n - P y l o s este o c u p a t d e a t e n i e n i , A g i s se r e t r a g e d i n
Attica. ( M i j l o c u l l u i iunie.) G a r n i z o a n a spartană de pe insula
Sphacteria încercuită de flota ateniană. (Sfîrşitul l u i august.)
Garnizoana de l a S p h a c t e r i a capitulează. (Septembrie.)' F l o t a
ateniană, trecînd pe l a C o r c y r a , a j u n g e în Sicilia. Expediţia
lui Nicias de-a lungul coastelor Corintului. C i o c n i r e a de la
Solygia. (începutul l u i februarie.) L a Leneene, r e p r e z e n t a r e a
comediei Cavalerii de A r i s t o p h a n e s .

424—423
I s a r c h o s (15 i u l i e — 8 a u g u s t )

( M i j l o c u l l u i iunie.) O c u p a r e a i n s u l e i C y t h e r a de către Nicias.

(Iulie.) Congresul sicilienilor, l a Gela. (începutul l u i august.)
D e m o s t h e n e s şi H i p p o c r a t e s o c u p ă z i d u r i l e l u n g i a l e N i c e e i , M e -

136
 STUDIU INTRODUCTIV

tfara este s a l v a t ă d e B r a s i d a s . ( î n c e p u t u l l u i a u g u s t . ) D e m o s t h e ­
nes t r i m i s c u 40 d e c o r ă b i i l a N a u p a c t o s , s p r e a d e s c h i d e o f e n -
Mva împotriva Beoţiei. (Mijlocul l u i august.) Brasidas apare
m T r a c i a şi (sfîrşitul l u i a u g u s t ) a j u n g e l a D i o n , ( m i j l o c u l l u i
s e p t e m b r i e ) este în faţa cetăţii A c o n t h o s , ( î n c e p u t u l l u i n o i e m ­
brie), are loc bătălia de la Delion, (mijlocul l u i noiembrie)
D e l i o n este î n s t ă p î n i r e a b e o ţ i e n i l o r , (decembrie) cetatea A m ­
p h i p o l i s t r e c e d e p a r t e a l u i B r a s i d a s , c a r e (sfîrşitul l u i f e b r u a ­
rie) i a c u a s a l t T o r o n e .

423—422
Amynias (3 a u g u s t — 3 a u g u s t )
<20 a p r i l i e . ) î n c h e i e r e a a r m i s t i ţ i u l u i . P e r d i c c a s şi B r a s i d a s p o r ­
nesc în e x p e d i ţ i e î m p o t r i v a l y n c e s t a i l o r , a p o i se r e t r a g în u r m a
u n e i n e î n ţ e l e g e r i î n t r e r e g e şi B r a s i d a s . N i c i a s p o r n e ş t e în e x ­
p e d i ţ i e î n T h r a c i a , c u c e r e ş t e c e t a t e a M e n d e şi, p e l a m i j l o c u l
v e r i i , t e r m i n ă z i d u l de î n c e r c u i r e a l cetăţii S c i o n e , d u p ă care
se î n t o a r c e c u g r o s u l e x p e d i ţ i e i l a A t e n a .

422—421
A l c a i o s (24 i u l i e — 30 i u l i e )
<12 a p r i l i e . ) A r m i s t i ţ i u l d e u n a n e x p i r ă . ( A p r i l i e - m a i . ) Alianţa
atenienilor cu Perdiccas I I şi b o t t i a i i . (începutul l u i august.)
A t e n i e n i i d e c r e t e a z ă o e x p e d i ţ i e în T h r a c i a . (Sfîrşitul l u i s e p ­
t e m b r i e . ) E x p e d i ţ i a ateniană, s u b c o m a n d a l u i C l e o n , n a v i g h e a z ă
spre Thracia. (A doua jumătate a lunii octombrie.) Bătălia
d e l a A m p h i p o l i s . ( I a r n a . ) T r a t a t i v e de pace.

421—420
A r i s t e i o n (14 i u l i e — 26 i u l i e )
(Sfîrşitul l u i m a r t i e . ) M a r i l e d i o n y s i i . R e p r e z e n t a r e a Păcii lui
A r i s t o p h a n e s . (11 a p r i l i e . ) î n c h e i e r e a f o r m a l ă a p ă c i i l a S p a r t a .
( M i j l o c u l l u i m a i . ) A l i a n ţ a î n t r e S p a r t a şi A t e n a . ( î n c e p u t u l l u i
m a r t i e . ) Alianţa S p a r t e i cu Beoţia.

420—419
A s t y p h i l o s (3 i u l i e — 2 1 i u l i e )

(Mijlocul l u i iulie.) Alianţa atenienilor cu Argos. Mantineia,

Elida. (Iarna.) înfrîngerea heracleioţilor.

137
 N. I. BARBU

419—418
A r c h i a s (22 i u l i e — 16 i u l i e )

418—417
Antiphon (12 i u l i e — 12 i u l i e )

( M i j l o c u l l u i i u l i e . ) L a c e d e m o n i e n i i , alături d e aliaţii l o r , p o r ­
nesc în e x p e d i ţ i a î m p o t r i v a cetăţii A r g o s . (Sfîrşitul l u i august.)
Bătălia de la Mantineia. (Octombrie.) Spartanii se îndreaptă
spre Argos, care acceptă cererile lacedemonienilor. Lacedemo­
n i e n i i se r e t r a g î n p a t r i e . (Sfîrşitul l u i n o i e m b r i e . ) T r a t a t u l de
p a c e şi a l i a n ţ ă î n t r e S p a r t a şi A r g o s . ( P r i m ă v a r a . ) O s t r a c i z a r e a
cade a s u p r a l u i H y p e r b o l o s .

417—416
E u p h e m o s (30 i u n i e — 6 iulie)

(începutul v e r i i . ) Expediţia l u i N i c i a s în T h r a c i a , (începutul l u i

august.) Democraţii p u n mîna pe putere, în A r g o s .

416—415
A r i m n e s t o s (19 i u l i e — 1 iulie)

(Mai.) Expediţia atenienilor împotriva Melosului. (începutul

i e r n i i . ) L a c e d e m o n i e n i i p o r n e s c î m p o t r i v a cetăţii A r g o s şi r e v i n
apoi la frontierele lor. (Mijlocul iernii.) Melosul capitulează.
E x p e d i ţ i a s p a r t a n ă şi c o n t r a e x p e d i ţ i a ateniană. O s o l i e a cetăţii
Segesta v i n e l a A t e n a să c e a r ă a j u t o r . O solie ateniană por­
n e ş t e l a Segesta, s p r e a se d o c u m e n t a a s u p r a situaţiei l a f a ţ a
locului.

415—414
C h a r i a s (9 i u l i e — 9 i u n i e )

(Martie.) întoarcerea soliei ateniene. V o t a r e a unei expediţii de

60 d e t r i r e m e , s u b c o m a n d a l u i A l c i b i a d e s , L a m a c h o s , N i c i a s ,
c a r e sînt î n v e s t i ţ i c u d e p l i n e p u t e r i î n p r i v i n ţ a e x p e d i ţ i e i . A p r o ­
x i m a t i v 22 m a i . ) M u t i l a r e a h e r m e l o r . ( M i j l o c u l l u i i u n i e . ) P o r ­
n i r e a flotei în Sicilia. (Septembrie.) Rechemarea l u i Alcibiades*
(Sfîrşitul l u i n o i e m b r i e . ) A t e n i e n i i p o r n e s c d e l a C a t a n a l a S y r a -

138
 STUDIU INTRODUCTIV

cusu, ies v i c t o r i o ş i într-o bătălie lîngă Olympieion, se retrag

i i p o i l a C a t a n a . ( I a r n a . ) S y r a c u s a n i i r i d i c ă u n z i d d e a p ă r a r e în
J u r u l cetăţii, t r i m i t s o l i l a C o r i n t şi S p a r t a , î n t i m p ce a t e n i e n i i
d u c t r a t a t i v e c u S i c e l i şi c u c e t a t e a C a m a r i n a . S o l i i s y r a c u s a n i ,
corintienii şi A l c i b i a d e s l a S p a r t a . L a c e d e m o n i e n i i decretează
o c u p a r e a D e c e l e i e i î n A t t i c a şi t r i m i t e r e a l u i G y l i p p o s l a S y ­
racusa.

414—413
P e i s a n d r o s (28 i u n i e — 10 i u n i e )

(Mijlocul l u i martie.) Marile dionysii. Reprezentarea comediei

Păsările de Aristophanes. Alianţa atenienilor cu Perdiccas I I .
( M i j l o c u l l u i aprilie.) Sosirea corăbiei ateniene l a Catana. A t e ­
n i e n i i p o r n e s c î m p o t r i v a cetăţii S y r a c u s a , î n c e p c o n s t r u i r e a zi¬
d u l u i d e î n c e r c u i r e , o c u p ă l u c r ă r i l e de a p ă r a r e , L a m a c h o s c a d e
în luptă. ( I u n i e . ) G y l i p p o s , î n d r u m spre Syracusa, ajunge la
Leucas. Cea m a i m a r e p a r t e a z i d u l u i de încercuire terminat.
(August.) G y l i p p o s v i n e c u o mică armată l a Syracusa. O es­
cadră navală pustieşte o porţiune din coasta laconiană şi'
violează, vădit, t r a t a t u l de pace c u Sparta, Lagărul n a v a l ate­
n i a n stabilit l a P l e m m y r i o n . înfrîngerea atenienilor pe E p i p o l a i .
Terminarea zidului transversal syracusan, pe Epipolai pînă
l a E u r y c l o s . ( N o i e m b r i e . ) S c r i s o a r e a l u i N i c i a s soseşte l a A t e n a ,
u n d e se v o t e a z ă t r i m i t e r e a u n e i n o i e x p e d i ţ i i , i a r D e m o s t h e n e s
şi E u r y m e d o n sînt aleşi c o l e g i a i l u i N i c i a s . (Solstiţiul d e iarnă.)
E u r y m e d o n p o r n e ş t e c u 10 c o r ă b i i .

413—412
C l e o c r i t o s (16 i u l i e — 16 i u l i e )

(începutul l u i martie.) I n v a z i a peloponesienilor în A t t i c a , sta­

b i l i r e a u n u i l a g ă r l a D e c e l e i a . (Sfîrşitul l u i m a r t i e . ) D e m o s t h e ­
nes p o r n e ş t e c u f l o t a d i n P i r e u . ( M a i . ) S y r a c u s a n i i o c u p ă P l e m ­
m y r i o n , a t e n i e n i i înving în p r i m a bătălie. ( M i j l o c u l l u i i u l i e . )
Ciocnire navală l a Erineos, în golful Coryntic. Demosthenes
a j u n g e î n I t a l i a , a t e n i e n i i sînt î n f r î n ţ i d e s y r a c u s a n i î n a d o u a
b ă t ă l i e n a v a l ă . (Sfîrşitul l u i i u l i e . ) D e m o s t h e n e s şi E u r y m e d o n
sosesc l a S y r a c u s a . ( A p r o x i m a t i v 5 august.) A t a c n o c t u r n pe
E p i p o l a i şi î n f r î n g e r e a a t e n i e n i l o r . (27 a u g u s t . ) E c l i p s ă d e l u n ă ,

139
 N. I. BARBU

a t e n i e n i i a m î n ă p l e c a r e a . (3 s e p t e m b r i e . ) A t r e i a luptă navală
î n c a r e a t e n i e n i i sînt înfrînţi. (7 s e p t e m b r i e . ) A patra bătălie
navală hotărîtoare. (9 s e p t e m b r i e . ) A t e n i e n i i încep retragerea
pe uscat. A r i e r g a r d a a r m a t e i ateniene, sub c o m a n d a l u i D e m o s ­
t h e n e s , c a p i t u l e a z ă . (16 s e p t e m b r i e . ) D e z a s t r u l s u f e r i t d e d e t a ­
şamentul c o m a n d a t de Nicias l a Asinaros. (începutul l u i oc~
t o m t r i e . ) V e ş t i s i g u r e l a A t e n a d e s p r e catastrofă. ( I a r n a . ) Tra­
t a t i v e şi a m î n ă r i .

412—411
C a l l i a s (5 i u l i e — 11 i u K e )

(începutul primăverii.) Pregătiri p e n t r u t r i m i t e r e a u n e i escadre

peloponesiene l a C h i o s . E s c a d r a este î n c e r c u i t ă d e a t e n i e n i în
P h e r r a i o i . ( M i j l o c u l l u i iunie.) Chalcideus porneşte c u A l c i b i a d e s
pe mare, spre Ionia. Chios capitulează. (începutul l u i iulie.)
Rezervele de b a n i l a A t e n a făcute l i c h i d e . ( T o i u l verii.) Primul
t r a t a t a l l a c e d e m o n i e n i l o r c u perşii. Escadra navală, încercuită
la Pireu, scapă. (începutul l u i octombrie.) O mare expediţie
a t e n i a n ă este t r i m i s ă în I o n i a . A t e n i e n i i r e p u r t e a z ă o victorie
l a M i l e t . Sosirea u n e i flote m i x t e peloponesiene şi syracusane
sub comanda l u i Therimenes. Atenienii se retrag la Samos.
( O c t o m b r i e . ) E f o r i i se s c h i m b ă l a S p a r t a , se d a u o r d i n e n a v a r -
h i l o r ca A l c i b i a d e s să f i e u c i s . A l c i b i a d e s se d u c e l a T i s s a p h e r ­
nes. (începutul l u i noiembrie.) Tissaphernes, l a Milet, scade
solda acordată spartanilor. (Mijlocul l u i noiembrie.) A l doilea
tratat spartano-persan. Tratativele l u i Alcibiades cu oligarhii
de pe f l o t a ateniană. ( M i j l o c u l l u i decembrie.) O l i g a r h i i , de pe
f l o t a ateniană, t r i m i t l a A t e n a o solie condusă de Peisandros.
(începutul l u i ianuarie.) Astyochos, c u escadra navală, l a Co-
ridos. ( M i j l o c u l l u i ianuarie.) F l o t a ateniană l a Rhodos, c u c e r i ­
r e a o r a ş e l o r d e p e insulă. (Sfîrşitul l u i i a n u a r i e . ) O s o l i e , c o n ­
d u s ă d e P e i s a n d r o s , este t r i m i s ă să t r a t e z e c u T i s s a p h e r n e s şi
A l c i b i a d e s . (Sfîrşitul l u i f e b r u a r i e . ) T r a t a t i v e l e c u T i s s a p h e r n e s
eşuează. Se î n c h e i e a l t r e i l e a t r a t a t s p a r t a n - p e r s a n . ( î n c e p u t u l
l u i m a r t i e . ) B e o ţ i e n i i cuceresc l o c a l i t a t e a O r o p o s . ( î n c e p u t u l l u i
aprilie.) Astyochos, aflat cu flota peloponesiană, l a Chios, se
r e t r a g e în f a ţ a f l o t e i a t e n i e n e , s p r e M i l e t .

140
 STUDIU INTRODUCTIV

411—410
Mnesilochos — Theopompos
(24 i u l i e — 7 i u l i e )

( P r i m a j u m ă t a t e a l u i a p r i l i e . ) D e r c y l i d a s se r e t r a g e c u u n c o r p ,
de l a M i l e t , l a H e l l e s p o n t . ( M i j l o c u l l u i mai.) Dercylidas c u ­
cereşte o r a ş e l e A b y d o s şi L a m p s a c o s . (Sfîrşitul l u i m a i . ) S o s i r e a
l u i P e i s a n d r o s l a A t e n a . P o p o r u l hotărăşte c a l a c e i zece p r o ­
b u l o i să se a d a u g e î n c ă 20 şi să l i se d e a î n s ă r c i n a r e a de a
f a c e p r o p u n e r i p e n t r u s a l v a r e a s t a t u l u i . (8 i u n i e . ) Ş e d i n ţ a p o ­
p o r u l u i l a Colonos, cei p a t r u sute p u n stăpînire p e l o c a l u l s f a ­
t u l u i . S f a t u l v e c h i se r e t r a g e . (16 i u n i e . ) C o n s t i t u i r e a f o r m a l ă a
c e l o r „ p a t r u s u t e " , c a s f a t p r o v i z o r i u . (Sfîrşitul l u i i u n i e . ) R ă s ­
coala flotei de l a Samos împotriva celor patru sute. (înce­
p u t u l l u i i u l i e . ) F l o t a p e l o p o n e s i a n ă se află l a M i l e t , i a r H e l i x o s
d i n M e g a r a este t r i m i s c u zece t r i r e m e î n H e l l e s p o n t . ( M i j l o c u l
lui a u g u s t . ) A l c i b i a d e s este r e c h e m a t d e a t e n i e n i de pe flotă
şi ales s t r a t e g . ( î n c e p u t u l l u i s e p t e m b r i e . ) M i n d a r o s , navarhul,
se î n d r e a p t ă cu grosul flotei spre Hellespont. Atenienii sînt
înfrînţi la Erythrai. Cei patru s u t e sînt răsturnaţi l a Atena.
(Mijlocul l u i septembrie.) Bătălia de l a Kynossema. (începu­
t u l l u i n o i e m b r i e . ) Bătălia de l a A b y d o s , (începutul l u i m a r t i e . )
Bătălia de l a Cysicos. A t e n i e n i i , l a p r o p u n e r i l e l u i T h r a s y l l o s ,
h o t ă r ă s c t r i m i t e r e a u n e i e x p e d i ţ i i în I o n i a .

410—409
G l a u c i p p o s (13 i u l i e — 1 i u l i e )

Operaţiile m i l i t a r e conduse de A l c i b i a d e s l a Perinthos, S e l y m -

bria, (Sfîrşitul l u i mai.) Expediţia, sub comanda l u i T h r a s y l ­
los, p o r n e ş t e p e m a r e , î n I o n i a . (Sfîrşitul l u i i u n i e . ) T h r a s y l l o s
este î n f r î n t l a E p h e s . D a m o p h a n t o s p r o p u n e u n d e c r e t p e n t r u
s p r i j i n i r e a d e m o c r a ţ i e i . (Sfîrşitul t o a m n e i . ) T h r a s y l l o s îşi uneşte
f o r ţ e l e c u a l e l u i A l c i b i a d e s , l a Sestos. ( I a r n a . ) O p e r a ţ i i n a v a l e
ateniene l a Lampsacos, Abydos. (Sfîrşitul iernii.) Pylos capi­
tulează.

141
 N. I. BARBU

409—408
D i o c l e s (2 i u n i e — 26 i u n i e )

( P r i m ă v a r a . ) A l c i b i a d e s se î n d r e a p t ă s p r e C h a l c e d o n , a r m a t a de
despresurare a l u i Pharnabazos este respinsă. A l c i b i a d e s , în
Hellespont, cucereşte S e l y m b r i a . (Vara.) începe a s e d i u l cetăţii
Byzantion. (Iarna.) Byzantion capitulează.

408—407
Euctemon (21 i u l i e )

(începutul primăverii.) A l c i b i a d e s călătoreşte în golful Cera-

micos, spre a colecta bani pentru război. Soliile ateniană şi
spartană, conduse d e P h a r n a b a z o s , se întîlnesc p e drumul de
l a G o r d i o n , c u t î n ă r u l C y r o s , c a r e fusese n u m i t C a r o n e s , şi c u
solia spartană c a r e se î n a p o i a . C e a m a i mare parte a flotei
ateniene se întoarce cu Thrasyllos la Atena, T h r a s y b u l o s se
î n d r e a p t ă c u 30 d e t r i r e m e în T h r a c i a , i a r A l c i b i a d e s p o r n e ş t e
c u 20 d e t r i r e m e s p r e G y t h e i o n . î n a i n t e d e s o s i r e a l u i T h r a s y -
los, A l c i b i a d e s , T h r a s y b u l o s şi Conon sînt aleşi comandanţi,
(16 i u n i e . ) A l c i b i a d e s este p r i m i t î n t r i u m f î n t i m p u l S ă r b ă t o r i i
P l y n t e r i i l o r . ( V a r a . ) L y s a n d r o s este n u m i t n a v a r h u l f l o t e i p e l o ­
p o n e s i e n e . ( T o a m n a . ) C y r o s soseşte l a S a r d e s . (Sfîrşitul l u i o c ­
tombrie.) A l c i b i a d e s porneşte cu flota de la Atena. (Iarna.)
L y s a n d r o s stabileşte c a r t i e r u l f l o t e i l a E p h e s .

407—406
A n t i g e n e s ( m a r t i e 10)

(Primăvara.) Bătălia de la Notion. Destituirea l u i Alcibiades.

Alegerea a zece s t r a t e g i . (Vara.) A t e n i e n i i duc u n război de
jaf.

406—405
C a l l i a s (30 iunie)

(Primăvara,) Callicratidas, numit navarh, este trimis să ia

c o m a n d a î n p r i m i r e . (Sfîrşitul l u i m a i . ) C a l l i c r a t i d a s cucereşte
M e t h y m n a , în Lesbos. F l o t a ateniană, sub c o m a n d a l u i C o n o n ,
este u r m ă r i t ă şi î n c o l ţ i t ă l a i n t r a r e a p o r t u l u i . M y t i l e n e , pier-

142
 STUDIU INTRODUCTIV

clc 30 corăbii,- C o n o n se refugiază în cetate. (Mijlocul lui

Iunie.) Vestea înfrîngerii ajunge la Atena, unde se pornesc
înarmări m a s i v e . L i se p e r m i t e sclavilor eliberarea, dacă se
angajează pe flotă. Aurul d i n pronaosul Parthenonului făcut
monedă. (Mijlocul l u i iulie.) Flota porneşte spre teatrul de
luptă. ( î n c e p u t u l l u i a u g u s t . ) B ă t ă l i a de l a i n s u l e l e Argihuse.
(Mijlocul l u i octombrie.) Procesul strategilor. (Iarna.) Situaţia
precară a armatei peloponesiene l a Chios determină cetăţile
şi p e Cyros să ceară reîntoarcerea l u i Lysandros, care, spre
p r i m ă v a r ă , este î n s ă r c i n a t c u c o m a n d a flotei.

405—404
A l e x i a s (18 i u l i e )

( P r i m ă v a r a . ) A t e n i e n i i , L y s a n d r o s şi C y r o s f a c e x p e d i ţ i i d e j a f .
(Vara.) Strategii a t e n i e n i îşi m ă r e s c flota, în vederea bătăliei
d e c i s i v e . (Sfîrşitul l u i a u g u s t . ) L y s a n d r o s v i n e d e l a R h o d o s , în
H e l l e s p o n t şi c u c e r e ş t e c e t a t e a L a m p s a c o s . (începutul l u i sep­
t e m b r i e . ) F l o t a a t e n i a n ă v i n e î n H e l l e s p o n t şi este î n f r î n t ă l a
Aigos Potamos. (începutul l u i noiembrie.). Pausanias, regele
s p a r t a n , apare, în f r u n t e a a r m a t e i , în faţa A t e n e i , i a r L y s a n d r o s
începe blocarea P i r e u l u i . (începutul l u i decembrie.) Retragerea
a r m a t e i peloponesiene. Atenienii încep t r a t a t i v e de pace, m a i
întîi c u A g i s , a p o i l a S p a r t a . A t e n i e n i i r e s p i n g c e r e r e a s p a r t a n ă
d e a se f a c e o s p ă r t u r ă în m a r i l e z i d u r i . ( î n c e p u t u l l u i i a n u a r i e . )
T h e r a m e n e s este t r i m i s l a L y s a n d r o s şi se î n t o a r c e l a î n c e p u ­
t u l p r i m ă v e r i i , c î n d este t r i m i s d i n n o u , î n f r u n t e a u n e i solii
cu depline p u t e r i , l a Sparta. încheierea tratatelor de pace şi
alianţă. (25 a p r i l i e . ) C a p i t u l a r e a Atenei.
 CARTEA I

10 — Războiul p e l o p o n e s i a c
 1 (1) T h u c y d i d e s , d i n A t e n a , a s c r i s i s t o r i a r ă z b o i u l u i d i n t r e
1

p e l o p o n e s i e n i şi a t e n i e n i , [ a r ă t î n d ] c u m s - a u l u p t a t î n t r e e i . E l 2

a î n c e p u t [să s c r i e ] 3
c h i a r de l a i z b u c n i r e a [războiului], deoa­
r e c e p r e s u p u n e a c ă v a f i u n r ă z b o i m a r e şi c e l m a i d e s e a m ă 4

d i n t r e toate cîte fuseseră duse m a i înainte ; p r e s u p u n e r e a şi-o 5

î n t e m e i a [ p e f a p t u l ] c ă şi u n i i şi ceilalţi a j u n s e s e r ă î n c u l m e a
pregătirii 6
t u t u r o r m i j l o a c e l o r p e n t r u a-1 p u r t a şi v e d e a c ă c e a ­
laltă e l e n i m e t r e c e a , u n i i de partea unora şi alţii de partea
c e l o r l a l ţ i : u n e l e cetăţi a u t r e c u t i m e d i a t , [ d u p ă i z b u c n i r e a r ă z ­
b o i u l u i ] , i a r a l t e l e îşi f ă c e a u p l a n u l să t r e a c ă . (2) 7
Acest război
a c o n s t i t u i t cea m a i p u t e r n i c ă z g u d u i r e , atît p e n t r u e l e n i , cît şi
p e n t r u o p a r t e d i n b a r b a r i şi, s - a r p u t e a s p u n e , c h i a r şi p e n ­
t r u o f o a r t e m a r e parte d i n omenire. E adevărat că evenimentele
p e t r e c u t e î n a i n t e a a c e s t u i r ă z b o i şi cele î n c ă şi m a i d e demult
a u f o s t c u n e p u t i n ţ ă să l e c u n o a ş t e m , d i n p r i c i n a n o i a n u l u i de
t i m p , [care a t r e c u t de a t u n c i ] d a r , j u d e c i n d după dovezile în
8

c a r e se c a d e s ă m ă î n c r e d , d u p ă o î n d e l u n g ă c e r c e t a r e , s o c o ­ 9

tesc c ă n - a u f o s t m a r i , n i c i în p r i v i n ţ a r ă z b o a i e l o r , n i c i în a l t e
privinţe . 10

2 (1) E s t e e v i d e n t , c ă ţ a r a c a r e se n u m e ş t e a c u m E l a d a n - a
1 1

a v u t în v e c h i m e l o c u i t o r i s t a t o r n i c i , deoarece, m a i înainte, se
produceau strămutări 12
şi f i e c a r e 1 3
îşi p ă r ă s e a uşor pămîntul,
fiind siliţi [să f a c ă aceasta] d e alţii, c a r e v e n e a u m e r e u m a i
n u m e r o ş i . (2) î n t r - a d e v ă r , d e o a r e c e n u e x i s t a n e g o ţ , i a r o a m e ­
n i i n u î n t r e ţ i n e a u relaţii [ c o m e r c i a l e ] f ă r ă t e a m ă , n i c i p e us­
c a t , n i c i p e m a r e , şi f i i n d c ă f i e c a r e n u c u l t i v a p ă m î n t u l decît
c a să-şi s c o a t ă h r a n a zilnică, i a r prisos de bunuri n u aveau
şi p o m i n u s ă d e a u , c ă c i n e î n c o n j u r a ţ i d e z i d u r i , c u m e r a u , n u
ştiau cînd aveau să v i n ă alţii mai puternici să-i p r a d e , şi,
f i i n d c ă s o c o t e a u c ă v o r p u t e a găsi h r a n a n e c e s a r ă o r i u n d e , îşi
p ă r ă s e a u p ă m î n t u l f ă r ă m a r e g r e u t a t e şi d i n această c a u z ă n u
erau puternici nici prin oraşe m a r i , n i c i p r i n alte mijloace . 1 4

147
 THUCYDIDES

( 3 ) î n c e l m a i î n a l t g r a d , p ă m î n t u l c e l m a i r o d n i c a l ţării a
cunoscut mereu strămutări de locuitori, [anume] partea nu­
m i t ă a c u m T h e s s a l i a şi B e o ţ i a , m u l t e p ă r ţ i d i n P e l o p o n e s , afară
de Arcadia, iar d i n restul ţării j5
părţile care erau cele m a i
rodnice . 1 6
(4) Astfel, datorită rodniciei pămîntului, puterile 1 7

se c o n c e n t r a u î n m î n a c î t o r v a o a m e n i , şi, [de aceea], se p r o d u ­

c e a u r ă s c o a l e , [ î n sînul p o p u l a ţ i i l o r ] , de p e u r m a c ă r o r a acestea
rămîneau r u i n a t e 1 8
şi, î n acelaşi t i m p , c o n s t i t u i a u p r a d a r î v n i t ă
mai m u l t de alte t r i b u r i . 1 9
(5) A t t i c a , însă, r ă m î n î n d , d i n cea
mai îndepărtată v r e m e , nefrămîntată de răscoale, d i n p r i c i n a
aridităţii p ă m î n t u l u i , a f o s t l o c u i t ă m e r e u d e aceiaşi o a m e n i .
20

(6) Acest 2 1
fapt /constituie/ o foarte puternică dovadă şi a
afirmaţiei că, d i n p r i c i n a strămutărilor de l o c u i t o r i , în cele­
l a l t e părţi a l e E l a d e i p o p u l a ţ i a n - a c r e s c u t î n a c e e a ş i măsură,
într-adevăr, cei m a i bogaţi 2 2
dintre cei care fuseseră exilaţi
p r i n cetăţi, d i n p r i c i n a r ă z b o a i e l o r , s a u a r ă s c o a l e l o r se r e f u g i a u
l a A t e n a , s o c o t i n d c ă a c o l o este u n l o c f e r i t ; a p o i , d e v e n i n d ce­
tăţeni, î n c ă d i n v e c h i m e , a u m ă r i t t o t m a i m u l t c e t a t e a , s p o r i n -
du-i p o p u l a ţ i a , a s t f e l c ă , m a i tîrziu, a u t r i m i s dintre ei colo­
nişti î n I o n i a , d e o a r e c e A t t i c a n u - i m a i p u t e a c u p r i n d e .

3 (1) S l ă b i c i u n e a v e c h i l o r l o c u i t o r i [ai Eladei] mi-o arată,

i

mai a l e s , u r m ă t o r u l f a p t : este e v i d e n t c ă î n a i n t e d e
23
războiul
t r o i a n l o c u i t o r i i E l a d e i n - a u săvîrşit n i c i o f a p t ă 2 4
în comun:
(2) p e d e altă p a r t e , se p a r e , că, î n t r e a g a ţară n i c i n u purta
m ă c a r n u m e l e acesta, c i , că, î n a i n t e d e H e l l e n o s , f i u l l u i D e u -
c a l i o n , n i c i m ă c a r n - a e x i s t a t acest n u m e , c i f i e c a r e p o p u l a ţ i e ,
şi m a i ales p e l a s g i i , a d e n u m i t 2 5
ţara după p r o p r i u l l o r n u m e .
Dar cînd H e l l e n o s şi f i i i l u i a u a j u n s [atît de] p u t e r n i c i în
Phthiotis, /încît/ o a m e n i i de prin alte cetăţi 26
îi chemau în
a j u t o r , fiecare, d i n p r i c i n a relaţiilor pe care le întreţineau cu
ei, se n u m e a u e l e n i şi n u d u p ă m u l t t i m p , a c e a s t ă d e n u m i r e
a ajuns 2 7
să f i e p u r t a t ă d e toţi. (3) O f o a r t e p u t e r n i c ă dovadă
a d u c e H o m e r . î n t r - a d e v ă r , deşi a trăit c u m u l t m a i t î r z i u d e c î t
r ă z b o i u l t r o i a n , e l n u n u m e ş t e n i c ă i e r i , [în o p e r a ] sa, p e toţi
l o c u i t o r i i e l e n i , c i n u m a i pe cei veniţi d i n P h t h i o t i s c u Ahile
— care e r a u într-adevăr p r i m i i e l e n i — spunîndu-le în poeme
d a n a i , a r g e i e n i şi a h e i . E l n i c i n u î n t r e b u i n ţ e a z ă c u v î n t u l „ b a r -

148
 CARTEA I

b a r i " p e n t r u c ă , d u p ă cît se p a r e , n - a n u m i t n i c i p e e l e n i , p r i n
opoziţie , c u u n s i n g u r n u m e , spre a - i deosebi de b a r b a r i .
28
(4)
E i b i n e , atît c e i n u m i ţ i , [ p e r î n d l , p e c e t ă ţ i 29
eleni, aceia care,
[vorbind a c e e a ş i l i m b ă ] , se î n ţ e l e g e a u î n t r e e i , cît şi toţi cei
c a r e m a i tîrziu s - a u n u m i t e l e n i , n - a u săvîrşit n i c i o f a p t ă î n
comun, înainte de războiul troian, d i n pricina slăbiciunii şi
a izolării d i n t r e e i . (5) C h i a r şi î n această e x p e d i ţ i e a u p o r n i t
î m p r e u n ă , a b i a c î n d s - a u d e p r i n s să f o l o s e a s c ă m a i m u l t dru­
m u l pe mare.

4 (1) M i n o s , cel m a i vechi dintre aceia despre care ştim

[cîte c e v a ] , d i n a u z i t e , şi-a p r e g ă t i t o f l o t ă , a p u s stăpînire pe
o foarte mare întindere d i n m a r e a numită acum „Elenică",
a e x e r c i t a t d o m n i a a s u p r a C y c l a d e l o r şi a f o s t c e l dintîi î n t e ­
m e i e t o r a l c e l o r m a i m u l t e cetăţi d e a c o l o , d u p ă ce a i z g o n i t
pe carieni, punînd apoi pe fiii săi conducători. Şi, c u m era
şi f i r e s c , M i n o s c u r ă ţ a m a r e a d e piraţi p e cît p u t e a , p e n t r u
ca v e n i t u r i l e să-i crească şi m a i mult . 3 0

5 (1) î n t r - a d e v ă r , în t r e c u t u l îndepărtat, elenii şi barbarii,

care locuiau pe continent, lîngă ţărmul mării şi pe insule,
d u p ă ce a u î n c e p u t să t r e a c ă , d i n ce î n ce m a i m u l t , c u c o r ă ­
b i i l e u n i i p e l a alţii, s - a u d e d a t p i r a t e r i e i , s u b c o n d u c e r e a u n o r
oameni f o a r t e p u t e r n i c i , atît p e n t r u p r o p r i u l l o r cîştig, cît şi
pentru a-şi procura hrana celor slabi; apoi, năpustindu-se
a s u p r a u n o r cetăţi neîntărite, şi c a r e a v e a u l o c u i t o r i i aşezaţi
p r i n sate, l e p r ă d a u şi de a i c i îşi p r o c u r a u cea m a i m a r e p a r t e
a hranei necesare, fără ca această îndeletnicire să l e atragă
n e c i n s t e , c i , d i m p o t r i v ă , l e a d u c e a o o a r e c a r e f a i m ă . (2) A c e s t
l u c r u îl v ă d e s c şi a c u m u n i i d i n t r e l o c u i t o r i i d e p e continent,
p e n t r u c a r e este o f a l ă să p r a c t i c e această î n d e l e t n i c i r e c u î n -
demînare; [îl v ă d e s c ] şi v e c h i i poeţi, cînd p u n , peste t o t , l a
f e l , p e c e i c a r e n a v i g h e a z ă să î n t r e b e p e c e i întîlniţi d a c ă sînt
piraţi, socotind că nici aceia, pe care-i întreabă, n u dispre­
ţuiesc această îndeletnicire, nici aceia, care doresc să afle,
nu întreabă spre a - i b a t j o c o r i . (3) Şi p e c o n t i n e n t se prădau
unii pe alţii şi, c h i a r pînă astăzi, în m u l t e părţi d i n Elada
locuitorii practică vechile obiceiuri, pe la locrii ozoli, pe la

149
 THUCYDIDES

e t o l i e n i şi a c h a r n a n i e n i , şi p r i n ţ i n u t u l d e p e acolo, i a r o b i c e i u l
de a p u r t a a r m e le-a rămas epiroţilor de l a vechea piraterie

6 (1) î n t r - a d e v ă r , întreaga Eladă purta arme de fier, din

p r i c i n a l i p s e i d e întărituri a l o c u i n ţ e l o r şi a n e s i g u r a n ţ e i dru­
m u r i l o r d i n t r e cetăţi, d e aceea, l o c u i t o r i i îşi p e t r e c e a u d e obi­
cei viaţa înarmaţi, ca barbarii. (2) Dovadă sînt acele părţi
ale Eladei în care se duce încă o astfel de viaţă, care era
comună altădată tuturor. (3) Dar, atenienii au fost printre
primii c a r e a u părăsit a r m e l e şi, p r i n t r - u n f e l de viaţă m a i
destinsă, a u t r e c u t l a u n t r a i m a i d e d a t m o l i c i u n i i . Şi n u este
multă v r e m e de cînd cei m a i bătrîni d i n t r e bogaţi 3 1
a u încetat
să poarte — din* p r i c i n a , m o l i c i u n i i — haine de i n -şi să-şi
fixeze colacul părului de pe cap, c u a j u t o r u l u n o r agrafe de
a u r , î n f o r m ă d e g r e i e r i . D e a c o l o , acest f e l d e g ă t e a l ă a dăinuit
multă v r e m e l a cei m a i bătrîni d i n t r e i o u i e n i , datorită comu­
nităţii de neam. (4) Dimpotrivă, lacedemonienii au fost cei
dintîi care au întrebuinţat o haină simplă, aşa cum poartă
a c u m , i a r c e i m a i b o g a ţ i a u d u s şi î n c e l e l a l t e p r i v i n ţ e , î n cea
m a i m a r e p a r t e , o v i a ţ ă l a f e l c u c e i m u l ţ i . (5) E i , c e i dintîi
s - a u d e z g o l i t şi, d e z b r ă c î n d u - s e î n p u b l i c , s - a u u n s c u u l e i l a
exerciţiile gimnastice. în vechime, chiar l a întrecerile de la
O l y m p i a , atleţii, c î n d l u p t a u , a v e a u u n b r î u în j u r u l părţilor
r u ş i n o a s e şi n u sînt m u l ţ i a n i d e c î n d o b i c e i u l a î n c e t a t . C h i a r
acum m a i sînt p r i n t r e barbari, şi, m a i ales, p r i n t r e asiatici,
u n i i c a r e o r g a n i z e a z ă î n t r e c e r i l a trîntă şi l a p u m n i şi c î n d l e
fac sînt î n c i n ş i c u u n b r î u . (6) S - a r p u t e a arăta şi a l t e obi­
ceiuri pe care le practicau v e c h i i eleni, l a f e l cu b a r b a r i i de
acum.

7 (1) D i n t r e cetăţi, acelea c a r e a u f o s t m a i d e c u r î n d înte­

meiate şi care, datorită unor posibilităţi mai mari de navi­
g a ţ i e , a u cîştigat p r i s o s d e bunuri a u fost construite, încon-
jurîndu-se de z i d u r i , c h i a r p e ţ ă r m u l m ă r i i , şi f i e c a r e ocupa
pentru sine istmurile, atît în vederea negoţului, cît şi din
dorinţa de a dobîndi putere faţă de vecini. Dimpotrivă, ve­
chile cetăţi, atît cele d e p e continent, cît şi cele d i n i n s u l e ,
f u s e s e r ă î n t e m e i a t e , m a i adesea, d e p a r t e d e m a r e , d i n p r i c i n a

150
 CARTEA I

pirateriei, care a fost practicată multă vreme. într-adevăr r

l o c u i t o r i i se p r ă d a u u n i i p e alţii şi c e i c a r e p r a c t i c a u [şi cei

c a r e n u p r a c t i c a u p i r a t e r i a ] , p r e c u m şi a c e i a c a r e , deşi n u se
îndeletniceau c u navigaţia, l o c u i a u jos, l a m a r e . î n acest f e l , ,
p î n ă a c u m [cetăţile v e c h i ] a u f o s t î n t e m e i a t e d e p a r t e d e ţ ă r m .

8 (1) F o a r t e m u l t se ocupau cu pirateria insularii, carieni

f i i n d e i şi f e n i c i e n i , c ă c i aceştia l o c u i a u cele m a i m u l t e i n s u l e .
Iată d o v a d a : î n acest r ă z b o i , a t e n i e n i i , p u r i f i c î n d i n s u l a Delps.
şi d e s c h i z î n d m o r m i n t e l e c e l o r c a r e m u r i s e r ă p e insulă, peste
j u m ă t a t e s - a u d o v e d i t a f i c a r i e n i ; aceştia a u f o s t r e c u n o s c u ţ i
atît d u p ă f e l u l a r m e l o r , c u c a r e f u s e s e r ă î n g r o p a ţ i , cît şi d u p ă
f e l u l î n g r o p ă r i i , p e c a r e o p r a c t i c ă şi astăzi. (2) I n s t i t u i n d u - s e
f l o t a l u i M i n o s , c ă i l e c a r e d u c e a u d e l a u n i i l a alţii a u d e v e n i t
mai navigabile, căci răufăcătorii d i n insule au fost izgoniţi*
de el, cînd a colonizat locuitori pe multe d i n * ele. (3) Astfel
c ă o a m e n i i d e p e ţ ă r m u l m ă r i i , p u t î n d să c î ş t i g e d i n ce î n ce
m a i m u l t e b u n u r i , se s t a b i l e a u şi m a i t e m e i n i c , b a u n i i durau:
c h i a r z i d u r i în j u r u l [cetăţilor], deoarece ajunseseră m a i bogaţi
d e c î t f u s e s e r ă î n a i n t e ; a s t f e l , t i n z î n d m e r e u s p r e cîştiguri, c e i
m a i s l a b i r ă b d a u s c l a v i a c e l o r m a i p u t e r n i c i , i a r aceştia, a v î n d
prisos de bogăţii, supuneau cetăţile mai mici. în general,
acestea e r a u r a p o r t u r i l e d i n t r e ei, cînd, după v r e m e îndelun­
gată, a u p o r n i t războiul troian.

9 (1) A g a m e m n o n , d u p ă p ă r e r e a m e a , a strîns f l o t a pentru

că e r a m a i p u t e r n i c d e c î t c e i d e a t u n c i , şi n u atît p e n t r u că
v o i a să d u c ă [ l a T r o i a ] p e p e ţ i t o r i i E l e n e i , l e g a ţ i d e jurămin­
t e l e f ă c u t e l u i T i n d a r . (2) A c e s t l u c r u îl s p u n şi p e l o p o n e s i e n i i , .
care au primii, prin tradiţie, de l a cei dinaintea l o r , ştirea
sigură că Pelops a dobîndit c e l dintîi p u t e r e a , d a t o r i t ă mul­
ţimii c o m o r i l o r 3 2
p e c a r e l e adusese c u s i n e , c î n d a v e n i t d i n
A s i a , l a nişte o a m e n i lipsiţi d e r e s u r s e m a t e r i a l e . [ E i m a i s p u n ]
că, deşi e r a străin, a d a t totuşi d e n u m i r e a ţării, i a r m a i tîrziu,
urmaşilor l u i le-a revenit o şi m a i m a r e p u t e r e . Eurystheus,.
[ s p u n e i ] , a f o s t u c i s în A t t i c a d e h e r a c l i z i . A t r e u s e r a f r a t e l e
mamei l u i E u r y s t h e u s , şi acesta, ţ i n î n d s e a m a c ă - i e r a rudă,,
îi lăsase î n g r i j ă M y c e n e şi c o n d u c e r e a , c î n d p o r n i s e î n expe-

151
 THUCYDIDES

diţie. A t r e u s a f o s t a l u n g a t d e tatăl său, p e n t r u c ă ucisese pe

C h r y s i p p d s , i a r E u r y s t h e u s n u s-a m a i întors. A t r e u s — bucu-
rîndu-se de bunăvoinţa m y c e n i e n i l o r , care se t e m e a u d e he-
r a c l i z i — , p ă r î n d c ă - i p u t e r n i c şi a t r ă g î n d u - ş i p o p o r u l , a luat
conducerea mycenienilor şi a acelora peste care domnise
E u r y s t h e u s şi a f ă c u t p e p e l o p i z i m a i p u t e r n i c i d e c î t p e r s e i z i i .
(3) A g a m e m n o n , d u p ă cum socotesc e u , p r i m i n d această pu­
t e r e şi a v î n d , î n acelaşi t i m p , o f l o t ă m a i p u t e r n i c ă d e c î t c e i ­
lalţi, a strîns a r m a t a n u atît c u v o i a l o r cît m a i d e g r a b ă d i n
c a u z a f r i c i i ce l e - o i n s p i r a . E s t e e v i d e n t c ă A g a m e m n o n a v e n i t
c u cele m a i m u l t e c o r ă b i i şi l e - a p r o c u r a t şi a r c a d i e n i l o r , c u m
arată şi H o m e r , d a c ă se c a d e să-1 l u ă m m a r t o r . (4) C h i a r l a
3 3

predarea sceptrului, Homer spune că [Agamemnon] „dom­

neşte peste m u l t e i n s u l e şi p e s t e î n t r e g u l A r g o s " . L o c u i n d pe
uscat, A g a m e m n o n n - a r f i a v u t deci putere asupra altor i n ­
sule, în afară fie cele v e c i n e , i a r acestea n-ar f i fost multe,
dacă n-ar f i avut o flotă. (5) Şi j u d e c i n d această expediţie
t r e b u i e să n e f a c e m o i d e e c u m stăteau l u c r u r i l e m a i înainte.

10 (1) D a c ă s - a r l u a , d r e p t d o v a d ă sigură, f a p t u l c ă M y c e r i e
e r a o l o c a l i t a t e n e î n s e m n a t ă s a u c ă o r i c a r e altă c e t a t e d e pe
v r e m e a aceea astăzi n u f a c e i m p r e s i a c ă în t r e c u t a f o s t m a r e ,
n - a r m a i p u t e a să e x i s t e î n d o i a l ă c ă f l o t a aceea n - a f o s t atît
d e m a r e cît a u c î n t a t - o p o e ţ i i şi cît se s p u n e p r i n v i u grai.
(2) î n t r - a d e v ă r , d a c ă s - a r g o l i c e t a t e a l a c e d e m o n i e n i l o r şi s-ar
lăsa n u m a i t e m p l e l e şi t e m e l i i l e c l ă d i r i l o r , socotesc c ă — după
scurgerea unui timp m a i îndelungat — s-ar trezi în. sufle­
tele urmaşilor o m a r e îndoială despre p u t e r e a l o r , în com­
paraţie cu gloria [de care se bucură acum], deşi locuiesc
două cincimi d i n Pelopones şi conduc t o a t e cetăţile pelopo­
n e s i a c e şi m a i sînt î n c ă şi în f r u n t e a m u l t o r aliaţi dinafară .34

T o t u ş i , d e o a r e c e c e t a t e a n u este strînsă l a u n loc şi n u a r e

t e m p l e şi c l ă d i r i m ă r e ţ e , c i este c o n s t r u i t ă d u p ă v e c h i u l o b i c e i
a l E l a d e i , p a r e m a i m i c ă . S o c o t i n d , însă, d u p ă a s p e c t u l e x t e r i o r
al cetăţii A t e n a , c h i a r dacă atenienii s-ar găsi în a c e e a ş i s i ­
tuaţie, p u t e r e a l o r a r p ă r e a d e d o u ă o r i m a i m a r e d e c î t este
(3) N u t r e b u i e să e x i s t e î n d o i a l ă c u p r i v i r e l a acea expediţie
şi n i c i să se i a i n c o n s i d e r a ţ i e m a i m u l t înfăţişarea cetăţilor,

152
 CARTEA I

d e c î t p u t e r i l e l o r , c i [este b i n e ] să s o c o t i m c ă a r m a t a aceea
a fost, într-adevăr, m a i m a r e decît cele d e m a i înainte, d a r
mai m i c ă d e c î t cele d e a c u m . P u t e m l u a d o v a d ă p o e m e l e l u i
Homer, dacă trebuie să ne încredem şi la acest punct în
e l c a r e , în c h i p f i r e s c , p o e t f i i n d , a e x a g e r a t - o , şi, totuşi, c h i a r
aşa, p a r e c ă a f o s t m a i m i c ă . (4) D i n cele o m i e d o u ă sute
de c o r ă b i i , H o m e r s p u n e c ă o sută d o u ă z e c i e r a u a l e b e o ţ i e n i -
l o r şi c i n c i z e c i a l e l u i P h i l o c t e t e s , arătînd, p e cît î m i p a r e , pe
cele m a i m a r i şi p e cele m a i m i c i . D e s p r e m ă r i m e a a l t o r co­
r ă b i i n u a m i n t e ş t e î n c a t a l o g u l c o r ă b i i l o r . Că toţi e r a u şi vîslaşi,
şi luptători, o arată cînd prezintă corăbiile l u i Philoctetes,
căci pe toţi cei aplecaţi p e v î s l e îi f a c e arcaşi. Alţi oameni
n u este p r o b a b i l să se f i a f l a t p e c o r ă b i i , î n a f a r ă d e basilei
şi d e c ă p e t e n i i , m a i ales c ă a v e a u să s t r ă b a t ă m a r e a c u u n e l t e
de război, fără să a i b ă corăbii catafracte , ci echipate, m a i
3 5

degrabă, după vechiul obicei a l piraţilor. (5) Făcînd media

numărului oamenilor, după cele mai mari şi după cele m a i
mici corăbii, este evident că n-au venit mulţi, dacă ţinem
s e a m a c ă a u f o s t trimişi, l a o l a l t ă , d e î n t r e a g a Eladă.

11 (1) P r i c i n a [ a c e s t u i f a p t ] n u e r a atît l i p s a d e o a m e n i , cît

l i p s a d e p r o v i z i i . ' A s t f e l , d i n lipsă d e h r a n ă , e i a u d u s [ l a T r o i a ]
o a r m a t ă r e l a t i v m i c ă , şi n u m a i atîta cît s p e r a u că, î n timpu)
r ă z b o i u l u i , îşi v a p u t e a găsi hrana pe l o c , şi c h i a r după ce
a u ieşit b i r u i t o r i î n l u p t ă — v i c t o r i a este e v i d e n t ă , c ă c i altfel
n - a r f i p u t u t r i d i c a o întăritură p e n t r u lagăr — este e v i d e n t
c ă n i c i a c i , [în f a ţ a T r o i e i ] , n u s - a u f o l o s i t d e î n t r e a g a a r m a t ă ,
c i s-au a p u c a t d e a g r i c u l t u r ă şi d e p i r a t e r i e în C h e r s o n e s , d i n
lipsă de- h r a n ă . A s t f e l că, e i f i i n d împrăştiaţi, t r o i e n i i cu atît
m a i u ş o r a u r e z i s t a t în l u p t e t i m p d e zece a n i , d e o a r e c e e r a u
e g a l i . în p u t e r e c u e l e n i i r ă m a ş i m e r e u p e loc. (2) D a c ă a r f i
v e n i t c u p r i s o s d e h r a n ă şi a r f i d u s n e î n t r e r u p t r ă z b o i u l cu
toţi ostaşii, f ă r ă să se d e d e a p i r a t e r i e i şi a g r i c u l t u r i i , u ş o r ar
f i c u c e r i t c e t a t e a , b i r u i n d î n l u p t ă , d e o a r e c e a u r e z i s t a t şi fără
totalitatea forţelor, n u m a i cu o parte, care era m e r e u prezentă
iar dacă ar fi împresurat Troia cu asediu, ar f i cucerit-o
î n t r - u n t i m p m a i s c u r t şi c u m a i p u ţ i n e sforţări. (3) î n s ă , d i n
lipsă de mijloace, atît faptele [săvîrşite de eleni] înaintea

153
 THUCYDIDES

a c e s t u i r ă z b o i a u f o s t d e m i c ă i m p o r t a n ţ ă , cît şi acest război,

deşi este cel m a i vestit, dintre cele p u r t a t e pînă atunci, în
r e a l i t a t e se d o v e d e ş t e totuşi c ă a f o s t m a i p r e j o s d e c î t faima
d e c a r e se b u c u r ă , t r a n s m i s ă p r i n g r a i u l poeţilor.

12 (1) D e asemenea, şi d u p ă războiul Troian, Elada a cu­

noscut încă strămutări de populaţii şi întemeieri de cetăţi,
a s t f e l c ă n - a p u t u t să-şi s p o r e a s c ă p o p u l a ţ i a î n linişte. (2) î n ­
tr-adevăr, retragerea elenilor d i n Ilion, durînd multă vreme,
a a d u s m u l t e s c h i m b ă r i : p r i n cele m a i m u l t e cetăţi s - a u pro­
dus răscoale, i a r o a m e n i i , care erau izgoniţi din pricina lor
a u î n t e m e i a t a l t e cetăţi. (3) î n t r - a d e v ă r , şi b e o ţ i e n i i d e astăzi,
î n a l şaizecelea a n după c u c e r i r e a I l i o n u l u i , f i i n d izgoniţi d i n
A r n e , d e c ă t r e t h e s s a l i e n i , s - a u aşezat î n B e o ţ i a d e astăzi, c a r e
m a i î n a i n t e se n u m e a C a d m e i a — e x i s t a m a i î n a i n t e , î n acest
ţinut, o r a m u r ă a lor, d i n care u n i i au pornit spre I l i o n —
şi d o r i e n i i , c u o p t z e c i d e a n i m a i tîrziu, a u o c u p a t P e l o p o n e s u l ,
împreună cu heraclizii. (4) C u m a r e g r e u t a t e , şi d u p ă o tre­
cere îndelungată de v r e m e , Elada, liniştindu-se t e m e i n i c , a t r i ­
mis oameni să întemeieze colonii; pe ionieni şi pe mulţi
d i n t r e l o c u i t o r i i i n s u l e l o r i - a u t r i m i s să î n t e m e i e z e c o l o n i i ate­
nienii, i a r în I t a l i a , în cea m a i mare parte a Siciliei, şi în
alte părţi ale Eladei au aşezat colonii peloponesienii. Toate
aceste c o l o n i z ă r i a u a v u t loc după evenimentele de l a Troia.

13 (1) E l a d a d e v e n i n d [ d i n ce î n ce] m a i p u t e r n i c ă şi ago-

nisindu-şi bunuri materiale mai mult decît înainte, p r i n ce­
tăţi, de cele mai multe o r i , se instaurau tiranii , 3 6
deoarece
veniturile erau mai mari — m a i înainte e r a u basileii 3 7
stră­
buni, cu anumite prerogative 3 8
— şi îşi c o n s t r u i a u c o r ă b i i , i a r
e l e n i i se d e d a u şi m a i m u l t n a v i g a ţ i e i . (2) Se s p u n e c ă corin­
t i e n i i s - a u î n d e l e t n i c i t c e i dintîi c u c o n s t r u i r e a c o r ă b i i l o r , î n t r - u n
c h i p foarte asemănător c u c e l d e a z i , şi că, d i n t o a t ă Elada,
m a i întîi l a C o r i n t s - a u c o n s t r u i t t r i r e m e . (3) E s t e v ă d i t c ă şi
Ameinocles d i n Corint, c o n s t r u c t o r de corăbii, le-a făcut sa-
m i e n i l o r p a t r u n a v e . Sînt c a m t r e i s u t e d e a n i , p î n ă l a sfîrşi­
tul a c e s t u i r ă z b o i , d e c î n d A m e i n o c l e s s-a dus l a Samos. (4)
Cea m a i veche bătălie n a v a l ă , d i n c î t e ştim, a f o s t d a t ă de

154
 CARTEA I

corintieni împotriva corcyreienilor , 3 9

şi de l a această bătălie,
pînă l a data a m i n t i t ă , sînt c a m două sute şaizeci de ani.
(5) Corintienii, avîndu-şi cetatea pe istm, aveau întotdeauna
u n e m p o r i o n , î n t i m p ce, în. t r e c u t u l î n d e p ă r t a t , e l e n i i —
4 0
atît
cei d i n ă u n t r u l P e l o p o n e s u l u i , cît şi c e i d i n a f a r ă — întreţineau
relaţii m a i m u l t pe uscat decît pe m a r e şi [ t r e c e a u ] u n i i pe
l a alţii p r i n ţ i n u t u l c o r i n t i e n i l o r , i a r c o r i n t i e n i i e r a u puternici
datorită b u n u r i l o r dobîndite , 41
aşa c u m arată şi p o e ţ i i vechi;
e i a u d e n u m i t a c e l ţinut „ b e l ş u g u l " . D u p ă ce e l e n i i a u î n c e p u t
să n a v i g h e z e d i n ce î n ce m a i m u l t şi, p r o c u r î n d u - ş i corăbii,
a u îndepărtat pe piraţi, a u o f e r i t loc de comerţ şi p e uscat
şi p e m a r e , şi ş i - a u f ă c u t c e t a t e a p u t e r n i c ă , p r i n d o b î n d i r e de
b u n u r i . (6) I o n i e n i i ş i - a u p r o c u r a t şi e i m u l t e c o r ă b i i , m a i t î r ­
z i u , p e v r e m e a l u i C i r u s , c a r e a f o s t p r i m u l r e g e a l p e r ş i l o r , şi
pe v r e m e a l u i Cambyses, f i u l l u i şi, p u r t î n d r ă z b o i împotriva
lui C i r u s , a u stăpînit c î t v a t i m p Marea I o n i c ă . Şi P o l y c r a t e s ,
t i r a n în Samos pe v r e m e a l u i Cambyses, avînd o flotă puter­
nică, a supus, pe lîngă alte insule, şi Rheneia, pe care a
făcut-o ofrandă zeului Apollon d i n Delos. D e asemenea,' p h o -
ceenii, colonizînd Massalia, au învins pe cartaginezi într-o
bătălie p e m a r e .

14 (1) A c e s t e a erau cele m a i p u t e r n i c e f l o t e . Este evident,,

însă, c ă şi e l e â u l u a t fiinţă [după trecerea] m u l t o r generaţii
după războiul t r o i a n şi c ă n - a u f o s t înzestrate c u m u l t e tri­
reme, ci m a i m u l t cu pentecontere 4 2
şi c u c o r ă b i i l u n g i , 4 3
aşa
cum erau cele d i n războiul Troiei, Cu puţin timp înaintea
războaielor medice şi a m o r ţ i i l u i D a r i u s , care a fost regele
p e r ş i l o r , d u p ă C a m b y s e s , t i r a n i i d i n S i c i l i a şi c o r c y r e i e n i i şi-au
procurat m u l t e trireme. Acestea a u fost u l t i m e l e flote vestite
în E l a d a , î n a i n t e d e e x p e d i ţ i a l u i X e r x e s . (2) î n t r - a d e v ă r , e g i -
neţii şi a t e n i e n i i , şi d a c ă c u m v a m a i e r a u şi alţii, a v e a u f l o t e
n e î n s e m n a t e , c a r e c o n s t a u , m a i ales, d i n p e n t e c o n t e r e ; a b i a m a i
tîrziu l e - a u ' a v u t , c î n d Ţ h e m i s t o c l e s a convins pe atenieni —
care p u r t a u război c u e g i n e ţ i i , şi c a r e aşteptau atacul perşi­
lor — să-şi f a c ă c o r ă b i i , c u c a r e a u şi l u p t a t ; aceste corăbii
a v e a u p u n ţ i p e toată î n t i n d e r e a . 44

155
 THUCYDIDES

15 (1) A ş a e r a u f l o t e l e e l e n i l o r şi cele m a i v e c h i şi cele de,

mai tîrziu. Totuşi, cei care s-au îndeletnicit cu construirea
şi î n t r e b u i n ţ a r e a l o r ş i - a u d o b î n d i t o f o a r t e m a r e p u t e r e , de­
o a r e c e ş i - a u p r o c u r a t b u n u r i şi a u s u p u s p e alţii.
A s t f e l , n a v i g î n d , e i s u p u n e a u i n s u l e l e , şi aceasta o făceau,
mai ales, aceia care nu aveau pămînt îndestulător. (2) Pe
u s c a t n u s-a iscat n i c i u n r ă z b o i , în c a r e să v i n ă în ajutor
v r e o a r m a t ă [ v e c i n ă ] , c i toţi se î n f r u n t a u — aşa c u m s - a u şi
înfruntat, n u m a i c u v e c i n i i l o r — i a r în expediţii, m u l t înde­
părtate de pămîntul lor, spre a supune pe alţii, n u p o r n e a u
e l e n i i . î n t r - a d e v ă r , e i n u se g r u p a u , — ca supuşi — î n jurul
cetăţilor m a i p u t e r n i c e şi n i c i n u porneau, d i n propriul lor
imbold, pe picior de egalitate, expediţii în comun, ci, mai
m u l t cetăţile v e c i n e se r ă z b o i a u î n t r e ele, f ă r ă a l i a n ţ e . (3) în
războiul p u r t a t , în v e c h i m e , de chalcidieni împotriva eretrie-
nilor 4 5
s-a î m p ă r ţ i t şi c e a l a l t ă e l e n i m e , a l i i n d u - s e c u u n i i sau
c u ceilalţi.

16 (1) S - a u ivit şi pentru alţi eleni, de prin alte părţi,

piedici, care i-au oprit să propăşească, şi mai ales pentru
i o n i e n i , d u p ă ce b u n ă s t a r e a l o r s p o r i s e m u l t , C i r u s şi regatul
persan, răsturnînd pe Cresus, a u p o r n i t cu armată împotriva
c e t ă ţ i l o r d e l a m a r e , d e d i n c o a c e d e r î u l H a l y s , şi a u r o b i t p e
c e l e de p e c o n t i n e n t , i a r D a r i u s , m a i tîrziu, b i r u i n d c u a j u t o r u l
f l o t e i f e n i c i e n e , a s u p u s şi insulele.

17 (1) T i r a n i i , c a r e e r a u p r i n c e t ă ţ i l e e l e n e , a v î n d î n v e d e r e
numai p r o p r i u l l o r i n t e r e s , a d i c ă î n t ă r i r e a siguranţei propriei
l o r p e r s o a n e şi a casei l o r , a u c î r m u i t cetăţile, l u î n d m ă s u r i d e
s i g u r a n ţ ă p e cît a u p u t u t m a i m u l t şi n - a u săvîrşit n i c i o f a p t ă
m a i deosebită, afară de u n e l e acţiuni duse de fiecare împotriva
p r o p r i i l o r vecini. E drept că t i r a n i i d i n Sicilia a u a j u n s l a o
m a r e p u t e r e . î n acest f e l , E l a d a a f o s t c o n s t r î n s ă m u l t ă v r e m e ,
din toate părţile, să n u f a c ă vreo faptă deosebită [cu toate
cetăţile] în c o m u n , i a r f i e c a r e c e t a t e în p a r t e e r a lipsită de
orice cutezanţă.

18 (1) T i r a n i i atenienilor şi cei d i n restul Eladei — care

şi mai înainte fusese condusă multă vreme de tirani —

156
 CARTEA I

Tşi a n u m e ] , c e i - m a i m u l ţ i p r i n t r e cei d i n urmă, afară de cei

din S i c i l i a , a u f o s t răsturnaţi de lacedemonieni, căci Lacede-
m o n i a , d u p ă ce a f o s t c o l o n i z a t ă c u d o r i e n i , c a r e o 4 6
locuiesc
acum, deşi frămîntată, d i n cîte ştiu, d e . f o a r t e multă vreme,
totuşi, d i n t i m p u r i s t r ă v e c h i , a a v u t b u n e l e g i şi n - a f o s t n i c i ­
odată cîrmuită de tirani. Astfel, l a sfîrşitul actualului război
se î m p l i n e s c aproape patru s u t e d e a n i şi m a i b i n e d e cînd
lacedemonienii se b u c u r ă d e a c e e a ş i constituţie şi, a j u n ş i p u ­
t e r n i c i d i n a c e a s t ă p r i c i n ă , a u r î n d u i t t r e b u r i l e şi î n c e l e l a l t e
cetăţi. D u p ă r ă s t u r n a r e a t i r a n i l o r d i n E l a d a , n u c u mulţi a n i
m a i tîrziu, a a v u t l o c şi b ă t ă l i a d e l a M a r a t h o n 4 7
dintre mezi
şi atenieni. (2) î n a l zecelea a n d u p ă această bătălie, iarăşi
a v e n i t b a r b a r u l c u f l o t a l u i m a r e , ca să r o b e a s c ă E l a d a . 4 8
De
aceea, f i i n d a m e n i n ţ a ţ i d e o g r e a p r i m e j d i e , n u n u m a i lacede­
monienii, care dispuneau de o putere m a i mare şi au luat
conducerea asupra celorlalţi eleni, aliaţi, d a r şi atenienii —
în t i m p ce m e z i i n ă v ă l e a u — s - a u hotărît să p ă r ă s e a s c ă ceta­
t e a şi, l u î n d u - ş i a v u t u l , s - a u î m b a r c a t p e c o r ă b i i , d o b î n d i n d astfel
experienţa mării. N u m u l t timp d u p ă ce a u r e s p i n s în comun
p e b a r b a r i , a u v e n i t , atît d e p a r t e a a t e n i e n i l o r , cît şi a l a c e ­
d e m o n i e n i l o r , n u n u m a i e l e n i i c a r e s - a u d e s p r i n s d e alianţa c u
r e g e l e c i şi c e i c a r e l u p t a s e r ă a l ă t u r i d e e l . î n t r - a d e v ă r , această
p u t e r e armată părea foarte m a r e , deoarece u n i i e r a u puternici
pe u s c a t , i a r alţii, cu corăbiile, pe mare. (3) Puţină vreme
a d ă i n u i t , î n s ă , această alianţă m i l i t a r ă , d e o a r e c e , d e z b i n î n d u - s e ,
lacedemonienii şi atenienii au luptat, alături de aliaţii lor,
unii împotriva altora, i a r dacă dintre ceilalţi eleni se des­
p r i n d e a u u n i i d i n alianţa r e g e l u i , a c e ş t i a se d ă d e a u de partea
sau a u n o r a sau a a l t o r a . 4 9

Astfel că, încontinuu, de l a răEboaiele m e d i c e şi p î n ă la

a c t u a l u l r ă z b o i , c î n d î n c h e i a u t r a t a t e de p a c e , c î n d se r ă z b o i a u
f i e între e i , f i e c u aliaţii, c a r e se d e s p r i n d e a u d e e i ; aşa s-au
p r e g ă t i t b i n e d e r ă z b o i şi a u d e v e n i t şi m a i p r i c e p u ţ i , exer-
citîndu-se c h i a r în t i m p ce înfruntau primejdii.

19 (1) L a c e d e m o n i e n i i c o n d u c e a u p e aliaţi f ă r ă să-i supună

l a vreo contribuţie, c i n u m a i v e g h i n d c a să se c î r m u i a s c ă în
c h i p oligarhic, p o t r i v i t c u p r o p r i i l e l o r interese, [lacedemonie-

157
 THUCYDIDES

primire, treptat, corăbiile cetăţilor — în afară de acelea ale

C h i o s u l u i şi L e s b o s u l u i — şi i m p u n î n d u - l e tuturor să contri­
buie cu bani. De aceea, p r e g ă t i r e a l o r , î n a c t u a l u l război, a
a j u n s să f i e m a i m a r e d e c î t a t u n c i c î n d a u f o s t e i î n c u l m e a
p u t e r i i şi i z b u t i s e r ă să î n c h e i e o a l i a n ţ ă spontană.

20 (1) A s t f e l , deci, a m găsit eu [că a u fost] evenimentele

vechi, f i i n d u - m i g r e u să m ă î n c r e d o r i c ă r e i d o v e z i , l a întâm­
plare, într-adevăr, oamenii primesc unii d e l a alţii tradiţiile
d e s p r e f a p t e l e săvîrşite m a i î n a i n t e , f ă r ă să l e cerceteze, chiar
dacă s - a u p e t r e c u t în c e t a t e a l o r . (2) A s t f e l , p o p o r u l atenian
crede că H i p p a r c h o s , pe cînd era tiran, a fost ucis de H a r -
modios şi d e Aristogeiton, d a r n u ştie c ă Hippias, "fiind cel
m a i în vîrstă, a d o m n i t p e s t e f i i i l u i P e i s i s t r a t o s , i a r H i p p a r ­
chos şi T h e s s a l o s e r a u fraţii l u i , şi că, î n acea z i , c h i a r cînd
e r a u g a t a să t r e a c ă l a a c ţ i u n e , H a r m o d i o s şi A r i s t o g e i t o n , b ă ­
n u i n d c ă - i fusese a d u s c e v a l a c u n o ş t i n ţ ă l u i H i p p i a s , d e către
c o m p l i c i i l o r , n u l - a u m a i a t a c a t , b ă n u i n d c ă fusese informat,
d a r , d o r i n d să f a c ă c e v a şi s ă se a v î n t e î n p r i m e j d i e înainte
d e a f i p r i n ş i , s - a u năpustit a s u p r a l u i H i p p a r c h o s , c a r e rîn-
duia ceremonia Panatheneelor în punctul numit Leocorion,
şi l - a u ucis. (3) Multe alte lucruri, care şi acum se petrec
şi c a r e n u sînt d a t e uitării, o dată c u t i m p u l , n u sînt bine
c u n o s c u t e n i c i d e ceilalţi e l e n i ; d e p i l d ă , e i s p u n c ă r e g i i l a c e ­
d e m o n i e n i l o r n u votează fiecare c u u n singur vot, c i c u două,
şi că b a t a l i o n u l d i n P i t a n e 5 0
este a l l o r , deşi n - a f o s t n i c i o d a t ă ,
î n acest f e l , m u l ţ i m e a n u se o s t e n e ş t e c u c ă u t a r e a adevărului,
c i o a m e n i i îşi î n t o r c m a i c u r î n d p r i v i r e a s p r e ceea ce n u l e
aduce osteneală.

21 (1) D a c ă c i n e v a , [deşi] j u d e c i n d d u p ă d o v e z i l e m e n ţ i o n a t e ,
v a s o c o t i totuşi c ă l u c r u r i l e s - a u p e t r e c u t aşa c u m l e - a m e x ­
p u s e u , n u v a greşi d e - m i v a d a c r e z a r e şi n u v a c r e d e [că
au fost] aşa cum le-au cîntat poeţii, înfrumuseţîndu-le, sau.
c u m le-au povestit logografii, spre a le face m a i atrăgătoare
auzului, decît m a i p o t r i v i t e cu adevărul — căci sînt de ne­
c o n t r o l a t , şi c e l e m a i m u l t e , c u t r e c e r e a v r e m i i , a u a j u n s , în

158
 CARTEA I

c h i p d e n e c r e z u t , să f i e m i t u r i — c i v a s o c o t i c ă a u f o s t a f l a t e
prin cele m a i e v i d e n t e d o v e z i , atît cît se p o a t e f a c e dovadă
despre fapte vechi. (2) Astfel, războiul actual — . cu toate
că o a m e n i i socotesc întotdeauna că războiul la care i a u eî
p a r t e este c e l m a i m a r e , i a r c î n d î n c e t e a z ă a d m i r ă m a i mult
r ă z b o a i e l e d i n t r e c u t — v a arăta c e l o r c a r e c e r c e t e a z ă f a p t e l e
înseşi, că a f o s t totuşi m a i m a r e d e c î t c e l e d i n t r e c u t .

22' (1) M i - a f o s t g r e u să r e l a t e z , î n a m ă n u n t , c e l e ce a spus

f i e c a r e , în c u v î n t ă r i , c î n d e r a g a t a să p o r n e a s c ă sau cînd se
a f l a în r ă z b o i , atît c e l e ce a m a u z i t e u î n s u m i c î t şi c e l e ce
mi se s p u n d i n a l t e părţi, d a r l e - a m r e d a t aşa cum mi se
p ă r e a c ă a r f i p u t u t să v o r b e a s c ă f i e c a r e , d e s p r e t r e b u r i l e c a r e
l e stăteau d e f i e c a r e d a t ă î n faţă, î n m o d n e c e s a r , ţinîndu-mă
cît se p o a t e d e s t r î n s 51
d e c u p r i n s u l g e n e r a l a l c e l o r spuse în
realitate. (2) I a r a m ă n u n t e l e f a p t e l o r săvîrşite îh t i m p u l răz­
b o i u l u i n - a m găsit c u c a l e să l e i s t o r i s e s c , i n f o r m î n d u - m ă la
î n t î m p l a r e , şi n i c i c u m m i se p ă r e a u m i e , c i a m e x p u s numai
p e acelea l a c a r e e u î n s u m i a m f o s t d e f a ţ ă şi p e acelea pe
care l e - a m urmărit, cercetînd amănunţit, d u p ă spusele altora,
p e f i e c a r e , atît cît m i - a f o s t c u p u t i n ţ ă . (3) C u g r e u a u p u t u t
fi s t a b i l i t e , d e o a r e c e a c e i a , c a r e f u s e s e r ă d e f a ţ ă l a săvîrşirea
faptelor înseşi, nu spuneau aceleaşi lucruri despre aceleaşi
fapte, ci le povesteau după cum simpatizau pe unii sau pe
alţii s a u d u p ă c u m îşi a m i n t e a u . (4) L i p s a e l e m e n t u l u i mitic
le v a face, poate, m a i puţin atrăgătoare p e n t r u auz, d a r p e n ­
t r u c i t i t o r i i c a r e v o r d o r i să c e r c e t e z e şi a d e v ă r u l c l a r a l f a p ­
telor p e t r e c u t e şi tot aşa al celor care se vor petrece în
viitor, vreodată, potrivit firii omeneşti, la fel sau în chip
a s e m ă n ă t o r , v a f i î n d e a j u n s [să l e s o c o t e a s c ă f o l o s i t o a r e ] . O p e r a
este c o m p u s ă m a i m u l t ca u n b u n p e n t r u t o t d e a u n a , d e c î t ca
o l e c t u r ă s ă r b ă t o r e a s c ă , m e n i t ă să f i e ascultată o c l i p ă . 52

23 (1) D i n t r e e v e n i m e n t e l e p e t r e c u t e m a i înainte, cel m a i

mare a fost războiul m e d i c , d a r s i sfîrşitul acestui război a
fost g r a b n i c hotărît în două lupte n a v a l e şi d o u ă pedestre . 53

A m p l o a r e a a c e s t u i r ă z b o i , î n s ă , a f o s t m a r e şi, î n t i m p u l l u i ,
54

în Elada s-au p e t r e c u t atîtea nenorociri, cum nu s-au mai

159
 THUCYDIDES

întîmplat a l t e l e într-un i n t e r v a l egal de t i m p . (2) într-adevâr

nici n - a u fost capturate şi golite de locuitori cetăţi atît de
m a r i , u n e l e de către b a r b a r i , i a r altele c h i a r de către pelopo­
nesieni şi atenieni, cînd se războiau între ei [sînt şi unele
cetăţi care, fiind capturate, şi-au schimbat locuitorii], nici
n - a u f o s t atîtea e x i l ă r i şi u c i d e r i de o a m e n i , unele în timpul
r ă z b o i u l u i , i a r a l t e l e d i n p r i c i n a r ă s c o a l e l o r . (3) C h i a r cele ce
se s p u n e a u m a i î n a i n t e d i n a u z i t e şi c a r e e r a u m a i r a r c o n ­
f i r m a t e d e f a p t e , a u a j u n s să f i e c r e z u t e , c u m a r f i : c u t r e m u ­
r e l e d e p ă m î n t , s u r v e n i t e p e cea m a i m a r e p a r t e a p ă m î n t u l u i
şi f o a r t e p u t e r n i c e ; e c l i p s e l e d e s o a r e , c a r e a u a v u t l o c c u m u l t
m a i des d e c î t cele a m i n t i t e d i n v r e m e a d e m a i î n a i n t e ; şi, în
u n e l e părţi, secetele m a r i şi, d i n p r i c i n a l o r , f o a m e t e a şi e p i ­
d e m i a de ciumă, care i - a u l o v i t f o a r t e p u t e r n i c , n i m i c i n d chiar
o p a r t e d i n e i ; a s t f e l , t o a t e acestea s - a u î n t î m p l a t c o n c o m i t e n t ,
în t i m p u l a c e s t u i r ă z b o i . (4) R ă z b o i u l l - a u î n c e p u t a t e n i e n i i şi
peloponesienii, rupînd tratatul de treizeci de ani , 5 5
pe care-1
î n c h e i a s e r ă d u p ă c u c e r i r e a E u b e e i . (5) I a r c a u z e l e p e n t r u care
l - a u r u p t , p r e c u m şi c e r t u r i l e d i n t r e e i , l e - a m s c r i s m a i înainte,
p e n t r u ca să n u se m a i î n t r e b e v r e o d a t ă c i n e v a d i n ce pricină
s-a i s c a t î n t r e e l e n i u n r ă z b o i atît de m a r e . (6) E u socotesc c ă
s i n g u r a cauză adevărată, d a r nearătată p r i n cuvînt, a consti­
t u i t - o f a p t u l c ă a t e n i e n i i a j u n s e s e r ă p u t e r n i c i şi, i n s p i r î n d t e a m ă
l a c e d e m o n i e n i l o r , i - a u s i l i t să p o a r t e r ă z b o i . î n s ă c a u z e l e , d e c l a ­
r a t e în p u b l i c şi d e u n i i şi d e alţii, p e n t r u c a r e , r u p î n d trata­
t u l , a u p o r n i t l a r ă z b o i sînt u r m ă t o a r e l e : 50

24 (1) E p i d a m n o s este o i n s u l ă situată în d r e a p t a c e l u i c a r e

navighează spre g o l f u l I o n i c . î n j u r u l e i locuiesc taulanţii, b a r ­
bari de n e a m i l l y r i c . (2) A c e a s t ă i n s u l ă a u c o l o n i z a t - o corcy­
reienii, i a r întemeietorul coloniei a fost Phalios, f i u l l u i E r a t o -
cleides, de o r i g i n e c o r i n t i a n , u n H e r a c l i d , care a fost chemat
din cetatea-mamă , 57
după vechea datină. L a î n t e m e i e r e a colo­
niei au luat p a r t e şi cîţiva corintieni şi alţi dorieni. (3) C u
t r e c e r e a v r e m i i , c e t a t e a E p i d a m n o s a a j u n s m a r e şi b i n e p o p u ­
lată. (4) î n s ă , d u p ă c u m se s p u n e , î n u r m a u n u i r ă z b o i c u b a r ­
b a r i i v e c i n i , s - a u p o r n i t r ă s c o a l e î n t r e e i , c a r e a u d u r a t mulţi
a n i , şi c a r e i - a u s l e i t şi i - a u l i p s i t d e m a r e a l o r p u t e r e . (5) î n

160
 CARTEA I

colo d i n u r m ă , î n a i n t e d e a c t u a l u l război, p o p o r u l a alungat

pe c e i p u t e r n i c i ; 5 8
aceştia, însă, a d u c î n d cu e i pe b a r b a r i , au
î n c e p u t să p r a d e p e c e i d i n c e t a t e , d e p e u s c a t , şi d e p e m a r e .
(6) A t u n c i , e p i d a m n i e n i i d i n c e t a t e , f i i n d năpăstuiţi, a u t r i m i s
s o l i l a C o r c y r a , ca l a c e t a t e a - m a m ă , r u g î n d p e c o r c y r e i e n i să
nu privească nepăsători l a d i s t r u g e r e a l o r , c i să-i î m p a c e cu
cei alungaţi şi să p u n ă c a p ă t r ă z b o i u l u i c u b a r b a r i i . (7) A c e s t e
rugăminţi le făceau şezînd, c a suplicanţi , 53
în templul Herei.
Corcyreienii, însă, n - a u p r i m i t suplica, ci i - a u trimis înapoi,
fără să l e f i a c o r d a t ceva.

25 (1) A f l î n d , d e c i , e p i d a m n i e n i i c ă n - a u n i c i u n a j u t o r de
la C o r c y r a , n u ştiau c u m să iasă d i n î n c u r c ă t u r ă , şi, "trimiţînd
la D e l p h i , a u î n t r e b a t z e u l 6 0
d a c ă e b i n e să p r e d e a c e t a t e a co­
rintienilor, ca u n o r a care e r a u întemeietorii cetăţii, şi să în­
cerce să d o b î n d e a s c ă u n a j u t o r d e l a e i . Z e u l l e - a r ă s p u n s să
p r e d e a c e t a t e a c o r i n t i e n i l o r şi să şi-i f a c ă c o n d u c ă t o r i . (2) D u -
cîndu-se, deci, e p i d a m n i e n i i la Corint, potrivit oracolului, au
p r e d a t c o l o n i a şi, f ă c î n d c u n o s c u t o r a c o l u l şi arătînd c ă î n t e ­
m e i e t o r u l l o r este d i n C o r i n t , i - a u r u g a t să n u p r i v e a s c ă n e p ă ­
sători l a d i s t r u g e r e a l o r , c i să l e v i n ă în a j u t o r . (3) C o r i n t i e n i i
a u p r i m i t să l e d e a a j u t o r n u n u m a i d u p ă d r e p t a t e , s o c o t i n d
c ă E p i d a m n o s este t o t atît d e m u l t c o l o n i a l o r , cît şi a corcy-
r e i e n i l o r , c i şi f i i n d c ă u r a u p e c o r c y r e i e n i , c a r e , deşi e r a c o l o ­
n i a l o r , n u - i b ă g a u î n s e a m ă . (4) î n t r - a d e v ă r , l a a d u n ă r i l e p e n ­
tru sărbătorile comune nu le acordau legiuitele onoruri, şi
nici n u începeau sacrificiul [ca şi c î n d l - a r f i f ă c u t în l o c u l ]
unui corintian , 6 1
ca celelalte c o l o n i i , c i - i dispreţuiau, deoarece
p e v r e m e a aceea se s i m ţ e a u p u t e r n i c i , datorită b a n i l o r m u l ţ i , l a
f e l ca e l e n i i c e i m a i b o g a ţ i şi m a i p u t e r n i c i în p r e g ă t i r i l e de
r ă z b o i , i a r u n e o r i se l ă u d a u c ă î n t r e c e a u c u m u l t p e alţii în
flotă şi c ă î n C o r c y r a l o c u i s e r ă m a i î n a i n t e f e a c i i , c a r e erau
vestiţi în ceea ce priveşte p u t e r e a navală. De aceea, ei îşi
p r e g ă t e a u şi m a i m u l t f l o t a şi se v e d e a c ă e r a u p u t e r n i c i , de­
oarece, c î n d a u î n c e p u t r ă z b o i u l , d i s p u n e a u d e o sută d o u ă z e c i
de t r i r e m e .

26 (1) C o r i n t i e n i i , f i i n d c ă a v e a u aceste m o t i v e să f i e s u p ă ­
raţi p e c o r c y r e i e n i , a u t r i m i s b u c u r o ş i a j u t o r l a E p i d a m n o s , h o -

11 — Războiul p e l o p o n e s i a c 161
 THUCYDIDES

tărînd, totodată, ca să meargă oricine vrea, în colonie în

această c e t a t e , d e a s e m e n e a să se d u c ă şi păzitori d i n A m b r a c i a ,
d i n L e u c a s şi d i n m i j l o c u l l o r înşişi. (2) C e i c a r e s - a u hotărît
a u p o r n i t pe jos spre A p o l l o n i a , care e r a colonia C o r i n t u l u i , t e -
m î n d u - s e că, d a c ă v o r t r e c e p e m a r e , v o r f i î m p i e d i c a ţ i d e c o r ­
cyreieni. (3) Corcyreienii, aflînd că s-au dus şi colonişti şi
p a z n i c i l a E p i d a m n o s şi c ă c o l o n i a a f o s t p r e d a t ă c o r i n t i e n i l o r ,
a u -fost c u p r i n ş i de mînie şi, p o r n i n d îndată cu douăzeci şi
c i n c i de c o r ă b i i , i a r m a i tîrziu c u altă flotă, l e - a u c e r u t c o r c y -
r e i e n i l o r , i n s u l t î n d u - i , să p r i m e a s c ă p e izgoniţi, c ă c i c e i alun­
gaţi d i n E p i d a m n o s se r e f u g i a s e r ă î n C o r c y r a , şi, arătîndu-le
corcyreienilor mormintele străbunilor şi i n v o c î n d î n r u d i r e a de
c a r e se p r e v a l a u , îi r u g a u să-i r e a d u c ă în p a t r i e , [ t o t o d a t ă m a i
cereau] să f i e trimişi acasă paznicii şi coloniştii, pe care îi
t r i m i s e s e r ă c o r i n t i e n i i . (4) E p i d a m n i e n i i n u le-au ascultat nici
o d o l e a n ţ ă ; a t u n c i , c o r c y r e i e n i i , î m p r e u n ă c u izgoniţii, pornesc
î m p o t r i v a l o r c u p a t r u z e c i d e c o r ă b i i , c a să-i r e a d u c ă î n p a t r i e ,
l u î n d c u e i şi p e i l l y r i . (5) î m p r e s u r î n d cetatea, i - a u p r e v e n i t
c ă o r i c a r e e p i d a m n i a n s a u străin, d a c ă v r e a , p o a t e să p l e c e f ă r ă
să s u f e r e c e v a , d a r , d a c ă n u v o r p l e c a , îi v o r t r a t a ca p e d u ş ­
m a n i . C u m e i n - a u d a t a s c u l t a r e , c o r c y r e i e n i i — l o c u l este u n
i s t m — a u î n c e p u t a s e d i u l cetăţii.

27 (1) C o r i n t i e n i i , îndată ce le-au sosit veşti din Epidam­

nos, a n u n ţ î n d c ă c e t a t e a este asediată, a u î n c e p u t să p r e g ă t e a s c ă
o a r m a t ă şi, î n aceleaşi t i m p , a u d a t d e ştire, p r i n c r a i n i c , c ă
o r i c i n e v r e a p o a t e să se d u c ă î n c o l o n i e , în E p i d a m n o s , a v î n d
d r e p t u r i e g a l e , l a f e l c u e p i d a m n i e n i i , i a r c i n e n u v o i e ş t e să
plece 6 2
[ l a E p i d a m n o s ] , d a r d o r e ş t e să i a p a r t e l a [ c o n s t i t u i r e a ]
coloniei, să depună cincizeci de d r a h m e c o r i n t i e n e şi să ră-
mînă pe loc. E r a u m u l ţ i , şi c e i care voiau să p o r n e a s c ă pe
m a r e , şi c e i c a r e v o i a u să d e p u n ă banii. (2) A u r u g a t şi pe
m e g a r i e n i să-i escorteze c u c o r ă b i i , p e n t r u e v e n t u a l i t a t e a c ă v o r
f i atacaţi d e c o r c y r e i e n i . M e g a r i e n i i s - a u p r e g ă t i t să-i însoţească
c u o p t corăbii, d i n t r e care c e p h a l e n i e n i 6 3
şi p a l e e n i , c a r e i - a u
însoţit c u p a t r u c o r ă b i i . A u m a i r u g a t şi pe e p i d a u r i e n i , c a r e 6 4

l e - a u d a t c i n c i , pe h e r m i o i e n i , care l e - a u d a t u n a , pe troizenieni,
c a r e l e - a u d a t d o u ă , p e l e u c a d i e n i , c a r e l e - a u d a t zece şi p e
6 5

162
 CARTEA I

ambracieni care le-au dat opt. T h e b a n i l o r şi phliasienilor 0 6

l e - a u c e r u t b a n i , i a r e l e i e n i l o r , n a v e g o a l e şi b a n i .
6 7
Corintul
însuşi a p r e g ă t i t t r e i z e c i d e c o r ă b i i şi t r e i m i i d e h o p l i ţ i .

28 (1) C o r c y r e i e n i i , c î n d a u a f l a t d e a c e a s t ă p r e g ă t i r e , l u î n d
cu e i s o l i l a c e d e m o n i e n i şi s i c y o n i e n i , s - a u d u s l a C o r i n t
6 8
şi
au cerut corintienilor să-şi retragă gărzile şi coloniştii din
E p i d a m n o s , d e o a r e c e E p i d a m n o s u l n u l e a p a r ţ i n e ; (2) d a c ă se
r i d i c a [ v r e o p r e t e n ţ i e ] , e i se d e c l a r a u d e a c o r d să se s u p u n ă , î n
Pelopones, hotărîrii unui arbitraj încredinţat cetăţilor asupra
c ă r o r a v o r c ă d e a de a c o r d şi u n i i şi alţii, şi c ă r e i a îi v o r a d ­
judeca această c o l o n i e , aceea să aibă drept de stăpînire. Se
arătau d i s p u ş i să s u p u n ă c o n f l i c t u l şi o r a c o l u l u i d e l a D e l p h i .
(3) Z i c e a u c ă r ă z b o i n u v o i e s c să f a c ă , d a r , [ a u a d ă u g a t c ă ] ,
d a c ă n u v o r a c c e p t a , v o r f i n e v o i ţ i şi e i , c o n s t r î n ş i d e aceia,
să-şi f a c ă p r i e t e n i p e a c e i a p e c a r e n u - i d o r e s c , [şi a n u m e ] m a i
d e g r a b ă p e alţii d e c î t p e p r i e t e n i i a c t u a l i , p e n t r u a l e v e n i în
a j u t o r . (4) C o r i n t i e n i i l e - a u r ă s p u n s că, d a c ă v o r r e t r a g e c o r ă ­
b i i l e şi p e b a r b a r i d i n E p i d a m n o s , v o r s t a d e v o r b ă ; m a i î n a ­
i n t e [ d e a c e a s t ă r e t r a g e r e ] n u este b i n e c a a c e i a să f i e asediaţi,
iar e i să se ţină de judecăţi. (5) C o r c y r e i e n i i le-au răspuns
că, d a c ă şi e i îşi v o r r e t r a g e o a m e n i i d i n E p i d a m n o s , v o r f a c e
l a f e l şi c ă sînt d i s p u ş i să a d m i t ă ca şi u n i i şi alţii să r ă m î n ă
p e I o c şi să f a c ă u n armistiţiu, p î n ă se v a ţine j u d e c a t a .

29 (1) C o r i n t i e n i i n-au voit să ţină seama de nimic din

t o a t e acestea, c i , d u p ă ce a u s o s i t aliaţii, i a r c o r ă b i i l e a u f o s t
e c h i p a t e , a u t r i m i s î n a i n t e u n c r a i n i c , c a r e să d e c l a r e război
corcyreienilor, apoi, ridicînd ancora, a u p o r n i t spre E p i d a m n o s
cu ş a p t e z e c i şi c i n c i d e c o r ă b i i şi c u d o u ă m i i de h o p l i ţ i , c u
g î n d u l d e a p u r t a r ă z b o i î m p o t r i v a c o r c y r e i e n i l o r . (2) F l o t a o
comandau: Aristeus, f i u l l u i Pellichos, Callicrates, f i u l l u i C a l -
l i a s , şi T i m a n o r , f i u l l u i T i m a n t h e s , i a r c o m a n d a n ţ i i p e d e s t r i m i i
erau: Archetimos, fiul l u i Eurytimos, şi Isarchidas, fiul lui
I s a r c h o s (3). D u p ă c e - a u a j u n s c o r i n t i e n i i l a A c t i u m , î n ţinutul
A n a c t o r i e i , u n d e se află t e m p l u l l u i A p o l l o n , l a g u r a golfului
Ambracic, corcyreienii le-au trimis în întîmpinare un crainic
p e o c o r ă b i o a r ă , ca să l e s p u n ă să n u p l u t e a s c ă î m p o t r i v a l o r
69

163
 THUCYDIDES

d a r , î n acelaşi t i m p , e i e c h i p a u c o r ă b i i l e , d u p ă ce pregătiseră
î n c ă a l t e l e şi d u p ă ce întăriseră c u g r i n z i şi p e cele v e c h i , ca
să p o a t ă p l u t i c u ele. (4) D e o a r e c e însă, n i c i c r a i n i c u l n u l e - a
vestit nimic paşnic d i n partea corintienilor, i a r pe corăbiile
l o r , în n u m ă r d e o p t z e c i , se şi î m b a r c a s e r ă soldaţii (căci p a t r u ­
zeci de corăbii asediau E p i d a m n o s ) , ducîndu-le î m p o t r i v a duş­
m a n i l o r şi a ş e z î n d u - l e în o r d i n e d e b ă t a i e , a u d a t l u p t a ; (5) şi
c o r c y r e i e n i i a u r e p u r t a t o strălucită v i c t o r i e şi a u d i s t r u s c i n c i ­
sprezece n a v e c o r i n t i e n e . î n aceeaşi z i , s-a î n t î m p l a t ca şi c e i
c a r e a s e d i a u E p i d a m n o s u l să-1 silească să c a d ă l a î n v o i a l ă , c u
c o n d i ţ i a să p r e d e a p e străini şi să r e t i n ă p e c o r i n t i e n i î n lanţuri,
p î n ă c î n d v o r l u a o altă h o t ă r î r e .

30 (1) D u p ă bătălia navală, corcyreienii înălţară un trofeu

l a L e u c i m n e , p r o m o n t o r i u a l C o r c y r e i , apoi uciseră pe ceilalţi
p r i z o n i e r i c a p t u r a ţ i , în a f a r ă d e c o r i n t i e n i , p e c a r e îi ţ i n e a u în
lanţuri. (2) M a i p e u r m ă , d u p ă ce c o r i n t i e n i i şi aliaţii, înfrînţi
în l u p t a n a v a l ă , se retrăseseră în p a t r i e , p e î n t r e a g a m a r e , d i n
acele părţi, d o m i n a u c o r c y r e i e n i i . P l u t i n d spre Leucas, colonie
a c o r i n t i e n i l o r , a u f ă c u t p r ă d ă c i u n i p e u s c a t şi a u d a t f o c K y l -
lenei, antrepozitul m a r i t i m a l eleenilor, p e n t r u că procuraseră
corăbii şi dăduseră bani corintienilor. (3) A p o i , foarte multă
v r e m e după bătălia navală, c o r c y r e i e n i i au dominat pe mare
şi, a t a c î n d c u f l o t a , a u p r o v o c a t d i s t r u g e r i aliaţilor corintieni­
lor, pînă cînd c o r i n t i e n i i , c ă t r e sfîrşitul v e r i i , au trimis coră­
b i i şi a r m a t ă , d e o a r e c e aliaţii l o r s u f e r e a u , şi şi-au aşezat t a ­
b ă r a l a A c t i u m şi l a H e i m e r i o n , în T h e s p r o t i s , p e n t r u a a p ă r a
L e u c a s şi a l t e cetăţi, c a r e l e e r a u p r i e t e n e . (4) Ş i - a u aşezat şi
c o r c y r e i e n i i t a b ă r a , l a L e u c i m n e , c u c o r ă b i i şi p e d e s t r i m e . D a r
n i c i u n i i , n i c i alţii n u p o r n e a u să se a t a c e , c i , p î n ă l a sfîrşitul
v e r i i acesteia, a u s t a t f a ţ ă în faţă, şi o dată c u i a r n a s - a u r e ­
tras în p a t r i e .

-31 (1) U n a n î n t r e g d u p ă bătălia n a v a l ă şi a p o i a n u l urmă­

tor, corintienii, p l i n i de mînie d i n p r i c i n a războiului cu Cor­
c y r a , a u c o n s t r u i t c o r ă b i i şi ş i - a u p r e g ă t i t , c u t o a t e m i j l o a c e l e ,
o f l o t ă p u t e r n i c ă , r e c r u t î n d şi t o c m i n d , şi c u p l a t ă , vîslaşi, atît
d i n Pelopones, cît şi d i n r e s t u l E l a d e i . (2). A f l î n d corcyreienii

164
 CARTEA I

Af aceste p r e g ă t i r i , a u î n c e p u t să se t e a m ă — e i n u e r a u aliaţi
(iu n i c i o cetate elenă şi n u se înscriseseră nici în alianţele
Utenienilor, n i c i în cele ale l a c e d e m o n i e n i l o r — şi a u hotărît
| A sc d u c ă l a A t e n a şi să î n c e r c e să l e p r o p u n ă alianţa şi să
dobîndească vreun ajutor de l a e i . (3) C o r i n t i e n i i , aflînd de
gcoastă h o t ă r î r e , a u t r i m i s şi e i o s o l i e l a A t e n a , p e n t r u ca n u
(JUinva f l o t a attică, a d ă u g î n d u - s e c e l e i c o r c y r e i e n e , să-i î m p i e d i c e
HA d u c ă r ă z b o i u l c u m vor vrea. Strîngîndu-se adunarea po­
p o r u l u i , c o r c y r e i e n i i şi c o r i n t i e n i i a u păşit în faţă, p e n t r u ca
Hfl-şi e x p u n ă contestaţiile. Şi c o r c y r e i e n i i a u spus următoarele:

32 (1) „ E s t e drept, atenienilor, ca aceia care v i n la alţii

M& c e a r ă a j u t o r , c î n d n u l i se d a t o r e a z ă n i c i o r e c u n o ş t i n ţ ă şi
n u - s legaţi p r i n n i c i o alianţă, aşa c u m n e a f l ă m n o i a c u m , să l e
li r u t e m a i întîi l ă m u r i t c ă c e r e r i l e l o r sînt de m u l t f o l o s s a u ,
d a c ă n u sînt f o l o s i t o a r e , c e l p u ţ i n l i p s i t e d e r i s c u r i şi, a p o i , că
h> v o r p u r t a o t r a i n i c ă r e c u n o ş t i n ţ ă . Şi; d a c ă n u l e v o r arăta
lămurit n i c i u n l u c r u d i n t o a t e acestea, să n u se s u p e r e , d a c ă
n u v o r i z b u t i . (2) C o r c y r e i e n i i n e - a u t r i m i s să v ă c e r e m să n e
primiţi î n alianţă, f i i n d î n c r e d i n ţ a ţ i c ă v ă v o m o f e r i o poziţie
trainică. (3) î n t î m p l a r e a f a c e ca a t i t u d i n e a n o a s t r ă să p a r ă , î n
faţa v o a s t r ă , c h i a r lipsită d e s o c o t i n ţ ă , p e n t r u n e v o i a de aju­
t o r a n o a s t r ă , şi i n o p o r t u n ă faţă d e p r o p r i i l e n o a s t r e i n t e r e s e ,
în acest m o m e n t . (4) î n t r - a d e v ă r , d u p ă ce n - a m p a r t i c i p a t de
b u n ă v o i e l a n i c i o alianţă p î n ă a c u m , a c u m a m v e n i t să c e r e m
alianţă d e l a alţii şi, în acelaşi timp, d i n această cauză am
a j u n s să f i m izolaţi î n r ă z b o i u l d e faţă, c u c o r i n t i e n i i . Astfel,
a rezultat că ceea ce părea m a i înainte o înţelepciune din
p a r t e a n o a s t r ă — a n u m e , h o t ă r î r e a d e a n u n e a v î n t a în pri­
m e j d i i , î n t r - o a l i a n ţ ă c u străini, d u p ă h o t ă r î r e a a l t o r a — a c u m
se dovedeşte o lipsă de voinţă şi slăbiciune. (5) în bătălia
navală c a r e s-a d a t , n o i s i n g u r i a m r e s p i n s p e c o r i n t i e n i . D a r ,
deoarece ei pornesc împotriva noastră c u o armată m a i m a r e ,
strînsă d i n P e l o p o n e s şi d i n r e s t u l E l a d e i , iar noi vedem că
n u s î n t e m în s t a r e să b i r u i m n u m a i c u p r o p r i i l e n o a s t r e forţe
— în acelaşi t i m p , p r i m e j d i a este m a r e , d a c ă v o m a j u n g e s u b
jugul lor — este n e v o i e să v ă c e r e m a j u t o r şi v o u ă , şi ori­
c ă r u i a l t u l , şi să n e f i e i e r t a t d a c ă a c u m , n u c u g î n d ascuns,

165
 THUCYDIDES

c i d i n p r i c i n a u n e i greşeli d e c a l c u l , î n d r ă z n i m să f a c e m p a ­
s u l î n a p o i d u p ă n e p ă s a r e a d e m a i înainte.

33 (1) D a c ă sînteţi c o n v i n ş i d e cele ce s p u n e m n o i , î n t î m p l a -

r e a n e v o i i n o a s t r e v ă v a f i b i n e v e n i t ă în m u l t e p r i v i n ţ e : m a i
întîi, f i i n d c ă v e ţ i d a a j u t o r u n o r o a m e n i c ă r o r a l i se f a c ne­
dreptăţi, şi n u unora care lovesc pe alţii; apoi, p r i m i n d în
alianţă p e nişte o a m e n i , c a r e sînt în p r i m e j d i e p e n t r u a p ă r a r e a
celor m a i m a r i b u n u r i , în g r a d u l c e l m a i înalt, d e o d a t ă c u o
nepieritoare mărturie [a dreptului vostru], vă veţi face un
t e z a u r d e r e c u n o ş t i n ţ ă ; în sfîrşit, n o i , e x c e p t î n d p e a voastră
a v e m cea m a i m a r e flotă. (2) A p o i , gîndiţi-vă ce ocazie, m a i
rară p e n t r u v o i sau m a i îngrijorătoare p e n t r u duşmani, poate
să e x i s t e d e c î t aceea c î n d p u t e r e a , p e c a r e v o i aţi a p r e c i a t - o
că merită mulţi bani şi r e c u n o ş t i n ţ ă ca să v i se alăture, se
prezintă de bunăvoie şi se oferă singură, fără primejdii şi
c h e l t u i e l i şi, p e d e a s u p r a , v ă a d u c e f a i m a v i t e j i e i î n f a ţ a o p i ­
n i e i p u b l i c e , recunoştinţa acelora pe care-i veţi apăra, i a r vouă
înşivă, p u t e r e . A s e m e n e a foloase, de c î n d e l u m e a , puţini au
a v u t n o r o c u l să l i se o f e r e l a u n l o c şi p u ţ i n i a u fost aceia
care, cerînd o alianţă, a u o f e r i t garanţii şi g l o r i e în aceeaşi
m ă s u r ă c u a j u t o r u l ce s p e r a u să-1 o b ţ i n ă . (3) I a r , d a c ă c i n e v a
s o c o t e ş t e c ă n u v a a v e a l o c r ă z b o i u l , î n c a r e a m p u t e a să v ă
f i m f o l o s i t o r i , se înşală, c ă c i n u - ş i d ă s e a m a c ă l a c e d e m o n i e n i i
v o r p o r n i r ă z b o i d e f r i c a v o a s t r ă şi c ă c o r i n t i e n i i a u o mare
t r e c e r e l a e i şi v ă sînt d u ş m a n i , c ă n e o c u p ă a c u m m a i întîi
p e n o i , s p r e a v ă s u p u n e a p o i p e v o i , p e n t r u ca să n u n e r i ­
dicăm împreună într-o ură comună împotriva l o r , şi pentru
ca e i să n u scape p r i l e j u l de a f a c e e i întîi u n a d i n d o u ă : s a u
să n e r u i n e z e p e n o i s a u sâ se î n t ă r e a s c ă p e e i înşişi. (4) E s t e ,
d e c i , d a t o r i a noastră să l e - o l u ă m înainte, n o i o f e r i n d , i a r v o i
primind a l i a n ţ a , p e n t r u ca să l e î n t i n d e m n o i m a i întîi curse
l o r , d e c î t să r ă s p u n d e m c u r s e l o r l o r c u a l e n o a s t r e .

34 (1) I a r , d a c ă v o r zice c ă n u este d r e p t să p r i m i ţ i p e co­

loniştii l o r , să afle că orice colonie, cînd este bine tratată,
cinsteşte c e t a t e a - m a m ă , d a r c î n d i se f a c n e d r e p t ă ţ i se î n s t r ă i ­
n e a z ă d e ea, c ă c i o a m e n i i sînt trimişi î n c o l o n i e n u ca să f i e

166
 CARTEA I

Hclavi, c i c â să f i e e g a l i c u cei r ă m a ş i în m e t r o p o l ă . (2) F a p t u l

că a u săvîrşit n e d r e p t ă ţ i este l i m p e d e . C ă c i , d e ş i a u f o s t invitaţi
la judecată, în legătură cu cetatea Epidamnos, au voit să-şi
cîştige r e v e n d i c ă r i l e m a i d e g r a b ă c u r ă z b o i , d e c î t c u d r e p t a t e .
<3) C e e a ce f a c e i î m p o t r i v a n o a s t r ă , c a r e l e s î n t e m r u d e , să
fie un avertisment şi pentru voi ? ca să nu vă lăsaţi duşi
n i c i de v r e o v i c l e n i e a l o r şi n i c i c î n d v ă cer d e - a d r e p t u l să
n u l e f a c e ţ i s e r v i c i i , c ă c i a c e l a c a r e s i m t e cît m a i m i c i regrete
c ă a f ă c u t p e p l a c u l d u ş m a n i l o r , îşi p o a t e v e d e a de rosturile
sale î n cea m a i d e p l i n ă siguranţă.

35 (1) Şi n u v e ţ i v i o l a t r a t a t u l cu lacedemonienii, dacă ne

p r i m i ţ i î n alianţă p e n o i , c a r e n u s î n t e m aliaţi n i c i cu unii,
nici c u ceilalţi. (2) î n adevăr, se s p u n e în tratat că oricare
c e t a t e elenă, c a r e n u este aliată c u n i m e n i , a r e î n g ă d u i n ţ a să
se î n s c r i e î n a l i a n ţ ă c u o r i c i n e v r e a . (3) Şi o m a r e primejdie
ne-ar ameninţa, dacă acestora le v a f i îngăduit să-şi umple
c o r ă b i i l e c u o a m e n i luaţi şi d e l a aliaţi, şi î n c ă şi d i n r e s t u l
E l a d e i , şi t o t aşa c h i a r d e l a supuşii v o ş t r i , i a r pe. n o i n e v o r
î n d e p ă r t a d e l a a l i a n ţ a ce v ă p r o p u n e m şi d e l a o r i c a r e a l t a j u ­
t o r d i n altă p a r t e , c a a p o i t o t e i să v ă a c u z e c ă aţi ascultat
plîngerea noastră. (4) O m a i îndreptăţită învinuire vă vom
aduce n o i , dacă n u ne veţi da ascultare. într-adevăr, v o i ne
veţi r e s p i n g e pe n o i , care sîntem în p r i m e j d i e , i a r pe aceştia,
c a r e v ă sînt d u ş m a n i şi a g r e s o r i , n u n u m a i c ă n u - i veţi îm­
piedica, ci veţi închide ochii asupra f a p t u l u i că ei i a u de pe
t e r i t o r i i l e d e s u b stăpînirea v o a s t r ă p u t e r e a , p e c a r e n u - i d r e p t
s-o t r e c e ţ i c u v e d e r e a c ă ş i - o însuşesc, c i este d r e p t s a u să-i
împiedicaţi să recruteze mercenari de pe teritoriile de sub
stăpînirea voastră s a u , m a i c u r î n d , să n e trimiteţi nouă aju­
torul d e c a r e v ă veţi c o n v i n g e c ă a v e m n e v o i e , p r i m i n d mai
ales să n e ajutaţi p e faţă. (5) A ş a c u m a m spus l a î n c e p u t ,
m u l t e l u c r u r i folositoare v ă arătăm a c u m , d a r cel m a i de seamă
este c ă aceiaşi o a m e n i e r a u s i d u ş m a n i i noştri — acesta este
c e l m a i v r e d n i c m o t i v d e c r e z a r e — s i î n c ă d e s t u l d e t a r i , căci
sînt î n s t a r e să d e a l o v i t u r i c e l o r c a r e v o r t r e c e d e p a r t e a a l ­
tora. A p o i , c î n d v i se o f e r ă o alianţă n a v a l ă , şi n u terestră,
n u 'este i n d i f e i e n t ă pierderea e i , ci,, m a i m u l t decît oricînd,

167
 THUCYDIDES

d a c ă puteţi, să n u lăsaţi p e altcineva să d i s p u n ă de corăbii

i a r d a c ă n u puteţi f a c e acest l u c r u , a t u n c i să v i - 1 f a c e ţ i p r i e t e n
pe cel m a i p u t e r n i c .

36 (1) I a r c e l care socoteşte că cele ce se spun sînt pro­

m i ţ ă t o a r e , d a r se t e m e că, d a c ă se v a lăsa c o n v i n s , d e dragul
l o r , v a v i o l a t r a t a t u l , să ştie c ă t e a m a l u i , d a c ă d i s p u n e de p u ­
tere [armată], v a înfricoşa m a i m u l t pe duşmani, i a r s c r u p u l u ­
l u i , d e a n u n e p r i m i , d a c ă se v a d o v e d i a f i u n s e m n de slă­
biciune, v a i n s p i r a m a i puţină teamă duşmanilor p u t e r n i c i ; în
acelaşi t i m p , să ştie c ă e l n u d e l i b e r e a z ă a c u m p e n t r u Corcyra
m a i m u l t d e c î t p e n t r u A t e n a şi c ă n u v e g h e a z ă c u m a i multă
atenţie l a i n t e r e s e l e e i , c î n d — gîndindu-se l a războiul care
este g a t a să î n c e a p ă , n u m a i că n u este î n c ă d e c l a r a t , d a r care
v a v e n i î n d a t ă — ş o v ă i e să o c u p e o p o z i ţ i e d e a cărei priete­
nie sau duşmănie sînt l e g a t e cele m a i i m p o r t a n t e consecinţe.
(2) A s t f e l , C o r c y r a este aşezată î n t r - o p o z i ţ i e b u n ă p e drumul
p e m a r e d i n t r e I t a l i a şi S i c i l i a , încît, de a c i , se p o a t e î m p i e d i c a
flota p e l o p o n e s i e n i l o r să n e a t a c e d e a c o l o şi, se p o t trimite
nave împotriva p e l o p o n e s i e n i l o r ; t o t atît d e avantajoasă este
şi în a l t e p r i v i n ţ e . (3) C u p r i n z î n d , î n t r - u n r e z u m a t cît se p o a t e
d e s c u r t , şi î n t r e g u l , şi a m ă n u n t e l e , iată c a r e sînt m o t i v e l e p e n ­
t r u c a r e c e r e m să n u n e î n d e p ă r t a ţ i : e l e n i i d i s p u n d e t r e i f l o t e
d e m n e de l u a t î n s e a m ă : f l o t a v o a s t r ă , f l o t a n o a s t r ă , f l o t a co­
r i n t i e n i l o r , i a r d a c ă n u veţi l u a î n s e a m ă c ă d o u ă d i n t r e ele se
unesc şi d a c ă corintienii vor pune dinainte stăpînire p e n o i , ,
v o i veţi a v e a d e l u p t a t , în acelaşi t i m p , şi c u c o r c y r e i e n i i , şi
c u c o r i n t i e n i i . D a c ă , însă, n e veţi p r i m i î n alianţă v e ţ i avea
mai multe corăbii, pe ale noastre, să luptaţi împotriva l o r " .
(4) A c e s t e a a u spus corcyreienii, iar corintienii, după ei, a u
vorbit astfel:

37 (1) „ D e o a r e c e corcyreienii au vorbit nu numai despre

primirea l o r în alianţă, ci au mai afirmat că noi săvîrşim
n e d r e p t ă ţ i şi c ă e i înşişi sînt p e n e d r e p t atacaţi, este necesar
ca şi n o i , m a i întîi, să a m i n t i m de a m b e l e a f i r m a ţ i i , a p o i să
t r e c e m l a c e a l a l t ă p a r t e a c u v î n t ă r i i , p e n t r u ca să puteţi vedea

168
 CARTEA I

dinainte, cu mai mult temei, şi cererea noastră, şi, de altă

p u r t e , să n u r e s p i n g e ţ i , n e c h i b z u i t , n i c i c e r e r e a l o r . (2) E i s p u n ,
că d i n p r u d e n ţ ă , n - a u p r i m i t să f a c ă alianţă c u n i m e n i ; în r e a ­
li l a t e , e i a u săvîrşit acest l u c r u s p r e a f a c e r ă u , n u p e n t r u a
p r a c t i c a v i r t u t e a , c i c a să n - a i b ă n i c i u n a l i a t şi n i c i u n m a r t o r
la n e l e g i u i r i l e l o r şi n e v o i n d să a i b ă c o m p l i c i faţă d e c a r e să se
ruşineze. (3) î n acelaşi t i m p , c e t a t e a l o r , a v î n d o p o z i ţ i e a u t a r h i ­
că, l e o f e r ă p r i l e j u l să f i e ei m a i d e g r a b ă j u d e c ă t o r i i acelora
c ă r o r a l e f a c r ă u , d e c î t să l u c r e z e p o t r i v i t t r a t a t e l o r , p r i n faptul
că, p l u t i n d e i înşişi f o a r t e p u ţ i n p e l a v e c i n i , îi p r i m e s c m a i
adesea p e alţii, c a r e d e b a r c ă de n e v o i e . (4) I a r f ă l o a s a n e p a r t i -
c i p a r e l a alianţe, de care f a c h a z , o p r a c t i c ă n u ca să n u f i e
I iriţi d e alţii să s ă v î r ş e a s c ă n e d r e p t ă ţ i , c i ca să l e s ă v î r ş e a s c ă e i
singuri, şi ca să întrebuiţeze violenţa c o n t r a a c e l o r a c a r e sînt
m a i t a r i şi p e n t r u ca, a t u n c i c î n d p o t t r e c e n e o b s e r v a ţ i , să c î ş -
l i g e m a i m u l t d e c î t c e i c a r e n u i - a u v ă z u t . Şi p e n t r u ca, a t u n c i
c î n d r e a l i z e a z ă v r e u n cîştig, să f i e f ă r ă ruşine. (5) D e s i g u r , dacă
a r f i f o s t , aşa c u m s p u n , o a m e n i cinstiţi, c u cît a r f i f o s t m a i
asiguraţi d i n partea vecinilor, c u atît a r f i p u t u t să a r a t e o
virtute m a i mare, acordînd şi p r i m i n d dreptatea.

38 (1) D a r e i n u se c o m p o r t ă în acest f e l n i c i f a ţ ă d e alţii,

nici faţă de n o i , şi, deşi sînt c o l o n i ş t i i noştri, s - a u ţinut de­
p a r t e d e n o i t o t t i m p u l , i a r a c u m d u c r ă z b o i î m p o t r i v a noastră,
s u b m o t i v c ă n - a u f o s t trimişi î n c o l o n i e , ca să s u f e r e . (2) D a r
şi n o i s u s ţ i n e m c ă n u i - a m f ă c u t c o l o n i ş t i ca să f i m j i g n i ţ i de
c i , c i c a să l e f i m c o n d u c ă t o r i şi să f i m r e s p e c t a ţ i d e e i p r e ­
c u m se c u v i n e . (3) E i b i n e , c e l e l a l t e c o l o n i i n e r e s p e c t ă şi s î n ­
t e m iubiţi, î n d e o s e b i de c o l o n i ş t i . (4) Şi este e v i d e n t că, dacă
s î n t e m iubiţi d e c e i m a i m u l ţ i c o l o n i ş t i şi n u m a i l o r n u p u t e m
să l e f i m p e p l a c , n i c i n - a m putea duce u n război nefiresc
împotriva lor, decît n u m a i ' dacă sîntem nedreptăţiţi în mod
d e o s e b i t de e i . (5) D a r , a r f i f o s t f r u m o s pentru e i ca, chiar
dacă n o i greşeam, să cedeze mîniei noastre, iar pentru noi
era f r u m o s să n e s f i i m să v i o l ă m m o d e s t i a l o r . (6) D i n m î n -
d r i e şi b i z u i n d u - s e p e p u t e r e a b o g ă ţ i e i , a u săvîrşit m u l t e ne­
dreptăţi împotriva n o a s t r ă şi c î n d c e t a t e a E p i d a m n o s , colonia

169
 THUCYDIDES

noastră, e r a în suferinţă n - a u c ă u t a t să ş i - o a t r a g ă ; d i n c o n ­
t r a , c î n d n o i l e - a m v e n i t î n a j u t o r , a u o c u p a t - o c u f o r ţ a şi o
ţin şi a c u m în stăpînire.

39 (1) E i a f i r m ă c ă şi m a i î n a i n t e a u v o i t să se s u p u n ă u n e i
judecăţi; j u d e c a t a , însă, n u trebuie s-o decidă cel care este
m a i t a r e şi c a r e , a f l î n d u - s e î n s i g u r a n ţ ă , f a c e a d v e r s a r u l u i i n ­
vitaţii l a d i s c u ţ i e , c i c e l c a r e , m a i î n a i n t e d e a se j u d e c a , îşi
p u n e şi f a p t e l e şi c u v i n t e l e p e a c e e a ş i l i n i e c u a d v e r s a r u l . (2)
E i n - a u o f e r i t să se j u d e c e c u v i i n c i o s m a i î n a i n t e d e a a s e d i a
l o c u l , c i n u m a i cînd şi-au d a t seama că n o i n u v o m trece f a p ­
tul c u v e d e r e a . Şi a u v e n i t a i c i n u n u m a i d u p ă ce au făcut
r e l e e i înşişi acolo, c i c a să v ă c e a r ă şi v o u ă n u să v ă aliaţi
c u e i , c i c a să v ă asociaţi l a n e d r e p t ă ţ i l e l o r , i a r a c u m , cînd
sînt î n dezbinare cu n o i , să-i primiţi în alianţă. (3) L a v o i
t r e b u i a u să v i n ă a t u n c i c î n d e r a u în cea m a i m a r e siguranţă şi
nu a c u m cînd n o i s î n t e m n e d r e p t ă ţ i ţ i , i a r e i se află în pri­
m e j d i e şi să n u v i n ă a c u m c î n d v o i , f ă r ă să v ă f i b u c u r a t de
a v a n t a j e l e p u t e r i i l o r , v a t r e b u i să l e daţi a j u t o r ; şi, deşi n-aţi
fost de faţă cînd săvîrşeau nedreptăţi, v ă v o m învinui pe v o i
l a f e l c u e i ; e i t r e b u i a u , însă, ca, strîngînd l a u n l o c forţele,
să s u p o r t e şi c o n s e c i n ţ e l e . N u t r e b u i e însă să luaţi p a r t e n u m a i
l a î n v i n u i r i l e c a r e l i se a d u c , d u p ă ce a u săvîrşit f a p t e l e , l a
c a r e n - a ţ i f o s t părtaşi.

40 (1) S-a arătat d e c i c ă n o i v e n i m c u î n v i n u i r i întemeiate,

iar e i sînt v i o l e n ţ i şi l a c o m i . Acum, trebuie să aflaţi că nu
v e ţ i p u t e a să-i p r i m i ţ i l e g a l în alianţă. (2) î n t r - a d e v ă r , d a c ă se
s p u n e î n t r a t a t c ă cetăţile n e î n s c r i s e î n t r a t a t e se p o t î n s c r i e
p r i n t r e aliaţii o r i c ă r e i cetăţi, c l a u z a aceasta n u este prevăzută
pentru aceia care pornesc să provoace pagube celorlalţi, ci
p e n t r u a c e i a c a r e , f ă r ă să se s e p a r e d e alţii, a u n e v o i e d e aju­
t o r şi c a r e , d a c ă sînt î n ţ e l e p ţ i , n u v o r a t r a g e r ă z b o i î n loc de
p a c e c e l o r c a r e - i p r i m e s c î n a l i a n ţ ă ; acest l u c r u , d a c ă n u n e
veţi da ascultare, îl veţi păţi şi voi acum. (3) într-adevăr,
dacă-i veţi primi în alianţă n u veţi deveni numai ajutătorii
l o r , c i v e ţ i f i şi p e n t r u n o i d u ş m a n i , î n l o c d e p ă r t a ş i l a t r a ­
t a t . E s t e , î n t r - a d e v ă r , necesar, dacă veţi m e r g e alături de e i ,

170
 CARTEA I

sa f i e p e d e p s i ţ i î m p r e u n ă c u v o i . (4) D e s i g u r , v o i sînteţi abso­

l u t îndreptăţiţi să v ă o p u n e ţ i şi u n o r a şi a l t o r a s a u , d a c ă n u ,
d i m p o t r i v ă , să m e r g e ţ i cu n o i împotriva lor — sînteţi legaţi
de c o r i n t i e n i p r i n t r a t a t , în t i m p ce d e c o r c y r e i e n i n-aţi fost
legaţi niciodată, nici cel puţin p r i n învoieli de armistiţiu —
şi să n u statorniciţi obiceiul de a primi în alianţă pe aceia
c a r e p ă r ă s e s c a l i a n ţ a a l t o r a . (5) C ă c i n i c i n o i n - a m d e p u s vo­
t u l împotriva voastră a t u n c i , cînd s a m i e n i i a u părăsit alianţa
c u v o i , î n t i m p ce ceilalţi p e l o p o n e s i e n i s-au d e s p ă r ţ i t în d o u ă
t a b e r e , c î n d a u p u s l a v o t î n t r e b a r e a d a c ă t r e b u i e să l e v i n ă
în a j u t o r ; n o i a m susţinut, d i m p o t r i v ă , p e f a ţ ă , c ă n u - i d r e p t
ca c i n e v a să p e d e p s e a s c ă p e aliaţii l e g a l i . (6) C ă c i , d a c ă veţi
o c r o t i p e a c e i a c a r e săvîrşesc v r e u n r ă u , p r i m i n d u - i î n alianţă,
ne v a d o v e d i c ă şi aliaţii v o ş t r i se v o r d a d e p a r t e a noastră,
şi veţi statornici legea aceasta mai mult împotriva voastră
înşivă decît împotriva noastră.

4 1 (1) A c e s t e a sînt revendicările pe care le avem de fă­

c u t în f a ţ a v o a s t r ă , p o t r i v i t cu legile elenilor, şi s p u n e m că
t r e b u i e să n e daţi, l a r î n d u l v o s t r u , în î m p r e j u r a r e a de faţă,
u n a s t f e l de s f a t şi să n e arătaţi o a s t f e l d e î n d r e p t ă ţ i t ă b u n ă ­
v o i n ţ ă , p e c a r e o m e r i t ă m , n e f i i n d n i c i d u ş m a n i , ca să v ă p ă ­
g u b i m , d a r n i c i p r i e t e n i , c a să a b u z ă m d e b u n ă v o i n ţ a voastră.
(2) V o i , f i i n d lipsiţi d e c o r ă b i i l u n g i în r ă z b o i u l c u E g i n a , î n a i n t e
de războaiele medice, aţi luat de la corintieni douăzeci de
c o r ă b i i . Şi acest s e r v i c i u , şi c e l p e c a r e v i l - a m f ă c u t în expe­
d i ţ i a î m p o t r i v a cetăţii S a m o s — a n u m e , f a p t u l c ă a m î m p i e d i c a t
p e p e l o p o n e s i e n i să l e v i n ă î n a j u t o r — v - a u a d u s v i c t o r i a r e ­
p u r t a t ă î m p o t r i v a E g i n e i şi p e d e p s i r e a s a m i e n i l o r ; s e r v i c i u l s-a
f ă c u t î n acele î m p r e j u r ă r i în c a r e o a m e n i i , p o r n i n d împotriva
p r o p r i i l o r duşmani, n u au n i m i c a l t c e v a în v e d e r e decît vic­
toria. (3) D e aceea, e i socotesc p r i e t e n pe acela care-i ajută,
c h i a r d a c ă m a i î n a i n t e l e e r a d u ş m a n , şi d u ş m a n p e a c e l a c a r e
li se împotriveşte, chiar dacă cumva le era prieten, cînd ei
îşi neglijează propriile interese d i n dorinţa, care-i stăpîneşte
a t u n c i , de a învinge.

171
 THUCYDIDES

42 (1) L a aceste l u c r u r i să r e f l e c t a ţ i — i a r cei m a i tineri

să a f l e de l a c e i m a i în v î r s t ă — şi a n u m e , c ă v ă v o m r ă s p u n d e
î n acelaşi f e l şi să n u c r e d e ţ i c ă ceea ce se s p u n e este d r e p t
d a r că, d a c ă v e ţ i p o r n i r ă z b o i u l , a l t e l e v o r f i i n t e r e s e l e . (2) I n ­
t e r e s e l e u r m e a z ă f a p t e l e în c a r e se greşeşte cît m a i p u ţ i n , i a r
viitorul războiului, de care corcyreienii, temîndu-se, vă în­
d e a m n ă să săvîrşiţi n e d r e p t ă ţ i , este î n c ă n e c u n o s c u t ; n u este
î n i n t e r e s u l v o s t r u să v ă lăsaţi aţîţaţi d e f r i c a d e r ă z b o i şi sâ
v ă d o b î n d i ţ i o v ă d i t ă d u ş m ă n i e f a ţ ă d e c o r i n t i e n i , c a r e , de pe
a c u m , este e v i d e n t ă şi n u p r o b a b i l ă ; d i m p o t r i v ă , b ă n u i a l a c a r e
d ă i n u i e , d i n p r i c i n a m e g a r i e n i l o r , î n c ă de m u l t , este cuminte
m a i d e g r a b ă s-o înlăturaţi. (3) î n t n - a d e v ă r , u l t i m u l s e r v i c i u f ă ­
c u t l a t i m p , c h i a r d a c ă este m i c , p o a t e să î n l ă t u r e o î n v i n u i r e
mai mare. (4) Să n u vă lăsaţi atraşi de f a p t u l că vă oferă
alianţa u n e i m a r i f l o t e , c ă c i , în a n u f a c e n e d r e p t ă ţ i semeni­
lor rezidă o mai mare putere decît în a dobîndi mai mult
înfruntînd primejdii, şi e x a l t î n d u - v ă de ceea ce este imediat
evident.

43 (1) I a r n o i , ajunşi în situaţia [amintită m a i î n a i n t e ] , c e r e m

d i n p a r t e a voastră, în i n t e r e s u l cărora a m spus l a S p a r t a că
fiecare [ p o a t e ] să-şi p e d e p s e a s c ă aliaţii, să n i se r ă s p u n d ă la
f e l , şi d u p ă ce v - a ţ i f o l o s i t de v o t u l n o s t r u , să n u n e l o v i ţ i c u
v o t u l v o s t r u . (2) R ă s p u n d e ţ i - n e l a f e l , ştiind că a c u m n e a f l ă m
î n t r - u n m o m e n t în c a r e a c e l a c a r e n e a j u t ă n e este c u a d e v ă ­
r a t p r i e t e n , i a r a c e l a c a r e n i se î m p o t r i v e ş t e , d u ş m a n . Să n u - i
p r i m i ţ i p e aceşti c o r c y r e i e n i ca aliaţi, î m p o t r i v a v o i n ţ e i n o a s t r e ,
n i c i să n u l e v e n i ţ i în a j u t o r c î n d săvîrşesc n e d r e p t ă ţ i . F ă c î n d
aşa, n u n u m a i c ă veţi săvîrşi ceea ce se cade; d a r veţi chib-
z u i f o a r t e b i n e şi p e n t r u v o i î n ş i v ă " .

44 (1) A s t f e l a u v o r b i t c o r i n t i e n i i . A t e n i e n i i , ascultîndu-i şi
p e u n i i şi p e ceilalţi, a u c o n v o c a t d e d o u ă o r i e c c l e s i a şi, în
p r i m a a d u n a r e , a u î n c u v i i n ţ a t , în acelaşi f e l , şi cele spuse de
corintieni, şi cele spuse de corcyreieni, d a r , în cea d i n ziua
următoare, şi-au schimbat părerea, [hotărînd] să nu încheie
c u C o r c y r a o alianţă, în c a r e s-ar p r e v e d e a c ă şi u n i i şi ceilalţi
să a i b ă aceiaşi duşmani şi p r i e t e n i — căci, dacă corcyreienii

172
 CARTEA I

l e - a r f i c e r u t să p o r n e a s c ă , î m p r e u n ă c u f l o t a , î m p o t r i v a C o r i n ­
tului ar f i călcat tratatul cu peloponesienii — ci au făcut
o alianţă d e f e n s i v ă , ca să se a j u t e u n i i p e alţii, î n c a z u l c ă a r
f i a t a c a t ă C o r c y r a , A t e n a s a u aliaţii l o r . (2) Se p ă r e a că o r i c u m
războiul cu peloponesienii v a avea l o c şi n u v o i a u să zvîrle
C o r c y r a în b r a ţ e t e c o r i n t i e n i l o r , c a r e a v e a u o f l o t ă atît d e m a r e
c i să-i î n c a i e r e cît m a i m u l t , p e n t r u ca, î n t r - u n e v e n t u a l război,
şi c o r i n t i e n i i , şi alţii c a r e d i s p u n e a u d e f l o t ă , să l e f i e a d v e r ­
s a r i m a i s l a b i . (3) î n acelaşi t i m p , s o c o t e a u c ă i n s u l a C o r c y r a
este aşezată î n t r - o p o z i ţ i e f a v o r a b i l ă î n d r u m u l d i n t r e I t a l i a şi
Sicilia.

45 (1) C u a s t f e l d e g î n d u r i a u p r i m i t a t e n i e n i i p e c o r c y r e i e n i
în alianţă, şi, n u m u l t d u p ă p l e c a r e a c o r i n t i e n i l o r , l e - a u trimis
zece c o r ă b i i c a a j u t o r . (2) C o m a n d a n ţ i ai flotei erau Lacedai-
monios, fiul l u i Cimon, Diotimos, fiul l u i S t r o m b i c h i d e s , şi
P r o t e a s , f i u l l u i E p i c l e s . (3) A t e n i e n i i l e - a u d a t i n s t r u c ţ i u n i să
n u atace pe c o r i n t i e n i , dacă n u v o r n a v i g a împotriva C o r c y r e i
şi n u v o r a v e a d e gînd să d e b a r c e acolo sau pe v r e u n teri­
toriu a l insulei, d a r dacă v o r proceda aşa, să l i se împotri­
v e a s c ă c u t o a t ă f o r ţ a . T o a t e aceste i n s t r u c ţ i u n i l e - a u f o s t d a t e
s p r e a n u c ă l c a t r a t a t u l . (4) C o r ă b i i l e p o r n e s c deci spre Cor­
cyra.

46 (1) C o r i n t i e n i i , după ce s-au pregătit, au pornit spre

Corcyra cu o sută cincizeci de corăbii. Eleenii aveau zece,
m e g a r i e n i i d o u ă s p r e z e c e , l e u c a d i e n i i zece, a m b r a c i o ţ i i douăzeci
şi şapte, a n a c t o r i e n i i u n a , i a r c o r i n t i e n i i înşişi n o u ă z e c i de co­
răbii. (2) F i e c a r e d i n t r e aceste cetăţi îşi a v e a c o m a n d a n t u l p r o ­
p r i u , şi î m p r e u n ă c u e i , a l c i n c e l e a , e r a c o m a n d a n t u l c o r i n t i e ­
n i l o r , X e n o c l e i d e s f i u l l u i E u t h y c l e s . (3) D u p ă ce s - a u c o n c e n t r a t
lîngă ţărmul de lîngă C o r c y r a , p o r n i n d de l a i n s u l a Leucas, a u
ancorat, l a Heimerion, care ţine de T h e s p r o t i s . (4) Heimerion
este u n p o r t şi d e a s u p r a l u i , [ p e u s c a t ] , se află o c e t a t e n u m i t ă
E p h y r a , c a r e se î n t i n d e d e l a m a r e p î n ă î n ţ i n u t u l E l a i a t i s , în
T h e s p r o t i s . P e l î n g ă această c e t a t e se s c u r g e în m a r e u n l a c
n u m i t A c h e r u s i a , i a r p r i n T h e s p r o t i s c u r g e rîul A c h e r o n , care
d ă în l a c u l A c h e r u s i a şi d e l a c a r e l a c u l îşi t r a g e şi n u m e l e

173
 THUCYDIDES

P e a c o l o m a i c u r g e şi rîul T h y a m i s , c a r e d e s p a r t e T h e s p r o t i s
d e C e s t r i n a ; î n t r e aceste rîuri se r i d i c ă î n ă l ţ i m e a C h e i m e r i o n .
(5) C o r i n t i e n i i , d e c i , a n c o r e a z ă î n acest p u n c t a l ţ ă r m u l u i şi-şi
asază t a b ă r a .

47 (1) C o r c y r e i e n i i , cînd au aflat că corintienii navighează

s p r e e i , a u e c h i p a t o sută zece c o r ă b i i , p e c a r e l e c o m a n d a u
Meiciades, Aisimides şi E u r y b a t o s , şi şi-au aşezat tabăra pe
una dintre insule, numită Sybota. E r a u de f a ţ ă şi cele zece
c o r ă b i i a t t i c e . (2) L a p r o m o n t o r i u l L e u c i m n e se a f l a p e d e s t r i m e a
lor şi c e i o m i e d e hopliţi d i n Z a c y n t o s , c a r e l e v e n i s e r ă în
a j u t o r . (3) A v e a u şi c o r i n t i e n i i , p e ţ ă r m , m u l ţ i s o l d a ţ i barbari,
c a t r u p e a u x i l i a r e , căci l o c u i t o r i i ţ ă r m u l u i d e p e a c o l o l e sînt
de totdeauna prieteni.

48 (1) D u p ă ce s - a u pregătit, c o r i n t i e n i i , l u î n d m e r i n d e pen­

t r u t r e i zile, a u p o r n i t noaptea de l a H e i m e r i o n , c u gîndul de a
da bătălia navală; (2) e i î n a i n t î n d , la ivirea zorilor văd în
l a r g c o r ă b i i l e c o r c y r e i e n i l o r n a v i g î n d s p r e e i . (3) D u p ă ce s-au
privit u n i i p e alţii, s - a u aşezat î n o r d i n e d e bătaie. î n aripa
dreaptă a c o r c y r e i e n i l o r erau corăbiile attice, i a r în r e s t u l l i n i e i
d e b ă t a i e se a f l a u aşezate c o r ă b i i l e l o r înşişi, î m p ă r ţ i t e î n t r e i
g r u p u r i , f i e c a r e c o m a n d a t de c î t e u n s t r a t e g . A ş a e r a u aşezaţi
corcyreienii. (4) L a corintieni, aripa dreaptă o ocupau coră­
b i i l e m e g a r i e n e şi a m b r a c i o t e , m i j l o c u l l i n i e i d e b ă t a i e îl c o n s t i ­
t u i a u f i e c a r e d i n t r e ceilalţi aliaţi, i a r a r i p a stingă o deţineau
corintienii înşişi, c u cele m a i b u n e c o r ă b i i , aşezaţi împotriva
atenienilor şi a aripii drepte a corcyreienilor.

49 (1) Şi, d u p ă ce a m b e l e p ă r ţ i a u înălţat s e m n a l u l , 7 0

s-au
a p r o p i a t u n i i d e alţii şi a u î n c e p u t b ă t ă l i a , a v î n d şi u n i i şi alţii,
p e p u n t e , m u l ţ i h o p l i ţ i , m u l ţ i a r c a ş i şi prăştieri, c ă c i , neavînd
e x p e r i e n ţ ă , se î n a r m a s e r ă î n c ă d u p ă v e c h i u l o b i c e i . (2) Lupta
era c r î n c e n ă , d a r n u l a f e l şi î n ceea ce p r i v e ş t e t e h n i c a , c i
mai m u l t se a s e m ă n a c u o l u p t ă terestră. (3) î n t r - a d e v ă r , cînd
se î n c l e ş t a u u n i i c u alţii n u se m a i p u t e a u d e s p r i n d e uşor, d i n
cauza mulţimii dezordonate 7 1
a corăbiilor şi, p e n t r u dobîndi-
rea v i c t o r i e i , se î n c r e d i n ţ a u m a i m u l t hcpliţilor de pe punte,

174
 CARTEA I

c a r e r e z i s t a u şi l u p t a u , î n t i m p ce corăbiile stăteau liniştite:

m a n e v r e de atac d i n f l a n c n u a v e a u loc, ci l u p t a u m a i m u l t
cu avînttil şi f o r ţ a l o r f i z i c ă d e c î t c u ştiinţa. (4) Peste t o t e r a
vuiet mult şi tulburare în bătălia navală, în care corăbiile
attice, alăturîndu-se celor corcyreiene, cînd acestea erau ata­
cate d e a p r o a p e , î n f r i c o ş a u p e d u ş m a n i ; c o m a n d a n ţ i i atenieni,
însă, n u î n c e p e a u l u p t a , temîndu-se de instrucţiunile prelimi­
nare primite. (5) A r i p a dreaptă a corintienilor avea în mod
deosebit de suferit; într-adevăr, corcyreienii, respingîndu-i cu
douăzeci de corăbii şi urmărindu-i în dezordine , au 7 2
plutit
s p r e ţ ă r m p î n ă a u a j u n s î n tabăra l o r şi, d e b a r c î n d , a u p r ă ­
dat lucrurile, au dat foc corturilor, care erau goale. (6) în
această p a r t e a l i n i e i , c o r i n t i e n i i şi aliaţii l o r a u f o s t înfrînţi,
iar corcyreienii biruitori, în aripa stingă a părţii în care se
a f l a u c o r i n t i e n i i înşişi; aceştia, l e e r a u c u m u l t s u p e r i o r i , deoa­
rece c o r c y r e i e n i l o r n u le veniseră d i n u r m ă r i r e cele douăzeci
de corăbii, din grupul m a i mic. Atenienii, văzînd pe corcy­
r e i e n i c ă sînt şi m a i m u l t p r e s a ţ i , l e v e n e a u de g r a b ă î n aju­
t o r , f ă r ă ş o v ă i r e , l a î n c e p u t a b ţ i n î n d u - s e de a a t a c a pe c i n e v a ,
iar cînd respingerea corcyreienilor devenea evidentă, deoarece
c o r i n t i e n i i p r e s a u , a t u n c i f i e c a r e a t e n i a n e r a [ l a p o s t u l său] î n
a c ţ i u n e şi n u ş e m a i p u t e a p ă s t r a n i c i o r e z e r v ă , c i s-a ajuns
la o asftel de situaţie, încît corintienii şi atenienii au fost
n e v o i ţ i să a n g a j e z e l u p t a u n i i î m p o t r i v a celorlalţi.

50 (1) D u p ă respingerea corcyreienilor, corintienii nu erau

p r e o c u p a ţ i să l e g e şi să t r a g ă s p r e e i c o r ă b i i l e p e c a r e l e s c u ­
f u n d a u , c i a t a c a u m a i m u l t d i n f l a n c , s f o r ţ î n d u - s e în m o d d e ­
osebit să-i ucidă pe duşmani decît să-i facă prizonieri şi,
necunoscînd p e p r i e t e n i i l o r , d e o a r e c e n u aflaseră c ă fuseseră
î n f r î n ţ i c e i d i n a r i p a d r e a p t ă , îi u c i d e a u . (2) î n t r - a d e v ă r , a v î n d
şi u n i i şi alţii multe corăbii şi s t ă p î n i n d m a r e a pe o largă
întindere, după ce s-au a m e s t e c a t unii c u alţii, î n l u p t ă , n u
se m a i p u t e a distinge uşor care învingeau sau care e r a u în­
frînţi. A c e a s t ă l u p t ă n a v a l ă , î n c a r e s - a u b ă t u t e l e n i c u e l e n i i ,
a f o s t cea m a i m a r e d i n t r e cele a n t e r i o a r e . (3) D u p ă ce corin­
tienii a u urmărit pe c o r c y r e i e n i pînă l a ţărm, s-au întors să
a d u n e r e s t u r i l e c o r ă b i i l o r s f ă r î m a t e şi m o r ţ i i ; p e c e i m a i mulţi

175
 THUCYDIDES

au p u t u t să-i c u l e a g ă şi să-i d u c ă l a S y b o t a — c a r e este u n

liman pustiu al Thesprotidei — u n d e l e v e n i s e în ajutor ar­
m a t a terestră a b a r b a r i l o r . D u p ă ce a u t e r m i n a t , s - a u adunat
iarăşi şi au pornit cu corăbiile împotriva corcyreienilor. (4}
A c e ş t i a a u p o r n i t şi e i c u c o r ă b i i l e , c a r e p u t e a u p l u t i şi c a r e
rămăseseră cu cele attice, împotriva corintienilor, temîndu-se
c ă v o r î n c e r c a să d e b a r c e p e t e r i t o r i u l l o r . (5) E r a tîrziu şi ei
cîntaseră p a i a n u l , ca p e n t r u p o r n i r e l a a t a c , c î n d d e o d a t ă co­
rintienii a u î n c e p u t să v î s l e a s c ă î n a p o i , deoarece zăriseră, v e ­
nind s p r e e i , d o u ă z e c i de c o r ă b i i a t e n i e n e , p e c a r e aceştia le
t r i m i s e s e r ă m a i tîrziu în a j u t o r u l c e l o r zece, d e t e a m a ca n u
c u m v a — d e a l t f e l aşa c u m s-a şi î n t î m p l a t — c o r c y r e i e n i i să
fie învinşi, i a r c e l e zece c o r ă b i i a t t i c e să f i e p r e a p u ţ i n e spre
a le v e n i în a j u t o r .

51 (1) C o r i n t i e n i i , zărind aceste corăbii şi b ă n u i n d că sînt

de l a A t e n a — s o c o t e a u că sînt m a i m u l t e d e c î t c e l e p e care
l e v e d e a u — a u î n c e p u t să se r e t r a g ă . (2) C o r c y r e i e n i i însă n u
le vedeau — căci corăbiile veneau dintr-o direcţie d i n care
n u p u t e a u f i zărite — şi se m i r a u că c o r i n t i e n i i „ b a t pupa" , 7 3

pînă cînd l e - a u zărit c i ţ i v a c o r c y r e i e n i , c a r e a u d a t d e veste

c ă aceste c o r ă b i i v i n s p r e e i . A t u n c i , a u î n c e p u t şi e i r e t r a g e ­
rea, căci se î n n o p t a , şi c o r i n t i e n i i , î n t o r c î n d c o r ă b i i l e , a u e f e c ­
t u a t d e s p r i n d e r e a , (3) A s t f e l s-au îndepărtat u n i i de alţii, i a r
l u p t a n a v a l ă s-a t e r m i n a t în n o a p t e . (4) N u m u l t p r e a tîrziu d u ­
p ă aceea, î n t a b ă r a c o r c y r e i e n i l o r , c a r e se a f l a u l a L e u c i m n e , a u
venit de l a A t e n a cele d o u ă z e c i de corăbii. C o m a n d a acestor
corăbii o aveau Glaucon, f i u l l u i L e a g r o s , şi A n d o c i d e s , fiul
l u i L e o g o r a s . E l e t r e c u s e r ă p r i n t r e m o r ţ i şi r e s t u r i d e corăbii.
(5) C o r c y r e i e n i i — deoarece era n o a p t e — s-au t e m u t să n u
fie c o r ă b i i duşmane^ a p o i l e - a u r e c u n o s c u t , i a r c o r ă b i i l e [ate­
niene] au aruncat ancora.

52 (1) A doua zi, corcyreienii, ducînd în l a r g şi cele trei­

z e c i d e c o r ă b i i a t t i c e şi p e cele c o r c y r e i e n e , care p u t e a u p l u t i ,
au p o r n i t către l i m a n u l de l a S y b o t a u n d e c o r i n t i e n i i stăteau
a n c o r a ţ i , p e n t r u ca să v a d ă d a c ă d u ş m a n i i v o r a n g a j a bătălia.
(2) Corintienii, trăgînd corăbiile de pe u s c a t în apă şi, aşe-

176
 CARTEA I

z î n d u - l e în l i n i e de b ă t a i e în l a r g , aşteptau în linişte, s o c o t i n d
c ă n u - i p o t r i v i t să î n c e a p ă d i n i n i ţ i a t i v a l o r b ă t ă l i a p e mare,
d e o a r e c e ' v e d e a u c ă f l o t e i c o r c y r e i e n i l o r i se a d ă u g a s e r ă coră­
b i i , î n b u n ă s t a r e , d e l a A t e n a , î n t i m p ce l o r l i se î n t î m p l a -
seră multe încurcături, atît cu paza prizonierilor, pe care-i
a v e a u î n c o r ă b i i , cît şi p e n t r u c ă n u a v e a u în a c e l l o c pustiu,
în c a r e se a f l a u , m i j l o a c e p e n t r u r e p a r a r e a c o r ă b i i l o r . D a r ei
c e r c e t a u m a i c u r î n d pe u n d e a r p u t e a să se î n t o a r c ă în p a t r i e ,
căci se t e m e a u că a t e n i e n i i — s o c o t i n d c ă t r a t a t u l fusese des­
fiinţat, p e n t r u c ă se a n g a j a s e r ă în l u p t ă — n u - i v o r lăsa să
pornească acasă pe m a r e .

53 (1) A u h o t ă r î t deci să îmbarce pe u n vas mic 7 4

cîţiva
o a m e n i , neînsoţiţi de c r a i n i c , şi să-i t r i m i t ă l a a t e n i e n i , spre
a l e s o n d a intenţiile. C o r i n t i e n i i le-au vorbit prin cei trimişi
astfel: (2) „ F a c e ţ i o nedreptate, atenienilor, începînd războiul
şi d e n u n ţ î n d t r a t a t u l , p e n t r u că n e staţi î m p o t r i v ă , c u armele
în m î i n i , a t u n c i cînd vrem să p e d e p s i m p e duşmanii noştri.
I a r d a c ă a v e ţ i d e g î n d să n e î m p i e d i c a ţ i c î n d v o i m să m e r g e m
î m p o t r i v a C o r c y r e i s a u în altă p a r t e şi v i o l a ţ i t r a t a t u l , arestaţi-
n e m a i întîi p e n o i şi trataţi-ne c a p e nişte d u ş m a n i " . A ş a a u
vorbit trimişii. (3) î n s ă soldaţii d i n tabăra corcyreienilor, care
auziseră cele spuse, a u s t r i g a t î n d a t ă să p u n ă m î n a p e e i şi să-i
o m o a r e , d a r a t e n i e n i i l e - a u r ă s p u n s a s t f e l : „(4) P e l o p o n e s i e n i l o r ,
nu am venit ca să î n c e p e m r ă z b o i u l şi n i c i ca să denunţăm
tratatul, ci am venit în ajutorul acestor corcyreieni, care
ne sînt aliaţi. Dacă voiţi să p o r n i ţ i pe mare, în altă parte,
n u v ă împiedicăm, dar, dacă veţi p l u t i spre C o r c y r a sau spre
v r e u n u l d i n ţ i n u t u r i l e l o r n u v o m p r e g e t a să i n t e r v e n i m , d u p ă
c u m ne v a sta în putinţă".

54 (1) D u p ă acest răspuns al atenienilor, corintienii s-au

p r e g ă t i t să p l u t e a s c ă s p r e p a t r i e , d u p ă ce a u r i d i c a t u n t r o f e u
p e ţ ă r m u l d e l a S y b o t a , i a r c o r c y r e i e n i i a u r i d i c a t r e s t u r i l e de
c o r ă b i i şi m o r ţ i i c a r e l e f u s e s e r ă a d u ş i d e a p ă şi d e v î n t u l c a r e ,
s u f l î n d î n t i m p u l n o p ţ i i , îi î m p r ă ş t i a s e peste t o t ; şi e i a u î n ă l ­
ţat p e o i n s u l ă u n t r o f e u , c a î n v i n g ă t o r i l a S y b o t a . (2) F i e c a r e
îşi atribuia victoria, judecind astfel: corintienii, fiindcă bi-

12 — Războiul p e l o p o n e s i a c 177
 THUCYDIDES

ruiseră în luptă pînă l a căderea nopţii, astfel c ă şi t r a n s p o r ­

taseră cele m a i m u l t e r e s t u r i d e c o r ă b i i şi c e i m a i m u l ţ i morţi
luaseră n u m a i puţin de 1 000 d e prizonieri şi scufundaseră
ca l a şaptezeci de corăbii, a u - înălţat u n trofeu; corcyreienii
[au înălţat şi ei u n trofeu], pentru că distruseseră aproape
treizeci de corăbii şi, d u p ă sosirea a t e n i e n i l o r , îşi ridicaseră
resturile de c o r ă b i i şi m o r ţ i i aduşi d e m a r e şi p e n t r u că, în
ziua precedentă, corintienii, la vederea corăbiilor attice, se
retrăseseră „bătînd pupa", i a r , cînd sosiră atenienii nu le
ieşiseră î n a i n t e d i n S y b o t a , a u înălţat şi e i u n t r o f e u . Astfel,
şi u n i i şi alţii se s o c o t e a u biruitori.

55 (1) C o r i n t i e n i i , p l u t i n d s p r e p a t r i e , a u c u c e r i t , p r i n vicle­
n i e , l o c a l i t a t e a A n a c t o r i o n , c a r e se află l a g u r a golfului Am­
bracic ( A n a c t o r i o n e r a c o l o n i e c o m u n ă atît a c o r c y r e i e n i l o r cît şi
a c o r i n t i e n i l o r ) şi, aşezînd a c o l o colonişti c o r i n t i e n i , s - a u r e t r a s
s p r e pârtie. P e c e i o p t s u t e c o r c y r e i e n i , c a r e e r a u s c l a v i , i - a u
vîndut, i a r pe cei două sute cincizeci, care e r a u o a m e n i liberi,
i-au ţinut sub pază, în lanţuri, îngrijindu-i mult, pentru ca,
d u p ă ce se v o r r e t r a g e , să se î n ţ e l e a g ă cu Corcyra; cei m a i
mulţi d i n t r e aceştia, p r i n influenţa d e c a r e se b u c u r a u , erau
fruntaşi î n c e t a t e . (2) î n acest f e l a scăpat C o r c y r a d i n răz­
b o i u l cu c o r i n t i e n i i , i a r corăbiile ateniene s-au r e t r a s de acolo.
Astfel, pentru corintieni prima cauză a războiului împotriva
a t e n i e n i l o r a f o s t f a p t u l c ă l u p t a s e r ă î m p o t r i v a l o r , ca aliaţi a i
corcyreienilor, deşi t r a t a t u l e r a în vigoare.

56 (1) î n d a t ă d u p ă aceste e v e n i m e n t e , î n t r e a t e n i e n i şi pe­

loponesieni s-a întîmplat să se producă 7 5
şi a l t e neînţelegeri,
care i - a u împins l a război. (2) î n timp ce corintienii căutau
să se r ă z b u n e p e e i , a t e n i e n i i , b ă n u i n d d u ş m ă n i a l o r , a u c e r u t
potideenilor 7 6
— care locuiau la i s t m u l Pallene, f i i n d colonişti
a i c o r i n t i e n i l o r , d a r în a c e l a ş i t i m p aliaţii l o r , supuşi l a c o n ­
tribuţii — să d ă r î m e zidul d e l a P a l l e n e , să d e a ostatici, să
t r i m i t ă în p a t r i e p e e p i d e m i u r g i , şi p e v i i t o r să n u m a i p r i ­
7 7

mească pe aceia pe care-i trimiteau anual corintienii. Ate­

n i e n i i se t e m e a u ca n u c u m v a p o t i d e e n i i , c o n v i n ş i d e P e r d i c c a s
şi d e c o r i n t i e n i , să se d e s p r i n d ă d i n alianţă şi să t î r a s c ă c u ei
şi p e ceilalţi aliaţi d i n T r a c i a .

178
 CARTEA I

57 (1) A c e s t e măsuri de precauţie le-au luat atenienii îm­

p o t r i v a Potideei, îndată după l u p t a navală de l a Corcyra. (2)
într-adevăr, pe de o p a r t e , c o r i n t i e n i i e r a u a c u m p e faţă în
d e z b i n a r e c u e i , i a r p e d e . a l t ă p a r t e şi-1 f ă c u s e r ă d u ş m a n şi
pe P e r d i c c a s , f i u l l u i A l e x a n d r u , r e g e l e m a c e d o n e n i l o r , c u t o a t e
•că m a i î n a i n t e le fusese aliat şi prieten. (3) Atenienii şi-1
făcuseră d u ş m a n p e n t r u c ă î n c h e i a s e r ă alianţă c u F i l i p , fratele
lui, şi c u D e r d a s , c a r e se asociaseră împotriva l u i . (4) Fiind
c u p r i n s de teamă, Perdiccas trimite soli la Lacedemona spre
a m i j l o c i ca F i l i p şi D e r d a s să f i e i m p l i c a ţ i î n t r - u n r ă z b o i cu
p e l o p o n e s i e n i i , în t i m p ce p e c o r i n t i e n i î n c e r c a să şi-i atragă,
f o l o s i n d u - s e d e d e s p r i n d e r e a P o t i d e e i . (5) T o t o d a t ă , l e t r i m i t e a
v o r b ă şi c a l c i d i e n i l o r d i n T r a c i a şi b o t t i a i l o r 7 8
să se desprindă
din alianţa c u A t e n a , c o n s i d e r î n d că, dacă v a avea de aliaţi
pe l o c u i t o r i i a c e s t o r ţinuturi v e c i n e , v a f a c e m a i u ş o r r ă z b o i u l
î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r . (6) A t e n i e n i i , a f l î n d d e t o a t e acestea şi
voind să p r e v i n ă desprinderile cetăţilor d i n alianţă — e i şi
expediaseră treizeci de corăbii şi o m i e d e hopliţi împotriva
ţării l u i , sub comanda l u i Archestratos, fiul l u i Lycomedes,
care e r a însoţit de alţi patru comandanţi — trimit poruncă
c o m a n d a n ţ i l o r f l o t e i să i a o s t a t i c i d e l a p o t i d e e n i , să l e d ă r î m e
z i d u r i l e şi să p ă z e a s c ă cetăţile v e c i n e , ca să n u se desprindă
d i n alianţă.

58 (1) P o t i d e e n i i au trimis soli l a A t e n a .spre a convinge

p e a t e n i e n i să n u i a o n o u ă m ă s u r ă î m p o t r i v a l o r şi totodată
s-au dus şi la Lacedemona, împreună cu corintienii, ca să
mijlocească u n ajutor militar, dacă v a f i nevoie. A b i a după
ce, î n u r m a u n o r l u n g i n e g o c i e r i , n u d o b î n d i s e r ă n i c i u n a v a n ­
t a j de l a A t e n a , deoarece corăbiile ateniene p l u t e a u împotriva
Macedoniei şi, l a f e l , î m p o t r i v a l o r , i a r dregătorii lacedemo­
nienilor le promiteau că, d a c ă atenienii vor porni împotriva
Potideei, ei v o r năvăli în Attica, abia atunci s-au desprins,
în g r u p , c u jurămînt, d i n alianţa c u A t e n a , împreună c u c h a l -
c i d i e n i i şi b o t t i a i i . (2) î n acelaşi t i m p , Perdiccas c o n v i n g e pe
chalcidienii de la mare să-şi părăsească cetăţile, să le dis­
trugă, să-şi m u t e r e ş e d i n ţ a l a O l y n t h o s şi să î n t ă r e a s c ă această
singură cetate. După ce ş i - a u p ă r ă s i t cetăţile, l e - a d a t să l o -

179
 THUCYDIDES

cuiască — pînă cînd se va termina războiul cu Atena — o

fîşie d i n ţara sa, n u m i t ă M y g d o n i a , p e lîngă l a c u l B o l b e . A ş a ­
dar, e i şi-au strămutat spre interior domiciliul şi, dărîmînd
cetăţile, se p r e g ă t e a u de război.

59 (1) C e l e t r e i z e c i d e corăbii a t e n i e n e sosesc în T r a c i a şi

o c u p ă atît P o t i d e e a cît şi c e l e l a l t e cetăţi d e s p r i n s e d i n alianţă.
(2) C o m a n d a n ţ i i , s o c o t i n d c ă n u este c u p u t i n ţ ă ca, î n acelaşi
t i m p , să l u p t e c u f o r ţ e l e e x i s t e n t e şi î m p o t r i v a l u i Perdiccas,
şi î m p o t r i v a cetăţilor c a r e se r ă s c u l a s e r ă c u e l , se îndreptară
spre Macedonia, împotriva c ă r e i a m a i fuseseră t r i m i ş i şi m a i
î n a i n t e ; s t a b i l y i d u - s e î n t r - o p o z i ţ i e sigură, p o r n e s c război ală­
turi de Filip şi de fraţii l u i Derdas, năvălind cu armata în
p a r t e a de sus a ţării.

60 (1) î n acest t i m p , v ă z î n d c ă P o t i d e e a se d e s p r i n s e s e d i n
alianţă,. i a r corăbiile attice erau în jurul Macedoniei, corin­
tienii au început să se teamă pentru soarta acelui ţinut şi,
socotind că primejdia îi ameninţă şi p e ei, t r i m i t voluntari,
atît d i n m i j l o c u l l o r înşişi, cît şi d i n r e s t u l P e l o p o n e s u l u i , a n -
g a j î n d c u b a n i în t o t a l o m i e şase s u t e de h o p l i ţ i şi p a t r u s u t e
d e soldaţi u ş o r î n a r m a ţ i . (2) A v e a u d e c o m a n d a n t p e Aristeus,
f i u l l u i A d e i m a n t o s , p e c a r e m u l ţ i d i n t r e soldaţii c o r i n t i e n i îl
urmaseră de bună v o i e , datorită prieteniei care-i lega de e l .
A r i s t e u s e r a p r i e t e n u l d e t o t d e a u n a a l p o t i d e e n i l o r . (3) E i a u
sosit î n T r a c i a în a p a t r u z e c e a z i d u p ă d e s p r i n d e r e a P o t i d e e i
d i n alianţa c u A t e n a . 7 9

61 (1) A t e n i e n i l o r le-a venit repede ştirea că cetăţile s-au

desprins d i n alianţă şi, de îndată ce au aflat că soldaţii, cu
Aristeus înaintează spre Potideea, au trimis două mii de
h o p l i ţ i , d i n t r e ei înşişi, şi p a t r u z e c i d e c o r ă b i i î m p o t r i v a cetă­
ţilor d e s p r i n s e , i a r p e C a l l i a s , f i u l l u i C a l l i a d e s , ca p e a l c i n ­
cilea c o m a n d a n t . (2) A c e ş t i soldaţi, cînd a u a j u n s în Mace­
d o n i a , a u c o n s t a t a t că c e i sosiţi î n a i n t e t o c m a i a t u n c i c u c e r i s e r ă
c e t a t e a T h e r m e şi asediau Pidna. (3) î n c e p î n d şi ei asediul,
a u c u c e r i t P i d n a , a p o i , d u p ă ce a u î n c h e i a t o î n ţ e l e g e r e şi o
alianţă silită cu Perdiccas, la care îi împinsese Potideea şi

180
 CARTEA I

A r i s t e u s , c a r e sosise a c o l o , (4) a u p l e c a t d i n M a c e d o n i a şi s - a u
d u s m a i întîi l a B e r o i a , i a r d e a c i l a S t r e p s a , p e c a r e a u î n ­
c e r c a t s-o cucerească, d a r , n e i z b u t i n d , s-au îndreptat pe uscat
s p r e P o t i d e e a , c u t r e i m i i d e hopliţi d i n t r e e i înşişi, î n afară
d e m u l ţ i aliaţi şi c u şase s u t e d e călăreţi m a c e d o n e n i , a n u m e ,
c e i sosiţi c u F i l i p şi c u P a u s a n i a s . î n acelaşi timp, pe lîngă
ţărm pluteau şaptezeci de corăbii. (5) înaintînd şi ei cîte
puţin, a t r e i a z i a u s o s i t l a G i g o n o s , u n d e ş i - a u aşezat t a b ă r a .

62 (1) P o t i d e e n i i şi p e l o p o n e s i e n i i , c o m a n d a ţ i de A r i s t e u s , în
aşteptarea atenienilor şi-au aşezat tabăra în faţa Olynthului,
p e i s t m , şi ş i - a u s t a b i l i t o a g o r a , î n a f a r a cetăţii. (2) A l i a ţ i i
8 0

aleseseră comandant al întregii pedestrimi pe Aristeus, iar

c o m a n d a n t a l c a v a l e r i e i p e P e r d i c c a s ; e l se d e s p r i n s e s e iarăşi
de a t e n i e n i şi l u p t a alături d e p o t i d e e n i , i n s t i t u i n d conducător,
în l o c u l său, p e I o l a o s . (3) A r i s t e u s era de părere că el în­
suşi, î m p r e u n ă cu armata pe c a r e o c o m a n d a , să aştepte pe
atenieni pe i s t m , presupunînd că v o r v e n i , i a r chalcidienii şi
aliaţii dinafară istmului şi cei două sute de călăreţi ai l u i
Perdiccas să r ă m î n ă în O l y n t h o s , apoi, cînd atenienii se vor
î n d r e p t a c h i a r î m p o t r i v a l o r , să l e c a d ă î n s p a t e şi să p r i n d ă
p e d u ş m a n i în m i j l o c u l l o r . (4) D a r C a l l i a s , c o m a n d a n t u l ate­
n i e n i l o r şi ceilalţi c o l e g i a i săi a u t r i m i s p e călăreţii m a c e d o n e n i
şi p e c î ţ i v a d i n t r e aliaţi l a O l y n t h o s , p e n t r u ca să împiedice
pe o l y n t h i e n i să d e a a j u t o r c e l o r aflaţi acolo, i a r e i , r i d i c î n d
t a b ă r a , a u p o r n i t s p r e P o t i d e e a . (5) C î n d a u a j u n s l a i s t m şi
au văzut pe aliaţi pregătindu-se de luptă s-au rînduit şi ei
împotriva l o r şi, n u d u p ă mult timp, a u început ostilităţile.
(6) A r i p a însăşi a l u i A r i s t e u s şi*ceilalţi l o g a z i a i c o r i n t i e n i l o r
şi a i celorlalţi aliaţi a u r e s p i n s p e d u ş m a n i i aşezaţi î n faţa l o r ,
şi i - a u u r m ă r i t p e o m a r e distanţă, i a r r e s t u l a r m a t e i p o t i d e e n i -
l o r şi p e l o p o n e s i e n i l o r , f i i n d î n f r î n t e de a t e n i e n i , s - a u refugiat
înăuntrul z i d u l u i .

63 (1) A r i s t e u s , întorcîndu-se d i n urmărire, şi găsind, cea­

laltă p a r t e a a r m a t e i î n f r î n t ă , n u ştie î n c o t r o să se îndrepte,
înfruntînd p r i m e j d i a , spre O l y n t h o s sau spre Potideea.

181
 THUCYDIDES

î n cele d i n u r m ă se hotărăşte să strîngă p e ostaşii d e sub

c o m a n d a sa şi să străbată î n f u g ă d r u m u l c e l m a i s c u r t p î n ă
l a Potideea; a t r e c u t pe lîngă d i g u l c h e i u l u i , p r i n m a r e , arun-
c î n d u - s e î n a p ă şi î n o t î n d c u g r e u ; p e c î ţ i v a i - a p i e r d u t , d a r e l
c u c e i m a i m u l ţ i a u s c ă p a t . (2) C e i c a r e v e n i s e r ă de l a O l y n t h o s
în ajutorul potideenilor — Olynthosul se află l a o depărtare
d e şaizeci de s t a d i i şi este u n p u n c t v i z i b i l — c î n d s-a început
lupta şi s-au înălţat semnalele au înaintat puţin, ca să le
v i n ă î n a j u t o r , în t i m p ce călăreţii m a c e d o n e n i s - a u aşezat în
l i n i e d e b ă t a i e , ca să-i î m p i e d i c e . D a r , d u p ă ce v i c t o r i a a t r e ­
cut r e p e d e d e p a r t e a a t e n i e n i l o r şi s e m n a l e l e a u f o s t c o b o r î t e ,
iarăşi s - a u r e t r a s î n ă u n t r u l z i d u l u i , şi m a c e d o n e n i i l a a t e n i e n i .
Călărime, n i c i unii nici alţii, n - a v e a u . (3) D u p ă v i c t o r i e , ate­
nienii au înălţat un monument în cinstea biruinţei şi au
p r e d a t p o t i d e e n i l o r morţii prevăzuţi în înţelegerea de armisti­
ţiu. D i n t r e p o t i d e e n i şi d i n t r e aliaţii l o r a u m u r i t a p r o a p e t r e i
s u t e , i a r d i n t r e a t e n i e n i o sută c i n c i z e c i , î m p r e u n ă c u Callias,
comandantul lor.

64 (1) î n d a t ă a t e n i e n i i , r i d i c î n d u n z i d , s p r e a b l o c a c e t a t e a
spre istm, au pus străji, iar partea cetăţii dinspre Pallene
a r ă m a s n e b l o c a t ă , căci a u s o c o t i t c ă n u sînt în m ă s u r ă ca, în
a c e l a ş i t i m p să f a c ă d e strajă l a I s t m şi, t r e c î n d c u corăbiile
î n P a l l e n e , să r i d i c e şi a c o l o u n z i d d e b l o c a d ă , d e o a r e c e se
temeau că p o t i d e e n i i şi aliaţii lor vor cădea asupră-le, cînd
vor f i împărţiţi în două. (2) Aflînd atenienii d i n cetate că
P a l l e n e este n e b l o c a t ă p r i n t r - u n z i d , c e v a m a i tîrziu, t r i m i t o
mie şase s u t e d e h o p l i ţ i d i n t r e e i , s u b c o m a n d a l u i P h o r m i o n ,
f i u l l u i A s o p i o s . A c e s t a , s o s i n d l a P a l l e n e şi a v î n d p u n c t u l de
p o r n i r e î n A p h y t i s , şi-a a p r o p i a t a r m a t a d e P o t i d e e a , m e r g î n d
î n m a r ş u r i s c u r t e şi p u s t i i n d p ă m î n t u l . (3) C u m n i m e n i n u l e
i e ş e a î n a i n t e , a b l o c a t p r i n t r - u n z i d p a r t e a cetăţii d i n t r e P a l l e n e .
î n acest f e l , P o t i d e e a este a s e d i a t ă c u toată p u t e r e a d i n d o u ă
p ă r ţ i , şi d e pe mare, cu corăbii care constituiau o blocadă.

65 (1) C e t a t e a f i i n d b l o c a t ă , i a r A r i s t e u s , n e m a i a v î n d n i c i o
nădejde de scăpare, decît numai dacă ar f i venit ceva din
Pelopones s a u d i n altă p a r t e , p e neaşteptate, a sfătuit p e a i

182
 CARTEA I

săi să r ă m î n ă numai cinci sute, iar restul să p î n d e a s c ă un,

v î n t f a v o r a b i l şi să p l e c e î n p a t r i e , p e n t r u ca m e r i n d e l e celor
rămaşi să ajungă cît mai mult timp; e l însuşi s-a declarat
g a t a să f i e p r i n t r e c e i c a r e v o r r ă m î n e . D a r , n e c o n v i n g î n d u - i
şi d o r i n d să i a m ă s u r i l e i m p u s e d e î m p r e j u r a r e , şi v o i n d ca
situaţia d i n a f a r ă să f i e cît m a i b u n ă , a p o r n i t p e m a r e , s c ă -
pînd d e p a z a a t e n i e n i l o r . (2) O p r i n d u - s e î n C h a l c i d i c a , multe
cetăţi i-au dat ajutor şi, întinzînd o cursă în faţa cetăţii
S e r m y l e a , a u c i s m u l ţ i s e r m y l e i e n i şi, în a c e l a ş i t i m p , a i n t e r ­
v e n i t în P e l o p o n e s p e n t r u ca, î n t r - u n f e l s a u a l t u l , să-i vină
în a j u t o r . (3) D u p ă b l o c a r e a P o t i d e e i , P h o r m i o n , c u c e i o m i e
şase s u t e d e soldaţi, străbătea C h a l c i d i c a şi B o t t i a i a , cucerind
u n e l e cetăţi.

66 (1) Iată m o t i v e l e p e c a r e l e - a u m a i a v u t a t e n i e n i i şi p e ­
loponesienii pentru a purta război unii împotriva celorlalţi:
corintienii, pentru că a t e n i e n i i asediau Potideea, care era co­
l o n i a l o r , c u t o a t e c ă se g ă s e a u î n ă u n t r u l cetăţii c o r i n t i e n i şi
p e l o p o n e s i e n i ; i a r a t e n i e n i i învinuiau pe p e l o p o n e s i e n i că sco­
seseră d i n a l i a n ţ ă o c e t a t e aliată c u e i şi s u p u s ă contribuţiei,
şi că, d u c î n d u - s e în P o t i d e e a , se b ă t e a u chiar cu ei, pe faţă,
în alianţă fiind cu potideenii. Totuşi, războiul încă nu se
înteţise, c i e r a î n c ă armistiţiu, d e o a r e c e c o r i n t i e n i i săvîrşiseră
aceste f a p t e f ă r ă î n v o i r e a celorlalţi aliaţi.

67 (1) î n t i m p ce P o t i d e e a e r a asediată, c o r i n t i e n i i n - a u s t a t
liniştiţi — pentru că e r a u oameni de-ai l o r înăuntrul cetăţii
şi a v e a u t e m e r i şi î n p r i v i n ţ a p o z i ţ i e i î n t ă r i t e — ci au con­
vocat îndată pe aliaţi la Sparta, apoi, ducîndu-se şi ei, a u
început să acuze pe atenieni, strigînd că rupseseră tratatul
şi săvîrşiseră ostilităţi î m p o t r i v a P e l o p o n e s u l u i . (2) Egineţii n - a u
t r i m i s s o l i e în m o d o f i c i a l , c ă c i se t e m e a u d e a t e n i e n i , d a r , p e
a s c u n s , a l ă t u r i d e c o r i n t i e n i , aţîţau f o a r t e m u l t l a r ă z b o i , sub
motivul că, potrivit tratatului, ei sînt lipsiţi de autonomie.
(3) L a c e d e m o n i e n i i , c h e m î n d atît p e o p a r t e d i n aliaţi, cît şi
p e c e i c a r e s p u n e a u c ă în v r e u n f e l f u s e s e r ă nedreptăţiţi de
atenieni, a u convocat adunarea spartanilor 8 1
şi a u i n v i t a t pe
o r a t o r i i o b i ş n u i ţ i să i a c u v î n t u l . A p o i , alţii, p ă ş i n d î n f a ţ a a d u -

183
 THUCYDIDES

nării, a u a d u s f i e c a r e î n p a r t e î n v i n u i r i î m p o t r i v a atenienilor,
d e asemenea, m e g a r i e n i i a u f ă c u t o e x p u n e r e atît a n u m e r o a ­
s e l o r şi m a r i l o r d i v e r g e n ţ e c a r e e x i s t a u între e i şi a t e n i e n i , cît
şi a f a p t u l u i c ă , î m p o t r i v a t r a t a t u l u i , l i se i n t e r z i c e a c c e s u l în
p o r t u r i l e de sub conducerea a t e n i e n i l o r şi l a cele d i n A t t i c a .
(4) C o r i n t i e n i i , p ă ş i n d c e i d i n u r m ă în faţa a d u n ă r i i , d u p ă ce
lăsaseră p e alţii să întărite p e l a c e d e m o n i e n i , a u î n c h e i a t cu
cele ce u r m e a z ă :

68 (1) „ î n c r e d e r e a în v i a ţ a v o a s t r ă p o l i t i c ă şi particulară 82

v ă f a c e n e î n c r e z ă t o r i î n n o i ceilalţi, c î n d s p u n e m c e v a . Acest
f a p t v ă f a c e să fiţi c h i b z u i ţ i , d a r şi să trataţi c u o p r e a m a r e
neştiinţă t r e b u r i l e d i n a f a r ă . (2) î n t r - a d e v ă r , d e m u l t e o r i , c î n d
v ă p r e v e n e a m n o i a s u p r a l o v i t u r i l o r p e c a r e a v e a m să l e pri­
mim d e l a a t e n i e n i , n u luaţi a m i n t e l a cele ce v ă spuneam,
ci bănuiaţi m a i m u l t pe o r a t o r i , socotind că vorbesc în spri­
jinul unor interese particulare. Şi, datorită acestui fapt, nu
î n a i n t e de a p r i m i lovituri, ci acum, cînd s î n t e m în acţiune,
aţi c o n v o c a t p e aceşti aliaţi în f a ţ a c ă r o r a m a i ales este po­
trivit să v o r b i m , cu atît m a i m u l t cu cît a v e m şi cele m a i
mari revendicări, f i i n d batjocoriţi de atenieni şi n e g l i j a ţ i de
voi. (3) D a c ă [ a t e n i e n i i ] s-ar afla pe u n d e v a , nevăzuţi, şi a i
a d u c e p a g u b e E l a d e i , a r f i n e v o i e să v ă i n f o r m ă m [de cele ce
se p e t r e c ] , ca p e u n i i c a r e n u ştiţi. D a r a c u m , d e ce este n e ­
voie să ţinem lungi discursuri despre eleni, dintre care pe
u n i i îi v e d e ţ i că a u a j u n s în r o b i e , i a r î m p o t r i v a a l t o r a şi m a i
cu s e a m ă î m p o t r i v a p r o p r i i l o r v o ş t r i aliaţi, v e d e ţ i p e atenieni
înşişi c u m c o m p l o t e a z ă , d u p ă ce s - a u p r e g ă t i t d e m u l t pentru
eventualitatea unui război? (4) Căci, altfel, ei n -a r avea în
s t ă p î n i r e C o r c y r a , c o l o n i a noastră, c u c e r i n d - o c u forţa, şi n - a r
asedia Potideea. Dintre acestea, prima ar fi fost o poziţie
foarte p r i e l n i c ă şi f o l o s i t o a r e p e n t r u treburile d i n Tracia, iar
c e a l a l t ă a r f i p u s l a dispoziţia p e l o p o n e s i e n i l o r o f l o t ă foarte
mare.

69 (1) D e t o a t e acestea v o i sînteţi v i n o v a ţ i , m a i întîi, f i i n d c ă ,

după războaiele m e d i c e , i-aţi lăsat să-şi î n t ă r e a s c ă c e t a t e a şi
mai tîrziu să ridice marile ziduri, apoi, fiindcă pînă acum

184
 CARTEA I

aţi p r i v a t de libertate n u n u m a i pe cei reduşi în sclavie de

ei, ci c h i a r pe p r o p r i i i voştri aliaţi. î n t r - a d e v ă r , n u c e l care
r e d u c e p e alţii î n s c l a v i e c o m i t e c u a d e v ă r a t acest rău, c i c e l
care poate să-1 î m p i e d i c e d a r priveşte l a e l , m a i ales dacă
poartă şi faima că este apărătorul libertăţii Eladei. (2) Cu
g r e u n e - a m a d u n a t şi totuşi n i c i a c u m p e n t r u u n l u c r u hotărît.
într-adevăr, ar t r e b u i să c e r c e t ă m n u d a c ă n i s-a f ă c u t vreo
nedreptate, ci c u m să n e apărăm, căci atenienii, care acţio­
nează, atacă d u p ă ce a u d e l i b e r a t şi n u c î n d sînt p e punctul
de a d e l i b e r a , p e cei c a r e n u s - a u hotărît î n c ă . (3) Şi n o i ş t i m
pe ce cale, şi a n u m e că p u ţ i n cîte puţin, a t e n i e n i i atacă pe
vecinii l o r . S o c o t i n d că p o t scăpa neobservaţi, datorită lipsei
v o a s t r e de i n f o r m a r e , e i a u m a i p u ţ i n c u r a j , d a r d a c ă v o r şti
c ă v o i , deşi sînteţi i n f o r m a ţ i , îi p r i v i ţ i totuşi i n d i f e r e n ţ i , e i se
v o r n ă p u s t i c u toată p u t e r e a . (4) V o i , l a c e d e m o n i e n i l o r , s i n g u r i
dintre e l e n i , şedeţi liniştiţi şi n u ajutaţi pe cineva cu forţa,
ci cu şovăiala, şi v o i s i n g u r i n u procedaţi de l a început la
distrugerea p u t e r i i crescînde a u n u i duşman, c i n u m a i cînd s-a
d u b l a t . (5) D e s i g u r , d e s p r e v o i se s p u n e a că sînteţi în s i g u r a n ţ ă ,
c ă c i f a i m a este m a i m a r e d e c î t r e a l i t a t e a . î n t r - a d e v ă r , n o i î n ­
şine ştim că medul a venit de ia marginile pămîntului în
P e l o p o n e s , m a i î n a i n t e c a v o i să-1 î n t î m p i n a ţ i c u m se c u v e n e a ,
şi a c u m treceţi c u v e d e r e a p e a t e n i e n i , c a r e n u sînt departe,
ca m e z i i , c i a i c i , a p r o a p e , şi, în loc să săriţi v o i î n ş i v ă în a p ă ­
rare, preferaţi să p o r n i ţ i l a luptă cînd atacă şi, încredinţîn-
du-vă ş a n s e i , să luptaţi î m p o t r i v a
83
lor, cînd sînt m a i p u t e r ­
n i c i , deşi ştiţi c ă b a r b a r u l s-a p o t i c n i t de cele m a i m u l t e o r i
p r i n p r o p r i i l e sale greşeli, i a r n o i a m f o s t s u p e r i o r i a t e n i e n i l o r ,
mai mult datorită propriilor l o r greşeli, d e c î t datorită ajuto­
r u l u i p r i m i t d e l a v o i , m a i ales d u p ă ce n ă d e j d i i l e p u s e în v o i
au r u i n a t pe unii, pentru că e r a u n e p r e g ă t i ţ i , t o c m a i fiindcă
v - a u a c o r d a t î n c r e d e r e . (6) N i m e n i d i n t r e v o i să n u c r e a d ă că
spunem aceste l u c r u r i d i n duşmănie, ci p e n t r u a vă dojeni,
căci dojana se face unor prieteni care greşesc, iar acuzarea
este îndreptată împotriva unor duşmani care săvîrşesc ne­
dreptăţi.

185
 THUCYDIDES

70 (1) î n acelaşi timp, socotim că dacă este cineva, apoi

noi sîntem îndreptăţiţi să dojenim pe vecini, m a i ales cînd
s î n t în j o c m a r i i n t e r e s e , î n p r i v i n ţ a c ă r o r a n i se p a r e c ă v o i
n u v ă daţi s e a m a şi n u aţi r e f l e c t a t n i c i o d a t ă c a r e este firea
a t e n i e n i l o r î m p o t r i v a c ă r o r a veţi a v e a d e l u p t a t , şi c î t d e m u l t
se deosebesc e i d e v o i şi n u v ă daţi s e a m a c ă se deosebesc
c h i a r întru t o t u l . (2) î n t r - a d e v ă r , e i sînt d o r n i c i de a săvîrşi
lucruri n o i , plănuiesc şi săvîrşeşc repede lucrul plănuit, în
timp ce voi vă mulţumiţi să păstraţi cele ce aveţi, să nu
reflectaţi l a n i c i o î n n o i r e , i a r c u ' f a p t a să n u d u c e ţ i l a b u n
sfîrşit n i c i ceea ce este necesar. (3) A p o i , e i sînt î n d r ă z n e ţ i peste
p u t e r i l e l o r şi se a v î n t ă [în p r i m e j d i e , t r e c î n d l p e s t e cele h o -
tărîte, şi a u nădejdi de bine în primejdii; dimpotrivă, felul
vostru este să faceţi lucruri m a i prejos de puterea voastră,
i a r c u g î n d u l să n u v ă î n c r e d e ţ i î n n i c i o p ă r e r e t e m e i n i c î n ­
v e d e r a t ă şi să v ă p i e r d e r ţ i s p e r a n ţ a c ă v e ţ i s c ă p a v r e o d a t ă de
p r i m e j d i i . (4) E i m a i sînt şi n e c l i n t i ţ i î n hotărîri, î n c o m p a r a ţ i e
c u v o i , c a r e sînteţi ş o v ă i e l n i c i , şi i u b i t o r i d e călătorii î n afară
de patrie, în comparaţie cu voi, sedentarii. E i cred că prin
p l e c a r e a d i n p a t r i e v o r p u t e a cîştiga c e v a , p e c î n d v o i socotiţi
că, m e r g î n d p e l a alţii, aţi p u t e a p i e r d e şi ceea ce a v e ţ i . (5)
Cînd înving pe duşmani se d u c cît m a i d e p a r t e , şi c î n d sînt
înfrînţi cedează foarte puţin. (6) M a i m u l t , e i se folosesc de
c o r p u r i l e l o r ca şi c î n d l e - a r f i c u t o t u l străine p e n t r u c e t a t e ,
fiind tot t i m p u l c u gîndul de a face ceva p e n t r u ea. (7) I a r
dacă n u reuşesc să î n d e p l i n e a s c ă ceea ce şi-au p u s î n gînd,
au impresia că l i se răpesc propriile lor bunuri, iar dacă,
realizîndu-le, dobîndesc ceva, consideră că s-a realizat totuşi
p r e a puţin faţă de aşteptările lor, i a r dacă c u m v a dau greş
în încercarea lor, ei îşi făuresc alte nădejdi, pentru ca să
împlinească lipsa celor nerealizate. într-adevăr, p e n t r u e i sin­
guri stăpînirea şi n ă d e j d e a dobîndirii celor plănuite se con­
f u n d ă , f i i n d c ă t r e c r e p e d e l a r e a l i z a r e a c e l o r c o n c e p u t e . (8) Şi
p e t o a t e acestea l e r e a l i z e a z ă î n t o t d e a u n a , d e p u n î n d m u l t e e f o r ­
t u r i , i a r v i a ţ a l o r f i i n d m e r e u în p r i m e j d i e ; e i se b u c u r ă p r e a
puţin de cele ce au, pentru că dobîndesc mereu altceva şi
pentru c ă l a e i n u este s ă r b ă t o a r e d e c î t c î n d au sentimentul
d a t o r i e i î m p l i n i t e ; d e aceea, socotesc c ă p a c e a i n a c t i v ă este o

186
 CARTEA I

n e n o r o c i r e m a i m a r e d e c î t o t r u d n i c ă a c t i v i t a t e . (9) A s t f e l ca r

dacă c i n e v a a r s p u n e , sintetizînd, c ă a t e n i e n i i sînt f ă c u ţ i ca

n i c i e i să n u stea liniştiţi, d a r nici» p e alţii să n u - i lase î n pace,,
b i n e - a r zice.

71 (1) A ş a d a r , lacedemonienilor, cînd în faţa voastră, se*

ridică o astfel de cetate, v o i temporizaţi şi socotiţi c ă pacea
este d e a j u n s , î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , n u a c e l o r o a m e n i care r

în t i m p u l pregătirilor de război n u violează d r e p t u l , d a r aratâ

c u h o t ă r î r e c ă , d a c ă l i se v o r f a c e n e d r e p t ă ţ i , n u se v o r lăsa
păgubiţi, c i v o i socotiţi că d r e p t a t e a constă în a n u vătăma
p e alţii şi î n a n u f i l o v i ţ i c î n d v ă apăraţi. (2) C u g r e u însă
veţi p u t e a obţine acest l u c r u , cînd sînteţi v e c i n i i unei astfej
d e cetăţi, p a r a c u m — ceea ce a m şi arătat a d i n e a o r i — obi­
c e i u r i l e v o a s t r e sînt î n v e c h i t e f a ţ ă de e i . (3) E s t e însă nevoie
să d i r i j a ţ i e v e n i m e n t e l e c a r e s u r v i n , î n t o c m a i ca u n m e ş t e ş u g .
Cînd o c e t a t e se află î n t i m p de p a c e v e c h i l e l e g i sînt cele
m a i b u n e , d a r p e n t r u c e i c a r e sînt siliţi să se a v î n t e î n multe
p r i m e j d i i este n e v o i e şi d e m u l t ă d i b ă c i e . D e aceea, o b i c e i u r i l e
atenienilor se î n n o i e s c mai mult decît l a v o i , datorită expe­
rienţei l o r . (4) P u n e ţ i deci, a c i , capăt încetinelii voastre, iar
a c u m , aşa c u m aţi f ă g ă d u i t , d a ţ i a j u t o r şi a l t o r a , şi p o t i d e e n i ­
lor, năvălind în grabă în Attica, pentru ca să n u lăsaţi pe
p r i e t e n i şi p e r u d e p r a d ă c e l o r m a i m a r i duşmani, i a r pe n o i
ceilalţi n u n e d e s c u r a j a ţ i , c a să n e î n t o a r c e m c ă t r e a l i a n ţ a c u
alţii. (5) în cazul acesta nu vom săvîrşi nici o nedreptate,
n i c i faţă de zeii, m a r t o r i a i jurămintelor, n i c i faţă de oamenii
î n ţ e l e g ă t o r i ; c ă c i , c a l c ă î n v o i e l i l e n u a c e i a c a r e intră î n alianţă
c u alţii, f i i n d c ă sînt s i n g u r i , c i a c e i a c a r e n u d a u a j u t o r alia­
ţilor, d e c a r e sînt legaţi p r i n j u r ă m î n t . I a r d a c ă v r e ţ i să fiţi
b i n e v o i t o r i v o m r ă m î n e î n alianţă, (6) c ă c i , d a c ă v o m încheia
alianţă c u alţii, n u v o m m a i p u t e a f a c e l u c r u r i l e g i u i t e , şi, d e
altfel, nici n-am m a i putea găsi alţi prieteni mai apropiaţi.
(7) Chibzuiţi deci bine lucrurile şi daţi-vă osteneala să nu
faceţi P e l o p o n e s u l , datorită c o n d u c e r i i v o a s t r e , m a i slab decît
n i l - a u lăsat p ă r i n ţ i i " .

72 (1) A ş a a u v o r b i t c o r i n t i e n i i . I a r a t e n i e n i i — t o c m a i e r a
de faţă o solie ateniană, care venise m a i înainte la Sparta

187
 THUCYDIDES

p e n t r u alte t r e b u r i — c î n d a u a u z i t c u v î n t a r e a , a u s o c o t i t că
trebuie să se p r e z i n t e în f a ţ a l a c e d e m o n i e n i l o r , n u ca să se
a p e r e c u m v a d e î n v i n u i r i l e p e c a r e l e a d u c e a u l o r cetăţile, c i
c a să l e a r a t e c ă , în g e n e r a l , n u t r e b u i e să d e l i b e r e z e pripit,
c i să cerceteze î n d e l u n g . î n acelaşi t i m p , e i v o i a u să a r a t e cît
d e p u t e r n i c ă e r a c e t a t e a l o r şi să l e atragă l u a r e a - a m i n t e c e l o r
m a i î n v î r s t ă a s u p r a l u c r u r i l o r p e c a r e l e ştiau, i a r t i n e r i l o r
să l e a d u c ă l a c u n o ş t i n ţ ă l u c r u r i p e c a r e n u l e ştiau, s o c o t i n d
că, vorbindu-le în felul acesta, l a c e d e m o n i e n i i se vor hotărî
să stea liniştiţi m a i degrabă decît să p o r n e a s c ă război. Pre-
zentîndu-se deci l a conducătorii lacedemonieni, le-au spus că
v o i e s c şi e i , d a c ă n u e x i s t ă v r e o p i e d i c ă , să v o r b e a s c ă î n faţa
a d u n ă r i i l o r . L a c e d e m o n i e n i i i - a u p o f t i t să v i n ă , i a r e i , p ă ş i n d
în faţa poporului, a u spus cele ce urmează.

73 (1) „ S o l i a noastră n-a venit ca să v o r b e a s c ă în contra­

d i c t o r i u c u aliaţii v o ş t r i , c i spre a discuta chestiunile pentru
c a r e n e - a t r i m i s c e t a t e a . A u z i n d î n s ă c ă se r i d i c ă g l a s u r i p u ­
t e r n i c e î m p o t r i v a n o a s t r ă , a m v e n i t în f a ţ a v o a s t r ă n u p e n t r u
ca să răspundem învinuirilor aduse de cetăţi — pentru că
n i c i n o i , n i c i aceştia n - a r p u t e a să v ă v o r b e a s c ă ca u n o r j u d e ­
cători — c i ca n u c u m v a , l ă s î n d u - v ă u ş o r c o n v i n ş i d e aliaţii
v o ş t r i , c î n d se d e z b a t m a r i p r o b l e m e , să luaţi hotărîri greşite;
î n acelaşi timp, referindu-ne l a t o t ceea ce v - a u spus împo­
t r i v a noastră, v o i m . să a r ă t ă m c ă n u s t ă p î n i m f ă r ă m o t i v cele
ce a m d o b î n d i t şi că c e t a t e a n o a s t r ă m e r i t ă r e s p e c t . (2) Şi de
ce t r e b u i e să m a i a m i n t e s c f a p t e l e f o a r t e v e c h i , a c ă r o r po­
vestire va constitui mai mult mărturia unor cuvinte, decît
v e d e r e a u n o r f a p t e , p e n t r u c e i care. o v o r a s c u l t a ? Războaiele
m e d i c e însă, şi cele p e c a r e l e c u n o a ş t e ţ i v o i înşivă, deşi este
g r e u să n e r e p e t ă m , d u p ă ce l e - a m t o t r e l a t a t în p u b l i c , tre­
b u i e să l e a m i n t i m . C ă c i , şi a t u n c i c î n d s ă v î r ş e a m a c e l e f a p t e
n e a v î n t a m în p r i m e j d i i p e n t r u b i n e l e c o m u n l a c a r e , d e f a p t ,
aţi p a r t i c i p a t , i a r a c u m să n u n i se interzică cuvîntul, dacă
este d e v r e u n f o l o s . (3) Şi v o m v o r b i , n u c a să v ă c e r e m scuze,
c i ca să v ă d e c l a r ă m şi să v ă a r ă t ă m c u ce f e l de c e t a t e v e ţ i
a v e a d e l u p t a t , d a c ă n u veţi c h i b z u i b i n e . (4) A f i r m ă m , deci,
c ă l a M a r a t h o n n o i s i n g u r i n e - a m a v î n t a t în p r i m e j d i e împo-

188
 CARTEA I

t r l v a b a r b a r u l u i , i a r c î n d a v e n i t a doua' oară, n e f i i n d în s t a r e
nă-i ţ i n e m p i e p t p e u s c a t , n e - a m u r c a t p e c o r ă b i i c u t o t p o p o r u l
ţi a m l u p t a t alături d e v o i l a S a l a m i n a , ceea ce a î m p i e d i c a t
[pc d u ş m a n i ] să n a v i g h e z e p e l a f i e c a r e c e t a t e şi să p î r j o l e a s c ă
Pcloponesul, i a r cetăţile n - a r f i fost în s t a r e să-şi vină în
ujutor împotriva u n o r corăbii numeroase. (5) Cea mai mare
dovadă a dat-o b a r b a r u l 8 4
însuşi: într-adevăr, f i i n d învins pe
m a r e şi g î n d i n d c ă n u m a i a v e a o a r m a t ă t o t atît d e p u t e r n i c ă
c u m e r a , s-a r e t r a s î n g r a b ă c u cea m a i m a r e p a r t e a a r m a t e i .

74 (1) A s t f e l petrecîndu-se deci acest e v e n i m e n t şi dove-

d i n d u - s e că p u t e r e a e l e n i l o r a constat în corăbii, n o i a m pro­
c u r a t t r e i l u c r u r i f o a r t e f o l o s i t o a r e p e n t r u această izbîndă: cel
mai m a r e număr de corăbii, u n c o m a n d a n t f o a r t e inteligent,
şi u n c u r a j f ă r ă n i c i u n m o m e n t de ş o v ă i a l ă ; d i n cele patru
sute d e c o r ă b i i , n o i a m a d u s c e v a m a i puţin d e d o u ă treimi;
a m a d u s c o m a n d a n t p e T h e m i s t o c l e s , c a r e a c o n t r i b u i t în cea
mai largă măsură l a bătălia navală d a t ă în strîmtoare, fapt
c a r e — în c h i p f o a r t e c l a r — a s a l v a t situaţia; şi v o i înşivă
l-aţi c i n s t i t p e n t r u a s t a m a i m u l t de*cît p e o r i c a r e străin sosit
l a v o i ; (2) a m arătat u n c u r a j p l i n d e cea m a i m a r e î n s u f l e ­
ţire, d e o a r e c e , c î n d n i m e n i n u n e d ă d e a a j u t o r p e u s c a t , căci
toţi ceilalţi p î n ă l a n o i f u s e s e r ă r e d u ş i în s c l a v i e , - a m s o c o t i t
c ă - i b i n e să p ă r ă s i m c e t a t e a şi să l ă s ă m să n i se distrugă pro­
p r i i l e n o a s t r e b u n u r i , d a r să n u p ă r ă s i m b u n u r i l e c o m u n e cu
ceilalţi aliaţi, şi nici să n e împrăştiem şi să n u le f i m de
f o l o s , c i să n e î m b a r c ă m p e c o r ă b i i şi să î n f r u n t ă m primejdia,
fără să v ă purtăm ură că n u ne-aţi venit în ajutor. (3) De
aceea, s u s ţ i n e m c ă n o i î n ş i n e n u v - a m f o s t d e m a i puţin a j u t o r
decît am dobîndit. într-adevăr, voi aţi venit în ajutor din
cetăţi l o c u i t e şi c u s c o p u l de a l e l o c u i şi în v i i t o r , deoarece
vă temeaţi mai mult pentru v o i , decît pentru noi — cînd
e r a m î n c ă t e f e r i , n u eraţi d e f a ţ ă — n o i însă v e n e a m dintr-o
c e t a t e c a r e n u m a i e x i s t a şi n e - a m a v î n t a t în p r i m e j d i e p e n t r u
o cetate, c u slaba n ă d e j d e c ă v a m a i e x i s t a şi v - a m salvat
în acelaşi t i m p , într-o o a r e c a r e m ă s u r ă , şi p e v o i , şi p e n o i .
Iar dacă ne-am f i retras m a i devreme în faţa medului, te-
mîndu-ne, ca alţii, c ă ţara ne va f i distrusă, şi dacă, după

189
 THUCYDIDES

aceea, n - a m f i î n d r ă z n i t să n e î m b a r c ă m p e c o r ă b i i , s o c o t i n d
c ă s î n t e m distruşi, n - a r m a i f i f o s t n e v o i e să d a ţ i v o i lupta
pe mare, neavînd corăbii suficiente, c i e v e n i m e n t e l e s-ar f i
desfăşurat în f a v o a r e a l u i , o r i u n d e a r f i v o i t să se îndrepte.

75 (1) O a r e sîntem, lacedemonienilor, vrednici — pentru

a r d o a r e a pe care a m arătat-o a t u n c i , p e n t r u inteligenţa noas­
tră, şi p e n t r u conducerea pe care o a v e m — să n u t r e z i m o
prea mare invidie în faţa elenilor? (2) C ă c i şi această con­
ducere a m dobîndit-o n u p e n t r u că a m f i întrebuinţat violenţa
ci pentru c ă v o i n-aţi voit să r ă m î n e ţ i m a i d e p a r t e în răz­
boiul împotriva forţelor existente ale barbarului, iar lîngă
noi au venit aliaţii şi n e - a u r u g a t e i înşişi să l e f i m c o n d u ­
cători. (3) Şi, m a i întîi, fapta însăşi ne-a silit s-o aducem
p î n ă l a acest p u n c t , m a i m u l t d e t e a m ă , a p o i d i n r e s p e c t şi,
pe urmă, d i n interes. (4) Şi se p ă r e a că n u era b i n e ca, în
t i m p ce m u l ţ i e l e n i v ă u r a u , i a r alţii, f i i n d c ă e r a u subjugaţi 85

se desprinseserâ d i n alianţa voastră, în timp ce voi nu ne

mai eraţi aceiaşi prieteni ca m a i înainte, ci dimpotrivă, în
d e z a c o r d c u n o i şi b ă n u i t o r i , n o i să p ă r ă s i m c o n d u c e r e a şi să
ne avîntăm în p r i m e j d i e . î n t r - a d e v ă r , aliaţii d e s p r i n ş i de n o i
a r f i v e n i t l a v o i . (5) I a r d a c ă c i n e v a îşi c h i v e r n i s e ş t e bine
i n t e r e s e l e v i t a l e în f a ţ a c e l o r m a i m a r i p r i m e j d i i , n u e d r e p t
să t r e z e a s c ă invidia nimănui.

76 (1) V o i î n ş i v ă , l a c e d e m o n i e n i l o r , r î n d u i n d t r e b u r i l e în ce­
tăţile d i n P e l o p o n e s î n i n t e r e s u l v o s t r u , l e sînteţi conducători.
Şi d a c ă a t u n c i , stăruind să r ă m î n e ţ i l a c o n d u c e r e tot timpul,
aţi f i devenit supărători în exercitarea ei, c u m am devenit
n o i , ş t i m b i n e c ă n-aţi f i f o s t m a i p u ţ i n nesuferiţi p e n t r u aliaţi
d e c î t n o i şi c ă , în cele d i n u r m ă , aţi f i f o s t siliţi s a u să c o n ­
duceţi cu fermitate s a u să fiţi v o i î n ş i v ă p r i m e j d u i ţ i . (2) în
acest fel, nici n o i n - a m făcut ceva deosebit şi nepotrivit cu
f i r e a o m e n e a s c ă , d a c ă a m p r i m i t c o n d u c e r e a c a r e n i se o f e r e a ,
i a r a c u m n - o p ă r ă s i m , c ă c i s î n t e m stăpîniţi de cele m a i m a r i s i m ­
ţ ă m i n t e : d e r e s p e c t , d e t e a m ă şi de i n t e r e s ; d e a l t f e l , n u n o i a m
î n c e p u t să p r a c t i c ă m acest l u c r u , c ă c i d e c î n d l u m e a dăinuie
o b i c e i u l ca c e l m a i . s l a b să f i e c o n s t r î n s d e c e l m a i p u t e r n i c

190
 CARTEA I

şi socotim că merităm să conducem; voi înşivă eraţi de

aceeaşi p ă r e r e , p î n ă c î n d , luînd în c o n s i d e r a r e i n t e r e s e l e voas­
t r e , luaţi drept pretext a c u m dreptatea, de care n i m e n i n-a
ţinut seama, cînd i s-a oferit prilejul să dobîndească ceva
datorită p u t e r i i sale şi n u i s-a luat posibilitatea de a avea
mai m u l t (3) S î n t v r e d n i c i de l a u d ă a c e i a c a r e , p r o c e d î n d po­
trivit firii omeneşti, s-au d o v e d i t că sînt î n măsură să con­
d u c ă p e alţii m a i m u l t d e c î t l e î n g ă d u i e p u t e r e a l o r . (4) S o c o ­
t i m c ă , d a c ă alţii a r l u a în m î n ă c o n d u c e r e a n o a s t r ă a r d o v e d i
p r e c i s c ă n o i p r o c e d ă m c u m o d e r a ţ i e . N o i , deşi a m d a t d o v a d ă
«de blîndeţe, ne-am atras, fără motiv, mai mult defăimare
decît laude.

77 (1) C h i a r cînd sîntem înfrînţi în procesele cu aliaţii,

ţinute potrivit convenţiilor şi rînduind judecăţile, şi la noi
acasă, d u p ă aceleaşi legi, f a c e m i m p r e s i a că a v e m p a t i m a j u ­
d e c ă ţ i l o r . (2) N i m e n i d i n t r e e i n u c e r c e t e a z ă d e ce a c e i a care
«deţin c u m v a v r e o c o n d u c e r e şi t r a t e a z ă c u m a i p u ţ i n ă mode­
raţie pe supuşi decît n o i , n u critică acest fapt; într-adevăr,
a c e i a c a r e p o t să î n t r e b u i n ţ e z e v i o l e n ţ a n - a u de l o c n e v o i e de
judecată. (3) I a r a c e i aliaţi, c a r e s-au obişnuit să t r a t e z e cu
n o i pe p i c i o r de egalitate, dacă împotriva a ceea ce cred ei
c ă a r t r e b u i să se î n t î m p l e s î n t o r i c î t d e p u ţ i n în i n f e r i o r i t a t e ,
f i e p r i n t r - o sentinţă dată d e n o i , f i e p r i n f o r ţ a d e c a r e dispun
în virtutea dominaţiei, n u sînt r e c u n o s c ă t o r i că n u " l i se ia
m a i m u l t , c i se m î n i e p e n t r u p u ţ i n u l l u a t m a i m u l t d e c î t d a c ă
a m f i s t a b i l i t . d e l a î n c e p u t p r o c e d u r a l e g a l ă , şi a m f i o b ţ i n u t
în m o d evident m a i mult. A t u n c i n i c i e i n - a r f i spus, l a r î n -
dul l o r , că n u trebuie ca cel m a i s l a b .să cedeze c e l u i mai
t a r e . (4) î n c h i p f i r e s c , o a m e n i i se m î n i e m a i m u l t c î n d l i se
f a c e o n e d r e p t a t e d e c î t c î n d sînt constrînşi c u forţa, deoarece
n e d r e p t a t e a , c a r e v i n e de l a u n e g a l , l i se p a r e o î n ş e l ă t o r i e ,
î n t i m p ce c o n s t r î n g e r e a se v e d e c ă v i n e d e l a c e l m a i p u t e r ­
nic. (5) Deşi a u îndurat, d i n partea medului, suferinţe mai
m a r i d e c î t acestea, l e - a u s u p o r t a t , d a r c o n d u c e r e a n o a s t r ă l i se
p a r e p e d r e p t c u v î n t d e n e s u f e r i t , d e o a r e c e p r e z e n t u l este î n ­
totdeauna greu p e n t r u * supuşi. (6) E i bine, dacă voi înşivă,
doborîndu-ne pe n o i , aţi f i ajuns să deţineţi puterea poate

191
 THUCYDIDES

c-aţi f i p i e r d u t s i m p a t i a p e c a r e aţi d o b î n d i t - o p e n t r u t e a m a pe
care o inspirăm n o i altora, cel puţin dacă p r a c t i c i l e pe care
le-aţi f o l o s i t p u ţ i n t i m p , c î n d aţi f o s t c o n d u c ă t o r i în războiul
î m p o t r i v a m e d u l u i , l e - a ţ i f o l o s i şi a c u m . î n s ă p e n t r u v o i înşivă
aveţi l e g i c a r e n u î n g ă d u i e a s o c i e r e a c u alţii; c e v a m a i m u l t :
f i e c a r e d i n t r e v o i c î n d iese d i n p a t r i e n i c i d e aceste l e g i n u
se f o l o s e ş t e , n i c i d e cele p e c a r e l e a r e r e s t u l Eladei.

78 (1) D e l i b e r a ţ i deci, pe îndelete, ca asupra unor lucruri

i m p o r t a n t e şi n u m a i atrageţi s u f e r i n ţ e a s u p r a p a t r i e i v o a s t r e ;
l ă s î n d u - v ă c o n v i n ş i de p ă r e r i şi î n v i n u i r i străine. Şi, m a i g î n -
d i ţ i - v ă cît d e m a r e este n e p r e v ă z u t u l r ă z b o i u l u i , î n a i n t e d e a
v ă a f l a î n e l . (2) Căci, r ă z b o i u l , c î n d se p r e l u n g e ş t e , d e multe
o r i se o b i ş n u i e ş t e să se l a s e p r a d ă şanselor n o r o c u l u i , d e care
şi v o i şi n o i n e a f l ă m l a o e g a l ă distanţă şi d e p i n d e de î m p r e ­
jurări necunoscute Cum v a f i . 8 6
(3) O a m e n i i , c î n d pornesc la
r ă z b o i , î n c e p m a i întîi l u c r u l , p e c a r e a r t r e b u i să-1 f a c ă m a i
la urmă şi deliberează abia cînd încep suferinţele. (4) Nici
n - a m săvîrşit n i c i o d a t ă o a s t f e l d e g r e ş e a l ă şi n u v - a m v ă z u t
n i c i p e v o i s ă v î r ş i n d - o , d e aceea v ă s p u n e m •— cît t i m p buna
hotărîre se m a i p o a t e l u a în mod liber — să n u denunţaţi
tratatul, să n u călcaţi jurămintele, c i să tranşaţi diferendele
p o t r i v i t t r a t a t u l u i . A s t f e l , dacă-1 v e ţ i î n c e p e , l u î n d ca martori
p e z e i i p a z n i c i a i j u r ă m i n t e l o r , v o m î n c e r c a să v ă respingem,
pe oriunde ne-o veţi l u a înainte".

79 (1) A ş a a u v o r b i t a t e n i e n i i . I a r lacedemonienii, după ce

a u a s c u l t a t î n v i n u i r i l e a d u s e d e aliaţi î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r s i
cele spuse d e a t e n i e n i , î n d e p ă r t î n d p e toţi străinii, a u î n c e p u t
să delibereze ei singuri despre situaţia de faţă. (2) Părerile
c e l o r m a i m u l ţ i a u f o s t c ă a t e n i e n i i săvîrşesc n e d r e p t ă ţ i şi că
trebuie pornit războiul îndată. Păşind însă î n faţa adunării,
A r c h i d a m o s , regele lacedemonienilor, care avea f a i m a că este
inteligent şi î n ţ e l e p t , a spus cele ce urmează.

80 (1) „ N u numai eu însumi am luat parte la multe răz­

b o a i e , l a c e d e m o n i e n i l o r , d a r şi u n i i d i n t r e v o i , pe care-i văd
c ă sînt d e a c e e a ş i vîrstă c u m i n e , aşa că e i n - a r p u t e a să d o -

192
 CARTEA I

rească războiul din lipsă de experienţă, aşa cum ar face

mulţimea 8 7
şi n i c i să-1 s o c o t e a s c ă u n l u c r u b u n şi s i g u r . (2) Şi,
dacă veţi s t a 8 8
să j u d e c a ţ i c u s i m ţ u l r ă s p u n d e r i i , v e ţ i a f l a că
n i c i acest r ă z b o i , a s u p r a c ă r u i a d e l i b e r a ţ i a c u m , n u v a f i u ş o r .
(3) î n t r - a d e v ă r , a r m a t a n o a s t r ă se p o a t e m ă s u r a c u pelopone­
sienii şi cu vecinii, ţinînd seama că este cu putinţă să ne
deplasăm repede l a fiecare d i n t r e ei. D a r , împotriva u n o r oa­
meni care a u ţara d e p a r t e [ d e n o i ] şi p e l î n g ă aceasta au o
f o a r t e t e m e i n i c ă e x p e r i e n ţ ă a m ă r i i şi f o a r t e b i n e pregătiţi în
privinţa celorlalte mijloace, [anume] şi în privinţa bogăţiei
p a r t i c u l a r e , şi a c e l e i p u b l i c e , şi î n p r i v i n ţ a c o r ă b i i l o r , şi a
c a i l o r şi a r m e l o r , şi î n privinţa poporului c u m n u . m a i este
î n v r e o altă r e g i u n e e l e n i c ă , c a r e m a i a r e î n c ă şi m u l ţ i aliaţi
supuşi c o n t r i b u ţ i e i , c u m a m p u t e a să p o r n i m c u u ş u r i n ţ ă r ă z ­
boi împotriva acestor oameni şi pe ce ne-am baza ca să-1
g r ă b i m ? (4) O a r e n e v o m b a z a p e c o r ă b i i ? D a r l e s î n t e m i n f e ­
r i o r i , c h i a r d a c ă n e v o m h o t ă r î 6ă n e e x e r c i t ă m şi să n e pre­
gătim împotriva l o r , v a cere t i m p . N e v o m baza pe b a n i ? D a r
d e b a n i d u c e m î n c ă şi m a i m u l t l i p s ă şi n - a v e m n i c i î n vis­
t i e r i a p u b l i c ă , şi n i c i n u p u t e m c o n t r i b u i c u b a n i i particulari.

81 (1) P o a t e c ă c i n e v a s-ar î n c u m e t a să-1 f a c ă , bizuindu-se

p e f a p t u l c ă l e s î n t e m s u p e r i o r i î n a r m e şi î n m u l ţ i m e a s o l d a ­
ţilor, a s t f e l c ă l e v o m p u t e a p r ă d a ţara, n ă v ă l i n d . (2) Dar ei
m a i a u m u l t pămînt pe carc-1 stăpînesc, i a r pe m a r e v o r aduce
lucrurile de care au trebuinţă, (3) Chiar dacă vom încerca
să d e s p r i n d e m aliaţii de ei v a t r e b u i să l e v e n i m şi l o r în
a j u t o r c u c o r ă b i i , c ă c i c e i m a i m u l ţ i sînt i n s u l a r i . (4) A t u n c i ce
f e l de r ă z b o i v o m d u c e ? C ă c i , d a c ă n u - i v o m î n v i n g e c u flota
sau n u le v o m s u p r i m a resursele c u care întreţin f l o t a , vom
s u f e r i r e p e t a t e î n f r î n g e r i . (5) A p o i , î n această situaţie n i c i n u
n i se c a d e să î n c e t ă m ostilităţile, m a i ales d a c ă v o m arăta c ă
noi, m a i m u l t decît atenienii, le-am î n c e p u t . (6) Şi n i c i să n u n e
lăsăm înflăcăraţi d e n ă d e j d e a c ă r ă z b o i u l se v a sfîrşi repede,
dacă Ie v o m p u s t i i ţara. M a i d e g r a b ă m ă t e m să n u - 1 l ă s ă m
m o ş t e n i r e şi c o p i i l o r , atît este d e p r e s u p u s c ă a t e n i e n i i , dato­
rită m î n d r i e i , n u se v o r lăsa să f i e r o b i i p ă m î n t u l u i şi n i c i n u
v o r f i i n t i m i d a ţ i d e r ă z b o i , c a lipsiţi de experienţă.

13 — Războiul p e l o p o n e s i a c 193
 THUCYDIDES

82 (1) T o t u ş i , eu nu vă îndemn, insinuînd, să ne lăsăm

aliaţii să p r i m e a s c ă lovituri şi să n u dovedim pe cei găsiţi
p l ă n u i n d n e l e g i u i r i , d a r v ă sfătuiesc însă să n u p u n e m în m i ş ­
c a r e a r m a t e l e , c i să t r i m i t e m s o l i i şi să-i a c u z ă m , f ă r ă să a m e ­
ninţăm prea m u l t c u r ă z b o i u l , d a r şi f ă r ă să l ă s ă m impresia
c ă v o m ceda, şi, în acest t i m p , să ne p r e g ă t i m n o i î n ş i n e , atră-
g î n d în alianţă şi e l e n i şi b a r b a r i , p o a t e c ă v o m găsi u n d e v a
v r e o f o r ţ ă n a v a l ă şi b a n i — şi n u v o m aţîţa i n v i d i a nimănui
d a c ă v o m a t r a g e şi v o m s a l v a p e c e i c a r e sînt ca şi v o i a m e ­
ninţaţi de a t e n i e n i , n u n u m a i p e e l e n i , c i şi p e b a r b a r i — şi
î n acelaşi t i m p , să ne p r o c u r ă m m i j l o a c e l e d e c a r e n o i înşine
a v e m t r e b u i n ţ ă . (2) Şi, d a c ă v o r d a a s c u l t a r e s o l i i l o r n o a s t r e v a
fi foarte bine, i a r dacă n u , după ce v o r trece doi sau m a i
b i n e , t r e i a n i , d u p ă c u m v o m găsi d e c u v i i n ţ ă , v o m p o r n i , s c u t
lîngă scut, împotriva l o r . (3) Şi astfel, văzînd ei pregătirile
m i l i t a r e , şi m a i a u z i n d şi c u v i n t e l e n o a s t r e , c a r e l e v o r d a să
înţeleagă l u c r u r i pe măsura pregătirilor, m a i degrabă v o r ceda
c î n d î n c ă m a i a u ţara n e p u s t i i t ă şi p o t d e l i b e r a a s u p r a bunu­
r i l o r c a r e n u l e sînt î n c ă d i s t r u s e . (4) î n t r - a d e v ă r , să n u c r e ­
deţi c ă v e ţ i d e ţ i n e ţara l o r a l t f e l d e c î t ca a m a n e t şi c u atît
m a i m u l t c u cît este b i n e l u c r a t ă şi t r e b u i e s-o c r u ţ ă m cît m a i
m u l t t i m p c u putinţă, ca n u c u m v a , împingîndu-i l a desperare,
să-i f a c e m şi m a i d e n e î n f r î n t . (5) D a c ă f ă r ă p r e g ă t i r e , î m p i n ş i
d e a c u z a ţ i i l e aliaţilor, l e v o m p u s t i i ţara, b ă g a ţ i d e s e a m ă să
n u a t r a g e m P e l o p o n e s u l u i o situaţie m a i r u ş i n o a s ă şi m a i î n ­
c u r c a t ă . (6) E x i s t ă , e d r e p t , î n t r - a d e v ă r , p o s i b i l i t a t e a să t r a n ş ă m
diferendele dintre cetăţi şi d i n t r e p a r t i c u l a r i , d a r este foarte
greu să t e r m i n i onorabil u n război, pe care l - a m început cu
toţii d i n interese particulare, război despre care este cu ne­
p u t i n ţ ă să p r e v e d e m ce d r u m v a l u a .

83 (1) Şi să n u s o c o t e a s c ă n i m e n i c ă - i o d o v a d ă de laşitate
f a p t u l c ă m a i m u l t e cetăţi n u î n d r ă z n e s c să a t a c e r e p e d e u n a
singură. (2) C ă c i , a u şi e i aliaţi t o t aşa d e m u l ţ i , c a r e l e a d u c
bani, i a r războiul se d u c e nu numai c u a r m e , c i şi c u bani,
c a r e a d u c . a r m e l o r m u l t f o l o s , m a i ales în situaţia u n o r conti­
n e n t a l i î m p o t r i v a u n o r m a r i n a r i . (3) S ă n e p r o c u r ă m d e c i m a i
întîi b a n i şi să n u n e l ă s ă m întărîtaţi p r e a d e v r e m e d e cuvin-

194
 CARTEA I

t e l e aliaţilor, i a r n o i , c a r e v o m p u r t a cea m a i mare răspun­

d e r e p e n t r u cele ce se v o r î n t î m p l ă î n t r - u n sens s a u într-altul,
să l e p r e v e n i m în linişte.

84 (1) Să n u v ă ruşinaţi c î n d aliaţii v ă v o r a c u z a de înce­

tineală şi ş o v ă i r e . C ă c i , g r ă b i n d u - v ă , veţi putea termina mai
c u g r e u t o c m a i p e n t r u c ă aţi p o r n i t l a a t a c nepregătiţi. Apoi,
să n u u i t ă m c ă n o i l o c u i m o c e t a t e l i b e r ă şi c u f o a r t e bună
f a i m ă d i n t o t d e a u n a . (2) C h i a r î n c e t i n e a l a se p o a t e d o v e d i a d e ­
sea o înţelepciune conştientă, căci noi singuri, datorită ei,
c î n d a y e m succese n u n e m î n d r i m p e s t e m ă s u r ă , i a r în neno­
rociri cedăm m a i puţin decît alţii; i a r cînd alţii î n c e a r c ă să
ne-mpingă în primejdii lăudîndu-ne, n u ne lăsăm minaţi de
p l ă c e r e î m p o t r i v a c o n v i n g e r i l o r n o a s t r e , şi t o t aşa, d a c ă c i n e v a
î n c e a r c ă să n e i r i t e a c u z î n d u - n e , n u n e l ă s ă m d e l o c convinşi,
căzînd pradă mîniei. (3) S î n t e m războinici şi chibzuiţi dato­
rită b u n e i n o a s t r e r î n d u i e l i : r ă z b o i n i c i , p e n t r u că sentimentul
o n o a r e i se î m p l e t e ş t e f o a r t e f e r i c i t c u î n ţ e l e p c i u n e a , i a r c u r a ­
jul c u ruşinea, chibzuiţi, p e n t r u că a m fost crescuţi cu totul
nepricepuţi să d i s p r e ţ u i m l e g i l e şi c o n s t r î n ş i p r e a înţelepţeşte
ca să n u l e d ă m a s c u l t a r e . N u s î n t e m p r e a p r i c e p u ţ i l a cele
nefolositoare, încît să criticăm frumos cu vorba pregătirile
d u ş m a n i l o r , d a r în r ă z b o i s î n t e m c u t o t u l a l t f e l ; a p o i s o c o t i m
c ă şi g î n d u r i l e v e c i n i l o r sînt l a f e l c u a l e n o a s t r e şi c ă eve­
n i m e n t e l e care v o r s u r v e n i n u p o t f i puse l a cale c u cuvîntul.
(4) î n t o t d e a u n a n o i ne pregătim c u f a p t a , ca împotriva unor
duşmani care au chibzuit bine; şi n u t r e b u i e să ne făurim
n ă d e j d i , b a z î n d u - n e p e e v e n t u a l e l e l o r greşeli, c i p e f a p t u l că
n o i î n ş i n e v o m l u a b u n e m ă s u r i d e p r e v e d e r e ; de a s e m e n e a n u
t r e b u i e să s o c o t i m c ă o a m e n i i sînt m a i d e o s e b i ţ i u n i i d e alţii,
d a r c ă c e l m a i d e s t o i n i c este c e l c r e s c u t î n cele m a l m a r i n e v o i .

85 (1) A c e s t e p r a c t i c i n i l e - a u t r a n s m i s p ă r i n ţ i i noştri, i a r
noi, trăgînd întotdeauna foloase [ d i n elel, să n u le părăsim
şi, î m p i n ş i d e alţii, să n u d e l i b e r ă m î n t r - u n t i m p prea scurt,
[luînd h o t ă r î r i ] a s u p r a m u l t o r o a m e n i şi b a n i , şi [ c a r e p r i v e s c ]
multe cetăţi şi f a i m a n o a s t r ă , c i să n e sfătuim în tihnă. (2)
C ă c i n o i p u t e m s-o f a c e m , m a i m u l t d e c î t alţii, d a t o r i t ă p u t e r i i

195
 THUCYDIDES

noastre. Trimiteţi soli la Atena în legătură cu Potideea, tri­

m i t e ţ i şi î n l e g ă t u r ă c u n e d r e p t ă ţ i l e p e care s p u n aliaţii l o r
c ă l e î n d u r ă , m a i ales c ă a t e n i e n i i sînt g a t a să se s u p u n ă j u d e ­
căţii, d a r î m p o t r i v a celui care este g a t a să se supună jude­
căţii nu trebuie să mergem ca împotriva unui vinovat. în
acelaşi t i m p p r e g ă t i ţ i - v ă d e r ă z b o i . C ă c i aceste m ă s u r i v o r f i
foarte puternice şi p e n t r u duşmani foarte înfricoşătoare". (3)
Aşa a v o r b i t Archidamos. D a r Stheneladas, u n u l dintre efori,
păşind cel d i n u r m ă l a tribună, a v o r b i t în faţa l a c e d e m o n i e ­
n i l o r aşa:

86 (1) „ N - a m înţeles bine multele cuvinte rostite de ate­

n i e n i . î n t r - a d e v ă r , l ă u d î n d u - s e m u l t p e e i înşişi, n - a u s p u s de
l o c , ca r ă s p u n s , c ă n u f a c nedreptăţi aliaţilor noştri şi Pelo-
ponesului. Desigur, dacă a t u n c i a u fost b u n i [să l u p t e ] împo­
t r i v a m e z i l o r , i a r a c u m sînt răi f a ţ ă de n o i , merită o dublă
p e d e a p s ă , p e n t r u c ă d i n b u n i s - a u f ă c u t răi. (2) D a r n o i s î n t e m
acum l a f e l ca şi atunci, i a r pe aliaţii noştri, dacă sîntem
înţelepţi, n u - i v o m trece cu vederea c î n d l i se v o r f a c e ne­
dreptăţi şi n u v o m întîrzia să l e v e n i m .în a j u t o r , p e n t r u că
e i n u m a i sînt a m e n i n ţ a ţ i să s u f e r e . (3) A l ţ i i 8 9
d i s p u n de bani
m u l ţ i , de c o r ă b i i şi d e c a i , i a r n o i a v e m aliaţi b u n i , p e c a r e n u
t r e b u i e ,să-i p r e d ă m atenienilor şi n i c i să h o t ă r î m cu proces
şi c u d i s c u r s u r i p e n t r u a c e i a c a r e n u p r i m e s c l o v i t u r i c u c u v î n ­
tul, c i este n e v o i e să l e v e n i m în a j u t o r g r a b n i c şi c u toată
p u t e r e a . (4) Şi n i m e n i să n u n e î n v e ţ e c ă se cade să d e l i b e r ă m
c î n d s u f e r i m n e d r e p t ă ţ i , c i m a i d e g r a b ă se cade să d e l i b e r e z e
mai mult timp aceia care sînt pe punctul de a săvîrşi ne­
dreptăţi. (5) V o t a ţ i deci, lacedemonienilor, războiul demn de
S p a r t a şi n u lăsaţi p e a t e n i e n i să se f a c ă m a i p u t e r n i c i şi în
a c e l a ş i t i m p să n u t r ă d ă m n i c i p e aliaţi, c i , c u z e i i , să p o r n i m
împotriva celor care fac nedreptăţi".

87 (1) S p u n î n d acestea, e l a d e p u s c e l dintîi v o t u l , e l , e f o r

[în adunarea lacedemonienilor]. (2) A p o i , tot el — lacedemo­
n i e n i i votează p r i n strigăte n u p r i n v o t — a spus c ă n u d i s ­
t i n g e a c u i v o c e este m a i t a r e , d a r , v o i n d să-i î m p i n g ă şi m a i
m u l t l a r ă z b o i , a t u n c i c î n d îşi e x p r i m a u p e f a ţ ă p ă r e r e a , l e - a

196
 CARTEA I

7.1s: „ C i n e d i n t r e v o i , l a c e d e m o n i e n i l o r , s o c o t e ş t e c ă t r a t a t u l a
fost r u p t şi c ă a t e n i e n i i sînt v i n o v a ţ i să t r e a c ă în p a r t e a aceea"
şl l e - a arătat u n loc, „ i a r c i n e c r e d e c ă n u s-a r u p t t r a t a t u l să
treacă î n p a r t e a c e a l a l t ă " . (3) R i d i c î n d u - s e , l a c e d e m o n i e n i i s - a u
d e s p ă r ţ i t şi a u f o s t m u l t m a i n u m e r o ş i cei care a u c r e z u t că
t r a t a t u l a. f o s t r u p t . (4) C h e m î n d p e aliaţi, l a c e d e m o n i e n i i l e - a u
« p u s că, d u p ă p ă r e r e a l o r , a t e n i e n i i sînt v i n o v a ţ i , d a r v o r să
cheme p e toţi aliaţii şi să p u n ă hotărîrea l a v o t , p e n t r u ca,
sfătuindu-se împreună, să declare război, dacă vor găsi de
c u v i i n ţ ă . (5) S o l i i aliaţilor s - a u î n t o r s a c a s ă ca să d i s c u t e acest
l u c r u , i a r s o l i i a t e n i e n i l o r a u p l e c a t n u m a i d u p ă ce a u r e z o l ­
v a t p r o b l e m e l e p e n t r u care veniseră. (6) I a r a c e a s t ă p ă r e r e a
adunării spartanilor, a n u m e că tratatul fusese rupt, s-a for­
m u l a t în a l patrusprezecelea a n de l a încheierea t r a t a t u l u i de
t r e i z e c i d e a n i , c a r e s-a f ă c u t d u p ă r ă z b o i u l c u E u b e e a .

88 L a c e d e m o n i e n i i s-au e x p r i m a t p r i n v o t c ă t r a t a t u l fusese
r u p t şi c ă t r e b u i e p u r t a t r ă z b o i , n u atît p e n t r u c ă se lăsaseră
convinşi de cuvîntările aliaţilor, ci pentru că se temeau că
a t e n i e n i i v o r d e v e n i şi m a i p u t e r n i c i , c ă c i v e d e a u c ă cea m a i
m a r e p a r t e d i n E l a d a l e este d e p e a c u m subordonată.

89 (1) A t e n i e n i i întreprinseseră acţiunile, prin care şi-au

s p o r i t p u t e r e a , î n f e l u l u r m ă t o r . (2) D u p ă ce m e z i i s - a u r e t r a s
d i n E u b e e a , î n f r î n ţ i atît d e p e d e s t r i m e a , cît şi d e n a v e l e e l e n i ­
l o r , i a r d i n t r e e i c e i c a r e f u g i s e r ă p e c o r ă b i i a u f o s t distruşi l a
Mycale, L e o t y c h i d a s , regele lacedemonienilor, care fusese co­
m a n d a n t u l e l e n i l o r l a M y c a l e , s-a î n t o r s î n p a t r i e c u aliaţii d i n
Pelopones. Atenienii însă, şi aliaţii din Ionia şi H e l l e s p o n t ,
c a r e d e c u r î n d se d e s p r i n s e s e r ă d e r e g e l e p e r ş i l o r , r ă m î n î n d pe
loc, a u început să asedieze c e t a t e a Sestos, care era în stăpî­
n i r e a m e z i l o r şi, d u p ă ce a u p e t r e c u t i a r n a a c o l o , a u c u c e r i t - o ,
deoarece' b a r b a r i i o părăsiseră, şi după aceea au pornit din
H e l l e s p o n t p e m a r e , f i e c a r e î n c e t a t e a l u i . (3) I a r a t e n i e n i i , 9 0

d u p ă ce b a r b a r i i p l e c a s e r ă d i n ţara l o r , a u a d u s î n a p o i — de
u n d e d u s e s e r ă — c o p i i i , f e m e i l e , şi b u n u r i l e c a r e l e m a i r ă m ă ­
seseră, p r e g ă t i n d u - s e t o t o d a t ă să r e z i d e a s c ă c e t a t e a şi zidurile

197
 THUCYDIDES

cetăţii; din zidul din jurul cetăţii n u m a i rămăseseră decît

nişte r u i n e , c e l e m a i m u l t e case f u s e s e r ă d ă r î m a t e , i a r în p u ­
ţ i n e l e c a r e m a i e r a u în p i c i o a r e se a d ă p o s t i s e r ă d r e g ă t o r i i perşilor.

90 (1) L a c e d e m o n i e n i i , a f l î n d ceea ce se pusese l a c a l e , a u

v e n i t în s o l i e , atît f i i n d c ă e i înşişi a r f i p r i v i t m a i c u p l ă c e r e
ca n i c i a t e n i e n i i n i c i alţii să n - a i b ă z i d u r i în j u r u l cetăţii, d a r
m a i ales f i i n d c ă aliaţii îi aţîţau şi se t e m e a u de m ă r i m e a f l o t e i
a t e n i e n e , p e c a r e n - o a v u s e s e r ă m a i î n a i n t e , şi d e îndrăzneala
d o v e d i t ă în r ă z b o i u l c u perşii. (2) S o l i i l a c e d e m o n i e n i l o r c e r e a u
a t e n i e n i l o r , p e d e o p a r t e , să n u r i d i c e z i d u r i în j u r u l cetăţii
i a r p e de a l t a ca şi e l e n i i d i n a f a r ă P e l o p o n e s u l u i , c a r e a v e a u
z i d u r i , să l e d ă r î m e î m p r e u n ă c u e i ; l a c e d e m o n i e n i i n u arătau
p e f a ţ ă ceea ce gîndeau şi b ă n u i a u în legătură cu atenienii
ci susţineau că b a r b a r u l , dacă ar veni iarăşi, n - a r m a i avea
u n l o c întărit d i n c a r e să p o r n e a s c ă , aşa c u m p o t p o r n i acum
d i n T e b a ; m a i s p u n e a u c ă P e l o p o n e s u l este p e n t r u toţi u n l o c
s u f i c i e n t de r e t r a g e r e şi d e p o r n i r e l a a t a c . (3) A t e n i e n i i , u r -
mînd s f a t u l l u i T h e m i s t o c l e s , a u răspuns l a c e d e m o n i e n i l o r că
v o r t r i m i t e , s o l i l a S p a r t a ca să d e l i b e r e z e a s u p r a c e l o r p r o -
puse v după care s-au despărţit de e i . T h e m i s t o c l e s , însă, i - a
îndemnat să-1 trimită cît m a i r e p e d e l a Sparta, d a r pe cei­
lalţi soli, aleşi cu e l , să n u - i t r i m i t ă imediat, ci să-i reţină
p î n ă c î n d v o r r i d i c a z i d u l l a î n ă l ţ i m e a cea m a i p o t r i v i t ă , p e n ­
t r u ca să se p o a t ă l u p t a d e p e e l . L e - a spus să l u c r e z e l a r i d i ­
c a r e a z i d u l u i t o t p o p o r u l c a r e se găseşte î n c e t a t e , şi e i , b ă r ­
b a ţ i i , şi f e m e i l e , şi c o p i i i , şi să n u c r u ţ e n i c i o clădire, nici
p a r t i c u l a r ă , n i c i p u b l i c ă , d i n c a r e s-ar p u t e a l u a v r e u n m a t e ­
r i a l f o l o s i t o r p e n t r u l u c r a r e , c i să l e d ă r î m e p e t o a t e . (4) D î n -
d u - l e aceste p o v e ţ e şi s p u n î n d u - l e c ă t r e b u r i l e l e v a a r a n j a e l
însuşi, a p l e c a t . (5) C î n d a a j u n s l a S p a r t a , n u s-a p r e z e n t a t
î n d a t ă l a d r e g ă t o r i , c i t e m p o r i z a şi g ă s e a p r e t e x t e d e a m î n a r e .
Şi c î n d v r e u n u l d i n t r e d r e g ă t o r i îl î n t r e b a d e ce m i se înfă­
ţişează în a d u n a r e a p o p o r u l u i , îi r ă s p u n d e a c ă aşteaptă p e c e i ­
lalţi s o l i , c a r e r ă m ă s e s e r ă l a A t e n a , reţinuţi f i i n d de anumite
t r e b u r i , d a r c ă t r e b u i e să s o s e a s c ă î n g r a b ă şi se m i r ă chiar
c ă î n c ă n - a u sosit.

198
 CARTEA I

91 (1) L a c e d e m o n i e n i i , c î n d a u z e a u aceste e x p l i c a ţ i i , îi d ă d e a u
c r e z a r e l u i T h e m i s t o c l e s , p e n t r u p r i e t e n i a ce i - o a c o r d a u , d a r
cînd alţii, [ m a r t o r i oculari], veneau 0 1
de l a A t e n a şi s p u n e a u
r ă s p i c a t c ă z i d u l se c o n s t r u i e ş t e şi c ă a şi a j u n s l a o oarecare
î n ă l ţ i m e n u m a i a v e a u m o t i v e să f i e î n c r e z ă t o r i . (2) A f l î n d T h e ­
mistocles despre aceste î n v i n u i r i , i-a îndemnat să nu-şi mai
petreacă t i m p u l c u v o r b e , c i să t r i m i t ă c î ţ i v a b ă r b a ţ i , dintre
ei înşişi, c a r e să cerceteze şi a p o i să r a p o r t e z e c u c i n s t e şi
c r e d i n ţ ă . (3) L a c e d e m o n i e n i i t r i m i t d e c i s o l i şi, în acelaşi timp
c u e i , t r i m i t e şi T h e m i s t o c l e s , p e ascuns, v o r b ă a t e n i e n i l o r să-i
reţină cît m a i m e ş t e ş u g i t c u p u t i n ţ ă şi să n u - i l a s e să plece
pînă cînd n u se v o r î n t o a r c e e i înşişi — l u i T h e m i s t o c l e s îi
sosiseră tovarăşii de solie, H a b r o n y c h o s , f i u l l u i L y s i c l e s , şi
Aristides, fiul l u i Lysimachos, v e s t i n d u - i că z i d u l e r a gata —
căci se t e m e a ca n u c u m v a l a c e d e m o n i e n i i , aflînd care este
situaţia, să n u l e m a i d e a d r u m u l . (4) A t e n i e n i i a u r e ţ i n u t pe
s o l i , aşa c u m l e t r i m i s e s e v o r b ă Themistocles, iar el, prezen-
t î n d u - s e î n f a ţ a l a c e d e m o n i e n i l o r , l e - a d e c l a r a t p e faţă c ă c e t a ­
t e a l o r este î n c o n j u r a t ă d e z i d , a s t f e l c ă p o a t e să-şi a p e r e l o ­
c u i t o r i i , i a r d a c ă l a c e d e m o n i e n i i s a u aliaţii l o r v o r să trimită
o s o l i e l a A t e n a , să t r i m i t ă ca l a u n i i c a r e p r e v ă d ce este de
f o l o s atît l o r p e r s o n a l , cît şi c a u z e i c o m u n e . (5) [ T h e m i s t o c l e s
l e - a m a i spus] că a t e n i e n i i a t u n c i cînd a u socotit că-i m a i b i n e
să p ă r ă s e a s c ă c e t a t e a şi să se î m b a r c e p e c o r ă b i i a u l u a t h o t ă ­
r î r e a f ă r ă să î n t r e b e p e s p a r t a n i şi că, şi î n c e l e ce s - a u sfătuit
c u e i , n u ş i - a u e x p r i m a t i d e i m a i p r e j o s d e a l e a l t o r a . (6) A t e ­
n i e n i i socotesc, d e c i , c ă şi a c u m este m a i b i n e c a c e t a t e a l o r
s ă a i b ă z i d u r i şi c ă acest l u c r u l e v a f i d e u n f o a r t e m a r e f o ­
l o s n u n u m a i în p a r t i c u l a r c e t ă ţ e n i l o r a t e n i e n i , c i t u t u r o r alia­
ţilor. (7) C ă c i , n u este c u p u t i n ţ ă ca să d e l i b e r e z e în s f a t u l co­
m u n c u aceeaşi a u t o r i t a t e şi p e p i c i o r d e e g a l i t a t e c u ceilalţi,
d a c ă n u a u o f o r ţ ă c o r e s p u n z ă t o a r e . A c o n c h i s d e c i că, î n m o d
necesar, s a u toţi t r e b u i e să i n t r e î n alianţă c u cetăţile n e î n c o n ­
j u r a t e c u z i d u r i s a u să f i e c o n v i n ş i c ă şi l u c r a r e a atenienilor
•este b i n e f ă c u t ă .

92 L a c e d e m o n i e n i i , a u z i n d acestea, n u ş i - a u e x p r i m a t p e faţă
m î n i a î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r , de a l t f e l ei n u trimiseseră soli în

199
 THUCYDIDES

f a ţ a p o p o r u l u i c a să-i î m p i e d i c e , c i c a să-i î n d e m n e , şi î n a c e ­
laşi t i m p , a t e n i e n i i se b u c u r a u d e s i m p a t i e d a t o r i t ă avîntului
arătat î m p o t r i v a m e z i l o r . T o t u ş i , n e a t i n g î n d u - ş i s c o p u l , în as­
cuns, s p a r t a n i i e r a u mîniaţi. S o l i i l e amîndurora a u p o r n i t spre
p a t r i e , f ă r ă să f a c ă v r e o plîngere.

93 (1) î n acest f e l , atenienii, în puţin timp, au înconjurat

c e t a t e a c u z i d u r i . Şi astăzi se m a i v e d e c ă z i d u l a f o s t f ă c u t
î n g r a b ă . (2) î n t r - a d e v ă r , t e m e l i i l e sînt c o n s t r u i t e d i n t o t s o i u l
d e p i e t r e şi p r i n u n e l e p ă r ţ i , n u sînt o p e r a u n o r o a m e n i c a r e
a u l u c r a t o r g a n i z a t , c i sînt aşezate aşa c u m l e - a a d u s f i e c a r e ,
9 2

apoi a u fost folosite m u l t e coloane f u n e r a r e şi p i e t r e lucrate,

a d u s e d e l a m o r m i n t e . A s t f e l , î n c o n j u r u l z i d u l u i cetăţii a f o s t
l u c r a t p e s t e t o t m a i l a r g d e c î t c e t a t e a şi, d i n această pricină,
folosind fără deosebire t o a t e m a t e r i a l e l e ce au avut la înde-
m î n ă , l u c r ă t o r i i z o r e a u . (3) T h e m i s t o c l e s a c o n v i n s p e atenieni
să c o n s t r u i a s c ă şi ceea ce m a i rămăsese nezidit în P i r e u —
construirea Pireului o începuse Themistocles m a i înainte, în
t i m p u l a r h o n t a t u l u i , c a r e se a l e g e a n u a l şi p e c a r e e l î l d e ţ i ­
nuse la Atena 9 3
— fiindcă socotea că locul este prielnic,
d e o a r e c e a v e a t r e i l i m a n u r i n a t u r a l e , şi c ă a t e n i e n i i , d e v e n i n d
u n popor de m a r i n a r i , v o r realiza u h m a r e progres, dobîndind
în f e l u l acesta putere; (4) a s t f e l , e l a f o s t c e l dintîi care a
î n d r ă z n i t să l e s p u n ă c ă t r e b u i e să se o c u p e d e n a v i g a ţ i e şi
d e î n d a t ă , a u î n c e p u t să z i d e a s c ă . (5) A t e n i e n i i a u f ă c u t gro­
simea z i d u l u i după sfatul l u i , aşa c u m se v e d e şi astăzi în
j u r u l P i r e u l u i : d o u ă c ă r u ţ e , aşezate u n a c u f a ţ a s p r e cealaltă
aduceau pietrele . înăuntrul z i d u l u i n u erau n i c i v a r , n i c i h u ­
9 4

mă, ci numai pietre mari, tăiate î n unghiuri d r e p t e , aşezate

strîns u n a d e a l t a , l e g a t e î n a f a r ă p r i n scoabe d e f i e r şi p l u m b .
I a r c a î n ă l ţ i m e , s-a r i d i c a t c u j u m ă t a t e m a i sus d e c î t se plă­
n u i s e . (6) T h e m i s t o c l e s v o i a ca, a j u t a ţ i d e m ă r i m e a şi g r o s i m e a
z i d u l u i , a t e n i e n i i să p o a t ă r e s p i n g e a t a c u r i l e d u ş m a n i l o r ; d e a s e ­
m e n e a c a l c u l a ca p e n t r u p a z ă să f i e n e v o i e d e o a m e n i p u ţ i n i
şi c h i a r d i n t r e a c e i a c a r e n u sînt b u n i l a a l t c e v a , c ă c i p e c e i ­
lalţi a v e a să-i î m b a r c e p e c o r ă b i i . (7) E l p u n e a m a r e n ă d e j d e
î n c o r ă b i i , v ă z î n d , d u p ă c u m socotesc e u , c ă d r u m u l p e m a r e
va f i m a i l a îndemînă pentru armata regelui perşilor decît

200
 CARTEA I

c e l p e u s c a t . î n acelaşi t i m p , e l s o c o t e a c ă P i r e u l este m a i f o l o ­
s i t o r decît cetatea de s u s 9 5
şi adesea î n d e m n a p e a t e n i e n i ca,
d a c ă c u m v a v o r f i î n f r î n ţ i p e u s c a t , să c o b o a r e î n P i r e u şi să
r e z i s t e p e c o r ă b i i , î m p o t r i v a t u t u r o r . (8) î n acest f e l , a t e n i e n i i
s-au înconjurat de ziduri şi şi-au pregătit şi celelalte, după
retragerea mezilor.

94 (1) P a u s a n i a s , f i u l l u i Cleombrotos d i n Sparta, a fost

t r i m i s d i n Pelopones, în calitate de c o m a n d a n t a l elenilor, cu
d o u ă z e c i d e c o r ă b i i . î m p r e u n ă c u e l a u p o r n i t şi a t e n i e n i i , c u
treizeci de corăbii, şi cu un contingent recrutat din ceilalţi
aliaţi. (2) A u p o r n i t o e x p e d i ţ i e î m p o t r i v a C i p r u l u i şi a u s u p u s
cea m a i m a r e p a r t e a i n s u l e i şi, m a i tîrziu, s - a u d u s i n B y z a n ­
tion, pe care-1 stăpîneau mezii şi l - a u a s e d i a t s u b comanda
acestuia.

95 (1) D e o a r e c e P a u s a n i a s se p u r t a a c u m î n m o d t i r a n i c n i c i
c e i l a l ţ i e l e n i n u p u t e a u să-1 s u f e r e , d a r m a i ales i o n i e n i i şi c e i
care se eliberaseră de curînd de sub j u g u l regelui perşilor.
A c e ş t i a , d u c î n d u - s e d e c i l a a t e n i e n i , l e c e r e a u să l e f i e c o n d u ­
c ă t o r i , p e n t r u c ă l e e r a u r u d e , şi să n u cedeze l u i P a u s a n i a s ,
d a c ă v a î n t r e b u i n ţ a f o r ţ a . (2) A t e n i e n i i a u p r i m i t p r o p u n e r e a
şi a c ţ i o n a u î n aşa f e l î n c î t să se v a d ă c ă n u v o r t r e c e acest
f a p t c u v e d e r e a , c i c ă l e v o r r î n d u i p e t o a t e c u m l i se v a p ă r e a
lor m a i bine. (3) î n acest timp, lacedemonienii au rechemat
p e P a u s a n i a s c a să-1 j u d e c e în l e g ă t u r ă c u cele ce a u z i s e r ă d e ­
s p r e e l . î n t r - a d e v ă r , e l e n i i , c a r e v e n e a u d e a c o l o , îi reproşau
[ l u i P a u s a n i a s ] săvîrşirea m u l t o r n e d r e p t ă ţ i , c ă c i se v e d e a că
conducerea l u i seamănă m a i degrabă c u t i r a n i a decît c u stra­
t e g i a . (4) Şi, s-a m a i î n t î m p l a t c ă în a c e l a ş i t i m p c î n d e l e r a
9 6

c h e m a t în p a t r i e , c h i a r aliaţii, î n a f a r ă d e s o l d a ţ i i d i n P e l o ­
p o n e s , d i n p r i c i n a a v e r s i u n i i f a ţ ă d e e l , să t r e a c ă s u b c o m a n d a
a t e n i e n i l o r . (5) A j u n g î n d deci Pausanias. l a Sparta, a fost dat
î n j u d e c a t ă şi o s î n d i t p e n t r u u n e l e î n c ă l c ă r i a l e l e g i i săvîrşite
împotriva u n o r particulari, d a r de cele m a i m a r i învinuiri a
f o s t a c h i t a t : e r a însă a c u z a t f o a r t e m u l t c ă m e d i z e a z ă 9 7
şi se
părea c ă f a p t e l e sînt f o a r t e c l a r e . (6) S p a r t a n i i nu l-au mai
t r i m i s p e e l să c o m a n d e , c i p e D o r c i s însoţit d e c î ţ i v a şi c u o

201
 THUCYDIDES

armată n u prea numeroasă. D a r aliaţii n u le-au încredinţat

c o m a n d a . (7) D o r c i s , i m p r e u n ă c u ceilalţi, f i i n d p u ş i î n curent
c u situaţia e x i s t e n t ă , a u p l e c a t d e a c o l o , i a r alţi comandanţi
n-au m a i trimis î n u r m ă l a c e d e m o n i e n i i , d e o a r e c e se temeau
c ă c e i c a r e ies d i n p a t r i e se v o r înrăi, aşa c u m se î n r ă i s e P a u ­
s a n i a s , şi p e n t r u c ă t e r m i n a s e r ă r ă z b o i u l c u m e z i i şi socoteau
c ă a t e n i e n i i sînt în s t a r e să c o n d u c ă , c ă c i l e e r a u p r i e t e n i în
acea v r e m e .

96 (1) L u î n d d e c i J n p r i m i r e c o m a n d a , a t e n i e n i i — c u voia
aliaţilor, c a r e u r a u p e P a u s a n i a s — a u r î n d u i t şi b a n i i , şi c o r ă ­
b i i l e c u care t r e b u i a u să c o n t r i b u i e cetăţile î m p o t r i v a barba­
r u l u i . E i p r e t e x t a u c ă v o r să se r ă z b u n e de cele s u f e r i t e , p u s t i -
ind ţara r e g e l u i perşilor. (2) Şi a t u n c i s-a înfiinţat l a Atena
dregătoria hellenotamilor , 9 8
care primea contribuţia cetăţilor.
C ă c i a s t f e l se n u m e a t r i b u t u l în b a n i . P r i m a contribuţie sta­
bilită se r i d i c a l a s u m a d e t r e i s u t e şaizeci d e talanţi, i a r se­
diul vistieriei e r a în insula Delos şi adunările se ţineau în
t e m p l u l [de a c o l o ] .

97 (1) L a î n c e p u t a t e n i e n i i a u c o n d u s p e aliaţii l o r l ă s î n d u - i
a u t o n o m i şi d e l i b e r î n d c u ei în adunări comune, apoi au în­
c e p u t să î n t r e p r i n d ă a s t f e l de a c ţ i u n i î n t i m p u l d i n t r e r ă z b o i u l
m e d i c şi c e l d e f a ţ ă , p u r t î n d r ă z b o a i e şi c ă u t î n d să d e ţ i n ă e i
conducerea politică. Aceste războaie le-au purtat împotriva
b a r b a r u l u i , împotriva propriilor aliaţi, c a r e d o r e a u schimbări,
şi î m p o t r i v a p e l o p o n e s i e n i l o r , c a r e s e - n t î m p l a să f i e a c o l o . E u
am scris istoria a c e s t o r r ă z b o a i e şi a m f ă c u t această digresi­
u n e " p e n t r u c ă l a toţi i s t o r i c i i d i n a i n t e a m e a l i p s e a e x p u n e r e a
a c e s t o r f a p t e . A s t f e l , e i scriseseră s a u i s t o r i a e l e n i l o r dinainte
de războaiele medice sau războaiele medice, pe cînd despre
faptele dintre războaiele medice şi c e l d e faţă, c h i a r şi H e l -
lanicos, care le-a menţionat în Istoria Atticii, n-a amintit
d e c î t p e s c u r t şi n e r e s p e c t î n d e x a c t i t a t e a c r o n o l o g i c ă . A m a r ă ­
t a t , în acelaşi t i m p , p e ce c a l e s-a f o r m a t h e g e m o n i a a t e n i e n i l o r .

98 (1) M a i întîi a t e n i e n i i a u o c u p a t c e t a t e a E i o n , aşezată p e

Strymon, care era sub stăpînirea perşilor, şi au redus, sub

202
 CARTEA I

comanda l u i Cimon, fiul l u i M i l t i a d e s , pe cetăţeni l a s c l a v i e .

(2) A p o i a u r e d u s l a s c l a v i e p e d o l o p i , l o c u i t o r i i cetăţii S c y r o s ,
în i n s u l a A i g a i o s , şi a u c o l o n i z a t - o e i înşişi. (3) A u p u r t a t r ă z ­
boi împotriva carystienilor 1 0 0
, c a r e n u e r a u sprijiniţi d e ceilalţi
o u b e e n i , şi, c u t i m p u l , a u c ă z u t l a î n v o i e l i . (4) S - a u r ă z b o i t şi
cu c e t a t e a N a x o s , c a r e se d e s p r i n s e s e d i n alianţa c u e i , şi a u
înconjurat-o cu lucrări de asediu. Aceasta a fost cea dintîi
c e t a t e aliată r e d u s ă l a r o b i e , î m p o t r i v a p r e v e d e r i l o r d i n t r a t a t ,
şi a p o i şi d i n t r e c e l e l a l t e , p e f i e c a r e d u p ă c u m s-a întîmplat.

99 (1) D e a s e m e n e a , şi a l t e c a u z e stăteau l a b a z a desprin­

derii l o r d i n alianţa cu Atena, d a r cele m a i p u t e r n i c e e r a u
c o n t r i b u ţ i i l e b ă n e ş t i , n u m ă r u l m i c a l c o r ă b i i l o r şi l i p s a c o n t i n ­
g e n t e l o r d e c a r e s u f e r e a d i n c î n d î n c î n d cîte o c e t a t e . (2) î n ­
t r - a d e v ă r , a t e n i e n i i c e r e a u f ă r ă să p ă s u i a s c ă şi d e v e n i s e r ă ne­
suferiţi, pentru că, întrebuinţînd violenţa, provocau greutăţi
unor cetăţi, c a r e n i c i n u erau obişnuite şi n i c i n u voiau să
a i b ă n e c a z u r i . (3) D e a l t f e l , a t e n i e n i i , în c a l i t a t e d e conducă­
t o r i , n u m a i e r a u l a f e l d e p l ă c u ţ i , c a m a i î n a i n t e şi n i c i n u
mai p o r n e a u în expediţii pe picior d e e g a l i t a t e c u aliaţii, şi
le v e n e a m a i u ş o r să s u p u n ă c u f o r ţ a p e aliaţii c a r e se d e s p r i n ­
d e a u [ d i n a l i a n ţ ă ] . (4) V i n o v a ţ i d e acestea e r a u aliaţii Atenei
înşişi, p e n t r u c ă , d a t o r i t ă a v e r s i u n i i faţă d e e x p e d i ţ i i l e m i l i t a r e
şi v r î n d să n u se deplaseze d e p a r t e de p a t r i e , a u rînduit să
a d u c ă , în loc de corăbii, bani pentru cheltuielile respective;
atenienii îşi s p o r e a u f l o t a cu banii pe care-i aduceau aliaţii,
iar aceştia, c î n d se d e s p r i n d e a u d e alianţă, î n c e p e a u războiul
n e î n a r m a ţ i şi n e e x e r c i t a ţ i .

100 (1) D u p ă acestea, a u a v u t loc şi b ă t ă l i a terestră de l a

rîul E u r y m e d o n 1 0 1
, î n P a m p h i l i a , şi l u p t a n a v a l ă dată de ate­
nieni şi aliaţi împotriva m e z i l o r . In aceeaşi zi atenienii au
f o s t v i c t o r i o ş i în a m î n d o u ă b ă t ă l i i l e — s t r a t e g e r a C i m o n , fiul
l u i M i l t i a d e s — şi a u c a p t u r a t c a m l a d o u ă s u t e c o r ă b i i feni-
c i e n e , p e c a r e l e - a u d i s t r u s p e t o a t e . (2) C e v a m a i tîrziu, s-au
desprins d i n alianţă t h a s i e n i i 1 0 2
, care intraseră în conflict cu
a t e n i e n i i d i n cauza e m p o r i i l o r d i n faţa l o r , de pe ţărmul trac
şi a m i n e l o r , p e c a r e l e e x p l o a t a u . A t e n i e n i i , p o r n i n d c u c o r ă b i i

203
 THUCYDIDES

s p r e T h a s o s , a u î n f r î n t p e t h a s i e n i î n t r - o b ă t ă l i e n a v a l ă şi a u
debarcat pe u s c a t . (3) D a r , c î n d tot pe atunci au trimis la
S t r y m o n zece m i i d e c o l o n i ş t i , r e c r u t a ţ i d i n t r e a t e n i e n i şi aliaţi,
c a să p o p u l e z e l o c a l i t a t e a p e c a r e o d e ţ i n e a u e d o n i e n i i , n u m i t ă
pe vremea aceea Ennea Hodoi [„Nouă drumuri"], iar acum
A m p h i p o l i s , a u i z b u t i t să p u n ă s t ă p î n i r e p e a c e a s t ă localitate,
d a r , î n a i n t î n d p e t e r i t o r i u l t r a c , a u f o s t ucişi c u toţii d e către
t r a c i în D r a b e s c o s , localitate a e d o n i l o r , care socoteau ca u n
a c t de o s t i l i t a t e î n t e m e i e r e a u n e i c o l o n i i în l o c a l i t a t e a E n n e a
Hodoi.

101 (1) T h a s i e n i i , fiind asediaţi şi a p o i înfrînţi în bătălii,

a u f ă c u t a p e l l a l a c e d e m o n i e n i ca să l e v i n ă î n a j u t o r , năvă­
l i n d în A t t i c a . (2) L a c e d e m o n i e n i i l e - a u p r o m i s că v o r v e n i f ă r ă
ştirea a t e n i e n i l o r , şi e r a u c h i a r g a t a să p o r n e a s c ă , d a c ă n u a r
f i f o s t î m p i e d i c a ţ i d e u n c u t r e m u r , în t i m p u l c ă r u i a s - a u d e t a ­
şat d e e i , r e f u g i i n d u - s e l a I t h o m e , h i l o ţ i i 103
, iar dintre perieri 1 0 4

thurii 1 0 5
şi a i t h a i î 106
. C e i m a i m u l ţ i hiloţi e r a u u r m a ş i i messe-
n i e n i l o r r e d u ş i a t u n c i l a s c l a v i e , d e u n d e s-au n u m i t c u toţii
messenieni. (3) Războiul împotriva celor refugiaţi la Ithome
a t r e b u i t să-1 d u c ă l a c e d e m o n i e n i i , d a r t h a s i e n i i , î n a l t r e i l e a
a n d e a s e d i u , a u c ă z u t l a î n v o i a l ă c u a t e n i e n i i să d ă r î m e z i d u l
care înconjura c e t a t e a , să p r e d e a c o r ă b i i l e , să f i x e z e şi banii
p e c a r e t r e b u i a u să-i d e a î n d a t ă , şi c o n t r i b u ţ i a v i i t o a r e , c e d î n d
şi ţ ă r m u l şi m i n e l e .

102 (1) L a c e d e m o n i e n i i , v ă z î n d c ă r ă z b o i u l d u s î m p o t r i v a ce­

l o r d i n I t h o m e se p r e l u n g e a , a u f ă c u t a p e l şi l a alţi aliaţi, şi
la atenieni. Atenienii a u v e n i t în număr mare, sub comanda
l u i C i m o n . (2) S p a r t a n i i i - a u c h e m a t î n a j u t o r m a i ales f i i n d c ă
se p ă r e a c ă sînt m e ş t e r i în l u p t e l e d a t e l a z i d u r i , i a r p e n t r u
luptătorii c a r e a v e a u în f a ţ ă u n l u n g a s e d i u e r a n e v o i e d e acest
l u c r u , c ă c i a l t f e l , a r f i l u a t e i p o z i ţ i a c u a s a l t . (3) O d e z b i n a r e
e v i d e n t ă s-a p r o d u s între l a c e d e m o n i e n i şi a t e n i e n i d i n p r i c i n a
acestei expediţii. A s t f e l , deoarece cetatea n u e r a luată c u asalt,
lacedemonienii, temîndu-se de îndrăzneala şi de spiritul de
i n i ţ i a t i v ă a l a t e n i e n i l o r şi, î n a c e l a ş i t i m p , s o c o t i n d u - i d e a l t
n e a m , se g î n d e a u că, d a c ă v o r r ă m î n e p e l o c , s - a r p u t e a să se

204
 CARTEA I

lase c o n v i n ş i d e c e i d i n I t h o m e şi să p o r n e a s c ă l a l u c r u r i n o i ;
de aceea p e ei singuri, dintre aliaţi; i - a u t r i m i s acasă, fără
să-şi dezvăluie bănuiala, ci doar spunîndu-le că nu mai au
nevoie de ajutorul l o r . (4) A t e n i e n i i şi-au d a t seama că nu
pentru un motiv m a i îndreptăţit fuseseră trimişi acasă, ci
p e n t r u c ă se iscase v r e o b ă n u i a l ă şi — i n d i g n î n d u - s e şi s o c o t i n d
c ă n u m e r i t ă să s u f e r e acest a f r o n t d i n p a r t e a l a c e d e m o n i e n i l o r
— de îndată ce s-au retras, au părăsit alianţa pe care o
încheiaseră cu spartanii împotriva perşilor şi s-au aliat cu
argeienii, duşmanii l a c e d e m o n i e n i l o r şi, d e asemenea, şi ate­
n i e n i i , şi a r g e i e n i i a u î n c h e i a t o alianţă c u t h e s a l i e n i i şi ş i - a u
întărit-o p r i n aceleaşi jurăminte.

103 (1) î n a l zecelea a n , cei asediaţi l a I t h o m e , n e m a i p u t î n d

să r e z i s t e , a u căzut l a î n v o i a l ă c u l a c e d e m o n i e n i i să părăsească
sub jurămînt Peîoponesul şi n i c i o d a t ă să n u - 1 m a i calce, i a r
d a c ă c i n e v a v a f i p r i n s să f i e s c l a v u l c e l u i c a r e 1-a p r i n s . (2)
Lacedemonienii a v e a u , de altfel, şi u n o r a c o l a l l u i A p o l l o n ,
c a r e l e fusese d a t m a i î n a i n t e d e acest r ă z b o i s i c a r e l e po¬
r u n c e a să e l i b e r e z e p e î n v i n g ă t o r u l l u i Z e u s d e l a I t h o m e . (3)
A u ieşit d e c i d i n c e t a t e b ă r b a ţ i i , c o p i i i şi f e m e i l e , i a r a t e n i e n i i
i - a u p r i m i t minaţi de u r a pe care o n u t r e a u l a c e d e m o n i e n i l o r
şi i - a u c o l o n i z a t în c e t a t e a N a u p a c t o s , p e c a r e o c u c e r i s e r ă de
curînd de l a l o c r i i o z o l i . (4) A u m a i i n t r a t şi m e g a r i e n i i în
alianţa c u a t e n i e n i i , desprinzîndu-se de l a c e d e m o n i e n i , p e n t r u
că c o r i n t i e n i i îi î n c o l ţ e a u c u război dincolo de h o t a r e l e ţării
l o r . A t e n i e n i i a u o c u p a t cetăţile M e g a r a şi P e g a i şi a u c o n s t r u i t
pentru megarieni marile ziduri, pe care le păzeau cu gărzi
şi c a r e se î n t i n d d e l a c e t a t e p î n ă l a N i s a i a . D e a s e m e n e a , p e n ­
tru prima o a r ă c o r i n t i e n i i , d i n p r i c i n a acestei acţiuni, a u î n ­
c e p u t să p o a r t e o m a r e u r ă î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r .

. 104 (1) L i b y a n u l Inaros, fiul l u i Psammetichos, regele l i -

byenilor dinspre Egipt, pornind din Mareia, cetate care se
află m a i sus d e P h a r o s , a d e s p r i n s d e sub stăpînirea regelui
A r t a x e r x e s cea m a i mare parte a Egiptului şi, a j u n g î n d con­
d u c ă t o r , a a t r a s d e p a r t e a sa p e atenieni. (2) A c e ş t i a — din
întîmplare e r a u plecaţi într-o expediţie în C i p r u , c u două sute

205
 THUCYDIDES

d e c o r ă b i i , a l e l o r şi a l e aliaţilor —. p ă r ă s i n d C i p r u l , a u p l e ­
c a t şi, n a v i g î n d d e l a m a r e p e N i l , a u p u s stăpînire p e fluviu
şi p e d o u ă t r e i m i d i n M e m p h i s , i a r î m p o t r i v a c e l e i de a t r e i a
c a r e se n u m e ş t e „ Z i d u l a l b " , a u î n c e p u t războiul.
A c o l o se a f l a u perşii şi m e z i i r e f u g i a ţ i , p r e c u m şi e g i p t e n i i
care n u - 1 părăsiseră pe regele perşilor.

105 (1) A t e n i e n i i , d e b a r c î n d l a H a l i e s , a u d a t o l u p t ă împo­

trivă corintienilor şi e p i d a u r i e n i l o r , d a r a u învins corintienii.
C e v a m a i tîrziu, a t e n i e n i i a u d a t o bătălie navală împotriva
f l o t e i c o r i n t i e n e , l a C e c r y p h a l e i a , u n d e a u ieşit î n v i n g ă t o r i . (2)
După aceea, izbucnind u n război între Atena şi Egina, s-a
d a t o m a r e b ă t ă l i e n a v a l ă , l a E g i n a , î n t r e a t e n i e n i şi egineţi,
l a c a r e a u l u a t p a r t e aliaţii a m î n d u r o r a şi u n d e a u ieşit î n v i n ­
gători atenienii care, capturînd şaptezeci de corăbii duşmane,
a u d e b a r c a t p e u s c a t şi a u î n c e p u t a s e d i u l , s u b c o m a n d a l u i
Leocrates, f i u l l u i S t r o i b o s . (3) A p o i , p e l o p o n e s i e n i i , v o i n d să
v i n ă în a j u t o r u l e g i n e ţ i l o r , a u d e b a r c a t m a i întîi l a E g i n a trei
s u t e d e h o p l i ţ i , c a a j u t o a r e a l e c o r i n t i e n i l o r şi epidaurienilor,
a p o i a u pus stăpînire pe înălţimile G e r a n i e i , i a r în M e g a r i d a a u
coborît corintieni cu aliaţii lor, considerînd că atenienii nu
v o r f i în s t a r e să v i n ă î n a j u t o r u l m e g a r i e n i l o r l a E g i n a , de­
o a r e c e m u l t ă a r m a t ă e r a d e p a r t e , în E g i p t , i a r în caz c î n d v o r
v e n i în a j u t o r , îi v o r r e s p i n g e de l a E g i n a . (4) A t e n i e n i i n - a u
pornit a r m a t a destinată E g i n e i ; a t u n c i , c e i m a i b ă t r î n i şi cei
mai t i n e r i r ă m a ş i în c e t a t e a u v e n i t l a M e g a r a , s u b comanda
l u i M y r o n i d e s . (5) Şi, d î n d u - s e o b ă t ă l i e î m p o t r i v a c o r i n t i e n i l o r ,
în care balanţa victoriei a rămas neînclinată, s-^au despărţit
u n i i d e alţii, f i e c a r e s o c o t i n d c ă n u , este î n f r î n t d e celălalt. (6)
A t e n i e n i i — totuşi e i se arătaseră m a i p u t e r n i c i — după ple­
c a r e a c o r i n t i e n i l o r , a u înălţat i m m o n u m e n t î n c i n s t e a v i c t o ­
riei. Corintienii, dojeniţi de bătrînii d i n cetate, s-au pregătit
şi, d o u ă s p r e z e c e z i l e m a i tîrziu, s - a u d u s şi a u î n c e p u t să î n a l ţ e
u n m o n u m e n t î n c i n s t e a b i r u i n ţ e i , ca să a r a t e c ă şi e i f u s e s e r ă
victorioşi. A t e n i e n i i însă, sărind d i n M e g a r a l a atac, a u ucis
p e c e i c a r e î n ă l ţ a u m o n u m e n t u l şi, n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a c e l o r ­
lalţi, i - a u înfrînt.

206
 CARTEA I

106 (1) C e i î n v i n ş i s - a u r e t r a s , i a r o p a r t e m a r e d i n t r e e i ,
fiind mult prea presată de duşmani şi greşind drumul, au
i n t r a t p e l o c u l u n u i p a r t i c u l a r , c a r e e r a î n c o n j u r a t d e u n şanţ
m a r e , d e u n d e n u m a i e r a n i c i o ieşire. (2) A t e n i e n i i , prinzînd
d e v e s t e , d i n f a ţ ă i - a u ţinut î n ă u n t r u c u h o p l i ţ i i , înconjurînd
p o z i ţ i a c u s o l d a ţ i i l o r uşor î n a r m a ţ i , şi a p o i a u u c i s c u p i e t r e
pe toţi cei care intraseră; aceasta a fost u n m a r e dezastru
pentru corintieni. Grosul armatei l o r s-a retras spre casă.

107 (1) C a m în a c e e a ş i v r e m e a u î n c e p u t a t e n i e n i i să con­

struiască şi m a r i l e z i d u r i î n s p r e m a r e , a d i c ă c e l d i n s p r e P h a l e -
ron şi cel dinspre Pireu. (2) I a r cînd foceenii au pornit cu
armată în Dorias, cetatea-mamă a lacedemonienilor, apoi în
Boion, în Cytinion, şi în E r i n e o s , şi au cucerit una dintre
aceste mici cetăţi, lacedemonienii au dat ajutor dorienilor
— fiind comandaţi de Nicomedes, fiul l u i Cleombrotos, în
locul regelui Pleistoanax, f i u l l u i Pausanias, care era încă
tînăr — cu o mie cinci sute de hopliţi spartani şi c u zece
m i i d e aliaţi şi s i l i n d p e f o c e e n i să l e p r e d e a c e t a t e a d e b u n ă ­
v o i e , s - a u r e t r a s în p a t r i e . (3) A t e n i e n i i , p a t r u l î n d c u c o r ă b i i l e ,
a v e a u d e g î n d să-i î m p i e d i c e , î n e v e n t u a l i t a t e a c ă v o r v o i să
treacă pe m a r e , p r i n golful C r i s a i o s , căci c o r i n t i e n i i socoteau
că d r u m u l p r i n G e r a n i a n u - i l i p s i t de p r i m e j d i i , deoarece ate­
nienii deţineau M e g a r a şi P e g a i : p r i n Gerania era u n drum
i m p r a c t i c a b i l şi m e r e u străjuit d e a t e n i e n i , d a r ' a t u n c i a u b ă g a t
de s e a m ă c ă a v e a u să-i î m p i e d i c e să t r e a c ă şi p e acest drum.
(4) A u h o t ă r î t d e c i să r ă m î n ă î n B e o ţ i a şi să cerceteze î n ce
fel a r p u t e a să străbată u n d r u m cît m a i fără primejdii. Pe
d e altă p a r t e , şi a n u m i ţ i a t e n i e n i îi î n d e m n a u p e a s c u n s , n ă ­
d ă j d u i n d c ă se v a p u n e c a p ă t ^ p u t e r i i p o p o r u l u i şi construcţiei
marilor ziduri. (5) î m p o t r i v a l o r a u sărit a t e n i e n i i , în masă,
a p o i o m i e d e a r g e i e n i şi, în p l u s , ostaşi d e l a f i e c a r e dintre
aliaţi s t r î n g î n d u - s e în t o t a l , p a t r u s p r e z e c e m i i d e o a m e n i . (6)
A t e n i e n i i , s o c o t i n d c ă d u ş m a n i i n u v o r şti p e u n d e să treacă,
au pornit cu armată împotriva lor, bănuind, întrucîtva, că
a v e a u de gînd să r ă s t o a r n e p u t e r e a p o p o r u l u i . (7) A l ă t u r i de
a t e n i e n i , p o t r i v i t alianţei, a u v e n i t şi c ă l ă r e ţ i t h e s s a l i e n i care.
în t i m p u l acţiunii, a u t r e c u t de p a r t e a l a c e d e m o n i e n i l o r .

207
 THUCYDIDES

108 (1) D î n d u - s e l u p t a l a T a n a g r a , î n B e o ţ i a , a u î n v i n s lace­

d e m o n i e n i i şi aliaţii, şi m u l ţ i l u p t ă t o r i a u f o s t ucişi d i n a m b e l e
t a b e r e . (2) L a c e d e m o n i e n i i , i n t r î n d î n M e g a r i d a , a u tăiat c o p a c i i
şi a p o i s - a u î n t o r s a c a s ă p r i n G e r a n i a şi i s t m . (3) I a r a t e n i e n i i ,
î n a şaizeci şi d o u a z i d u p ă l u p t ă , a u i n t r a t c u a r m a t ă c o n t r a
b e o ţ i e n i l o r , s u b c o m a n d a l u i M y r o n i d e s şi, î n f r î n g î n d în luptă
p e b e o ţ i e n i , l a O i n o p h y t a , a u p u s s t ă p î n i r e p e ţ a r a B e o ţ i e i şi p e
Phocida, a p o i a u dărîmat z i d u l T a n a g r e i , a u l u a t de l a l o c r i i
o p u n t i e n i o sută d e b ă r b a ţ i o s t a t i c i , p e c e i m a i b o g a ţ i , şi şi-au
t e r m i n a t m a r i l e z i d u r i . (4) D u p ă aceea, şi egineţii a u c ă z u t l a
î n v o i a l ă c u a t e n i e n i i să d ă r î m e z i d u l cetăţii d e j u r î m p r e j u r ,
s ă p r e d e a c o r ă b i i l e şi să s t a t o r n i c e a s c ă
r tributul pe v i i t o r . (5)
Atenienii au pornit cu corăbiile în jurul Peloponesului, sub
comanda l u i T o l m i d e s , f i u l l u i T o l m a i o s , a u d a t foc şantiere­
l o r n a v a l e l a t e d e m o n i e n e , a u c a p t u r a t Chalcis, cetate corintiană
şi, l a d e b a r c a r e , a u î n v i n s p e s î c y o n i e n i î n luptă, p e u s c a t .

109 (1) A t e n i e n i i şi aliaţii lor, care se aflau în Egipt, au

r ă m a s a c o l o şi a u a v u t d e î n t î m p i n a t f e l u r i t e p e r i p e ţ i i î n r ă z ­
boi. (2) A s t f e l , m a i întîi a t e n i e n i i a u p u s stăpînire p e Egipt,
i a r regele perşilor a t r i m i s l a S p a r t a pe Megabazos, u n persan,
c u b a n i , c a să î n c e r c e să c o n v i n g ă p e p e l o p o n e s i e n i să năvă­
l e a s c ă în A t t i c a şi, a s t f e l , să s c o a t ă p e a t e n i e n i d i n E g i p t . (3)
Dar, c u m Megabazos n - a v e a succes, i a r b a n i i se c h e l t u i a u za­
d a r n i c , c u ce i - a m a i r ă m a s , M e g a b a z o s s-a î n t o r s iarăşi în A s i a ,
i a r regele a t r i m i s apoi cu multă armată pe Megabyzos, fiul
lui Z o p y r o s , u n p e r s a n . (4) A c e s t a , v e n i n d p e u s c a t , a înfrînt
î n t r - o b ă t ă l i e p e e g i p t e n i şi p e aliaţii l o r şi a a l u n g a t p e e l e n i
d i n M e m p h i s şi, î n cele d i n u r m ă , i - a î n c h i s î n i n s u l a P r o s o p i s ,
a s e d i i n d u - i a c o l o t i m p d e u n a n şi şase l u n i , p î n ă c î n d , s e c î n d
canalul şi î n d r e p t î n d în altă p a r t e a p a , a lăsat c o r ă b i i l e pe
uscat, iar mare parte d i n insulă s-a unit cu continentul şi,
trecînd c u a r m a t a pe jos, a cucerit-o.

110 (1) A s t f e l s-au prăbuşit e l e n i i , care luptaseră şase a n i ,

trecînd prin Libya în Cyrene, s-au salvat doar puţini dintre
e i , c e i m a i m u l ţ i însă a u p i e r i t . (2) E g i p t u l a a j u n s iarăşi sub
stăpînirea perşilor, afară de Amyrtaios „regele d i n mlaştini",

208
 CARTEA I

pe care n u l - a u p u t u t c a p t u r a d i n p r i c i n a întinderii mlaştinilor

şi, în acelaşi timp, pentru că locuitorii de aici sînt cei m a i
războinici dintre egipteni. (3) Inaros, regele libyenilor, care
făcuse totul pentru Egipt, a fost capturat prin trădare şi
crucificat. (4) C i n c i z e c i de t r i r e m e , care urmau celorlalte, au
pornit de la Atena şi de l a ceilalţi aliaţi spre Egipt şi au
a n c o r a t l a g u r a N i l u l u i , numită Mendesios, neştiind n i m i c d i n
cele î n t î m p l a t e . î m p o t r i v a a c e s t o r soldaţi a u n ă v ă l i t de p e u s c a t
p e d e ş t r i i şi d e p e m a r e f l o t a f e n i c i a n ă şi l e - a u d i s t r u s cele m a i
multe corăbii şi, iarăşi, numai cîteva au izbutit să scape.
(5) A s t f e l s-a terminat marea expediţie a a t e n i e n i l o r şi alia­
ţilor l o r în E g i p t .

111 (1) O r e s t e s , fiul l u i Echecratides, regele thessalienilor,

f i i n d a l u n g a t d i n T h e s s a l i a , a c o n v i n s p e a t e n i e n i să-1 r e a d u c ă
p e t r o n . A t e n i e n i i , l u î n d c u e i soldaţi b e o ţ i e n i şi f o c e e n i , care
le erau aliaţi, a u p o r n i t c u e x p e d i ţ i e în T h e s s a l i a , î m p o t r i v a
localităţii P h a r s a l o s . Şi, o p a r t e d i n ţară, cît p u t e a u să c u p r i n d ă ,
f ă r ă să m e a r g ă m u l t , a u o c u p a t - o c u a r m e l e — căci călăreţii
t h e s s a l i e n i îi ţ i n e a u l a distanţă — d a r c e t a t e a n u a u c u c e r i t - o ,
şi n i c i a l t o b i e c t i v , p e n t r u c a r e p o r n i s e r ă e x p e d i ţ i a , n - a u m a i
atins, c i s-au întors pe u n d e veniseră c u Orestes, fără r e z u l t a t .
(2) D u p ă acestea, c u m u l t m a i tîrziu, o m i e d e a t e n i e n i , î m b a r -
cîndu-se pe corăbiile de l a P e g a i — ei deţineau P e g a i u l — a u
p o r n i t spre Sicyonia, sub c o m a n d a l u i Pericles, f i u l l u i Xan- 4

t h i p p o s , şi, d e b a r c î n d p e u s c a t , a u î n v i n s în l u p t ă p e cei cu
c a r e s - a u încleştat. (3) Şi, l u î n d p e a h e e n i şi t r e c î n d dincolo,
au pornit în expediţie în Oiniadai, localitate în Acharnania,
şi a u a s e d i a t - o , d a r n - a u c u c e r i t - o , c i s - a u î n t o r s acasă.

112 (1) M a i a p o i , d u p ă u n interval de t r e i a n i , se încheie

u n t r a t a t d e armistiţiu, p e c i n c i a n i , între p e l o p o n e s i e n i şi a t e ­
nieni. (2) R ă z b o i u l e l e n i c îl p u r t a u a t e n i e n i i , i a r în • C i p r u se
a f l a u în e x p e d i ţ i e ca d o u ă s u t e de c o r ă b i i , a t e n i e n e şi aliate,
sub comanda l u i C i m o n 1 0 7
. (3) D i n t r e acestea, şaizeci d e c o r ă b i i
au pornit spre Egipt, l a chemarea l u i A m y r t a i o s , „regele d i n
mlaştini", i a r altele asediau cetatea C i t i u m . (4) M u r i n d C i m o n
şi b î n t u i n d f o a m e t e a , a t e n i e n i i s - a u r e t r a s d i n C i t i u m . Şi, n a v i -

14 — Războiul p e l o p o n e s i a c 209
 THUCYDIDES

g î n d d i n C i p r u , m a i sus d e S a l a m i n a , s - a u bătut p e m a r e c u
f e n i c i e n i i şi c u c i l i c i e n i i şi, în acelaşi t i m p , a u d a t şi o bătălie
terestră şi, i e ş i n d b i r u i t o r i în a m î n d o u ă , s - a u r e t r a s î n patrie
î m p r e u n ă c u c o r ă b i i l e d i n E g i p t c a r e v e n i s e r ă c u e i . (5) D u p ă
aceasta, l a c e d e m o n i e n i i au purtat războiul n u m i t „sacru" 1 0 8
şi
punînd stăpînire pe t e m p l u l d i n D e l p h i l - a u p r e d a t delfienilon
Mai pe u r m ă , însă, a t e n i e n i i , după ce aceia s-au retras, au
p o r n i t în e x p e d i ţ i e şi l - a u p r e d a t iarăşi foceenilor.

113 (1) T r e c î n d o b u c a t ă de t i m p , în u r m a c e l o r î n t î m p l a t e , şi
v ă z î n d c ă e x i l a ţ i i b e o ţ i e n i o c u p a u localităţile O r c h o m e n o s , C h e -
r o n e e a şi a l t e p u n c t e d i n B e o ţ i a , a t e n i e n i i au pornit — cu o
m i e de hopliţi a t e n i e n i şi c u alţii t r i m i ş i de f i e c a r e a l i a t , cît
a p u t u t — î m p o t r i v a a c e s t o r localităţi, c a r e l e e r a u duşmane,
s u b c o m a n d a l u i T o l m i d e s , f i u l l u i . T o l m a i o s , şi, o c u p î n d Che-
roneea, s-au retras, după ce au instalat acolo o garnizoană.
(2) P e c î n d m e r g e a u e i l a C h o r o n e e a îi atacă exilaţii beoţieni
d i n O r c h o m e n o s şi c u e i l o c r i e n i i şi exilaţii e u b e e n i şi c e i c a r e
aveau aceleaşi convingeri politice; fiind învingători în luptă,
pe unii atenieni i - a u ucis, i a r pe alţii i - a u p r i n s v i i . (3) E i
a u părăsit î n t r e a g a B e o ţ i e , î n c h e i n d u n tratat, cu condiţia să
aducă oamenii capturaţi. (4) E x i l a ţ i i beoţieni şi ceilalţi toţi,
î n t o r c î n d u - s e în p a t r i e , a u d e v e n i t iarăşi autonomi.

114 (1) D u p ă aceea, n u m u l t m a i tîrziu, E u b e e a s-a d e s p r i n s

d i n alianţa c u A t e n a . Şi, d u p ă ce P e r i c l e s t r e c u s e î n Eubeea,
c u o a r m a t ă a t e n i a n ă , i s-a v e s t i t c ă M e g a r a se d e s p r i n s e s e d i n
alianţă, că p e l o p o n e s i e n i i sînt g a t a să n ă v ă l e a s c ă în A t t i c a şi
c ă gărzile a t e n i e n i l o r sînt d i s t r u s e , a f a r ă de cele c a r e se refu-
g i a s e r ă în N i s a i a ; m e g a r i e n i i se d e s p r i n s e s e r ă d i n alianţă, după
ce aduseseră l a e i ostaşi corintieni, sicyonieni şi epidaurieni.
P e r i c l e s iarăşi a a d u s în g r a b ă a r m a t a d i n E u b e e a . (2) După
aceea, p e l o p o n e s i e n i i n ă v ă l i n d în Attica, la Eleusis şi Thrio,
sub comanda regelui Pleistoanax, f i u l l u i Pausanias, a prădat-o
şi f ă r ă să î n a i n t e z e p r e a m u l t , s - a u î n t o r s î n p a t r i e . (3) Ate­
nienii trecînd iarăşi î n E u b e e a , s u b c o m a n d a l u i P e r i c l e s , a u
supus-o în întregime şi au orînduit, prin tratate, treburile

210
 CARTEA I

politice prin cetăţile celelalte, n u m a i

4
Hestiaia au golit-o de
L o c u i t o r i şi a u l u a t - o e i în stăpînire.

115 (1) N u m u l t m a i tîrziu, d u p ă ce s - a u r e t r a s d i n E u b e e a ,

a u î n c h e i a t c u l a c e d e m o n i e n i i şi c u aliaţii u n t r a t a t p e t r e i z e c i
de a n i , c u c l a u z a de a r e s t i t u i N i s a i a , P e g a i , T r o i z e n şi A h a i a ;
atenienii ocupaseră aceste, l o c a l i t ă ţ i , care fuseseră sub stăpî­
n i r e a p e l o p o n e s i e n i l o r . (2) î n a l şaselea a n d u p ă î n c h e i e r e a t r a ­
t a t u l u i a i z b u c n i t u n r ă z b o i între S a m o s şi M i l e t , p e n t r u P r i e n e .
Milesienii, fiind învinşi în război, a u t r i m i s soli l a A t e n a , ca
să a c u z e pe s a m i e n i . A u l u a t c u e i şi c î ţ i v a s a m i e n i p a r t i c u l a r i ,
care voiau să schimbe orînduirea politică. (3) Pornind deci
a t e n i e n i i c u p a t r u z e c i de c o r ă b i i în S a m o s , a u î n s c ă u n a t demo­
c r a ţ i a şi a u l u a t o s t a t i c i c i n c i z e c i d e băieţi şi t o t atîţia b ă r b a ţ i
samieni, i-au stabilit în insula Lemnos şi, lăsînd trupe de
g a r d ă , s - a u r e t r a s . (4) C î ţ i v a s a m i e n i , c a r e n u r ă m ă s e s e r ă pe
loc, c i f u g i s e r ă p e c o n t i n e n t , a u î n c h e i a t o alianţă c u c e i m a i
i n f l u e n ţ i o a m e n i d i n c e t a t e şi c u P i s s u t h n e s , f i u l l u i H y s t a s p e s ,
c a r e a v e a a t u n c i s u b s t ă p î n i r e a sa c e t a t e a S a r d e s , a u strîns ca
la şapte sute de mercenari şi au trecut n o a p t e a în Samos.
Acolo, s-au năpustit m a i întîi asupra democraţilor, unde au
pus mîna pe cei mai mulţi, apoi, răpind pe ostaticii lor
d i n L e m n o s , s-au r e t r a s ; după aceasta a u p r e d a t l u i P i s s u t h ­
nes g ă r z i l e a t e n i e n i l o r şi p e d r e g ă t o r i , c a r e e r a u l a e i , şi s-au
p r e g ă t i t să p o r n e a s c ă în e x p e d i ţ i e î m p o t r i v a M i l e t u l u i . î m p r e u n ă
c u e i s - a u r i d i c a t şi b y z a n ţ i i 109
.

116 (1) C î n d a u a f l a t , a t e n i e n i i a u p o r n i t c u şaizeci d e co­

răbii spre Samos, dar de şaisprezece corăbii n u s-au folosit
d e o a r e c e u n e l e se d u s e s e r ă î n C a r i a , s p r e a s u p r a v e g h e a c o r ă ­
b i i l e f e n i c i e n e , i a r a l t e l e p l e c a s e r ă l a C h i o s şi Lesbos, s p r e a
l e v e s t i să v i n ă î n a j u t o r , b ă t ă l i a n a v a l ă d e s u b c o n d u c e r e a l u i
P e r i c l e s , c a r e e r a s t r a t e g p e n t r u a zecea o a r ă , s-a d a t c u cele
patruzeci şi p a t r u de corăbii l a Tragia, insulă a samienilor,
î m p o t r i v a a ş a p t e z e c i de c o r ă b i i v e n i t e d i n M i l e t , d i n t r e care
douăzeci erau vase de t r a n s p o r t a t soldaţi; v i c t o r i a a fost de
p a r t e a a t e n i e n i l o r . (2) M a i tîrziu l e - a u v e n i t în a j u t o r p a t r u z e c i
de corăbii de la Atena şi douăzeci şi cinci de la Chios şi

211
 THUCYDIDES

Lesbos. D e b a r c î n d p e insulă şi f i i n d p u t e r n i c i î n p e d e s t r i m e , a u
p o r n i t să asedieze c e t a t e a , d e p e u s c a t , r i d i c î n d d i n t r e i părţi
z i d u r i şi, în a c e l a ş i t i m p , de p e m a r e . (3) I a r P e r i c l e s , luînd
treizeci de corăbii dintre cele care blocau cetatea, a plecat
î n d a t ă s p r e C a u n o s şi C a r i a , d e o a r e c e se v e s t i s e c ă nişte c o r ă b i i
f e n i c i e n e se î n d r e a p t ă s p r e e i . S p r e c o r ă b i i l e f e n i c i e n e venea
şi Stesagoras d i n S a m o s , c u c i n c i c o r ă b i i , şi alţii.

117 (1) î n acest timp, samienii a u făcut pe neaşteptate o

ieşire c u c o r ă b i i l e şi, a t a c î n d l a g ă r u l c o r ă b i i l o r , c a r e e r a n e î n t ă ­
r i t , a u d i s t r u s c o r ă b i i l e c a r e f ă c e a u d e s t r a j ă şi, d î n d l u p t a , c u
cele c a r e l i se î m p o t r i v e a u , a u ieşit b i r u i t o r i , devenind timp
d e p a t r u s p r e z e c e z i l e stăpîni p e a p e l e d i n j u r u l t e r i t o r i u l u i l o r ;
în această v r e m e a d u c e a u şi s c o t e a u d i n c e t a t e t o t ce d o r e a u .
(2) D a r s o s i n d iarăşi P e r i c l e s , s a m i e n i i a u f o s t b l o c a ţ i c u f l o t a .
M a i tîrziu a t e n i e n i i a u p r i m i t d r e p t a j u t o r , d e l a A t e n a , p a t r u ­
zeci d e c o r ă b i i , c a r e v e n e a u c u T h u c y d i d e s , c u A g n o n şi cu
P h o r m i o n ; a l t e d o u ă z e c i v e n e a u c u T l e p o l e m o s şi c u Anticles,
i a r d i n C h i o s şi L e s b o s v e n e a u t r e i z e c i . (3) S a m i e n i i a u d a t o
s c u r t ă l u p t ă n a v a l ă , d a r , n e p u t î n d să r e z i s t e , a u f o s t luaţi cu
a s a l t în a n o u a l u n ă d e a s e d i u şi a u c ă z u t l a î n v o i a l ă să d ă r î m e
zidul cetăţii, să dea ostatici, să predea corăbiile şi să plă­
tească c h e l t u i e l i de r ă z b o i î n r a t e . S - a u î n v o i t şi b y z a n ţ i i să
l e f i e s u p u ş i a t e n i e n i l o r , ca m a i î n a i n t e .

118 (1) N u m u l ţ i ani după aceste e v e n i m e n t e , a u a v u t loc

în C o r c y r a şi P o t i d e e a atît f a p t e l e d e s p r e c a r e a m v o r b i t m a i .
î n a i n t e , cît şi cele c î t e a u c o n s t i t u i t pretextul acestui război.
(2) T o a t e aceste l u p t e , p e c a r e l e - a u d a t c u b a r b a r u l şi între
e i , s - a u p e t r e c u t în c e i c i n c i z e c i d e a n i d e l a r e t r a g e r e a l u i
X e r x e s pînă l a începutul acestui război. în t i m p u l acestor l u p t e
a t e n i e n i i ş i - a u s t a t o r n i c i t o d o m i n a ţ i e d i n ce în ce m a i a u t o r i ­
tară, e i înşişi a u a j u n s l a o m a r e p u t e r e . I a r l a c e d e m o n i e n i i ,
deşi îşi dădeau seama [de creşterea puterii atenienilor], nu
încercau să-i împiedice decît în mică măsură şi în cea mai
m a r e p a r t e d i n t i m p ş e d e a u liniştiţi. Şi m a i î n a i n t e e i p o r n e a u
greu l a război, dacă n u e r a u siliţi, d a r m a i ales a t u n c i cînd
e r a u s t î n j e n i ţ i şi de r ă z b o a i e i n t e r n e , p î n ă c î n d p u t e r e a a t e n i e -

212
 CARTEA. I

n i l o r s-a r i d i c a t v ă d i t şi a î n c e p u t să a t a c e c h i a r şi p e aliaţii
l o r . A t u n c i , l a c e d e m o n i e n i i a u s o c o t i t c ă n u se m a i p o a t e r ă b d a ,
c i c ă t r e b u i e să t r e a c ă l a a c ţ i u n e c u t o t a v î n t u l şi, d a c ă vor
fi în stare, pornind acest război să s u p r i m e p u t e r e a , a t e n i e ­
nilor. (3) L a c e d e m o n i e n i i înşişi d e c l a r a s e r ă oficial că tratatul
a f o s t r u p t şi c ă a t e n i e n i i sînt v i n o v a ţ i , d a r , t r i m i ţ î n d l a D e l p h i ,
a u întrebat Z e u l 1 1 0
d a c ă este m a i b i n e să l u p t e . Z e u l l e - a r ă s ­
p u n s , d u p ă c u m se s p u n e , c ă , d a c ă v o r p u r t a r ă z b o i u l c u t o a t ă
v i g o a r e a , v o r f i b i r u i t o r i şi c ă e l însuşi îi v a a j u t a , c h e m a t s a u
nechemat.

119 S p a r t a n i i au convocat pe aliaţi p e n t r u ca să se hotă­

rască p r i n v o t dacă t r e b u i e p o r n i t războiul. A u v e n i t soli d i n
partea aliaţilor şi, ţ i n î n d u - s e a d u n a r e a , toţi a u spus ceea ce
d o r e a u — c e i m a i m u l ţ i a c u z a u p e a t e n i e n i şi c e r e a u să f i e r ă z ­
boi — i a r c o r i n t i e n i i , c a r e , î n p r e a l a b i l , r u g a s e r ă cetăţile, pe
f i e c a r e î n p a r t e , să v o t e z e r ă z b o i u l , p e n t r u c ă se t e m e a u c a n u
c u m v a P o t i d e e a să f i e distrusă m a i î n a i n t e de a trece ei l a
a c ţ i u n e , f i i n d şi e i d e faţă, a u păşit cei d i n u r m ă î n faţa adu­
nării şi a u v o r b i t astfel.

120 (1) „ A l i a ţ i l o r , p e l a c e d e m o n i e n i n u m a i este c a z u l s ă - i

mai învinuim că n - a u votat şi e i r ă z b o i u l , o d a t ă ce ne-au
c o n v o c a t î n acest scop. î n t r - a d e v ă r , se c a d e ca c o n d u c ă t o r i i să
chivernisească interesele fiecărui aliat în parte în spirit de
e g a l i t a t e şi să v e g h e z e l a i n t e r e s e l e c o m u n e , p o t r i v i t c u o n o r u ­
r i l e c a r e l i se a c o r d ă , m a i întîi l o r şi, î n a l t e p r i v i n ţ e , î n a i n t e a
c e l o r l a l ţ i aliaţi. (2) A c e i a d i n t r e n o i c a r e a u a v u t p î n ă acum»
relaţii c u a t e n i e n i i n u m a i a u n e v o i e de î n d e m n u r i , p e n t r u ca
să i a m ă s u r i d e a p ă r a r e . I a r c e i c a r e l o c u i e s c î n i n t e r i o r u l ţ ă r i i ,
şi n u p e ţ ă r m , t r e b u i e să ştie că, d a c ă n u v o r v e n i î n a j u t o r c e l o r d e
j o s , d e l a m a r e , v o r a v e a greutăţi în t r a n s p o r t u l r o a d e l o r , d e
f i e c a r e a n o t i m p , s p r e m a r e şi v o r p r i m i , î n s c h i m b , m a i greu*
cele ce d ă m a r e a c o n t i n e n t u l u i ; n u t r e b u i e să j u d e c e c u n e î n c r e d e ­
r e c e l e ce se s p u n a c u m , g î n d i n d c ă n u - i p r i v e s c , c i t r e b u i e s ă
se aştepte c ă , î n caz c î n d se v a p i e r d e p a r t e a d e j o s a ţării, p r i ­
m e j d i a v a a j u n g e p î n ă l a e i ; d e c i t r e b u i e să d e l i b e r e z e a c u m ,
şi c u p r i v i r e l a situaţia l o r înşişi. (3) D e aceea, n u t r e b u i e să

213
 THUCYDIDES

e z i t e să a l e a g ă războiul în l o c de pace. într-adevăr, este de

d a t o r i a o a m e n i l o r c u m p ă n i ţ i să stea liniştiţi c î n d n u l i se fac
n e d r e p t ă ţ i , d a r o a m e n i i b r a v i a u d a t o r i a să t r e a c ă d e l a pace
l a r ă z b o i c î n d l i se f a c n e d r e p t ă ţ i , i a r a t u n c i c î n d situaţia este
p r i e l n i c ă , de l a r ă z b o i să se t r e a c ă iarăşi l a t r a t a t i v e şi să n u
se înflăcăreze din pricina succeselor în război, dar nici să
îngăduie să fie ofensaţi, lăsîndu-se duşi de plăcerea liniştei
p e c a r e o o f e r ă p a c e a . (4) î n t r - a d e v ă r , c e l c a r e este ş o v ă i e l n i c ,
din pricina plăcerii, va putea f i foarte repede despuiat de
încîntarea vieţii uşoare, de d r a g u l căreia şovăie, dacă v a sta
liniştit, i a r c e l c a r e f a c e excese în r ă z b o i şi d i n c a u z a noro­
c u l u i n u se o p r e ş t e să r e f l e c t e z e c ă se lasă e x a l t a t de o în­
drăzneală înşelătoare. (5) î n t r - a d e v ă r , de multe ori hotărîrile
n e c h i b z u i t e a u fost încununate de izbînzi, fiindcă duşmanii au
f o s t şi m a i n e c u g e t a ţ i , d a r n u d e p u ţ i n e o r i , însă, m u l t e l u c r u r i ,
c a r e l a p r i m a v e d e r e p ă r e a u b i n e c h i b z u i t e , s-au t e r m i n a t , d i m ­
p o t r i v ă , în c h i p r u ş i n o s ; n i m e n i n u - ş i f a c e p l a n u r i l e şi n u l e
realizează c u aceeaşi încredere, c i n o i o a m e n i i facem planuri
înşelătoare cînd sîntem în siguranţă, d a r în timpul acţiunii,
d i n p r i c i n a f r i c i i , s î n t e m i n c a p a b i l i s-o d u c e m l a b u n sfîrşit.

121 (1) A c u m , însă, noi pornim războiul pentru că ni se

f a c n e d r e p t ă ţ i şi p e n t r u c ă a v e m m o t i v e t e m e i n i c e , însă, d u p ă
ce vom pedepsi pe atenieni, îl v o m înceta la timp. (2) D i n
multe motive este firesc să-i î n f r î n g e m , m a i întîi, f i i n d c ă le
sîntem superiori ca număr şi ca experienţă în război, apoi,
f i i n d c ă toţi, l a f e l , p o r n i m l a e x e c u t a r e a o r d i n e l o r . (3) I a r f l o t a ,
d a t o r i t ă c ă r e i a sînt e i p u t e r n i c i , n o i o v o m p r e g ă t i d i n a v e r e a
p e c a r e o a r e f i e c a r e d i n t r e n o i , Cu b a n i i de l a D e l p h i 1 1 1
, şi c u
cei de l a O l y m p i a ; căci, făcînd u n î m p r u m u t c u dobîndă, v o m
fi în s t a r e să a n g a j ă m c u plată oameni m a i mulţi decît ei.
Puterea armată a a t e n i e n i l o r este m a i m u l t cumpărată, decît
r e a l i z a t ă în c e t a t e , p e c î n d a noastră n u poate de loc să f i e
l a f e l , căci n o i n e s p r i j i n i m m a i m u l t p e o a m e n i d e c î t p e b a n i .
(4) A ş a c u m este d e aşteptat, î n t r - o s i n g u r ă v i c t o r i e n a v a l ă p o t
fi doborîţi, i a r dacă v o r rezista ne v o m pregăti şi n o i flota
î n t r - u n t i m p m a i î n d e l u n g a t şi, c î n d n e v o m însuşi c u n o ş t i n ţ e l e ,
î n ceea ce p r i v e ş t e n a v i g a ţ i a , l a f e l c u e i , v o m a v e a u n c u r a j

214
 CARTEA I

m a i m a r e d e c î t e i . C ă c i ceea ce a v e m n o i b u n . d e l a n a t u r ă n u
va putea f i dobîndit de ei p r i n învăţătură, i a r superioritatea,,
d o b î n d i t ă d e e i p r i n ştiinţă, t r e b u i e să l e - o î n t r e c e m n o i , p r i n
pregătire. (5) V o m face contribuţii în b a n i , ca să-i avem la
dispoziţie p e n t r u r e a l i z a r e a acestui scop; a l t f e l , va f i primej­
d i o s , d a c ă aliaţii l o r n u v o r r e f u z a să a d u c ă b a n i p e n t r u î n t ă ­
rirea propriei lor sclavii, iar noi n u v o m cheltui ca să pe­
d e p s i m p e d u ş m a n i , c a să n e s a l v ă m n o i î n ş i n e şi p e n t r u ca
e i să n u n e i a b a n i i şi să s u f e r i m m a i m u l t d i n p a r t e a l o r .

122 (1) M a i sînt şi a l t e c ă i p e n t r u a p u r t a r ă z b o i u l , şi a n u m e

desprinderea aliaţilor d i n alianţa încheiată cu e i , ceea ce ar
constitui, în p r i m u l rînd, s u p r i m a r e a v e n i t u r i l o r p r i n care eî
sînt p u t e r n i c i , î n c o n j u r a r e a ţării c u z i d şi a l t e m i j l o a c e , c a r e
n u se p o t p r e v e d e a d e a c u m , c ă c i r ă z b o i u l se d e s f ă ş o a r ă f o a r t e
p u ţ i n d u p ă p l a n u l f i x a t , şi e l însuşi p u n e l a c a l e m u l t e l u c r u r i
d u p ă situaţia d e m o m e n t ; d e aceea, c e l c a r e - 1 tratează c u pre­
vedere este m a i puternic, i a r cel care-1 duce cu patimă, se
p r ă b u ş e ş t e . (2) Să n e g î n d i m c ă d a c ă f i e c a r e d i n t r e n o i a m a v e a
d i f e r e n d e în l e g ă t u r ă c u h o t a r e l e ţării, c u v e c i n i e g a l i c u n o i ,
ar f i suportabil. A c u m însă, a t e n i e n i i sînt î n s t a r e să lupte
împotriva noastră a tuturor, iar împotriva fiecărei cetăţi în
parte sînt î n c ă şi m a i p u t e r n i c i ; astfel că, d a c ă n u le vom
ţine p i e p t , şi toţi l a u n l o c , şi f i e c a r e n e a m şi f i e c a r e c e t a t e
în p a r t e , în acelaşi cuget, uşor ne vor supune, dacă v o m f i
d e z b i n a ţ i . I a r î n f r î n g e r e a , c h i a r d a c ă n i se p a r e g r o a z n i c ă l a
a u z , să ştie f i e c a r e că n u n e v a a d u c e nimic altceva decît direct
s c l a v i a . (3) I a r p e n t r u P e l o p o n e s este u r î t să e v o c e s c l a v i a n u ­
mai cu cuvîntul şi e ruşinos ca atîtea cetăţi să sufere d i n
pricina uneia singure. De aceea, se v a s o c o t i o r i c ă suferim
pe d r e p t , o r i c ă r ă b d ă m d i n p r i c i n a laşităţii n o a s t r e s a u c ă n e
arătăm m a i netrebnici decît părinţii noştri care au eliberat
Elada. Acest lucru nu-1 întărim numai pentru n o i înşine, ci
l ă s ă m să se î n s c ă u n e z e în E l a d a o c e t a t e - t i r a n , deşi p e tira­
nii instituiţi într-o singură cetate n o i s o c o t i m că-i drept să-i
r ă s t u r n ă m . (4) Şi n u ş t i m c u m u n a s t f e l d e p r o c e d e u s-ar p u ­
t e a d e o s e b i t d e cele t r e i m a r i d e f e c t e , d e l i p s a d e inteligenţă,,
d e s l ă b i c i u n e şi d e n e p ă s a r e . C ă c i , n u e v i t î n d aceste d e f e c t e a ţ i

215
 THUCYDIDES

a j u n s l a d i s p r e ţ u l c a r e l o v e ş t e p e f o a r t e m u l ţ i , şi c a r e , p e n t r u
c ă doboară pe mulţi, a căpătat n u m e l e c o n t r a r i u de „nesoco­
tinţă".

123 (1) Şi d e ce este n e v o i e să î n c r i m i n ă m cele ce s - a u pe­

t r e c u t î n a i n t e m a i m u l t d e c î t se c a d e faţă d e cele ce se î n t î m p l ă
în împrejurarea de faţă? Pentru cele ce se pot întîmplă în
v i i t o r t r e b u i e să f a c e ţ i e f o r t u r i p o t r i v i t situaţiei e x i s t e n t e , căci
este u n o b i c e i s t r ă m o ş e s c p e n t r u v o i ca p r i n s t r ă d a n i i să do-
bîndiţi m e r i t e 1 1 2
, şi n u t r e b u i e să v ă s c h i m b a ţ i t r a d i ţ i a , d a c ă a¬
cum sînteţi o a r e c u m s u p e r i o r i d a t o r i t ă b o g ă ţ i e i şi p u t e r i i , căci n u
este d r e p t să p i e r d e ţ i , c î n d v ă aflaţi în belşug, ceea ce aţi d o -
b î n d i t în v r e m e d e l i p s u r i , c i , c u r a j o ş i , să p o r n i ţ i p e n t r u multe
c a u z e r ă z b o i u l , d e o a r e c e şi Z e u l n e - a d a t u n o r a c o l favorabil
şi a p r o m i s c ă v a l u a p a r t e l a a c ţ i u n e însuşi, m a i ales cînd
t o a t ă E l a d a v a l u p t a alături d e n o i , o p a r t e de f r i c ă 1 1 3
, iar alta
d i n i n t e r e s . (2) N u v o i p r i m i i veţi r u p e t r a t a t u l , p e c a r e şi Z e u l ,
cînd vă î n d e a m n ă l a război, socoteşte că a fost v i o l a t , c i , m a i
-degrabă, veţi v e n i în a j u t o r u l t r a t a t u l u i c î n d a f o s t v i o l a t ; tra­
tatul nu-1 calcă cei care sar să-1 a p e r e , c i cei care pornesc
primii împotriva l u i .

124 (1) î n acest f e l , a c u m c î n d d i n t o a t e p u n c t e l e de v e d e r e

sînteţi î n d r e p t ă ţ i ţ i să purtaţi r ă z b o i u l şi c î n d n o i v ă î n d e m n ă m
*cu toţii să-1 p o r n i ţ i , dacă într-adevăr comunitatea 1 1 4
de inte­
rese c o n s t i t u i e c e l m a i p u t e r n i c t e m e i şi p e n t r u cetăţi, şi p e n ­
t r u p a r t i c u l a r i , n u şovăiţi să v e n i ţ i în a j u t o r u l p o t i d e e n i l o r , c a r e
sînt d o r i e n i şi sînt asediaţi d e i o n i e n i ( m a i î n a i n t e se î n t î m p l ă
•contrariul) n u şovăiţi să restabiliţi libertatea altora, căci nu
mai este d e s u p o r t a t ca, în t i m p ce n o i tergiversăm, u n i i să
p r i m e a s c ă l o v i t u r i , i a r alţii — d a c ă n e v o m v ă d i c ă n e a d u n ă m ,
d a r n u î n d r ă z n i m să l e v e n i m în a j u t o r , — să f i e în p r i m e j d i a
de a păţi la fel. (2) Dimpotrivă, gîndiţi-vă, aliaţilor, că a
a j u n s cuţitul l a os, c ă ceea ce se s p u n e este b i n e ; v o t a ţ i deci
r ă z b o i u l şi n u v ă t e m e ţ i d e p r i m e j d i a d e a c u m , c i năzuiţi către
pacea îndelungă, care va decurge d i n război, căci datorită
războiului p a c e a se întăreşte şi m a i m u l t , d a r renunţarea la
război, de dragul păcii, n u - i totodată lipsită de primejdie.

216
 CARTEA I

(3) Şi, s o c o t i n d c ă în E l a d a s-a î n s c ă u n a t o c e t a t e - t i r a n , î n d r e p ­

tată d e o p o t r i v ă î m p o t r i v a t u t u r o r — a s t f e l c ă p e u n i i îi s t ă p î -
neşte, i a r p e alţii a r e d e g î n d să-i s t ă p î n e a s c ă — să m e r g e m
usupră-i, s-o d o b o r î m , i a r n o i , d e a c i î n a i n t e , să t r ă i m f ă r ă p r i ­
m e j d i i şi să e l i b e r ă m p e e l e n i i c a r e a c u m sînt s u b j u g a ţ i " . A ş a .
au v o r b i t corintienii.

125 (1) L a c e d e m o n i e n i i , d u p ă ce a u a s c u l t a t p ă r e r e a t u t u r o r , ,
a u p u s să v o t e z e , p e rînd, pe toţi aliaţii care erau de faţă,
şi pe c e i d i n c e t ă ţ i l e m a r i , şi p e c e i d i n c e t ă ţ i l e m i c i , şi m a j o ­
ritatea a votat războiul. (2) D a r , c u toate că le era cu ne­
putinţă să a d u c ă î n d a t ă l a î n d e p l i n i r e h o t ă r î r e a , d e o a r e c e e r a u
nepregătiţi, f i e c a r e socotea că t r e b u i e să p r o c u r e cele necesare
şi să n u m a i e x i s t e ş o v ă i r e . D u p ă ce h o t ă r î s e r ă să p r e g ă t e a s c ă
cele de trebuinţă, n-a trecut un an, ci m a i puţin, pînă să
i n v a d e z e A t t i c a şi să î n c e a p ă r ă z b o i u l p e faţă.

126 (1) I n acest t i m p , l a c e d e m o n i e n i i a u t r i m i s s o l i l a A t e n a

spre a face incriminări atenienilor, ca să aibă un cît mai
p u t e r n i c p r e t e x t p e n t r u î n c e p e r e a r ă z b o i u l u i , d a c ă n u l i se v a
da a s c u l t a r e . (2) Astfel, l a c e d e m o n i e n i i "au t r i m i s mai întîi
s o l i ca să c e a r ă a t e n i e n i l o r să e x p i e z e s a c r i l e g i u l săvîrşit îm­
potriva zeiţei 115
. Sacrilegiul se produsese în felul următor:
(3) C y l o n e r a u n a t e n i a n , î n v i n g ă t o r la jocurile d i n Olympia,.
n o b i l şi c u m a r e t r e c e r e p r i n t r e v e c h i i a t e n i e n i . Se căsătorise
cu f a t a l u i Theagenes d i n M e g a r a , c a r e p e v r e m e a aceea e r a
tiran al Megarei. (4) C y l o n a cerut u n oracol la Delphi, i a r
Z e u l i - a r ă s p u n s să o c u p e a c r o p o l a a t e n i e n i l o r î n t i m p u l celei
m a i m a r i s ă r b ă t o r i a l u i Z e u s . (5) E l a l u a t o a m e n i înarmaţi
de la Theagenes, de Sărbătoarea Olympiilor din Pelopones,
convingîndu-şi prietenii, a ocupat acropola, p e n t r u ca să i n ­
s t a u r e z e t i r a n i a , s o c o t i n d c ă este s ă r b ă t o a r e a cea m a i m a r e a
lui Zeus şi c ă l u i i se cade să i n s t a u r e z e t i r a n i a , ca unuia
care învinsese la Olympia. (6) T o t u ş i Cylon n u s-a mai gîn-
dit — şi n i c i o r a c o l u l n - a arătat c l a r — d a c ă n u c u m v a e r a
v o r b a d e s p r e m a r e a s ă r b ă t o a r e d i n A t t i c a s a u d i n altă parte;
într-adevăr şi atenienii sărbătoresc, în afara cetăţii, Diasia,
care se numeşte „marea sărbătoare" a l u i Zeus Meilichios,

217
 THUCYDIDES

î n t i m p u l c ă r e i a a d u c c u toţii s a c r i f i c i i , d a r mulţi n u sacrifică

a n i m a l e , c i a d u c d r e p t o f r a n d e p r ă j i t u r i în f o r m ă d e animale,
•el însă, s o c o t i n d c ă î n ţ e l e g e c o r e c t , a t r e c u t l a a c ţ i u n e . (7) A t e ­
n i e n i i , prinzînd de v e s t e , a u d a t f u g a , în m a s ă , d e p e ogoare
împotriva lor şi, înconjurînd acropola, au început s-o ase-
dieze. (8) C u t i m p u l , e i s-au e p u i z a t d i n p r i c i n a a s e d i u l u i p r e a
lung, aşa c ă cei m a i m u l ţ i a u plecat, încredinţînd paza ase­
d i a ţ i l o r c e l o r n o u ă a r h o n ţ i şi l e a c o r d ă d e p l i n e p u t e r i , ca s-o
o r î n d u i a s c ă c u m v o r găsi d e c u v i i n ţ ă m a i b i n e . Pe a t u n c i , cele
m a i m u l t e s a r c i n i p o l i t i c e r e v e n e a u c e l o r n o u ă a r h o n ţ i . (9) Cei
asediaţi cu Cylon o duceau rău din pricina lipsei de hrană
şi d e apă. (10) C y l o n şi f r a t e l e său i z b u t e s c să f u g ă , d a r c e i ­
lalţi, f i i n d u r m ă r i ţ i — u n i i m u r i s e r ă d e f o a m e — se aşază l a
a l t a r u l zeiţei d e p e a c r o p o l ă , ca r u g ă t o r i . (11) A t e n i e n i i însăr­
cinaţi c u p a z a , d î n d u - ş i s e a m a c ă sînt g a t a să m o a r ă în tem­
p l u , d o r i n d să n u s ă v î r ş e a s c ă n i c i o n e l e g i u i r e , i - a u r i d i c a t de
l a a l t a r , i - a u scos a f a r ă şi i - a u u c i s . P e u n i i , c a r e se duceau
să se aşeze ca r u g ă t o r i la altarele zeiţelor a u g u s t e , i - a u u c i s
de asemenea chiar pe drum 1 1 6
. De atunci, aceia s-au numit
blestemaţi şi vinovaţi faţă de zeiţă 117
, şi e i , şi neamul lor.
(12) A ş a d a r , a t e n i e n i i a u i z g o n i t p e aceşti b l e s t e m a ţ i , i - a u m a i
i z g o n i t , m a i tîrziu, şi C l e o m e n e s , spartanul, împreună cu ate­
nienii părtaşi l a dezbinare, adică pe cei v i i i - a u izgonit, i a r
oasele c e l o r m o r ţ i l e - a u z v î r l i t p e s t e h o t a r e . T o t u ş i , c e i b l e s t e ­
m a ţ i s - a u î n t o r s m a i tîrziu şi n e a m u l l o r d ă i n u i e î n c ă în c e t a t e .

127 (1) L a c e d e m o n i e n i i c e r e a u atenienilor să expieze acest

sacrilegiu, desigur, m a i întîi ca să răzbune pe zei, dar şi
fiindcă ştiau că Pericles, f i u l l u i Xanthippos, se trage după
m a m ă , d i n C y l o n şi s o c o t e a u că, d a c ă v a c ă d e a P e r i c l e s , v o r
o b ţ i n e m a i u ş o r ceea ce d o r e a u de la atenieni. (2) Totuşi, e i
nu erau siguri c ă l u i P e r i c l e s a r p u t e a să i se î n t î m p l e aşa
ceva, şi d i n această cauză voiau să-1 acuze în faţa cetăţii,
g î n d i n d că, în p a r t e , şi d i n p r i c i n a n ă p a s t e i 118
l u i se v a porni
războiul. într-adevăr, Pericles, avînd cea mai mare influenţă
dintre toţi d i n aceeaşi generaţie şi f i i n d şi c o n d u c ă t o r u l t r e -
b i l o r p o l i t i c e , se î m p o t r i v e a în t o t u l l a c e d e m o n i e n i l o r , nelăsînd
pe atenieni să cedeze, şi î n d e m n î n d u - i l a război.

218
 CARTEA I

128 (1) D a r şi a t e n i e n i i c e r e a u l a c e d e m o n i e n i l o r să e x p i e z e sa­

c r i l e g i u l de l a T a i n a r o n . î n t r - a d e v ă r , l a c e d e m o n i e n i i , r i d i c î n d de
la altarul d i n t e m p l u l l u i P o s e i d o n p e rugătorii hiloţi din Taina­
ron şi, s c o ţ î n d u - i afară, i - a u u c i s . D i n a c e a s t ă cauză lacede­
monienii socotesc că a s u p r a l o r s-a abătut marele cutremur
de l a S p a r t a . (2) A t e n i e n i i l e m a i c e r e a u să e x p i e z e şi sacri­
legiul d i n Chalcioicos, care s-a p e t r e c u t în f e l u l următor. (3)
După ce Pausanias, lacedemonianul, a fost rechemat de la
c o m a n d a d i n H e l l e s p o n t , p e n t r u p r i m a oară de către spartani,
şi, j u d e c a t , a f o s t a c h i t a t , s u b c u v î n t c ă n u c ă l c a s e legea, în
m o d o f i c i a l n - a m a i f o s t t r i m i s a c o l o , d a r , ca p a r t i c u l a r , e l a
luat o triremă d i n H e r m i o n e , triremă pe care nu se aflau
lacedemonieni, şi s-a dus în Hellespont, sub cuvînt că vrea
să i a p a r t e l a războiul dus de eleni 1 1 9
, d a r , în realitate, - ca
să t r a t e z e 1 2 0
c u r e g e l e p e r ş i l o r . A c e s t l u c r u îl î n c e r c a s e şi m a i
înainte, cînd rîvnise la comanda elenilor. (4) Aşa şi-a atras
atunci, pentru p r i m a oară, r e c u n o ş t i n ţ a r e g e l u i şi a f ă c u t în­
ceputul poveştii din următoarea împrejurare: (5) Pausanias
c u c e r i s e c e t a t e a B y z a n t i o n , c î n d fusese p r i m a d a t ă acolo, după
retragerea din Cipru, cetatea se afla atunci sub stăpînirea
m e z i l o r , i a r p r i z o n i e r i i luaţi a t u n c i e r a u p r i e t e n i şi r u d e d e - a l e
regelui. Regelui i s-au trimis înapoi, pe ascuns, de ceilalţi
aliaţi, prizonierii luaţi, i a r aliaţilor l i s-a spus că fuseseră
scăpaţi de sub pază. (6) A c e s t lucru 1-a făcut împreună cu
Gongylos d i n Eretria, căruia-i încredinţase cetatea Byzantion,.
şi p r i z o n i e r i i . R e g e l u i i - a t r i m i s şi o s c r i s o a r e , p r i n Gongylos,
în c a r e , aşa c u m s-a d e s c o p e r i t m a i tîrziu, stătea s c r i s u r m ă ­
toarele: „Pausanias, conducătorul Spartei, voind să-ţi facă o
p l ă c e r e îţi t r i m i t e î n a p o i aceşti p r i z o n i e r i , p e care i - a c a p t u ­
r a t c u s p a d a , şi îţi f a c e p r o p u n e r e a , d a c ă şi t u eşti d e a c o r d ,
să i a în c ă s ă t o r i e p e f i i c a t a şi să-ţi a d u c ă s u b s t ă p î n i r e S p a r t a
şi r e s t u l E l a d e i . C r e d - c ă v o i f i în s t a r e să a d u c l a î n d e p l i n i r e
acest l u c r u , d u p ă ce m ă v o i sfătui c u t i n e . D a c ă eşti de a c o r d
cu vreuna d i n aceste p r o p u n e r i , trimite un om de încredere
la mare, prin c a r e să p u t e m să c o m u n i c ă m p e viitor".

129 (1) A c e s t e p r o p u n e r i l e f ă c e a e l în s c r i s o a r e . X e r x e s s-a

b u c u r a t d e s c r i s o a r e şi a t r i m i s l a m a r e . p e A r t a b a z o s , f i u l l u i

219
 THUCYDIDES

P h a r n a c e s , şi i - a p o r u n c i t să i a în p r i m i r e s a t r a p i a Dascylitis,
s c h i m b î n d p e M e g a b a t e s , c a r e o g u v e r n a s e m a i î n a i n t e , şi, în
acelaşi timp, i - a m a i d a t şi o scrisoare de răspuns pentru
P a u s a n i a s , c a r e se a f l a l a B y z a n t i o n , o r d o n î n d u - i să i - o t r i m i t ă
cît m a i repede prin c i n e v a şi să-i arate şi pecetea şi, dacă
a c e s t a îi v a p o r u n c i c e v a în ceea ce p r i v e ş t e t r e b u r i l e l u i , să
l e a d u c ă l a î n d e p l i n i r e cît m a i b i n e şi c u d e p l i n d e v o t a m e n t .
<2) A r t a b a z o s , s o s i n d acolo, a f ă c u t t o a t e p r e c u m i se spusese
şi a t r i m i s s c r i s o a r e a , în c a r e se scrisese următorul răspuns:
„Astfel v o r b e ş t e r e g e l e X e r x e s l u i P a u s a n i a s . î n casa noastră
stă consemnată înscris, pentru totdeauna, o binefacere care
ţi se datorează pentru o a m e n i i pe care ni i - a i salvat din
B y z a n ţ , d i n c o l o d e m a r e , şi sînt d e a c o r d c u p r o p u n e r i l e tale.
N i c i o z i şi n i c i o n o a p t e să n u t e f a c ă să a m î i îndeplinirea
p r o m i s i u n i l o r pe c a r e n i l e f a c i şi să n u f i i î m p i e d i c a t d e i d e e a
c ă t r e b u i e c h e l t u i t a u r s a u a r g i n t , şi c ă este n e v o i e d e multă
armată, dacă trebuie să se adUne undeva, ci împreună cu
Artabazos, bărbat de ispravă, pe c a r e ţi l - a m t r i m i s , adu la
î n d e p l i n i r e c u r a j o s şi r e a l i z a r e a i n t e r e s e l o r m e l e , şi r e a l i z a r e a
intereselor tale, cum va f i m a i f r u m o s şi mai bine pentru
amîndoi".

130 (1) P r i m i n d P a u s a n i a s această s c r i s o a r e , p e l î n g ă c ă şi

m a i î n a i n t e e r a în m a r e c i n s t e l a e l e n i , p e n t r u c o m a n d a deţi­
n u t ă l a P l a t e e a , d e a t u n c i s-a î n f u m u r a t şi m a i m u l t şi n u m a i
răbda să-şi d u c ă v i a ţ a d u p ă v e c h i u l o b i c e i , c i se î m b r ă c a în
haine medice cînd ieşea din Byzantion; ba chiar cînd stră­
bătea T r a c i a e r a e s c o r t a t d e m e z i şi e g i p t e n i , i a r m a s a i se
pregătea după o b i c e i u l p e r s a n 1 2 1
. D e a s e m e n e a , n u p u t e a să-şi
ascundă nici gîndul, ci, p r i n lucruri mărunte, arăta ceea ce
plănuia să f a c ă cu m a i m a r e amploare, după aceea. (2) E r a
i ; o t m a i g r e u a c c e s i b i l şi t o t atît d e b r u t a l se p u r t a 1 2 2
faţă de
toţi, î n c î t n i m e n i n u se m a i p u t e a a p r o p i a d e e l . A c e a s t a a şi
• d e t e r m i n a t , în f o a r t e m a r e m ă s u r ă , p e aliaţi să treacă d e p a r t e a
atenienilor.

131 (1) A s t f e l c ă l a c e d e m o n i e n i i , î n d a t ă ce a u a f l a t , l - a u şi
xechemat, tocmai pentru acest m o t i v , i a r d u p ă ce a pornit a

220
 CARTEA I

d o u a o a r ă p e o c o r a b i e d i n H e r m i o n i d a , f ă r ă î n v o i r e a l o r , şi
s-a d o v e d i t c ă f ă c e a acelaşi l u c r u , chiar după ce fusese silit,
p r i n a s e d i u , d e a t e n i e n i c ă c a p i t u l e z e , n u s-a întors d i n B y z a n ţ
la S p a r t a , c i s-a s t a b i l i t l a C o l o n a i , în T r o a d a ; s p a r t a n i i a u f o s t
vestiţi, însă, c ă tratează c u b a r b a r i i şi c ă n u se foloseşte de
şederea sa a c o l o p e n t r u ceva b u n ; a t u n c i spartanii n-au mai
p u t u t r ă b d a şi e f o r i i , t r i m i ţ î n d u n c r a i n i c c u o scytală , m
i-au
p o r u n c i t să n u se d e s p a r t ă de c r a i n i c , c ă d a c ă n u se v a s u p u n e
p o r u n c i i , e i îi v o r d e c l a r a r ă z b o i . (2) P a u s a n i a s , ca să î n l ă t u r e
o r i c e f e l de b ă n u i a l ă şi s p e r î n d c ă v a p u t e a î n d e p ă r t a acuza­
rea, d î n d b a n i , s-a î n t o r s iarăşi l a S p a r t a . C h i a r d e l a î n c e p u t
a fost aruncat în închisoare de efori — eforii pot să facă
acest l u c r u şi c u r e g e l e — de u n d e a reuşit să iasă m a i tîrziu
şi s-a p r e z e n t a t l a j u d e c a t ă , p u n î n d u - s e l a d i s p o z i ţ i a o r i c u i v a
v o i să d o v e d e a s c ă v i n o v ă ţ i a sa.

132 (1) N i c i d u ş m a n i i săi p e r s o n a l i , n i c i c e t a t e a î n t r e a g ă n u

a v e a u d o v e z i c o n c r e t e p e c a r e să se î n t e m e i e z e a c u z a ţ i i l e şi să
poată p e d e p s i u n o m d e n e a m regesc, c a r e şi î n p r e z e n t e r a
o n o r a t — e l fusese e p i t r o p u l r e g e l u i P l e i s t a r c h o s , f i u l l u i L e o -
nidas, care era încă minor şi c u care era văr. (2) D a r , d i n
pricina călcării l e g i l o r şi a z e l u l u i său p e n t r u b a r b a r i , cît şi
p e n t r u că n u se m u l ţ u m e a c u r a n g u l său, ca u n o m e g a l c u
ceilalţi, a d a t p r i l e j l a m u l t e bănuieli; spartanii mai luau în
c o n s i d e r a r e şi a l t e f a p t e a l e l u i , î n t r e b î n d u - s e , î n acelaşi timp,
dacă n u c u m v a părăsise felul de viaţă tradiţional, p e n t r u că
nu uitau că — pe trepiedul de la Delphi, pe care elenii îl
a d u s e s e r ă ca p r i n o s d i n p r ă z i l e l u a t e d e l a m e z i — e l însuşi
p r e t i n s e s e să se s c r i e u r m ă t o r u l distih elegiac:

„Pausanias, c o m a n d a n t u l elenilor, după ce a distrus

armata mezilor
A a d u s l u i P h o i b o s această o f r a n d ă "

(3) L a c e d e m o n i e n i i a u radiat de pe trepied distihul elegiac

atunci îndată şi au înscris numele cetăţilor care, zdrobind
î m p r e u n ă p e b a r b a r i , a u a d u s o f r a n d a . Se c r e d e a c ă şi acest
f a p t , săvîrşit d e P a u s a n i a s , este o c ă l c a r e a l e g i i şi, d e o a r e c e

221
 THUCYDIDES

se a j u n s e s e să f i e a s t f e l a c u z a t , c u atît m a i m u l t se învedera
c ă e l l u c r a s e l a f e l c u p l a n u l d e faţă. (4) S p a r t a n i i m a i e r a u
informaţi c ă P a u s a n i a s puse- l a c a l e şi c u hiloţii următoarele:
l e p r o m i t e a e l i b e r a r e a şi d r e p t u l d e cetăţenie, d a c ă se v o r răs-
cula deodată şi vor ajuta la realizarea întregului său plan.
(5) D a r n i c i acum spartanii n - a u d a t crezare acestor denun­
ţători hiloţi şi n - a u socotit că-i necesar să ia vreo măsură
deosebită împotriva l u i , ci au procedat aşa cum obişnuiau,
între e i , p e n t r u ca să n u se g r ă b e a s c ă să i a v r e o h o t ă r î r e i r e ­
vocabilă împotriva u n u i s p a r t a n , fără dovezi neîndoielnice, m a i
înainte d e a-1 d e n u n ţ a , d u p ă c u m se s p u n e , c e l c a r e a v e a să
aducă u l t i m a scrisoare a regelui către A r t a b a z o s ; acel o m se
numea Argilios, era f a v o r i t u l regelui şi p r e z e n t a m a r e î n c r e ­
dere p e n t r u A r t a b a z o s . A r g i l i o s , c u g e t î n d în s i n e şi f i i n d cu­
p r i n s de t e a m ă — pentru că n i c i u n a d i n ştafetele dinaintea
lui n u se m a i întorsese — şi-a f ă c u t o pecete, la fel cu cea
o r i g i n a l ă , p e n t r u ca, d a c ă c u m v a se v a f i înşelat în bănuiala
l u i s a u d a c ă r e g e l e îi v a c e r e s c r i s o a r e a ca să s c h i m b e ceva,
să nu-şi d e a s e a m a c ă s c r i s o a r e a fusese deschisă. A p o i a des­
c h i s s c r i s o a r e a , în c a r e — b ă n u i n d c ă se d ă d u s e u n a s t f e l de
o r d i n — a c i t i t c ă r e g e l e d ă d u s e o r d i n u l să f i e u c i s .

133 (1) C î n d Argilios a arătat scrisoarea, e f o r i i s-au con­

v i n s şi m a i m u l t , d a r d o r e a u să-1 a u d ă e i înşişi pe P a u s a n i a s
s p u n î n d c e v a . A r g i l i o s se dusese, d u p ă î n ţ e l e g e r e a c u e f o r i i , l a
T a i n a r o n , ca r u g ă t o r , şi-şi f ă c u s e o colibă despărţită în două
printr-un perete. în această • c o l i b ă a ascuns pe cîţiva dintre
e f o r i ; P a u s a n i a s s-a d u s l a A r g i l i o s şi 1-a î n t r e b a t c a r e - i moti­
vul suplicei; eforii auzeau totul. Argilios după ce îl învinui
d e cele s c r i s e d e s p r e e l în s c r i s o a r e şi îi arătă şi f i e c a r e f a p t ă
î n p a r t e , cît şi f a p t u l că n u - 1 pusese p e e l n i c i o d a t ă în pri­
m e j d i e în s e r v i c i i l e a d u s e r e g e l u i , îi spuse că d o r e ş t e să a i b ă
o n o a r e a să m o a r ă l a f e l ca o r i c a r e a l t u l d i n t r e s l u j i t o r i . Pau­
sanias, a r ă t î n d u - s e de a c o r d c u cele spuse d e e l , îi spuse să
nu se s u p e r e d i n p r i c i n a situaţiei d e faţă şi îi d ă d u garanţii
c ă v a f i e l i b e r a t d i n t e m p l u ; a p o i i - a c e r u t să p l e c e în grabă
şi să n u m a i î m p i e d i c e d e s f ă ş u r a r e a e v e n i m e n t e l o r .

222
 CARTEA I

134 (1) E f o r i i , d u p ă ce a u a u z i t c u d e - a m ă n u n t u l toate, a u

plecat, dar, a c u m cunoscînd temeinic faptul, au procedat la
a r e s t a r e a l u i P a u s a n i a s , în c e t a t e . Se s p u n e că P a u s a n i a s , în
drum, pe cînd e r a p e p u n c t u l de a f i a r e s t a t , p r i v i n d figura
unui efor care se apropia de e l şi-a d a t seama l a ce vine;
un alt efor însă i - a făcut u n semn d i s c r e t şi i - a arătat cu
bunăvoinţă p l a n u l l o r ; a t u n c i P a u s a n i a s s-a î n d r e p t a t în fugă
.spre t e m p l u l A t h e n e i C h a l c i o i c o s şi s-a r e f u g i a t acolo, înainte
de a sosi eforii. Templul era aproape. Intrînd într-o odăiţă,
c a r e a p a r ţ i n e a t e m p l u l u i , ca să n u s u f e r e s u b c e r u l l i b e r , P a u ­
s a n i a s ş e d e a liniştit. (2) E f o r i i , p e n t r u î n c e p u t , a u r e n u n ţ a t l a
u r m ă r i r e , m a i a p o i a u î n d e p ă r t a t a c o p e r i ş u l şi uşile o d ă i ţ e i şi,
păzindu-1 şi b a r i c a d î n d u - 1 î n ă u n t r u , l - a u î n c h i s c u z i d şi l - a u
a s e d i a t ca să-1 f a c ă să c a p i t u l e z e p r i n f o a m e . (3) Pe c î n d era
aproape să-şi dea sufletul, eforii dîndu-şi seama în ce stare
se află în o d ă i ţ ă , l - a u scos a f a r ă î n c ă în v i a ţ ă , d a r e l a m u r i t
de î n d a t ă ce a f o s t scos. (4) L a î n c e p u t e f o r i i s - a u g î n d i t să-1
arunce în Caiadas, unde erau aruncaţi răufăcătorii, apoi au
hotărît să-1 î n g r o a p e u n d e v a , p e a p r o a p e . I a r z e u l d i n D e l p h i ,
m a i tîrziu, l e - a d a t l a c e d e m o n i e n i l o r u n o r a c o l , c e r î n d u - l e să-i
m u t e mormîntul acolo unde-şi dăduse s u f l e t u l ; a c u m , m o r m î n -
tul se află în vestibulul templului, lucru pe c a r e - 1 arată o
inscripţie pe coloane; d e o a r e c e f a p t a săvîrşită d e e i c o n s t i t u i e
un sacrilegiu, [oracolul le-a mai poruncit ca] în loc de un
singur corp să ofere două corpuri zeiţei Atena Chalcioicos.
L a c e d e m o n i e n i i a u făcut două statui de bronz, reprezentînd pe
P a u s a n i a s , şi l e - a u p u s a c o l o , p a r c ă s p r e a-1 î n l o c u i .

135 (1) A t e n i e n i i , p r e t e x t î n d c ă şi z e u l socotise f a p t a lor o

nelegiuire, a u cerut, l a rîndul l o r , l a c e d e m o n i e n i l o r s-o ispă-
şească.^ (2) în privinţa politicii filopersane a l u i Pausanias,
lacedemonienii, trimiţînd soli la Atena, au început — după
cele ce rezulta d i n învinuirile privitoare la Pausanias — să
acuze şi ei pe Themistocles, cerînd să-1 p e d e p s e a s c ă pentru
a c e l e a ş i f a p t e . (3) A t e n i e n i i , l ă s î n d u - s e c o n v i n ş i — T h e m i s t o c l e s
tocmai e r a o s t r a c i z a t şi-şi d u c e a v i a ţ a în A r g o s , i a r d i n c î n d
în c î n d se m a i d u c e a şi p r i n r e s t u l P e l o p o n e s u l u i — a u t r i m i s
cîţiva oameni împreună cu l a c e d e m o n i e n i i , care s-au oferit

223
 THUCYDIDES

să-1 u r m ă r e a s c ă . A c e s t o r a l i se d ă d u s e cuvînt de o r d i n e să-1

r i d i c e o r i u n d e l - a r găsi.

136 (1) T h e m i s t o c l e s , între timp prinzînd de v e s t e , a fugit

din Pelopones î n C o r c y r a , c ă c i adusese s e r v i c i i c o r c y r e i e n i l o r .
(2) D a r c o r c y r e i e n i i , s p u n î n d c ă se t e m să-1 ţină l a e i , ca n u
c u m v a să m î n i e p e l a c e d e m o n i e n i şi p e a t e n i e n i , l - a u t r a n s p o r t a t
p e c o n t i n e n t u l d i n f a ţ a i n s u l e i . (3) Şi, f i i n d u r m ă r i t de o a m e n i i
p u ş i să a f l e î n c o t r o se î n d r e a p t ă , cît şi d e o î n c u r c ă t u r ă care
s-a ivit, Themistocles fu silit să tragă la Admetos, regele
m o l o s s i l o r , c a r e n u - i e r a p r i e t e n . (4) R e g e l e n u e r a a c a s ă , i a r
T h e m i s t o c l e s , p r e z e n t î n d u - s e ca r u g ă t o r l a soţia l u i , aceasta îl
p o v ă ţ u i e ş t e să i a c o p i l u l l o r în b r a ţ e şi să se a ş e z e l a a l t a r .
(5) Nu mult după aceea a venit Admetos. Themistocles i-a
spus c i n e este şi c ă n u se c a d e să se r ă z b u n e a c u m pe un
e x i l a t , c h i a r d a c ă e l i s-a î m p o t r i v i t cînd făcea o rugăminte
atenienilor. A a d ă u g a t că, d e s i g u r , f i i n d m a i s l a b în c l i p a de
faţă decît Admetos, ar putea să-i facă mult rău, dar că
nobleţea cere ca o a m e n i i e g a l i să se e x p l i c e c î n d se află în
c o n d i ţ i i egale. î n acelaşi t i m p , T h e m i s t o c l e s i - a m a i arătat că
e l i se î m p o t r i v i s e ca să-şi satisfacă o s i m p l ă d o r i n ţ ă , d a r c ă
n u se opusese c a să i se s a l v e z e v i a ţ a , p e c î n d A d m e t o s , d a c ă
l-ar preda, (Themistocles i - a spus cine şi p e n t r u ce-1 urmă­
reşte) i - a r l u a v i a ţ a .

137 (1) A d m e t o s , ascultînd, 1-a ridicat de la altar o dată

c u f i u l său — c ă c i T h e m i s t o c l e s se aşezase l a a l t a r c u f i u l l u i
A d m e t o s în braţe şi această f o r m ă de suplică era f o a r t e so­
lemnă — iar n u mult după aceea, cînd a u sosit lacedemo­
n i e n i i şi a t e n i e n i i , c a r c - i a d u c e a u m u l t e î n v i n u i r i , n u 1-a pre­
d a t , c i 1-a t r i m i s — T h e m i s t o c l e s v o i a să m e a r g ă l a r e g e l e p e r ­
şilor — pe j o s , l a cealaltă mare, la Pidna, cetatea l u i A l e ­
xandru. (2) A c i Themistocles a d a t de u n vas de transport,
c a r e se d u c e a s p r e I o n i a şi, î m b a r e î n d u - s e , a f o s t a r u n c a t de
o furtună în tabăra atenienilor, care asediau insula Naxos.
Aci — cei d i n corabie nu-1 cunoşteau — cuprins de teamă,
dezvăluie n a u c l e r u l u i 1 2 4
c i n e este şi d e ce este e x i l a t şi a d a u g ă
c ă , d a c ă n u - 1 v a s c ă p a , v a s p u n e c ă 1-a l u a t p e c o r a b i e p e n t r u

224
b a n i ; i - a s p u s , d e a s e m e n e a , c ă este m a i p r u d e n t ca n i m e n i să - 1

n u c o b o a r e d i n c o r a b i e pînă c î n d n u se v a f a c e t i m p prielnic
p l u t i r i i şi dacă-1 v a a s c u l t a , v a p r i m i , c u r e c u n o ş t i n ţ ă , r e c o m ­
pensa cuvenită. N a u c l e r u l a făcut aşa şi, stînd ancorat o zi
şi o n o a p t e m a i sus d e t a b ă r ă , m a i tîrziu a sosit l a E p h e s .
(3) T h e m i s t o c l e s 1-a cinstit cu bani — i-au venit bani mai
tîrziu de la Atena, de la prieteni, şi d i n Argos, pe care-i
avea puşi deoparte — apoi, pornind în sus cu unii dintre
perşii d i n ţara d e j o s , a t r i m i s o s c r i s o a r e l a r e g e l e Artaxer-
xes 125
, fiul l u i X e r x e s , care d o m n e a de c u r î n d . (4) Scrisoarea
d e z v ă l u i a u r m ă t o a r e l e : „ C e l c a r e v i n e l a t i n e sînt e u , T h e m i s ­
tocles, e u c a r e , d i n t r e e l e n i , a m f ă c u t casei t a l e c e l e m a i m u l t e
r e l e , cîtă v r e m e a m f o s t n e v o i t să m ă a p ă r î m p o t r i v a tatălui
tău, c î n d venea c u război /împotriva patriei mele/, dar i - a m
făcut şi m u l t bine, atunci cînd întoarcerea l u i în p a t r i e era
fără p r i m e j d i e p e n t r u m i n e , d a r p e r i c u l o a s ă p e n t r u e l . Şi m i e
m i se d a t o r e a z ă u n s e r v i c i u ( T h e m i s t o c l e s f ă c e a a l u z i e l a v e s ­
t e a p e c a r e i - o d ă d u s e d e s p r e r e t r a g e r e a e l e n i l o r de l a S a l a -
m i n a şi d e s p r e î m p i e d i c a r e a darîmării p o d u l u i 1 2 6
pe care şi-o
atribuia fără să fie adevărat) şi acum, avînd să-ţi fac un
mare bine, a m venit la tine fiind urmărit de eleni, d i n cauza
p r i e t e n i e i p e c a r e ţ i - a m a r ă t a t - o . V r e a u să aştept u n a n s i a p o i
î n s u m i să-ţi s p u n p e n t r u ce a m v e n i t " .

138 (1) R e g e l e , d u p ă cît se s p u n e , s-a m i n u n a t d e i n t e l i g e n ţ a

l u i T h e m i s t o c l e s s i 1-a î n d e m n a t să f a c ă asa. T h e m i s t o c l e s , cît
a stat acolo, a învăţat l i m b a persană şi o b i c e i u r i l e ţării atît
cît a p u t u t . (2) A p o i , p r e z e n t î n d u - s e d u p ă u n a n l a r e g e , T h e ­
m i s t o c l e s a j u n g e să f i e f o a r t e p r e ţ u i t d e rege, aşa c u m n u m a i
fusese n i c i u n e l e n , atît d a t o r i t ă p r e s t i g i u l u i d o b î n d i t anterior,,
cît şi p e n t r u că-1 f ă c e a să s p e r e c ă - i v a s u p u n e l u m e a elenă
şi, m a i ales, p e n t r u că dădea d o v e z i de inteligenţă. (3) The­
m i s t o c l e s îşi arăta, î n t r - a d e v ă r , c u f o a r t e m u l t ă e n e r g i e p u t e r e a
f i r i i sale şi se v e d e a că m a i ales în această p r i v i n ţ ă e r a v r e d ­
n i c de a d m i r a t m a i m u l t d e c î t a l t u l . î n t r - a d e v ă r , d i s p u n î n d de
o inteligenţă înnăscută, fără să î n v e ţ e de la alţii ceva mai
î n a i n t e d e i n t r a r e a în v i a ţ a p o l i t i c ă , n i c i d u p ă aceea, e l i n t u i a
f o a r t e r e p e d e , d u p ă o f o a r t e scurtă d e l i b e r a r e , atît situaţia de

15 — Războiul p e l o p o n e s n r : 225
 THUCYDIDES

moment, cît şi cu privire la viitor, de asemenea îşi dădea

s e a m a de ceea ce a v e a să se î n t î m p l e p e o l a r g ă p e r i o a d ă de
timp. Treburile pe care le avea în m î n ă , e r a în s t a r e să le
d i r i j e z e ; p e c e l e în c a r e n u e r a e x e r c i t a t , n u e r a i n c a p a b i l să
le judece. Adesea prevedea lămurit, cînd situaţia era încă
n e c l a r ă , ceea ce e r a b i n e şi r ă u . î n t r - u n c u v î n t , atît p r i n forţa
sa spirituală, cît şi p r i n b u n a p r e g ă t i r e , e r a în s t a r e să i a în
g r a b ă m ă s u r i l e necesare. (4) î m b o l n ă v i n d u - s e , T h e m i s t o c l e s îşi
d ă sfîrşitul. Unii s p u n c ă şi-a p u s c a p ă t vieţii, otrăvindu-se,
d e o a r e c e îşi d ă d u s e s e a m ă c ă îi e r a c u n e p u t i n ţ ă să îndepli­
nească p r o m i s i u n i l e pe care le făcuse regelui. (5) Mormîntul
lui se află în M a g n e s i a d i n A s i a , în agora. E l stăpînea acel
ţinut, căci r e g e l e îi d ă d u s e M a g n e s i a p e n t r u p î i n e — în f i e c a r e
an ea producea grîu în valoare de cincizeci de talanţi —,
L a m p s a c o s - u l p e n t r u v i n — a v e a f a i m a că e r a cea m a i b o g a t ă
regiune în v i n p e v r e m e a aceea — , iar Myus pentru carne.
<6) Se spune că, după c u m dispusese chiar el 1 2 7
, oasele le-au
a d u s în p a t r i e r u d e l e şi l e - a u î n g r o p a t , pe ascuns de atenieni,
î n A t t i c a , c ă c i n u e r a î n g ă d u i t să-1 î n g r o a p e , d e o a r e c e fusese
exilat pentru trădare. Aşa s-au sfîrşit Pausanias, spartanul,
şi T h e m i s t o c l e s , a t e n i a n u l , c a r e a u f o s t c e i m a i străluciţi eleni
d e pe v r e m e a l o r .

139 (1) A c e s t e a l e - a u c e r u t l a c e d e m o n i e n i i de l a a t e n i e n i în
p r i m a solie, i a r a t e n i e n i i l e p r e t i n d e a u şi e i să i s p ă ş e a s c ă s a c r i ­
legiile. A p o i , m a i tîrziu, l a c e d e m o n i e n i i , d u c î n d u - s e la Atena,
î n s o l i e , a u c e r u t a t e n i e n i l o r să se r e t r a g ă d i n P o t i d e e a şi să
lase E g i n a autonomă; cel m a i m u l t însă şi c u cea m a i mare
f e r m i t a t e s u s ţ i n e a u că — d a c ă a t e n i e n i i vor suprima decretul
cu privire la megarieni, prin c a r e l i se i n t e r z i s e s e l a c e d e m o ­
n i e n i l o r accesul l a p o r t u r i l e a f l a t e s u b h e g e m o n i a a t e n i a n ă şi
la piaţa attică 128
— n u v a f i r ă z b o i . (2) A t e n i e n i i , n u dădură
ascultare nici acestor cereri şi n i c i n u v r u r ă să s u p r i m e d e ­
c r e t u l cu p r i v i r e l a m e g a r i e n i , deoarece le reproşau megarie-
n i l o r î n c ă l c a r e a t e r e n u l u i s a c r u şi a c e l u i c a r e n - a v e a hotare,
p r e c u m şi p r i m i r e a s c l a v i l o r f u g a r i . (3) î n cele d i n u r m ă , a u
venit ultimii soli de la Sparta — Rhamphias, Melesippos şi
A g e s a n d r o s — şi, f ă r ă să a m i n t e a s c ă d e n i c i u n a d i n t r e obiş-

226
 CARTEA I

n u i t e l e r e v e n d i c ă r i , a u spus c ă : „ L a c e d e m o n i e n i i doresc să f i e
pace şi v a f i pace, dacă voi, atenienilor, veţi lăsa p e eleni
autonomi". Atenienii a u convocat adunarea poporului şi, p u -
nînd p r o b l e m e l e î n d e z b a t e r e , a u h o t ă r î t să d e l i b e r e z e a s u p r a
t u t u r o r c h e s t i u n i l o r şi să l e r ă s p u n d ă o dată p e n t r u t o t d e a u n a .
(4) M u l ţ i a u p ă ş i t în faţa p o p o r u l u i şi a u f o s t de p ă r e r i con­
t r a r i i : u n i i socoteau c ă t r e b u i e să p o a r t e r ă z b o i , i a r alţii sus­
ţineau c ă n u t r e b u i e ca d e c r e t u l să f i e o p i e d i c ă p e n t r u p a c e ,
ci să-1 s u p r i m e . P r i n t r e c e i c a r e a u v o r b i t a f o s t şi P e r i c l e s ,
fiul l u i X a n t h i p p o s , fruntaş al atenienilor pe vremea aceea,
f o a r t e e n e r g i c î n c u v î n t şi în f a p t ă , c a r e l e - a f ă c u t următoa­
rele îndemnuri:

140 (1) „ E u , atenienilor, îmi menţin neîncetat părerea că

nu t r e b u i e să c e d a ţ i p e l o p o n e s i e n i l o r , deşi ştiu c ă o a m e n i i n u
p o a r t ă r ă z b o i u l c u acelaşi a v î n t c u c a r e se lasă c o n v i n ş i să-1
înceapă, c i că, după împrejurări, îşi s c h i m b ă şi p ă r e r i l e . Eu
c o n s t a t c ă t r e b u i e să v ă d a u s i a c u m a c e l e a ş i s f a t u r i s a u ase¬
mănătoare cu cele d a t e , şi cer, socotind că-i drept ceea ce
s p u n , ca a c e i a d i n t r e v o i c a r e sînt c o n v i n ş i , s a u să colaboreze
la r e a l i z a r e a c e l o r ce h o t ă r î m în c o m u n , c h i a r dacă ne înşe­
l ă m în v r e o p r i v i n ţ ă , s a u să n u m a i p r e t i n d ă c ă sînt inteligenţi
cînd, datorită h o t ă r î r i l o r l u a t e de n o i toţi, r e p u r t e a z ă succese. Se
a d m i t e că schimbările e v e n i m e n t e l o r n u d e c u r g m a i puţin ne­
prevăzut decît g î n d u r i l e o a m e n i l o r , d e aceea, d e o b i c e i , î n v i ­
nuim întîmplarea pentru e v e n i m e n t e l e care survin împotriva
c a l c u l e l o r n o a s t r e . (2) E r a e v i d e n t şi m a i î n a i n t e c ă lacedemo­
nienii conspirau împotriva noastră şi nu mai puţin acum.
într-adevăr, deşi se stabilise ca şi u n i i şi alţii să-şi dea şh
să p r i m e a s c ă r e c i p r o c satisfacţie, şi f i e c a r e să p ă s t r ă m ceea ce-
a v e m , e i n i c i n - a u c e r u t v r e o d a t ă satisfacţie şi n i c i n u p r i m e s c
cînd le dăm n o i ; d i n contră, ei vor să t r a n ş e z e d i f e r e n d e l e -
prin război mai mult decît prin tratative şi v i n aici ca să.
ordone şi n u ca să acuze. (3) E i cer să n e retragem de la ;

Potideea, să lăsăm Egina autonomă şi să anulăm „decretul,

megarienilor", i a r cei care au venit ultimii pretind să lăsăm
pe eleni autonomi. (4) Nimeni dintre voi să n u creadă că s

dacă n u v o m a n u l a „decretul m e g a r i e n i l o r " — care, dacă a r f i

227
 THUCYDIDES

f o s t a n u l a t , d u p ă c u m susţin e i m a i ales, n - a r m a i f i f o s t r ă z ­
b o i — v o m p u r t a r ă z b o i p e n t r u a t i n g e r e a u n o r ţeluri n e î n s e m ­
n a t e , şi de a s e m e n e a să n u m a i lăsaţi p r i l e j g î n d u l u i p e n t r u a
vă învinui pe v o i înşivă că p e n t r u un lucru mic aţi pornit
r ă z b o i u l . (5) C ă c i acest l u c r u n e î n s e m n a t f a c e d o v a d a şi p u n e
l a î n c e r c a r e c o n v i n g e r i l e v o a s t r e . D a c ă în aceste p r o b l e m e veţi
ceda, o să v ă c e a r ă î n d a t ă a l t l u c r u şi m a i m a r e , s o c o t i n d c ă
d e frică o să a c c e p t a ţ i şi asta. D a r , r e s p i n g î n d cît m a i f e r m p r o ­
punerile lor, le veţi impune limpede să trateze cu voi pe
p i c i o r de e g a l i t a t e .

141 (1) D e aceea, h o t ă r î ţ i - v ă s a u să cedaţi m a i înainte de

a primi vreo lovitură sau, dacă vom porni războiul — ceea
ce e u socotesc c ă este m a i b i n e — , să n u c e d ă m n i c i pentru
un motiv important, nici pentru altul neînsemnat şi să nu
p ă s t r ă m c u t e a m ă ceea ce a m dobîndit. într-adevăr, impune­
rea unei foarte mari sau foarte mici pretenţii constituie
aceeaşi r e d u c e r e în s c l a v i e d a c ă ea se face, î n a i n t e de jude­
c a t ă , de nişte o a m e n i s e m e n i l o r l o r , e g a l i în d r e p t u r i 1 2 9
. (2) î n
ceea ce priveşte cerinţele războiului şi mijloacele fiecăruia
d i n t r e n o i , a s c u l t î n d f i e c a r e l u c r u în p a r t e , aflaţi c ă n u s î n t e m
s l a b i . (3) P e l o p o n e s i e n i i îşi l u c r e a z ă s i n g u r i p ă m î n t u l , i a r b a n i
nu au nici particularii şi n i c i v i s t i e r i a p u b l i c ă ; a p o i , în răz­
boaie îndelungate şi p u r t a t e p e mări sînt n e î n c e r c a ţ i , pentru
că ei, d i n p r i c i n a sărăciei, d u c u n i i împotriva altora războaie
s c u r t e . (4) A s t f e l de oameni n u pot nici să e c h i p e z e corăbii,
nici să trimită adesea în afară armate p e d e s t r e , ceea ce le
i m p u n e să nu-şi p o a t ă c h i b z u i i n t e r e s e l e p a r t i c u l a r e , să c h e l -
t u i e d i n b a n i i p r o p r i i şi să f i e şi izolaţi de p a t r i e p r i n m a r e .
(5) P e de altă p a r t e , p r i s o s u r i l e de a v e r e a l e c e t ă ţ e n i l o r susţin
războaiele mai mult decît i m p o z i t e l e forţate. O a m e n i i care-şi
l u c r e a z ă s i n g u r i p ă m î n t u l sînt m a i dispuşi să se o f e r e l a r ă z ­
boaie cu p r o p r i a l o r persoană, decît cu b a n i , pe de o parte,
fiindcă sînt î n c r e d i n ţ a ţ i că e posibil să scape d i n primejdii,
i a r p e de a l t a , n u sînt s i g u r i c ă n - a u să-şi c h e l t u i e a v e r e a î n a ­
i n t e d e t e r m i n a r e a r ă z b o i u l u i , m a i ales d a c ă r ă z b o i u l se pre­
lungeşte peste aşteptările lor, aşa cum se întîmplă adesea.
<6) P e l o p o n e s i e n i i şi aliaţii l o r sînt în s t a r e să r e z i s t e î n t r - o

228
 CARTEA T

.singură l u p t ă î m p o t r i v a t u t u r o r e l e n i l o r , d a r n u p o t să p o a r t e
război î m p o t r i v a u n e i a r m a t e , c a r e n u e e g a l ă c u a l o r , d e o a r e ­
ce, n e a v î n d u n s i n g u r s f a t , e i n u p o t l u a în g r a b ă şi e x e c u t a
r e p e d e h o t ă r î r i ; a p o i , toţi a u d r e p t e g a l d e v o t şi, n e ţ i n î n d de
acelaşi n e a m , se g r ă b e ş t e f i e c a r e să-şi r e z o l v e p r o p r i i l e inte­
rese, de aceea, aşa cum este şi firesc, ei n u duc nimic la
b u n sfîrşit. (7) A s t f e l , u n i i v o i e s c c u a r d o a r e să p e d e p s e a s c ă p e
c i n e v a , i a r alţii să-şi v a t ă m e cît m a i p u ţ i n c e l e a l e sale. Şi,
adunîndu-se d i n cînd în cînd, ei iau, pentru scurt timp, în
dezbatere vreo treabă publică, i a r în cea m a i mare parte a
t i m p u l u i îşi v ă d de t r e b u r i l e l o r p a r t i c u l a r e . N i c i unul dintre
e i n u - ş i d ă s e a m a c ă p r i n n e p ă s a r e a sa v a a d u c e p a g u b e inte­
r e s u l u i c o m u n , c i socoteşte că a l t u l o să se î n g r i j e a s c ă şi de
interesele sale, a s t f e l că, g î n d i n d f i e c a r e în sinea l u i la f e l ,
nu observă că interesele c o m u n e sînt păgubite.

142 (1) Cea m a i m a r e p i e d i c ă p e n t r u e i o v o r c o n s t i t u i c h e l ­

tuielile băneşti, deoarece vor tărăgăna treburile ca să şi-i
procure în linişte, i a r m o m e n t e l e p r i e l n i c e în război nu aş­
teaptă. (2) N i c i t a c t i c a l o r , d e a î n c o n j u r a p e d u ş m a n c u for­
tificaţii, n i c i f l o t a l o r n u p o t să i n s p i r e t e a m ă . (3) C ă c i încon­
jurarea cu fortificaţii este greu de făcut, chiar în timp de
pace, p e n t r u o c e t a t e c u f o r ţ e egale, c u atît m a i puţin într-un
teritoriu duşman, cînd şi n o i v o m izbuti să-i înconjurăm pe
e i c u fortificaţii. (4) I a r d a c ă e i v o r c o n s t i t u i o citadelă, d e s i ­
g u r v o r p u t e a să a d u c ă p a g u b e u n e i părţi d i n t e r i t o r i u l n o s t r u ,
făcînd incursiuni şi p r o v o c î n d dezertări p r i n t r e s c l a v i i noştri,
d a r n u v o r f i în s t a r e însă să r i d i c e fortificaţii şi să n e îm­
p i e d i c e să p l u t i m s p r e ţara l o r şi, p e u n d e v o m p u t e a , l e v o m
plăti 1 3 0
cu flota. (5) Căci, noi am căpătat m a i multă expe­
rienţă în războiul terestru din cel maritim, decît au
d o b î n d i t e i în r ă z b o i u l n a v a l d i n c e l t e r e s t r u . (6) N u l e v a f i
uşor să f i e c u n o s c ă t o r i în ale mării. (7) Căci nici voi, care
continuaţi să căpătaţi experienţă în navigaţie, imediat după
terminarea războiului cu mezii, nu aţi terminat-o de apro­
fundat; atunci c u m ar putea să r e a l i z e z e c e v a deosebit nişte
agricultori, şi nu marinari, şi care, pe deasupra, n u v o r f i
lăsaţi n i c i să se p r e g ă t e a s c ă , p e n t r u c ă v o r f i m e r e u b l o c a ţ i de

229
 THUCYDIDES

n o i c u m u l t e c o r ă b i i ? (8) C ă c i , c h i a r d a c ă se v o r a v î n t a î m p o ­
t r i v a u n e i f l o t e m i c i , ca să o b l o c h e z e în p o r t , încurajîndu-şi
l i p s a de e x p e r i e n ţ ă p r i n m a r e l e l o r n u m ă r , totuşi, c î n d v o r f i
respinşi de o f l o t ă n u m e r o a s ă , se v o r p o t o l i şi, d i n lipsă de
e x p e r i e n ţ ă , v o r f i şi m a i p u ţ i n inteligenţi, a p o i , din această
p r i c i n ă , şi m a i ş o v ă i e l n i c i . (9) N a v i g a ţ i a este u n m e ş t e ş u g ca
oricare altul şi n u se î n g ă d u i e s-o practici l a î n t î m p l a r e , ca)
pe un ceva de mică importanţă, ba mai mult, nici nu se
p o a t e ca, p e l î n g ă î n d e l e t n i c i r e a c u n a v i g a ţ i a , să m a i f a c i ceva.

143 (1) I a r dacă, punîndu-se în mişcare, ar încerca să

atragă pe marinarii noştri străini 131
cu o simbrie mai mare,
p r o c u r a t ă d i n b a n i i de l a O l y m p i a s a u de l a D e l p h i , a r f i p r i ­
m e j d i o s , d a c ă n o i n u l e - a m o p u n e o f o r ţ ă egală, u r c î n d u - n e în
c o r ă b i i şi n o i şi m e t e c i i 1 3 2
. A c u m î n s ă d i s p u n e m d e acest lucru
şi — ceea ce este f o a r t e i m p o r t a n t — a v e m c î r m a c i de corăbii
d i n t r e cetăţeni, şi d i s p u n e m de m a t e l o ţ i m a i m u l ţ i şi m a i b u n i
d e c î t î n t r e a g a E l a d ă . (2) Şi n i c i u n c o r ă b i e r străin n u v a ac­
c e p t a ca, p e lîngă înfruntarea p r i m e j d i e i , să f i e ca şi exilat
d i n ţara l u i , d o a r c u s l a b a n ă d e j d e c ă - i v o r d a o m a r e s i m b r i e
c a să l u p t e , t i m p de c î t e v a z i l e , alături d e e i . (3) A c e a s t a s a u
c a m în f e l u l acesta m i se p a r e c ă este situaţia p e l o p o n e s i e n i l o r ,
în timp ce n o i sîntem liberi de lipsurile pe care ni le-am
i m p u t a t şi, în p l u s , m a i a v e m şi a l t e n u m e r o a s e şi m a r i avan­
t a j e a s u p r a l o r . (4) D a c ă v o r v e n i c u a r m a t a p e d e s t r ă în ţ a r a
n o a s t r ă , v o m p l u t i şi n o i s p r e ţ a r a l o r şi n u v a f i a c e l a ş i lucru
să pustieşti o p a r t e d i n P e l o p o n e s c u a p u s t i i întreaga Attică.
într-adevăr, peloponesienii n u v o r p u t e a să o c u p e f ă r ă luptă
acest teritoriu, în schimbul celui pierdut, pe cînd noi avem
p ă m î n t m u l t , şi î n i n s u l e , şi p e c o n t i n e n t , c ă c i m a r e este p u ­
t e r e a m ă r i i . (5) G î n d i ţ i - v ă şi v o i : d a c ă n o i a m f i i n s u l a r i , c i n e
a r p u t e a să f i e m a i de n e c u c e r i t ? I a r a c u m t r e b u i e să gîndim
cît m a i a s e m ă n ă t o r c u i n s u l a r i i , să l ă s ă m p ă m î n t u l şi casele,
să păstrăm paza mării şi a cetăţii, să n u ne lăsăm pradă
mîniei şi să n u dăm lupta cu peloponesienii, care sînt m a i
numeroşi. Dacă-i v o m învinge, v o m avea de l u p t a t iarăşi cu
e i , c a r e v o r f i şi m a i n u m e r o ş i , i a r d a c ă v o m f i înfrînţi, se
vor prăpădi resursele provenite d e l a aliaţi, c a r e n e f a c pu-

230
 CARTEA I

l e r n i c i , c ă c i aliaţii n u v o r m a i s t a liniştiţi, d a c ă n o i n u v o m
f i i n s t a r e să p o r n i m c u a r m a t ă î m p o t r i v a l o r . S ă n u n e j e l u i m
de pierderea caselor şi a pămîntului, c i a vieţilor omeneşti,
(răci nu casele şi pămîntul procură pe oameni, ci oamenii
procură case şi pămînt. Şi dacă aş socoti că vă voi putea
convinge, v-aş îndemna să p o r n i ţ i v o i şi să pustiiţi ţ a r a lor
st să arătaţi p e l o p o n e s i e n i l o r că, d i n aceste m o t i v e , n u l e v e ţ i
da ascultare.

144 (1) A m şi alte motive să nădăjduiesc că vom supra­

vieţui în r ă z b o i , d a c ă n u veţi dori să v ă măriţi imperiul în
timpul războiului şi să v ă provocaţi de bunăvoie primejdii,
într-adevăr, eu mă t e m m a i m u l t de greşelile n o a s t r e p r o p r i i
decît de planurile duşmanilor. (2) D a r , a c e l e a vor f i arătate
in altă cuvîntare, deodată cu faptele. Acum, însă, să l e tri­
mitem următorul răspuns: că vom lăsa pe megarieni să se
folosească de p o r t u r i şi d e a g o r a , d a c ă l a c e d e m o n i e n i i n u ne
v o r m a i a l u n g a n i c i p e n o i , n i c i p e aliaţii noştri — c ă c i nici
una, n i c i a l t a n u c o n s t i t u i e o piedică după t r a t a t — ; că vom
lăsa c e t ă ţ i l e a u t o n o m e , deşi a m î n c h e i a t t r a t a t u l , a v î n d u - l e ca
aliaţi a u t o n o m i , dacă şi e i v o r î n g ă d u i cetăţilor aliate cu ei
să f i e a u t o n o m e , n u în i n t e r e s u l l a c e d e m o n i e n i l o r , c i în inte­
resul fiecărei cetăţi, c u m v o i e ş t e e a ; c ă v o i m să l e d ă m satis­
facţie p o t r i v i t t r a t a t u l u i , că n u v o m începe războiul, d a r v o m
p e d e p s i p e cei c a r e - 1 v o r î n c e p e . E s t e d r e p t şi p o t r i v i t c u d e m ­
nitatea acestei cetăţi să dăm aceste răspunsuri. (3) Trebuie,
însă, să se ştie c ă r ă z b o i u l este i n e v i t a b i l . Şi, dacă-1 v o m p r i m i
m a i c u b u n ă v o i e , v o m f i m a i p u ţ i n presaţi de d u ş m a n i , p e n ­
t r u c ă d i n cele m a i m a r i p r i m e j d i i rezultă, şi p e n t r u o c e t a t e ,
şi p e n t r u p a r t i c u l a r i , cele m a i m a r i o n o r u r i . (4) Părinţii noştri
au rezistat împotriva mezilor fără să p o r n e a s c ă cu mijloace
atît d e importante, ci părăsind chiar şi ceea ce a v e a u şi —
m a i m u l t c u a j u t o r u l raţiunii, d e c î t a l h a z a r d u l u i , şi c u a j u t o ­
rul curajului mai mult decît cu a l forţei — au respins pe
b a r b a r i şi a u a d u s p u t e r e a cetăţii în s t a r e a d e (5) a z i , p e c a r e n u
t r e b u i e s-o p ă r ă s i m , c i să p e d e p s i m p e d u ş m a n p r i n o r i c e mij­
l o a c e şi să n e s t r ă d u i m s-o predăm urmaşilor noştri t o t atît
de mare".

231
 THUCYDIDES

145 A ş a a v o r b i t P e r i c l e s . A t e n i e n i i , s o c o t i n d c ă l e d ă f o a r t e
b u n e î n d e m n u r i , a u v o t a t aşa c u m i - a sfătuit, i a r lacedemo­
n i e n i l o r , aşa c u m l e p r o p u s e s e e l l e - a u r ă s p u n s — atît în fie*
care problemă î n p a r t e , cît şi î n g e n e r a l — că n u v o r faco
nimic din ordin, ci că sînt gata să rezolve d i f e r e n d e l e , cu
dreptate, conform tratatelor, pe picior de egalitate. Lacede­
m o n i e n i i s - a u î n a p o i a t î n p a t r i e şi n - a u m a i t r i m i s soli.

146 A c e s t e a a u f o s t î n v i n u i r i l e şi d i f e r e n d e l e p e c a r e le-au
arătat şi unii şi alţii înainte de război, diferende care au
î n c e p u t să a p a r ă î n d a t ă d u p ă e v e n i m e n t e l e d i n E p i d a m n o s şi
Corcyra. Totuşi, şi cînd existau aceste diferende, ei întreţi­
n e a u relaţii şi se d u c e a u u n i i p e l a alţii, f ă r ă c r a i n i c 1 3 3
, însă n u
f ă r ă să f i e b ă n u i t o r i , p e n t r u c ă cele ce se p e t r e c e a u e r a u de
fapt destrămarea tratatului şi p r e t e x t de război.
C A R T E A a Il-a
 1 De aici începe a c u m războiul dintre atenieni şi pelopo­
nesieni şi d i n t r e aliaţii a m b e l o r părţi, d e atunci de cînd nu
mai î n t r e ţ i n e a u relaţii între ei fără [să î n t r e b u i n ţ e z e ] craini­
cul, ci, începînd războiul, l - a u p u r t a t încontinuu. D e aci îna­
i n t e s-a s c r i s c u m s-a p e t r e c u t f i e c a r e f a p t , d u p ă v a r a şi i a r n a
respectivă.

2 (1) P a i s p r e z e c e a n i a f o s t în v i g o a r e t r a t a t u l de treizeci
d e a n i , c a r e fusese î n c h e i a t d u p ă c u c e r i r e a E u b e e i . D a r î n al
cincisprezecelea a n , cînd în Argos era preoteasă Chrysis, de
patruzeci şi o p t de ani, la Sparta era efor Ainesios, i a r la
A t e n a P y t h o d o r o s e r a de p a t r u luni a r h o n t e , în a o p t a lună
d u p ă b ă t ă l i a d i n P o t i d e e a , l a î n c e p u t u l p r i m ă v e r i i , nişte c e t ă ­
ţeni thebani, ceva m a i mulţi de trei sute — sub comanda
beotarhilor 1
Pythangelos, f i u l l u i P h y l e i d e s , şi D i e m p o r o s , f i u l
lui Onetorides — au intrat pe la primul s o m n , înarmaţi, în
P l a t e e a B e o ţ i e i , c a r e e r a a l i a t a A t e n e i . (2) I - a u a t r a s şi l e - a u
deschis porţile cetăţeni d i n P l a t e e a şi N a u c l e i d e s c u o a m e n i i
lui, vrînd să ucidă pe cetăţenii ce stăteau împotrivă şi să
predea cetatea thebanilor, în dorinţa de a dobîndi puterea
pentru e i înşişi. (3) Acest fapt l - a u săvîrşit cu ajutorul l u i
Eurymachos, fiul l u i Leontiades, u n om care se bucura de
cea m a i m a r e influenţă în Theba. Thebanii, dîndu-şi seama
c ă v a î n c e p e r ă z b o i u l , c ă u t a u să o c u p e de m a i î n a i n t e , î n t i m p
d e p a c e şi cît n u e r a r ă z b o i , P l a t e e a , c a r e m e r e u e r a în dez­
b i n a r e c u e i . A c e i a a u t r e c u t u ş o r n e o b s e r v a ţ i , d e o a r e c e n u se
afla nici o strajă l a porţile cetăţii. (4) P u n î n d u - ş i a r m e l e în
a g o r a , n - a u p u t u t să c o n v i n g ă p e c e i aduşi c u e i l a c o m p l o t
să t r e a c ă i m e d i a t l a a c ţ i u n e şi să p o r n e a s c ă s p r e casele d u ş ­
manilor, pentru c ă aceştia e r a u de p ă r e r e să r e c u r g ă l a pro­
c l a m a ţ i i p o t r i v i t e [ c u m o m e n t u l ] şi să a d u c ă cetatea m a i de­
grabă l a înţelegere şi p r i e t e n i e . Crainicul a d a t de veste ca
toţi c e i c a r e d o r e s c să i n t r e î n a l i a n ţ ă , d u p ă o b i c e i u l s t r ă m o ş e s c

235
 THUCYDIDES

a l b e o ţ i e n i l o r , să d e p u n ă a r m e l e l a e i ; e i socoteau c ă î n acest
f e l c e t a t e a se v a alătura l o r m a i u ş o r .

3 (1) P l a t e e n i i — c î n d a u a f l a t c ă î n ă u n t r u se află thebanii

şi c ă p e n e a ş t e p t a t e c e t a t e a a f o s t o c u p a t ă , c u p r i n ş i d e teamă
şi c r e z î n d că mult m a i mulţi thebani pătrunseseră înăuntru,
căci c u m era noapte n u - i vedeau — a u căzut l a î n v o i a l ă şi,
p r i m i n d p r o p u n e r i l e , a u s t a t liniştiţi, m a i ales c ă t h e b a n i i n u
l u a u n i c i o m ă s u r ă n e o b i ş n u i t ă f a ţ ă d e n i m e n i . (2) D a r , d u p ă
aceasta, p l a t e e n i i d î n d u - ş i s e a m a c ă n u sînt m u l ţ i t h e b a n i ş i - a u
făcut socoteala că, dacă-i v o r ataca, v o r p u n e mîna uşor pe
e i , c ă c i p o p o r u l p l a t e e a n n u d o r e a să se d e s p r i n d ă d i n alianţa
c u a t e n i e n i i . A u hotărît, d e c i , să t r e a c ă l a a c ţ i u n e , adunîndu-se
u n i i pe l a alţii, şi să d ă r î m e z i d u r i l e c a s e l o r c a r e - i d e s p ă r ţ e a u ,
p e n t r u ca să n u se d e a î n v i l e a g mergînd pe drum; aşezară
a p o i î n d r u m c ă r u ţ e f ă r ă c a i , c a să l e s e r v e a s c ă d r e p t b a r i c a d e
şi m a i l u a r ă şi a l t e m ă s u r i , î n f u n c ţ i e d e c u m c o n s i d e r a f i e c a r e
c ă v a f i m a i p o t r i v i t c u î m p r e j u r a r e a d e faţă. (3) D u p ă ce s - a u
pregătit, atît cît s-a p u t u t , a u m a i v e g h e a t î n c ă o n o a p t e iar
a p o i , în r e v ă r s a t u l z o r i l o r , s - a u n ă p u s t i t de p r i n case asupra
thebanilor, pentru ca să n u - i a t a c e p e lumină, cînd thebanii
aveau să aibă m a i multă îndrăzneală, şi nici să n u fie pe
picior de egalitate cu e i , c i în timpul nopţii, cînd thebanii
a v e a u să se t e a m ă m a i m u l t şi să se a f l e î n t r - o situaţie infe­
r i o a r ă şi în ceea ce p r i v e ş t e o r i e n t a r e a p r i n c e t a t e . S - a u arun­
c a t î n d a t ă a s u p r a l o r şi r e p e d e a u î n c e p u t hărţuiala.

4 (1) T h e b a n i i , c î n d şi-au d a t s e a m a c ă fuseseră înşelaţi, s-au

strîns şi r e s p i n g e a u a t a c u r i l e pe u n d e le întîmpinau. (2) De
d o u ă şi de t r e i o r i a u r e s p i n s a t a c u r i l e , a p o i — c î n d plateenii
s - a u năpustit a s u p r a l o r c u m a r i strigăte, i a r f e m e i l e şi s c l a v i i
c u p i e t r e şi c u ţigle d e p r i n case, u r l î n d şi j e l i n d , i a r c î n d l a
asta s-a m a i a d ă u g a t şi o p l o a i e m a r e [ c a r e se r e v ă r s a s e ] n o a p ­
t e a — t h e b a n i i a u fost c u p r i n ş i de f r i c ă şi, î n t o r c î n d s p a t e l e , a u
f u g i t p r i n c e t a t e , f ă r ă c a c e i m a i m u l ţ i să c u n o a s c ă , p r i n î n t u ­
n e r i c şi n o r o i , c ă r ă r i l e p e u n d e a r f i t r e b u i t să se s a l v e z e —
f a p t e l e se p e t r e c e a u l a sfîrşitul l u n i i ; c e i c a r e - i u r m ă r e a u cu­
noşteau cetatea, astfel că duşmanii n-au putut să le scape,

236
 CARTEA A II-A

şi d e c i m u l ţ i t h e b a n i a u f o s t ucişi. (3) U n p l a t e e a n închisese

c u f i e r u l u n e i l ă n c i , în loc d e d r u g , p o r ţ i l e p e u n d e intraseră
t h e b a n i i , s i n g u r e l e care fuseseră lăsate deschise, încît n i c i pe
acolo n u m a i p u t e a u ieşi. (4) F i i n d urmăriţi p r i n cetate, u n i i
d i n t r e t h e b a n i , u r c î n d u - s e p e z i d u r i , s - a u a r u n c a t de a c o l o —
aşa a u p i e r i t c e i m a i mulţi — , i a r alţii a u ieşit p r i n t r - o poartă
deschisă, fără să f i e o b s e r v a ţ i , d u p ă ce o f e m e i e l e d ă d u s e o
secure şi spărseseră d r u g u l , d a r n u m u l ţ i — deoarece repede
s-a d a t ştire; alţii a u p i e r i t , i c i şi colo, p r i n c e t a t e . (5) D a r ,
cea m a i m a r e p a r t e d i n t r e e i , şi c a r e e r a m a i strîns concen­
trată, a u d a t p e s t e o m a r e î n c ă p e r e , c a r e ţ i n e a d e z i d u l cetă­
ţii, şi c a r e s-a î n t î m p l a t ca să a i b ă u ş i l e d e s c h i s e în a p r o p i e ­
r e a l o r ; e i a u c r e z u t c ă aceste uşi sînt p o r ţ i l e cetăţii şi c ă pe
aci este o ieşire directă. (6) Văzîndu-i, plateenii, închişi, au
î n c e p u t să se sfătuiască d a c ă e b i n e să-i a r d ă , aşa c u m sînt,
dînd foc încăperii, sau să procedeze în a l t f e l . (7) în cele
din u r m ă , atît aceştia, cît şi ceilalţi t h e b a n i care m a i s u p r a ­
v i e ţ u i a u , r ă t ă c i n d p r i n c e t a t e , a u căzut l a î n v o i a l ă c u p l a t e e n i i
să se predea, împreună cu armele lor, iar plateenii să facă
c u e i ce v o r c r e d e d e c u v i i n ţ ă . (8) A ş a s - a u p e t r e c u t d e c i e v e ­
nimentele d i n Plateea.

5 (1) Ceilalţi t h e b a n i , însă, c a r e t r e b u i a u să f i e de faţă cu

toată a r m a t a î n c ă d i n c u r s u l n o p ţ i i — în caz c ă c e v a n - a r f i
m e r s b i n e p e n t r u c e i intraţi în c e t a t e — , a f l î n d c h i a r p e drum,
d e s p r e cele p e t r e c u t e în c e t a t e , a u p o r n i t î n t r - a j u t o r . (2) Pla­
t e e a este l a o d e p ă r t a r e d e ş a p t e z e c i d e s t a d i i 2
de Theba, i a r
ploaia, care cădea în t i m p u l nopţii, i - a făcut să m e a r g ă m a i
î n c e t ; rîul A s o p o s crescuse m a r e şi n u e r a u ş o r de t r e c u t . (3)
M e r g î n d e i p r i n p l o a i e şi t r e c î n d rîul c u g r e u , a u a j u n s tîrziu,
după ce o parte din thebani fuseseră ucişi, i a r alţii făcuţi
prizonieri. (4) C î n d t h e b a n i i a u a f l a t cele p e t r e c u t e a u pornit
să a t a c e p e p l a t e e n i i , c a r e se g ă s e a u în a f a r a cetăţii — căci
se a f l a u şi o a m e n i p e o g o a r e şi g o s p o d ă r i i , aşa c u m se î n t î m p l ă
în t i m p d e p a c e , c î n d n u se aşteaptă n i m e n i l a o n e n o r o c i r e —
voind să facă d i n plateenii capturaţi oameni de schimb cu
t h e b a n i i f ă c u ţ i , e v e n t u a l , o s t a t i c i î n ă u n t r u l cetăţii. (5) P e cînd
t h e b a n i i î n c ă se sfătuiau, p l a t e e n i i , b ă n u i n d c ă se v a î n t î m p l ă

237
 THUCYDIDES

ceva asemănător şi f i i n d îngrijoraţi de soarta celor dinafară

cetăţii, a u t r i m i s u n c r a i n i c l a t h e b a n i c a să l e s p u n ă c ă n u
este b i n e ceea ce a u f ă c u t , î n c e r c î n d să l e o c u p e c e t a t e a , care
este a p ă r a t ă p r i n t r a t a t e , şi să l e p u n ă în v e d e r e să n u a d u c ă
p a g u b e c e l o r d i n a f a r ă cetăţii; c ă , d a c ă n u l e v o r d a a s c u l t a r e
şi e i v o r u c i d e p e c e i c a r e sînt î n c ă v i i , i a r d a c ă se v o r r e t r a g e
d e p e t e r i t o r i u l l o r l e v o r r e s t i t u i o a m e n i i . (6) T h e b a n i i spun
că a u făcut aceste p r o p u n e r i şi susţin c ă a u şi d e p u s jură-
m î n t , însă p l a t e e n i i n u r e c u n o s c c ă a u p r o m i s c ă v o r d a înapoi
prizonierii îndată, ci numai după ce vor discuta, dacă vor
cădea la vreo învoială; m a i declară că n u s-au legat prin
j u r ă m î n t . (7) T h e b a n i i s - a u r e t r a s d e p e t e r i t o r i u l P l a t e e i fără
să provoace vreo pagubă, iar plateenii, după ce a u adus în
c e t a t e l u c r u r i l e de p e o g o a r e , a u şi u c i s p e p r i z o n i e r i . C e i c a p ­
turaţi e r a u , în t o t a l , o sută o p t z e c i , i a r E u r y m a c h o s e r a unul
d i n t r e e i , c u c a r e intraseră în l e g ă t u r ă trădătorii.

6 (1) F ă c î n d acest l u c r u , p l a t e e n i i au trimis u n vestitor la

A t e n a şi a u p r e d a t t e b a n i l o r m o r ţ i i , p o t r i v i t p r e v e d e r i l o r tra­
t a t u l u i , i a r t r e b u r i l e în c e t a t e l e - a u r î n d u i t c u m a u s o c o t i t e i
m a i p o t r i v i t c u situaţia de faţă. (2) A t e n i e n i l o r l i s-au vestit
îndată cele p e t r e c u t e în P l a t e e a , şi e i a u a r e s t a t i m e d i a t pe
b e o ţ i e n i i c a r e se a f l a u în A t t i c a , a p o i a u t r i m i s u n c r a i n i c l a
Plateea, însărcinîndu-1 să spună plateenilor să nu ia nici o
m ă s u r ă n o u ă în legătură c u t h e b a n i i , p e c a r e - i ţin s u b p a z ă , —
c ă c i , î n c ă n u l i se v e s t i s e c ă t h e b a n i i fuseseră ucişi — mai
î n a i n t e de a se sfătui şi c u e i în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . (3) î n t r - a d e ­
văr, p r i m u l c r a i n i c ieşise d i n P l a t e e a o dată c u i n t r a r e a t h e -
banilor, i a r a l doilea, de îndată ce thebanii fuseseră înfrînţi
şi c a p t u r a ţ i ; a s t f e l c ă , d e s p r e u l t i m e l e e v e n i m e n t e n u ştiau n i ­
m i c . A t e n i e n i i , n e ş t i i n d acest l u c r u , l e - a u t r i m i s c r a i n i c u l , care,
c î n d a sosit, a găsit p e t h e b a n i ucişi. (4) D u p ă aceea, a t e n i e n i i ,
p o r n i n d c u a r m a t ă s p r e P l a t e e a , a u a d u s g r î u şi a u lăsat stră-
j i l e , d a r a u scos d i n c e t a t e pe o a m e n i i c e i m a i p u ţ i n apţi de
război, împreună c u f e m e i l e şi copiii.

7 (1) D u p ă cele p e t r e c u t e l a P l a t e e a , p r i n care t r a t a t u l era

în m o d v ă d i t r u p t , atenienii a u început să se p r e g ă t e a s c ă de

238
 CARTEA A II-A

război; aceleaşi pregătiri a u început să l e f a c ă şi lacedemo­

nienii şi aliaţii lor, avînd de gînd să t r i m i t ă solii la regele
perşilor şi l a b a r b a r i i 3
de p r i n a l t e părţi, în s p e r a n ţ a că f i e c a r e
v a găsi d e u n d e v a a j u t o r , şi v a căuta, totodată, să-şi f a c ă a l i a t e
cetăţile c a r e e r a u î n a f a r a d o m i n a ţ i e i l o r . (2) L a c e d e m o n i e n i i , p e
4

lîngă c o r ă b i i l e c e t ă ţ i l o r d i n I t a l i a şi d i n S i c i l i a , a f l a t e în P e l o -
pones , a u m a i s t a t o r n i c i t ca cetăţile, c a r e î m b r ă ţ i ş a s e r ă
5
cauza
lor — fiecare după puterea ei — să c o n s t r u i a s c ă n a v e , p e n ­
tru ca n u m ă r u l l o r să se r i d i c e , în t o t a l , l a c i n c i s u t e , şi să
pregătească o s u m ă d e b a n i a n u m i t ă ; p e l î n g ă a s t a , l e - a u m a i
i n d i c a t să stea liniştite şi să p r i m e a s c ă p e a t e n i e n i , a t u n c i cînd
v o r v e n i c u o s i n g u r ă c o r a b i e ; [această c o n d u i t ă s-o
6
urmeze]
pînă cînd t o a t e pregătirile p u s e l a c a l e v o r f i g a t a . (3) Ate­
n i e n i i c e r c e t a u trăinicia s y m m a c h i e i e x i s t e n t e şi t r i m i t e a u s o l i i
m a i ales în l o c u r i l e d i n j u r u l Peloponesului, la Corcyra, Cep-
hallenia, A c h a r n a n i a , Zacynthos, p e n t r u a vedea dacă pot conta
pe p r i e t e n i a l o r , a t u n c i c î n d v o r p o r n i să a t a c e P e l o p o n e s u l d e
j u r împrejur.

8 (1) N i c i u n i i , n i c i alţii n u - ş i f ă c e a u p l a n u r i , c i f i e c a r e se
7

avînta la război cu curaj. Lucru f i r e s c , căci l a început toţi

p o r n e s c l a t r e a b ă , c u m u l t ă î n s u f l e ţ i r e , i a r a t u n c i în m o d de­
osebit e r a , în Pelopones şi l a A t e n a , mult tineret care, d i n
lipsă d e e x p e r i e n ţ ă , p o r n e a d o a r c u m u l t ă î n s u f l e ţ i r e l a r ă z b o i .
Apoi, atunci cînd cetăţile f r u n t a ş e se î n c l e ş t a u î n t r e ele, în­
t r e a g a E l a d ă e r a în î n c o r d a r e . (2) Se şi f ă c e a u m u l t e p r e z i c e r i ,
i a r m u l t e l e c î n t a u şi t ă l m ă c i t o r i i d e o r a c o l e , atît p r i n cetăţile
c a r e a v e a u să p o a r t e r ă z b o i , cît şi p r i n a l t e l e . (3) A p o i , D e l o s u l
a fost bîntuit de u n c u t r e m u r , c u puţin înainte de a avea loc
aceste e v e n i m e n t e : m a i d e d e m u l t , d e c î n d îşi a m i n t e s c e l e n i i ,
n i c i u n c u t r e m u r n u se a b ă t u s e a s u p r a i n s u l e i . Se s p u n e a aşa
şi se p ă r e a c ă este u n s e m n p e n t r u cele ce a v e a u să se î n t î m -
p l e . D a c ă se î n t î m p l ă v r e u n a l t e v e n i m e n t de acest f e l , t o t u l
se c e r c e t a î n d e a p r o a p e . (4) î n s ă , b u n ă v o i n ţ a o a m e n i l o r î n c l i n a
mai mult s p r e l a c e d e m o n i e n i , m a i ales că aceştia promiteau
că vor elibera Elada. Şi f i e c a r e particular, şi fiecare cetate,
c u m p u t e a , c u v o r b a s a u c u f a p t a , f ă c e a u e f o r t u r i să l e d e a aju­
t o r . F i e c a r e socotea că desfăşurarea evenimentelor va f i îm-

239
 THUCYDIDES

p i e d i c a t ă , î n t r u c î t n u v a l u a e l p a r t e l a a c ţ i u n e . (5) C e i m a i
8

m u l ţ i e l e n i u r a u p e a t e n i e n i : u n i i v o i a u să scape d e dominaţia
l o r , i a r alţii se t e m e a u să n u c a d ă s u b această d o m i n a ţ i e .

9 (1) C u a s e m e n e a p r e g ă t i r i m i l i t a r e şi c u a s t f e l de gînduri
au pornit [şi unii şi alţii] l a război. I a r cetăţile aliate, pe
care le avea fiecare cînd au pornit l a război, a u fost după
cum urmează. (2) Aliaţii lacedemonienilor erau: toţi pelopo­
n e s i e n i i de d i n c o a c e d e i s t m , a f a r ă de A r g o s şi de A c h a i a —
aceste cetăţi a v e a u relaţii d e p r i e t e n i e şi c u u n i i şi c u alţii;
dintre ahei, numai pelleenii au luptat l a început alături de
l a c e d e m o n i e n i , a p o i , m a i tîrziu, c h i a r toţi a c h e e n i i — , d a r în
a f a r a P e l o p o n e s u l u i e r a u : M e g a r a , P h o c i d a , L o c r i , Beoţia, A m -
b r a c i a , L e u c a s , A n a c t o r i o n . (3) D i n t r e toţi aceşti aliaţi, corăbii
p u n e a u l a dispoziţie: C o r i n t u l , M e g a r a , Sicyonia, Pellene, Elida,
Ambracia, Leucas; călărime aduceau: Beoţia, Phocida, Locri,
i a r c e l e l a l t e cetăţi d ă d e a u p e d e s t r i m e . A c e ş t i a e r a u aliaţii l a c e ­
d e m o n i e n i l o r . (4) A l i a ţ i i a t e n i e n i l o r e r a u : C h i o s , Lesbos, P l a t e e a ,
mesenienii d i n N a u p a c t o s , cei m a i mulţi dintre acharnanieni,
Corcyra, Zacynthos, apoi cetăţile care aduceau contribuţii 9

a f l a t e în u r m ă t o a r e l e r e g i u n i : C a r i a d e l a m a r e , d o r i e n i i vecini
cu carienii, Ionia, Hellespontul, cetăţile d i n Tracia, insulele
a f l a t e între P e l o p o n e s şi C r e t a , s p r e răsărit şi t o a t e c e l e l a l t e
C y c l a d e , a f a r ă d e M e l o s şi T h e r a s . (5) D i n t r e aceştia aduceau
vase: Chios, Lesbos, C o r c y r a , i a r ceilalţi, p e d e s t r i m e şi bani.
(6) A c e s t e a e r a u alianţele şi p r e g ă t i r i l e a t e n i e n i l o r şi pelopo­
n e s i e n i l o r în v e d e r e a războiului.

10 (1) D u p ă cele p e t r e c u t e l a P l a t e e a , l a c e d e m o n i e n i i a u d a t
î n d a t ă d e v e s t e c e t ă ţ i l o r d i n P e l o p o n e s şi aliaţilor d i n a f a r ă să
p r e g ă t e a s c ă a r m a t ă şi cele n e c e s a r e în v e d e r e a u n e i expediţii
în a f a r a P e l o p o n e s u l u i , a v î n d de gînd să i n v a d e z e A t t i c a . (2)
D u p ă ce f i e c a r e se pregătise, l a d a t a hotărîtă, s-au întîlnit d o u ă
părţi ale a r m a t e i d i n fiecare cetate, l a I s t m . (3) D u p ă ce în­
treaga armată era adunată, A r c h i d a m o s , regele lacedemonie­
nilor, care conducea această expediţie, convocînd pe coman­
d a n ţ i i a r m a t e l o r d i n t o a t e cetăţile, p e c ă p e t e n i i şi p e c e i m a i
demni de respect, le-a făcut următoarele îndemnuri:

240
 CARTEA A II-A

11 (1) „ P e l o p o n e s i e n i l o r şi a l i a ţ i l o r ! P ă r i n ţ i i n o ş t r i a u f ă c u t
m u l t e e x p e d i ţ i i n u n u m a i a c i , în P e l o p o n e s , c i şi în a f a r a Pe*
l o p o n e s u l u i , şi d i n t r e noi, chiar cei m a i bătrîni n u sînt ne-
inecrcaţi în r ă z b o a i e . T o t u ş i , n - a m p o r n i t î n c ă în e x p e d i ţ i e c u
o p r e g ă t i r e m a i m a r e d e c î t aceasta. D i m p o t r i v ă , a c u m pornim
împotriva unei cetăţi f o a r t e p u t e r n i c e , i a r n o i î n ş i n e începem
expediţia, f i i n d foarte numeroşi şi f o a r t e b i n e pregătiţi. (2) Se
cade d e c i să n u f i m n i c i m a i p u ţ i n v i t e j i d e c î t părinţii noştri,
nici m a i prejos de propria noastră glorie. (3) î n t r e a g a Eladă
este însufleţită d e această p o r n i r e şi-i c u o c h i i aţintiţi l a n o i 1 0

şi, din pricina urii împotriva atenienilor, doreşte să realizăm

ceea ce g î n d i m . I a r d a c ă f a c e m c u i v a i m p r e s i a c ă p o r n i m îm­
p o t r i v a l o r în n u m ă r m a r e şi c ă există o m a r e c e r t i t u d i n e că
d u ş m a n i i n u v o r î n d r ă z n i să n e iasă înainte, l u p t î n d , n u t r e ­
buie să n e l ă s ă m pradă acestui gînd şi să p o r n i m la luptă,
pregătindu-ne c u m a i p u ţ i n ă a t e n ţ i e în v r e o p r i v i n ţ ă , c i fie­
care comandant, d i n f i e c a r e c e t a t e şi f i e c a r e s o l d a t , în ceea
ce-1 p r i v e ş t e , să p l e c e d e l a i d e e a că v a p o r n i să î n f r u n t e pri­
mejdii. (4) î n t r - a d e v ă r , vicisitudinile războiului sînt necunos­
cute şi, d e cele mai multe ori, atacurile se pornesc dintr-o
dată, î n t r - u n m o m e n t de e x a l t a r e . 1 1
Astfel că adeseori, o ar­
mată m a i mică, f i i n d stăpînită de t e a m ă , s-a răzbunat 12
mai
uşor p e o a r m a t ă n u m e r o a s ă , d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă aceasta d i n
u r m ă , d i s p r e ţ u i t o a r e , a fost n e p r e g ă t i t ă p e n t r u l u p t ă . (5) î n t r - o
ţară străină, expediţia trebuie s-o ducem cu curaj în cuget,
dar p r e g ă t i r e a s-o f a c e m c u t e a m ă . Căci n u m a i aşa v o m p u ­
tea 1 3
avea mult curaj în l u p t a dusă împotriva duşmanilor şi
foarte siguri de n o i în înfruntarea atacului l o r . (6) Noi nu
m e r g e m î m p o t r i v a u n e i cetăţi c a r e n u este î n s t a r e să se îm­
p o t r i v e a s c ă , c i , d i m p o t r i v ă , c a r e este f o a r t e b i n e pregătită î n t r u
t o t u l , a s t f e l c ă t r e b u i e să n e a ş t e p t ă m — f ă r ă să n e î n d o i m —
că a t e n i e n i i v o r p o r n i l a luptă, dacă n u c u m v a a u şi pornit,
în t i m p ce n o i n u s î n t e m î n c ă a c o l o ; în o r i c e caz, [ v o r p o r n i ]
la luptă cînd ne v o r vedea că le p u s t i i m ţara şi distrugem
avuţiile. (7) C ă c i , p e toţi îi c u p r i n d e m î n i a în c l i p a c î n d v ă d c u
o c h i i şi p r i v e s c c u m [ a i l o r ] î n d u r ă 1 4
suferinţe neobişnuite; i a r
cei c a r e f a c c e l m a i puţin u z d e r a ţ i u n e se a v î n t ă de cele m a i
m u l t e o r i c u î n s u f l e ţ i r e , l a a c ţ i u n e . (8) Este m u l t m a i f i r e s c p e n -

16 — Războiul p e l o p o n e s i a c 241
 THUCYDIDES

t r u a t e n i e n i d e c î t p e n t r u alţii să f a c ă acest l u c r u , d e o a r e c e e i
socotesc c ă m e r i t ă să c o n d u c ă p e alţii şi să a t a c e şi să p r a d e
ţara vecinilor mai mult decît să o vadă pe a lor prădată.
(9) A ş a d a r , g î n d i n d u - v ă că porniţi c u armată împotriva unei
cetăţi f o a r t e m a r i şi c ă v e ţ i c u l e g e atît p e n t r u s t r ă b u n i , cît şi
p e n t r u v o i î n ş i v ă cea m a i m a r e faimă de pe u r m a acestor e v e n i ­
mente ^, urmaţi-vă
1
comandanţii o r i u n d e vă vor conduce, păs-
t r î n d o r d i n e a şi f ă c î n d d e strajă p e n t r u t o a t e şi p r i m i n d po­
r u n c i l e c u a t e n ţ i e , căci p ă s t r î n d totuşi o s i n g u r ă o r d i n e , deşi
sînteţi mulţi, este lucrul cel mai important şi cel mai de
p r e ţ în p r i m e j d i i " .

12 (1) S p u n î n d acestea, d u p ă ce d i z o l v ă a d u n a r e a , A r c h i d a ­
m o s t r i m i t e m a i întîi l a A t e n a p e M e l e s i p p o s , f i u l l u i D i a c r i t o s ,
s p a r t a n d e f e l , s p r e a v e d e a d a c ă n u c u m v a a t e n i e n i i sînt d i s ­
puşi să cedeze, văzînd că spartanii au şi pornit la drum.
(2) A t e n i e n i i însă n u l - a u p r i m i t nici în cetate, n i c i în faţa
poporului, deoarece se impusese de m a i înainte părerea l u i
P e r i c l e s , să n u p r i m e a s c ă n i c i u n c r a i n i c şi n i c i o s o l i e , d e l a
s p a r t a n i , d a c ă v o r f i p o r n i t în e x p e d i ţ i e . D e c i îl t r i m i t înapoi,
înainte de a-1 a s c u l t a , p o r u n c i n d u - i să părăsească pămîntul
A t t i c e i în aceeaşi z i ; p e l î n g ă aceasta, [i-au p u s î n v e d e r e ] că
lacedemonienii [trebuie] să se retragă în patria l o r şi, dacă
doresc ceva, să t r i m i t ă soli. A t e n i e n i i , o dată c u M e l e s i p p o s ,
t r i m i t şi o e s c o r t ă , [ s p r e a-1 î m p i e d i c a ] să c o m u n i c e c u c i n e v a .
(3) M e l e s i p p o s , c î n d a a j u n s l a h o t a r u l A t t i c e i şi u r m a să se
d e s p a r t ă d e e s c o r t ă , şi-a c o n t i n u a t d r u m u l , z i c î n d : „ A c e a s t ă z i
va f i începutul unor mari nenorociri pentru Elada". (4) Cînd
a a j u n s în t a b ă r ă , i a r A r c h i d a m o s a a f l a t c ă a t e n i e n i i n u v o r
c e d a d e loc, a r i d i c a t tabăra şi a p o r n i t cu armata în ţara
a t e n i e n i l o r . (5) B e o ţ i e n i i a u p u s l a d i s p o z i ţ i a p e l o p o n e s i e n i l o r ,
ca să i a p a r t e l a e x p e d i ţ i e , o p a r t e d i n p e d e s t r i m e şi călări-
mea, iar cu restul armatei s - a u d u s l a P l a t e e a şi a u început
să-i d e v a s t e z e teritoriul.

13 (1) î n t i m p ce p e l o p o n e s i e n i i e r a u în d r u m s p r e i s t m —
u n d e era l o c u l de a d u n a r e — înainte de a i n v a d a A t t i c a , Pe­
r i c l e s , f i u l l u i X a n t h i p p o s , s t r a t e g a l a t e n i e n i l o r p e n t r u a zecea

242
 CARTEA A II-A

o a r ă , c î n d a a f l a t c ă se v a p r o d u c e i n v a z i a , b ă n u i a c ă Archi­
d a m o s , c u c a r e a v e a legături d e o s p e ţ i e — d i n d o r i n ţ a de a - i
fuce u n h a t î r m a i m u l t d e c î t îi f ă c u s e e l însuşi î n particular
- a r e să l a s e n e a t i n s e şi să-i cruţe ogoarele; de asemenea,
P e r i c l e s se aştepta c ă l a c e d e m o n i e n i i v o r c e r e l u i A r c h i d a m o s
să f a c ă acest l u c r u s p r e a găsi m o t i v e de a c u z a r e î m p o t r i v a sa,
aşa c u m p r e t i n s e s e r ă m a i înainte atenienilor, tot d i n pricina
sa, să se e x p i e z e s a c r i l e g i u l ; de aceea, a p r e v e n i t p e atenieni,
în a d u n a r e a p o p o r u l u i , s p u n î n d u - l e c ă î n t r e ţ i n e legături de os-
piţie c u A r c h i d a m o s , d a r c ă acest f a p t n u e r a s p r e p a g u b a ce­
tăţii; c ă p u n e l a d i s p o z i ţ i a p o p o r u l u i ogoarele şi casele sale,
dacă l a c e d e m o n i e n i i n u l e v o r d e v a s t a ca p e celelalte, astfel
ca să n u m a i f i e l a m i j l o c n i c i o b ă n u i a l ă î m p o t r i v a sa, în această
p r i v i n ţ ă . (2) P e r i c l e s , d a t o r i t ă situaţiei de faţă, îi m a i î n d e m n a ,
aşa c u m f ă c u s e şi m a i î n a i n t e , să se p r e g ă t e a s c ă d e r ă z b o i , să
a d u c ă în c e t a t e l u c r u r i l e d e p e o g o a r e , şi să n u p o r n e a s c ă l a
luptă, c i , i n t r î n d în c e t a t e , s-o păzească; iar flota, p r i n care
sînt t a r i , s-o pregătească; de asemenea să f i e siăpîni pe si­
tuaţia aliaţilor, c ă c i — zicea e l — de l a ei v i n rezervele de
bani; le m a i spunea că, de cele m a i m u l t e o r i , în r ă z b o i se
învinge prin p r e v e d e r e şi p r i n prisosul de bani .
1 6
(3) î i m a i
î n d e m n a să a i b ă c u r a j , d e o a r e c e c e t a t e a a r e u n v e n i t d e şase
s u t e d e talanţi, î n cea m a i m a r e p a r t e , c o n t r i b u ţ i e de l a aliaţi,
a f a r ă d e c e l e l a l t e v e n i t u r i , i a r în a c r o p o l ă se g ă s e a u şase m i i
d e talanţi de a r g i n t în m o n e d ă 1 7
— cea m a i m a r e s u m ă fusese
de zece m i i d e talanţi, f ă r ă t r e i s u t e , c a r e se c h e l t u i s e p e n t r u
p r o p i l e e l e a c r o p o l e i şi a l t e c l ă d i r i d i n A t e n a şi p e n t r u P o t i d e e a
— (4) î n a f a r ă d e a u r u l şi d e a r g i n t u l m a s i v c a r e se găseau
în o b i e c t e l e d e artă 13
p u b l i c e şi p a r t i c u l a r e ; erau apoi odoa-
r e l e s f i n t e p e n t r u p r o c e s i u n i l e s o l e m n e şi î n t r e c e r i , e r a u pră-
z i l e l u a t e d e l a m e z i , şi a l t e l u c r u r i d e acest f e l , c a r e v a l o r a u
1 9

n u m a i p u ţ i n d e c i n c i s u t e d e talanţi. (5) P e r i c l e s m a i a d ă u g a
şi l u c r u r i l e d i n c e l e l a l t e t e m p l e , d e c a r e — z i c e a e l — v o r f a c e
u z , c h i a r d a c ă v o r f i lipsiţi d e t o a t e c e l e l a l t e v e n i t u r i , şi se v o r
folosi d e o b i e c t e l e d e a u r a l e zeiţei înseşi. L e arăta c ă s t a t u i a zei­
ţei a v e a p a t r u z e c i d e talanţi d e a u r c u r a t şi c ă t o t a u r u l p u t e a
f i d e s p r i n s d e p e s t a t u i e . A m a i spus c ă , d u p ă ce v o r î n t r e b u i n ţ a
a u r u l p e n t r u s a l v a r e a l o r , v a t r e b u i să-1 p u n ă l a loc în a c e e a ş i

243
 THUCYDIDES

cantitate. (6) în ceea ce priveşte banii, aşa-i încuraja. Le

spunea că sînt treisprezece m i i de hopliţi, afară de cei d i n
gărzi şi de l a c r e n e l u r i l e cetăţii, c a r e n u m ă r a u a i c i şaisprezece
mii. (7) î n t r - a d e v ă r , atîţia hopliţi erau de strajă la început,
cînd năvăleau duşmanii; şi dintre cei m a i bătrîni, şi dintre
cei m a i t i n e r i , şi d i n t r e m e t e c i i c a r e f ă c e a u s e r v i c i u ca hopliţi.
Căci l u n g i m e a z i d u l u i de l a P h a l e r o n pînă l a z i d u l d i n j u r u l
cetăţii e r a d e t r e i z e c i şi c i n c i d e s t a d i i , i a r c e l d i n j u r u l cetăţii,
c a r e e r a străjuit, a v e a o l u n g i m e d e p a t r u z e c i şi t r e i d e s t a d i i ;
o p a r t e a a c e s t u i z i d — aceea d i n t r e m a r e l e z i d şi P h a l e r o n —
e r a nepăzită. M a r i l e z i d u r i , d e l a c e t a t e p î n ă l a P i r e u , e r a u d e
p a t r u z e c i de s t a d i i , i a r p a r t e a d i n a f a r ă [a z i d u r i l o r ] e r a păzită.
P i r e u l , de j u r împrejur, împreună c u M u n y c h i a , e r a u de şai­
zeci d e s t a d i i , d i n c a r e j u m ă t a t e e r a păzit. (8) P e r i c l e s l e m a i
d e z v ă l u i a c ă e x i s t ă o m i e d o u ă s u t e d e călăreţi, î m p r e u n ă cu
arcaşii-călări, o m i e şase s u t e de arcaşi pedeştri şi t r e i sute
de t r i r e m e , care p u t e a u naviga. (9) A c e s t e m i j l o a c e de luptă
l e a v e a u , î n t r - a d e v ă r a t e n i e n i i — şi în n i c i u n d o m e n i u cifrele
arătate n u erau inferioare realităţii — cînd era gata să se
p r o d u c ă p r i m a i n v a z i e a p e l o p o n e s i e n i l o r şi c î n d se p u n e a u pe
p i c i o r d e r ă z b o i . L e - a m a i spus şi a l t e l u c r u r i , aşa c u m obiş*»
n u i a Pericles, spre a l e d e m o n s t r a că v o r f i m a i presus decît
d u ş m a n i i , în război.

14 (1) A t e n i e n i i , ascultîndu-1, îi dădeau crezare şi-şi adu­

ceau de p e ogoare copiii, soţiile şi l u c r u r i l e de c a r e se ser­
v e a u în casă, b a l u a u c h i a r şi b u c ă ţ i l e d e l e m n d i n c o n s t r u c ­
ţia caselor; turmele şi animalele de povară le-au trimis în
Eubeea şi în insulele de prin apropiere. (2) G r e a l e e r a l o r
această s t r ă m u t a r e , p e n t r u că cei m a i m u l ţ i e r a u o b i ş n u i ţ i să-şi
d u c ă viaţa l a ţară.

15 (1) O b i c e i u l d e a-şi d u c e v i a ţ a l a ţară se î n c e t ă ţ e n i s e l a

a t e n i e n i m a i m u l t d e c î t l a alţii, d i n t r - o f o a r t e î n d e p ă r t a t ă ve­
c h i m e , î n t r - a d e v ă r , î n c ă de pe v r e m e a l u i C e c r o p s şi a p r i m i ­
l o r r e g i p î n ă l a T h e s e u s , l o c u i t o r i i A t t i c i i îşi d u c e a u v i a ţ a în
cetăţi, care-şi a v e a u p r i n t a n e e şi a r h o n ţ i p r o p r i i şi c î n d n u se
t e m e a u d e n i m i c , n u se î n t r u n e a u l a b a s i l e u ca să se sfătuiască,

244
 CARTEA A II-A

c i e i între e i c o n d u c e a u c e t a t e a şi se sfătuiau. U n i i d i n t r e e i a u
şi p u r t a t r ă z b o a i e , aşa c u m a u f o s t , d e e x e m p l u , e l e u s i e n i i c u
Eumolpos, împotriva l u i Erechteus.
(2) î n s ă , d u p ă ce a început să domnească Theseus, care, pe
l î n g ă inteligenţă, m a i e r a şi p u t e r n i c , a o r î n d u i t ţara şi î n a l t e
privinţe, suprimînd sfaturile şi dregătoriile de prin celelalte
cetăţi; p e n t r u această cetate, care există a c u m , a făcut u n s i n ­
g u r s f a t şi u n s i n g u r p r i t a n e u şi i - a strîns p e toţi l a u n loc a p o i ,
deşi-şi păstra fiecare averea pe care o avusese m a i înainte,
i - a s i l i t să a i b ă a c e a s t ă singură c e t a t e , c a r e , c r e s c î n d m a r e p r i n
m u n c a unită a t u t u r o r celor d i n i n t e r i o r u l ei, a fost predată
d e T h e s e u s u r m a ş i l o r . D e a t u n c i p î n ă astăzi a t e n i e n i i c e l e b r e a z ă
synoiciile , 2 0
sărbătoare publică, în cinstea zeiţei . 21
(3) înainte
d e Theseus, a c r o p o l a d e astăzi e r a o c e t a t e şi m a i ales p a r t e a
d e l a p o a l e l e e i d i n s p r e m i a z ă z i . (4) D o v a d a este următoarea:
p e această a c r o p o l ă se află şi t e m p l e l e celorlalţi z e i , i a r cele
d i n a f a r ă a u f o s t c l ă d i t e m a i ales în a c e a s t ă p a r t e a cetăţii, şi
templul l u i Zeus Olympianul, şi Pythionul, şi templul Geei,
şi a l l u i D i o n y s o s din Limnai, în cinstea căruia se ţin cele
m a i v e c h i d i o n y s i i , în z i u a a d o u ă s p r e z e c e a a l u n i i Antheste-
rion, aşa c u m o b i ş n u i e s c încă şi a c u m i o n i e n i i originari din
Atena. (5) A c i s - a u m a i r i d i c a t şi a l t e t e m p l e în v e c h i m e . Vechii
a t e n i e n i se f o l o s e a u d e fîntîna n u m i t ă a c u m E n n e a c r u n o s , n u ­
m e l e acesta i l - a u d a t t i r a n i i ; m a i î n a i n t e , c î n d i z v o a r e l e e r a u
deschise, se n u m e a C a l l i r r h o e ; d e această fîntînă, c a r e e r a a p r o a ­
p e , se f o l o s e a u î n o c a z i i l e c e l e m a i s o l e m n e şi î n c ă şi a c u m se
p ă s t r e a z ă d i n v e c h i m e o b i c e i u l să i a a p ă î n a i n t e d e căsătorie
şi l a a l t e i e r u r g i i . (6) C h i a r şi a c r o p o l a este n u m i t ă , p î n ă as­
tăzi, de a t e n i e n i „cetatea", d i n p r i c i n a v e c h i i aşezări de aici.

16 (1) A ş a d a r , din pricina îndelungatei vieţi independente

dusă l a ţară, c h i a r după s i n o i c i s m o s , în v i r t u t e a obişnuinţei,
cei m a i m u l ţ i d i n t r e v e c h i i a t e n i e n i şi d i n t r e u r m a ş i i l o r p î n ă
l a acest r ă z b o i , f i i n d născuţi şi t r ă i n d c u toată f a m i l i a l a ţară,
n u - ş i p ă r ă s e a u uşor l o c u i n ţ e l e , m a i ales c ă n u m u l t d u p ă r ă z ­
b o a i e l e m e d i c e îşi r e f ă c u s e r ă g o s p o d ă r i i l e . (2) E r a u îndureraţi
şi copleşiţi de obidă [văzîndu-se siliţi] să-şi p ă r ă s e a s c ă casele
şi t e m p l e l e s t r ă b u n e , p e c a r e l e a v e a u d i n t o t d e a u n a , d e cînd

245
 THUCYDIDES

•dăinuiau v e c h i l e cetăţi s a u g î n d i n d u - s e c ă t r e b u i e să-şi s c h i m b e

f e l u l de v i a ţ ă şi, m a i m u l t c h i a r , f i e c a r e să-şi p ă r ă s e a s c ă pro­
p r i a cetate.

17 (1) D u p ă ce a u sosit î n c e t a t e , p u ţ i n i a u găsit

22
locuinţe
s i l o c de r e f u g i u , u n i i p e l a p r i e t e n i , alţii pe l a r u d e ; c e i m a i
m u l ţ i însă s - a u s t a b i l i t p e l o c u r i l e v i r a n e d i n c e t a t e , în t e m p l e ,
î n t o a t e h e r o u r i l e , î n a f a r ă d e a c r o p o l ă , d e E l e u s i n i o n şi d e a l t e
locuri b i n e î n c h i s e . Siliţi de nevoia clipei de faţă au locuit
p î n ă şi a ş a - n u m i t u l Pelasgicon , 23
c a r e se a f l ă sub acropolă şi
c a r e fusese b l e s t e m a t să n u f i e l o c u i t d e o a m e n i . U n v e r s d e l a
sfîrşitul u n u i o r a c o l , d a t de A p o l l o n Pythios, interzicea locui­
rea acestui p u n c t , zicînd că: „Pelasgiconul este m a i bine să
fie neglijat". (2) Şi m i e m i se p a r e c ă o r a c o l u l s-a împlinit
i n v e r s d e c u m se aştepta, p e n t r u c ă n u d i n p r i c i n a l o c u i r i i n e ­
l e g i u i t e s - a u a b ă t u t n e n o r o c i r i l e p e s t e c e t a t e , c i n e v o i a d e a-1
l o c u i a fost p r o d u s ă d e r ă z b o i u l , p e c a r e , fără să-1 n u m e a s c ă ,
o r a c o l u l 1-a p r e v ă z u t s p u n î n d c ă l o c u i r e a P e l a s g i c o n u l u i n u v a
f i s p r e b i n e . (3) F i e c a r e şi-a p r e g ă t i t a d ă p o s t c u m a p u t u t , i a r
unii chiar în turnurile zidurilor, căci cetatea nu i-a putut
c u p r i n d e p e toţi cîţi s - a u î n g r ă m ă d i t , c i m a i tîrziu l - a u p o p u ­
l a t , împărţindu-şi şi m a r i l e z i d u r i , şi o m a r e p a r t e d i n P i r e u .
(4) î n acelaşi t i m p , a u î n c e p u t şi p r e g ă t i r i l e î m p o t r i v a duşma­
n u l u i ; a t e n i e n i i c o n c e n t r a u ostaşi aliaţi şi p u n e a u p e p i c i o r de
r ă z b o i o e x p e d i ţ i e n a v a l ă d e o sută d e c o r ă b i i p e n t r u P e l o p o n e s .
î n acest s t a d i u de p r e g ă t i r e se a f l a u d e c i a t e n i e n i i .

18 (1) A r m a t a p e l o p o n e s i e n i l o r , î n a i n t î n d , a v e n i t m a i întîi
la frontiera A t t i c i i , l a O i n o e , p e u n d e v o i a u să i n v a d e z e . Şi,
c u m s-au aşezat a u şi î n c e p u t să se p r e g ă t e a s c ă p e n t r u a a t a c a
întăriturile, atît c u m a ş i n i , cît şi p r i n a l t e m i j l o a c e . (2) O i n o e , care
se a f l a la hotarul dintre Attica şi B e o ţ i a , fusese înconjurată
c u z i d u r i , i a r a t e n i e n i i o f o l o s e a u d r e p t întăritură c î n d îi s u r ­
prindeau vreun război. Aşadar, p e l o p o n e s i e n i i îşi pregăteau
a t a c u r i l e însă ş i - a u m a i p i e r d u t şi a l t f e l t i m p u l în j u r u l O i n o e i (3)
A r c h i d a m o s şi-a a t r a s o f o a r t e m a r e î n v i n u i r e d i n acea expe­
d i ţ i e , d e o a r e c e s-a d o v e d i t m o a l e în î n d e m n u r i l e l a război şi
•binevoitor a t e n i e n i l o r , nechemînd c u însufleţire pe s p a r t a n i l a

246
 CARTEA A II-A

război. D u p ă ce s-a strîns a r m a t a , z ă b o v i r e a d e l a I s t m şi î n ­

cetineala d i n restul d r u m u l u i au fost u n m o t i v de acuzare l a
a d r e s a l u i , d a r î n m o d d e o s e b i t î n t î r z i e r e a d e l a O i n o e . (4) î n ­
tr-adevăr, în acest timp atenienii s-au refugiat în cetate şi
sc p ă r e a că, d a c ă p e l o p o n e s i e n i i a r f i m e r s r e p e d e , a r f i găsit
t o t u l î n a f a r a cetăţii, d a c ă n - a r f i întîrziat d i n p r i c i n a î n c e t i ­
nelii l u i . (5) Astfel de mînie nutrea armata împotriva lui
A r c h i d a m o s d i n p r i c i n a o p r i r i i . D a r e l se aştepta ca atenienii,
l a g î n d u l c ă ţara l e e r a î n c ă n e v ă t ă m a t ă , v o r c e d a întrucîtva
şi v o r şovăi s-o l a s e p r a d ă d e v a s t ă r i i , şi, d e aceea, a c o n t i n u a t
să r ă m î n ă p e loc.

19 (1) D a r lacedemonienii, după ce au atacat localitatea

Oinoe, încercînd în t o t f e l u l , şi n e i z b u t i n d , s-o cucerească —
atenienii n u le-au trimis nici u n crainic cu propuneri —, au
pornit de acolo şi, d u p ă optzeci de zile - de la evenimentele
petrecute l a Plateea, cînd au intrat thebanii în acea cetate,
în t o i u l v e r i i şi a l c o a c e r i i g r i u l u i 2 4
a u năvălit în A t t i c a , sub
comanda l u i Archidamos, fiul l u i Zeuxidamos, regele lacede­
monienilor. (2) D u p ă ce s-au aşezat, a u î n c e p u t să devasteze
m a i întîi E l e u s i s şi c î m p i a T h r i a s i o n şi a p o i să r e s p i n g ă călă­
reţii a t e n i e n i l o r , p e l a aşa-zisele R h e i t o i . D u p ă aceea a u î n a i n ­
tat prin Cropeia, avînd în dreapta muntele Aigaleos, pînă
cînd au ajuns la Acharnai, regiunea cea mai mare dintre
a ş a - n u m i t c l e d e m e a l e A t t i c i i . Şi, a ş e z î n d u - s e a c o l o , ş i - a u i n s t a ­
l a t t a b ă r a şi m u l t ă v r e m e a u r ă m a s , d e v a s t î n d ţara.

20 (1) C u acest g î n d — se s p u n e — a aşteptat A r c h i d a m o s

la Acharnai, rînduindu-se parcă de luptă, d a r n - a c o b o r î t în
c î m p i e , î n iureşul a c e s t e i n ă v ă l i r i , (2) c ă c i îşi f ă c e a socoteala
c ă a t e n i e n i i , a v î n d şi t i n e r e t m u l t , şi f i i n d şi pregătiţi pentru
u n r ă z b o i c u m n u se p u r t a s e m a i înainte, p o a t e c ă v o r porni
l a a t a c şi n u v o r p r i v i n e p ă s ă t o r i l a d e v a s t a r e a ţării. (3) D a r ,
deoarece atenienii n u l - a u întîmpinat pe l a Eleusis, nici în
cîmpia Thriasion, A r c h i d a m o s încerca, aşezîndu-se la Achar­
n a i , să v a d ă d a c ă a t e n i e n i i v o r v e n i l a a t a c , (4) c ă c i , p e d e o
p a r t e , l o c u l i se p ă r e a f o a r t e n i m e r i t p e n t r u a-şi aşeza tabăra
acolo, iar, pe de alta, se p ă r e a că acharnienii, constituind O 1

247
 THUCYDIDES

m a r e parte d i n cetate — erau trei m i i d e hopliţi — n u vor

privi liniştiţi lâ d e v a s t a r e a b u n u r i l o r lor, ci vor porni, chiar
c u toţii, l a l u p t ă ; m a i socotea c ă , d a c ă atenienii nu vor ieşi
întru î n t î m p i n a r e a n ă v ă l i t o r u l u i , v a f i m a i puţin p r i m e j d i o s pe
v i i t o r să devasteze ţ i n u t u l şi să p o r n e a s c ă spre A t e n a însăşi,
c ă c i a c h a r n i e n i i , lipsiţi de a v e r i l e l o r , n u se v o r m a i avînta
c u aceeaşi î n s u f l e ţ i r e în p r i m e j d i i p e n t r u c e t a t e a a l t o r a şi v a
f i o r ă z v r ă t i r e în c u g e t u l l o r . (5) C u aceste g î n d u r i ş e d e a A r ­
chidamos la Acharnai.

21 (1) Cît t i m p a r m a t a p e l o p o n e s i e n i l o r e r a pe l a E l e u s i s şi
în c î m p i a T h r i a s i o n , a t e n i e n i i m a i t r ă g e a u n ă d e j d e c ă p e l o p o n e ­
sienii n u v o r înainta m a i m u l t s p r e A t e n a , căci îşi aminteau
că şi P l e i s t o a n a x , fiul l u i Pausanias, regele lacedemonienilor,
c î n d n ă v ă l i s e p î n ă l a E l e u s i s şi T h r i o c u a r m a t a peloponesie­
n i l o r , c u paisprezece a n i înainte de acest r ă z b o i , se retrăsese
iarăşi f ă r ă să m a i î n a i n t e z e (de aceea a şi t r e b u i t să f u g ă d i n
S p a r t a , f i i n d b ă n u i t c ă fusese m i t u i t c u b a n i ca să se r e t r a g ă ) .
(2) D a r c î n d a u v ă z u t a r m a t a d u ş m a n ă l a A c h a r n a i , l a o dis­
tanţă de şaizeci de stadii de cetate, a t e n i e n i i au socotit că
n u m a i este d e s u p o r t a t . î n c h i p f i r e s c , c î n d ţara l e e r a d e v a s ­
tată s u b p r o p r i i i l o r o c h i — ceea ce n u m a i v ă z u s e r ă n i c i cei
mai tineri, nici cei m a i în vîrstă, d e pe vremea războaielor
medice — l i s-a părut că p r i m e j d i a este m a r e şi a u hotărît
c u toţii, d a r m a i ales t i n e r e t u l , să p o r n e a s c ă l a a t a c şi să n u
m a i t r e a c ă f a p t e l e c u v e d e r e a . (3) D a r c î n d se a d u n a u î n c e p e a u
să se d e z b i n e , c ă c i u n i i e r a u d e p ă r e r e să p o r n e a s c ă , î n timp
c e alţii se î m p o t r i v e a u . C h i a r şi t ă l m ă c i t o r i i d e o r a c o l e c î n t a u 2S

t o t f e l u l d e p r e z i c e r i , p e care, f i e c a r e c î n d l e auzea se entu­

ziasma. Acharnienii, gîndind că ei înşişi constituie 2 6
o im­
p o r t a n t ă p a r t e d i n a t e n i e n i , c u m ţ a r a l e e r a d e v a s t a t ă , îi în­
demnau foarte mult pe atenieni să iasă d i n cetate. Cetatea
e r a aţîţată î n t o t f e l u l şi a t e n i e n i i e r a u mîniaţi împotriva l u i
P e r i c l e s ; e i nu-şi m a i a m i n t e a u de l o c d e î n d e m n u r i l e de m a i
înainte, ci-1 învinuiau c ă , deşi l e e r a c o m a n d a n t , n u - i ducea
l a l u p t ă şi c ă e l este c a u z a t u t u r o r r e l e l o r p e c a r e l e î n d u r a u .

248
 CARTEA A II-A

22 (1) P e r i c l e s , v ă z î n d u - i c ă î n c l i p a d e faţă sînt mîniaţi şi

n - a u cele m a i b u n e g î n d u r i şi f i i n d încredinţat că hotărîrea
de a n u p o r n i l a a t a c este cea justă, n u c o n v o c a e c c l e s i a şi
nici vreo altă întrunire ca n u c u m v a , găsindu-se la un loc,
a t e n i e n i i să f a c ă v r e o greşeală, h o t ă r î n d m a i m u l t c u p a s i u n e a
d e c î t c u r a ţ i u n e a ; se î n g r i j e a însă de p a z a cetăţii şi căuta să
m e n ţ i n ă cît m a i m u l t linişte. (2) T o t u ş i e l t r i m i t e a m e r e u c ă l ă ­
i i m e a , s p r e a v e g h e a ca n u c u m v a a v a n g ă r z i d i n a r m a t a duş­
m a n ă să n ă v ă l e a s c ă în o g o a r e l e d i n a p r o p i e r e a cetăţii şi să l e
prade. S-a d a t şi o scurtă bătălie de cavalerie la Phrygioi,
între o unitate de c a v a l e r i e ateniană — alături de care se
a f l a u şi călăreţi t h e s s a l i e n i — şi o u n i t a t e de călăreţi b e o ţ i e n i ;
i n această b ă t ă l i e a t e n i e n i i şi t h e s s a l i e n i i n u e r a u d e loc m a i
prejos, pînă cînd hopliţii a u sărit în a j u t o r u l beoţienilor, i a r
a t e n i e n i i şi t h e s s a l i e n i i a u f o s t r e s p i n ş i şi a u p i e r i t c î ţ i v a din­
t r e e i . A u r i d i c a t totuşi, în a c e e a ş i z i , m o r ţ i i , f ă r ă să c e a r ă a r ­
mistiţiu. P e l o p o n e s i e n i i , a doua z i , a u înălţat un monument
în c i n s t e a b i r u i n ţ e i . (3) A c e s t a j u t o r d a t d e t h e s s a l i e n i atenie­
n i l o r s-a f ă c u t î n v i r t u t e a v e c h i i alianţe şi l a e i a u v e n i t l a r i s -
saii ,2 7
pharsalii , 2 8
parasienii 2 9
cranonii , 3 0
pyrassii , 3 1
gyrtonii 3 2
v

pheraii . 3 3
îi comandau, d i n Larissa, Polymedes şi Aristonos,
f i e c a r e d i n cîte o f r a c ţ i u n e , i a r d i n P h a r s a l o s , M e n o n . M a i e r a u
şi alţi c o m a n d a n ţ i d i n c e l e l a l t e cetăţi, p e n t r u f i e c a r e c e t a t e în
parte.

23 (1) P e l o p o n e s i e n i i , v ă z î n d c ă a t e n i e n i i n u I e ies î n a i n t e l a
luptă, a u r i d i c a t t a b ă r a d i n A c h a r n a i şi a u î n c e p u t să devasteze
alte cîteva deme, aflate între munţii P a r n e s şi B r i l e s s o s . (2)
î n t i m p ce l a c e d e m o n i e n i i se a f l a u în A t t i c a , a t e n i e n i i a u t r i ­
m i s în j u r u l P e l o p o n e s u l u i cele o sută d e c o r ă b i i p e c a r e le
pregătiseră, o m i e d e hopliţi şi p a t r u s u t e de arcaşi îmbarcaţi
pe ele. C o m a n d a n ţ i erau: Carcinos, f i u l l u i Xenotimos, Pro-
teas, f i u l l u i E p i c l e s , şi S o c r a t e s , f i u l l u i A n t i g e n e s . (3) A t e n i e n i i ,
ridicînd ancora cu această armată , 34
au început plutirea în
jurul Peloponesului, iar peloponesienii, după ce au stat în
A t t i c a atîta t i m p cît a u a v u t p r o v i z i i , s-au r e t r a s p r i n Beoţia,
dar n u pe unde năvăliseră, ci, de-a lungul regiunii Oropos,
numită „ţara grai că" , 3 5
pe care o locuiesc oropii, supuşi ai

249
 THUCYDIDES

atenienilor, şi au devastat-o. Ajungînd în Pelopones, s-au

împrăştiat f i e c a r e în cetatea sa.

24 (1) D u p ă retragerea peloponesienilor, atenienii au insti­

tuit t r u p e de pază, pe u s c a t şi p e m a r e , aşa c u m a v e a u să
v e g h e z e l a s e c u r i t a t e a ţării în t o t t i m p u l războiului. Au ho­
tărît să ia o m i e de talanţi d i n banii de pe acropolă, să-i
p u n ă d e o p a r t e şi să n u - i c h e l t u i a s c ă , c i r ă z b o i u l să-1 p o a r t e
c u ceilalţi b a n i . A u m a i s t a t o r n i c i t p e d e a p s a c u m o a r t e a p e n ­
t r u a c e l a c a r e v a p r o p u n e s a u v a v o t a să se a t i n g ă 36
d e aceşti
bani pentru altceva, afară de cazul cînd duşmanii se vor
a p r o p i a de cetate c u o armată n a v a l ă şi v o r t r e b u i să l i se
împotrivească. (2) C u aceşti bani au construit o sută de tri­
reme, constituind u n grup de elită, [în fiecare a n ] , d i n cele
m a i b u n e s i l e - a u d a t t r i e r a r h i ; a u hotărît să n u se folosească
de n i c i una dintre ele în altă î m p r e j u r a r e , decît dacă va fi
nevoie, în eventualitatea primejdiei pentru care erau prevă­
zuţi banii.

25 (1) A t e n i e n i i şi c o r c y r e i e n i i d e p e cele o sută d e c o r ă b i i ,

care pluteau în jurul Peloponesului, venind în ajutor celor
cincizeci de corăbii — împreună c u e i a u v e n i t şi alţi cîţiva
dintre aliaţii de acolo —, provocau ravagii şi în alte părţi,
i a r d e b a r e î n d şi l a M e t h o n e , în L a c o n i a , s - a u năpustit a s u p r a
zidului cetăţii, care era slab şi lipsit de apărători. (2) Prin
acele l o c u r i e r a d e s t r a j ă t o c m a i B r a s i d a s , f i u l l u i T e l l i s , s p a r ­
t a n , c a r e , a f l î n d , a p o r n i t c u o sută de hopliţi să d e a ajutor
celor de l a M e t h o n e . Trecînd prin mijlocul armatei atenieni­
lor , 3 7
care era împrăştiată pe ogoare, şi cu ochii spre zidul
cetăţii, a j u n g e l a M e t h o n e şi, în timpul incursiunii, pierzînd
cîţiva dintre ostaşii pe care-i avea cu sine, salvează cetatea
şi este p r i m u l , dintre cei angajaţi în acest r ă z b o i , e l o g i a t l a
Sparta. (3) Atenienii, ridicînd ancora, au continuat plutirea
pe lîngă ţărm şi, o p r i n d u - s e l a P h e i a , în E l i d a , au devastat
ţarinile t i m p d e d o u ă z i l e , d u p ă c a r e a u î n v i n s , î n t r - o bătălie,
p e c e i t r e i s u t e d e l o g a z i , c a r e săriseră în a j u t o r d i n s c o b i ­
3 8

tura 3 9
E l i d e i şi d e a c i d i n v e c i n ă t a t e . (4) S u f l î n d u n v î n t p u t e r ­
nic şi f i i n d zbuciumaţi într-un loc fără port, cei mai mulţi

250
 CARTEA A II-A

a t e n i e n i s - a u î m b a r c a t p e c o r ă b i i şi a u p o r n i t p l u t i r e a p e lîngă
asa-numitul Ichthys, spre p o r t u l P h e i a , i a r m e s s e n i e n i i şi alţi
cîţiva care n-au putut să se îmbarce, pornind pe uscat, au
c u c e r i t P h e i a . (5) M a i tîrziu, şi c o r ă b i i l e c a r e p l u t e a u p e l î n g ă
ţărm i-au luat şi i - a u d u s de acolo, părăsind Pheia, dar şi
/,'rosul a r m a t e i e l e n i l o r l e - a v e n i t în a j u t o r . A t e n i e n i i , plutind
pe lîngă ţ ă r m , a u d e v a s t a t şi a l t e locuri.

26 (1) C a m în această vreme, atenienii au trimis treizeci'

de corăbii în j u r u l Locridci care, t o t o d a t ă , să străjuiască şi
Eubeea. Comanda o avea Cleopompos, fiul l u i Cleinias. (2)
Şi, d e b a r c î n d d i n l o c în loc, a d e v a s t a t o b u n ă p a r t e d i n ţ ă r m ,
a c u c e r i t T h r o n i o n şi a l u a t o s t a t i c i d e a c o l o , i a r l a A l o p e a
î n v i n s în l u p t ă pe locrienii, care veniseră în ajutor.

27 (1) î n această vară, a t e n i e n i i a u i z g o n i t şi p e locuitorii

d i n E g i n a — p e b ă r b a ţ i , p e c o p i i şi p e f e m e i — , i n v o c î n d mo­
tivul c ă sînt v i n o v a ţ i în f o a r t e m a r e m ă s u r ă d e r ă z b o i . L i se
părea că stăpînirea Eginei prezintă o mai mare siguranţă,
d e o a r e c e se a f l a în v e c i n ă t a t e a P e l o p o n e s u l u i , d a c ă v o r t r i m i t e
acolo colonişti atenieni. N u m u l t după aceea a u şi t r i m i s în
insulă l o c u i t o r i . (2) Egineţii, i z g o n i ţ i , a u f o s t aşezaţi de lace­
demonieni în Thyrea; l i s-au d a t şi pămînt să cultive, atît
pentru c ă e r a u în v r a j b ă cu atenienii, cît şi f i i n d c ă egineţii
le făcuseră u n e l e s e r v i c i i în t i m p u l c u t r e m u r u l u i şi î n timpul
răscoalei h i l o ţ i l o r . R e g i u n e a T h y r e a t i s se află la hotarul din­
t r e A r g o l i d a şi L a c o n i a , s p r e m a r e . U n i i e u b e e n i a u l o c u i t a c i ,
iar alţii s-au împrăştiat prin restul Eladei.

28 î n aceeaşi vară, l a începutul lunii, socotită după fazele

lunii 4 0
— c u m n u m a i aşa se p a r e c ă este p o s i b i l — s o a r e l e a
intrat în eclipsă după-amiază şi iarăşi s-a împlinit, după ce
avusese, p e n t r u p u ţ i n , a s p e c t d e l u n ă n o u ă şi se v ă z u s e r ă cî­
t e v a stele.

29 (1) î n a c e e a ş i v a r ă a t e n i e n i i a u f ă c u t p r o x e n o s 4 1
— deşi
mai înainte-1 socoteau duşman — pe Nymphodoros, fiul l u i
P y t h e s , d i n A b d e r a . S o r a a c e s t u i a o ţinea în c ă s ă t o r i e Sital-

251
 THUCYDIDES

ces, la care el avea m a r e trecere. Atenienii l - a u chemat la

A t e n a , v o i n d să-şi f a c ă a l i a t p e S i t a l c e s , f i u l l u i T e r e s , r e g e l e
t r a c i l o r . (2) A c e s t T e r e s , tatăl l u i S i t a l c e s , c e l dintîi a f ă c u t d i n
t a r a o d r i s i l o r c e l m a i p u t e r n i c r e g a t d i n cea m a i m a r e parte
a T r a c i e i ; î n t r - a d e v ă r , această ţară c o n s t i t u i e o m a r e p a r t e a
t r a c i l o r şi este a u t o n o m ă . (3) A c e s t T e r e s n u se î n r u d e a d e loc
c u a c e l T e r e s , c a r e a v e a d e soţie p e P r o c n e , f i i c a l u i P a n d i o n
din Atena, şi n u era d i n aceeaşi parte a Traciei, ci locuia
în Daulia, în ţinutul numit acum Phocida, care atunci era
l o c u i t ă d e t r a c i , şi u n d e a u săvîrşit f e m e i l e f a p t a în legătură
cu Itys; mulţi poeţi au numit această pasăre daulias, în
amintirea rîndunelei. Este p o s i b i l că Pandion a pus la cale
această înrudire, p r i n fiica sa, c u u n o m aflat la o distanţă
atît d e mică m a i degrabă decît cu u n u l care l o c u i a pe dru­
mul de mai multe zile, care ducea la odrisi, spre a-şi da
ajutor reciproc. Teres, neavînd acelaşi nume, a fost primul
rege cu depline puteri al odrisilor. (4) Fiul acestuia fiind
Sitalces, a t e n i e n i i şi l - a u f ă c u t aliat; ei v o i a u să cucerească
î m p r e u n ă c u e l , p e n t r u s i n e , ţ i n u t u r i l e d i n T r a c i a şi, în acelaşi
timp, să-1 î n f r î n g ă şi p e Perdiccas. (5) S o s i n d d e c i N y m p h o -
d o r o s l a A t e n a , a î n c h e i a t alianţa î n t r e a t e n i e n i şi S i t a l c e s şi
a făcut pe f i u l său, Sadocos, c e t ă ţ e a n atenian, promiţînd tot­
odată că va pune capăt războiului d i n Tracia, deoarece va
convinge pc Sitalces să le trimită atenienilor o armată de
călăreţi şi peltaşti . 42
(6) A împăcat şi pe Perdiccas cu ate­
n i e n i i şi i - a c o n v i n s să-i r e d e a c e t a t e a T h e r m e , i a r P e r d i c c a s
a pornit îndată în expediţie cu atenienii şi cu Phormion
împotriva chalcidienilor. (7) I n acest fel au a j u n s aliaţi ai
atenienilor Sitalces, f i u l l u i T e r e s , şi P e r d i c c a s , f i u l lui Ale­
x a n d r u , regele m a c e d o n i l o r .

30 (1) I a r a t e n i e n i i , d e p e cele o sută d e c o r ă b i i , aflîndu-se

încă în jurul P e l o p o n e s u l u i , cuceresc Sollion, cetate a corin­
t i e n i l o r , şi o p r e d a r ă p a l a i r e i l o r , şi a c h a r n a n i e n i [cu condiţia]
ca e i s i n g u r i să s t ă p î n e a s c ă c e t a t e a şi p ă m î n t u l . C u c e r i n d c u
forţa şi cetatea Astachos, în care era tiran Euarchos, l - a u
izgonit, i a r cetatea şi-au făcut-o aliată. (2) Plutind spre i n ­
sula C e p h a l l e n i a , şi-au atras-o fără luptă. Cephallenia este

252
 CARTEA A II-A

ultuată în faţa Acharnaniei şi Leucadei, avînd patru cetăţi:

Pnles, Cranior, Samaioi, Pronnaioi. (3) Nu mult mai tîrziu,
corăbiile s-au retras la Atena.

31 (1) D a r , p e l a sfîrşitul acestei veri, atenienii au năvă­

lii, în m a s ă , î m p r e u n ă c u m e t e c i i , în M e g a r i d a , s u b comanda
lui Pericles, f i u l l u i Xanthippos. Iar atenienii de pe cele o
Mută de corăbii din jurul P e l o p o n e s u l u i , c a r e , în drumul lor
spre patrie, ajunseseră în Egina, cum au aflat că atenienii
din cetate sînt cu toată armata în Megarida au pornit în
această d i r e c ţ i e şi s - a u u n i t c u e i . (2) A c e a s t a a f o s t cea m a i
masivă 43
armată a atenienilor, pe cînd încă cetatea era în
culmea puterii şi n u e r a bîntuită d e m o l i m ă : a s t f e l , atenienii
înşişi a v e a u a p r o a p e zece m i i d e h o p l i ţ i ; în a f a r ă d e aceştia,
mai aveau trei m i i de hopliţi în P o t i d e e a . A u l u a t parte la
e x p e d i ţ i e , alături de e i , n u m a i puţin de trei m i i de hopliţi
m e t e c i , în afară de trupele uşor înarmate, care erau nume­
roase. D u p ă ce a u d e v a s t a t o m a r e p a r t e d i n ţară, s - a u întors.
(3) Atenienii a u m a i făcut şi alte invazii, în fiecare a n , în
Megarida, în timpul acestui război, şi cu c a v a l e r i a , şi cu
intreaga armată, pînă cînd au cucerit Nisaia.

32 P e l a sfîrşitul acestei v e r i , atenienii au m a i înconjurat

c u z i d u r i , s p r e a s e r v i d e întăritură, şi i n s u l a A t a l a n t e , pustie
mai înainte, situată în dreptul locrilor opuntieni, pentru ca
nu cumva piraţii, pornind cu corăbiile de la Opus şi din
alte părţi ale Locridei, să provoace pagube Eubeei. Acestea
s-au p e t r e c u t în această v a r ă , d u p ă retragerea peloponesieni­
lor d i n Attica.

33 (1) î n iarna următoare, Euarchos din Acharnania, do­

rind să coboare la Astachos, convinge pe corintieni să por­
nească pe mare cu patruzeci de corăbii şi cu o mie cinci
s u t e de hopliţi şi să-1 r e a d u c ă în ţ a r ă ; e l însuşi a a n g a j a t c u
plată cîţiva auxiliari. Armata o conduceau Euphamidas, fiul
lui Aristonymos, Timoxenos, fiul l u i T i m o c r a t e s , şi E u m a c h o s ,
f i u l l u i C h r y s i s . (2) Şi, p o r n i n d e i p e m a r e , l - a u d u s l a A s t a ­
chos. M a i sînt şi a l t e l o c u r i în p a r t e a d e l a m a r e a A c h a r n a -

253
 THUCYDIDES

n i e i , p e c a r e a u v r u t şi a u î n c e r c a t să l e o c u p e , d a r , n e i z b u ­
t i n d , s - a u r e t r a s acasă. (3) O p r i n d u - s e în d r u m , l a C e p h a l l e n i a ,
şi d e b a r c î n d î n r e g i u n e a C r a n i o n , a u fost a m ă g i ţ i d e locuito­
rii c u c a r e se î n v o i s e r ă , şi a u p i e r d u t cîţiva oameni, pentru
că cranienii a t a c a u f ă r ă v e s t e şi, f i i n d presaţi c u m a i muluî
putere, s-au r e t r a s acasă.

34 (1) î n a c e e a ş i iarnă, a t e n i e n i i , p r a c t i c î n d u n o b i c e i stră-

moşesec, au făcut, pe cheltuiala statului, morminte pentru
cei căzuţi în primul an a l acestui război. Mormintele le-au
făcut în acest f e l : (2) C u t r e i zile înainte de înmormîntare,
după ce fac u n cort, aduc acolo oasele c e l o r căzuţi; fiecare
a d u c e p e n t r u d e c e d a t u l său ceea ce v r e a . (3) î n 4 4
procesiunea
înmormîntării mai multe căruţe poartă, fiecare, cîte un coş­
ciug de chiparos, u n u l pentru fiecare trib, în care se află
oasele celor căzuţi din tribul căruia aparţineau. Pentru cei
dispăruţi, c a r e n - a i i f o s t găsiţi c î n d a u fost r i d i c a t e corpurile
c e l o r căzuţi, u n p a t aşternut este p u r t a t g o l . (4) L a convoiul
funebru 4 5
ia parte cine vrea, cetăţean sau străin; şi sînt de
f a ţ ă şi f e m e i , i a r r u d e l e plîng l a mormînt. (5) Oasele le de­
pun într-un mormînt public, care se află în cel m a i frumos
loc d i n vecinătatea cetăţii, şi a c i î n g r o a p ă î n t o t d e a u n a p e cei
căzuţi î n r ă z b o a i e , a f a r ă d e c e i căzuţi la Marathon, căci, so­
c o t i n d c ă v i t e j i a a c e l o r a a f o s t c u t o t u l distinsă, a u f ă c u t t o t
a c o l o şi m o r m î n t u l . (6) I a r c î n d îi î n h u m e a z ă , u n b ă r b a t ales
de c e t a t e , c a r e este s o c o t i t c ă n u - i lipsit nici de inteligenţă,
şi se distinge şi p r i n prestigiu d e o s e b i t , rosteşte cuvîntul de
laudă cuvenit celor căzuţi. După aceea se întorc în cetate,
în felul acesta îi înmormîntează. (7) Şi în tot timpul răz­
boiului, cînd s-a i v i t ocazia, a u p r a c t i c a t o b i c e i u l . (8) Pentru
aceşti primi căzuţi a f o s t ales să v o r b e a s c ă Pericles, f i u l l u i
X a n t h i p p o s . Şi, c î n d a v e n i t m o m e n t u l , t r e c î n d d e l a m o r m î n t
pe o tribună înaltă, p e n t r u ca să f i e a u z i t d e cît m a i mult
p o p o r , a spus următoarele:

35 (1) „ M u l ţ i d i n t r e c e i c a r e a u v o r b i t a i c i a d u c l a u d e ace­
luia care a adăugat în legea [înmormîntării celor căzuţi în
r ă z b o a i e ] c u v î n t u l acesta de. l a u d ă , g î n d i n d c ă este f r u m o s să

254
 CARTEA A II-A

fie rostit la înmormîntarea celor căzuţi în războaie. Eu aş

c r e d e însă, c ă a r f i î n d e a j u n s ca u n o r b ă r b a ţ i , c a r e s-au a r ă -
Int b r a v i cu fapta, să l e a d u c e m c i n s t i r e cu fapta, aşa cum
vedeţi că sînt a c u m p r e g ă t i r i l e făcute de cetate 4 6
pentru în-
n i o r m î n t a r e , i a r c r e d i n ţ a în a u t e n t i c i t a t e a v i r t u ţ i l o r m a i mul­
t o r o a m e n i să n u f i e în p r i m e j d i e d e a d e p i n d e d e u n o m , c a r e
v o r b e ş t e m a i b i n e s a u m a i r ă u . (2) î n t r - a d e v ă r , este g r e u să
vorbeşti c u m ă s u r ă d e s p r e u n s u b i e c t , în c a r e c h i a r î n c r e d e r e a
în a d e v ă r se o b ţ i n e c u g r e u . A s t f e l , ascultătorul încercat 47
şi
binevoitor ar putea crede că unele l u c r u r i a u fost înfăţişate
m a i p r e j o s d e ceea ce d o r e ş t e şi ştie e l , i a r a s c u l t ă t o r u l lipsit
de e x p e r i e n ţ ă a r p u t e a s o c o t i , d i n i n v i d i e , c ă u n e l e f a p t e au
fost exagerate, dacă ar auzi lucruri m a i presus de propriile
sale p u t e r i . C ă c i , sînt de s u p o r t a t l a u d e l e a d u s e a l t o r a , în m ă ­
s u r a în c a r e f i e c a r e c r e d e c ă s i e l este în s t a r e să f a c ă cele
9

ce aude; invidiind faptele care-i depăşesc, nici nu le cred

a d e v ă r a t e . (3) D a r , d e o a r e c e s t r ă b u n i i a u socotit că aşa este
b i n e , t r e b u i e ca şi e u , u r m î n d legea, să c o r e s p u n d d o r i n ţ e i şi
părerii f i e c ă r u i a , cît m a i m u l t c u p u t i n ţ ă .

36 (1) V o i începe mai întîi cu străbunii noştri, deoarece

este d r e p t şi, în acelaşi t i m p , se c a d e ca în a m i n t i r e a l o r să
le a d u c e m , î n t r - o astfel de împrejurare, această c i n s t i r e . Lo­
c u i n d m e r e u aceeaşi ţară, p r i n s u c c e s i u n e a u r m a ş i l o r , [ c a r e a u
trăit] unii după alţii, pînă astăzi, ei ne-au predat-o liberă,
datorită virtuţii l o r . (2) Şi e i sînt v r e d n i c i de laudă şi încă
şi m a i m u l t părinţii noştri, deoarece, adăugind cu trudă, la
ţara p e care o primiseră, dominaţia 4 8
pe care o a v e m ne-au
lăsat-o m o ş t e n i r e nouă, celor de a c u m . (3) Şi cea m a i mare
parte a dominaţiei a m adăugat-o n o i , care sîntem încă acum.
m a i ales î n t i m p u l g e n e r a ţ i e i a c t u a l e , şi a m p r e g ă t i t o cotate
care îşi poate satisface, foarte bine, singură nevoile , 4 9
în
t o a t e p r i v i n ţ e l e , şi p e n t r u p a c e , şi p e n t r u război. (4) E u , n e ­
v o i n d să v o r b e s c î n d e l u n g în f a ţ a u n o r o a m e n i c a r e ştiu de­
s p r e f a p t e l e săvîrşite în r ă z b o a i e l e p r i n c a r e s-a d o b î n d i t fie­
c a r e l u c r u , s a u d e s p r e f e l u l c u m n o i înşine s a u p ă r i n ţ i i noştri
am respins c u însufleţire pe vreun duşman barbar sau elen,

255
 THUCYDIDES

care n e a t a c a , l e v o i lăsa. D a r a m să arăt m a i întîi de la

ce f e l de viaţă , 50
pornind, am ajuns aci, cu ce constituţie''» 1

şi cu ce moravuri, stăpînirea a ajuns mare; apoi am sfl

t r e c şi l a c u v î n t u l de l a u d ă a l a c e s t o r f a p t e , s o c o t i n d c ă n - a r
putea părea nepotrivit cu clipa de faţă să fie spuse, şi cfi
întreaga a d u n a r e , şi cetăţeni, şi străini, este interesată să le
asculte.

37 (1) A v e m o constituţie care nu imită legile vecinilor,

ci m a i degrabă noi înşine sîntem exemplu, fără să imităm
p e alţii. î n p r i v i n ţ a n u m e l u i — d i n p r i c i n ă c ă este condusă 52

n u d e c î ţ i v a , c i d e m a i m u l ţ i cetăţeni — s-a n u m i t democra­

ţie, şi, d u p ă lege, toţi sînt e g a l i în p r i v i n ţ a i n t e r e s e l o r parti­
culare; cît despre influenţa politică , 53
fiecare este preferat 5 4

d u p ă c u m se d i s t i n g e p r i n c e v a , şi n u d u p ă c a t e g o r i a socială,
ci mai mult după virtute, i a r dacă este sărac, d a r p o a t e să
f a c ă v r e u n l u c r u b u n p e n t r u c e t a t e , n u este î m p i e d i c a t pentru
că n-are vază. (2) în raporturile cu comunitatea şi în pri­
vinţa suspiciunii reciproce în activitatea zilnică ne manifes­
tăm l i b e r i a c t i v i t a t e a , fără să n e m î n i e m p e v e c i n dacă face
ceva după pofta inimii l u i , şi f ă r ă să p r e v e d e m , [ p r i n legi]
acţiuni supărătoare, care nu comportă o pedeapsă, dar sînt
de nesuferit pentru alţii . N e
55
facem, fără să ne supărăm,
interesele particulare, nu călcăm legile, cînd chibzuim tre­
burile publice, m a i ales d i n respect pentru legi, dînd ascul­
t a r e şi o a m e n i l o r c a r e sînt, în o r i c e î m p r e j u r a r e , l a c o n d u c e r e ,
şi l e g i l o r , atît acelora care sînt promulgate, spre a veni în
a j u t o r u l o a m e n i l o r p ă g u b i ţ i , şi l e g i l o r c a r e , deşi n u sînt scrise
comportă totuşi u n respect unanim consimţit.

38 D e s i g u r , am procurat şi p e n t r u suflet foarte multe re­

creaţii după oboseli, practicînd obiceiul întrecerilor şi ser­
bărilor , 56
care durează u n a n , şi f a s t u r i l o r particulare deose­
bite ,5 7
a l căror farmec zilnic înlătură încruntarea. Ne v i n —
din p r i c i n a măririi cetăţii — d i n t o a t e ţinuturile d e t o a t e , şi
[aşa] se f a c e c ă n u n e b u c u r ă m m a i m u l t d e r o a d e l e c a r e se
f a c l a n o i d e c î t de cele a d u s e de ceilalţi oameni.

256
 C A R T E A A ii-A

39 (1) N e deosebim de aceşti duşmani şi în ceea ce pri­

veşte pregătirile 58
militare. Astfel, noi le deschidem cetatea
tuturor şi n u există învăţătură sau spectacol de la care să
oprim pe cineva să ia parte, izgonind pe străini de teamă
ca nu cumva, nefiind ascunse, să le privească vreun duş­
m a n şi să p o a t ă t r a g e f o l o a s e ; fiindcă n o i n u ne b i z u i m atît
pe fasturi amăgitoare, cît pe entuziasmul cu care săvîrşim
faptele; în ceea ce priveşte educaţia, lacedemonienii caută
încă de tineri, prin exerciţii obositoare, deprinderea de
a fi curajoşi, pe cînd noi, deşi ducem o viaţă mai
destinsă, nu înfruntăm de loc mai puţin curajos decît
ei primejdiile de acelaşi f e l . (2) D o v a d a : n i c i lacedemonienii
nu fac expediţii în ţara n o a s t r ă în g r u p u r i , c i în m a s ă , nici
n o i , c î n d n ă v ă l i m î n ţara v e c i n i l o r , n u î n v i n g e m d e cele m a i
m u l t e o r i g r e u î n l u p t ă , p c p ă m î n t străin, p e c e i c a r e - ş i apără
p e a l e l o r . (3) N i c i u n duşman n u s-a întîlnit u n d e v a c u a r ­
mata noastră concentrată în masă, d i n p r i c i n a grijii pe care
o a v e m p e n t r u f l o t ă şi p e n t r u c ă t r i m i t e m l a m u l t e treburi , 5 9

p e u s c a t , ostaşi d i n t r e n o i î n ş i n e . I a r d a c ă l a c e d e m o n i e n i i se
iau l a luptă cu o parte din armata noastră, cînd biruie pe
cîţiva d i n t r e n o i se f ă l e s c că n e - a u pus pe fugă p e toţi, i a r
cînd sînt înfrînţi socotesc c ă a u f o s t î n f r î n ţ i de întreaga a r ­
mată. Desigur, dacă v o i m să î n f r u n t ă m primejdiile mai mult
cu bună dispoziţie sufletească decît cu exerciţii obositoare
şi n u atît c u b ă r b ă ţ i a i m p u s ă d e l e g i , c î t . c u t ă r i a c a r a c t e r e l o r ,
a v e m a v a n t a j u l d e a n u s u c o m b a l a d u r e r i l e v i i t o a r e , i a r cînd.
le v o m înfrunta, n u ne v o m arăta m a i lipsiţi de c u r a j decît
a c e i a c a r e se obosesc m e r e u , şi se v a v e d e a că cetatea v a f i
a d m i r a t ă , şi în aceste p r i v i n ţ e , şi în altele.

40 (1) I u b i m frumosul, ducînd o v i a ţ ă s i m p l ă , şi filozofăm

f ă r ă să n e m o l e ş i m . N e f o l o s i m d e b o g ă ţ i e m a i m u l t ca ajutor
p e n t r u f a p t ă d e c î t ca p o d o a b ă p e n t r u c u v î n t a r e , i a r a-şi recu­
noaşte s ă r ă c i a n u - i p e n t r u n i m e n i o ruşine, c i este m a i r u ş i n o s
să n u c a u ţ i s-o înlături p r i n faptă. (2) A c e i a ş i o a m e n i a u g r i j ă ,
în acelaşi t i m p , şi de t r e b u r i l e p a r t i c u l a r e , şi de cele p u b l i c e ,
0 0

şi alţii, c a r e sînt o c u p a ţ i c u a l t e î n d e l e t n i c i r i , p o t să cunoască

fără l i p s u r i t r e b u r i l e p u b l i c e , deoarece n o i s i n g u r i n u socotim

17 — Războiul p e l o p o n e s i a c 257
 THUCYDIDES

i n a c t i v p e c e l c a r e n u i a p a r t e l a c h i v e r n i s i r e a a c e s t o r treburi,
c i - 1 n u m i m i n u t i l [ p e n t r u s t a t ] ; a p o i , n o i î n ş i n e decidem asu*
p r a t r e b u r i l o r p u b l i c e şi c ă u t ă m să n e d ă m e x a c t socotealn
a s u p r a l o r şi n u s o c o t i m c ă d i s c u ţ i i l e sînt o p a g u b ă p e n t r u
f a p t e , c i l i p s a d e l ă m u r i r e p r i n discuţii f ă c u t e m a i î n a i n t e do
a p o r n i l a î n f ă p t u i r e a a ceea ce t r e b u i e . (3) C ă c i , în m o d
d e o s e b i t , n o i , aceiaşi, a v e m o b i c e i u l d e a f i î n d r ă z n e ţ i l a faptă
şi d e a r e f l e c t a a s u p r a c e l o r ce v o m î n t r e p r i n d e ; acest obicei,
a l t o r a l e p r o d u c e : lipsă de l ă m u r i r e — î n d r ă z n e a l ă , i a r refle*
x i u n e a — e z i t a r e . P e b u n ă d r e p t a t e a r p u t e a f i socotiţi f o a r t e
t a r i l a s u f l e t a c e i a c a r e c u n o s c f o a r t e l ă m u r i t şi p r i m e j d i i l e ,
şi p l ă c e r i l e şi c a r e , d i n această p r i c i n ă , n u se d a u î n lături
d e l a î n f r u n t a r e a p r i m e j d i i l o r . (4) Şi în ceea ce p r i v e ş t e v i r ­
t u t e a s î n t e m c u t o t u l opuşi m u l t o r a , d e o a r e c e n e c î ş t i g ă m
6 1

p r i e t e n i n u p r i m i n d , c i f ă c î n d s e r v i c i i . Şi este m a i c a p a b i l cel
6 2

c a r e f a c e [ u n s e r v i c i u ] să-şi p ă s t r e z e r e c u n o ş t i n ţ a a l t u i a , ca
f i i n d u - i d a t o r a t ă p r i n b u n ă v o i n ţ a a c e l u i a c ă r u i a i - a f ă c u t ser­
v i c i u l , p e c î n d c e l c a r e d a t o r e a z ă [ u n s e r v i c i u ] este m a i p u ţ i n
zelos, ştiind c ă r ă s p u n d e p r i n t r - o f a p t ă v i r t u o a s ă n u ca să-şi
a t r a g ă r e c u n o ş t i n ţ ă , c i ca să-şi a c h i t e o d a t o r i e . (5) Şi n o i s i n ­
g u r i f a c e m s e r v i c i i , fără c o n s t r î n g e r e a t e m e r i i , n u g î n d i n d u - n e
l a i n t e r e s , c i a v î n d siguranţa libertăţii.

41 (1) î n t r - u n c u v î n t , p o t să s p u n c ă şi î n t r e a g a c e t a t e este
o e d u c a t o a r e a E l a d e i , şi că, d u p ă p ă r e r e a m e a , f i e c a r e b ă r b a t
d e l a n o i a r p u t e a să-şi m l ă d i e c o r p u l , fără a j u t o r u l c u i v a , c u 6 2 A

d i b ă c i e şi graţie, în cele m a i m u l t e f e l u r i d e o c u p a ţ i i . (2) I a r

d o v a d a c ă aceste a f i r m a ţ i i n u sînt o p o d o a b ă a d i s c u r s u l u i în
î m p r e j u r a r e a d e faţă, c i a d e v ă r u l f a p t e l o r , o c o n s t i t u i e însăşi
p u t e r e a cetăţii, p e c a r e a m d o b î n d i t - o c u aceste î n s u ş i r i . (3) 03

S i n g u r ă c e t a t e a n o a s t r ă , d i n t r e cetăţile d e astăzi, se d o v e d e ş t e ,
în a c ţ i u n e , m a i p r e s u s de f a i m a p e c a r e o a r e , şi ea s i n g u r ă
n i c i n u se i n d i g n e a z ă c î n d o a t a c ă c i n e v a , g î n d i n d u - s e d e l a
c i n e s u f e r ă , n i c i n u f a c e p e supuşii săi să se m î n i e c ă sînt c o n ­
64

duşi d e o a m e n i n e v r e d n i c i .
(4) M a n i f e s t î n d u - n e p u t e r e a p r i n m a r i d o v e z i , p u t e r e c a r e
6 5

n u - i lipsită n i c i d e m a r t o r i , v o m f i a d m i r a ţ i şi d e c o n t e m p o ­
r a n i , şi d e p o s t e r i t a t e şi n u v o m a v e a n e v o i e n i c i d e u n H o m e r ,

258
 C A R T E A A ÎI-A

c a r e să n e l a u d e , n i c i d e a l t u l c a r e , în p r e z e n t , să n e desfete
p i i n v e r s u r i , căci adevărul v a înlocui ficţiunea f a p t e l o r , c i n o i
IIm forţat toate mările şi ţările să f i e a c c e s i b i l e îndrăznelii
n o a s t r e şi p e s t e t o t a m t e m e i n i c i t m o n u m e n t e n e p i e r i t o a r e a l e
f a p t e l o r n o a s t r e r e l e şi b u n e . (5) P e n t r u o a s t f e l d e c e t a t e a u
m u r i t aceştia, l u p t î n d c u n o b l e ţ e , p e n t r u c ă v o i a u să n u l e f i e
răpită 66
şi d e c i este f i r e s c c a o r i c a r e d i n t r e c e i rămaşL să do­
rească să se s t r ă d u i a s c ă p e n t r u ea.

42 (1) D e aceea, a m stăruit î n d e l u n g şi a s u p r a cetăţii, a r ă -

tînd c ă n o i n u v o m a v e a d e d a t l u p t a î n a c e l a ş i c h i p c u a c e i a
care n - a u n i c i o a s e m ă n a r e c u n o i , d a r a m s p r i j i n i t şi lauda
acelora, despre care vorbesc a c u m , p e d o v e z i e v i d e n t e . (2) A m
şi e x p u s cea m a i de seamă p a r t e a l a u d e i de înmormîntare.
într-adevăr, podoabele, pentru care am elogiat cetatea, le-au
creat virtuţile acestora şi a l e a l t o r a ca ei. N u p e n t r u mulţi
eleni, de felul acestora, l a u d a de înmormîntare ar putea să
p a r ă f ă c u t ă p e m ă s u r a f a p t e l o r . P e n t r u m i n e este e v i d e n t că
m o a r t e a acestor bărbaţi arată v i r t u t e a u n u i o m , căci ea, cea
dintîi, o v e s t e ş t e şi t o t ea, cea d i n u r m ă , o c o n f i r m ă . (3) A s t ­ 6 7

f e l , este d r e p t ca şi p e n t r u c e i c a r e sînt m a i p u ţ i n b u n i , 6 8
în
a l t e p r i v i n ţ e , să l e p u n e m în e v i d e n ţ ă v i t e j i a arătată d e e i î n
războaiele purtate pentru patrie, deoarece, ştergînd un rău
printr-un bine, a u adus mai multe foloase comunităţii decît
pagube particularilor. (4) Nici unul dintre ei nu s-a lăsat
m o l e ş i t d e b o g ă ţ i e , s o c o t i n d c ă - i m a i de p r e ţ să se b u c u r e de
ea, n i c i n u a a m î n a t a v î n t a r e a în p r i m e j d i e în nădejdea că,,
scăpînd d e s ă r ă c i e , a r p u t e a să se î m b o g ă ţ e a s c ă . S o c o t i n d că
pedepsirea 6 9
duşmanilor este m a i d e dorit decît acele bunuri
şi fiind convinşi că aceasta este cea m a i frumoasă primej­
duire, ei a u v r u t ca în p r i m e j d i e să p e d e p s e a s c ă pe duşmani
şi să o b ţ i n ă a c e l e b u n u r i , î n c r e d i n ţ î n d n ă d e j d i i s u c c e s u l , c a r e
7 0

este n e v ă z u t , şi s o c o t i n d c ă , î n a c ţ i u n e , t r e b u i e să a i b ă încre­
d e r e în e i înşişi, p e n t r u ceea ce este vizibil . 7 1

Şi, s o c o t i n d c ă este d e d a t o r i a l o r să r e z i s t e d u ş m a n u l u i şî
să sufere m a i degrabă decît să se salveze cedînd, pe de o
p a r t e , a u scăpat de faima urîtă, i a r p e de alta, au susţinut
l u p t a , [ p u n î n d în p r i m e j d i e ] p r o p r i u l l o r c o r p ş i , l ă s î n d u - s e în

259
 THUCYDIDES

voia hotărîrii de o clipă a soartei, au preferat să m o a r ă în

culmea gloriei decît a dezonoare! . 72

43 (1) A s t f e l de oameni a u fost, deci, aceştia, pe măsura

cetăţii lor. I a r v o i , cei rămaşi, trebuie să v ă doriţi o viaţă
m a i sigură şi să socotiţi c ă n u este b i n e să aveţi m o r a l u l m a i
puţin ridicat faţă de duşmani. Să luaţi în consideraţie, nu
numai prin cuvinte, interesul — a s u p r a c ă r u i a s-ar p u t e a i n ­
sista îndelung în faţa voastră, care-1 cunoaşteţi t o t atît de
bine, spunîndu-se ce avantaje comportă rezistenţa împotriva
duşmanilor — ci să contemplaţi puterea cetăţii în acţiunile
[voastre] de fiecare z i 7 3
i u b i n d - o . C î n d v i se înfăţişează mări­
m e a e i , să v ă g î n d i ţ i c ă nişte o a m e n i însufleţiţi d e c u r a j , con­
ştienţi d e d a t o r i a l o r , pătrunşi în a c ţ i u n e de s e n t i m e n t u l onoa-*
r e i a u d o b î n d i t cele ce se v ă d . C h i a r c î n d eşuau în î n c e r c ă r i l e
lor n u voiau 7 4
să l i p s e a s c ă c e t a t e a d e v i r t u t e a l o r , c i - i d ă r u i a u
cea m a i f r u m o a s ă j e r t f ă de i u b i r e . (2) î n t r - a d e v ă r , oferindu-şi
v i a ţ a laolaltă c u alţii a u d o b î n d i t p e n t r u e i înşişi l a u d a n e p i e ­
r i t o a r e şi m o r m î n t u l c e l m a i d i s t i n s , n u a c e l a în c a r e zac, ci
acela în c a r e g l o r i a l o r rămîne veşnică şi a m i n t i t ă cu orice
p r i l e j , atît c u c u v î n t u l cît şi c u f a p t a . (3) M o r m î n t u l oamenilor
iluştri se află în o r i c e l o c , şi n u este n u m a i a c e l a p e c a r e îl
a r a t ă o i n s c r i p ţ i e p e o c o l o a n ă , în p r o p r i a l o r p a t r i e , c i şi pe
un pămînt străin , în s u f l e t u l
75
fiecăruia sălăşluieşte amintirea
nescrisă a s e n t i m e n t e l o r , m a i m u l t c h i a r d e c î t . a f a p t e l o r lor .
7 6

(4) P e aceştia să-i imitaţi v o i , şi, s o c o t i n d că f e r i c i r e a este l i ­

b e r t a t e a , i a r l i b e r t a t e a este b r a v u r a , n u dispreţuiţi primejdiile
r ă z b o i u l u i . (5) C ă c i , n u c e i c a r e t r ă i e s c m e s c h i n şi c a r e n - a u
n i c i o n ă d e j d e d e m a i b i n e îşi v o r d o b î n d i m e r i t e , cruţîndu-şi
viaţa, c i aceia c a r e sînt în p r i m e j d i a de a trece de la bine
la rău 7 7
şi p e n t r u c a r e — d a c ă e ş u e a z ă în c e v a — răsturnările
în s c h i m b a r e a vieţii sînt mari. (6) Astfel, pentru un bărbat
care are demnitate, năruirea în moleşire este mai dureroasă
d e c î t m o a r t e a f ă r ă d u r e r e , c a r e se p r o d u c e l u p t î n d c u r a j o s şi
însufleţit de o nădejde obştească.

44 (1) D e aceea, n i c i p e părinţii c e l o r căzuţi, cîţi sînteţi de

f a ţ ă , n u v ă d e p l î n g , c i , m a i d e g r a b ă , a m să v ă î n c u r a j e z . Vă

260
 CARTEA A II-A

«laţi s e a m a c ă v o i î n ş i v ă aţi trăit în f e l u r i t e s u f e r i n ţ e , d a r c ă

fericiţi sînt n u m a i a c e i a c a r e a u p a r t e d e c e l m a i m ă r e ţ sfîrşit,
t\t}n c u m a u p a r t e a c u m aceştia, [ v o i aveţi p a r t e d e cea m a i
măreaţă d u r e r e ] , a c e ş t i a a c ă r o r v i a ţ ă a f o s t în aşa f e l m ă s u -
intă încît c u l m e a f e r i c i r i i l o r a u a t i n s - o în o r a m o r ţ i i . (2) Ştiu 78

rA este greu să v ă conving cînd este vorba despre aceia a

c ă r o r a m i n t i r e v ă este răscolită p r e a adesea c î n d v e d e ţ i feri­
cirea altora, fericire de care şi v o i v - a ţ i bucurat cîndva. Şi
durerea n u este provocată de răpirea bunurilor pe care nu
le-ai gustat, ci de b u n u l c a r e ţi se i a d u p ă ce te-ai obişnuit
cu e l .
(H) Trebuie să rezistaţi durerii, şi în nădejdea că veţi
avea alţi copii, cei care aveţi încă vîrsta de a-i mai face;
a s t f e l , şi p e n t r u v o i , c o p i i i c a r e v o r v e n i v o r f i o u i t a r e a c e l o r
c a r e n u m a i sînt, şi p e n t r u c e t a t e v a f i u n d u b l u f o l o s , întîi,
că n u v a f i p u s t i e şi, a p o i , c ă v a f i apărată. N u este i m p o r t a n t
şi n i c i d r e p t să i a p a r t e l a d e l i b e r ă r i a c e i a c a r e , n e p u n î n d l a
dispoziţia patriei copiii, ca şi ceilalţi, n u înfruntă primejdia
<]e a - i p i e r d e . (4) I a r cei care aţi depăşit vîrsta de a avea
c o p i i , socotiţi c ă - i u n cîştig v i a ţ a fericită, m a i l u n g ă , p e care
aţi d u s - o şi [ g î n d i ţ i - v ă ] că cea r ă m a s ă v a f i s c u r t ă şi conso-
laţi-vă c u g l o r i a f i i l o r voştri căzuţi. î n t r - a d e v ă r , n u m a i onoa­
rea n e p i e r i t o a r e p r o d u c e î n e î n t a r e , şi n u cîştigul d e b a n i , r e a ­
lizat l a o vîrstă nefolositoare, c u m zic u n i i , ci s t i m a de. care.
eşti î n c o n j u r a t .79

45 (1) V ă d că o mare întrecere încordată vă stă înainte

v o u ă , c o p i i l o r şi fraţilor c e l o r căzuţi, c a r e sînteţi d e faţă. î n t r - a ­
d e v ă r , p e c e l c a r e n u m a i este, o r i c i n e o b i ş n u i e ş t e să-1 l a u d e ,
şi c u g r e u aţi p u t e a f i socotiţi, c h i a r d e i-aţi î n t r e c e în v i r t u t e ,
e g a l i c u e i , c i c e v a m a i p r e j o s d e c î t e i . C e i c a r e trăiesc n u t r e s c
invidie pentru adversarii l o r e g a l i , i a r c e l c a r e n u m a i con^
stituie nici o p i e d i c ă este j u d e c a t c u b u n ă v o i n ţ ă de adversar.
(2) Şi, d a c ă t r e b u i e să a m i n t e s c şi d e v i r t u t e a f e m e i a s c ă a a c e ­
l o r a care v o r f i de a c u m înainte v ă d u v e , le v o i spune, pe scurt,
cîteva cuvinte de mîngîiere. A n u f i m a i prejos de propria
voastră natură este pentru voi o mare glorie, şi mai ales

261
 THUCYDIDES

aceea a cărei g l o r i e — f i e în p r i v i n ţ a virtuţii, f i e a răutăţii —

contează foarte puţin pentru bărbaţi.

46 (1) Şi e u a m r o s t i t , î n t r - o c u v î n t a r e statornicită d e lege,

ceea ce a m s o c o t i t p o t r i v i t [ c u c l i p a de f a ţ ă ] ; p r i n f a p t a noas­
tră c e i î n m o r m î n t a ţ i , d i n p a r t e a noastră, a u şi f o s t cinstiţi de
n o i , i a r , d e p a r t e a e i , c e t a t e a v a creşte, de a c u m î n a i n t e , pe
c h e l t u i a l a p u b l i c ă p e c o p i i i l o r , p î n ă l a v î r s t a legiuită, p u n î n d
î n f a ţ a a c e s t o r a şi a c e l o r r ă m a ş i în v i a ţ ă o f o l o s i t o a r e şi î n c o ­
r o n a t ă răsplată în a s t f e l d e l u p t e : c ă c i , ea este c e l m a i stră­
lucit premiu a l virtuţii, p e n t r u cei meniţi s-o primească, i a r
p e n t r u î m p ă r ţ i r e a u n e i a s t f e l d e răsplăţi se o c u p ă , ca d e tre­
burile publice, cei m a i distinşi bărbaţi. Acum, după ce aţi
plîns îndeajuns, după cuviinţă, pe cei dragi, retrăgeţi-vă fie­
care".

47 (1) A s t f e l s-a d e s f ă ş u r a t î n m o r m î n t a r e a în i a r n a aceasta.

Şi, o dată cu sfîrşitul iernii, s-a terminat şi primul an al
a c e s t u i r ă z b o i . (2) D a r , d e î n d a t ă ce a î n c e p u t v a r a , l a f e l c a
şi p r i m a dată, d o u ă p ă r ţ i d i n t r e p e l o p o n e s i e n i şi d i n t r e aliaţii
l o r a u i n v a d a t A t t i c a . E r a u s u b c o m a n d a l u i A r c h i d a m o s , fiuî
lui Zeuxidamos, regele lacedemonienilor. După ce şi-au aşe­
z a t t a b ă r a , a u î n c e p u t să d e v a s t e z e ţara. (3) Şi, n u d u p ă multe
z i l e d e l a s o s i r e a l o r în A t t i c a , a î n c e p u t să b î n t u i e , pentru
p r i m a dată, m o l i m a 8 0
p r i n t r e a t e n i e n i . Se s p u n e a c ă şi î n a i n t e
se m a i a b ă t u s e î n multe locuri, şi în L e m n o s , şi în a l t e r e ­
g i u n i , totuşi n u se a m i n t e a să f i b î n t u i t p e u n d e v a o [ e p i d e ­
m i e de] ciumă atît d e g r o a z n i c ă î n c a r e să p i a r ă u n număr
atît d e m a r e d e o a m e n i . (4) î n t r - a d e v ă r , l a î n c e p u t , n i c i medi­
c i i n u e r a u în s t a r e să d e a a j u t o a r e , c ă c i n u se p r i c e p e a u , c i
e i înşişi m u r e a u , c u atît m a i f r e c v e n t c u cît se apropiau de
b o l n a v i ; n u l e v e n e a în a j u t o r b o l n a v i l o r n i c i v r e o a l t ă 8 1
artă
omenească; toate rugăciunile pe care le făceau în temple şi
o r a c o l e l e cît şi a l t e l u c r u r i d e acest f e l l a c a r e r e c u r g e a u , e r a u
f ă r ă d e f o l o s şi, î n v i n ş i de b o a l ă , e i r e n u n ţ a u l a ele, murind.

48 (1) A î n c e p u t să b î n t u i e , d u p ă c u m se s p u n e , d i n E t i o p i a ,
c a r e se găseşte m a i l a s u d d e E g i p t , a p o i a c o b o r î t şi î n L y b i a „

262
 CARTEA A II-A

H\ în E g i p t , şi î n t r - o m a r e p a r t e a ţării r e g e l u i . (2) î n c e t a t e a
nl.cn i e n i l o r s-a a b ă t u t d i n t r - o dată, p r i n z î n d m a i întîi p e oame­
nii d i n P i r e u , astfel că l o c u i t o r i i de acolo a u spus că pelopo­
n e s i e n i i a r u n c a s e r ă o t r ă v u r i în puţuri, c ă c i î n c ă n u e r a u a c o l o
I z v o a r e . M a i în u r m ă a a j u n s şi î n c e t a t e a d e s u s , u n d e m u ­
82 83

r e a u şi m a i m u l ţ i î n c ă . (3) D e s p r e această molimă să spună

fiecare ce ştie — medic sau o m simplu 8 4
— d i n ce pricină
HO p ă r e a c ă a i z b u c n i t şi să a r a t e c a u z e l e u n e i atît d e mari
înrăutăţiri a sănătăţii p e c a r e l e s o c o t e ş t e în s t a r e să producă
o atît d e m a r e s c h i m b a r e ; e u însă v o i arăta c u m a f o s t m o l i m a
şi v o i arăta s i m p t o m e l e p e c a r e , d a c ă v a b î n t u i iarăşi, l e v a
putea cerceta o r i c i n e , şi, d a c ă ştie cîte ceva de m a i înainte,
nu va f i cu totul necunoscător; [le v o i arăta], deoarece eu
însumi a m f o s t b o l n a v şi a m v ă z u t şi p e alţii suferind.

49 (1) A n u l a c e l a , aşa c u m m ă r t u r i s e a u toţi, a f o s t î n d e o s e b i

ferit de o r i c e a l t f e l d e b o l i . Şi, d a c ă c i n e v a se îmbolnăvea
m a i î n a i n t e d e c e v a , o r i c e b o a l ă d ă d e a î n c i u m ă . (2) P e alţii, fără
nici u n f e l d e a l t s i m p t o m , c i d e p l i n sănătoşi, îi c u p r i n d e a u c ă l ­
d u r i m a r i l a c a p , o c h i i se î n r o ş e a u şi se i n f l a m a u , şi o r g a n e l e
d i n ă u n t r u l g u r i i , f a r i n g e l e şi l i m b a , î n d a t ă se f ă c e a u sîngerii,
i a r respiraţia d e v e n e a n e r e g u l a t ă şi r ă u m i r o s i t o a r e . (3) D u n ă
aceea, u r m a u strănuturi şi r ă g u ş e a l ă şi, n u d u p ă mult timp,
durerea cobora în piept, c u t u s e g r e a , şi, o r i d e cîte o r i se
fixa l a inimă, o răscolea şi urmau ceea ce medicii numesc
eliminări de fiere şi acestea se făceau cu dureri mari. (4)
M u l ţ i f ă c e a u e f o r t u r i d e ş a r t e să v o m i t e c u s p a s m e v i o l e n t e , şi,
î n t i m p ce, d u p ă aceste e f o r t u r i , d u r e r e a î n c e t a î n d a t ă , p e n t r u
alţii c u m u l t m a i tîrziu. (5). C o r p u l c e l u i c u p r i n s de b o a l ă , pe
partea exterioară, n u era n i c i înfierbîntat, nici v e r z u i , ci ne­
obişnuit de roşu, l i v i d şi s p u z i t d e b ă ş i c u ţ e şi răni. D a r , o r ­
g a n e l e i n t e r n e atît d e t a r e e r a u î n f i e r b î n t a t e , î n c î t b o l n a v i i h u
p u t e a u s u f e r i p e e i n i c i cele m a i uşoare h i m a t i o a n e 8 5
sau s i n -
done 8 6
şi n i c i o altă h a i n ă ; c u f o a r t e m a r e p l ă c e r e e i s - a r f i
a r u n c a t î n a p ă rece. A s t f e l , mulţi dintre cei nesupravegheaţi
s-au şi aruncat în puţuri, cuprinşi de o sete nepotolită dar
boala rămînea la fel, fie că beau mult, fie că beau puţin
(6) T o t t i m p u l n u - ş i p u t e a u găsi a s t î m p ă r şi n u p u t e a u dormi

263
 THUCYDIDES

I a r c o r p u l , atît cît b o a l a e r a în c u l m e a p u t e r i i , n u se veştejea,

ci rezista în chip neaşteptat suferinţei, încît cei mai mulţi
piereau a opta sau a noua zi d i n p r i c i n a căldurii lăuntrice,
c î n d î n c ă m a i a v e a u c e v a p u t e r e ; d a c ă s c ă p a u însă, b o a l a se
l o c a l i z a î n p î n t e c e şi, p r o d u c î n d o u l c e r a ţ i e şi a p o i şi o d i a r e e
nestăvilită, c e i m a i m u l ţ i m u r e a u d i n p r i c i n a e i , de slăbiciune.
(7) B o a l a , c a r e se m a n i f e s t a m a i întîi l a cap, î n c e p î n d d e sus,
t r e c e a p r i n t o t c o r p u l şi, d a c ă c i n e v a s c ă p a d e cele m a i pu«
t e r n i c e a t a c u r i , a f e c ţ i u n e a e x t r e m i t ă ţ i l o r i n d i c a totuşi prezenţa
b o l i i . (8) A s t f e l , b o a l a se a b ă t e a a s u p r a o r g a n e l o r g e n i t a l e şi a
e x t r e m i t ă ţ i l o r m î i n i l o r şi p i c i o a r e l o r şi mulţi scăpau fără ele,
alţii f ă r ă o c h i . P e u n i i îi c u p r i n d e a u i t a r e a d e t o a t e , c î n d st
ridicau [de pe patul de b o a l ă ] , încît n u se mai recunoşteau
n i c i p e e i înşişi şi n i c i p e p r i e t e n i i l o r .

50 B o a l a , c u î n f ă ţ i ş ă r i l e e i , m a i p r e s u s d e o r i c e p u t e r e de
d e s c r i e r e , s-a abătut asupra fiecăruia şi a fost mai greu de
s u f e r i t decît p o a t e î n d u r a f i r e a o m e n e a s c ă şi, în a l t e privinţe,
s-a d o v e d i t c ă este m a i m u l t d e c î t o b o a l ă o b i ş n u i t ă şi datorită
următoarelor fapte: păsările şi patrupedele care se atingeau
de cadavre, căci mulţi rămăseseră neîngropaţi, sau nu maî
apăreau, sau, dacă mîncau d i n ele, p i e r e a u . D o v a d a a consti¬
t u i t - o lipsa evidentă a u n o r astfel de păsări; totodată n i c i n u
a u f o s t găsite c ă z u t e p r i n alte părţi, n i c i pe lîngă astfel de
cadavre. Cîinii arătau m a i m u l t urmările [ b o l i i a s u p r a a n i m a ­
l e l o r ] , c ă c i trăiau în j u r u l o a m e n i l o r .

51 (1) î n genere cam aşa s-a înfăţişat această boală, fără

să m a i v o r b i m de multe alte manifestări ciudate, care s-au
arătat în mod deosebit n u m a i unora, în comparaţie cu alţii.
Şi n i c i o b o a l ă o b i ş n u i t ă n u s u p ă r a [pe o a m e n i ] în a c e l timp
şi, d a c ă se i v e a v r e u n a , d ă d e a în c i u m ă . (2) U n i i m u r e a u d i n
lipsă de î n g r i j i r e , i a r alţii d i n p r e a m u l t ă î n g r i j i r e . Şi n i c i n u
e x i s t a u n s i n g u r leac, ca să s p u n aşa, p e c a r e a i f i p u t u t să-]
întrebuinţezi cu folos, căci cel care era folositor unuia era
v ă t ă m ă t o r a l t u i a . (3) N i c i u n c o r p — p u t e r n i c s a u s l a b 8 7
— nu
s-a d o v e d i t n e a t i n s d e b o a l ă , c ă c i ea a c u p r i n s t o a t e c o r p u r i l e ,
c h i a r şi p e cele î n g r i j i t e , c u t o a t e m i j l o a c e l e e x i s t e n t e . (4) D a r ,

264
 THUCYDIDES

aspectul cel m a i t r i s t a l b o l i i era descurajarea care-i cuprindea

p e c e i c a r e î n c e p e a u să se s i m t ă r ă u (căci, l ă s î n d u - s e îndată
p r a d ă d e s c u r a j ă r i i , se d ă d e a u şi m a i r e p e d e b ă t u ţ i şi n u m a i
r e z i s t a u ) şi c o n t a m i n a r e a d e l a c e i c ă r o r a l e d ă d e a u îngrijire
şi c a r e - i f ă c e a u să m o a r ă , ca o i l e . C e a m a i m a r e d i s t r u g e r e o
p r o d u c e a , î n t r - a d e v ă r , c a r a c t e r u l c o n t a g i o s a l b o l i i . (5) Astfel
de t e a m ă c ă n u v o i a u să se a t i n g ă u n i i de alţii, b o l n a v i i m u ­
reau părăsiţi — şi m u l t e case a u r ă m a s goale d i n lipsă de
î n g r i j i r e — s a u c î n d [cei s ă n ă t o ş i ] se d u c e a u p e l a c e i b o l n a v i ,
de a s e m e n e a p i e r e a u ; şi p i e r e a u m a i ales cei c a r e v o i a u să se
a r a t e v i r t u o ş i , c ă c i , d e ruşine, n u se c r u ţ a u p e e i înşişi şi se
d u c e a u să-şi v a d ă p r i e t e n i i , d e o a r e c e r u d e l e , t e r m i n î n d jelirea
celor dispăruţi, cădeau şi e i p r a d ă oboselii, f i i n d învinşi de
nemaivăzuta boală. (6) C e i c a r e scăpaseră deplîngeau încă şi
mai mult şi pe cel care murea şi pe cel care se lupta cu
b o a l a , d e o a r e c e c u n o ş t e a u s u f e r i n ţ e l e ; e i înşişi e r a u î n siguranţă,
c ă c i b o a l a n u - 1 c u p r i n d e a d e d o u ă o r i p e a c e l a ş i o m , ca să-1
distrugă. C e i s c ă p a ţ i e r a u socotiţi d e c ă t r e c e i d i n j u r fericiţi
şi î n acelaşi t i m p şi e i înşişi — imediat după boală — erau
v e s e l i d e o a r e c e e r a u s i g u r i c ă n - o să m a i p o a t ă p i e r i de altă
boală.

52 (1) O m a r e a p ă s a r e î n t i m p u l m o l i m e i a c o n s t i t u i t - o [ p e n ­
t r u toţi] a f l u e n ţ a de l a ţară l a o r a ş , şi m a i ales p e n t r u cei c a r e
v e n e a u î n oraş. (2) A s t f e l , n e m a i g ă s i n d u - s e case d e l o c u i t şi f i i n d
siliţi să-şi ducă viaţa în colibe înăbuşitoare, în timpul verii
m u r e a u d e - a v a l m a , i a r m o r ţ i i z ă c e a u u n i i p e s t e alţii, în timp
ce b o l n a v i i umblau 8 8
pe d r u m u r i şi p e l a t o a t e i z v o a r e l e , pe
jumătate morţi, tînjind după apă. (3) Şi templele, în care-şi
făcuseră sălaşuri, e r a u pline de morţi, căci mureau şi acolo,
î n t r - a d e v ă r , d e o a r e c e b o a l a se arăta m a i p u t e r n i c ă , 89
oamenii
n u m a i a v e a u ce f a c e şi, a t u n c i , l e e r a u l a f e l de i n d i f e r e n t e şi
cele s f i n t e , şi cele profane. (4) T o a t e o b i c e i u r i l e , pe care le
respectaseră m a i înainte l a înmormîntare atenienii, erau căl­
c a t e şi f i e c a r e îşi î n m o r m î n t a m o r ţ i i c u m p u t e a . Şi m u l ţ i îşi
î n g r o p a u m o r ţ i i î n c h i p ruşinos, d i n l i p s a c e l o r necesare, deoa­
r e c e î n m o r m î n t a s e r ă p e m u l ţ i de a i l o r m a i î n a i n t e . A s t f e l , u n i i
p u n e a u [ p e m o r ţ i i l o r ] p e r u g u r i s t r ă i n e şi l u î n d - o î n a i n t e a c e l o r

266
 CARTEA A II-A

cure făcuseră r u g u l , dădeau e i foc

9 0
r u g u l u i , i a r alţii, î n timp
c(» u n r u g străin a r d e a , a r u n c a u şi e i d e a s u p r a m o r t u l p e c a r e - 1
a d u c e a u şi a p o i p l e c a u .

53 (1) O d a t ă c u m o l i m a a î n c e p u t să se i n t r o d u c ă în c e t a t e
multe inovaţii , 91
şi în m u l t e privinţe. într-adevăr, fiecare în­
d r ă z n e a m a i u ş o r să s ă v î r ş e a s c ă f a p t e d e c a r e m a i î n a i n t e se
ferea [să a r a t e ] c ă l e f ă c e a c u p l ă c e r e , p e n t r u c ă v e d e a rapida
schimbare a celor bogaţi , 92
care m u r e a u pe neaşteptate şi a
celor care m a i înainte n u a v e a u n i c i avere, d a r l u a u îndată în
stăpînire l u c r u r i l e c e l o r m o r ţ i . (2) în acest f e l e i s o c o t e a u că-i
b i n e să-şi p r o c u r e r e p e d e p l ă c e r i şi desfătări, s o c o t i n d e f e m e r e
şi p r o p r i i l e l o r c o r p u r i şi b a n i i . (3) N i m e n i n u e r a d i s p u s să
îndure, în prealabil neplăceri pentru ceea ce îi părea că e
b i n e , s o c o t i n d că n u ştie d a c ă n - o să p i a r ă î n a i n t e de a a j u n g e
acolo. Şi t o t ceea ce e r a p l ă c e r e , p r e c u m şi o r i c e cîştig c a r e p u ­
t e a p r o c u r a p l ă c e r e e r a s o c o t i t şi b u n , şi f o l o s i t o r . (4) N i c i o
t e a m ă d e z e i şi n i c i o l e g e o m e n e a s c ă n u - i p u t e a o p r i , f i i n d c ă ,
p e de o p a r t e , s o c o t e a u că şi c i n s t i r e a şi l i p s a d e c i n s t i r e a z e i ­
l o r a r e a c e e a ş i v a l o a r e , p e n t r u c ă v e d e a u c ă toţi p i e r l a f e l ,
i a r p e d e altă p a r t e , n i m e n i n u se m a i aştepta c - a r m a i p u ­
t e a trăi p î n ă l a j u d e c a t ă , c a să ispăşească v i u p e d e a p s a pentru
g r e ş e l i l e săvîrşite, c i s o c o t e a c ă este c u m u l t mai ameninţă­
t o a r e p e d e a p s a c a r e fusese a b i a v o t a t ă şi, d e c i , m a i î n a i n t e de
a o ispăşi socoteau c ă - i f i r e s c să m a i g u s t e p u ţ i n d i n viaţă.

54 (1) A t e n i e n i i , dînd de o astfel de nenorocire, erau dis­

truşi, d e o a r e c e î n ă u n t r u l cetăţii m u r e a u o a m e n i i , i a r în afara
cetăţii p ă m î n t u l l e e r a d e v a s t a t . (2) In t i m p u l acestei n e n o r o ­
c i r i , c u m e r a f i r e s c , ş i - a u a m i n t i t şi de v e r s u l u r m ă t o r , despre
c a r e s p u n e a u b ă t r î n i i c ă se c î n t a o d i n i o a r ă : „ V a veni un război
doric şi o dată cu el ciuma". (3) S-a i s c a t g î l c e a v ă î n t r e o a m e n i ,
căci u n i i s p u n e a u că cei v e c h i n u întrebuinţaseră cuvîntul „ c i u ­
m ă " în v e r s , c i „ f o a m e t e " . î n t i m p u l d e faţă a î n v i n s p ă r e r e a
c ă se spusese „ c i u m ă " , d e o a r e c e o a m e n i i îşi p o t r i v e a u menţiu­
nea faptului d u p ă cele ce s u f e r e a u . E u c r e d c ă d a c ă s-ar m a i
a b a t e peste e i c î n d v a , î n u r m a acesteia, v r e u n r ă z b o i d o r i c , şi

267
 THUCYDIDES

s-ar î n t î m p l ă să f i e f o a m e t e , d u p ă c u m este f i r e s c , aşa îl v o r

cînta. (4) C e i c a r e ştiau ş i - a u a m i n t i t şi de o r a c o l u l p e c a r e 1-a
dat lacedemonienilor zeul, cînd l - a u întrebat dacă t r e b u i e sA
p o r n e a s c ă r ă z b o i , i a r e l l e - a r ă s p u n s că, d a c ă se v o r r ă z b o i c u
toată puterea, vor birui şi că el însuşi va colabora. (5) în
ceea ce p r i v e ş t e o r a c o l u l , se p a r e c ă e v e n i m e n t e l e s - a u petre­
c u t aşa c u m p r e z i s e s e : [ î n t r - a d e v ă r ] , î n d a t ă ce a u i n v a d a t p e l o ­
ponesienii, a şi început molima. în Pelopones molima n-a
p ă t r u n s , ceea ce m e r i t ă să f i e m e n ţ i o n a t , c i s-a î n c u i b a t m a i
ales l a A t e n a , şi d u p ă aceea şi în celelalte l o c u r i care erau
f o a r t e p o p u l a t e . (6) A ş a s - a u p e t r e c u t e v e n i m e n t e l e î n legătură
cu molima.

55 î n s ă p e l o p o n e s i e n i i , d u p ă ce a u d e v a s t a t c î m p i a , a u t r e ­
cut prin ţinutul numit P a r a l o s , pînă. l a L a u r i o n , unde sînt
m i n e l e d e a r g i n t a l e a t e n i e n i l o r . Şi, m a i întîi, a u d e v a s t a t p a r ­
tea care priveşte spre Pelopones, a p o i şi p e cea dinspre E u ­
b e e a şi A n d r o s . P e r i c l e s , f i i n d s t r a t e g , a v e a aceeaşi p ă r e r e ca
şi în t i m p u l primei invazii a lacedemonienilor — anume că
a t e n i e n i i n u t r e b u i e să atace.

56 (1) P e c î n d l a c e d e m o n i e n i i e r a u î n c ă în c î m p i e , m a i î n a ­
i n t e d e a sosi î n P a r a l o a , P e r i c l e s a pregătit o sută d e corăbii
p e n t r u o x p e d i ţ i e în P e l o p o n e s , şi, î n d a t ă ce a u f o s t g a t a , l e - a
p o r n i t . (2) P e aceste c o r ă b i i d e t r a n s p o r t a t c a i i , c a r e a t u n c i p e n ­
t r u p r i m a dată f u s e s e r ă a m e n a j a t e d i n nişte c o r ă b i i v e c h i , P e ­
r i c l e s d u c e a p a t r u m i i de h o p l i ţ i a t e n i e n i şi t r e i s u t e d e călă­
reţi; împreună cu el, l a expediţie au luat parte Chiosul şi
L e s b o s u l , c u c i n c i z e c i de c o r ă b i i . (3) A t u n c i c î n d a c e a s t ă a r m a t ă
a atenienilor a pornit a lăsat p e p e l o p o n e s i e n i în Attica, la
P a r a l o s . (4) A j u n g î n d l a E p i d a u r o s , în P e l o p o n e s , a u d e v a s t a t o
m a r e p a r t e d i n ţinut şi, a p o i însufleţiţi d e n ă d e j d e a c ă o v o r
c u c e r i , s - a u a v î n t a t s p r e c e t a t e , d a r n - a u i z b u t i t . (5) R e t r ă g î n -
d u - s e de l a E p i d a u r o s , a u d e v a s t a t ţinutul T r o i z e n e i , a l H e l i a -
dei şi al Hermionidei; toate aceste localităţi sînt situate în
P e l o p o n e s , p e l i t o r a l . (6) R i d i c î n d a n c o r a de a c o l o s - a u d u s în
P r a s i a i , o c e t a t e , în L a c o n i a , situată pe l i t o r a l , a u d e v a s t a t p ă -

268
 CARTEA A II-A

mînlul d i n j u r u l e i , a u c u c e r i t c e t a t e a şi a u j e f u i t - o . D u p ă ce
nu adus l a î n d e p l i n i r e aceste a c ţ i u n i , s - a u r e t r a s în p a t r i e . D a r
pe p e l o p o n e s i e n i n u i - a u m a i p r i n s în A t t i c a c ă c i se retrăseseră.

57 (1) î n t i m p ce p e l o p o n e s i e n i i e r a u p e t e r i t o r i u l atenieni­
lor, i a r a t e n i e n i i e r a u în e x p e d i ţ i e p e c o r ă b i i , m o l i m a d i s t r u g e a
pe a t e n i e n i , şi î n a r m a t ă , şi în c e t a t e ; d i n a c e a s t ă c a u z ă s-a
şi spus că peloponesienii, temîndu-se de ciumă — cînd au
a f l a t de l a d e z e r t o r i c ă b î n t u i e în c e t a t e şi d u p ă ce i - a v ă z u t
îngropîndu-i pe morţi — s-au retras m a i repede din Attica.
(2) î n a c e a s t ă i n v a z i e l a c e d e m o n i e n i i a u r ă m a s î n A t t i c a v r e m e
îndelungată şi a u d e v a s t a t toată ţara. î n t r - a d e v ă r , ei au ră­
m a s e x a c t p a t r u z e c i de z i l e p e p ă m î n t u l A t t i c i i .

58 (1) î n aceeaşi v a r ă , H a g n o n , f i u l l u i N i c i a s şi C l e o p o m -
pos, f i u l l u i C l e i n i a s , s t r a t e g i , î m p r e u n ă c u P e r i c l e s , l u î n d a r ­
mata pe care o comandase el, au pornit îndată o expediţie
împotriva c h a l c i d i e n i l o r 9 3
d i n T r a c i a şi î m p o t r i v a P o t i d e e i , c a r e
e r a m a i d e m u l t asediată şi, c u m a u sosit, a u d u s l î n g ă zidu­
r i l e cetăţii m a ş i n i de r ă z b o i , î n c e r c î n d în t o t f e l u l s-o c u c e r e a s c ă .
(2) N u l e reuşi însă n i c i c u c e r i r e a cetăţii, n i c i c e l e l a l t e acţiuni
î n t r e p r i n s e p e m ă s u r a p r e g ă t i r i i l o r , căci c i u m a , b î n t u i n d şi a c i ,
a ţinut p e a t e n i e n i p e loc, d i s t r u g î n d a r m a t a , a s t f e l c ă soldaţii
atenieni d i n p r i m u l grup s-au î m b o l n ă v i t în a r m a t a c a r e e r a
c u H a g n o n , deşi m a i î n a i n t e f u s e s e r ă sănătoşi. P h o r m i o n c u c e i
o m i e şase s u t e d e soldaţi n u e r a u î n c ă în C h a l c i d i c a . (3) A ş a ­
dar, H a g n o n s-a întors cu corăbiile la Atena, pierzînd, din
c a u z a b o l i i , d i n p a t r u m i i o m i e c i n c i z e c i de h o p l i ţ i , e x a c t în
patruzeci de zile; primii soldaţi, rămînînd pe loc, continuau
asediul Potideei.

59 (1) D u p ă a d o u a i n v a z i e a p e l o p o n e s i e n i l o r , a t e n i e n i i v ă -
zînd c ă ţara l o r e r a a d o u a o a r ă d e v a s t a t ă , i a r c i u m a şi r ă z ­
boiul se abăteau asupra l o r , şi-au s c h i m b a t părerile (2) şi
începură să-1 î n v i n u i a s c ă pe Pericles că el îi convinsese să
p o a r t e r ă z b o i şi d i n p r i c i n a l u i d ă d u s e r ă peste atîtea n e n o r o c i r i ;
a u p o r n i t d e c i să c a d ă l a î n v o i a l ă c u l a c e d e m o n i e n i i d a r , t r i -

269
 THUCYDIDES

miţînd cîţiva soli l a ei, a u rămas fără n i c i u n r e z u l t a t . Văzîn-

d u - s e strîmtoraţi d i n t o a t e p ă r ţ i l e - r îl atacară p e P e r i c l e s . (3)
I a r e l , v ă z î n d u - i c ă sînt a m ă r î ţ i d i n p r i c i n a g r e u t ă ţ i l o r e x i s t e n t e
şi c ă e i se m a n i f e s t ă î n t o c m a i aşa c u m se a ş t e p t a e l , a c o n ­
vocat adunarea poporului 9 4
— e r a î n c ă s t r a t e g — şi d o r i n d să-i
î n c u r a j e z e şi, î n d e p ă r t î n d u - l e m î n i a , să-i a d u c ă l a s e n t i m e n t e
m a i b u n e şi să l e m ă i î m p r ă ş t i e t e a m a , a păşit în f a ţ a adunării
şi l e - a v o r b i t astfel:

60 (1) „ M ă aşteptam l a mînia voastră împotriva mea (căci

îi c u n o s c cauzele) şi d e aceea a m c o n v o c a t adunarea, pentru
ca să v ă atrag atenţia şi să v ă
4 dojenesc dacă cumva sînteţi
p e n e d r e p t m î n i a ţ i p e m i n e s a u , aşa c u m n u se c u v i n e , daţi
î n a p o i î n f a ţ a n e n o r o c i r i l o r . (2) E u socotesc c ă o c e t a t e aduce
mai m u l t e foloase fiecărui cetăţean în p a r t e dacă ea, în în­
t r e g u l ei prosperă, decît dacă fiecare i n d i v i d în p a r t e o duce
b i n e , d a r a c u m c e t a t e a este în n e s i g u r a n ţ ă . (3) î n t r - a d e v ă r , u n
om c a r e se s i m t e m u l ţ u m i t n u m a i în ceea ce-1 p r i v e ş t e p e e l ,
dacă patria este distrusă se prăbuşeşte şi e l o dată cu ea,
dar d a c ă o d u c e g r e u î n t r - o c e t a t e fericită, se s a l v e a z ă c u m u l t
m a i uşor. (4) O c e t a t e este în s t a r e să s u p o r t e n e n o r o c i r i l e p a r ­
t i c u l a r e a l e o r i c ă r u i c e t ă ţ e a n , d a r f i e c a r e c e t ă ţ e a n n u p o a t e să
l e s u p o r t e p e a l e e i ; o a r e n u t r e b u i e ca toţi să o a p e r e şi să
n u f a c ă ceea ce f a c e ţ i v o i a c u m ? Impresionaţi de nenorocirile
din casele v o a s t r e n u v ă m a i p r e o c u p a ţ i de s a l v a r e a c o m u n i ­
tăţii, şi a c u m m ă î n v i n u i ţ i şi p e m i n e c a r e v - a m î n d e m n a t l a
r ă z b o i , şi p e v o i înşivă care aţi fost de acord cu mine. (5)
D e s i g u r v o i sînteţi a c u m mîniaţi pe mine un om care, soco­
tesc, n u sînt m a i p u ţ i n în s t a r e d e c î t a l t u l s ă - m i dau seama
d e ceea ce t r e b u i e şi să arăt p r i n v i u g r a i [ceea ce g î n d e s c ] ,
c ă c i î m i i u b e s c c e t a t e a şi n u sînt m a i t a r e ca i s p i t a banilor.
(6) î n t r - a d e v ă r , c e l c a r e c u n o a ş t e ceea ce t r e b u i e , d a r n u p o a t e
să a r a t e c e t ă ţ e n i l o r c l a r , este c a şi c u m n - a r şti, i a r c e l care
p o s e d ă a m b e l e însuşiri, d a r este r ă u v o i t o r cetăţii, d e asemenea
n u v a p u t e a înfăţişa v r e u n a v a n t a j p e n t r u c e t a t e , d a c ă nutreşte
s e n t i m e n t e b u n e p e n t r u ea d a r p o a t e f i m i t u i t , îşi v i n d e toate
însuşirile n u m a i p e b a n i . (7) A s t f e l , c ă , d a c ă aţi s o c o t i t c ă eu

270
 CARTEA A II-A

a m aceste însuşiri m a i m u l t d e c î t a l t u l şi v - a ţ i lăsat convinşi

Mrt purtaţi r ă z b o i u l , n-aş p u t e a s u p o r t a a c u m , fireşte, î n v i n u i r e a
c& a m săvîrşit o n e d r e p t a t e .

61 (1) î n t r - a d e v ă r , c e i c a r e a u ales r ă z b o i u l , c î n d în cele­

l a l t e p r i v i n ţ e o d u c e a u b i n e , a u săvîrşit o n e b u n i e că a u p o r ­
n i t războiul. D a r d a c ă e r a n e a p ă r a t necesar s a u să c e d ă m î n d a t ă
şi să ne s u p u n e m v e c i n i l o r , s a u să n e a v î n t ă m î n p r i m e j d i e şi
«â s u p r a v i e ţ u i m , c e l c a r e f u g e d e p r i m e j d i e m e r i t ă m a i m u l t ă
d o j a n ă d e c î t c e l c a r e rezistă. (2) E u sînt acelaşi şi n u - m i ies d i n
ale m e l e , d a r v o i v ă s c h i m b a ţ i , p e n t r u c ă s-a î n t î m p l a t să v ă
lăsaţi c o n v i n ş i de m i n e c î n d n u sufereaţi şi să v ă p a r ă r ă u a c u m
c î n d suferiţi. C u v î n t u l m e u , în s l ă b i c i u n e a g î n d i r i i v o a s t r e , n u
p a r e d r e p t , p e n t r u c ă s u f e r i n ţ a stăpîneşte s i m ţ i r e a f i e c ă r u i a d i n ­
tre v o i , i a r evidenţa folosului l e lipseşte î n c ă t u t u r o r . Şi, d e ­
oarece s-a p r o d u s o m a r e s c h i m b a r e , şi a c e a s t a î n scurtă v r e m e ,
c u g e t u l v o s t r u este p r e a u m i l , p e n t r u c a să v ă m e n ţ i n e ţ i c u d î r -
zenie l a cele ce aţi hotărît. (3) î n t r - a d e v ă r , atît i n s t a n t a n e i t a t e a
şi s u r p r i z a cît şi ceea ce se î n t î m p l ă î m p o t r i v a o r i c ă r e i aşteptări
r e d u c e c u g e t u l m ă r e ţ în s c l a v i e ; acest l u c r u v i s-a î n t î m p l a t şi
v o u ă , p e l î n g ă a l t e l e , şi d i n p r i c i n a c i u m i i . (4) T o t u ş i v o i , c a r e
locuiţi o c e t a t e m a r e şi sînteţi c r e s c u ţ i de ea în o b i c e i u r i d e m n e
d e e a , t r e b u i e să rezistaţi c h i a r şi î n cele m a i m a r i n e n o r o c i r i ,
95

şi să n u v ă î n t u n e c a ţ i p r e s t i g i u l (căci o a m e n i i sînt e g a l de î n ­
dreptăţiţi să d o j e n e a s c ă p e c e l c a r e d i n p r i c i n a m o l i c i u n i i este
m a i p r e j o s d e f a i m a d e c a r e se b u c u r ă şi să u r a s c ă p e c e l c a r e
t i n d e , i m p e r t i n e n t , l a f a i m a c a r e n u i se c u v i n e ) şi, d e v e n i n d
i n s e n s i b i l i l a d u r e r i l e p e r s o n a l e , să v ă î n g r i j i ţ i d e s a l v a r e a c o ­
munităţii.

62 (1) A ş a c u m a m arătat, t e m e r e a v o a s t r ă c ă s u f e r i n ţ e l e d i n
timpul războiului vor fi mari şi că noi nu le vom putea
învinge n u este î n t e m e i a t ă . A r t r e b u i să v ă f i e î n d e a j u n s şi
cele ce a m s p u s în a l t e î m p r e j u r ă r i , d a r a c u m v o i m a i arăta
şi ceea ce m i se p a r e c ă n i c i v o i n-aţi l u a t în c o n s i d e r a r e v r e o ­
dată, a n u m e c ă , d r e p t s p r i j i n aveţi i m p e r i u l , c u p r i v i r e l a m ă ­
rimea căruia nici eu nu v-am vorbit în cuvîntările de mai
înainte. E u n - a s a v e a n e v o i e a c u m d e o c u v î n t a r e care corn-

271
 THUCYDIDES

p o r t ă m a i m u l t ă e m f a z ă , d a c ă n u v - a ş v e d e a i m p r e s i o n a ţ i peste
fire. (2) V o i v ă gîndiţ'i n u m a i că g u v e r n a ţ i p e . aliaţi, d a r eu
a m să v ă arăt c ă d i n t r e cele d o u a spaţii, p ă m î n t u l şi marea,
c a r e în m o d e v i d e n t este i m p o r t a n t să f i e stăpînite, p e unul,
atît cît aveţi acum, sînteţi în î n t r e g i m e stăpînii cei m a i p u ­
ternici, şi î n c ă , d a c ă veţi m a i v o i , veţi avea, c ă c i nu există
nimeni, nici rege, nici vreunul d i n neamurile ce trăiesc în
p r e z e n t , c a r e , d a c ă v o i plutiţi c u f l o t a , aşa c u m este echipată
a c u m , să v ă p o a t ă î m p i e d i c a . (3) A ş a d a r , e l i m p e d e că această
p u t e r e n u e d e c o m p a r a t c u f o l o s u l p e c a r e - 1 a d u c casele şi p ă ­
m î n t u l , de c a r e v o i v ă socotiţi lipsiţi, ca şi c î n d aţi f i p i e r d u t
lucruri mari; şi n u este f i r e s c să suferiţi din pricina l o r , ci
s o c o t i n d u - l e d o a r o s i m p l ă g r ă d i n i ţ ă s a u altă î n f r u m u s e ţ a r e de
l u x c a r e p o t f i n e g l i j a t e în s c h i m b u l libertăţii, l i b e r t a t e pe c a r e ,
d a c ă o v o m d o b î n d i şi o v o m s a l v a , u ş o r se v o r r e f a c e aceste
lucruri; să ştiţi c ă p e n t r u c e i c a r e se s u p u n a l t o r a , de obicei
se irosesc şi cele ce a u d o b î n d i t . S ă n u u i t ă m că părinţii noştri
n - a u f o s t m a i p r e j o s d e c î t n o i în a m b e l e direcţii, d e o a r e c e e i ,
după ce le-au dobîndit cu eforturi şi n u l e - a u primit de la
alţii, l e - a u păstrat şi, m a i m u l t , p ă s t r î n d u - l e n e a t i n s e , n i l e - a u
transmis nouă. Este m a i ruşinos să f i i despuiat de ceea ce
a i d e c î t să eşuezi în e f o r t u l de a l e d o b î n d i ; d e c i să mergeţi
î m p o t r i v a d u ş m a n u l u i n u n u m a i însufleţiţi d e u n c u r a j neştir­
b i t , c i şi d e dispreţ. (4) î n t r - a d e v ă r , u n e o r i c h i a r u n f r i c o s ca­
pătă o cutezanţă făloasă din pricina unei fericite ignoranţe,
i a r d i s p r e ţ u l p e n t r u d u ş m a n i îl a r e a c e l a c a r e este c o n v i n s s i
raţional că l e este s u p e r i o r , aşa c u m este c a z u l v o s t r u acum.
(5) Inteligenţa, d a c ă este însoţită d e d i s p r e ţ p e n t r u d u ş m a n şi
se î n c r e d e m a i puţin î n speranţă, a cărei f o r ţ ă se dovedeşte
m a i ales în m o m e n t e g r e l e , o f e r ă u n c u r a j m a i t e m e i n i c cînd
şansele sînt egale cu ale duşmanului. [Inteligenţa este mai
temeinică] d a c ă se î n c r e d e în j u d e c a t a sprijinită p e realitate,
a l e cărei p r o n o s t i c u r i sînt m a i s i g u r e .

63 (1) E s t e p o t r i v i t , d e c i , să l u p t a ţ i p e n t r u onoarea cetăţii,

c a r e i z v o r ă ş t e d i n d o m i n a ţ i a e x e r c i t a t ă şi de c a r e v o i toţi vă
b u c u r a ţ i ; aşa c ă v o i s a u să n u fugiţi de e f o r t u r i s a u să n u
u r m ă r i ţ i d o b î n d i r e a o n o r u r i l o r . Şi să n u socotiţi c ă v o i lupflfeţi

272
 CARTEA A II-A

m u nai p e n t r u u n s i n g u r ţel, a n u m e să n u v ă atrageţi sclavia

i i i Joc de l i b e r t a t e , c i [să ştiţi] c ă este v o r b a c h i a r d e p i e r d e r e a
şi de p r i m e j d u i r e a stăpînirii, d i n c a u z a a c e l o r lucruri pentru
c a r e l a î n c e p u t v - a ţ i a t r a s u r a . (2) D e a c e a s t ă d o m i n a ţ i e n u
9 6

t r e b u i e să v ă lăsaţi să v ă d e s p r i n d e ţ i , p r e s u p u n î n d că cineva,
înfricoşat de prezent, socoteşte legitimă părăsirea dominaţiei,
v r î n d să p a r ă u n o m de t r e a b ă , d i n lipsă de e n e r g i e . î n t r - a d e ­
văr, v o i e x e r c i t a ţ i a c e a s t ă d o m i n a ţ i e ca p e o t i r a n i e , pe care
se vede că este nedrept să o instaurezi dar primejdios s-o
părăseşti. (3) F o a r t e r e p e d e a r p u t e a a s t f e l să p i a r d ă o c e t a t e
o a m e n i , c o n v i n g î n d şi p e alţii, d a c ă e i înşişi a r trăi p r i n pro­
priile lor mijloace, izolaţi de alţii, căci lipsa de acţiune nu
p o a t e d ă i n u i d a c ă n u este r î n d u i t ă laolaltă, c u v i g o a r e , în ac­
ţiune, căci n u este f o l o s i t o r să f i i s c l a v î n t r - o c e t a t e c a r e con­
duce, ci într-una supusă.

64 (1) V o i să n u v ă lăsaţi atraşi d e a s t f e l de cetăţeni şi să

nu vă mîniaţi pe m i n e , c u care v o i înşivă aţi f o s t d e acord
să p u r t ă m războiul, chiar dacă duşmanii, v e n i n d în ţară, au
săvîrşit f a p t e l e p e c a r e e r a f i r e s c să l e f a c ă , p e n t r u c ă v o i n u
voiserăţi să l e daţi a s c u l t a r e ; şi peste aşteptări s-a m a i a d ă u ­
g a t şi a c e a s t ă m o l i m ă , c a r e s i n g u r ă a f o s t m a i p u t e r n i c ă decît
ar f i crezut oricine. Şi ştiu că, într-o oarecare măsură, d i n
p r i c i n a c i u m e i sînt şi m a i m u l t urît, d a r n u p e d r e p t , a f a r ă de
c a z u l că, d a c ă î n c e r c a ţ i pe n e a ş t e p t a t e o m u l ţ u m i r e , o puneţi
t o t pe s e a m a m e a . (2) T r e b u i e să s u f e r i m şi cele c a r e n e v i n
d e l a zei d e n e v o i e , i a r cele ce n e v i n de l a d u ş m a n i c u b ă r b ă ­
ţie, c ă c i acest l u c r u e r a m ă i î n a i n t e în o b i c e i u l acestei cetăţi
şi n u t r e b u i e să d i s p a r ă n i c i a c u m d i n c u g e t u l v o s t r u . (3) Ştiţi
c ă această c e t a t e a r e cea m a i m a r e f a i m ă p r i n t r e toţi o a m e n i i ,
pentru că n u cedează nenorocirilor, pentru că a risipit cele
m a i m u l t e v i e ţ i o m e n e ş t i şi cele m a i m u l t e e f o r t u r i î n război
şi p e n t r u că şi-a dobîndit cea m a i mare putere pînă acum,
c a r e v a lăsa u r m a ş i l o r o v e ş n i c ă a m i n t i r e , c h i a r d a c ă ne v o m
p o t i c n i c î n d v a — c ă c i t o a t e sînt în f i r e a l u c r u r i l o r şi p r i n u r ­
m a r e , şi d e s c r e ş t e r e a — , p e n t r u c ă f i i n d e l e n i , n o i a t e n i e n i i a m
c o n d u s p e c e i m a i m u l ţ i e l e n i şi a m r e z i s t a t c e l o r m a i p u t e r i
nici duşmani, şi î m p o t r i v a tuturor laolaltă, şi î m p o t r i v a fie-

18 — Războiul p e l o p o n e z i a c 273
 THUCYDIDES

c ă r u i a în p a r t e , şi a m l o c u i t o c e t a t e f o a r t e î m b e l ş u g a t ă în t o a t e
şi f o a r t e mare. (4) D e s i g u r , omul inactiv va dispreţui aceste
l u c r u r i , d a r c e l c a r e d o r e ş t e să r e a l i z e z e şi e l c e v a l e v a i m i t a ,
pe cînd cel care n u a dobîndit nimic le v a pizmui. (5) De
u r ă şi a v e r s i u n e a u a v u t p a r t e — cînd conduceau — toţi cei
care s-au socotit v r e d n i c i să conducă pe alţii, d a r cel care
îşi a s u m ă r i s c u l d e a f i urît p e n t r u r e a l i z a r e a u n o r ţeluri mă­
reţe, b i n e c h i b z u i e ş t e . î n t r - a d e v ă r , u r a n u d ă i n u i e ş t e m u l t t i m p ,
p e c î n d strălucirea, c a r e o u r m e a z ă î n d a t ă şi g l o r i a , de după
aceea, r ă m î n veşnic* în a m i n t i r e . (6) V o i c h i b z u i ţ i şi p e n t r u vii­
t o r b i n e şi p e n t r u p r e z e n t o n o r a b i l , şi c u a v î n t u l p e c a r e - 1 aveţi
dobîndiţi-le pe amîndouă şi n u n e g o c i a ţ i cu lacedemonienii , 9 7

n i c i n u v ă arătaţi c ă sînteţi apăsaţi d e situaţia d e faţă. P u r -

taţi-vă întocmai ca aceia c a r e , în faţa n e n o r o c i r i l o r , nu sînt
nicidecum abătuţi în cuget, i a r c u f a p t a rezistă foarte mult;
a c e ş t i a sînt cei m a i p u t e r n i c i şi p r i n t r e cetăţi şi p r i n t r e parti­
culari"^.

65 (1) A s t f e l de vorbe spunîndu-le, Pericles încerca să le

d e s t r a m e m î n i a î m p o t r i v a l u i şi să l e î n d e p ă r t e z e g î n d u r i l e de
l a greutăţile p r e z e n t e . (2) A t e n i e n i i , î n 9 9
p u b l i c , s - a u lăsat c o n ­
vinşi d e v o r b e l e l u i P e r i c l e s , şi n - a u m a i t r i m i s s o l i l a S p a r t a , şi
a u p o r n i t m a i c u a v î n t l a r ă z b o i , în p a r t i c u l a r 1 0 0
însă, se r e -
simţeau din pricina suferinţelor războiului: cei din popor 1 0 1

[sufereau], pentru că, p o r n i n d de la o mică agoniseală l i se

l u a s e şi aceea, i a r c e i b o g a ţ i , p e n t r u c ă p i e r d u s e r ă p e acele de
l a ţară, c l ă d i r i şi m o b i l e s c u m p e şi, ceea ce e r a şi m a i i m p o r ­
t a n t , în loc d e p a c e a v e a u r ă z b o i . (3) T o t u ş i a t e n i e n i i , c u toţii,
n-au încetat de a fi mîniaţi împotriva l u i Pericles şi l - a u
p e d e p s i t c u o a m e n d ă . (4) A p o i , c u m u l t m a i tîrziu, aşa c u m
f a c e de o b i c e i p o p o r u l , l - a u ales s t r a t e g şi i - a u î n c r e d i n ţ a t c o n ­
d u c e r e a t u t u r o r t r e b u r i l o r p e n t r u c ă , p e de o p a r t e , suferinţele
î n d u r a t e de f i e c a r e în legătură c u t r e b u r i l e sale p a r t i c u l a r e se
m a i p o t o l i s e r ă , i a r p e d e a l t a , p e n t r u că-1 s o c o t e a u că este c e l
m a i în m ă s u r ă să f a c ă faţă n e v o i l o r întregii cetăţi. (5) Astfel,
tot timpul cît fusese în fruntea cetăţii, în timp de pace, a
condus-o c u m o d e r a ţ i e şi a p ă z i t - o c u g r i j ă , aşa c ă în timpul
l u i cetatea a a j u n s foarte m a r e ; d a r , cînd a i z b u c n i t războiul,

274
 CARTEA A II-A

esto e v i d e n t c ă P e r i c l e s a p r e v ă z u t p u t e r e a e i în acest război.

(6) A m a i trăit d o i a n i şi ş a s e l u n i . Apoi, după ce a murit,
încă şi m a i m u l t s-a v ă z u t j u s t e ţ e a p r e v e d e r i i l u i cu privire
la război. (7) într-adevăr, el le-a spus că, dacă vor sta l i ­
niştiţi, d a c ă - ş i v o r p r e g ă t i f l o t a , d a c ă n u v o r c ă u t a să-şi mă­
rească stăpînirea în timpul războiului şi dacă n u vor pune
c e t a t e a î n p r i m e j d i e , v o r s u p r a v i e ţ u i . D a r a t e n i e n i i a u înţeles
t o a t e aceste r e c o m a n d ă r i p e dos şi a u a d m i n i s t r a t r ă u şi a l t e
t r e b u r i care păreau că n - a u n i c i o legătură c u războiul — d i n
p r i c i n a a m b i ţ i i l o r şi d o r i n ţ e l o r d e cîştig p a r t i c u l a r e — [şi l e - a u
a d m i n i s t r a t r ă u ] şi p e n t r u e i înşişi, şi p e n t r u aliaţii l o r . D a c ă
aceste l u c r u r i a r f i f o s t b i n e p u s e l a p u n c t a r f i a d u s onoare
şi foloase particularilor, d a r , eşuînd, s-au dovedit a f i spre
paguba cetăţii în purtarea războiului. (8) Cauza a fost că
Pericles f i i n d puternic şi p r i n prestigiul 1 0 2
şi p r i n concepţiile
şale 1 0 3
şi, în mod evident, neputînd fi momit cu daruri, a
condus p o p o r u l păstrîndu-i l i b e r t a t e a . P e r i c l e s n u se lăsa atît
c o n d u s de a t e n i e n i , cît îi c o n d u c e a e l însuşi, p e n t r u c ă , n e c ă u -
tînd să-şi cîştige p u t e r e a p r i n m i j l o a c e n e c u v i i n c i o a s e , n u v o r ­
b e a s p r e a linguşi p o p o r u l , c i p u t e a , d a t o r i t ă p r e s t i g i u l u i său,
să-1 c o n t r a z i c ă c u v e h e m e n ţ ă . (9) C î n d v e d e a deci Pericles că
a t e n i e n i i d e v i n p r e a îndrăzneţi l a t i m p n e p o t r i v i t , vorbindu-le,
le i n s p i r a teamă, i a r cînd a t e n i e n i i e r a u descurajaţi fără mo­
t i v , l e r i d i c a iarăşi m o r a l u l . A c e a s t ă c o n d u c e r e e r a , c u n u m e l e ,
o democraţie, în f a p t era conducerea exercitată de fruntaşul
cetăţii. (10) C o n d u c ă t o r i i c a r e a u v e n i t m a i tîrziu — f i i n d m a i
degrabă egali între e i , d a r tinzînd f i e c a r e să a j u n g ă cel din­
tîi — a u î n c e p u t , s p r e a f a c e p e p l a c p o p o r u l u i , să-i î n c r e d i n ţ e z e
şi conducerea statului. (11) D i n aceste c a u z e s-au săvîrşit şi
a l t e m u l t e greşeli, c u m este f i r e s c într-o cetate m a r e şi care
stăpîneşte un imperiu, şi chiar expediţia navală în Sicilia.
A c e a s t ă e x p e d i ţ i e n u a c o n s t i t u i t atît o e r o a r e d e c a l c u l a s u p r a
a c e l o r a î m p o t r i v a c ă r o r a p o r n i s e , cît c e i c a r e a u t r i m i s expe­
diţia nu au luat hotărîri folositoare pentru cei trimişi, ci
zvîrlindu-şi c a l o m n i i de o r d i n personal, p e n t r u a dobîndi întîie-
t a t e în f a ţ a p o p o r u l u i , a u slăbit şi c o m a n d a î n t a b ă r ă 1 0 4
şi a u
t u l b u r a t şi situaţia î n c e t a t e , d e z b i n î n d u - s e m a i întîi între e i .
(12) A s t f e l , a t e n i e n i i , deşi a u eşuat în S i c i l i a , şi c u cealaltă 105

275
 THUCYDIDES

a r m a t ă , şi c u cea m a i m a r e p a r t e a f l o t e i , şi deşi e r a u în dez­

b i n a r e în c e t a t e , totuşi a u r e z i s t a t t i m p d e zece a n i , atît î m ­
p o t r i v a d u ş m a n i l o r p e c a r e - i a v e a u d e m a i î n a i n t e , cît şi î m ­
potriva celor care s-au ridicat d i n Sicilia, împreună cu cei
v e c h i , şi a u m a i r e z i s t a t şi î m p o t r i v a celor m a i mulţi aliaţi
c a r e - i p ă r ă s e a u , a p o i , m a i tîrziu, şi î m p o t r i v a l u i Cyrus, fiul
r e g e l u i , c a r e s-a alăturat c e l o r l a l ţ i d u ş m a n i şi c a r e a d a t p e ­
l o p o n e s i e n i l o r b a n i p e n t r u flotă. T o t u ş i , d i n p r i c i n a d e z b i n ă r i l o r
p e r s o n a l e d i n t r e e i , n - a u c e d a t m a i î n a i n t e de a se p r ă b u ş i . (13)
Atît de m u l t prisoseau m i j l o a c e l e p r i n care prevăzuse Pericles
c ă a r f i p u t u t î n v i n g e uşor p e p e l o p o n e s i e n i î n acest r ă z b o i .

66 (1) î n a c e e a ş i v a r ă , l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii l o r a u p o r ­
n i t o e x p e d i ţ i e c u o sută d e c o r ă b i i în i n s u l a Z a c y n t h o s , c a r e
este situată în f a ţ a E l i d e i . L o c u i t o r i i acestei i n s u l e sînt colo­
nişti a i a h e i l o r d i n P e l o p o n e s şi l u p t a u alături d e a t e n i e n i . (2)
P e flotă se a f l a u o m i e de h o p l i ţ i l a c e d e m o n i e n i s u b comanda
navarhului Cnemos d i n Sparta. Debarcînd pe insulă, au de­
vastat o m a r e p a r t e de teren. D a r , văzînd că l o c u i t o r i i n u cad
la învoială, a u p o r n i t spre p a t r i e .

67 (1) Pe l a sfîrşitul acestei v e r i A r i s t e u s d i n C o r i n t şi u r ­

mătorii soli a i l a c e d e m o n i e n i l o r : A m n e r i s t o s , Nicolaos, Strato-
d e m o s , T i m a g o r a s d i n T e g e e a şi P o l l i s d i n A r g o s , ca p a r t i c u l a r ,
a u p o r n i t în A s i a , l a rege, s p r e a-1 c o n v i n g e să l e o f e r e b a n i şi
a l i a n ţ ă ; a u a j u n s m a i întîi în T r a c i a , l a S i t a l c e s , f i u l l u i T e r e s ,
d o r i n d să-1 c o n v i n g ă , d a c ă v o r p u t e a , să se d e s p r i n d ă d e alianţa
cu A t e n a şi să p o r n e a s c ă în e x p e d i ţ i e î m p o t r i v a P o t i d e e i , u n d e
era a r m a t a a t e n i e n i l o r c a r e - i a s e d i a şi, aşa c u m a v e a u de gînd
cu a j u t o r u l l u i să t r e a c ă d i n c o l o d e H e l l e s p o n t , l a P h a r n a c o s ,
fiul l u i Pharnabazos, care avea să-i însoţească pînă la rege.
(2) Learchos, fiul l u i Callimachos, şi Ameiniades, fiul lui
Philemon, solii a t e n i e n i , care d i n întîmplare erau acolo, con­
v i n g p e Sadocos, f i u l l u i S i t a l c e s , c a r e d e v e n i s e cetăţean ate­
nian, să le predea pe solii l a c e d e m o n i e n i l o r , ca nu cumva
aceştia, trecînd l a rege, atît cît îi priveşte, să aducă vreun
prejudiciu cetăţii l u i . (3) Sadocos se lasă c o n v i n s şi, pe cînd
solii lacedemonienilor treceau p r i n Tracia, îndreptîndu-se spre

276
 CARTEA A II-A

c o r a b i a c u c a r e a v e a u să t r e a c ă H e l l e s p o n t u l , p u n e m î n a p e e i ,
m a i î n a i n t e d e a se î m b a r c a p e c o r a b i e ; a u t r i m i s alţi o a m e n i
cu Learchos şi cu A m e i n i a d e s şi le-au poruncit să-i predea
lor, i a r ei, luîndu-i în p r i m i r e , i - a u adus l a A t e n a . (4) Cînd
a u sosit a c i , a t e n i e n i i , t e m î n d u - s e c ă A r i s t e u s , d a c ă v a scăpa,
le v a f a c e şi m a i m u l t r ă u , d e o a r e c e şi m a i î n a i n t e e r a e v i d e n t
că pusese l a c a l e t o a t e a c ţ i u n i l e d e s f ă ş u r a t e l a P o t i d e e a şi în
T r a c i a , i - a u o m o r î t p e toţi în a c e e a ş i z i , n e j u d e c a ţ i şi n e a s c u l ­
taţi, deşi d o r e a u să s p u n ă c e v a , d u p ă c a r e i - a u a r u n c a t în p r ă ­
p a s t i e ; e i s - a u j u s t i f i c a t , s p u n î n d c ă îşi e x e r c i t ă d r e p t u l d e r e ­
presalii p r i n aceleaşi m i j l o a c e p e c a r e l e f o l o s i s e r ă şi lacede­
m o n i e n i i c î n d u c i s e s e r ă şi a r u n c a s e r ă î n p r ă p a s t i e pe n e g u s t o r i i
a t e n i e n i l o r şi aliaţilor, c a r e p l u t e a u în h o c l a d e 1 0 6
, în j u r u l Pe­
loponesului. într-adevăr, l a începutul războiului, lacedemonienii,
tratînd ca p e duşmani pe toţi p e c a r e - i prinseseră pe m a r e ,
îi u c i s e s e r ă atît p e cei c a r e e r a u aliaţi c u a t e n i e n i i , cît şi pe
cei c a r e n u e r a u aliaţi n i c i c u u n i i , n i c i c u ceilalţi.

68 (1) C a m în aceeaşi vreme, pe la sfîrşitul verii, am-

b r a c i o ţ i i , l u î n d alături d e e i m u l ţ i b a r b a r i , a u p o r n i t o e x p e d i ­
ţie î m p o t r i v a A r g o s u l u i A m p h i l o c h i c şi î m p o t r i v a r e s t u l u i A m -
philochiei. (2) D u ş m ă n i a î m p o t r i v a argeienilor a u început s-o
n u t r e a s c ă d i n p r i c i n a u r m ă t o r u l u i f a p t . (3) A r g o s u l A m p h i l o c h i c
şi r e s t u l A m p h i l o c h i e i l e - a î n t e m e i a t , în g o l f u l A m b r a c i c , d u p ă
războiul Troiei, Amphilochos, fiul l u i A m p h i a r a o s , cînd s-a
î n t o r s a c a s ă şi a r ă m a s n e m u l ţ u m i t d e o r î n d u i r e a d i n A r g o s 1 0 7
,
şi 1-a n u m i t A r g o s , d u p ă n u m e l e p a t r i e i sale. (4) C e t a t e a aceasta
e r a cea m a i m a r e d i n A m p h i l o c h i a şi a v e a c e i m a i v î n j o ş i l o c u i ­
t o r i . (5) C u m u l t e generaţii m a i tîrziu, a r g e i e n i i , f i i n d bîntuiţi
de n e n o r o c i r i , a u adus pe ambracioţi să l o c u i a s c ă în cetatea
l o r ; aceştia e r a u v e c i n i c u A m p h i l o c h i a . C h i a r d e a t u n c i , de l a
î n c e p u t , ş i - a u e l e n i z a t l i m b a , p e c a r e o v o r b e s c şi a c u m , î n v ă -
ţînd-o de l a ambracioţii care s-au aşezat să l o c u i a s c ă acolo.
Ceilalţi amphilochieni sînt barbari. (6) Ambracioţii izgonesc,
c u t i m p u l , d i n c e t a t e p e a r g e i e n i şi stăpînesc e i c e t a t e a . (7) î n
u r m a acestui fapt, a m p h i l o c h i e n i i se î n c r e d i n ţ e a z ă acharnieni-
l o r şi, î m p r e u n ă , c h e a m ă în a j u t o r p e a t e n i e n i , c a r e a u t r i m i s
p e P h o r m i o n , c a s t r a t e g , c u t r e i z e c i de c o r ă b i i . D e c u m soseşte

277
 THUCYDIDES

P h o r m i o n , e i i a u A r g o s u l c u a s a l t şi r e d u c în s c l a v i e p e a m b r a -
cioţi. C e t a t e a a u l o c u i t - o în c o m u n a m p h i l o c h i e n i şi a c h a r n a -
n i e n i . (8) D u p ă a c e a s t a s-a î n c h e i a t p r i m a a l i a n ţ ă 108
între ate­
nieni şi a c h a r n i e n i . (9) A m b r a c i o ţ i i de atunci, de la reduce­
r e a l o r în s c l a v i e , a u î n c e p u t să u r a s c ă p e a r g e i e n i , i a r m a i
tîrziu, î n t i m p u l r ă z b o i u l u i , a u p u s l a c a l e această e x p e d i ţ i e , c u
-soldaţi a m b r a c i o ţ i , c h a o n i 1 0 9
şi d i n a l t e t r i b u r i b a r b a r e v e c i n e .
Pornind s p r e A r g o s , a u p u s s t ă p î n i r e p e ţarini dar, deoarece
n - a u p u t u t să i a c e t a t e a c u a s a l t , s - a u întors acasă, î m p r ă ş t i i n -
d u - s e f i e c a r e în s î n u l p o p o r u l u i d i n c a r e f ă c e a p a r t e . Acestea
s - a u p e t r e c u t în v a r a aceasta.

69 (1) î n iarna următoare atenienii au trimis douăzeci de

corăbii în j u r u l P e l o p o n e s u l u i , c o m a n d a t e de P h o r m i o n care,
p o r n i n d d e l a N a u p a c t o s , v e g h e a ca n i c i o c o r a b i e să n u p l e c e
d e l a C o r i n t s a u d i n g o l f u l C r i s a i o s şi n i c i să n u p ă t r u n d ă în
a c e l g o l f . A u m a i t r i m i s a l t e şase, s u b c o m a n d a s t r a t e g u l u i M e l e -
s a n d r o s , s p r e C a r i a şi L y c i a p e n t r u ca, t o t ele, să strîngă b a n i ,
să n u l a s e f l o t a p i r a ţ i l o r p e l o p o n e s i e n i l o r să p o r n e a s c ă de a c o l o
-şi să î m p i e d i c e p l u t i r e a h o l c a d e l o r c a r e v e n e a u d i n P h a s e l i s , d i n
F e n i c i a şi d i n r e g i u n e a aceea. (2) M e l e s a n d r o s , d e b a r c î n d c u a r ­
m a t a a t e n i e n i l o r şi a aliaţilor î n L y c i a , m o a r e î n f r î n t în luptă
-şi p i e r d e o p a r t e d i n a r m a t ă .

70 (1) î n a c e e a ş i i a r n ă , p o t i d e e n i i n u m a i p u t e a u r e z i s t a ase­
d i u l u i , i a r i n v a z i i l e p e l o p o n e s i e n i l o r în A t t i c a n u î n d e p ă r t a s e r ă
d e l o c p e a t e n i e n i d e a c o l o , g r î u l l i p s e a ; a p o i se m a i i v i r ă şi
alte m u l t e l i p s u r i în legătură c u h r a n a s t r i c t necesară, încît ajun­
seseră să se m ă n î n c e c h i a r între e i ; d e aceea, f a c p r o p u n e r i de
î n ţ e l e g e r e c o m a n d a n ţ i l o r a t e n i e n i r î n d u i ţ i î m p o t r i v a l o r , şi a n u ­
me l u i Xenophon, fiul l u i Euripides, l u i Hestiodoros, f i u l l u i
A r i s t o c l e i d e s , şi l u i P h a n o m a c h o s , f i u l l u i C a l l i m a c h o s . (2) A c e ş ­
tia au acceptat propunerile, văzînd suferinţele armatei în
t i m p d e i a r n ă şi ţ i n î n d s e a m a c ă A t e n a c h e l t u i s e d o u ă m i i de
talanţi pentru acest a s e d i u . (3) A u căzut deci l a învoială ca
potideenii să iasă d i n c e t a t e — bărbaţii, copiii şi f e m e i l e şi
ajutoarele l o r 1 1 0
— c u o singură h a i n ă , i a r f e m e i l e c u d o u ă , şi
c u o sumă anumită de b a n i de d r u m . (4) Şi, p o t i d e e n i i , care

278
 CARTEA A II-A

i n t r a u în p r e v e d e r i l e învoielilor a u p o r n i t spre C h a l c i d i c a , [răs-

pîndindu-se] fiecare pe unde putea. Atenienii însă a u acuzat
pe c o m a n d a n ţ i că î n c h e i a s e r ă î n v o i a l a f ă r ă ştirea l o r — c ă c i s o c o ­
t e a u c ă a r f i p u t u t c u c e r i c e t a t e a , d a c ă a r f i v o i t — i a r m a i tîrziu
au t r i m i s colonişti a t e n i e n i l a P o t i d e e a şi a u p o p u l a t - o . (5) A c e s t e a
s - a u î n t î m p l a t i a r n a şi s-a t e r m i n a t a l d o i l e a a n a l a c e s t u i r ă z ­
boi, a cărui i s t o r i e a scris-o T h u c y d i d e s .

71 (1) I n v a r a u r m ă t o a r e , p e l o p o n e s i e n i i şi aliaţii lor n-au

mai i n v a d a t A t t i c a , d a r au p o r n i t o expediţie împotriva Plateei.
C o m a n d a n t era A r c h i d a m o s , f i u l l u i Zeuxidamos, regele lacede­
m o n i e n i l o r . Şi, a ş e z î n d u - ş i t a b ă r a , e r a g a t a să l e d e v a s t e z e ţa­
r i n e l e . D a r p l a t e e n i i a u t r i m i s î n d a t ă o s o l i e l a e l , c a să-i s p u n ă
u r m ă t o a r e l e : (2) „ A r c h i d a m e , şi v o i l a c e d e m o n i e n i l o r , n u î n t r e ­
p r i n d e ţ i o a c ţ i u n e n e d r e a p t ă şi n e d e m n ă d e v o i şi d c părinţii
v o ş t r i , a i c ă r o r f i i sînteţi, v e n i n d c u a r m a t ă p e p ă m î n t u l P l a t e e i .
într-adevăr, Pausanias, f i u l l u i Cleombrotos, lacedemonian, după
ce a e l i b e r a t E l a d a d e m e z i , î m p r e u n ă c u e l e n i i c a r e a u v o i t
să î n f r u n t e p r i m e j d i a l u p t e i , c a r e s-a d a t l a n o i , a a d u s j e r t f e ,
în A g o r a n a noastră, l u i Zeus eliberatorul. Chemînd apoi [în
a d u n a r e ] p e toţi aliaţii, l e - a d a t p l a t e e n i l o r să-şi a i b ă p ă m î n t u l
şi c e t a t e a l o r şi s-o l o c u i a s c ă neatîrnaţi, şi [ a s t a t o r n i c i t ] c a n i ­
m e n i să n u vină cu armată împotriva l o r pe n e d r e p t 1 1 1
s a u ca
să-i r o b e a s c ă . î n caz c o n t r a r , să c e a r ă a j u t o r de l a aliaţii ac­
t u a l i , d u p ă p u t e r e a l o r . (3) A c e s t p r i v i l e g i u n i l - a u a c o r d a t n o u ă
părinţii v o ş t r i p e n t r u v i r t u t e a şi v i t e j i a p e c a r e a u d o v e d i t - o î n
acele l u p t e ; d a r v o i f a c e ţ i a c u m c o n t r a r i u l , căci aţi v e n i t î m p r e ­
u n ă c u t h e b a n i i , cei m a i î n v e r ş u n a ţ i d u ş m a n i a i noştri, ca să n e
r e d u c e ţ i î n s c l a v i e . (4) L u î n d m a r t o r i p e z e i i p a z n i c i a i j u r ă m i n -
t e l o r , c a r e s - a u f ă c u t a t u n c i , şi p e zeii voştri s t r ă b u n i , şi pe
z e i i noştri băştinaşi, v ă s p u n e m să n u f a c e ţ i n e d r e p t ă ţ i pămîn­
tului Plateei l t 2
şi să n u c ă l c a ţ i j u r ă m i n t e l e , c i să n e lăsaţi să
locuim neatîrnaţi, aşa cum ne-a îndrituit Pausanias".

72 (1) D u p ă ce p l a t e e n i i a u s p u s acestea, A r c h i d a m o s , r ă s p u n -
zîndu-le, le-a zis: „Drept aţi v o r b i t , plateenilor, dacă faptele
v o a s t r e a r f i l a f e l c u v o r b e l e . î n t r - a d e v ă r , aşa c u m v - a lăsat
v o u ă P a u s a n i a s , fiţi a u t o n o m i şi eliberaţi şi p e alţii c a r e , î n -

279
 THUCYDIDES

fruntînd primejdiile de atunci, au jurat alături de v o i , dar

sînt a c u m s u b d o m i n a ţ i a a t e n i e n i l o r ; însă d e pe u r m a eliberării
l o r şi a a l t o r a a r e z u l t a t o î n a r m a r e f o a r t e m a r e şi u n r ă z b o i .
Mai ales după ce v-aţi alăturat acestei alianţe, respectaţi-vă
j u r ă m i n t e l e ; i a r d a c ă n u — î n d e m n p e c a r e v i l - a m f ă c u t şi m a i
î n a i n t e — păstraţi liniştea, c h i v e r n i s i n d u - v ă treburile voastre,
şi n u fiţi alături d e n i c i u n u l , c i p r i m i ţ i - i şi pe u n i i , şi pe alţii
ca p r i e t e n i , d a r c u r ă z b o i să n u î n t î m p i n a ţ i n i c i p e u n i i , n i c i pe
ceilalţi. Şi acestea v ă v o r f i de a j u n s " . (2) A r c h i d a m o s aşa l e - a
v o r b i t . I a r s o l i i p l a t e e n i l o r , a u z i n d u - 1 , a u i n t r a t î n c e t a t e şi a u
comunicat poporului cele spuse d e A r c h i d a m o s ; p l a t e e n i i i - a u
r ă s p u n s că l e este c u n e p u t i n ţ ă să f a c ă ceea ce l e c e r e f ă r ă să
consulte pe atenieni, deoarece c o p i i i şi soţiile l o r se află la
A t e n a ; c ă se t e m şi p e n t r u s o a r t a întregii cetăţi, d e o a r e c e , d u p ă
retragerea lacedemonienilor, vor v e n i a t e n i e n i i şi-i v o r împie­
d i c a ; s a u că t h e b a n i i — a v î n d î n v e d e r e c ă sînt legaţi p r i n j u -
r ă m î n t — îi v o r p r i m i şi p e u n i i , şi p e alţii şi v o r î n c e r c a să
le ocupe iarăşi cetatea. (3) Archidamos, încurajîndu-i, le-a
s p u s : „ V o i p r e d a ţ i - n e c e t a t e a şi casele v o a s t r e n o u ă , lacedemo­
n i e n i l o r , a r ă t a ţ i - n e h o t a r e l e p ă m î n t u l u i şi a r b o r i i v o ş t r i p e n u ­
m ă r şi o r i c a r e a l t e l u c r u r i c a r e se p o t n u m ă r a , i a r v o i r e t r ă -
g e ţ i - v ă u n d e v o i ţ i , cît t i m p v a d u r a r ă z b o i u l . I a r d u p ă ce se v a
t e r m i n a , v ă v o m r e s t i t u i t o t ceea ce a m l u a t î n p r i m i r e . D a r
p î n ă a t u n c i l e v o m a v e a în d e p o z i t , [ l u c r î n d p ă m î n t u l ] şi p l ă t i n d
a r e n d a c a r e v i se v a p ă r e a v o u ă p o t r i v i t ă " .

73 (1) S o l i i , a u z i n d acestea, a u i n t r a t iarăşi în c e t a t e şi s f ă -

t u i n d u - s e c u p o p o r u l , l e - a u spus c ă v o r m a i întîi să c o m u n i c e
a t e n i e n i l o r î n d e m n u r i l e c a r e l i se f a c şi, d a c ă - i v o r convinge
le v o r îndeplini. D a r pînă a t u n c i — ziceau solii — să se în­
c h e i e u n a r m i s t i ţ i u şi să n u se d e v a s t e z e pămîntul. Archida­
m o s a î n c h e i a t u n a r m i s t i ţ i u p e atîtea z i l e cîte e r a u necesare
s ă se d u c ă trimişii p l a t e e n i l o r l a A t e n a , şi n - a u d e v a s t a t r e ­
c o l t a . (2) D u c î n d u - s e d e c i s o l i i p l a t e e n i l o r l a A t e n a , şi s f ă t u i n -
du-se c u atenienii, s-au înapoiat v e s t i n d celor d i n cetate u r m ă ­
t o a r e l e : (3) „ P l a t e e n i l o r , a t e n i e n i i ' s p u n c ă n i c i m a i î n a i n t e , de
c î n d l e s î n t e m aliaţi, şi î n n i c i o altă î m p r e j u r a r e c î n d a m f o s t
nedreptăţiţi n u ne-au neglijat, aşa că nici acum n-o să ne

280
 CARTEA A II-A

treacă c u v e d e r e a , c i n e v o r v e n i în a j u t o r c u toată puterea.

E i v ă r e c o m a n d ă să r e s p e c t a ţ i j u r ă m i n t e l e p e c a r e l e - a u făcut
părinţii v o ş t r i şi să n u a d u c e ţ i nici o s c h i m b a r e în alianţă".

74 (1) D u p ă ce solii le-au vestit acest răspuns d i n partea

atenienilor, plateenii a u hotărît să n u t r ă d e z e p e atenieni, ci
să r a b d e să v a d ă c h i a r p ă m î n t u l d e v a s t a t , d a c ă v a t r e b u i , şi să
î n d u r e o r i c e s-ar î n t î m p l ă ; [ a u m a i hotărît] c a n i m e n i să n u
mai iasă d i n c e t a t e , c i să r ă s p u n d ă d e p e z i d u l cetăţii c ă l e
€. ste c u n e p u t i n ţ ă să satisfacă c e r e r i l e l a c e d e m o n i e n i l o r . (2) D e
k

î n d a t ă ce p l a t e e n i i a u d a t r ă s p u n s u l , r e g e l e A r c h i d a m o s , p r i m u l ,
a î n c e p u t să i a m a r t o r i p e z e i i şi p e e r o i i 1 1 3
l o c u l u i , zicînd: „Zei
şi e r o i , c a r e stăpîniţi p ă m î n t u l P l a t e e i , sînteţi m a r t o r i c ă n i c i l a
î n c e p u t n - a m v e n i t p e n e d r e p t în acest ţinut, c i n u m a i după
ce aceştia ş i - a u c ă l c a t j u r ă m î n t u l p r i m i t în acest p ă m î n t în c a r e
părinţii noştri, d u p ă ce v i s - a u r u g a t v o u ă , a u î n v i n s p e mezi
[ i a r l o c u l ] l-aţi f ă c u t p r i e l n i c p e n t r u l u p t ă e l e n i l o r , n i c i acum,
dacă v o m întreprinde v r e o acţiune, n u v o m face v r e o n e d r e p ­
tate, în a d e v ă r , d e o a r e c e , deşi l e - a m f ă c u t multe şi potrivite
î n d e m n u r i , n u n e - a u d a t a s c u l t a r e . î n v o i ţ i - v ă d e c i să f i e p e d e p ­
siţi c e i care a u săvîrşit m a i întîi nedreptatea, iar ajutor să
o b ţ i n ă c e i c a r e atacă, a v î n d d r e p t a t e a d e p a r t e a l o r .

75 (1) I n v o c î n d î n f e l u l acesta z e i i , A r c h i d a m o s ş i - a r î n d u i t
a r m a t a p e n t r u război, înconjurînd m a i întîi c e t a t e a c u arbori
tăiaţi, p e n t r u ca să n u m a i p o a t ă ieşi n i m e n i afară, apoi, a
c o n s t r u i t o terasă în faţa cetăţii, s p e r î n d c ă , d a t o r i t ă u n e i a r ­
m a t e atît d e m a r i angajată în acţiune, repede îi v o r l u a c u
a s a l t . (2) T ă i n d l e m n e d i n C i t h e r o n e i l e aşezau c r u c i ş , în c h i p
de z i d , de amîndouă părţile, p e n t r u ca t e r a s a să n u f i e p r e a
mult deschisă. Aduceau pentru terasă lemne, pietre, pămînt
şi o r i c e a l t m a t e r i a l , c a r e , a r u n c a t , p u t e a s p o r i l u c r a r e a . (3) A u
l u c r a t l a terasă şaptezeci de z i l e şi şaptezeci d e n o p ţ i fără î n ­
trerupere, împărţindu-se pe echipe, cu s c h i m b u l , astfel că în
timp ce u n i i a d u c e a u m a t e r i a l e , alţii se h r ă n e a u şi dormeau.
Comandanţii l a c e d e m o n i e n i a i t r u p e l o r străine d i n f i e c a r e ce­
t a t e e r a u de faţă şi-i s i l e a u p e a i l o r l a l u c r u . (4) I a r p l a t e e n i i ,
văzînd terasa înălţîndu-se, au înjghebat cadrul unui zid de

281
 THUCYDIDES

l e m n şi l - a u s p r i j i n i t d e p a r t e a z i d u l u i d i n i n t e r i o r î n d r e p t u l
c ă r u i a se r i d i c a t e r a s a l a c e d e m o n i e n i l o r , u m p l î n d u - 1 c u c ă r ă ­
m i z i l e s m u l s e d e p r i n casele a p r o p i a t e . (5) L e m n e l e e r a u p e n ­
tru ei n u m a i u n f e l de legătură, p e n t r u ca construcţia, înăl­
ţ î n d u - s e , să n u f i e lipsită d e rezistenţă. Şi, d r e p t perdele de
protecţie, e i întrebuinţau c u v e r t u r i de p i e l e 1 1 4
şi p i e i 1 1 5
, pentru
ca nici lucrătorii, nici lemnele să n u fie atinse de săgeţi
a p r i n s e , c i să f i e î n siguranţă. (6) î n ă l ţ i m e a z i d u l u i şi a t e r a s e i
se r i d i c a t o t m a i sus şi c u a c e l a ş i zel. î n acelaşi timp pla­
teenii p u n l a cale următoarea l u c r a r e : să f a c ă o spărtură în
z i d , în p u n c t u l î n c a r e se r i d i c a t e r a s a şi să s c o a t ă d e a c o l o
pămîntul d i n cetate.

76 (1) P e l o p o n e s i e n i i , p r i n z î n d de veste, puneau l u t moale

în p l a s e d e t r e s t i e şi l e î n f u n d a u î n p a r t e a spartă, p e n t r u ca
l u t u l d i n p l a s e să n u m a i p o a t ă f i scos ca p ă m î n t u l t a r e . (2)
Plateenii, fiind î n c h i ş i p e acolo, a u o p r i t a c e a s t ă l u c r a r e , d a r
a u î n c e p u t să sape u n şanţ s u b t e r a n , p o r n i n d d i n c e t a t e şi c a l -
c u l î n d ca şanţul să f i e d u s p e s u b terasă, tîrau l a e i p ă m î n t u l
scos d i n şanţ. M u l t ă v r e m e n - a u f o s t o b s e r v a ţ i d e c e i d i n a f a r ă ,
a s t f e l c ă d u ş m a n i i , deşi a d u c e a u m a t e r i a l e , n u s p o r e a u , d e o a ­
r e c e t e r a s a l e e r a f u r a t ă d e j o s şi se lăsa m e r e u î n l o c u l g o l .
(3) D a r , p u ţ i n i c u m erau, temîndu-se c ă riu v o r r e z i s t a nici
aşa în faţa duşmanilor numeroşi, a u m a i născocit şi acest
l u c r u : a u î n c e t a t să m a i l u c r e z e l a m a r e l e z i d p o r n i t î n f a ţ a
terasei duşmane, d a r a u început să m a i c o n s t r u i a s c ă u n zid
în f o r m ă de s e m i l u n ă , d e o p a r t e şi d e a l t a a z i d u l u i mare,
pornind d i n p a r t e a d e j o s , î n ă u n t r u , î n s p r e c e t a t e , p e n t r u ca,
în c a z u l c î n d z i d u l c e l m a r e v a f i c a p t u r a t , să p o a t ă rezista
aci, i a r duşmanii să f i e n e v o i ţ i să r i d i c e şi a c i o terasă şi,
înaintînd înăuntrul cetăţii, să l u c r e z e în d o u ă p ă r ţ i şi astfel
să f i e i n t e n s atacaţi p e d o u ă fronturi. (4) O d a t ă c u î n ă l ţ a ­
rea terasei peloponesienii a u adus lîngă c e t a t e şi m a ş i n i de
război, una chiar, adusă p e terasă, a dărîmat o mare parte
d i n m a r e a c o n s t r u c ţ i e [ a p l a t e e n i l o r ] , î n f r i c o ş î n d u - i , i a r p e ce­
l e l a l t e l e - a u d u s î n a l t e părţi a l e z i d u l u i . î n j u r u l a c e s t o r m a ­
şini p l a t e e n i i a r u n c a u laţuri şi, t r ă g î n d u - l e î n sus, l e s f ă r î m a u ;
pe lîngă asta l e g a u g r i n z i mari c u lanţuri lungi de fier —

282
 CARTEA A II-A

fixate la ambele capete de două bîrne aşezate orizontal şi

p e t r e c u t e peste z i d — şi, t r ă g î n d u - l e î n sus, î n p o z i ţ i e oblică
faţă de z i d , cînd se a p r o p i a m a ş i n a d e r ă z b o i duşmană gata
să l o v e a s c ă , d ă d e a u d r u m u l g r i n z i i d i n l a n ţ u r i l e s l a b l e g a t e şi
nu d i n m î n ă , i a r aceasta, c ă z î n d c u viteză, d i s t r u g e a p î n ă în.
rădăcină c a p u l 1 1 6
berbecelui.

77 (1) D u p ă aceea, peloponesienii, văzînd că maşinile nu»

folosesc l a n i m i c , c ă t e r a s e i i se o p u n e z i d u l p l a t e e n i l o r şi so­
cotind că este greu să c u c e r e a s c ă cetatea în condiţiile grele
în c a r e se a f l a u , s - a u p r e g ă t i t s-o î n c o n j u r e c u fortificaţii. (2)
M a i întîi, î n s ă , a u hotărît să î n c e r c e , d a c ă v o r p u t e a , să dea
foc cetăţii c a r e n u e r a m a r e , c ă c i s u f l a u n v î n t ; e i n ă s c o c e a u
t o t f e l u l d e m i j l o a c e , d o a r c e t a t e a v a f i silită să cedeze f ă r ă
cheltuieli şi asediu. (3) Aducînd deci surcele de lemn, au
î n c e p u t să l e a r u n c e u n e l e p e s t e a l t e l e d e p e terasă, m a i î n t î i
î n spaţiul dintre z i d şi terasă. Şi d u p ă ce s p a ţ i u l acesta s-a
umplut repede, datorită mulţimii mîinii de lucru, ei au m a i
îngrămădit de-a lungul restului [zidului] cetăţii cît au putut
să ajungă de pe înălţimea terasei, apoi, aruncînd cîlţi cu
s m o a l ă a p r i n s ă , a u d a t foc s u r c e l e l o r . (4) Şi s-a p r o d u s o aşa
de m a r e vîlvătaie, c u m n u m a i văzuse pînă a t u n c i n i m e n i alta
făcută de m î n a [omului]. Iată, d e p i l d ă , c o p a c i i p ă d u r i l o r de
pe munţi frecîndu-se între e i , agitaţi de vînt, p r o d u c , de la
s i n e , în c h i p s p o n t a n , f o c şi, m a i d e p a r t e , f l ă c ă r i . (5) Această
v î l v ă t a i e î n s ă e r a m a r e şi e r a cît p e a c i să d i s t r u g ă p e p l a t e e n i ,
care scăpaseră de celelalte p r i m e j d i i . A s t f e l , pe o m a r e întin­
d e r e d i n c e t a t e n u t e p u t e a i a p r o p i a şi, d a c ă a r f i s u f l a t u n v î n t în
direcţia cetăţii, ceea ce c h i a r nădăjduiau duşmanii, n-ar mai
f i scăpat. (6) A c u m se s p u n e c ă s-a m a i î n t î m p l a t î n c ă să c a d ă
o p l o a i e î m b e l ş u g a t ă , c u trăsnete, c a r e a s t i n s v î l v ă t a i a şi a s t ­
fel p r i m e j d i a a trecut.

78 (1) P e l o p o n e s i e n i i , c î n d a u v ă z u t c ă şi a c e a s t ă încercare
l e - a eşuat, a u o p r i t o p a r t e d i n a r m a t ă , i a r r e s t u l u i i-au dat
drumul şi a u î n c e p u t să î n c o n j u r e cetatea cu z i d , împărţind
spaţiul p e c e t ă ţ i ; e r a o g r o a p ă î n ă u n t r u şi î n a f a r ă , d e u n d e
luau pămînt p e n t r u cărămizi. (2) C î n d t e r m i n a r ă totul, pe l a

283
 THUCYDIDES

răsăritul a r c t u r u l u i 1 1 7
, a u lăsat gărzi p e n t r u paza unei jumă­
tăţi d i n z i d — j u m ă t a t e p ă z e a u b e o ţ i e n i i — şi s - a u î n t o r s cu
oastea în patrie, împrăştiindu-se prin cetăţi. (3) Plateenii
[transferaseră] d e m a i î n a i n t e l a A t e n a c o p i i i , f e m e i l e , p e cei
m a i b ă t r î n i şi m u l ţ i m e a c a r e n u l e p u t e a f i d e f o l o s , i a r c e i
r ă m a ş i , asediaţii, e r a u n u m a i p a t r u sute; erau optzeci de ate­
nieni şi o sută zece f e m e i , c a r e f ă c e a u p î i n e . (4) A t î ţ i a erau
c u toţii c î n d a u t r e c u t î n s t a r e a d e a s e d i u , şi a l t c i n e v a n u m a i
era n i m e n i pe zid, nici sclav, n i c i om liber. în felul acesta,
d e c i , s-a i n s t a l a t a s e d i u l P l a t e e i .

79 (1) î n aceeaşi vară, concomitent cu expediţia împotriva

plateenilor, atenienii au pornit în expediţie cu două m i i de
hopliţi atenieni şi c u d o u ă sute de cavaleri, pe cînd holdele
e r a u c o a p t e , î m p o t r i v a c h a l c i d i e n i l o r d i n T r a c i a şi a b o t t i a i l o r .
S t r a t e g era, p e n t r u a t r e i a oară, X e n o p h o n , f i u l l u i E u r i p i d e s .
(2) Şi, a j u n g î n d s u b z i d u r i l e cetăţii S p a r t o l o s d i n B o t t i a i a , a u
d i s t r u s h o l d e l e de grîu. Se p ă r e a c ă c e t a t e a v a c ă d e a l a î n ţ e ­
legere, p r i n mijlocirea unora dinăuntru, care l u c r a u în acest
scop. C e i c a r e n u a u f o s t însă de a c o r d c u aceasta a u t r i m i s
la O l y n t h o s să c e a r ă a j u t o r şi a u v e n i t hopliţi şi a l t f e l de
armată, ca să păzească cetatea. S o s i n d aceste ajutoare, ate­
nienii de l a S p a r t o l o s se orînduiesc l a luptă, chiar în faţa
cetăţii. (3) Hopliţii chalcidienilor şi, împreună cu ei, cîţiva
a u x i l i a r i sînt î n v i n ş i d e a t e n i e n i şi se r e t r a g l a S p a r t o l o s , însă
călărimea chalcidienilor şi soldaţii uşor înarmaţi înfrîng pe
călăreţii şi p e soldaţii u ş o r î n a r m a ţ i a i a t e n i e n i l o r . (4) E i a v e a u
c î ţ i v a peltaşti, n u m u l ţ i , [recrutaţi] d i n ţinutul n u m i t Coursis.
Abia se terminase bătălia, că v i n î n ajutor alţi peltaşti d i n
O l y n t h o s . (5) C î n d i - a u v ă z u t , soldaţii uşor î n a r m a ţ i d i n S p a r ­
tolos, prinzînd curaj, şi pentru că-i vedeau pe ei alăturîn-
d u - l i - s e , şi p e n t r u c ă n u fuseseră m a i î n a i n t e înfrînţi, d a u i a ­
răşi un iureş împotriva atenienilor, împreună cu cavaleria
chalcidienilor şi cu cei veniţi în ajutor; atunci atenienii se
retrag către cele două detaşamente, pe care le lăsaseră [ca
servanţii] bagajelor. (6) Cînd îi atacau atenienii, cedau, iar
c î n d se r e t r ă g e a u a t e n i e n i i , îi a t a c a u şi a r u n c a u c u suliţele în
e i . Călăreţii c h a l c i d i e n i l o r , m e r g î n d p e u n d e c r e d e a u c ă - i m a i

284
 CARTEA A II-A

b i n e , clădeau a t a c u r i şi, v î r î n d o m a r e g r o a z ă î n a t e n i e n i , i - a u
r e s p i n s şi i - a u u r m ă r i t pe o m a r e distanţă. (7) A t e n i e n i i se
refugiază în P o t i d e e a , şi, m a i tîrziu, r i d i c î n d m o r ţ i i prevăzuţi
de armistiţiu, se r e t r a g l a A t e n a cu restul armatei. Muriseră
d i n t r e e i p a t r u s u t e t r e i z e c i şi toţi c o m a n d a n ţ i i . I a r c h a l c i d i e n i i
şi bottiaii au înălţat un m o n u m e n t în cinstea biruinţei şi,
ridicîndu-şi morţii, s-au împrăştiat fiecare pe l a cetăţile l o r .

80 (1) î n aceeaşi vară, nu mult după aceste evenimente,

ambracioţii şi chaonii, voind să supună toată Acharnania şi
s-o desprindă de Atena, c o n v i n g pe l a c e d e m o n i e n i să pregă­
tească o flotă, cu ajutorul aliaţilor, şi să trimită o mie de
hopliţi d i n A c h a r n a n i a , z i c î n d că, d a c ă v o r v e n i în acelaşi timp
cu c o r ă b i i l e şi c u p e d e s t r i m e a l o r , a c h a r n a n i e n i i n u v o r p u t e a
să l e v i n ă în a j u t o r d e p e m a r e şi a t u n c i uşor, p u n î n d stăpî­
nire pe Acharnania, vor cuceri şi Zacynthos şi C e p h a l l e n i a ,
i a r a t e n i e n i i n u v o r m a i p u t e a să n a v i g h e z e c a p î n ă a c u m î n
jurul Peloponesului; [ziceau] că sînt nădejdi să cucerească
c h i a r N a u p a c t o s u l . (2) L a c e d e m o n i e n i i , l ă s î n d u - s e c o n v i n ş i , tri­
mit pe C n e m o s , c a r e e r a î n c ă n a v a r h , şi p e h o p l i ţ i i îmbarcaţi
pe cîteva corăbii şi d a u o r d i n flotei să se p r e g ă t e a s c ă şi să
pornească degrabă la Leucas. (3) Corintienii erau îndeosebi
c u p r i n ş i d e acelaşi a v î n t ca şi a m b r a c i o ţ i i , căci e r a u coloniştii
lor. F l o t a d i n C o r i n t , d i n S i c y o n i a şi d i n a l t e localităţi d e pe
a c o l o e r a în p r e g ă t i r e , i a r f l o t a d i n L e u c a s , d i n A n a c t o r i o n şi
din Ambracia, c a r e sosise m a i î n a i n t e , aştepta l a Leucas. (4)
C n e m o s , şi cei o m i e d e h o p l i ţ i , c a r e e r a u c u e l , d u p ă ce a u
i z b u t i t să t r e a c ă n e o b s e r v a ţ i de Phormion, c o m a n d a n t u l celor
d o u ă z e c i de c o r ă b i i a t e n i e n e , c a r e f ă c e a u de s t r a j ă l a N a u p a c -
tos, de îndată a u început să p r e g ă t e a s c ă expediţia pe uscat.
(5) A l ă t u r i d e e l e r a u , d i n t r e e l e n i , a m b r a c i o ţ i , l e u c a d i e n i , a n a c -
torioni şi o m i e de peloponesieni pe c a r e - i adusese el; bar­
b a r i e r a u : o m i e de c h a o n i , care n-aveau r e g e şi p e care-i con­
duceau, într-o preşedinţie anuală, Photyos şi Nicanor, vlăs­
t a r e a l e ginţii r e g a l e . C u c h a o n i i e r a u în e x p e d i ţ i e şi thesproţii,
c a r e n - a v e a u r e g e . (6) P e m o l o s s i îi c o n d u c e a A t i n t a n e s Saby-
l i n t h o s , e p i t r o p a l r e g e l u i T h a r y p s , care e r a încă c o p i l , i a r pe
parauai, Oroides, care era rege. O mie de oresti, pe care-i

285
 THUCYDIDES

guverna regele Antiochos, erau în expediţie împreună cu

O r o i d e s a l p a r a u a i l o r , d u p ă c u m A n t i o c h o s se î n v o i s e c u acesta.
(7) A trimis şi Perdiccas, pe ascuns de atenieni, o mie de
macedoneni, care a u sosit m a i tîrziu. (8) C u a c e a s t ă armată
a p o r n i t în e x p e d i ţ i e C n e m o s , f ă r ă să m a i aştepte f l o t a d e l a
Corint. Şi, străbătînd Argeia, au distrus Limnaia, o aşezare
omenească neînconjurată de z i d u r i . Sosesc a p o i l a Stratos, o
foarte mare cetate a Acharnaniei, socotind că, dacă o vor
c u c e r i p r i m a , u ş o r l e v o r c e d a şi c e l e l a l t e .

81 (1) A c h a r n a n i e n i i , a f l î n d c ă şi p e u s c a t n ă v ă l i s e o mare
a r m a t ă şi c ă , în a c e l a ş i t i m p , d e p e m a r e d u ş m a n i i v o r sosi c u
corăbii, n - a u m a i p o r n i t c u toţii să d e a ajutor, ci fiecare a
rămas să-şi păzească ale sale; totodată au trimis vorbă l u i
P h o r m i o n , cerîndu-i să l e v i n ă î n a j u t o r , d a r e l l e - a răspuns
c ă este c u n e p u t i n ţ ă să lase N a u p a c t o s u l f ă r ă a p ă r a r e , c ă c i o
f l o t ă d i n C o r i n t este p e p u n c t u l d e a p o r n i î n t r - a c o l o . (2) P e ­
l o p o n e s i e n i i şi aliaţii, î m p ă r ţ i n d u - ş i a r m a t a în t r e i c o r p u r i , a u
pornit spre cetatea Stratos, pentru ca să-şi aşeze tabăra în
a p r o p i e r e şi, d a c ă n u v o r i z b u t i s-o f a c ă să cedeze p r i n tra­
tative, să î n c e r c e să a t a c e zidurile. (3) I n m i j l o c u l liniei de
b ă t a i e m e r g e a u c h a o n i i şi ceilalţi b a r b a r i , î n d r e a p t a l o r l e u -
c a d i e n i i , a n a c t o r i o n i i şi cei c a r e v e n i s e r ă c u e i , i a r î n dreapta
l i n i e i d e b ă t a i e C n e m o s , p e l o p o n e s i e n i i şi a m b r a c i o ţ i i . E r a u l a
distanţă mare unii de alţii şi cîteodată nici nu se vedeau.
(4) E l e n i i m e r g e a u în o r d i n e d e b ă t a i e şi, l u î n d m ă s u r i d e p a z ă ,
p î n ă c î n d ş i - a u aşezat t a b ă r a î n t r - u n l o c p o t r i v i t . C h a o n i i însă,
avînd încredere î n e i înşişi şi f i i n d socotiţi de către epiroţii
d e p e a c o l o ca f i i n d c e i m a i r ă z b o i n i c i , n - a u m a i a v u t r ă b d a r e
să-şi aşeze t a b ă r a , c i î n a i n t a u în g r a b ă , î m p r e u n ă cu ceilalţi
barbari, socotind că vor captura cetatea la primul asalt şi
o p e r a v a f i a l o r . (5) L o c u i t o r i i cetăţii S t r a t o s , recunoscîndu-i
p e c î n d se a p r o p i a u şi s o c o t i n d c ă , d a c ă - i v o r î n f r î n g e cît t i m p
sînt singuri, elenii n u vor m a i ataca cu aceeaşi însufleţire,
p u n î n î m p r e j u r i m i l e cetăţii m u l t e c u r s e şi, c î n d c h a o n i i erau
a p r o a p e , se năpustesc asupra lor, năvălind d i n c e t a t e şi d i n
ascunzişuri. (6) Cuprinşi de groază, mulţi dintre chaoni sînt
ucişi, i a r ceilalţi barbari, cînd i - a u văzut cedînd, n-au mai

286
 CARTEA A II-A

r e z i s t a t , c i a u l u a t - o l a fugă. (7) N i c i u n a d i n t r e a r m a t e l e e l e -
n i c e n u ştia d e a c e a s t ă l u p t ă , d e o a r e c e c h a o n i i merseseră cu
mult î n a i n t e a l o r şi e l e n i i socoteau că chaonii se grăbesc să
c u c e r e a s c ă t a b ă r a d u ş m a n ă . (8) D a r , cînd chaonii fugeau şi
p r e s a u p e e l e n i , aceştia i - a u l u a t în p r i m i r e şi, s t r î n g î n d t o a t e
armatele 1 1 8
l a u n l o c , a u s t a t a c o l o liniştiţi în t o t r e s t u l zilei.
L o c u i t o r i i cetăţii S t r a t o s n u i - a u a t a c a t , p e n t r u c ă n u l e v e n i ­
seră în a j u t o r ceilalţi a c h a r n a n i e n i ; e i t r ă g e a u d o a r c u praş­
t i i l e de d e p a r t e , p u n î n d u - i în încurcătură; într-adevăr, nu se
puteau mişca fără scuturi. Acharnanienii au faima că sînt
f o a r t e m e ş t e r i să t r a g ă c u praştia.

82 D u p ă ce s-a înnoptat, Cnemos s-a retras în grabă cu

toată a r m a t a l a r î u l A n a p o s , c a r e se a f l a l a o p t z e c i d e stadii
depărtare de Stratos, iar a doua zi îşi ridică morţii după
armistiţiul încheiat şi, cu concursul oinazilor care le erau
prieteni, s-au retras prin ţara l o r , m a i înainte de a le sosi
a j u t o r u l . D e a c i f i e c a r e s-a î n t o r s acasă. I a r l o c u i t o r i i cetăţii
Stratos a u înălţat un monument în cinstea biruinţei pentru
l u p t a dată împotriva barbarilor.

83 (1) I a r f l o t a , [ c a r e t r e b u i a să v i n ă ] d i n C o r i n t şi de l a
alţi aliaţi d i n golful Crisaios, spre a sprijini pe Cnemos, ca
să n u v i n ă î n a j u t o r u l d u ş m a n i l o r a c h a r n a n i e n i aflaţi î n inte­
r i o r u l ţării, n - a sosit l a t i m p , c i a f o s t silită, în aceleaşi zile
cînd se dădea bătălia de l a Stratos, să lupte împotriva l u i
P h o r m i o n şi î m p o t r i v a c e l o r d o u ă z e c i d e c o r ă b i i a t e n i e n e , c a r e
f ă c e a u d e s t r a j ă l a N a u p a c t o s . (2) C ă c i P h o r m i o n p î n d e a cînd
n a v i g a u p e l î n g ă coastă, s p r e a l e a t a c a în l a r g . (3) D a r c o r i n ­
t i e n i i şi aliaţii n - a u n a v i g a t s p r e A c h a r n a n i a , l a g î n d u l c ă v o r
d a o bătălie n a v a l ă ; a c u m e r a u pregătiţi m a i m u l t c u armată
de uscat, crezînd că a t e n i e n i i n u v o r îndrăzni să d e a bătălia
c u d o u ă z e c i d e c o r ă b i i a t e n i e n e î m p o t r i v a a p a t r u z e c i şi şapte
corintiene. D a r cînd a u văzut corăbiile ateniene p l u t i n d de-a
l u n g u l coastei spre ei — e i înşişi m e r g e a u p e lîngă ţărm —
şi c î n d , t r e c î n d d e l a P a t r a i d i n A c h a i a , s p r e ţ ă r m u l d i n faţă,
spre A c h a r n a n i a , a u zărit p e atenieni îndreptîndu-se spre ei
de l a C h a l c i s şi d e l a rîul Evenos, n - a u m a i p u t u t ieşi d i n

287
 THUCYDIDES

p o r t n e o b s e r v a ţ i , în t i m p u l n o p ţ i i şi, în acest f e l , a u f o s t siliţi să

d e a b ă t ă l i a n a v a l ă în m i j l o c u l strîmtorii. (4) C o m a n d a n ţ i erau,
pentru fiecare c e t a t e , cei care se pregătiseră, iar corintienii
aveau comandanţi pe Maciiaon, Isocrates şi Agatharchides.
'(5) Peloponesienii au rînduit corăbiile în cerc — pentru ca
să n u o f e r e s u b n i c i o f o r m ă f l a n c u l d u ş m a n i o r — c u p r o r e l e
1

î n a f a r ă şi c u p u p e l e î n ă u n t r u l cercului; corăbiile m i c i , care

e r a u c u e i , p r e c u m şi şapte c o r ă b i i , c a r e p l u t e a u f o a r t e bine,
l e - a u aşezat î n m i j l o c u l c e r c u l u i , p e n t r u c a să p o r n e a s c ă d e l a
mică distanţă l a atac dacă c u m v a duşmanii s-ar avînta spre
ei d i n v r e o p a r t e .

84 (1) A t e n i e n i i , rînduindu-şi corăbiile [în linie] una după

a l t a , p l u t e a u în j u r u l l o r în c e r c şi-i strîngeau î n t r - u n spaţiu
î n g u s t ; d e a s e m e n e a , v î s l i n d m e r e u p e lîngă ţ ă r m , f ă c e a u i m ­
p r e s i a c ă o să a t a c e î n d a t ă ; p r i m i s e r ă însă o r d i n d e l a P h o r ­
m i o n să n u î n c e a p ă a t a c u l m a i î n a i n t e d e a l e d a e l s e m n a l u l .
(2X P h o r m i o n s p e r a c ă n a v e l e d u ş m a n i l o r nu-şi v o r p u t e a ţine
o r d i n e a d e l u p t ă aşa c u m ş i - o ţ i n e a a r m a t a p e d e s t r ă , p e u s c a t ,
c i c ă se v o r c i o c n i î n t r e ele, i a r v a s e l e d e t r a n s p o r t 1 1 9
se v o r
î n v ă l m ă ş i şi, d a c ă v a s u f l a v î n t u l d i n s p r e g o l f — îl aştepta să
se dezlănţuie în timp ce plutea, căci de obicei vîntul sufla
către revărsatul z o r i l o r — duşmanii n u v o r putea sta o clipă
liniştiţi. E l s o c o t e a că începutul atacului depinde de e l , să-1
d e a c î n d v r e a , d e o a r e c e c o r ă b i i l e sale n a v i g a u î n c o n d i ţ i i m a i
b u n e , şi că a t u n c i [în z o r i ] v a f i t i m p u l cel m a i p o t r i v i t . (3)
îndată ce vîntul s-a pornit, corăbiile de război, f i i n d înghe­
s u i t e şi d e v î n t , şi d e v a s e l e d e t r a n s p o r t c a r e se a f l a u p e l î n g ă
ele, a u început să intre în d e z o r d i n e şi să se ciocnească o
corabie cu alta; în aceeaşi vreme mai erau împinse şi de
prăjinile vîslaşilor şi, c î n d strigau unii l a alţii, ba încă în
t i m p ce c ă u t a u să n u se c i o c n e a s c ă între e i , se î n j u r a u u n i i pe
alţii d e n u m a i a u z e a u n i m i c , n i c i p e c e i c a r e d ă d e a u ordine,
nici pe cheleuşti 120
, încît, n e p u t î n d să r i d i c e v î s l e l e în m i ş c a r e a
v a l u r i l o r , lipsiţi d e e x p e r i e n ţ ă c u m e r a u , f ă c e a u c o r ă b i i l e m a i
puţin s i g u r e p e n t r u c î r m a c i . î n acest m o m e n t f a v o r a b i l , P h o r ­
m i o n dă o r d i n u l d e a t a c şi a t e n i e n i i , a v î n t î n d u - s e a s u p r a d u ş ­
m a n u l u i , m a i întîi s c u f u n d ă u n a d i n t r e corăbiile care duceau

288
 CARTEA A II-A

pe c o m a n d a n ţ i , a p o i l e d i s t r u g e şi p e c e l e l a l t e , p e o r i u n d e î n ­
c e r c a u să se r e t r a g ă ; a s t f e l c ă l e - a u p u s în situaţia d e a n u
p u t e a n i c i u n a să o p u n ă rezistenţă, d i n p r i c i n a î n v ă l m ă ş e l i i î n
c a r e se a f l a u , aşa c ă a u f u g i t l a P a t r a i şi l a D y m e , în Ahaia.
(4) A t e n i e n i i , u r m ă r i n d u - i şi c a p t u r î n d d o u ă z e c i d e c o r ă b i i , a u
l u a t o a m e n i i d e p e c e l e m a i m u l t e d i n t r e ele şi a u p o r n i t s p r e
M o l y c r i o n , a p o i , ridicînd u n m o n u m e n t în cinstea biruinţei l a
R h i o n şi d e d i c î n d o c o r a b i e l u i P o s e i d o n , s - a u r e t r a s l a N a u -
pactos. (5) A u p o r n i t şi p e l o p o n e s i e n i i î n d a t ă , c u c o r ă b i i l e r ă ­
mase, d i n D y m e şi d i n P a t r a i , l a C y l l e n e , a n t r e p o z i t u l maritim
a e l e e n i l o r . I a r C n e m o s şi c o r ă b i i l e d e a c o l o , c a r e a r f i t r e b u i t
să se ataşeze a c e s t o r a , soseşte d e l a L e u c a s l a C y l l e n e , d u p ă
l u p t a de l a Stratos.

85 (1) L a c e d e m o n i e n i i t r i m i t l u i C n e m o s s f e t n i c i î m b a r c a ţ i p e
c o r ă b i i , p e T i m o c r a t e s , p e B r a s i d a s şi p e L y s o p h r o n , p o r u n c i n -
d u - l e să p r e g ă t e a s c ă m a i b i n e o altă b ă t ă l i e n a v a l ă şi să n u
m a i f i e respinşi, d e p a r t e , p e m a r e , d e c î t e v a c o r ă b i i . (2) î n t r - a ­
devăr, l a c e d e m o n i e n i i , care încercaseră pentru prima dată o
bătălie n a v a l ă , e r a u f o a r t e c o n t r a r i a ţ i , d a r n u s o c o t e a u atît c ă
f l o t a l o r a r f i f o s t lipsită d e c u r a j , cît c ă se a c ţ i o n a s e c u î n c e ­
tineală, c ă c i n u p u t e a u c o m p a r a e x p e r i e n ţ a î n d e l u n g a t ă a a t e ­
n i e n i l o r c u s c u r t a l o r e x e r c i t a r e . (3) A ş a d a r [ l a c e d e m o n i e n i i ] a u
trimis [pe aceşti sfetnici], într-o stare de iritare. După ce
a u sosit s f e t n i c i i , de a c o r d c u C n e m o s , a u d a t p o r u n c ă c e t ă ţ i l o r
să p r o c u r e c o r ă b i i şi a u î n c e p u t să p r e g ă t e a s c ă p e cele e x i s ­
t e n t e p e n t r u luptă. (4) T r i m i t e şi P h o r m i o n l a A t e n a vestitori
ca să anunţe atenienilor şi pregătirea p e l o p o n e s i e n i l o r şi să
le vorbească şi d e s p r e v i c t o r i a navală pe care o repurtaseră,
cerîndu-le, în acelaşi timp, să-i trimită în grabă cît mai
m u l t e c o r ă b i i , d e o a r e c e se aşteaptă, în f i e c a r e z i şi în f i e c a r e
m o m e n t , să d e a iarăşi o b ă t ă l i e n a v a l ă . (5) A t e n i e n i i îi trimit
d o u ă z e c i d e c o r ă b i i , i a r p e c e l c a r e l e d u c e a îl î n s ă r c i n e a z ă să
se î n d r e p t e m a i întîi spre Creta. într-adevăr, cretanul Nicias
din Gortynia, care le era proxenos, convinge pe atenieni să
plutească spre C y d o n i a , zicînd că o va cîştiga pentru cauza
lor, căci l e e r a d u ş m a n ă . E l se agita spre a face pe placul
polichniţilor, vecinii cydoniaţilor. (6) Luînd deci Nicias coră-

19 — Războiul p e l o p o n e s i a c 289
 THUCYDIDES

b i i l e , s-a d u s l a C r e t a şi, î m p r e u n ă c u p o l i c h n i ţ i i , p r ă d ă p ă m î n ­
tul cydoniaţilor; d i n cauza vîntului potrivnic şi a p o i a lipsei
de orice vînt f a v o r a b i l , a zăbovit acolo încă multă v r e m e .

86 (1) î n t i m p ce atenienii erau ţinuţi în C r e t a , pelopone­

sienii care se găseau în Cyllene, pregătindu-se de luptă, au
plutit s p r e P a n o r m u s , în A h a i a , u n d e l e v e n i s e în a j u t o r a r ­
mata de uscat a p e l o p o n e s i e n i l o r . (2) A pornit şi Phormion
spre localitatea Rhion, prin Molycrion, şi a ieşit afară din
port c u cele d o u ă z e c i de corăbii, c u care a şi d a t l u p t a . (3)
Locuitorii acestei localităţi numită Rhion nutreau sentimente
prieteneşti pentru atenieni, i a r cealaltă localitate Rhion, cea
d i n P e l o p o n e s , se află în p a r t e a o p u s ă . C e l e d o u ă p o r t u r i erau
l a o distanţă de ş a p t e s t a d i i u n u l d e a l t u l , s e p a r a t e p r i n apă,
i a r a c e a s t ă l o c a l i t a t e R h i o n c o n s t i t u i e g u r a g o l f u l u i C r i s a i o s . (4)
E i b i n e , s p r e acest R h i o n d i n A h a i a , c a r e n u este d e p a r t e d e P a ­
normus, în care era armata pedestră a peloponesienilor, a u
plutit ei c u şaptezeci şi şapte de corăbii, cînd au văzut pe
a t e n i e n i . (5) Şi, t i m p d e şase s a u şapte z i l e a u s t a t p e mare
u n i i î m p o t r i v a a l t o r a , e x e r c i t î n d u - s e şi p r e g ă t i n d u - s e d e l u p t ă ,
u n i i c u g î n d u l să n u iasă d i n R h i o n în l a r g , c ă c i se t e m e a u î n
u r m a î n f r î n g e r i i s u f e r i t e , i a r c e i l a l ţ i c u intenţia d e a n u i n t r a
în strîmtoare, s o c o t i n d că l u p t a l a s t r î m t o a r e este în avanta­
jul duşmanilor. (6) A p o i Cnemos, Brasidas şi ceilalţi strategi
ai peloponesienilor, dorind să dea îndată bătălia navală, au
c h e m a t , înainte de a le v e n i v r e u n a j u t o r de l a a t e n i e n i , pe
soldaţi în a d u n a r e şi, v ă z î n d c ă m u l ţ i d i n t r e e i sînt d e s c u r a j a ţ i
şi lipsiţi d e a v î n t d i n p r i c i n a î n f r î n g e r i i s u f e r i t e , i - a u î n c u r a j a t ,
spunîndu-le următoarele:

87 (1) „ D a c ă c i n e v a d i n t r e v o i , p e l o p o n e s i e n i l o r , d i n p r i c i n a
bătăliei n a v a l e a n t e r i o a r e se t e m e de cea c a r e v a u r m a , n u are u n
motiv îndreptăţit pentru t e m e r e a l u i . (2) î n t r - a d e v ă r , bătălia
aceea s-a d a t f ă r ă p r e g ă t i r e s u f i c i e n t ă , d u p ă c u m ştiţi, i a r n o i
n - a m p o r n i t î n l a r g n u m a i în v e d e r e a u n e i bătălii navale, ci
şi în v e d e r e a u n e i e x p e d i ţ i i p e u s c a t . S-a î n t î m p l a t ca şi n o ­
r o c u l , în m u l t e p r i v i n ţ e , să ne' f i e p o t r i v n i c , şi, î n t r - o oarecare
m ă s u r ă , şi l i p s a de experienţă — căci luptam pentru prima

290
 CARTEA A II-A

o a r ă p e m a r e — n e - a a d u s p r e j u d i c i i . (3) î n acest f e l , î n f r î n ­
gerea d e m a i î n a i n t e n u s-a p r o d u s d i n c a u z a n e p u t i n ţ e i voas­
tre şi n u este drept ca vitejia 1 2 1
care n-a fost învinsă prin
f o r ţ ă şi c a r e a r e î n s i n e t e m e i u r i să se î n d r e p t e s p r e g î n d u r i
contrare, să slăbească după o întîmplare nenorocită 122
. Este
m a i d r e p t să s o c o t i m c ă o a m e n i i p o t f i înşelaţi d e n o r o c , d a r
î n c u g e t e i t r e b u i e să f i e m e r e u aceiaşi v i t e j i c u adevărat şi
nu trebuie să p r e t e x t e z e că d i n lipsă de e x p e r i e n ţ ă , deşi au
f o s t v i t e j i , a u p ă r u t c ă - s n e p u t i n c i o ş i în v r e o p r i v i n ţ ă . (4) V o u ă
nici experienţa n u vă lipseşte î n aceeaşi măsură în care le
sînteţi superiori în curaj. I a r ştiinţa l o r , de care vă temeţi
foarte m u l t , d a c ă este însoţită d e v i t e j i e , l e v a şi a m i n t i , în
p r i m e j d i e , să f a c ă ceea ce i - a î n v ă ţ a t , p e c î n d , f ă r ă c u r a j , n i c i
un meşteşug n-are putere împotriva primejdiilor, căci teama
întunecă a m i n t i r e a , i a r meşteşugul fără avînt n u e de n i c i u n
f o l o s . (5) D e c i î m p o t r i v a mai marii l o r experienţe voi puneţi
u n m a i m a r e c u r a j , i a r î m p o t r i v a t e m e r i i , p r o v o c a t e de î n f r î n -
gere, p u n e ţ i faptul că a t u n c i aţi s u f e r i t - o d i n pricina nepre-
gătirii. (6) V o i a v e ţ i în p l u s u n p r i s o s d e c o r ă b i i şi aveţi n o r o ­
c u l să l u p t a ţ i , p e m a r e l î n g ă ţ ă r m u l p r o p r i u , c î n d p e ţ ă r m s î n ­
teţi s p r i j i n i ţ i de hopliţi. D e cele m a i m u l t e o r i puterea este
a c e l o r m a i m u l ţ i şi m a i b i n e pregătiţi. (7) A ş a d a r , g ă s i m că
n i c i d a c ă n e r e f e r i m l a f i e c a r e c e t a t e în p a r t e , n o i n - a m p u t e a
să e ş u ă m . P e d e altă p a r t e , c h i a r greşelile p e c a r e l e - a m f ă c u t
mai înainte, adăugîndu-se l a celelalte avantaje, ne vor servi
d r e p t d a s c ă l . (8) A ş a d a r , p l i n i de c u r a j şi v o i , c î r m a c i l o r şi v o i ,
c o r ă b i e r i l o r , î m p l i n i ţ i f i e c a r e o r d i n u l c a r e v i se dă şi n u p ă r ă ­
siţi l o c u r i l e u n d e sînteţi f i e c a r e aşezaţi. (9) N o i n u v o m pregăti
a t a c u l m a i s l a b d e c î t l - a u p r e g ă t i t c o n d u c ă t o r i i de m a i î n a i n t e
şi n u v o m d a n i m ă n u i p r i l e j u l să se a r a t e l a ş ; i a r d a c ă c i n e v a
v a v r e a să f i e laş, v a p r i m i pedeapsa cuvenită, i a r cei viteji
v o r f i cinstiţi c u p r e m i i l e c a r e se c u v i n v i r t u ţ i i " .

88 (1) A c e s t e ordine au dat comandaţii peloponesienilor.

P h o r m i o n , t e m î n d u - s e d e e l şi de d e s c u r a j a r e a ostaşilor şi d î n -
du-şi s e a m a c ă soldaţii, c u n o s c î n d mulţimea corăbiilor aşezate
în f a ţ a l o r , sînt c u p r i n ş i d e t e a m ă , a v r u t să-i c o n v o a c e î n t r - o
a d u n a r e şi, î n c u r a j î n d u - i , să l e d e a î n d e m n u r i l e necesare clipei

291
 THUCYDIDES

d c faţă. (2) C ă c i m a i î n a i n t e î n t o t d e a u n a l e v o r b i s e şi l e p r e ­
gătise starea de spirit, în sensul că niciodată n u va exista
v r e o flotă atît de m a r e , încît, în e v e n t u a l i t a t e a c ă v a p l u t i îm­
p o t r i v a l o r , să n u - i p o a t ă r e z i s t a . Şi soldaţii de m u l t ă vreme
îşi f o r m a s e r ă în e i înşişi c o n v i n g e r e a c ă , f i i n d a t e n i e n i , n u se
v o r r e t r a g e n i c i o d a t ă în faţa u n e i f l o t e p e l o p o n e s i e n e . (3) A t u n c i
însă, d î n d u - ş i s e a m a c ă sînt d e s c u r a j a ţ i la vederea corăbiilor
d u ş m a n e , a v r u t să le t r e z e a s c ă c u r a j u l şi, c h e m î n d p e a t e n i e n i
în adunare, le-a spus următoarele:

89 (1) „ S o l d a ţ i l o r ! V ă z î n d u - v ă c u p r i n ş i de t e a m ă l a v e d e r e a
corăbiilor d u ş m a n e , v - a m c h e m a t în a d u n a r e s o c o t i n d că nu
trebuie să v ă speriaţi de lucruri care n u sînt de temut. (2)
C ă c i , în p r i m u l r î n d , aceşti d u ş m a n i a u pregătit a c e a s t ă mul­
ţime de corăbii din pricina înfrîngerii suferite mai înainte
şi n u f i i n d c ă s-ar f i s o c o t i t e g a l i c u n o i ; î n a l d o i l e a r î n d , e i
vin l a atac încrezîndu-se prea m u l t î n v i t e j i a l o r , ca şi c u m
n u m a i ei se p o t s o c o t i v i t e j i , şi n u p r i n d atîta c u r a j p e n t r u a l t
motiv decît că, de cele mai multe ori, au ieşit victorioşi
p e n t r u c ă a v e a u e x p e r i e n ţ a l u p t e i ca p e d e ş t r i ; e i îşi închipuie
c ă v o r i z b u t i în acelaşi f e l şi c u f l o t a . (3) D a r , p r e c u m e şi
d r e p t , e x p e r i e n ţ a în m a r i n ă n e v a a d u c e n o u ă r e z u l t a t e bune
mai mult decît le v a aduce lor experienţa în r ă z b o a i e l e pe­
destre, p e n t r u că n u m a i prin curaj n u l i se v a a d ă u g a nici
u n a v a n t a j , i a r f a p t u l c ă şi u n i i şi alţii s î n t e m m a i î n c e r c a ţ i ,
ne face şi m a i î n d r ă z n e ţ i . (4) Lacedemonienii, conducînd pe
aliaţi spre propria lor glorie, duc mulţimile de soldaţi la
înfruntarea primejdiei c o n t r a voinţei lor, pentru că, după ce
a u f o s t înfrînţi, aliaţii l o r n - a r m a i f i v o i t să m a i d e a o b ă t ă ­
l i e n a v a l ă . (5) Să n u v ă temeţi d e c u r a j u l l o r . O f r i c ă c u m u l t
m a i m a r e şi m a i s i g u r ă l e veţi i n s p i r a v o i l o r , n u n u m a i pen­
tru c ă a u f o s t î n f r î n ţ i m a i înainte, d a r şi f i i n d c ă socotesc că
voi n-aţi rezista dacă n-aţi avea ambiţia să săvîrşiţi o faptă
demnă de superioritatea anterioară. (6) într-adevăr, cei mai
m u l ţ i a d v e r s a r i , e g a l i în f o r ţ e c u d u ş m a n i i l o r , c u m sînt ăştia,
p o r n e s c l a a t a c , î n c r e z î n d u - s e m a i m u l t în f o r ţ a a r m e l o r decît
în c u r a j . A c e i a î n s ă c a r e p o r n e s c l a atac c u forţe m u l t infe­
rioare duşmanului şi, m a i ales, c î n d n u sînt siliţi, rezistă cu

292
 CARTEA A II-A

mai mult curaj duşmanilor. Aceste socoteli făcîndu-şi-le, duş­

manii noştri se t e m de n o i gîndindu-se mai mult la nepre-
văzut -'*, d e c î t
12
l a pregătirea de c a r e p o t să-şi dea seama. (7)
Multe armate a u f o s t înfrînte de altele m a i m i c i din pricina
Jipsei de experienţă, unele au fost înfrînte şi d i n lipsă de
c u r a j . D a r n o i a c u m n u s î n t e m în lipsă n i c i de u n a , n i c i de
alta. (8) N u ţin în m o d d e o s e b i t ca l u p t a să se dea în golf;
n i c i n u v o i p l u t i s p r e e l , d e o a r e c e v ă d că s t r î m t o a r e a n u este
în a v a n t a j u l u n o r c o r ă b i i p u ţ i n n u m e r o a s e , d a r e x p e r i m e n t a t e
si c a r e n a v i g h e a z ă m a i b i n e î m p o t r i v a u n o r c o r ă b i i n u m e r o a s e ,
l i p s i t e de e x p e r i e n ţ ă . C ă c i n i m e n i n u v a p u t e a p o r n i l a atac
in b u n e condiţii, dacă n - a r e o perspectivă largă asupra duş­
m a n u l u i , n i c i n u se v a p u t e a r e t r a g e , l a n e v o i e , c î n d este p r e ­
sat d e d u ş m a n i ; a p o i , n u se p o t d a a t a c u r i d i n f l a n c , şi nici
nu-şi pot întoarce corăbiile — mişcări proprii unor corăbii
c a r e p l u t e s c m a i b i n e — c i v o r f i n e v o i ţ i ca l u p t a n a v a l ă s-o
transforme într-o luptă pedestră şi, î n t r - o asemenea situaţie,
c o r ă b i i l e m a i n u m e r o a s e d e v i n şi m a i b u n e . (9) E u v o i v e g h e a
c u p r e v e d e r e l a t o a t e acestea, p e cît v a f i c u p u t i n ţ ă , i a r v o i
rămîneţi în bună o r d i n e l a corăbii şi p r i m i ţ i dispoziţiile cu
atenţie, m a i ales c ă p o r n i r e a v a a v e a loc în scurtă v r e m e . î n
timpul acţiunii păstraţi o r d i n e şi t ă c e r e cît m a i m u l t posibil,
lucru c a r e este f o l o s i t o r în m u l t e împrejurări în războaie, şi
f o a r t e m u l t î n c ă în b ă t ă l i a n a v a l ă , şi rezistaţi î m p o t r i v a duş­
manilor, arătîndu-vă demni de faptele anterioare. (10) De
aceea, această l u p t ă este d e m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u v o i , c ă c i
este v o r b a sau să distrugem nădejdea peloponesienilor de a
mai a v e a flotă, s a u să f a c e m şi m a i p r e s a n t ă p e n t r u atenieni
teama în legătură cu m a r e a . (11) Vă m a i amintesc că pînă
a c u m aţi î n v i n s p e c e i m a i m u l ţ i d i n t r e e i . I a r n ă d e j d i l e u n o r
o a m e n i î n v i n ş i n u p o t să f i e c a î n a i n t e de î n f r î n g e r e , în faţa
aceloraşi p r i m e j d i i " .

90 (1) A c e s t e î n d e m n u r i l e - a f ă c u t , l a r î n d u l său, P h o r m i o n .
Peloponesienii, văzînd că atenienii nu plutesc spre golf şi
spre strîmtoare şi voind să-i vîre înăuntrul [portului], fără
v o i a l o r , a u p o r n i t p l u t i r e a o dată c u revărsatul zorilor, rîn­
duind corăbiile cîte patru şi pătrunzînd, prin faţa ţărmului

293
 THUCYDIDES

l o r , înăuntru în golf, c u f l a n c u l d r e p t î n a i n t e , aşa c u m por­

n i s e r ă ; (2) î n acest f l a n c a u aşezat d o u ă z e c i d e c o r ă b i i dintre
cele m a i b u n e p e n t r u ca, î n c a z u l c ă P h o r m i o n v a s o c o t i că
e i se î n d r e a p t ă s p r e N a u p a c t o s şi v a p o r n i într-acolo, spre a
l e ieşi î n c a l e , a t e n i e n i i să n u r ă m î n ă î n a f a r a f l a n c u l u i lor
d r e p t şi să scape d e a t a c , c i c o r ă b i i l e d i n acest f l a n c să-i în­
c o n j u r e . (3) P h o r m i o n — aşa c u m se aşteptau p e l o p o n e s i e n i i — ,
temîndu-se de dezavantajele a c e l u i loc, care e r a p u s t i u , cum
a zărit p e p e l o p o n e s i e n i , ş i - a î m b a r c a t ostaşii f ă r ă v o i e şi în
grabă porni pe lîngă ţărm; pedestrimea messenienilor era
g a t a de a j u t o r p e ţ ă r m . (4) V ă z î n t p e l o p o n e s i e n i i c ă atenienii
plutesc cu corăbiile aşezate, în linie 1 2 4
, una după alta şi că
au şi a j u n s î n ă u n t r u l golfului şi sînt l î n g ă ţ ă r m — ceea ce
d o r e a u e i în c h i p d e o s e b i t — l a u n s e m n a l , d a t p e n e a ş t e p t a t e ,
ş i - a u î n t o r s c o r ă b i i l e şi l e - a u r î n d u i t î n l i n i a d e b ă t a i e , por­
nind fiecare în grabă împotriva atenienilor, în nădejdea că
vor captura toate corăbiile ateniene. (5) Dintre acestea,
u n s p r e z e c e , c a r e e r a u în f r u n t e , s c a p ă d e î n v ă l u i r e a flancului
peloponesienilor, p l u t i n d în l a r g , dar pe celelalte le-au ajuns
p e l o p o n e s i e n i i , l e - a u î m p i n s , p e c î n d f u g e a u , s p r e ţ ă r m şi l e - a u
d i s t r u s , o m o r î n d p e soldaţii a t e n i e n i , c a r e n u s c ă p a s e r ă î n o t î n d .
(6) P e l o p o n e s i e n i i , l e g î n d c î t e v a c o r ă b i i [ a t e n i e n e ] d e corăbiile
l o r , l e - a u t r a s g o a l e l a ţ ă r m , n u m a i p e u n a se a f l a u o a m e n i ;
a l t o r c o r ă b i i [ a t e n i e n e ] l e - a u sărit î n a j u t o r m e s s e n i e n i i şi, i n -
trînd c u a r m e l e î n m a r e , s - a u u r c a t p e ele şi, l u p t î n d de pe
p u n t e , l e - a u scos d e l a p e l o p o n e s i e n i , c a r e l e t r ă g e a u l a m a l .

91 (1) A c i , d e c i , p e l o p o n e s i e n i i a u î n v i n s şi a u d i s t r u s co­
r ă b i i l e a t t i c e , d a r cele d o u ă z e c i d e c o r ă b i i a l e p e l o p o n e s i e n i l o r ,
aşezate în f l a n c u l d r e p t , u r m ă r e a u cele u n s p r e z e c e corăbii ale
a t e n i e n i l o r , c a r e s c ă p a s e r ă d e î n v ă l u i r e , p l u t i n d în l a r g . Toate
aceste c o r ă b i i a t e n i e n e , în a f a r ă d e u n a , a u p u t u t - o l u a î n a i n ­
tea p e l o p o n e s i e n i l o r şi s-au refugiat la Naupactos şi, oprin-
d u - s e c u p r o r a s p r e d u ş m a n , în faţa A p o l l o n i u l u i , se p r e g ă t e a u
să r e z i s t e , în caz cînd duşmanii ar m a i f i p l u t i t spre ţărm
î m p o t r i v a l o r . (2) P e l o p o n e s i e n i i , s o s i n d c e v a m a i tîrziu, plu­
t e a u c î n t î n d p a i a n u l , ca f i i n d î n v i n g ă t o r i , în t i m p ce o cora-

294
 CARTEA A II-A

bie leucadiană urmărea, cu mult înaintea celorlalte, sin­

g u r a c o r a b i e a t e n i a n ă c a r e m a i r ă m ă s e s e în u r m ă . (3) D i n î n -
tîmplare o holcadă p l u t e a în l a r g ; c o r a b i a ateniană, făcînd o
manevră de înconjurare în j u r u l ei, a atacat corabia leucadiană
c a r e o u r m ă r e a , a i z b i t - o l a m i j l o c şi a s c u f u n d a t - o . (4) V ă z î n d
această întîmplare neaşteptată şi neprevăzută, pe lacedemo­
nieni îi c u p r i n d e f r i c a ; în acelaşi t i m p , u r m ă r i n d u - l e în dez­
ordine, pentru c ă e r a u v i c t o r i o ş i , u n e l e c o r ă b i i , lăsînd vîslele
în apă, a u o p r i t p l u t i r e a , acţionînd astfel n e p o t r i v i t c u e v e n t u a ­
litatea unui atac d i n a p r o p i e r e căci v o i a u să aştepte pe cele
m a i m u l t e . T o t a c u m altele, d i n p r i c i n a necunoaşterii terenului,
a u a c o s t a t în l o c u r i c u m i c ă adîncime.

92 (1) A t e n i e n i i , c a r e v ă z u s e r ă t o a t e acestea, a u p r i n s curaj

şi, l a o s i n g u r ă c o m a n d ă , s c o ţ î n d strigăte p u t e r n i c e , a u p o r n i t
s p r e p e l o p o n e s i e n i . A c e ş t i a , d i n p r i c i n a greşelilor săvîrşite şi a
dezordinii în c a r e se a f l a u , a u rezistat cîtva t i m p , apoi s-au
î n d r e p t a t s p r e P a n o r m o s , d e u n d e şi p o r n i s e r ă . (2) Atenienii,
u r m ă r i n d u - i , a u c a p t u r a t şase d i n t r e c o r ă b i i l e c a r e e r a u a p r o a p e
şi a u r e c u p e r a t şi p r o p r i i l e l o r c o r ă b i i p e c a r e a c e i a , l a î n c e p u t ,
le acaparaseră lîngă ţărm şi l e l e g a s e r ă de ale l o r . Pe unii
oameni i - a u ucis, i a r pe alţii i-au luat prizonieri. (3) Timo-
c r a t e s d i n S p a r t a , c a r e se a f l a p e c o r a b i a l e u c a d i a n ă , c a r e se
s c u f u n d a l î n g ă h o l c a d ă , d e î n d a t ă ce c o r a b i a a f o s t s f ă r î m a t ă ,
s-a s i n u c i s şi a căzut în apele portului N a u p a c t o s . (4) Ate­
nienii, retrăgîndu-se, au ridicat u n m o n u m e n t în cinstea b i ­
ruinţei î n l o c u l d e u n d e p o r n i s e r ă l a v i c t o r i e , a u r i d i c a t morţii
şi r e s t u r i l e d e c o r ă b i i , c a r e e r a u în d r e p t u l [ţărmului l o r ] şi
au restituit duşmanilor cele prevăzute şi s-a încheiat ar­
mistiţiul. (5) Şi peloponesienii au înălţat un monument în
cinstea biruinţei, crezîndu-se victorioşi în r e s p i n g e r e a în care
se distruseseră c o r ă b i i l e l î n g ă ţ ă r m , i a r c o r a b i a p e c a r e o c a p ­
turaseră a u aşezat-o l a R h i o n , lîngă m o n u m e n t u l închinat vic­
toriei. (6) După aceea, temîndu-se de ajutorul care avea să
le vină atenienilor, toţi peloponesienii au pornit, la căderea
nopţii, spre p o r t u l C r i s a i o s şi s p r e C o r i n t , în a f a r ă de leuca-
dieni. (7) I a r a t e n i e n i i d i n C r e t a , c u cele d o u ă z e c i d e corăbii

295
 THUCYDIDES

c u c a r e t r e b u i a u să f i e alături d e P h o r m i o n î n a i n t e d e luptă,
sosesc l a N a u p a c t o s n u c u m u l t î n u r m a r e t r a g e r i i a c e s t o r co­
răbii. A s t f e l s-a terminat vara.

93 (1) D a r , m a i î n a i n t e ca f l o t a c a r e se r e t r ă g e a l a C o r i n t
şi l a g o l f u l C r i s a i o s să p o p o s e a s c ă , C n e m o s , B r a s i d a s şi cei­
lalţi comandanţi a i p e l o p o n e s i e n i l o r , sfătuiţi fiind de mega­
r i e n i , a u p u s l a c a l e , p e l a î n c e p u t u l i e r n i i , să î n c e r c e să p u n ă
mîna pe Pireu, portul atenienilor. P o r t u l e r a , fireşte, nepăzit
şi n e î n c h i s , d i n c a u z ă să a t e n i e n i i erau cu m u l t mai tari în
f l o t ă [decît e i ] . (2) A u găsit c u c a l e c a f i e c a r e c o r ă b i e r , luîn-
d u - ş i v î s l a , p ă t u r a şi c u r e a u a 1 2 5
, să p o r n e a s c ă d i n C o r i n t spre
m a r e a d i n faţa A t e n e i şi, v e n i n d cît m a i r e p e d e în M e g a r a , să
tragă p e a p ă , d e l a d e p o z i t u l l o r d e c o r ă b i i d i n N i s a i a , patru­
zeci de corăbii care erau acolo şi să pornească îndată spre
Pireu; (3) î n t r - a d e v ă r , n u e r a n i c i o flotă de p a z ă î n p o r t şi
a t e n i e n i i n u se aşteptau ca d u ş m a n i i să a t a c e c î n d v a atît de
fără veste, fiindcă — socoteau e i — n u v o r î n d r ă z n i să a t a c e
p e faţă î n linişte, şi c h i a r d a c ă a r p l ă n u i aşa c e v a , v a f i c u
neputinţă să n u s i m t ă e i m a i înainte. (4) P e l o p o n e s i e n i i , de
îndată ce a u l u a t h o t ă r î r e a , a u şi p o r n i t . Şi, s o s i n d noaptea
[ l a l o c u l d e s t i n a t ] şi trăgînd pe apă corăbiile d i n Nisaia, n u
s-au îndreptat încă spre Pireu, aşa c u m plănuiseră, socotind
c ă este ^ p r i m e j d i o s — se m a i s p u n e c ă i - a î m p i e d i c a t şi vîn­
tul — ci spre p r o m o n t o r i u l Salaminei, dinspre M e g a r a [care
se n u m e ş t e B u d o r o n ] ; p e p r o m o n t o r i u e r a u o g a r n i z o a n ă şi t r e i
c o r ă b i i de g a r d ă ; aceştia v e g h e a u ca n i c i o c o r a b i e să n u p l u ­
tească s p r e M e g a r a şi d i n M e g a r a . S - a u năpustit a s u p r a g a r ­
nizoanei şi a u t r a s p e apă corăbiile goale şi, a t a c î n d pe ne­
aşteptate, a u d e v a s t a t r e s t u l S a l a m i n e i .

94 (1) S p r e A t e n a a u f o s t r i d i c a t e t o r ţ e a p r i n s e , v e s t i n d so­
s i r e a d u ş m a n u l u i şi s-a produs o groază t o t atît d e m a r e ca în
v r e m u r i l e de r ă z b o i . î n t r - a d e v ă r , a t e n i e n i i d i n c e t a t e socoteau
că duşmanii au şi intrat cu corăbiile în Pireu, i a r cei din
Pireu socoteau că Salamina fusese deja cucerită şi că duş­
m a n i i sînt g a t a să p l u t e a s c ă s p r e e i , l u c r u p e c a r e , d a c ă pelo­
p o n e s i e n i i n - a r f i ş o v ă i t , l - a r f i f ă c u t uşor şi n u i - a r f i î m p i e -

296
 CARTEA A II-A

d i c a t v î n t u l . (2) D e c u m s-a luminat de ziuă, a t e n i e n i i , por­

n i n d în m a s ă să d e a a j u t o r î n P i r e u , a u t r a s c o r ă b i i l e în a p ă
şi, î m b a r c î n d u - s e î n g r a b ă , ş i - a u l u a t d r u m u l cu m u l t zgomot
s p r e S a l a m i n a , i a r p e d e s t r i m e a a i n s t i t u i t străji la Pireu. (3)
P e l o p o n e s i e n i i , a f l î n d c ă a t e n i e n i i v i n să-i î n t î m p i n e , d u p ă ce
a u făcut i n c u r s i u n i într-o m a r e p a r t e d i n S a l a m i n a , a u captu­
r a t o a m e n i , a u l u a t şi p r a d ă şi cele t r e i c o r ă b i i , a u p o r n i t în
grabă d i n garnizoana B u d o r o n spre Nisaia; l o r le m a i i n s p i r a
t e a m ă şi t r a g e r e a î n c e a t ă a c o r ă b i i l o r în m a r e şi posibilitatea
ca a p a să p ă t r u n d ă în ele. S o s i n d l a M e g a r a , p e l o p o n e s i e n i i
s-au retras iarăşi spre Corint, pe jos. (4) I a r atenienii, ne-
maigăsindu-i l a S a l a m i n a , s - a u r e t r a s şi e i . D u p ă aceea, ate­
n i e n i i a u păzit m a i m u l t P i r e u l , î n c h i z î n d l i m a n u r i l e şi l u î n d
si alte măsuri.

95 (1) C a m în aceeaşi v r e m e , p e l a î n c e p u t u l acestei ierni,

S i t a l c e s , f i u l l u i T e r e s , o d r y s u l , r e g e l e t r a c i l o r , a p o r n i t în ex­
pediţie împotriva l u i Perdiccas, fiul l u i Alexandros, regele
macedonenilor, şi împotriva chalcidienilor d i n Tracia, voind
să-i ceară îndeplinirea unei promisiuni şi să î n d e p l i n e a s c ă el
însuşi o promisiune. (2) într-adevăr, Perdiccas, la început,
f i i n d p r e s a t de r ă z b o i îi f ă c u s e a n u m i t e p r o m i s i u n i , cerîndu-i
în s c h i m b să-1 î m p a c e cu atenienii şi să n - a d u c ă la domnie
pe P h i l i p p o s , f r a t e l e său, c a r e - i e r a d u ş m a n , dar n u îndepli­
nise promisiunile. Totodată şi el făgăduise atenienilor, cînd
f ă c u s e alianţa, c ă v a p u n e c a p ă t r ă z b o i u l u i c h a l c i d i c d i n T r a ­
cia. (3) A ş a d a r , pentru amîndouă aceste m o t i v e a p o r n i t Si­
t a l c e s e x p e d i ţ i a şi a d u s c u s i n e şi p e A m y n t a s , f i u l l u i P h i ­
l i p p o s , p e n t r u a-1 i n s t a l a p e t r o n ; a p o i a d u s şi p e s o l i i ate­
n i e n i l o r , c a r e se a f l a u a c o l o p e n t r u aceste t r e b u r i , şi p e H a g n o n ,
c o m a n d a n t u l l o r . î n t r - a d e v ă r , a t e n i e n i i t r e b u i a u să f i e alături
d e e l , c u c o r ă b i i şi c u cît m a i m u l t ă a r m a t ă , î m p o t r i v a chal­
cidienilor.

96 (1) P o r n i n d deci din ţinutul odrysilor, el chemă la

a r m e , m a i întîi, p e t r a c i i c a r e e r a u între m u n t e l e H a e m u s şi
R o d o p e şi p î n ă l a P o n t u l E u x i n şi l a H e l l e s p o n t , şi a s u p r a c ă ­
r o r a îi e x e r c i t a d o m n i a ; a c h e m a t a p o i p e geţii de d i n c o l o de

297
 THUCYDIDES

H a e m u s şi c e l e l a l t e n e a m u r i c a r e l o c u i e s c între f l u v i u l Istros
şi P o n t u l Euxin, mai mult spre m a r e ; geţii şi locuitorii de
prin a c e l e părţi sînt v e c i n i c u sciţii, a u acelaşi port şi sînt
toţi arcaşi călări. (2) S i t a l c e s c h e m a l a a r m e p e mulţi dintre
t r a c i i m u n t e n i , c a r e e r a u neatîrnaţi şi p u r t a u săbii, şi c a r e se
numesc „ d i o i " ; c e i m a i mulţi l o c u i e s c în R o d o p e . P e u n i i i-a
c o n v i n s o f e r i n d u - l e b a n i , i a r alţii l - a u u r m a t d e b u n ă v o i e . (3)
A m a i c h e m a t l a a r m e şi pe a g r i e n i , p e l a i a i , şi a l t e neamuri
p e o n i c e , peste c a r e d o m n e a , şi c a r e e r a u l a m a r g i n e a r e g a t u l u i s ă u ,
căci p î n ă în ţinutul l a i a i l o r , p a i o n i l o r şi p î n ă l a r î u l Strymon,
care izvorăşte din muntele Scombros şi curge prin ţinutul
a g r i a n i l o r şi l a i a i l o r , se î n t i n d e a a c u m r e g a t u l în p a r t e a spre
p e o n i i a u t o n o m i ; (4) i a r p a r t e a d i n s p r e t r i b a l i i , şi aceştia auto­
n o m i , o m ă r g i n e a u t r e r e i i şi t i l a t a i i ; aceştia l o c u i e s c în p a r t e a
de miazănoapte a muntelui Scombros şi se î n t i n d , s p r e a p u s ,
pînă l a rîul Oscios. Acest rîu izvorăşte din munte de acolo
de u n d e izvorăsc şi r î u l N e s t o s şi rîul H e b r o s ; m u n t e l e este
m a r e şi p u s t i u şi ţine d e Rodope.

97 (1) î n ceea ce p r i v e ş t e î n t i n d e r e a , stăpînirea o d r y s i l o r e r a

de l a cetatea A b d e r a , spre P o n t u l E u x i n , pînă l a f l u v i u l Istru.
Această ţară poate f i înconjurată, pe a p ă , în cel mai scurt
timp, dacă vîntul suflă m e r e u în pupă, cu o corabie stron-
gylă 1 2 6
, în p a t r u z i l e şi p a t r u n o p ţ i ; i a r p e j o s , u n b ă r b a t b i n e
î n c i n s a j u n g e de l a A b d e r a l a I s t r u în u n s p r e z e c e z i l e . (2) A t î t
de m u l t se î n t i n d e a stăpînirea l o r pe m a r e , i a r înspre uscat,
c a să a j u n g ă de l a B y z a n t i o n pînă l a L a i a i şi p î n ă la Stry­
mon — căci p e a i c i e r a c a l e a cea m a i l u n g ă de l a m a r e î n
sus — u n u i o m b i n e î n c i n s îi t r e b u i a u t r e i s p r e z e c e z i l e . (3) I m ­
p o z i t u l î n c a s a t d i n t o t ţinutul b a r b a r i l o r şi d i n c e t ă ţ i l e e l e n i c e ,
[pe care le anexaseră pe v r e m e a l u i Seuthes], care, domnind
după S i t a l c e s , îl mărise foarte mult, se ridica la suma de
trei s u t e d e talanţi de argint; talanţii e r a u şi d e a u r , şi de
a r g i n t . Se m a i a d u c e a u şi d a r u r i , n u m a i m i c i î n v a l o a r e d e c î t
aceşti talanţi de a u r şi d e a r g i n t , în afară de stofe b r o d a t e ,
d e s t o f e n e b r o d a t e si d e a l t e o d o a r e . A c e s t e a se a d u c e a u nu
*

n u m a i p e n t r u e l , c i şi p e n t r u c î r m u i t o r i i d e p e n d e n ţ i şi pentru

298
 CARTEA A II-A

nobilii odrysi. (4) A s t f e l , odrysii statorniciseră u n obicei po­

t r i v n i c a c e l u i a s t a b i l i t în r e g a t u l p e r ş i l o r , şi c a r e d ă i n u i e ş t e şi
la ceilalţi traci, a n u m e să i a m a i m u l t decît să dea şi era
ruşinos p e n t r u u n o d r y s "să n u d e a c î n d i se c e r e a şi [ d e ase­
m e n e a ] să n u o b ţ i n ă c î n d c e r e a e l însuşi. T o t u ş i e i p r a c t i c a u
acest o b i c e i s p r e a d o b î n d i p u t e r e , căci n i m e n i n u p u t e a o b ţ i n e
n i m i c f ă r ă să f a c ă d a r u r i . î n acest f e l r e g a t u l o d r y s a a j u n s l a
o mare putere. (5) într-adevăr, regatul odrysilor a fost cel
mai mare dintre cele a f l a t e în Europa — între golful Ionic
şi P o n t u l E u x i n — şi p r i n v e n i t u r i l e în b a n i , şi p r i n a l t e b u ­
n u r i , d a r în ceea ce p r i v e ş t e f o r ţ a c o m b a t a n t ă şi m ă r i m e a a r ­
m a t e i , acest r e g a t e r a c u m u l t în u r m a regatului sciţilor. (6)
R e g a t u l sciţilor n u p u t e a f i c o m p a r a t c u n i c i u n u l d i n t r e re­
gatele d i n Europa, şi nici unul dintre neamurile din Asia,
c o n s i d e r a t e i z o l a t , n - a r p u t e a să r e z i s t e sciţilor, d a c ă s-ar u n i
c u toţii. M a i m u l t , e i n u se a s e a m ă n ă c u alţii n i c i în f e l u l de
v i a ţ ă , n i c i în ceea ce p r i v e ş t e b u n a c h i b z u i n ţ ă şi î n ţ e l e g e r e a
realităţilor m o m e n t u l u i .

98 (1) S i t a l c e s deci, care domnea peste această ţară, şi-a

p r e g ă t i t a r m a t a . Şi, c î n d a f o s t g a t a , a p o r n i t şi s-a îndreptat
s p r e M a c e d o n i a , m a i întîi p r i n ţara l u i , a p o i p r i n C e r c i n a , u n
m u n t e p u s t i u , c a r e se a f l a l a h o t a r u l d i n t r e s i n t o i şi p a i o n i . Şi
a străbătut m u n t e l e p e d r u m u l p e c a r e - 1 f ă c u s e e l însuşi m a i
înainte, tăind pădurea, cînd se ducea în expediţie împotriva
paionilor. (2) S t r ă b ă t î n d muntele dinspre partea ordysilor, în
d r e a p t a a v e a u p e p a i o n i , i a r în stînga p e s i n t o i şi p e maidi.
Traversîndu-1, a u sosit l a Doberos, în P a i o n i a . (3) î n timpul
mersului, n-a suferit nici o p i e r d e r e d i n a r m a t ă , în a f a r ă de
cîţiva b o l n a v i , ci dimpotrivă, armata i-a sporit. Astfel, mulţi
dintre tracii neatîrnaţi îl u r m a u , fără să-i cheme el, pentru
pradă, astfel că — d u p ă c u m se s p u n e — numărul soldaţilor
n - a f o s t m a i m i c de o sută c i n c i z e c i de m i i . (4) Cea m a i m a r e
parte erau p e d e ş t r i , i a r a t r e i a p a r t e călăreţi. Cea m a i m a r e
p a r t e a c ă l ă r i m i i o p r e g ă t e a u o d r y s i i şi, c u e i , geţii. î n rîndu-
rile pedestrimii, cei mai buni luptători erau cei care purtau
s ă b i i ; aceştia e r a u l u p t ă t o r i i care, independenţi d i n p u n c t de

299
 THUCYDIDES

v e d e r e p o l i t i c , c o b o r î s e r ă d i n R o d o p e . Cealaltă m u l ţ i m e a oştii,
amestecată, îl urma pe Sitalces, inspirînd frică prin mulţi­
m e a ei.

99 (1) S - a u strîns d e c i l a D o b e r o s p e n t r u ca, de p e creastă,

să n ă v ă l e a s c ă în M a c e d o n i a de j o s , a s u p r a căreia d o m n e a P e r ­
d i c c a s . (2) D i n t r e macedoneni fac parte lyncestaii şi elymioţii
şi a l t e n e a m u r i d e sus, c a r e l e sînt a l i a t e şi s u p u s e acestora,
dar c a r e f i e c a r e în p a r t e îşi a r e r e g a t u l său. (3) P a r t e a M a c e ­
doniei actuale de la m a r e a u dobîndit-o, l a început, Alexan-
d r o s , tatăl l u i P e r d i c c a s , şi străbunii l u i , care, l a o r i g i n e erau
timenizi din Argos şi a u domnit înlăturînd d i n Pieria, prin
luptă, pe pieri, care, mai tîrziu, şi-au stabilit locuinţa la
picioarele m u n t e l u i P a n g a i o n , d i n c o l o de S t r y m o n , î n Phagres
şi în a l t e r e g i u n i ; c h i a r şi astăzi r e g i u n e a de l a p o a l e l e P a n -
gaiului, spre mare, se numeşte golful Pieria. D i n regiunea
numită B o t t i a i a a u a l u n g a t pe b o t t i a i , c a r e sînt a c u m vecini
cu c h a l c i d i e n i i . (4) î n P a i o n i a , p e l î n g ă rîul A x i o s , a u c u c e r i t
un ţinut s t r i m t , c a r e c o b o a r ă d e sus p î n ă l a P e l l a şi l a m a r e
şi, acum, după ce au alungat pe e d o n i , locuiesc ţinutul de
dincolo de Axios pînă la Strymon, numit M y g d o n i a . (5) Au
r i d i c a t pe e o r d i d i n r e g i u n e a numită E o r d a i a , d i n t r e care mulţi
au fost ucişi, iar o mică parte dintre ei locuiesc pe lîngă
P h y s c a , i a r d i n A l m o p i a a u r i d i c a t p e a l m o p i . (6) A c e ş t i ma­
cedoneni a u m a i s u p u s şi a l t e neamuri pe care le stăpînesc
şi acum; pe antemoni, pe grestonieni, pe bisalti şi chiar o
bună parte din macedoneni. Iar întreaga ţară se numeşte
Macedonia şi Perdiccas, fiul l u i A l e x a n d r o s era regele lor,
cînd a p o r n i t Sitalces.

100 (1) A c e ş t i macedoneni — d i n cauză că sosise armată

multă — n - a u f o s t în s t a r e să-i r e z i s t e , s - a u r e t r a s în locuri
întărite şi î n t r e zidurile cetăţilor care erau în ţ a r ă . ' (2) D a r
nu erau multe, şi, m a i tîrziu, Archelaos, fiul l u i Perdiccas,
ajungînd rege, a zidit cetăţile care se află a c u m în ţară, a
tăiat d r u m u r i d r e p t e şi a r î n d u i t c e l e l a l t e l u c r ă r i , d a r [ a p r e ­
gătit] şi c e l e necesare războiului, [înzestrînd armata] cu cai,
cu a r m e şi c u c e l e l a l t e l u c r u r i necesare, m a i b i n e decît toţi

300
 CARTEA A II-A

ceilalţi 6pt regi, care domniseră înaintea l u i . (3) I a r armata

tracilor de l a D o b e r o s a n ă v ă l i t m a i întîi î n f o s t a d o m n i e a
l u i P h i l i p p o s şi a c u c e r i t c u f o r ţ a E i d o m e n a , i a r G o r t y n i a , A t a -
l a n t a şi a l t e c î t e v a localităţi a u c e d a t d e b u n ă v o i e , p e n t r u p r i e ­
t e n i a c u A m y n t a s , f i u l l u i P h i l i p p o s , c a r e e r a d e faţă. E u r o p o -
s u l l - a u a s e d i a t , d a r n u l - a u p u t u t c u c e r i . (4) A p o i a u înaintat
în cealaltă p a r t e a M a c e d o n i e i , cea d i n d r e a p t a P e l l e i şi C y -
rrosului. înăuntrul acestora, [adică] în Bottiaia şi P i e r i a , nu
a u i n t r a t , c i a u p r ă d a t M y g d o n i a , G r e s t o n i a şi A n t h e m u s a . (5)
Macedonenii nici n u se g î n d e a u să r e z i s t e c u p e d e s t r i m e a , c i ,
p e a c o l o p e u n d e a u c r e z u t e i că-i m a i b i n e , a u t r i m i s s p r e e i
călăreţi strînşi d e l a aliaţii din nord şi s-au năpustit, o ar­
mată mică contra uneia mari, împotriva armatei tracilor. (6)
Şi, p e o r i u n d e se n ă p u s t e a u , n i c i unul dintre ei n u p u t e a să
î n f r u n t e călăreţii î n c e r c a ţ i şi î n a r m a ţ i c u p l a t o ş e , c i , f i i n d în­
conjuraţi de mulţimea duşmanilor, se vîrau singuri în pri­
m e j d i e , o f e r i n d u - s e u n e i a r m a t e de m u l t e o r i m a i m a r i , astfel
c ă , p î n ă l a u r m ă , a u s t a t liniştiţi, s o c o t i n d c ă n u sînt în s t a r e
să î n f r u n t e o a r m a t ă m a i n u m e r o a s ă .

101 (1) S i t a l c e s i-a trimis vorbă l u i Perdiccas, arătîndu-j

motivele pentru c a r e p o r n i s e în expediţie. A t e n i e n i i n u sosi­
seră c u c o r ă b i i l e , s o c o t i n d c ă S i t a l c e s n u v a v e n i n i c i e l . D a r
îi trimiseseră soli să-i ducă daruri. Atunci Sitalces a trimis
o parte d i n armată împotriva chalcidienilor şi bottiailor şi,
silindu-i să i n t r e şi să stea în c e t a t e , l e p r ă d a pămîntul. (2)
în timp ce e l şedea în acele l o c u r i , thessalienii d i n nord şi
magnetienii şi ceilalţi supuşi ai thessalienilor şi elenii, din
ţinutul c a r e se î n t i n d e p î n ă l a T h e r m o p i l a i , se t e m e a u c ă a r ­
mata va înainta s p r e e i şi se pregăteau [să reziste]. (3) Au
fost cuprinşi de teamă şi t r a c i i de d i n c o l o de Strymon, din
nord, care locuiau cîmpia, panaii, odomantii, droii, dersaioii;
toţi sînt neatîrnaţi. (4) E l v î r a s p a i m a şi în e l e n i i care erau
duşmani a i atenienilor, s p e r i i n d u - i c ă t r a c i i , aduşi de a t e n i e n i , ar
putea să v i n ă şi l a e i . (5) S i t a l c e s însă, o c u p î n d , în acelaşi
timp, Chalcidica, Bottiaia şi M a c e d o n i a , f ă c e a prădăciuni. Şi,
deoarece n u realiza n i c i u n u l d i n scopurile p e n t r u care năvă­
lise, i a r a r m a t a n u a v e a grîu şi s u f e r e a d i n p r i c i n a i e r n i i , s-a

301
 THUCYDIDES

lăsat c o n v i n s d e Seuthes, f i u l l u i Spardacos, nepotul său de

soră, care se bucura, după el, de o mare putere, să se în­
toarcă degrabă în patrie. Perdiccas încearcă să-1 atragă pe
Seuthes, promiţîndu-i, în ascuns, că-i va da pe sora sa în
căsătorie şi-i m a i adăugă pentru ea şi b a n i . (6) S i t a l c e s , l ă -
sîndu-se convins, a rămas pe loc în total treizeci de zile,
dintre care o p t în Chalcidica, apoi s-a retras cu armata în
grabă spre patrie. P e r d i c c a s , m a i tîrziu, i - a d a t l u i Seuthes
p e s o r a l u i , S t r a t o n i c e , în căsătorie, aşa c u m îi p r o m i s e s e . A ş a
s-a î n t î m p l a t d e c i c u e x p e d i ţ i a l u i S i t a l c e s .

102 (1) î n această iarnă, a t e n i e n i i de l a N a u p a c t o s , d u p ă ce

f l o t a p e l o p o n e s i e n i l o r s-a împrăştiat, a u p o r n i t î n e x p e d i ţ i e s u b
comanda l u i Phormion, plutind s p r e A s t a c o s şi, d e b a r c î n d pe
ţărm, cu patru s u t e de hopliţi atenieni, care se aflaseră pe
c o r ă b i i , şi c u p a t r u s u t e d e m e s s e n i e n i , a u a l u n g a t s p r e i n i m a
Acharnaniei — si d i n Stratos si de l a Coronta si d i n alte
l o c u r i — pe l o c u i t o r i i c a r e n u p ă r e a u d e n ă d e j d e şi a u a d u s
l a C o r o n t a pe Cynes, f i u l l u i Theolytos, după care s-au retras
iarăşi p e c o r ă b i i . (2) î m p o t r i v a o i n i a z i l o r , s i n g u r i i acharnanieni
care erau duşmani permanenţi, a u socotit că n u - i posibil să
pornească în e x p e d i ţ i e din pricina iernii. într-adevăr, fluviul
Achelous, izvorînd din muntele Pind, curge prin Dolopia,
A g r a i a , A m p h i l o c h i a şi p r i n c î m p i a A c h a r n a n i e i , i a r sus t r e c e
pe lîngă c e t a t e a S t r a t o s şi, r e v ă r s î n d u - s e în m a r e , î n ţinutul
oiniazilor, şi î n c o n j u r î n d cetatea l o r c u mlaştini, face impo­
sibilă o e x p e d i ţ i e i n t i m p de iarnă d i n p r i c i n a a p e i . (3) Multe
d i n i n s u l e l e E c h i n a d e s se află în f a ţ a ţinutului o i n i a z i l o r , fiind
foarte aproape de delta Achelousului, astfel că, f l u v i u l fiind
m a r e , a d u c e m e r e u a l u v i u n i şi m u l t e d i n t r e i n s u l e sînt trans­
f o r m a t e în u s c a t şi se aşteaptă ca, în s c u r t t i m p , t o a t e să se
unească într-un singur teren. (4) Astfel, scurgerea apei este
mare, multă şi tulbure, iar insulele sînt dese şi unite cu
altele p r i n îngrămădirea a l u v i u n i i , c ă c i sînt aşezate în zigzag
şi n u î n l i n i e , şi n u o f e r ă a p e i s c u r g e r i d r e p t e s p r e m a r e . (5)
Sînt p u s t i i şi n u întinse. Se s p u n e c ă A p o l l o n i - a p o r u n c i t , p r i n ­
t r - u n oracol, l u i A l c m a i o n , f i u l l u i A m p h i a r a o s — cînd A l c m a i o n
rătăcea, după u c i d e r e a m a m e i sale — să l o c u i a s c ă în acest

302
 CARTEA A II-A

ţinut, a d ă u g i n d că grozăviile n u v o r înceta pînă cînd nu va

găsi acest p ă m î n t şi n u v a l o c u i p e acest p ă m î n t , c a r e , cînd
ş i - a u c i s e l m a m a , n u e r a v ă z u t n i c i d e soare şi n i c i n u e r a
pămînt — de v r e m e ce restul pămîntului fusese pîngărit de
el. (6). A l c m a i o n , după c u m se spune, aflîndu-se în încurcă­
tură, c u g r e u a r e c u n o s c u t a c e a s t ă î n g r ă m ă d i r e de pămînt a
f l u v i u l u i A c h e l o u s . [ C e r c e t î n d - o ] a s o c o t i t că se strînsese l a u n
loc o porţiune de pămînt uscat, suficient ca să poată locui
a c o l o , d u p ă ce, u c i g î n d u - ş i m a m a , rătăcise m u l t t i m p . Şi, s t a -
bilindu-şi locuinţa în ţinuturile oiniazilor, şi-a întemeiat o
d o m n i e , şi d e l a A c h a r n a n , f i u l său, a lăsat d e n u m i r e a l o c u l u i .
Aceste informaţii despre A l c m a i o n , l e - a m p r i m i t p r i n tradiţie.

103 (1) A t e n i e n i i şi Phormion, pornind din Acharnania şi

ajungînd la Naupactos, o dată cu primăvara, au plutit spre
A t e n a , d u c î n d c u e i şi p e p r i z o n i e r i i — o a m e n i l i b e r i — luaţi
în luptele navale, care fuseseră eliberaţi, om contra om, şi
c o r ă b i i l e c a p t u r a t e . (2) I a r n a aceasta s-a t e r m i n a t şi c u ea a l
t r e i l e a a n a l acestui război, a cărui istorie a scris-o T h u c y d i d e s .
 CARTEA A III-A

20 — Războiul p e l o p o n e s i a c
 1 (1) î n v a r a u r m ă t o a r e , c î n d g r î n e l e d ă d e a u în c o p t , p e l o ­
p o n e s i e n i i şi aliaţii l o r a u i n v a d a t A t t i c a . E r a u s u b comanda
lui Archidamos, fiul l u i Zeuxidamos, regele lacedemonienilor.
A ş e z î n d u - ş i t a b ă r a , a u î n c e p u t să d e v a s t e z e p ă m î n t u l . D e obi­
cei călăreţii atenieni dădeau atacuri pe u n d e l i se îngăduia,
ţinînd l a distanţă g r o s u l s o l d a ţ i l o r u ş o r î n a r m a ţ i p e n t r u ca n u
c u m v a , î n a i n t î n d în faţa l a g ă r u l u i , să d e v a s t e z e
1
împrejurimile
cetăţii. (2) D u p ă ce a u s t a t a c o l o o v r e m e cît l e - a u a j u n s p r o v i ­
z i i l e , s - a u r e t r a s şi s - a u î m p r ă ş t i a t p r i n cetăţi.

2 (1) î n d a t ă după năvălirea p e l o p o n e s i e n i l o r , s-a desprins

d e a t e n i e n i i n s u l a Lesbos, în a f a r ă d e M e t h y m n a . L e s b i e n i i v o ­
i a u şi î n a i n t e d e r ă z b o i să f a c ă acest l u c r u , d a r l a c e d e m o n i e n i i
n u l e a c c e p t a s e r ă p r o p u n e r e a d e alianţă. [ A c u m ] însă, l e s b i e n i i
a u f o s t siliţi să î n d e p l i n e a s c ă a c e a s t ă d e s p r i n d e r e m a i d e v r e m e
d e c î t p l ă n u i a u . (2) î n t r - a d e v ă r , e i aşteptau să se t e r m i n e î n c h i ­
derea cu d i g u r i 2
a l i m a n u r i l o r , înălţarea z i d u r i l o r , construcţia
c o r ă b i i l o r şi s o s i r e a r e s u r s e l o r c a r e t r e b u i a u să v i n ă d i n P o n t ,
[adică] a r c a ş i 3
şi g r î u şi cele c c - ş i m a i p r o c u r a u d e acolo. (3)
Cîţiva l o c u i t o r i a i i n s u l e i Teneos, care e r a u în ceartă c u les­
bienii, locuitorii din Methymna şi chiar unii dintre mytile-
neni, care aveau duşmănii p e r s o n a l e şi e r a u proxeni ai ate­
n i e n i l o r , înştiinţează pe atenieni că lesbienii concentrează cu
f o r ţ a p u t e r e a p o l i t i c ă a cetăţii, l a M y t i l e n e , şi c ă , î m p r e u n ă c u
lacedemonienii şi b e o ţ i e n i i , c u c a r e sînt de u n n e a m , fac în
g r a b ă t o a t e p r e g ă t i r i l e î n v e d e r e a d e s p r i n d e r i i şi, d a c ă n u l e - o
iau înainte, p i e r d Lesbosul.

3 (1) A t e n i e n i i — fiindcă erau în mare suferinţă din pri­

c i n a m o l i m e i şi a r ă z b o i u l u i c a r e t o c m a i î n c e p u s e şi e r a a c u m
în t o i — s o c o t e a u c ă p o r n i r e a u n e i e x p e d i ţ i i î m p o t r i v a insulei
Lesbos, c a r e a v e a f l o t a şi a r m a t a intactă, este u n l u c r u greu,
a ş a c ă l a î n c e p u t n u d ă d e a u a s c u l t a r e î n v i n u i r i l o r şi se lăsau

307
 THUCYDIDES

m a i m u l t î n d e m n a ţ i să n u c r e a d ă că sînt a d e v ă r a t e . D a r , t r i -
miţînd soli şi neputîndu-i convinge pe mytileneni să pună
c a p ă t c o n c e n t r ă r i i l e s b i e n i l o r şi p r e g ă t i r i l o r [ d e r ă z b o i ] , a u fost
c u p r i n ş i d e t e a m ă şi, d e aceea, se g î n d e a u să l e - o i a înainte.
(2) A u trimis deci pe neaşteptate patruzeci de corăbii, care
t o c m a i e r a u p r e g ă t i t e să p l u t e a s c ă în j u r u l P e l o p o n e s u l u i . E r a u
sub comanda l u i Cleippides, f i u l l u i Deinias, cel de-al treilea
strateg. (3) î n t r - a d e v ă r , l i se anunţase că m y t i l e n e n i i tocmai
c e l e b r a u — în a f a r a cetăţii — s ă r b ă t o a r e a l u i A p o l l o n M a l o e i s ' ; 1

c ă l a s ă r b ă t o a r e i a p a r t e , de o b i c e i , t o t p o p o r u l şi că s-ar p u ­
tea ca, dacă se grăbesc, să cadă pe neaşteptate asupra l o r ;
[ a u a d ă u g a t c ă ] d a c ă î n c e r c a r e a v a reuşi, v a f i b i n e , d a c ă n u
va reuşi, să c e a r ă atunci mytilenenilor să p r e d e a c o r ă b i i l e şi
să d ă r î m e z i d u l c e t ă ţ i i ; în caz c ă n u v o r d a a s c u l t a r e , să p o r ­
n e a s c ă r ă z b o i u l . (4) C o r ă b i i l e a u p l e c a t . C e l e zece t r i r e m e ale
m y t i l e n e n i l o r , c a r e se a f l a u ca a u x i l i a r e în f l o t a a t e n i a n ă , po­
trivit alianţei, l e - a u reţinut atenienii şi a u p u s s u b pază pe
o a m e n i i c a r e e r a u î m b a r c a ţ i p e ele. (5) M y t i l e n e n i i sînt î n ş t i i n ­
ţaţi d e p o r n i r e a c e l o r p a t r u z e c i d e c o r ă b i i d e către u n o m c a r e ,
trecînd din Atena în Eubeea şi ducîndu-se pe jos pînă la
G e r a i s t o s , p o r n i s e c u o h o l c a d ă p e m a r e şi a j u n s e s e l a M y t i l e n e
a t r e i a z i d u p ă ce p l e c a s e d e l a A t e n a . (6) M y t i l e n e n i i n - a u m a i
ieşit l a s ă r b ă t o a r e a l u i A p o l l o n M a l o e i s şi a u p u s l a z i d u r i l e
c a r e e r a u p e j u m ă t a t e t e r m i n a t e şi în p o r t u r i străji.

4 (1) N u c u m u l t m a i tîrziu, a t e n i e n i i a u sosit l a M y t i l e n e

c u c o r ă b i i l e . C î n d a u v ă z u t situaţia, c o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i l e - a u
a d u s l a c u n o ş t i n ţ ă m y t i l e n e n i l o r c e r e r i l e , d a r , c u m aceştia n - a u
d a t a s c u l t a r e , s - a u r î n d u i t p e n t r u r ă z b o i . (2) M y t i l e n e n i i , fiind
n e p r e g ă t i ţ i şi siliţi să l u p t e f ă r ă v e s t e , . a u ieşit c u c o r ă b i i l e în
l a r g c u i n t e n ţ i a d e a d a l u p t a n a v a l ă , l a m i c ă distanţă, în faţa
portului, apoi, f i i n d urmăriţi de corăbiile attice, a u i n t r a t în
v o r b ă c u c o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i , v o i n d să î n c h e i e , p e n t r u m o m e n t
o înţelegere convenabilă şi, eventual, să scape de corăbiile
d u ş m a n e . (3) C o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i a u p r i m i t p r o p u n e r e a , p e n ­
t r u c ă şi e i se t e m e a u c ă n - o să a i b ă f o r ţ e s u f i c i e n t e să l u p t e
c u î n t r e g u l Lesbos. (4) î n c h e i n d u n armistiţiu, m y t i l e n e n i i au
trimis la Atena pe unul dintre cetăţenii care-i acuzaseră în

308
 C A R T E A A III-A

f a ţ a a t e n i e n i l o r şi c a r e , între t i m p , se căise, şi î m p r e u n ă c u e l
p e alţii cîţiva, c a să c o n v i n g ă p e a t e n i e n i să r e t r a g ă c o r ă b i i l e ,
promiţînd că n u v o r aduce n i c i o s c h i m b a r e în situaţia poli­
tică. (5) î n acelaşi timp, au trimis, pe o triremă, soli şi l a
Sparta, care a u scăpat neobservaţi de f l o t a ateniană ancorată
l a M a l e a , în n o r d u l cetăţii, c ă c i n u c r e d e a u c ă se v o r î n v o i c u
condiţiile atenienilor. (6) S o l i i , ajungînd cu greu pe m a r e la
S p a r t a , a u i z b u t i t să-i d e t e r m i n e p e s p a r t a n i să l e v i n ă în a j u ­
tor.

5 (1) î n d a t ă ce solii mytilenenilor s-au întors de la Atena,

fără să fi obţinut ceva. mytilenenii au trecut la război şi
împreună c u e i , î n t r e g u l Lesbos, în a f a r ă d e M e t h y m n a ; me-
thymnienii , 5
imbrioii ,
0
lemnienii 7
şi alţi c î ţ i v a aliaţi săriră în
a j u t o r u l a t e n i e n i l o r . (2) M y t i l e n e n i i a u ieşit în m a s ă împotriva
a r m a t e i a t e n i e n i l o r şi s-a d a t o l u p t ă î n c a r e m y t i l e n e n i i , deşi
nu s-au lăsat m a i p r e j o s , n - a u p e t r e c u t totuşi n o a p t e a s u b
8
ce­
r u l l i b e r , [ca să a r a t e c ă sînt t a r i ] , n i c i n - a u a v u t î n c r e d e r e în
ei înşişi, c i s - a u r e t r a s . (3) A p o i , m y t i l e n e n i i s - a u liniştit, do­
rind să se a v î n t e în primejdie împreună cu ajutoarele care v

eventual, le-ar v e n i d i n Pelopones. (4) Şi î n t r - a d e v ă r , a u sosit

la Mytilene, Meleas d i n Sparta şi H e r m a i o n d a s d i n T h e b a , c a r e
f u s e s e r ă trimişi î n a i n t e d e d e s p r i n d e r e a m y t i l e n e n i l o r , d a r n u
izbutiseră s-o i a î n a i n t e a a t e n i e n i l o r , c ă c i , f i i n d n e v o i ţ i să v i n ă
p e m a r e , p e ascuns, a u a j u n s c e v a m a i tîrziu, d u p ă luptă, c u
o triremă; ei a u îndemnat pe mytileneni — şi aceştia a u şi
f ă c u t — să t r i m i t ă î n c ă o t r i r e m ă şi s o l i ' î m p r e u n ă c u e i .

6 (1) A t e n i e n i i , d u p ă ce m y t i l e n e n i i s - a u liniştit, p r i n z î n d şi
mai m u l t c u r a j , a u c h e m a t p e aliaţi [ l a l u p t ă ] . A c e ş t i a a u î n ­
c e p u t să v i n ă c u m u l t m a i r e p e d e , c ă c i v e d e a u c ă l e s b i e n i i n u
p r e z i n t ă n i c i o siguranţă. A r u n c î n d a n c o r a în p a r t e a d e m i a z ă z i
a cetăţii, a u aşezat d o u ă t a b e r e , f o r t i f i c î n d u - l e , u n a d e o p a r t e -
şi a l t a de c e a l a l t ă p a r t e a cetăţii, b l o c î n d c u n a v e a m b e l e p o r ­
turi. (2) A t e n i e n i i împiedicau într-adevăr pe m y t i l e n e n i să se
folosească de mare, d a r pe uscat erau stăpîni mytilenenii şi
ceilalţi l e s b i e n i c a r e Je v e n i s e r ă î n t r - a j u t o r , i a r a t e n i e n i i n u o c u -

309
 THUCYDIDES

p a u m u l t t e r e n în j u r u l t a b e r e l o r , c ă c i M a l e a e r a p e n t r u e i m a i
m u l t u h f e l de p o r t 9
şi b a z ă d e a p r o v i z i o n a r e . î n acest f e l se
1 0

ducea deci războiul l a M y t i l e n e .

7 (1) C a m în aceeaşi v r e m e , în v a r a aceasta, a t e n i e n i i a u m a i

t r i m i s şi în P e l o p o n e s t r e i z e c i d e c o r ă b i i s u b c o m a n d a l u i A s o -
pios, f i u l l u i Phormion, la îndemnul acharnanienilor care le
c e r u s e r ă să l e t r i m i t ă u n c o m a n d a n t d i n r u d e l e l u i P h o r m i o n ,
f i u s a u r u d ă . (2) C o r ă b i i l e , n a v i g î n d p e lîngă L a c o n i a , a u d e v a ­
s t a t ţinutul d e l î n g ă ţ ă r m . (3) A p o i A s o p i o s t r i m i t e cea m a i m a r e
p a r t e d i n t r e ele în p a t r i e , i a r e l , c u d o u ă s p r e z e c e c o r ă b i i , se d u c e
l a N a u p a c t o s . (4) D u p ă aceea, c h e m î n d şi p e a c h a r n a n i e n i în
masă, a p o r n i t împotriva o i n i a z i l o r ; c u corăbiile a u p l u t i t chiar
p e A c h e l o u s , i a r a r m a t a d e u s c a t d e v a s t a ţara. (5) D a r , d e o a r e c e
oiniazii n u cedau, Asopios a d a t d r u m u l a r m a t e i pedestre, iar
e l , d u p ă ce a d e b a r c a t l a N e r i c o s , s-a î n d r e p t a t s p r e L e u c a s ;
în t i m p ce se r e t r ă g e a , e l a f o s t u c i s i a r o p a r t e d i n a r m a t a
s a distrusă d e u n i i d u ş m a n i c a r e a u sărit în a j u t o r u l oiniazi­
lor atacaţi, precum şi de cîteva străji, puţin numeroase. (6)
După aceea, a t e n i e n i i , îndepărtîndu-se de ţărm, şi-au ridicat
m o r ţ i i de l a l e u c a d i e n i , p e b a z a u n u i armistiţiu.

8 Solii mytilenenilor, care fuseseră trimişi cu p r i m a cora­

b i e , s - a u d u s l a O l y m p i a , d e o a r e c e l a c e d e m o n i e n i i l e spuseseră
să f i e d e faţă a c o l o , ca să p o a t ă să d e l i b e r e z e în p r e z e n ţ a c e l o r ­
lalţi aliaţi. E r a O l y m p i a d a în c a r e D o r i e u s r o d i a n u l a învins
a d o u a oară. I a r c î n d d u p ă s ă r b ă t o a r e a u î n c e p u t d i s c u ţ i i l e a u
s p u s cele ce u r m e a z ă :

9 (1) „ Ş t i m cu toţii, lacedemonieni şi aliaţi, datina care

e x i s t ă l a e l e n i . A s t f e l , c e i c a r e p r i m e s c p e a c e i a c a r e în timp
de război s-au d e s p r i n s şi au părăsit alianţa anterioară, îi
p r i v e s c c u p l ă c e r e , a v î n d în v e d e r e f o l o s u l , d a r , c î n d se gîn-
desc c ă sînt t r ă d ă t o r i i p r i e t e n i l o r d e m a i înainte, n u - i m a i so­
cotesc o a m e n i t o t atît d e b u n i . (2) Şi n u este n e d r e a p t ă această
a p r e c i e r e , d a c ă şi c e i c a r e s-au d e s p r i n s d i n alianţă, şi aceia
d e l a c a r e s-au d e s p r i n s sînt a n i m a ţ i d e aceleaşi g î n d u r i şi de
aceeaşi bunăvoinţă unii faţă d e ceilalţi, d a c ă , atît în pregăti-

310
 CARTEA A III-A

r i l e l o r m i l i t a r e , cît şi ca p u t e r e , sînt e g a l i , şi d a c ă n u există

nici un pretext cuviincios pentru desprinderea d i n alianţă.
A c e s t a n u e r a însă c a z u l p e n t r u n o i şi p e n t r u a t e n i e n i şi d o r i m
să n u facem cuiva impresia că sîntem m a i răi, pentru că,,
d u p ă ce, î n t i m p de p a c e , a m f o s t trataţi c u r e s p e c t u l c u v e ­
n i t de a t e n i e n i , în t i m p d e p r i m e j d i e îi p ă r ă s i m .

10 (1) A s t f e l , vom vorbi m a i întîi despre dreptate şi cin­

s t e , m a i ales c ă n o i v ă c e r e m a c u m alianţa ştiind c ă n u e x i s t ă
11

p r i e t e n i e t e m e i n i c ă între p a r t i c u l a r i şi n i c i alianţă î n t r e cetăţi

s p r e n i c i u n f o l o s d a c ă n u se c o m p o r t ă u n i i faţă d e alţii c u ceea
ce se c r e d e că este c i n s t e , şi d a c ă n u a u , [şi în a l t e p r i v i n ţ e ] ,
1 2

caractere asemănătoare. într-adevăr, pe s c h i m b a r e a gîndului se

s p r i j i n ă şi d e z b i n ă r i l e în f a p t e . (2) N o i a m î n c h e i a t , m a i întîi,
alianţă c u a t e n i e n i i , c î n d v o i n e - a ţ i p ă r ă s i t d u p ă r ă z b o i u l me­
d i c , i a r e i a u r ă m a s l a t r e b u r i l e c a r e m a i e r a u d e f ă c u t . (3)- 13

Am f o s t d e c i aliaţii a t e n i e n i l o r , n u s p r e a - i a d u c e p e e l e n i în
s c l a v i e , c i a m f o s t aliaţii e l e n i l o r s p r e a - i e l i b e r a p e m e z i . (4)
Şi cît t i m p atenienii ne-au condus, tratîndu-ne de l a egal l a
e g a l , l e - a m a s c u l t a t c u v î n t u l . D a r c î n d i - a m v ă z u t c ă îşi p o t o ­
lesc u r a î m p o t r i v a m e d u l u i şi c ă a d u c în s c l a v i e p e aliaţi, n e - a m
d a t s e a m a c ă t r e b u i e să n e t e m e m . (5) A l i a ţ i i a t e n i e n i l o r , n e -
1 4

f i i n d în s t a r e să r e z i s t e , f i e c a r e î n p a r t e , d i n p r i c i n a mulţimii
v o t a n ţ i l o r , a u f o s t r e d u ş i l a s c l a v i e , a f a r ă d e n o i şi d e c h i -
15

o ţ i . (6) N o i însă, f i i n d
10
numai c u n u m e l e neatîrnaţi şi liberi,,
a m p o r n i t în e x p e d i ţ i e î m p r e u n ă c u e i . î n s ă n u m a i p u t e a m să
m a i s o c o t i m pe a t e n i e n i conducători d e m n i de încredere, luînd
drept pilde grăitoare e v e n i m e n t e l e p e t r e c u t e m a i înainte. în­
t r - a d e v ă r , n u e r a f i r e s c să s u p u n ă p e a c e i a p e c a r e - i s o c o t i s e r ă
aliaţi alături d e n o i , i a r c u ceilalţi să n u f a c ă acest l u c r u , d a c ă
era posibil.

11 (1) Şi dacă toţi am f i încă neatîrnaţi, noi am f i fost

m a i s i g u r i c ă a t e n i e n i i n u v o r a d u c e n i c i o s c h i m b a r e în s i t u a ­
ţia politică. A v î n d însă sub conducerea l o r p e c e i m a i mulţi-
e l e n i , i a r c u n o i tratînd p e p i c i o r d e e g a l i t a t e , în m o d firesc
situaţia n o a s t r ă îi i n c o m o d a şi m a i m u l t , m a i ales că [în m a r e
p a r t e c e d a s e r ă , deşi n u m a i n o i s i n g u r i îi e g a l a m în f o r ţ ă ] , în»

311
 THUCYDIDES

m ă s u r a în c a r e a t e n i e n i i se d e p ă ş e a u p e e i înşişi, n o i e r a m m a i
izolaţi. (2) A s t f e l , n u m a i t e a m a p r o v o c a t ă d e e c h i l i b r u l d e f o r ţ e
prezintă o garanţie pentru trăinicia unei alianţe, căci cel
c a r e v o i e ş t e să s ă v î r ş e a s c ă v r e o î n c ă l c a r e a t r a t a t e l o r , d a c ă n u
este s u p e r i o r în forţe, renunţă l a acţiune. N o i a m fost lăsaţi
neatîrnaţi nu pentru alt motiv decît că, î n concepţia l o r , ei
t r e b u i a u să a j u n g ă l a d o m i n a ţ i e m a i m u l t p r i n vorbe cuviin­
cioase şi p r i n r e s u r s e l e gîndirii d e c î t a l e f o r ţ e i . (3) 17
într-ade­
v ă r , ei a d u c e a u [în s p r i j i n u l l o r ] d o v a d a c ă c e i c a r e a u d r e p t
d e v o t e g a l c u e i n u a r f i l u a t p a r t e de b u n ă v o i e l a e x p e d i ţ i e
alături de ei, dacă aceia împotriva cărora porneau n-ar f i
săvîrşit v r e o n e d r e p t a t e . î n acelaşi t i m p , e i aţîţau p e c e i p u ­
ternici m a i întîi 18
împotriva c e l o r c a r e , c e i dintîi, d ă d e a u do­
vezi de slăbiciune şi, î n c e t î n d , după ce ceilalţi erau izolaţi,
a v e a u să-i a i b ă şi p e u l t i m i i slăbiţi. I a r d a c ă a t e n i e n i i ar f i
început supunerea elenilor cu n o i — şi d a c ă toţi e l e n i i a r f i
a v u t p u t e r e şi s t a t e l a c a r e să se a l ă t u r e — a t e n i e n i i n - a r f i
p u t u t să l e s u p u n ă aşa c u m l e - a u s u p u s . (4) Şi f l o t a noastră l e
i n s p i r a o o a r e c a r e t e a m ă , căci se g î n d e a u că, d a c ă se v a ală­
t u r a fie flotei voastre fie altei flote, v a constitui o primejdie
p e n t r u e i . (5) Pe d e altă p a r t e n o i a m r ă m a s neatîrnaţi şi f i i n d c ă
am menajat poporul l o r şi p e fruntaşii l o r de t o t d e a u n a . (6)
Şi totuşi, c î n d n e g î n d i m l a f e l u l c u m s - a u p u r t a t a t e n i e n i i cu
alţii, n u c r e d că a m f i p u t u t r ă m î n e m u l t t i m p neatîrnaţi, d a c ă
n - a r f i i z b u c n i t acest r ă z b o i .

12 (1) C e prietenie sau l i b e r t a t e temeinică 19

m a i era asta,
în care noi ne tratam unii pe alţii împotriva adevăratelor
n o a s t r e s e n t i m e n t e şi în c a r e c e i ce se t e m e a u d e n o i în timp
d e r ă z b o i n e l i n g u ş e a u , i a r n o i n e p u r t a m l a f e l c u e i în timp
de pace. B u n a - c r e d i n ţ ă , p e care a l t o r a le-o temeinicea bună­
voinţa, nouă ne-o întărea f r i c a şi e r a m ţinuţi în alianţă m a i
m u l t de teamă decît de p r i e t e n i e . Toţi cei care p r i n d e a u m a i
r e p e d e c u r a j , c î n d se s i m ţ e a u în s i g u r a n ţ ă , e r a u c e i dintîi g a t a
să î n c a l c e tratatele. (2) A ş a d a r , dacă c i n e v a socoteşte că noi
săvîrşim o nedreptate, ridicîndu-ne primii, fiindcă atenienii
şovăie să d e z l ă n ţ u i e ostilităţile împotriva noastră — fără să
m a i a ş t e p t ă m s p r e a v e d e a c l a r d a c ă se v a î n t î m p l ă c e v a — n u

312
 CARTEA A III-A

v e d e b i n e l u c r u r i l e . (3) C ă c i d a c ă a r n f i în s t a r e să l e î n t i n d e m
şi n o i c u r s e p e p i c i o r d e e g a l i t a t e c u e i , a r t r e b u i c a şi n o i l a
fel să p o r n i m împotriva l o r ; d a r , deoarece ei a u întotdeauna
p o s i b i l i t a t e a să î n c e a p ă a t a c u l , t r e b u i e să a v e m şi n o i p o s i b i ­
l i t a t e a de a le-o l u a înainte c u apărarea,

13 (1) P e n t r u aceste cauze, lacedemonienilor şi aliaţilor,

n e - a m d e s p r i n s d e e i , şi, c u m e r a f i r e s c , l e - a m arătat l ă m u r i t
a s c u l t ă t o r i l o r c a să l e c u n o a s c ă , a p o i a m arătat c ă sînt d e s t u l
d e m a r i ca să n e î n g r i j o r e z e şi să n e f a c ă să l u ă m m ă s u r i de
s i g u r a n ţ ă ; n o i a m v o i t să f a c e m acest l u c r u şi altădată, c î n d ,
î n t i m p d e p a c e , a m t r i m i s s o l i l a v o i , în l e g ă t u r ă c u d e s p r i n ­
d e r e a , şi c î n d a m f o s t î m p i e d i c a ţ i s-o f a c e m , p e n t r u c ă v o i n u
ne-aţi primit.
D a r a c u m , d e î n d a t ă ce n e - a u c h e m a t b e o ţ i e n i i , a m d a t a s c u l ­
t a r e c h e m ă r i i şi s o c o t e a m că v o m săvîrşi o d u b l ă d e s p r i n d e r e :
d e s p r i n d e r e a d e e l e n i , ca să n u f a c ă e i r e l e î m p r e u n ă c u a t e ­
n i e n i i , c i să c o n t r i b u i m l a e l i b e r a r e a e l e n i l o r î m p r e u n ă c u e i ,
şi d e s p r i n d e r e a de a t e n i e n i , ca să n u f i m n o i distruşi de ei
mai tîrziu, c i să l e - o luăm î n a i n t e . (2) D e s i g u r , d e s p r i n d e r e a
noastră s-a făcut m a i repede şi f ă r ă pregătire, de aceea, cu
atît m a i m u l t t r e b u i e să n e p r i m i ţ i în alianţă şi să trimiteţi
r e p e d e a j u t o r , ca să arătaţi c ă v o i v e n i ţ i în a p ă r a r e a c e l o r c a r e
m e r i t ă şi, în acelaşi t i m p , c ă daţi lovituri duşmanilor. (3) Şi
acum prilejul vă este f a v o r a b i l cum n-a m a i fost niciodată,
într-adevăr, atenienii sînt distruşi de molimă si de chel¬
tuieli, i a r corăbiile l o r , u n e l e sînt pe l a v o i , i a r altele sînt
rînduite împotriva noastră. (4) A s t f e l c ă n u m a i p a r e c ă este
p o s i b i l să m a i a i b ă p r i s o s de c o r ă b i i , d a c ă v o i , în v a r a aceasta,
veţi n ă v ă l i a d o u a o a r ă c u c o r ă b i i l e şi c u p e d e s t r i m e a d e o d a t ă ,
c i , s a u n u v o r p u t e a să v ă r e z i s t e , c î n d veţi p l u t i c u c o r ă b i i l e ,
s a u se v o r lăsa şi de u n a şi d e a l t a . (5) Şi n i m e n i să n u c r e a d ă
că v a înfrunta de u n u l s i n g u r o p r i m e j d i e p e n t r u u n pămînt
străin. î n t r - a d e v ă r , c e l c a r e s o c o t e ş t e c ă L e s b o s u l este d e p a r t e ,
să ştie că i n s u l a îi v a a c o r d a a j u t o r d e a p r o a p e . C ă c i războiul
n u v a f i în A t t i c a , c u m s-ar p u t e a c r e d e , c i în ţara p r i n care
se aduc ajutoare Atticii. (6) Atenienii încasează bani le la
aliaţi şi v o r încasa şi m a i mulţi, dacă ne v o r s u p u n e , căci

313
 THUCYDIDES

nimeni n u se v a m a i d e s p r i n d e d e e i şi, p e lîngă a s t a , forţa

noastră se v a a d ă u g a l a f o r ţ a l o r şi v o m s u f e r i m a i m u l t decît
a m s u f e r i t m a i î n a i n t e , c î n d l e e r a m s c l a v i . (7) D a r , d a c ă v o i
>ne veţi veni în ajutor, c u t o t a v î n t u l , veţi dobîndi o cetate

Hopliţi

c a r e a r e o m a r e flotă, l u c r u d e c a r e m a i ales v o i aveţi n e v o i e ,

şi veţi d i s t r u g e p e a t e n i e n i m a i uşor d a c ă l e veţi s u s t r a g e aliaţii
— căci o r i c a r e d i n t r e aliaţii l o r se v a d a d u p ă aceea, c u m a i
mult curaj de partea noastră — şi veţi scăpa de învinuirea
c a r e v i se a d u c e , a n u m e c ă n u daţi a j u t o r c e l o r c a r e se d e s p r i n d
din alianţa cu a t e n i e n i i . Dacă, însă, veţi apărea ca e l i b e r a t o r i
a i e l e n i l o r , v e ţ i a v e a o şi m a i t r a i n i c ă p u t e r e t n r ă z b o i .

314
 C A R T E A A III-A

14 (1) R u ş i n î n d u - v ă , d e c i , şi d e n ă d e j d i l e p e c a r e l e p u n e l e ­
n i i în v o i , şi de Z e u s O l y m p i a n u l , în a l cărui t e m p l u n o i s î n ­
t e m ca şi r u g ă t o r i , v e n i ţ i în a j u t o r u l m y t i l e n e n i l o r , aliindu-vă
c u e i , şi n u n e părăsiţi p e n o i , c a r e n e - a m e x p u s î n p r i m e j d i e
şi c a r e v o m aduce tuturor u n folos c o m u n dacă vom izbuti,
d a r şi o p a g u b ă m a i m a r e 2 0
în caz c î n d , n e p u t î n d u - v ă c o n v i n g e ,
n e v o m p r ă b u ş i . (2) Fiţi d e c i b ă r b a ţ i , aşa c u m v ă socotesc e l e n i i
şi aşa c u m c e r e n e v o i a noastră".

15 (1) A s t f e l de v o r b e a u spus m y t i l e n e n i i . Lacedemonienii

şi aliaţii l o r , ascultîndu-le, au primit propunerile lesbienilor
şi f ă c î n d u - i aliaţi şi, l a g î n d u l c ă v o r m e r g e să i n v a d e z e A t t i c a ,
a u spus aliaţilor să m e a r g ă în g r a b ă l a I s t m c u două treimi
din a r m a t ă ; şi e i , c e i dintîi, s - a u d u s a c o l o şi a u î n c e p u t să
p r e g ă t e a s c ă c o r ă b i i l e de t r a n s p o r t ale f l o t e i ca să l e t r a n s p o r t e ,
din Marea Corintului, în Marea Atenei, avînd să atace, în
acelaşi t i m p , şi c u c o r ă b i i l e , şi c u p e d e s t r i m e a . L a c e d e m o n i e n i i
a u f ă c u t acestea c u însufleţire, (2) ceilalţi aliaţi însă se a d u n a u
c u g r e u , d e o a r e c e se g ă s e a u t o c m a i în t i m p u l culegerii roade­
l o r şi, în p l u s , n i c i n u - i trăgea i n i m a să p o r n e a s c ă în expe­
diţie.

16 (1) A t e n i e n i i au aflat că l a c e d e m o n i e n i i se p r e g ă t e s c de
i n v a z i e . D i s p r e ţ u i n d s l ă b i c i u n e a l o r , şi v o i n d să l e d e m o n s t r e z e
c ă n u a p r e c i a z ă c o r e c t , c i c ă sînt c h i a r în s t a r e să l e r e z i s t e
uşor, f ă r ă să m i ş t e f l o t a d e l a L e s b o s şi n i c i p e cea c a r e v e n e a
d i n P e l o p o n e s , a u e c h i p a t o sută d e c o r ă b i i , p e c a r e s-au î m ­
b a r c a t e i înşişi — în a f a r ă d e c a v a l e r i 2 1
de z e u g i ţ i 22
şi de m e ­
tecii 2 3
— a p o i , p l u t i n d pe lîngă I s t m , a u făcut demonstraţii şi
d e b a r c ă r i în P e l o p o n e s şi o r i u n d e a u c r e z u t e i d e c u v i i n ţ ă . (2>
Lacedemonienii, văzînd ce mare este surpriza, au socotit că
cele spuse de l e s b i e n i n u sînt a d e v ă r a t e ; găsind a p o i că situaţia
este î n c u r c a t ă , d e o a r e c e aliaţii l o r n u se arătau şi, p e lîngă
asta, se v e s t e a că cele t r e i z e c i de corăbii a t e n i e n e d i n juriu*
Peloponesului le devastează împrejurimile cetăţii, s-au retras
acasă. (3) D u p ă aceea a u p r e g ă t i t o flotă, ca s-o trimită în
Lesbos, şi a u p o r u n c i t c e t ă ţ i l o r să e c h i p e z e î n c ă u n a , d e p a t r u -

315
 THUCYDIDES

z e c i de c o r ă b i i , p u n î n d ca n a v a r h p e A l c i d a s , c a r e e r a g a t a să
p o r n e a s c ă p e m a r e . (4) S - a u r e t r a s şi a t e n i e n i i , c u cele o sută
d e c o r ă b i i , c î n d i - a u v ă z u t şi p e i n a m i c i că se r e t r a g .

17 (1) Şi în timpul acesta în care corăbiile înaintau 24

—
cele m a i m u l t e d i s p u n e a u de o m a i m a r e eficienţă, datorită
b u n e i l o r c o n s t r u c ţ i i — şi e r a u a s e m ă n ă t o a r e şi c h i a r m a i n u ­
m e r o a s e decît cele p e c a r e l e a v e a u l a î n c e p u t u l r ă z b o i u l u i . (2)
î n t r - a d e v ă r , A t t i c a , E u b e e a şi S a l a m i n a e r a u p ă z i t e d e o sută
de n a v e , i a r în jurul Peloponesului riavigau alte o sută, în
afară de cele d i n j u r u l P o t i d e e i şi d i n alte locuri; în acest
f e l , î n t r - o s i n g u r ă v a r ă , se f ă c u s e r ă în t o t a l d o u ă s u t e c i n c i z e c i .
(3) A c e a s t ă e x p e d i ţ i e şi cea d i n Potideea le-au consumat cea
mai mare parte din fonduri. în adevăr, l a început Potideea
e r a străjuită d e t r e i m i i de h o p l i ţ i plătiţi c u d o u ă d r a h m e p e
zi, căci, pentru el şi pentru slujitorul său, hoplitul primea
cîte o drahmă pe zi; dintre aceştia anume o m i e şase s u t e ,
care veniseră la început cu Phormion, rămăseseră pînă la
cucerirea cetăţii. Toate corăbiile primeau aceeaşi plată. (4)
Astfel au fost, deci, cheltuiţi banii chiar de la început, şi
acesta a f o s t c e l m a i m a r e n u m ă r d e c o r ă b i i e c h i p a t e .

18 (1) î n timp ce lacedemonienii erau la Istm, mytilenenii

a u p o r n i t în expediţie c o n t r a M e t h y m n e i , socotind că cetatea
l e este ca şi p r e d a t ă ; a u p o r n i t , p e u s c a t , e i şi a u x i l i a r i i . î n s ă ,
atacînd c e t a t e a şi v ă z î n d că n u a u succesul aşteptat, a u p l e ­
c a t s p r e A n t i s s a , P y r r h a i şi Eresos şi s t a t o r n i c i n d situaţia p o ­
litică în aceste cetăţi şi î n t ă r i n d z i d u r i l e , a u p l e c a t în grabă
acasă. (2) A u p o r n i t şi m e t h y m n i e n i i în e x p e d i ţ i e c o n t r a A n t i s -
sei, după ce se retrăseseră mytilenenii. Şi, producîndu-se o
bruscă ieşire a celor d i n c e t a t e şi methymnienii fiind izbiţi
şi d e a n t i s s i e n i , şi d e a u x i l i a r i , a u p i e r i t în m a r e n u m ă r ; cei
rămaşi în v i a ţ ă s - a u r e t r a s în g r a b ă . (3) A t e n i e n i i , a f l î n d că
m y t i l e n e n i i sînt v i c t o r i o ş i p e u s c a t şi ştiind c ă soldaţii l o r n u
sînt în s t a r e să-i ţină în r e s p e c t , t r i m i t c o n t r a l o r , p e l a s f î r ­
şitul t o a m n e i , p e P a c h e s , f i u l l u i E p i c u r o s , c u o m i e d e hopliţi
atenieni. (4) Aceştia, fiind şi vîslaşi a i corăbiilor, sosesc la
M y t i l e n e şi î n c o n j u r ă c e t a t e a c u u n s i n g u r z i d . î n u n e l e p u n c t e

316
 CARTEA A III-A

se află c o n s t r u i t e f o r t u r i p e t e m e l i i n a t u r a l e s o l i d e . (5) C e t a t e a
Mytilene era acum asediată d i n două p ă r ţ i , şi de pe uscat,
şi d e p e m a r e , t o c m a i c î n d i a r n a î n c e p e a să se înteţească.

19 (1) A t e n i e n i i , avînd nevoie de bani pentru asediu, au

s t a b i l i t u n i m p o z i t s p e c i a l de d o u ă s u t e d e t a l a n ţ i ; a u c o n t r i ­
b u i t şi e i a t u n c i , p e n t r u p r i m a o a r ă în acest r ă z b o i , c u bani
şi au trimis şi la aliaţi douăsprezece corăbii împreună cu
L y s i c l e s , a l c i n c i l e a s t r a t e g , c a r e să strîngă b a n i . (2) Lysicles,
p l u t i n d p e l a m a i m u l t e cetăţi, strîngea b a n i i , a p o i , în Caria,
p o r n i n d d e l a M y o t i s s-a u r c a t în c î m p i a M a i a n d r o s u l u i , pînă
la colina Sandios; într-un a t a c , d a t de carieni şi d e anaiaţi,
a u p i e r i t şi e l însuşi şi m u l ţ i ostaşi d i n r e s t u l a r m a t e i .

20 (1) î n aceeaşi iarnă, p l a t e e n i i — încă erau asediaţi de

peloponesieni şi d e beoţieni — fiind strîmtoraţi de lipsa de
alimente, neavînd nici o nădejde de ajutor de la Atena, şi
n e î n t r e z ă r i n d n i c i u n a l t m i j l o c d e s a l v a r e , p u n l a cale, e i şi
a t e n i e n i i asediaţi — l a î n c e p u t c u toţii — să iasă d i n c e t a t e
şi să sară peste zidurile duşmanilor, dacă vor izbuti cumva
să-i forţeze. încercarea era condusă de Theainetos, f i u l lui
T o l m i d a s , u n p r e z i c ă t o r , şi d e E u p o m p i d a s , f i u l l u i D a i m a c h o s ,
c a r e e r a şi s t r a t e g . (2) D u p ă aceea, j u m ă t a t e d i n t r e e i a u î n ­
c e p u t să ş o v ă i e , s o c o t i n d c ă p r i m e j d i a e m a r e ; a u r ă m a s hotă­
rîţi p e n t r u ieşire ca l a d o u ă s u t e d o u ă z e c i d e v o l u n t a r i , p r e g ă ­
tiţi să iasă în f e l u l u r m ă t o r . (3) A u f ă c u t nişte scări înalte cît
z i d u l duşmanilor; măsura scărilor a u p o t r i v i t - o după rîndurile
de cărămizi s u p r a p u s e în p a r t e a zidului dinspre ei, care nu
fusese văruită. Mulţi numărau, în acelaşi timp, rîndurile de
c ă r ă m i z i . C î ţ i v a [ d i n t r e c e i c a r e n u m ă r a u ] p u t e a u să g r e ş e a s c ă ,
dar cei m a i mulţi făceau socoteala c o r e c t ă , m a i ales c ă n u ­
m ă r a u d e m u l t e o r i şi, î n acelaşi t i m p , n u e r a u d e p a r t e d e z i d ,
ci d i s t i n g e a u d e s t u l d e b i n e ceea ce v o i a u e i . (4) A ş a a u l u a t
ei m ă s u r a p e n t r u scări, a p r e c i i n d mărimea zidului după gro­
simea cărămizii.

21 (1) Z i d u l peloponesienilor avea următoarea structură:

două centuri , 2 5
u n a spre plateeni, i a r cea de-a doua pentru

317
 THUCYDIDES

e v e n t u a l i t a t e a u n u i atac d i n p a r t e a ateriienilor. C e n t u r i l e erau

l a o distanţă d e ş a i s p r e z e c e p i c i o a r e 2 6
u n a de a l t a . (2) In s p a ­
ţiul de şaisprezece p i c i o a r e fuseseră clădite încăperi, ca lo­
c u i n ţ e d i s t r i b u i t e g ă r z i l o r ; şi se ţ i n e a u u n a de a l t a , î n c î t p ă r e a
c ă este u n s i n g u r z i d gros, a v î n d creneluri de o p a r t e şi de
a l t a . (3) D i n zece în zece c r e n e l u r i se r i d i c a u t u r n u r i înalte şi
egale ca lărgime cu zidul; ele se întindeau, pe de o parte,
p î n ă l a m a r g i n e a i n t e r i o a r ă a z i d u l u i , i a r pe d e a l t a , p î n ă l a
cea exterioară, aşa î n c î t n u se putea trece pe lîngă turnuri,
c i n u m a i p r i n m i j l o c u l l o r . (4) A s t f e l , în t i m p u l n o p ţ i i , c î n d e r a
v r e m e r e a şi u m e d ă , s e n t i n e l e l e p ă r ă s e a u c r e n e l u r i l e şi f ă c e a u
d e strajă în t u r n u r i , c ă c i acestea e r a u l a mică distanţă u n e l e
d e a l t e l e şi a c o p e r i t e p e d e a s u p r a . A s t f e l era, deci, construit
z i d u l c u c a r e e r a u î n c o n j u r a ţ i şi păziţi p l a t e e n i i .

22 (1) C e i înţeleşi între e i , d u p ă ce f ă c u s e r ă t o a t e p r e g ă t i r i l e

au aşteptat să v i n ă Q noapte cu v r e m e rea, ploioasă şi fără
l u n ă şi a u p o r n i t să iasă d i n c e t a t e . î i c o n d u c e a u c h i a r aceia
c a r e p u s e s e r ă l a c a l e î n c e r c a r e a . M a i întîi a u străbătut şanţul
care le înconjura cetatea, apoi s-au apropiat de zidul duş­
manilor, scăpînd neobservaţi de străji, c a r e n u - i vedeau d i n
p r i c i n a î n t u n e r i c u l u i şi c a r e n u a u z e a u n i c i z g o m o t u l p e care-1
f ă c e a u c î n d se a p r o p i a u , c ă c i v î n t u l îl a c o p e r e a c u v î j î i t u l l u i .
(2) A p o i m e r g e a u l a distanţă m a r e u n u l d e a l t u l , ca n u c u m v a ,
l o v i n d u - ş i a r m e l e , să f i e simţiţi. P u r t a u a r m e c a r e n u - i î n g r e u -
i a u şi a v e a u n u m a i p i c i o r u l stîng încălţat, ca să l e o f e r e spri­
j i n î m p o t r i v a n o r o i u l u i . (3) A ş a d a r , s-au a p r o p i a t d e creneluri
p e p o r ţ i u n e a d i n t r e t u r n u r i — ştiind c ă sînt g o a l e — m a i întîi
c e i c a r e a d u c e a u s c ă r i l e ; d u p ă ce l e - a u p u s a u î n c e p u t să se
urce doisprezece d i n t r e e i , u ş o r î n a r m a ţ i , c u p u m n a l şi c u piep­
tar, pe care-i conducea A m m e a s , f i u l l u i C o r o i b o s , şi c a r e s-a
u r c a t c e l dintîi. D u p ă e l , a u î n c e p u t să se u r c e u r m ă t o r i i şase,
p e n t r u f i e c a r e t u r n . D u p ă aceea, în u r m a l o r v e n e a u alţii u ş o r
î n a r m a ţ i c u s u l i ţ e ; în faţa a c e s t o r a alţii p u r t a u s c u t u r i l e , pen­
t r u c a c e i u ş o r î n a r m a ţ i c u suliţe să se a p r o p i e m a i u ş o r ; e i
a v e a u să l e d e a s c u t u r i l e c î n d v o r f i în faţa d u ş m a n i l o r . (4) I a r
c î n d aceştia a u a j u n s sus, străjerii z i d u l u i a u p r i n s de veste,
d e o a r e c e u n p l a t e e a n s-a a p u c a t d e o c ă r ă m i d ă de pe crene-

318
 C A R T E A A III-A

luri iar cărămida căzînd a făcut zgomot. (5) î n d a t ă s-a dat

strigătul de alarmă şi a r m a t a a pornit l a z i d , căci n u ştiau
ce p r i m e j d i e îi p î n d e a p e o n o a p t e î n t u n e c o a s ă şi p e ploaie;
în acelaşi t i m p , p l a t e e n i i r ă m a ş i în c e t a t e a u ieşit şi s - a u n ă ­
pustit asupra zidului p e l o p o n e s i e n i l o r , în p a r t e a d i n faţa ace­
l u i a p e s t e c a r e t r e c u s e r ă o a m e n i i l o r , p e n t r u ca să p o a t ă f i cît
m a i p u ţ i n atenţi l a e i . (6) L a c e d e m o n i e n i i se a g i t a u , d a r r ă m î -
n e a u pe loc, şi n i m e n i d i n s t r a j a l o r n u î n d r ă z n e a să l e v i n ă
în a j u t o r , c ă c i n u p u t e a u să-şi dea seama de ceea ce se în­
t î m p l ă . (7) C e i t r e i sute d e p l a t e e n i , c ă r o r a l i se d ă d u s e p o r u n c ă
să sară în a j u t o r de v a f i n e v o i e , a u ieşit în a f a r a z i d u l u i , c o n -
d u e î n d u - s e d u p ă strigăte. D u ş m a n i i a u î n c e p u t să r i d i c e torţe
a p r i n s e s p r e T h e b a . (8) D a r , alături de e i , a u r i d i c a t şi p l a t e e n i i
din cetate m u l t e torţe p e z i d , p e c a r e l e p r e g ă t i s e r ă de m a i
înainte în acest scop, pentru ca semnalele cu torţele să fie
n e c l a r e p e n t r u d u ş m a n i şi să n u sară în a j u t o r c o n s i d e r î n d că
se p e t r e c e a l t c e v a d e c î t ceea ce e r a de f a p t în r e a l i t a t e , pînă
c e p l a t e e n i i c a r e ieşiseră a v e a u să scape şi să se p u n ă în s i g u ­
ranţă . 27

23 (1) î n acest timp primii dintre plateeni care porniseră

să sară p e s t e z i d , de îndată ce se u r c a u şi, u c i g î n d străjile,
puneau stăpînire pe fiecare turn, ocupau ei înşişi trecerile
dintre turnuri şi l e p ă z e a u , p e n t r u ca n i c i u n d u ş m a n să n u
poată v e n i l a atac p r i n ele; apoi, punînd scări de l a zid l a
turnuri, se urcau pe ele tot m a i mulţi oameni, dintre care
u n i i , a r u n e î n d c u p r o i e c t i l e d e p e t u r n u r i , îi ţ i n e a u l a distanţă
p e c e i c a r e v o i a u să v i n ă în a j u t o r şi de sus şi d e j o s , i a r c e i ­
lalţi, în acest timp, aşezînd scări şi e v i t î n d crenelurile, tre­
c e a u p e s t e z i d p r i n i n t e r v a l u l d i n t r e t u r n u r i . (2) A m m e a s , d u p ă
ce a izbutit să treacă, s-a aşezat p e m a r g i n e a şanţului şi de
a c i , c e i d e s u b c o m a n d a sa, a r u n c a u şi c u săgeţi şi c u suliţe
î n c e l c a r e sărea în a j u t o r u l d u ş m a n i l o r , lîngă z i d , şi încerca
s ă î m p i e d i c e t r e c e r e a . (3) Şi d i n t r e toţi, u l t i m i i d i n cei aflaţi
î n t u r n u r i a u c o b o r î t c u g r e u şi a u p o r n i t s p r e ş a n ţ ; în acest
t i m p , cei t r e i s u t e s-au n ă p u s t i t a s u p r a l o r , p u r t î n d torţe. (4)
î n f e l u l acesta, p l a t e e n i i , stînd p e m a r g i n e a şanţului, îi v e d e a u
m a i b i n e [ p e d u ş m a n i ] d i n î n t u n e r i c , a r u n c a u c u suliţe şi cu

319
 THUCYDIDES

săgeţi în părţile descoperite ale corpului, pe cînd ei înşişi,

aflîndu-se în întuneric, erau mai puţin yizibili din pricina
l u m i n i i torţelor, aşa încît şi u l t i m i i p l a t e e n i o i a u î n a i n t e d u ş ­
m a n i l o r şi t r e c şanţul, deşi c u g r e u şi c u sforţări. într-adevăr,
în şanţ se p r i n s e s e g h e a ţ ă , d a r n u e r a atît d e tare încît să
p o a t ă t r e c e p e ea, şi e r a m a i m u l t m o i n o a s ă , aşa c u m o face
m a i d e g r a b ă v î n t u l d e l a răsărit d e c î t c e l de l a m i a z ă n o a p t e ,
i a r n o a p t e a v î n t u l adusese z ă p a d ă şi f ă c u s e m u l t ă a p ă în ş a n ţ ;
totuşi, evitînd-o cu greu, au trecut-o. De altfel, chiar fuga
l o r s-a p u t u t î n d e p l i n i , m a i ales, c u a j u t o r u l i e r n i i grele.

24 (1) P o r n i n d d e l a şanţ, p l a t e e n i i s - a u î n d e p ă r t a t în m a s ă
p e calea care ducea spre Theba, avînd în stînga h e r o n u l l u i
A n d r o c r a t e s , şi s o c o t i n d că d u ş m a n i i n u v o r bănui c ă se în­
dreptaseră chiar pe această cale spre ei. în acelaşi timp ei
vedeau pe p e l o p o n e s i e n i c u m îi urmăreau c u torţe pe calea
c a r e d u c e s p r e C i t h e r o n şi D r y o s C e p h a l a i [ c a p e t e l e s t e j a r u l u i ]
spre a ajunge la Atena. (2) Plateenii au înaintat şase sau
şapte s t a d i i pe d r u m u l care duce spre Theba, apoi a u luat-o,
p e c a l e a c a r e d u c e a s p r e m u n t e , l a E u y t h r a i şi H y s i a i şi, a j u n -
g î n d l a h o t a r , se r e f u g i a z ă în A t e n a ; e r a u în n u m ă r d e două
sute doisprezece, deşi fuseseră m u l t m a i mulţi, căci u n i i din­
t r e ei s - a u î n t o r s în c e t a t e î n a i n t e d e a t r e c e şanţul, i a r u n
a r c a ş fusese p r i n s p e m a r g i n e a d i n a f a r ă a şanţului. (3) Pelo­
p o n e s i e n i i , î n c e t î n d u r m ă r i r e a , s - a u întors l a b a z e l e l o r . P l a t e ­
enii d i n cetate, neştiind n i m i c d e s p r e cele p e t r e c u t e , căci cei
care se întorseseră le anunţaseră că nu mai supravieţuieşte
n i m e n i , c î n d s-a f ă c u t ziuă, a u t r i m i s u n c r a i n i c c u p r o p u n e r e
d e armistiţiu p e n t r u r i d i c a r e a m o r ţ i l o r , d a r c î n d a u a f l a t ade­
v ă r u l , s-au o p r i t . A s t f e l a u scăpat, d e c i , p l a t e e n i i c a r e săriseră
peste z i d u r i .

25 (1) P e l a sfîrşitul aceleiaşi ierni este trimis d i n Sparta

l a M y t i l e n e , c u o triremă, Salaithos s p a r t a n u l . Acesta, ajungînd
l a P y r r h a i şi d e a c i , m e r g î n d p e j o s , p r i n a l b i a secată a u n u i
t o r e n t , p e u n d e se p u t e a t r e c e p e s t e z i d u l d e î n c e r c u i r e , a s c ă ­
pat neobservat, a ajuns l a M y t i l e n e şi a spus p r o e d r i l o r 2 8
că
v a a v e a loc o i n v a z i e în A t t i c a , c ă î n acelaşi t i m p v o r sosi şi

320
 CARTEA A III-A

cele p a t r u z e c i de corăbii, care t r e b u i a u să le v i n ă în ajutor

şi c ă e l a f o s t t r i m i s s p r e a l e d a această v e s t e şi, în acelaşi
t i m p , p e n t r u a se î n g r i j i şi d e a l t e l e . (2) M y t i l e n e n i i a u p r i n s
c u r a j şi a u î n c e p u t să f i e m a i p u ţ i n dispuşi să c a d ă l a î n v o ­
ială c u a t e n i e n i i . Şi s-a terminat această iarnă şi, c u ea, a l
p a t r u l e a a l acestui război a cărui istorie a scris-o T h u c y d i d e s .

26 (1) î n v a r a u r m ă t o a r e , p e l o p o n e s i e n i i , d u p ă ce a u trimis
l a M y t i l e n e p a t r u z e c i şi d o u ă d e c o r ă b i i , r î n d u i n d comandant
pe Alcidas, care era navarh, ei şi aliaţii lor au năvălit în
A t t i c a , p e n t r u ca a t e n i e n i i să f i e t u l b u r a ţ i d i n d o u ă părţi şi să
n u - i m a i p o a t ă a j u t a atît d e m u l t c o r ă b i i l e c a r e p l u t e a u spre
M y t i l e n e . (2) I n v a z i a aceasta o c o n d u c e a Cleomenes, ţinînd l o ­
cul l u i Pausanias, f i u l l u i Pleistoanax, care era rege tînăr,
Cleomenes fiind f r a t e l e tatălui său. (3) E i a u d e v a s t a t A t t i c a
şi ţ i n u t u r i l e p î r j o l i t e şi m a i î n a i n t e , u n d e m a i crescuse ceva,
şi p e cele c a r e r ă m ă s e s e r ă n e d e v a s t a t e î n t i m p u l i n v a z i i l o r a n ­
t e r i o a r e ; a c e a s t ă i n v a z i e a f o s t cea m a i grea p e n t r u atenieni,
d u p ă cea d e - a d o u a . (4) A s t f e l , a ş t e p t î n d m e r e u să a f l e despre
v r e o faptă săvîrşită d e c o r ă b i i l e d i n Lesbos, căci socoteau că
n a v e l e străbătuseră d e j a m a r e a , p e l o p o n e s i e n i i p u s t i a u cele m a i
m u l t e părţi d i n A t t i c a . D a r , c u m n u l e - a reuşit n i m i c d i n cele
ce n ă d ă j d u i a u , i a r g r i u l l e l i p s e a , s - a u r e t r a s şi s - a u împrăş­
tiat prin cetăţile l o r .

27 (1) î n acest timp, mytilenenii, văzînd că corăbiile din

P e l o p o n e s întîrzie, i a r g r î u l l e lipseşte, c a d l a î n ţ e l e g e r e c u a t e ­
n i e n i i , d e t e r m i n a ţ i f i i n d şi d e u r m ă t o a r e a s i t u a ţ i e : (2) S a l a i t h o s ,
p i e r z î n d u - ş i şi e l n ă d e j d e a în s o s i r e a c o r ă b i i l o r , î n a r m e a z ă cu
arme grele 2 9
p o p o r u l , care m a i înainte era uşor î n a r m a t , 30
cu
scopul de a ataca pe atenieni. (3) D a r soldaţii, după ce au
p r i m i t a r m e l e , n - a u m a i v r u t să d e a a s c u l t a r e comandanţilor,
c i , s t r î n g î n d u - s e în a d u n ă r i , c e r e a u a r i s t o c r a ţ i l o r , s a u să a d u c ă
31

g r î u l în v ă z u l m u l ţ i m i i şi să-1 î m p a r t ă t u t u r o r , s a u , d a c ă n u ,
se v o r î n ţ e l e g e c u a t e n i e n i i şi v o r p r e d a c e t a t e a .

28 (1) C e i c a r e a v e a u c o n d u c e r e a t r e b u r i l o r — d î n d u - ş i s e a m a
că n u sînt în s t a r e să se o p u n ă p o p o r u l u i şi că, d a c ă v o r f i

21 — Războiul p e l o p o n e s i a c 321
 THUCYDIDES

e x c l u ş i d e l a î n ţ e l e g e r e , se v o r a f l a în p r i m e j d i e — î n c h e i e în
c o m u n o î n ţ e l e g e r e c u P a c h e s şi c u a r m a t a ; înţelegerea pre­
v e d e a ca a t e n i e n i i să aibă d r e p t u l să hotărască o r i c e v o r crede
d e c u v i i n ţ ă c u p r i v i r e l a m y t i l e n e n i , i a r aceştia să primească
armata ateniană în c e t a t e si să t r i m i t ă o solie l a A t e n a , ca
să d i s c u t e d e s p r e p r o p r i a l o r s o a r t ă ; p î n ă se v o r î n t o a r c e s o l i i ,
însă, P a c h e s să n u p u n ă în l a n ţ u r i , să n u r e d u c ă l a sclavie
şi să n u u c i d ă n i c i un mytilenean. (2) A c e a s t a a f o s t înţele­
gerea. Dar mytilenenii, care trataseră cu lacedemonienii la
sosirea a r m a t e i , f i i n d cuprinşi de teamă, n - a u m a i rezistat c i ,
deşi se încheiase înţelegerea, s-au aşezat la altarele zeilor;
P a c h e s însă i - a r i d i c a t d e a c o l o , f ă r ă să l e f a c ă v r e u n rău, şi
i - a aşezat în i n s u l a T e n e d o s , p î n ă c î n d a t e n i e n i i v o r l u a v r e o
hotărîre. (3) Paches, trimiţînd şi la Antissa cîteva trireme,
ş i - a a t r a s - o d e p a r t e a sa a p o i a r î n d u i t şi c e l e l a l t e l u c r u r i în
legătură c u a r m a t a aşa c u m a c r e z u t e l d e c u v i i n ţ ă .

29 (1) P e l o p o n e s i e n i i d e pe cele p a t r u z e c i de corăbii, care

t r e b u i a u să s o s e a s c ă în g r a b ă , a u p i e r d u t t i m p u l n a v i g î n d încet
şi pe lîngă P e l o p o n e s , totuşi în r e s t u l d r u m u l u i a u s c ă p a t ne­
observaţi de a t e n i e n i i d i n c e t a t e , m a i î n a i n t e de a a j u n g e l a
D e l o s ; p l e c î n d d e a c i . a u a c o s t a t l a I c a r o s şi M y c o n o s , şi a c o l o
au aflat, mai întîi, că cetatea Mytilene fusese cucerită. (2)
V o i n d însă să c u n o a s c ă l i m p e d e a d e v ă r u l , a u p o r n i t s p r e E m -
b a t o n , în E r y t h r a i . Trecuseră e x a c t şapte z i l e de cînd fusese
c u c e r i t ă c e t a t e a M y t i l e n e , c î n d a u sosit e i l a E m b a t o n . Aflînd
ei adevărul, au început să se sfătuiască asupra situaţiei de
faţă şi T e u t i a p l o s d i n E l e i a l e - a spus cele ce urmează:

30 (1) „ A s c u l t a ţ i t u , Alcidas, şi v o i , p e l o p o n e s i e n i l o r , c a r e ,
împreună cu mine, conduceţi armata; e u socotesc n i m e r i t să
p l u t i m , aşa c u m s î n t e m , s p r e M y t i l e n e , m a i înainte d e a se d a
de ştire d e s p r e n o i . (2) C ă c i , aşa c u m este f i r e s c , l a nişte oa­
m e n i c a r e a u c u c e r i t d e c u r î n d o c e t a t e v o m găsi m u l t ă lipsă
d e p a z ă , m a i ales p e m a r e , p e u n d e e i n u se aşteaptă că v r e u n
d u ş m a n a r p u t e a să-i a t a c e şi u n d e f o r ţ a noastră este în m o d
d e o s e b i t p u t e r n i c ă ; este, d e a s e m e n e a , f i r e s c ca p e d e s t r i m e a l o r
să f i e î m p r ă ş t i a t ă p r i n case fără g r i j ă , d e o a r e c e e i se socotesc

322
 CARTEA A III-A

î n v i n g ă t o r i . (3) D a c ă , d e c i , v o m c ă d e a a s u p r a l o r fără v e s t e şi
în t i m p u l nopţii, nădăjduiesc c ă , sprijiniţi de cei dinăuntru,
deoarece cred că ne-a m a i rămas acolo vreun prieten, vom
p u n e s t ă p î n i r e p e situaţie. (4) S ă n u ş o v ă i m în faţa p r i m e j d i e i ,
socotind că surpriza în r ă z b o i n u este în e s e n ţ ă altceva de­
cît că, o r i d e cîte o r i u n c o m a n d a n t se p ă z e ş t e d a r , în acelaşi
timp, supraveghează şi atacă pe duşman, are cele m a i mari
şanse de izbîndă".

31 (1) C u aceste c u v i n t e T e u t i a p l o s n - a i z b u t i t să convingă

pe A l c i d a s . Cîţiva d i n t r e f u g a r i i i o n i e n i şi l e s b i e n i însă, care
veniseră împreună cu e i , îl îndemnară ca — dacă socoteşte
războiul acesta primejdios — să cucerească vreo cetate d i n
Ionia, sau Cyme d i n Eolia, pentru ca, pornind din cetatea
cucerită, să desprindă de atenieni întreaga Ionie; [au adău­
gat] că există speranţă să i z b u t e a s c ă , deoarece toţi [ionienii]
se b u c u r ă d e s o s i r e a l o r ; [ a u m a i spus c ă ] , d a c ă v o r suprima
această sursă d e v e n i t u r i , c a r e este cea m a i m a r e p e n t r u ate­
nieni şi d a c ă , în acelaşi timp, atenienii vor institui blocada,
v o r f i n e v o i ţ i să c h e l t u i a s c ă ; s o c o t e ş t e — a zis — c ă v a con­
v i n g e şi p e P i s s u t h n e s să l u p t e alături d e e i . (2) A l c i d e s n - a
primit nici această propunere, căci înclina foarte mult să se
î n a p o i e z e cît m a i r e p e d e în P e l o p o n e s , d e o a r e c e v e n i s e r ă p r e a
tîrziu l a M y t i l e n e .

32 (1) R i d i c î n d ancora, Alcidas a pornit d i n Embaton şi,

oprindu-se l a Myonnesos în Teos, a ucis pe cei mai mulţi
dintre prizonierii capturaţi în timpul plutirii. (2) î n timp ce
e l acosta l a E p h e s , a s o s i t o s o l i e s a m i a n ă d e l a A n a i a care
i - a spus c ă n u - i d e loc f r u m o s f e l u l c u m e l i b e r e a z ă e l E l a d a ,
căci a u c i s nişte o a m e n i c a r e n-au ridicat nici măcar mîna
ca să se a p e r e şi c a r e n u - i e r a u d u ş m a n i , c i , d e n e v o i e , e r a u
aliaţi a i a t e n i e n i l o r ; d a c ă n u v a î n c e t a , p e p u ţ i n i duşmani îi
v a face p r i e t e n i , d a r în caz c o n t r a r pe mulţi dintre prieteni
îi v a t r a n s f o r m a î n d u ş m a n i . (3) A l c i d a s s-a lăsat c o n v i n s şi
a e l i b e r a t pe c e i d i n C h i o s , p e c a r e - i a v e a c u e l , şi p e alţii
cîţiva. A s t f e l , o a m e n i i , v ă z î n d corăbiile, n u a u l u a t - o l a fugă,
c i a u î n c e p u t să se a p r o p i e de ele, g î n d i n d că sînt a t t i c e , de-

323
 THUCYDIDES

o a r e c e n u se aşteptau cîtuşi d e puţin ca, d a c ă atenienii sînt

stăpîni p e m a r e , n a v e l e p e l o p o n e s i e n i l o r să p o r n e a s c ă în linişte
spre Ionia.

33 (1) A l c i d a s a p l e c a t în g r a b ă d i n E p h e s aşa c ă plutirea

lui s-a transformat în fugă. într-adevăr, navele Salaminia şi
Paralos l - a u văzut ancorat la Claros — aceste nave tocmai
veneau de la Atena — şi, t c m m d u - s e să n u f i e u r m ă r i t de
ele, ţinea l a r g u l m ă r i i , c u g î n d u l d e a n u m a i acosta d e b u n ă ­
v o i e în a l t l o c d e c î t în P e l o p o n e s . (2) Paches şi a t e n i e n i i au
p r i m i t v e s t e a atît d i n E r y t h r e i a cît şi d i n c e l e l a l t e părţi. Ast­
f e l , cetăţile d i n I o n i a , n e f i i n d î n c o n j u r a t e c u z i d u r i , se t e m e a u
f o a r t e m u l t ca n u c u m v a p e l o p o n e s i e n i i , s o s i n d c u n a v e l e , să
a t a c e şi să d i s t r u g ă cetăţile, c h i a r d a c ă n u se g î n d e a u să r ă -
m î n ă acolo. N a v e l e P a r a l o s şi S a l a m i n i a , v ă z î n d u - 1 l a C l a r o s ,
d i n p r o p r i e iniţiativă a u d a t v e s t e [că i - a u v ă z u t ] . (3) P a c h e s
a p o r n i t în u r m ă r i r e c u t o t z e l u l . P î n ă l a i n s u l a P a t m o s s-a
ţinut p e u r m e l e l u i , a p o i , p ă r î n d c ă n u m a i p o a t e f i p r i n s , s-a
retras. Paches socotea faptul acesta u n cîştig, pentru că nu
dăduse peste corăbiile l u i A l c i d a s în larg, deoarece, nefiind
n i c ă i e r i p r i n s e , f u s e s e r ă s i l i t e să-şi f a c ă o tabără şi să-şi rîn-
d u i a s c ă p a z ă şi l o c d e a n c o r a r e .

34 (1) P o r n i n d înapoi pe lîngă ţărm, A l c i d a s s-a oprit şi

l a N o t i o n , r e ş e d i n ţ ă a c o l o p h o n i e n i l o r , u n d e se stabiliseră co-
l o p h o n i e n i i , d u p ă ce p a r t e a de sus a cetăţii fusese c u c e r i t ă de
I t a m e n e s şi d e b a r b a r i i care fuseseră aduşi, în t i m p u l unei răs­
coale, de către particulari; c e t a t e a fusese capturată chiar în
v r e m e a c î n d s-a p r o d u s a d o u a i n v a z i e a p e l o p o n e s i e n i l o r în
Attica. (2) C e i c a r e se r e f u g i a s e r ă şi se stabiliseră la Notion
a u început iarăşi să se d e z b i n e ; u n i i dintre ei, luînd soldaţi
a u x i l i a r i a r c a d i e n i şi b a r b a r i d e l a P i s s u t h n e s , îi ţ i n e a u î n t r - u n
loc fortificat; în ceea ce îi p r i v e ş t e p e colophonienii d i n ce­
tatea de sus, c a r e m e d i z a u , aceştia, strîngîndu-se la un loc,
formau o c o m u n i t a t e politică; ceilalţi, retrăgîndu-se în faţa
a c e s t o r a şi a f l î n d u - s e în situaţia d e exilaţi, l - a u a d u s p e P a c h e s
la e i . (3) A c e s t a a c h e m a t l a discuţie pe Hippias, căpetenia
arcadienilor d i n fortăreaţă, cu condiţia ca, dacă nu se vor

324
 C A R T E A A III-A

înţelege, să-1 a d u c ă iarăşi l a f o r t ă r e a ţ ă , sănătos şi t e a f ă r ; că­

p e t e n i a a ieşit d i n f o r t ă r e a ţ ă şi s-a d u s l a Paches c a r e , după
ce 1-a p u s s u b p a z ă , f ă r ă să-1 a r u n c e î n lanţuri, s-a năpustit
fără v e s t e a s u p r a f o r t ă r e ţ e i ; a r c a d i e n i i d i n ă u n t r u neprimindu-1,
Paches a c u c e r i t fortăreaţa şi a u c i s p e a r c a d i e n i i şi p e bar­
barii care erau înăuntru. Pe Hippias 1-a adus m a i în urmă
în fortăreaţă, aşa c u m se î n v o i s e , şi, pe c î n d e r a î n ă u n t r u , 1-a
ridicat şi 1-a u c i s , trăgînd cu arcul în e l . (4) A restituit co-
lophonienilor Notionul, fără locuitorii care medizaseră. Mai
tîrziu, a t e n i e n i i , t r i m i ţ î n d c o l o n i ş t i d u p ă l e g i l e l o r , i - a u aşezat
în N o t i o n , strîngînd pe toţi colophonicnii care se aflau prin
cetăţi.

35 (1) P a c h e s , sosind l a M y t i l e n e , a s u p u s cetăţile Pyrrhai

şi Eresos, apoi, luînd pe Salaithos lacedemonianul, care se
ascunsese î n c e t a t e , îl t r i m i t e la Atena şi, o dată c u el, pe
mytilenenii d i n Tenedos, pe care-i aşezase acolo, şi în fine,
şi p e toţi a c e i a p e c a r e - i c r e d e a că p r o v o c a s e r ă r ă z v r ă t i r e a . (2)
M a i t r i m i t e şi cea m a i m a r e p a r t e a a r m a t e i . E l , r ă m î n î n d cu
ceilalţi soldaţi, a r î n d u i t treburile din Mytilene şi d i n r e s t u l
L e s b o s u l u i c u m a c r e z u t de cuviinţă.

36 (1) C î n d a u sosit l a A t e n a o a m e n i i , î m p r e u n ă cu Salai­

t h o s , a t e n i e n i i a u u c i s î n d a t ă p e S a l a i t h o s ; acesta l e f ă c u s e şi
a l t e p r o m i s i u n i , d a r şi p e aceea c ă v a r e t r a g e p e p e l o p o n e s i e n i
d e l a P l a t e e a , c a r e e r a î n c ă asediată. (2) î n p r i v i n ţ a o a m e n i l o r ,
atenienii au început să se s f ă t u i a s c ă şi, l ă s î n d u - s e p r a d ă mî-
n i e i , a u h o t ă r î t să u c i d ă n u n u m a i p e c e i de faţă, c i p e toţi
mytilenenii în floarea vîrstei, i a r p e copii şi p e femei să le
reducă l a s c l a v i e ; îi învinuiau că făcuseră întreaga răscoală
f ă r ă să se f i a f l a t s u b d o m i n a ţ i e , ca ceilalţi e l e n i , şi c ă , l a r ă z ­
vrătire, contribuiseră foarte mult navele peloponesiene, care
îndrăzniseră să se a v î n t e în I o n i a , s p r e a le v e n i în ajutor;
erau convinşi că m y t i l e n e n i i n-au pornit răzvrătirea spontan,
c i că a u făcut-o c u p r e m e d i t a r e . (3) T r i m i t deci l a Paches o
triremă care să-i aducă la cunoştinţă cele hotărîte, porun-
c i n d u - i să e x t e r m i n e în g r a b ă p e m y t i l e n e n i . (4) A d o u a z i i - a
c u p r i n s u n f e l de c ă i n ţ ă l a g î n d u l c ă luaseră o hotărîre atît

325
 THUCYDIDES

d e m a r e şi d e c r u d ă , a n u m e să d i s t r u g ă o m a r e c e t a t e şi n u
p e v i n o v a ţ i . (5) Şi, c î n d a u a f l a t acest l u c r u , s o l i i m y t i l e n e n i l o r ,
c a r e se a f l a u l a A t e n a , şi a t e n i e n i i care colaborau cu ei au
stăruit p e l î n g ă c o n d u c ă t o r i să a n g a j e z e iarăşi o d e l i b e r a r e . Şi
i-au convins uşor, deoarece si conducătorii vedeau clar că
majoritatea cetăţenilor doresc să l i se dea 3 2
posibilitatea să
se sfătuiască. (6) A d u n î n d u - s e î n d a t ă ecclesia, m a i m u l ţ i şi-au
e x p r i m a t p ă r e r e a , d a r m a i ales C l e o n , f i u l l u i C l e a i n e t o s , c a r e ,
în m u l t e privinţe, era cel m a i v i o l e n t 3 3
d i n t r e cetăţeni şi care
e r a a t u n c i c e l m a i m u l t în s t a r e să c o n v i n g ă p o p o r u l ; păşind,
d e c i , iarăşi în f a ţ a adunării a spus cele ce urmează.

37 (1) „ Ş i în alte împrejurări, adesea, e u m i - a m exprimat

c o n v i n g e r e a c ă d e m o c r a ţ i a este i n c a p a b i l ă să c o n d u c ă p e alţii,
d a r m a i ales c u o c a z i a căinţei v o a s t r e d e a c u m în l e g ă t u r ă c u
mytilenenii. (2) î n t r - a d e v ă r , deoarece v o i vă duceţi viaţa de
t o a t e z i l e l e f ă r ă t e a m ă şi f ă r ă să ţeseţi i n t r i g i u n i i împotriva
altora, vă purtaţi l a f e l şi f a ţ ă de aliaţi şi socotiţi că orice
greşeală aţi săvîrşi, lăsîndu-vă convinşi de cuvîntul lor sau
înduplecaţi de jalea exprimată de ei, n-ar putea să vă fie
p r i m e j d i o a s ă , d a r n u v ă daţi s e a m a c ă v o i , d e d r a g u l a l i a ţ i l o r ,
vă purtaţi prea blînd, fără să vă gîndiţi că voi exercitaţi
conducerea ca t i r a n i e ,
3 4
că ea se desfăşoară asupra unor oa­
m e n i rău i n t e n ţ i o n a ţ i şi c a r e sînt c o n d u ş i f ă r ă b u n a l o r v o i n ţ ă .
Nu reflectaţi că nu datorită favorurilor pe care l i le veţi
face, în paguba voastră, vă vor asculta, ci numai datorită
superiorităţii forţei d e c a r e veţi d i s p u n e , m a i m u l t d e c î t b u n e l o r
lor sentimente. (3) D a r cea mai mare primejdie ne v a ame­
n i n ţ a d a c ă n i c i o h o t ă r î r e luată d e n o i n u v a f i t e m e i n i c ă şi
d a c ă n u v o m şti că o c e t a t e c a r e se foloseşte de l e g i m a i r e l e ,
dar pe care n u le schimbă, este m a i puternică decît aceea
c a r e a r e l e g i b u n e , d a r l i p s i t e d e p u t e r e şi că n e î n v ă ţ ă t u r a a s o ­
ciată c u î n ţ e l e p c i u n e a este m a i f o l o s i t o a r e ca î n d e m î n a r e a a s o ­
ciată c u n e s t ă p î n i r e a d e s i n e şi c ă o a m e n i i m a i s i m p l i guver­
n e a z ă c u m u l t m a i b i n e cetăţile d e c î t c e i r e c u n o s c u ţ i m a i i n t e ­
ligenţi. (4) î n t r - a d e v ă r , c e i i n t e l i g e n ţ i v o i e s c să a p a r ă m a i î n ­
ţelepţi d e c î t l e g i l e şi să se a f i r m e în a d u n a r e a p o p o r u l u i , pen­
t r u c ă n u g ă s e s c p r i l e j u r i să-şi a r a t e p ă r e r i l e l o r în a l t e l u c r u r i

326
 CARTEA A III-A

m a i i m p o r t a n t e şi, d i n această p r i c i n ă , de m u l t e o r i d u c cetă­

ţile l a p i e i r e ; d i m p o t r i v ă , c e i n e î n v ă ţ a ţ i , n e a v î n d î n c r e d e r e în
i n t e l i g e n t a l o r , socotesc c ă sînt m a i neînvăţaţi d e c î t l e g i l e , şi
î n c ă şi m a i puţin în s t a r e să c r i t i c e c u v î n t u l c e l u i c a r e v o r b e ş t e
bine, dar, fiind m a i degrabă judecători obiectivi a i celor ce
se s p u n m a i m u l t d e c î t a g o n i ş t i , se află
35
de cele m a i m u l t e
o r i p e c a l e a cea d r e a p t ă . (5) Şi n o i , d e c i , t r e b u i e să f a c e m l a
f e l , să n u n e l ă s ă m exaltaţi d e d i b ă c i a r e t o r i c ă şi d e dorinţa
de a a p ă r e a i n t e l i g e n ţ i , ca să n u f a c e m poporului îndemnuri
contrare propriilor noastre convingeri.

38 (1) E u n u m i - a m s c h i m b a t p ă r e r e a şi m ă u i t cu mirare
l a c e i c a r e a u p r o p u s să se d i s c u t e iarăşi d e s p r e m y t i l e n e n i şi
c a r e m a i p r o d u c şi p i e r d e r e de timp, ceea ce este m a i ales
în i n t e r e s u l c e l o r c a r e a u săvîrşit î n c ă l c ă r i l e . î n t r - a d e v ă r , a c o l o
u n d e se ş o v ă i e , c e l c a r e suferă a t a c ă m a i p u ţ i n v i g u r o s p e c e l
d e l a c a r e suferă. D a c ă însă d o r u l d e r ă z b u n a r e [ a l c e l u i care
s u f e r ă ] este cît m a i m u l t p e m ă s u r a suferinţei, a t u n c i porneşte
hotărît l a acţiunea răzbunării; şi mă voi mira dacă cineva
m ă v a c o n t r a z i c e şi v a c r e d e că poate arăta c ă nedreptăţile
săvîrşite de m y t i l e n e n i n e sînt f o l o s i t o a r e , deşi s u f e r i n ţ e l e pe
c a r e l e î n d u r ă m n o i d e l a e i a d u c p r e j u d i c i i aliaţilor. (2) E s t e
evident că acesta sau se va baza pe arta cuvîntului şi va
încerca să arate că părerea unanim acceptată n u este bună
sau, îmboldit de dorinţa d e cîştig şi, s t r ă d u i n d u - s e să ţină o
cuvîntare cît m a i frumoasă , 36
va încerca să v ă abată de la
c a l e a d r e a p t ă . (3) î n s c h i m b , c e t a t e a , d u p ă a s t f e l d e î n t r e c e r i l a
cuvînt, le dă altora premiile victoriei, i a r ea însăşi rămîne
e x p u s ă p r i m e j d i i l o r . (4) V i n o v a ţ i sînteţi v o i , c a r e r î n d u i ţ i rău
î n t r e c e r i l e l a c u v î n t şi c a r e v - a ţ i o b i ş n u i t să fiţi s p e c t a t o r i a i
d i s c u r s u r i l o r şi a u d i t o r i a i f a p t e l o r ; v o i c o n s i d e r a ţ i evenimen­
tele viitoare ca fiind posibile să se realizeze după cei care
vorbesc f r u m o s , i a r în p r i v i n ţ a f a p t e l o r î m p l i n i t e n u conside­
raţi o c h i u l drept martor m a i demn de î n c r e d e r e despre ceea
c e s-a săvîrşit, c i a u z u l , l u î n d u - v ă d u p ă a c e i a c a r e ştiu să d o ­
j e n e a s c ă f o a r t e f r u m o s c u c u v î n t u l . (5) Sînteţi f o a r t e înclinaţi
s ă fiţi înşelaţi d e d i s c u r s u r i n e o b i ş n u i t e şi să n u v o i ţ i să fiţi
de acord cu ceea ce s-a hotărît, î n t o t d e a u n a sclavii ciudăţe-

327
 THUCYDIDES

niilor, dispreţuitori ai lucrurilor obişnuite şi, (6) mai ales,

f i e c a r e d i n t r e v o i d o r e ş t e să f i e p u t e r n i c î n e l o c i n ţ ă ; i a r d a c ă
n u aveţi a c e a s t ă p u t e r e , a t u n c i luptaţi î m p o t r i v a acelora care
s p u n aceleaşi l u c r u r i , ca n u c u m v a să păreţi c ă u r m a ţ i p ă r e r e a
lor şi sînteţi g a t a să lăudaţi şi să daţi atenţie c u precădere
c e l o r spuse de u n v o r b i t o r ascuţit l a m i n t e , d a r sînteţi înceţi
î n a p r e v e d e a cele ce v o r d e c u r g e d i n cele spuse. (7) C ă u t î n d ,
ca să zic aşa, a l t c e v a d e c î t l u c r u r i l e în m i j l o c u l c ă r o r a t r ă i m ,
n u sînteţi în s t a r e să d e l i b e r a ţ i c u deplină înţelegere nici în
privinţa situaţiei de faţă. într-un cuvînt, sînteţi învinşi de
p l ă c e r e a d e a a s c u l t a şi s e m ă n a ţ i m a i m u l t c u nişte s p e c t a t o r i
care şed şi p r i v e s c sofiştii, decît cu nişte oameni care deli­
b e r e a z ă a s u p r a cetăţii l o r .

39 (1) î n c e r c î n d să v ă a b a t de l a aceste p r a c t i c i , v ă arăt c ă

m y t i l e n e n i i , c ă a c e a s t ă singură c e t a t e n e - a f ă c u t n o u ă c e l m a i
mare rău. (2) Eu acord iertare celor care s-au desprins de
noi, neputînd s u f e r i dominaţia noastră sau f i i n d siliţi d e duş­
mani. D a r aceia c a r e , deşi locuiesc o insulă împrejmuită cu
ziduri, deşi se t e m de duşmanii noştri numai dinspre mare,
deşi e i înşişi n u e r a u nepregătiţi să l e ţină p i e p t , d a t o r i t ă c o n ­
strucţiilor de trireme şi e r a u independenţi şi onoraţi în cel
m a i înalt g r a d d e n o i , a u săvîrşit totuşi a s t f e l d e f a p t e . Ce a l t ­
ceva a u făcut ei decît că ne-au întins curse şi s-au ridicat
î m p o t r i v a noastră, ceea ce e m a i m u l t d e c î t c ă s - a u desprins
de n o i — c ă c i d e s p r i n d e r e a o s ă v î r ş e s c a c e i a c a r e s u f ă r vreo
violenţă — şi a u căutat, r ă s c u l î n d u - s e , să ne distrugă, alătu-
rîndu-se celor mai înverşunaţi duşmani ai noştri? Desigur,
acest l u c r u este m a i p r i m e j d i o s d e c î t d a c ă , c r e î n d u - ş i e i înşişi
o forţă militară, s-ar f i ridicat cu război împotriva noastră.
(3) N i c i n e n o r o c i r i l e v e c i n i l o r , c a r e , a b i a desprinşi de n o i , a u
f o s t supuşi, n u l e - a u s e r v i t de e x e m p l u , n i c i v i a ţ a f e r i c i t ă p r e ­
zentă n u i - a făcut să e z i t e să se avînte în primejdie. Fiind
î n c r e z ă t o r i în v i i t o r şi r î v n i n d l a l u c r u r i m a i p r e s u s de pute­
rea l o r , d a r m a i p r e j o s de judecata l o r , a u stîrnit războiul,
socotind că-i bine să p u n ă f o r ţ a înaintea dreptului; deoarece
a u s o c o t i t c ă v o r ieşi b i r u i t o r i n e - a u a t a c a t , deşi n u suferiseră
nici o jignire. (4) E s t e în f i r e a cetăţilor p e n t r u care succesul

328
 CARTEA A III-A

vine repede şi pe neaşteptate să treacă măsura trufiei, dar

cele m a i m u l t e succese p e c a r e l e d o b î n d e s c o a m e n i i a ş a c u r a
se aşteptau sînt m a i s i g u r e d e c î t cele c a r e v i n p e neaşteptate.
D e aceea e i , ca să zic aşa, f a c f a ţ ă m a i u ş o r i n s u c c e s u l u i d e c î t
sînt în s t a r e să p ă s t r e z e f e r i c i r e a . (5) A r f i t r e b u i t d e m u l t să
nu c i n s t i m pe m y t i l e n e n i cu totul altfel decît pe ceilalţi, şi
p o a t e că n u s-ar f i d e d a t a l u n a s t f e l d e exces. D e a l t f e l , este
în f i r e a o m u l u i să d i s p r e ţ u i a s c ă p e c e l c a r e - 1 linguşeşte şi să
a d m i r e p e c e l c a r e n u - i c e d e a z ă . (6) Să f i e d e c i p e d e p s i ţ i m y ­
tilenenii şi acum, pe măsura vinovăţiei l o r , d a r să nu cadă
v i n a n u m a i p e aristocraţi, i a r p o p o r u l să f i e a b s o l v i t . Căci toţi
n e - a u a t a c a t l a f e l , deşi a v e a u p o s i b i l i t a t e a să se î n t o a r c ă la
noi şi să f i e iarăşi în c e t a t e . E i însă, s o c o t i n d că primejdia
înfruntată alături de aristocraţi este m a i mică, s-au răsculat
laolaltă c u aceştia. (7) î n ceea ce p r i v e ş t e p e aliaţi, fiţi atenţi
că d a c ă veţi d a aceleaşi p e d e p s e şi c e l o r c a r e s-au desprins
de bunăvoie şi c e l o r siliţi d e d u ş m a n i , c i n e c r e d e ţ i c ă n u se
va desprinde, l a cel m a i m i c pretext, cînd are posibilitatea,
d a c ă i z b u t e ş t e , să d o b î n d e a s c ă e l i b e r a r e a , i a r d a c ă e ş u e a z ă , să
nu tragă nici o consecinţă irevocabilă? (8) S u f l e t e l e şi banii
noştri v o r f i e x p u s e p r i m e j d i e i în faţa fiecărei cetăţi. Şi, d a c ă
izbîndim în l u p t ă , l u î n d în p r i m i r e o c e t a t e distrusă, v o m f i
lipsiţi p e v i i t o r d e v e n i t u r i l e p r i n c a r e s î n t e m a c u m p u t e r n i c i ,
i a r d a c ă e ş u ă m , v o m cîştiga alţi d u ş m a n i pe l î n g ă cei p e c a r e - i
a v e m , şi, t o c m a i în c l i p a c î n d v a t r e b u i să r e z i s t ă m d u ş m a n i l o r
p e c a r e - i a v e m a c u m , v o m a v e a să l u p t ă m c u p r o p r i i i noştri
aliaţi.

40 (1) N u t r e b u i e deci, fie încrezîndu-ne în discursuri, fie

lăsîndu-ne cumpăraţi cu bani, să le dăm speranţa că vor
p r i m i i e r t a r e a p e n t r u c ă a u greşit ca o a m e n i . î n t r - a d e v ă r , n - a u
l o v i t f ă r ă v o i e , c i a u u r z i t c o m p l o t u l c u b u n ă ştiinţă. Numai
cei constrînşi m e r i t ă i e r t a r e . (2) E u d e c i şi a t u n c i , întîi, c a şi
a c u m , stărui să n u s c h i m b a ţ i ceea ce aţi hotărît şi să n u g r e ­
şiţi d i n p r i c i n a a trei lucruri c a r e sînt cele m a i păgubitoare
d o m i n a ţ i e i : m i l a , p l ă c e r e a d e a a s c u l t a d i s c u r s u r i şi b l î n d e ţ e a .
(3) C ă c i mila este d r e p t s-o acordăm, l a rîndul nostru, celor
c a r e se află în a c e e a ş i situaţie c u n o i şi n u c e l o r c a r e n u p l î n g .

329
 THUCYDIDES

l a r î n d u l l o r , si c a r e , f i i n d constrînsi n e sînt m e r e u duşmani.

I a r o r a t o r i i c a r e v o i e s c să v ă î n c î n t e c u c u v î n t u l v o r a v e a pri­
l e j de î n t r e c e r e şi în a l t e p r o b l e m e , m a i p u ţ i n i m p o r t a n t e , şi
n u î n t r - o p r o b l e m ă în c a r e c e t a t e a , d u p ă o s c u r t ă p l ă c e r e , v a
avea de ispăşit cu m a r i suferinţe, iar oratorii, pentru că au
v o r b i t f r u m o s , o v o r duce foarte bine. în fine, bunăvoinţa se
a c o r d ă a c e l o r a c a r e n e v o r f i şi p e v i i t o r p r i e t e n i m a i d e g r a b ă
d e c î t e g a l i l o r noştri, şi c a r e n u n e v o r r ă m î n e î n t r u n i m i c m a i
p u ţ i n d u ş m a n i . (4) î n î n c h e i e r e v ă s p u n u n s i n g u r l u c r u : dacă
veţi asculta de mine, veţi face ceea ce este drept cu myti­
lenenii şi ceea ce este în i n t e r e s u l v o s t r u , d a r d a c ă v e ţ i l u a
a l t e hotărîri n u l e veţi f a c e p e p l a c , c i v e ţ i c ă u t a să v ă justi­
ficaţi v o i î n ş i v ă . î n t r - a d e v ă r , d a c ă e i s-ar f i d e s p r i n s p e bună
d r e p t a t e , n - a r m a i f i n e v o i e să-i c o n d u c e ţ i . D a r d a c ă socotiţi
c ă , deşi n u se c u v e n e a , e i totuşi a u săvîrşit această f a p t ă î m p o ­
triva cuviinţei, desigur, trebuie să-i pedepsiţi potrivit intere­
s e l o r v o a s t r e sau să încetaţi d o m i n a ţ i a şi să trăiţi ca oamenii
cumsecade, l a a d ă p o s t de p r i m e j d i i . (5) A p r e c i a ţ i d e c i că prin
aceeaşi pedeapsă voi izbutiţi să v ă apăraţi, şi să arătaţi că
c e i c a r e s c a p ă d e p r i m e j d i e n u sînt m a i p u ţ i n s e n s i b i l i decît
c e i c a r e u r z e s c c o m p l o t u l , g î n d i n d u - v ă l a ceea ce e r a f i r e s c să
f a c ă e i , d a c ă a r f i p u s stăpînire p e v o i , m a i c u s e a m ă că e i
a u î n c e p u t s ă v î r ş i r e a n e d r e p t ă ţ i i . (6) D a r m a i ales a c e i a care
f a c rău c u i v a f ă r ă v r e u n m o t i v , t r e c l a a t a c şi î n f r u n t ă chiar
r i s c u l p i e i r i i , nemaiţinînd seamă de p r i m e j d i a pe care o con­
s t i t u i e d u ş m a n u l r ă m a s în viaţă. î n t r - a d e v ă r , c e l c a r e n u s u f e r ă
c e v a p e d r e p t , d a c ă s c a p ă , este m a i a p r i g d e c î t d u ş m a n u l care
este t o t aşa de v i n o v a t ca şi e l . (7) N u fiţi d e c i p r o p r i i i voştri
trădători, c i , ţ i n î n d u - v ă c u g î n d u l cît m a i a p r o a p e d e s u f e r i n ţ a
p e c a r e aţi î n d u r a t - o şi r e f l e c t î n d c ă v o i aţi f i f ă c u t o r i c e ca să-i
s u p u n e ţ i , d a ţ i - l e a c u m ceea ce m e r i t ă , fără să v ă arătaţi s l a b i ,
î n d u i o ş î n d u - v ă în situaţia d e f a ţ ă şi fără să uitaţi d e p r i m e j d i a
care stătea deasupra capului vostru, dacă învingeau ei. (8)
Pedepsiţi-i şi p e ei c u m merită, şi daţi un exemplu clar şi
celorlalţi aliaţi, arătînd că o r i c i n e se v a d e s p r i n d e d i n a l i a n ţ ă
v a f i p e d e p s i t c u m o a r t e a . C ă c i , d a c ă v o r şti acest l u c r u , n u
v a m a i t r e b u i să treceţi c u v e d e r e a p e d u ş m a n i , f i i n d c ă sînteţi
nevoiţi să luptaţi împotriva propriilor voştri aliaţi".

330
 C A R T E A A III-A

41 (1) A c e s t e a au fost rostite de Cleon. După el, a păşit

în faţa poporului Diodotos, f i u l l u i Hermocrates, care şi în
a d u n a r e a de m a i î n a i n t e v o r b i s e î m p o t r i v a p r o p u n e r i i c a m y ­
t i l e n e n i i să f i e u c i ş i ; acesta a spus cele ce urmează:

42 (1) „ N u învinovăţesc nici pe acei care au propus o

n o u ă d e l i b e r a r e în p r i v i n ţ a s o a r t e i m y t i l e n e n i l o r , n i c i n u l a u d
pe aceia care se indignează că nu chibzuim adesea asupra
unor fapte importante, ştiind că foarte potrivnice unui sfat
bun sînt d o u ă lucruri: g r a b a şi m î n i a ; dintre acestea, prima
este, d e o b i c e i , însoţită de l i p s a d e j u d e c a t ă , i a r cealaltă este
însoţită de n e c i o p l i r e şi de cuget mărginit. (2) I a r cel care
susţine c u tărie c ă d i s c u r s u r i l e n u sînt d a s c ă l i i faptelor, sau
este l i p s i t d e inteligenţă, s a u a r e v r e u n i n t e r e s p e r s o n a l . E s t e
lipsit de inteligenţă, dacă socoteşte că o r i c i n e poate să vor­
b e a s c ă d e s p r e v i i t o r , c h i a r c î n d n u este c l a r şi a r e u n i n t e r e s
p e r s o n a l d a c ă , d o r i n d să c o n v i n g ă a u d i t o r i u l de u n l u c r u u r î t ,
s o c o t e ş t e c ă n u v a p u t e a să v o r b e a s c ă f r u m o s d e s p r e u n l u c r u
urît, d a r c r e d e , în s c h i m b c ă d a c ă v a a c u z a b i n e v a impre­
s i o n a şi pe c e i c a r e - 1 c o n t r a z i c şi p e ascultători. (3) Sînt f o a r t e
n e p l ă c u ţ i şi acei c a r e a c u z ă o c u v î n t a r e , s u b m o t i v că o r a t o r u l
este m i t u i t . C ă c i , d a c ă a r a c u z a pe c i n e v a d e neştiinţă, c e l c a r e
n-ar izbuti să v ă convingă a r p l e c a , lăsînd impresia că este
mai degrabă prost decît n e d r e p t . D a r cînd i se i m p u t ă o ne­
d r e p t a t e , d a c ă izbuteşte să v ă c o n v i n g ă , este b ă n u i t , i a r d a c ă
nu izbuteşte, p e lîngă lipsa de inteligenţă, p a r e c ă mai este
şi n e d r e p t . (4) C e t a t e a n u a r e de cîştigat î n t r - o astfel de s i ­
tuaţie, c ă c i , d i n p r i c i n a t e m e r i i , se lipseşte d e s f e t n i c i . F o a r t e
multe succese ar dobîndi cetatea dacă cetăţenii de acest fel
ar f i lipsiţi de darul elocinţei, căci n-ar m a i f i sfătuiţi să
greşească. (5) C e t ă ţ e a n u l b u n n u t r e b u i e să p a r ă că se teme
de cei care-1 contrazic, ci să dea dovadă că vorbeşte mai
bine decît ei, aflîndu-se pe picior de egalitate, iar cetatea
înţeleaptă trebuie să n u cinstească pe cel c a r e - i dă de cele
m a i m u l t e o r i s f a t u r i b u n e , d a r n i c i să-i m i c ş o r e z e c i n s t e a d e
c a r e se b u c u r ă , i a r p e c e l c a r e n u p o a t e d a u n s f a t b u n n u
n u m a i că n u t r e b u i e să-1 p e d e p s e a s c ă , dar nici măcar să n u - i
micşoreze onoarea. (6) Dacă s-ar proceda aşa, şi cetăţeanul

331
 THUCYDIDES

care a r e succese în v o r b i r e n-ar m a i f i tentat să vorbească

c o n t r a c o n v i n g e r i i sale, n u m a i c a să f a c ă pe p l a c u l poporului
şi să d o b î n d e a s c ă şi m a i m a r i c i n s t i r i , i a r c e t ă ţ e a n u l c a r e n - a r e
succese în v o r b i r e n-ar m a i tinde s p r e acelaşi lucru, anume
să-şi atragă p o p o r u l , f ă c î n d şi e l u z d e linguşire.

43 (1) N o i procedăm invers, şi, mai mult, dacă cineva

este b ă n u i t că v o r b e ş t e s p r e a-şi realiza u n interes personal,
d a r s p u n e totuşi l u c r u r i f o a r t e b u n e , n o i îl u r î m p e n t r u b ă n u i a l a ,
nedovedită, că urmăreşte cîştiguri p e r s o n a l e şi, în acest fel,
îndepărtăm a v a n t a j u l e v i d e n t pe care-1 aduce cuvîntarea pen­
tru cetate. (2) S-a încetăţenit obiceiul ca şi sfaturile bune,
exprimate direct, să nu fie întru nimic m a i puţin bănuite
decît cele r e l e ; în acest f e l , şi cel care voieşte să convingă
p o p o r u l de l u c r u r i p r i m e j d i o a s e t r e b u i e să-1 atragă p r i n înşe­
l ă c i u n e , şi c e l c a r e spune l u c r u r i m a i b u n e să m i n t ă , ca să
c a p e t e î n c r e d e r e . (3) D i n p r i c i n a b ă n u i e l i l o r este c u neputinţă
să f a c i bine unei cetăţi în o c h i i tuturor, fără să m i n ţ i , căci
c e t ă ţ e a n u l c a r e o f e r ă cetăţii v r e u n l u c r u b u n , în v ă z u l tuturor,
este bănuit că în ascuns va dobîndi pentru sine ceva mai
mult. (4) Şi t r e b u i e să socotiţi că, a t u n c i cînd este v o r b a de
interese foarte mari, şi în această împrejurare noi vorbim,
după ce am gîndit mai profund, mult mai mult decît voi,
care examinaţi lucrurile în t i m p s c u r t , m a i ales c ă n o i dăm
s o c o t e a l ă d e î n d e m n u r i l e p e c a r e v i l e f a c e m , în t i m p ce voi
n e ascultaţi f ă r ă să daţi s o c o t e a l ă . (5) A s t f e l , d a c ă şi oratorul
c a r e a reuşit să c o n v i n g ă şi c e l c a r e - 1 u r m e a z ă a r f i loviţi l a
f e l , v o i aţi j u d e c a c u m a i m u l t ă î n ţ e l e p c i u n e . A c u m însă, d u p ă
starea de mînie în care vă aflaţi, se întîmplă adesea, cînd
greşiţi, să p e d e p s i ţ i o singură p ă r e r e a c e l u i c a r e v - a c o n v i n s ,
d a r n u şi p e a l e v o a s t r e , o r i c î t d e m u l t e a r f i , deşi aţi greşit
împreună cu el.

44 (1) E u n - a m păşit l a t r i b u n ă n i c i ca să v ă c o n t r a z i c , n i c i ca să
v ă a c u z în l e g ă t u r ă c u h o t ă r î r e a luată în privinţa mytilenenilor.
P e n t r u că l u p t a d i s c u ţ i e i n u o d u c e m ca să p e d e p s i m n e d r e p t a t e a
lor, ci ca să hotărîm cu bună şi înţeleaptă chibzuinţă. (2)
î n t r - a d e v ă r , c h i a r d a c ă v o i î n v e d e r a c ă m y t i l e n e n i i a u săvîrşit

332
 CARTEA A III-A

foarte m a r i n e d r e p t ă ţ i , p e n t r u aceasta totuşi n u v ă v o i sfătui

să-i ucideţi, dacă nu este folositor. Şi, chiar dacă au vreo
c i r c u m s t a n ţ ă a t e n u a n t ă , să f i e p e d e p s i ţ i d a c ă se c r e d e c ă p e n ­
t r u c e t a t e este b i n e . (3) E u socotesc c ă n o i n e s f ă t u i m m a i m u l t
pentru viitor d e c î t p e n t r u p r e z e n t . Şi î n l e g ă t u r ă c u ceea ce
susţine Cleon cu tărie, că, dacă vom propune pedeapsa cu
moartea va f i util pentru viitor, pentru că vom determina
cetăţile să n u se m a i d e s p r i n d ă d e n o i , e u , l a r î n d u l m e u a m
o părere pe c a r e o susţin şi c a r e este cu totul contrară. (4)
Şi n u c r e d c ă - i b i n e ca de d r a g u l f r u m o a s e i l u i cuvîntări să
respingeţi cuvîntul meu folositor. într-adevăr, cuvîntarea l u i
Cleon, f i i n d m a i justificată în faţa miniei voastre împotriva
mytilenenilor, a r p u t e a să v ă atragă, d a r n o i n u n e judecăm
cu m y t i l e n e n i i p e n t r u a o b ţ i n e d r e p t a t e , c i n e s f ă t u i m în pri­
v i n ţ a l o r p e n t r u a v e d e a c u m a r p u t e a să n e f i e f o l o s i t o r i .

45 (1) P r i n cetăţi există p e d e a p s a c u m o a r t e a p e n t r u multe

d e l i c t e şi n u egale c u acesta, c i p e n t r u greşeli m a i m i c i . O a m e ­
nii totuşi, m î n a ţ i de n ă d e j d e , se a v î n t ă în p r i m e j d i i , deşi n i ­
meni n - a p o r n i t vreodată să î n f r u n t e o p r i m e j d i e ştiind bine
că n u v a supravieţui luptei a n g a j a t e şi d e c i condamnîndu-se
d i n a i n t e . (2) C a r e c e t a t e p o r n i t ă să se d e s p r i n d ă d i n t r - o alianţă
a întreprins acest lucru, avînd o pregătire insuficientă după
p r o p r i a e i e v a l u a r e , f i e că este v o r b a d e s p r e o p r e g ă t i r e pro­
p r i e , f i e î n t r e p r i n s ă c u a j u t o r u l alianţei a l t o r a ? (3) O a m e n i i d i n
f i r e g r e ş e s c şi în c o m u n şi f i e c a r e î n p a r t e , şi n u există lege
c a r e să-i împiedice de l a asta, p e n t r u că oamenii au trecut
p r i n toată s c a r a p e d e p s e l o r , t o t a d ă u g i n d , în n ă d e j d e a că p o a t e
vor suferi m a i puţine vătămări d i n p a r t e a răufăcătorilor. Şi,
fireşte, în vechime pedepsele erau m a i blînde chiar pentru
cele mai mari delicte, dar, deoarece legile erau călcate, cu
t i m p u l s-a a j u n s l a legea p e d e p s e i c u m o a r t e a şi totuşi şi legea
aceasta este călcată. (4) A ş a d a r , sau t r e b u i e găsit un mijloc
de impresionare m a i înfricoşător decît pedeapsa cu moartea,
sau n i c i acesta n u a r e n i c i o p u t e r e , d e o a r e c e s ă r ă c i a trezeşte
în o m c u r a j u l , d i n p r i c i n a n e v o i i , i a r b e l ş u g u l deşteaptă în el
l ă c o m i a , d i n p r i c i n a e x c e s u l u i şi a m î n d r i e i , a p o i a l t e împre­
j u r ă r i t r e z e s c aceste d o u ă p a t i m i d i n p r i c i n a m î n i e i şi, în acesl

333
 THUCYDIDES

fel, după c u m fiecare d i n t r e ele este stăpînită d e un imbold

mai neîmblînzit, îi duc pe oameni în faţa primejdiilor. (5)
Atît nădejdea cît şi dragostea aduc foarte multe prejudicii,
dragostea conducînd, i a r nădejdea urmînd-o, dragostea născo­
c i n d p r o i e c t u l , i a r cealaltă o f e r i n d u - i înlesnirea n o r o c u l u i , i a r
amîndouă, fiind ascunse, sînt m a i p u t e r n i c e d e c î t primejdiile
c a r e se v ă d . (6) D e a s e m e n e a şi n o r o c u l , alături d e ele, c o n t r i ­
b u i e t o t atît d e m u l t i a e x a l t a r e a o a m e n i l o r . A s t f e l , cîteodată
apare pe neaşteptate şi cu mijloace mai mici decît adver­
s a r u l , ducîndu-1 pe om în p r i m e j d i e ; t o t l a f e l duce în pri­
mejdie şi cetăţile. Pe acestea cu atît mai mult cu cît este
vorba despre lucruri de cea mai mare importanţă, anume
l i b e r t a t e a s a u d o m i n a ţ i a a s u p r a a l t o r a ; şi, î m p r e u n ă c u c o m u ­
n i t a t e a , f i e c a r e se l a u d ă p e s i n e în c h i p n e s ă b u i t şi m a i m u l t
decît se cuvine. (7) într-un cuvînt, este cu neputinţă şi dă
d o v a d ă de uşurătate a c e l a c a r e c r e d e că a t u n c i c î n d f i r e a ome¬
n e a s c ă se p o r n e ş t e c u a v î n t să f a c ă c e v a v a p u t e a f i a b ă t u t ă
fie p r i n forţa legilor, f i e p r i n t e a m a de v r e o primejdie.

46 (1) A ş a d a r , n u trebuie nici să ne încredem, ca într-un

c h e z a ş , în pedeapsa cu moartea încît să d e l i b e r ă m m a i rău,
dar nici n u trebuie să l e l u ă m mytilenenilor, care s-au des­
p r i n s d e n o i , n ă d e j d e a c ă v o r p u t e a să se c ă i a s c ă şi să şteargă
în cel mai scurt timp greşeala lor. (2) Cercetaţi şi vedeţi
c h i a r a c u m că dacă o cetate, c h i a r d u p ă ce s-a desprins, îşi
d ă s e a m a c ă n u v a s u p r a v i e ţ u i , v a c ă d e a l a î n ţ e l e g e r e în c a z u l
c î n d este în s t a r e să r e s t i t u i e c h e l t u i e l i l e , i a r p e v i i t o r să p l ă ­
tească c o n t r i b u ţ i a . î n acest f e l c i n e socotiţi c ă n u v a prefera,
d a c ă p o a t e , să c a d ă l a b u n ă î n v o i a l ă în p a c e şi r e p e d e , decît
să se p r e g ă t e a s c ă a c u m şi să f i e c h i n u i t c u u n a s e d i u d e s p e r a t ?
(3) Şi c h i a r p e n t r u n o i , n u este o a r e m a i p ă g u b i t o r să c h e l t u i m ,
prelungind u n asediu, fiindcă nu voim să c ă d e m l a î n v o i a l ă ,
iar, dacă o vom cuceri, s-o luăm în p r i m i r e distrusă, şi, pe
viitor, să f i m lipsiţi de veniturile pe care le încasăm de la
ea? N o i s î n t e m p u t e r n i c i î m p o t r i v a d u ş m a n i l o r t o c m a i datorită
acestor v e n i t u r i . (4) A ş a d a r , n u t r e b u i e să j u d e c ă m c u scrupu-
l o z i t a t e p e c e i c a r e a u greşit şi să n e a l e g e m c u p a g u b ă , c i m a i
degrabă să v e d e m c u m v o m p u t e a p e v i i t o r să d ă m pedepse

334
 CARTEA A III-A

m o d e r a t e şi să a v e m [ s u b c o n d u c e r e ] cetăţi c a r e să p o a t ă con­
t r i b u i c u b a n i şi să n u s o c o t i m c ă s t r a j a p o a t e f i o b ţ i n u t ă prin
străşnicia l e g i l o r , c i p r i n g r i j a acordată t r e b u r i l o r n o a s t r e . (5)
N o i facem a c u m c o n t r a r i u l . A s t f e l , dacă i z b u t i m , t o t s u p u n e m
o c e t a t e l i b e r ă c a r e , în c h i p f i r e s c , s-a d e s p r i n s s p r e a-şi do­
bîndi neatîrnarea şi o c o n d u c e m c u forţa, c r e d e m că trebuie
s-o pedepsim amarnic. (6) N u t r e b u i e să p e d e p s i m p r e a tare
p e cei c a r e se d e s p r i n d de n o i , c i să-i p ă z i m cît m a i b i n e î n a ­
i n t e d e a se d e s p r i n d e şi să v e g h e m ca n i c i m ă c a r să n u c o n ­
c e a p ă o a s t f e l d e i d e e , i a r c î n d îi a d u c e m s u b s t ă p î n i r e a n o a s ­
tră să-i î n v i n u i m cît m a i p u ţ i n .

47 (1) Cercetaţi să v e d e ţ i ce m a r e greşeală veţi săvîrşi şi

a c u m , d a c ă v ă veţi lăsa c o n v i n ş i d e C l e o n . (2) A c u m , în t o a t e
cetăţile p o p o r u l 3 7
ne este b i n e v o i t o r şi, de aceea, s a u n u se
va alătura oligarhilor, cînd aceştia se vor d e s p r i n d e de noi
s a u , d a c ă o l i g a r h i i îl v a f o r ţ a , l e v a d e v e n i î n d a t ă d u ş m a n a l
c e l o r c a r e se d e s p r i n d . A v î n d a l i a t p o p o r u l d i n c e t a t e a c a r e s-a
r i d i c a t î m p o t r i v a v o a s t r ă n u p o r n i ţ i l a r ă z b o i . (3) I a r d a c ă v e ţ i
distruge poporul mytilencan, care n i c i n-a luat parte la des­
p r i n d e r e , b a î n c ă , d u p ă ce a p u s m î n a p e a r m e a p r e d a t c e t a ­
tea, de bună voie, mai întîi veţi face o nedreptate,
ucigînd pe binefăcătorii voştri, apoi veţi oferi oligarhilor
t o c m a i ceea ce v o r . î n a d e v ă r , d e s p r i n z î n d cetăţile de n o i , e i v o r
a v e a de î n d a t ă p o p o r u l a l i a t , d e v r e m e ce v o i l e veţi f i arătat
că aceeaşi pedeapsă îi aşteaptă şi pe cei care săvîrşesc ne­
d r e p t ă ţ i , şi p e cei c a r e n u l e săvîrşesc. (4) D i m p o t r i v ă , chiar
dacă a u săvîrşit vreo nedreptate, trebuie să n u l e exagerăm
vina pentru ca c e i c a r e s i n g u r i ne-au rămas aliaţi să n u n e
d e v i n ă şi e i d u ş m a n i . (5) Socotesc că este c u m u l t m a i f o l o s i t o r ,
p e n t r u menţinerea dominaţiei n o a s t r e , să s u f e r i m d e bunăvoie
nedreptăţile, decît să distrugem cu dreptate pe cei pe care
nu trebuie. Dreptatea şi f o l o s u l pedepsei, propuse de Cleon,
n u p o a t e să e x i s t e în acelaşi t i m p şi în acelaşi lucru.

48 (1) I a r v o i , c u n o s c î n d c ă aceste p r o p u n e r i sînt m a i b u n e ,

fără să v ă lăsaţi prea m u l t duşi de sentimentul milei şi a l
b l î n d e ţ e i , d e c a r e n i c i e u n u m ă las d e t e r m i n a t , ascultaţi în-

335
 THUCYDIDES

demnurile pe care v i le-am făcut şi judecaţi în linişte pe

mytilenenii pe care i-a trimis Paches, pentru că au săvîrşit
nedreptăţi, i a r p e ceilalţi lăsaţi-i să-şi d u c ă m a i d e p a r t e v i a ţ a
[în c e t a t e ] . (2) A c e a s t ă m ă s u r ă este b u n ă şi p e n t r u v i i t o r , şi,
totodată, inspiră teamă duşmanilor. într-adevăr, cine chibzu­
ieşte bine este cu mult mai puternic împotriva duşmanilor
decît d a c ă a r t r e c e l a a c ţ i u n e şi a r p r o c e d a c u o f o r ţ ă lipsită
de r a ţ i u n e " .

49 (1) A c e s t e c u v i n t e l e - a s p u s D i o d o t o s . D u p ă ce s - a u e x p r i ­
m a t aceste p ă r e r i , c a r e se î n f r u n t a u î n e g a l ă m ă s u r ă , a t e n i e n i i ,
deşi l e p ă r e a rău d e hotărîrea luată, a u î n c e p u t totuşi să se
înfrunte în p ă r e r i contradictorii, i a r cînd au votat p r i n ridi­
c a r e a m î i n i l o r , deşi a u f o s t a p r o a p e e g a l i l a n u m ă r , a t r i u m f a t
părerea l u i D i o d o t o s . (2) A u t r i m i s deci îndată altă triremă,
c u m a r e z e l , p e n t r u ca n u c u m v a să l e - o i a î n a i n t e a c e e a c a r e
fusese t r i m i s ă anterior şi să g ă s e a s c ă c e t a t e a distrusă. Prima
p l e c a s e e x a c t c u o z i şi o n o a p t e înainte. (3) S o l i i mytilene­
n i l o r a u p r e g ă t i t v i n şi f ă i n ă p e n t r u c o r a b i e şi a u f ă c u t aşa
de m a r i p r o m i s i u n i vîslaşilor, p e n t r u ca s-o ia înaintea celei­
lalte, încît aceştia s-au avîntat în timpul plutirii cu multă
rîvnă, iar drept mîncare foloseau cocoloaşe de făină cu v i n
şi t r e c e a u l a v î s l e p e r î n d ; u n i i d o r m e a u , i a r ceilalţi vîsleau.
(4) E i a u a v u t norocul că n - a s u f l a t d i n nici o parte vreun
v î n t p o t r i v n i c şi n i c i o a m e n i i de p e p r i m a c o r a b i e n u v î s l e a u
c u t r a g e r e d e i n i m ă , c i [fără e l a n ] , ca l a u n l u c r u n e f i r e s c , în
t i m p ce a d o u a a m î n a t c u a v î n t . î n acest f e l , p r i m a a l u a t - o
înainte numai cu atît cît Paches a avut timp să dea citire
d e c r e t u l u i şi să p r e g ă t e a s c ă î n f ă p t u i r e a c e l o r hotărîte. A doua
a sosit însă în u r m a e i şi a o p r i t u c i d e r e a m y t i l e n e n i l o r . Pe
lîngă o astfel de p r i m e j d i e a t r e c u t cetatea Mytilene.

50 (1) Pe ceilalţi m y t i l e n e n i , p e c a r e P a c h e s îi t r i m i s e s e ca
fiind cei m a i vinovaţi de desprindere, atenienii i - a u ucis, la
p r o p u n e r e a l u i C l e o n : e r a u ceva m a i mulţi de o m i e . A t e n i e n i i
au dărîmat zidurile mytilenenilor şi le-au luat corăbiile. (2)
D u p ă aceea, n - a u m a i f i x a t n i c i o c o n t r i b u ţ i e p e n t r u lesbieni,
c i a u î m p ă r ţ i t p ă m î n t u l în t r e i m i i d e l o t u r i , în a f a r ă d e teri-

336
 CARTEA A III-A

loriul Methymnei; trei sute l o t u r i le-au consacrat zeilor, i a r

pe celelalte a u t r i m i s cleruhi, traşi l a sorţi, c ă r o r a lesbienii
le-au f i x a t , p r i n învoială, o taxă anuală de două m i n e de a r ­
gint^ 8
p e n t r u f i e c a r e l o t , i a r c l e r u h i i l u c r a u p ă m î n t u l . (3) Ate­
n i e n i i a u m a i l u a t în p r i m i r e şi cetăţile d e p e ţ ă r m , d o m i n a t e
de mytileneni, şi care de acum înainte aveau să se supună
atenienilor. Aşa s-au p e t r e c u t e v e n i m e n t e l e d i n Lesbos.

51 (1) î n aceeaşi vară, după cucerirea Lesbosului, atenienii

a u p o r n i t în e x p e d i ţ i e î m p o t r i v a i n s u l e i M i n o a , situată în faţa
Megarei, sub conducerea l u i Nicias, fiul l u i Niceratos. M e -
garienii, zidind a c o l o u n t u r n , o f o l o s e a u d r e p t l o c întărit de
p a z ă . (2) N i c i a s v o i a ca a t e n i e n i i să a i b ă a c i , l a o m i c ă dis­
tanţă, o strajă, i a r n u l a B u d o r o n şi l a S a l a m i n a , şi pentru
c a p e l o p o n e s i e n i i să n u m a i f a c ă i n c u r s i u n i p e m a r e , p o r n i n d
d e a c i c u t r i r e m e şi c u c o n v o i u r i d e piraţi, fără să f i e obser­
vaţi, aşa cum se întîmplase m a i înainte şi p e n t r u ca nimic
să n u l e m a i p o a t ă veni pe mare megarienilor. (3) C u c e r i n d
d e c i m a i întîi d o u ă t u r n u r i , c a r e ieşeau în r e l i e f d i n s p r e N i s a i a ,
cu ajutorul maşinilor de pe nave, şi lăsînd liberă plutirea
pe spaţiul dintre insulă şi uscat, a înconjurat cu ziduri şi
p a r t e a d i n s p r e u s c a t , d e u n d e v e n e a , p e u n p o d peste u n v a d ,
ajutor insulei, c a r e n u e r a d e p a r t e d e ţ ă r m . (4) D u p ă ce, în
c î t e v a z i l e , a a d u s l a î n d e p l i n i r e această l u c r a r e , N i c i a s a l ă ­
s a t şi în insulă o g a r n i z o a n ă întărită şi s-a r e t r a s c u armata.

52 (1) C a m p e aceeaşi v r e m e , în a c e a s t ă v a r ă , p l a t e e n i i , n e -
m a i a v î n d h r a n ă şi n e m a i p u t î n d s u p o r t a a s e d i u l , s - a u înţeles c u
peloponesienii în f e l u l următor: (2) a u d a t u n a s a l t la zidul
p l a t e e n i l o r , c a r e n u p u t e a u să se a p e r e . C o m a n d a n t u l lacede­
monienilor, dîndu-şi seama de slăbiciunea lor, n-a voit să-i
c u c e r e a s c ă c u f o r ţ a , căci l i se p o r u n c i s e d e l a S p a r t a că, d a c ă
c u m v a se v a î n c h e i a u n t r a t a t între p e l o p o n e s i e n i şi atenieni
şi v o r c ă d e a l a î n v o i a l ă ca f i e c a r e să r e s t i t u i e l o c a l i t ă ţ i l e , o c u ­
p a t e în t i m p u l r ă z b o i u l u i , P l a t e e a să n u f i e de r e s t i t u i t , deoa­
r e c e p l a t e e n i i d e b u n ă v o i a l o r v o r f i c ă z u t l a î n v o i a l ă . (3) D e c i ,
trimiţînd un c r a i n i c , l e - a spus că, d a c ă v o r să p r e d e a d e b u n ă v o i e
cetatea l a c e d e m o n i e n i l o r şi să-i ia pe ei de judecători, vor

22 — Războiul p e l o p o n e s i a c 337
 THUCYDIDES

p e d e p s i p e c e i c a r e a u î n c ă l c a t legea, d a r î m p o t r i v a legii n u
vor pedepsi pe nimeni. Acestea le-a spus crainicul. I a r ei,
f i i n d în u l t i m u l g r a d d e s l ă b i c i u n e , a u p r e d a t c e t a t e a . P e l o p o ­
nesienii a u hrănit cîteva zile pe p l a t e e n i , pînă cînd a u v e n i t ,
d r e p t judecători, de l a S p a r t a c i n c i bărbaţi. (4) V e n i n d , deci,
j u d e c ă t o r i i , n u s-a d e p u s n i c i o a c u z a ţ i e î m p o t r i v a plateenilor,
i a r judecătorii, chemîndu-i, i - a u întrebat u n singur l u c r u , a n u m e
dacă făcuseră vreun serviciu l a c e d e m o n i e n i l o r şi aliaţilor în
acest război. (5) Plateenii, cerînd să v o r b e a s c ă m a i pe larg,
ş i - a u l u a t d r e p t şefi, d i n t r e e i înşişi, p e A s t y m a c h o s , f i u l l u i
A s o p o l a o s , şi p e L a c o n , f i u l l u i A i m n e s t o s , c a r e e r a u p r o x e n e ţ i
a i l a c e d e m o n i e n i l o r . Şi, p ă ş i n d î n faţa j u d e c ă t o r i l o r , a u v o r b i t
în f e l u l următor:

53 (1) „ P r e d a r e a cetăţii a m făcutrO, s p a r t a n i l o r , î n c r e z î n d u - n e

în v o i , f ă r ă să n e g î n d i m c ă v o m a v e a d e î n t î m p i n a t -o a s t f e l
d e c u r t e d e j u d e c a t ă , c i a l t a m a i p o t r i v i t ă c u l e g i l e , şi n - a m
p r i m i t să f i m daţi p e m î n a a l t o r j u d e c ă t o r i , aşa c u m sîntem,
c i pe mîna voastră, socotind că v o m obţine egalitate [de tra­
tament]. (2) D a r a c u m n e t e m e m că n - a m obţinut nici una,
nici alta. într-adevăr, pe bună dreptate, bănuim că lupta se
v a d a în l e g ă t u r ă c u cea m a i straşnică p e d e a p s ă şi n e temem
că v o i n u vă veţi d o v e d i nepărtinitori. T e a m a noastră e în­
dreptăţită de faptul că în prealabil nu n i s-a f ă c u t o acu­
z a r e , p e c a r e să p u t e m să o r e s p i n g e m , c i n o u ă î n ş i n e n i s-a
c e r u t să v o r b i m , i a r î n t r e b a r e a este s c u r t f o r m u l a t ă ; l a această
î n t r e b a r e , d a c ă d ă m u n r ă s p u n s a d e v ă r a t , se î n t o a r c e î m p o t r i v a
noastră, i a r m i n c i u n a poate f i dovedită. (3) D i n t o a t e părţile
s î n t e m strîmtoraţi şi î n c u r c a ţ i şi n i se p a r e că este m a i b i n e
să r i s c ă m să s p u n e m ceva, p e n t r u c ă şi r e n u n ţ a r e a l a cuvînt
a r p u t e a a d u c e c e l o r c a r e se află în situaţia n o a s t r ă î n v i n u i r e a
c ă , d a c ă a m f i v o r b i t , c u v î n t u l a r f i f o s t s a l v a t o r . (4) î n afară
de a l t e greutăţi, chiar şi î n c e r c a r e a de a c o n v i n g e este grea
p e n t r u n o i . î n t r - a d e v ă r , d a c ă n u n e - a m c u n o a ş t e u n i i pe alţii
şi a m a d u c e m ă r t u r i i p e c a r e v o i n u le-aţi c u n o a ş t e a m a v e a ,
d e s i g u r , d e cîştigat. D a r a c u m v o m v o r b i în faţa u n o r o a m e n i
c a r e ştiu t o t şi n u n e t e m e m că v o i , v e n i n d cu prejudecăţi
împotriva noastră şi socotind că meritele noastre sînt mai

338
 CARTEA A III-A

m i c i d e c î t a l e v o a s t r e , o să f a c e ţ i d i n a s t a u n c a p d e a c u z a r e ,
c i n e t e m e m ca n u c u m v a v o i să v r e ţ i să f a c e ţ i p e p l a c u l a l ­
t o r a , i a r n o i să n e î n f ă ţ i ş ă m l a o j u d e c a t ă hotărîtă m a i d i n a i n t e .

54 (1) E x p u n î n d totuşi d i f e r e n d e l e îndreptăţite pe care le

a v e m c u t h e b a n i i şi c u v o i , ceilalţi e l e n i , v o m a m i n t i d e s e r v i ¬
c i i l e p e c a r e v i l e - a m f ă c u t şi v o m î n c e r c a să v ă c o n v i n g e m .
(2) L a î n t r e b a r e a scurtă « d a c ă a m f ă c u t v r e u n s e r v i c i u lacede­
m o n i e n i l o r şi aliaţilor în acest r ă z b o i » , r ă s p u n d e m c ă — dacă
ne întrebaţi ca p e nişte d u ş m a n i — v o i n u sînteţi nedreptăţiţi
d a c ă n u v i s-a f ă c u t v r e u n b i n e , i a r d a c ă n e socotiţi prieteni,
a t u n c i greşiţi m a i m u l t v o i , c a r e aţi p o r n i t c u a r m a t ă î m p o t r i v a
noastră. (3) în ceea ce priveşte serviciile aduse în timp de
p a c e şi în t i m p u l războiului împotriva mezilor, a m fost buni
pentru că pacea n-am tulburat-o noi cei dintîi, i a r în acei
război noi singuri, dintre beoţieni, am luat parte cu voi la
e l i b e r a r e a E l a d e i . (4) î n t r - a d e v ă r , deşi e r a m c o n t i n e n t a l i , n e - a m
bătut p e corăbii la Artemision, iar la lupta c a r e s-a dat pe
pămîntul nostru am f o s t alături de v o i şi d e P a u s a n i a s . Şi,
d a c ă în acea v r e m e s-a i v i t v r e o p r i m e j d i e p e n t r u e l e n i , a m l u a t
parte l a t o a t e acţiunile, peste puterile n o a s t r e . (5) Şi vouă,
l a c e d e m o n i e n i l o r , o s e b i t , a t u n c i c î n d o straşnică g r o a z ă se a b ă ­
t u s e a s u p r a S p a r t e i , d u p ă c u t r e m u r , c î n d hiloţii se revoltaseră
l a I t h o m e , v - a m t r i m i s a j u t o r a t r e i a p a r t e d i n a r m a t a noastră.
Nu se c a d e să se u i t e t o a t e acestea.

55 (1) A ş a d a r , în v e c h i m e , în cele mai importante eveni­

m e n t e , a s t f e l a m s o c o t i t că este b i n e să p r o c e d ă m , i a r d u ş m a n i
cu v o i a m d e v e n i t m a i tîrziu. D a r v o i î n ş i v ă sînteţi vinovaţi:
c î n d v - a m c e r u t alianţa, a t u n c i c î n d t h e b a n i i n e u r g i s e a u , v o i
n e - a ţ i r e s p i n s şi n e - a ţ i îndemnat să n e î n d r e p t ă m către ate­
n i e n i , s u b m o t i v c ă sînt m a i a p r o a p e , p e c î n d v o i locuiţi l a o
distanţă m a r e . (2) I a r în timpul războiului n-aţi suferit nici
o n e p l ă c e r e p r e a m a r e d i n p a r t e a noastră, n i c i n u aţi f o s t pe
p u n c t u l d e a s u f e r i . (3) I a r d a c ă n - a m v o i t să n e d e s p r i n d e m
de atenieni, l a îndemnul v o s t r u , n u v - a m făcut n i c i o n e d r e p ­
tate, într-adevăr, ei ne-au v e n i t în a j u t o r împotriva thebani-
l o r , c î n d v o i ezitaţi, şi n u e r a f r u m o s să-i t r ă d ă m , m a i ales p e

339
 THUCYDIDES

a c e i a c ă r o r a l e f ă c u s e m b i n e şi p e c a r e n o i înşine, r u g î n d u - i ,
ni-i făcusem aliaţi, b a chiar am fost membri a i cetăţii lor.
Era 3 9
f i r e s c să l e a s c u l t ă m c u însufleţire îndemnurile. (4) în
ceea ce priveşte felul c u m conduceţi v o i , şi u n i i şi alţii, pe
aliaţii voştri, n u a c e i a c a r e u r m e a z ă p e c o n d u c ă t o r i sînt vino­
v a ţ i , d a c ă r e z u l t a t e l e acţiunii n u a u fost bune, c i aceia care
îi c o n d u c l a ceea ce n u este d r e p t .

56 (1) T h e b a n i i n e - a u făcut şi m u l t e alte rele, i a r ultimul

r ă u , d i n p r i c i n a c ă r u i a î n d u r ă m s u f e r i n ţ e l e de faţă, îl c u n o a ş ­
teţi v o i înşivă. (2) î n t r - a d e v ă r , c î n d t h e b a n i i n e - a u o c u p a t ce­
t a t e a , deşi e r a u în v i g o a r e t r a t a t e şi e r a şi z i d e sărbătoare,
n e - a m răzbunat pe dreptate, după legea, v a l a b i l ă p e n t r u toţi
e l e n i i , [ c a r e s p u n e ] c ă este l e g i u i t să pedepseşti pe duşmanu}
a g r e s o r ; şi n i c i a c u m p e n t r u asta n u a r f i d r e p t să p r i m i m l o ­
v i t u r i d i n p r i c i n a l o r . (3) î n t r - a d e v ă r , d a c ă veţi î m p ă r ţ i drep­
t a t e a a c u m c u d u ş m ă n i e , d u p ă p r o p r i u l v o s t r u i n t e r e s şi după
a l t h e b a n i l o r , se v a d o v e d i c ă n u sînteţi a d e v ă r a ţ i j u d e c ă t o r i a i
dreptăţii, ci cultivaţi mai mult interesul. (4) Desigur, dacă
t h e b a n i i vă p a r a c u m folositori, cu m u l t m a i folositori a m fost
şi n o i , şi ceilalţi eleni atunci cînd vă aflaţi într-o primejdie
mai mare. Astfel, a c u m , v o i , înfricoşaţi, atacaţi pe alţii. D a r
î n acea î m p r e j u r a r e , c î n d b a r b a r u l a d u c e a s c l a v i a p e n t r u toţi,
t h e b a n u l e r a c u e l . (5) E s t e d r e p t să p u n e ţ i înaintea greşelii
noastre de acum, dacă într-adevăr am greşit, a v î n t u l nostru
arătat a t u n c i , şi veţi găsi că a v î n t u l este m a i m a r e d e c î t gre­
şeala şi aceasta a m f ă c u t - o în m o m e n t e c î n d e r a u n l u c r u r a r
p r i n t r e e l e n i ca c i n e v a să se î m p o t r i v e a s c ă v i t e j e ş t e a r m a t e i l u i
X e r x e s , şi c î n d erau lăudaţi m a i ales n u aceia care, evitînd
p r i m e j d i a , f ă c e a u ceea ce e r a f o l o s i t o r p e n t r u e i în faţa inva­
z i e i d u ş m a n e , c i a c e i a c a r e v o i a u să s ă v î r ş e a s c ă c u r a j o s f a p t e l e
cele m a i m a r i , înfruntînd primejdii. (6) N o i a m fost printre
aceştia d i n urmă, şi, fiind onoraţi l a început pentru aceste
f a p t e , n e t e m e m să n u f i m distruşi d i n p r i c i n a a c e l o r a ş i fapte,
pentru că n e - a m a l i a t c u a t e n i e n i i , r e s p e c t î n d dreptatea, m a i
degrabă decît c u v o i , u r m ă r i n d i n t e r e s u l . T r e b u i e , d e s i g u r , să
arătafi că aveţi î n t o t d e a u n a aceleaşi p ă r e r i d e s p r e aceiaşi oa­
meni şi să n u socotiţi că interesul vostru este altceva decît

340
 CARTEA A III-A

faptul c ă d a c ă aliaţii b u n i v ă p ă s t r e a z ă î n t o t d e a u n a o temei­

n i c ă r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u v i r t u t e , d e î n d a t ă se o f e r ă şi intere­
sul vostru imediat.

57 (1) B ă g a ţ i de s e a m ă că a c u m sînteţi socotiţi e x e m p l u de

oameni bravi pentru mulţi eleni. Dacă însă voi veţi lua o
hotărîre nepotrivită în ceea ce ne priveşte (judecata de faţă
nu o v e ţ i f a c e în secret, şi v e ţ i f i l ă u d a ţ i [ d a c ă veţi judeca
b i n e ] în p r i v i n ţ a noastră, c a r e n u m e r i t ă m dojană), vegheaţi
ca nu cumva să v i se reproşeze că atunci cînd este vorba
despre o a m e n i b u n i v o i sînteţi m a i înclinaţi să hotărîţi ceea
ce n u se c a d e şi ca n u c u m v a spoliile noastre, binefăcătorii
Eladei, să f i e p u s e în templele comune. (2) Groaznică faptă
v a apărea d i s t r u g e r e a Plateei de către l a c e d e m o n i e n i , cînd se
va aminti c ă p ă r i n ţ i i noştri a u înscris n u m e l e cetăţii p e tre­
p i e d u l d e l a D e l p h i ca r ă s p l a t ă a v i r t u ţ i i p l a t e e n i l o r , i a r v o i ,
singurii d i n t o a t ă e l e n i m e a , i-aţi şters n u m e l e d e p e trepied,
c u toţii, c a să faceţi pe plac thebanilor. (3) î n t r - o astfel de
n e n o r o c i r e a m a j u n s n o i , care p i e r e a m cînd m e z i i e r a u puter­
nici, iar acum sîntem învinşi în faţa voastră, care mai
î n a i n t e eraţi c e i m a i b u n i p r i e t e n i a i t h e b a n i l o r ; n o i a m î n f r u n ­
t a t două m a r i p r i m e j d i i : a t u n c i , dacă n u p r e d a m cetatea, e r a m
în p r i m e j d i e să p i e r i m d e c i u m ă , i a r a c u m , s î n t e m în primej­
die să f i m osîndiţi l a m o a r t e . (4) Şi, dintre toţi elenii, noi
s i n g u r i , p l a t e e n i i , c a r e peste p u t e r i l e n o a s t r e a m d a t d o v a d ă de
însufleţire p e n t r u c a u z a e l e n i l o r , a m f o s t daţi l a o p a r t e , fără
prieteni şi f ă r ă sprijin. Nimeni d i n t r e aliaţii noştri d e atunci
n u n e a j u t ă şi n e t e m e m ca n u c u m v a şi v o i , l a c e d e m o n i e n i l o r ,
s i n g u r a n o a s t r ă n ă d e j d e , să n u fiţi statornici.

58 (1) D e s i g u r , c e r e m , şi p e n t r u z e i i c a r e n e - a u f o s t atunci
aliaţi, şi pentru virtutea pe care am arătat-o f a ţ ă .de eleni,
să v ă î n d u p l e c a ţ i şi să v ă s c h i m b a ţ i , d a c ă aţi f o s t c u m v a c o n ­
v i n ş i de t h e b a n i , şi să l e cereţi să n u u c i d ă p e a c e i a p e care
nu se cade, să dea dovadă de o recunoştinţă înţeleaptă, şi
n u de u n a pătată d e ură, şi să n u v ă alegeţi v o i c u o c a r a , s p r e
a f a c e p l ă c e r e a l t o r a . (2) E s t e f o a r t e u ş o r să distrugeţi c o r p u r i l e
n o a s t r e , d a r este f o a r t e g r e u să ştergeţi d e z o n o a r e a a c e s t u i f a p t .

341
 THUCYDIDES

C ă c i în n o i n u veţi p e d e p s i , fireşte, pe d u ş m a n i i , c i p e bine­

voitorii voştri, c a r e am purtat războaie de n e v o i e . (3) Astfel
•că, d a c ă n e veţi a c o r d a s e c u r i t a t e a vieţii, veţi d a o sentinţă
legiuită, şi, m a i ales d a c ă v ă veţi gîndi că n e - a m p r e d a t de
b u n ă v o i e , că a m r i d i c a t m î i n i l e — l e g e a i a e l e n i i n t e r z i c e u c i ­
d e r e a acestor o a m e n i — şi c ă t o t t i m p u l v - a m f o s t b i n e f ă c ă t o r i .
><4) întoarceţi-vă privirile spre mormintele părinţilor voştri,
pe care, după ce a u f o s t ucişi de mezi şi î n g r o p a ţ i în ţara
noastră, i - a m c i n s t i t în fiecare a n , pe cheltuiala statului, cu
haine şi cu alte lucruri, potrivit datinii. Şi am adus, drept
o f r a n d ă , p î r g ă d i n t o a t e r o a d e l e p e c a r e le p r o d u c e pămîntul
nostru în d i f e r i t e a n o t i m p u r i , n o i , b ă r b a ţ i însufleţiţi de bune
sentimente, dintr-o ţară prietenă şi aliaţi cu aceia care au
l u p t a t alături d e n o i . V o i veţi s t r i c a r o s t u l acestor f a p t e , d a c ă
n u veţi j u d e c a d r e p t . (5) V e d e ţ i şi v o i : P a u s a n i a s i - a î n m o r -
m î n t a t , s o c o t i n d c ă - i aşază î n t r - u n pămînt prieten şi l a nişte
o a m e n i p r i e t e n i , i a r v o i , d a c ă n e veţi u c i d e şi d a c ă v e ţ i t r e c e
p ă m î n t u l p l a t e e a n în stăpînirea t h e b a n i l o r , ce a l t c e v a v e ţ i face
•decît c ă v e ţ i l ă s a p e părinţii şi p e r u d e l e v o a s t r e f ă r ă d a r u r i l e
d e c i n s t i r e d e c a r e se b u c u r ă a c u m p e u n p ă m î n t d u ş m a n şi l a
nişte u c i g a ş i ? Pe lîngă aceasta veţi r e d u c e în s c l a v i e şi pă­
mîntul pe care a u f o s t eliberaţi elenii, şi veţi goli templele
z e i l o r , u n d e , d u p ă ce e l e n i i s - a u r u g a t , a u înfrînt p e m e z i , şi-i
veţi despuia de jertfele străbune, stabilite de întemeietori şi
de c t i t o r i .

59 (1) N u este s p r e g l o r i a v o a s t r ă , l a c e d e m o n i e n i l o r , n i c i să
păcătuiţi împotriva legilor comune ale elenilor şi împotriva
s t r ă b u n i l o r , n i c i să n e daţi p i e i r i i pe n o i , binefăcătorii voştri,
din pricina unei duşmănii străine d e v o i , fără să fiţi jigniţi,
ci să n e cruţaţi, şi să n e d e p l î n g e ţ i în cugetul vostru cu o
compătimire înţeleaptă, gîndindu-vă nu numai la grozăvia
s u f e r i n ţ e l o r n o a s t r e , c i şi l a ce f e l d e o a m e n i s î n t e m n o i , c a r e
v o m s u f e r i , şi l a m a r e a n e s t a t o r n i c i e a s o a r t e i , m a i ales cînd
se a b a t e a s u p r a c u i v a c a r e n u m e r i t ă . (2) I a r n o i , aşa c u m n i se
c u v i n e şi n e m î n ă şi i n t e r e s u l , r i d i c î n d g l a s u l , c e r e m z e i l o r c a r e
au aceleaşi a l t a r e şi sînt c o m u n i e l e n i l o r , să vă c o n v i n g ă de
următoarele l u c r u r i : invocînd j u r ă m i n t e l e pe c a r e l e - a u făcut

342
 CARTEA A III-A

părinţii v o ş t r i , c ă n u v o r u i t a [de j e r t f e l e n o a s t r e ] , a m venit,

rugători, l a m o r m i n t e l e s t r ă b u n e şi i m p l o r ă m pe cei c a r e au
r ă p o s a t să n u v o i a s c ă să a j u n g ă s u b t h e b a n i şi, f i i n d u - v ă cei
mai b u n i p r i e t e n i , să n u f i e p r e d a ţ i c e l o r m a i m a r i duşmani.
V ă a m i n t i m d e z i u a aceea în c a r e a m săvîrşit c e l e m a i s t r ă l u ­
c i t e f a p t e , alături d e v o i , i a r î n z i u a d e astăzi s î n t e m în pri­
m e j d i e de a suferi cele m a i m a r i g r o z ă v i i . (3) Şi t r e b u i n d să
terminăm cuvîntul — lucru necesar şi foarte greu de făcut
p e n t r u c e i c a r e se află în a c e a s t ă situaţie ca n o i , p e n t r u că o¬
d a t ă c u sfîrşitul c u v î n t u l u i , se a p r o p i e şi p r i m e j d i a m o r ţ i i —
s p u n e m şi a c u m că n u p r e d ă m c e t a t e a t h e b a n i l o r căci a m f i
p r e f e r a t ca m a i î n a i n t e de a a j u n g e a i c i să m u r i m , înfruntînd
cea m a i groaznică moarte, de foame, ci am venit ca să ne
încredinţăm vouă. Este drept, dacă n u vă c o n v i n g e m , să vă
p u n e ţ i î n a c e e a ş i situaţie în c a r e e r a m n o i şi să n e lăsaţi să
a l e g e m n o i î n ş i n e p r i m e j d i a d e î n f r u n t a t . (4) V ă c o n j u r ă m , l a ­
c e d e m o n i e n i l o r , n o i , p l a t e e n i i , c a r e a m d a t d o v a d ă d e cea m a i
mare însufleţire pentru eleni, să n u ne predaţi din mîinile
v o a s t r e c î n d i m p l o r ă m b u n a v o a s t r ă c r e d i n ţ ă , să n u n e predaţi
thebanilor, cei m a i înverşunaţi duşmani a i noştri, ci să fiţi
salvatorii noştri, şi, e l i b e r î n d pe ceilalţi eleni, pe n o i să nu
n e daţi p i e r z ă r i i " .

60 A ş a a u v o r b i t p l a t e e n i i . I a r t h e b a n i i , temîndu-se că l a ­
cedemonienii, ascultînd cuvîntul plateenilor, vor ceda, a u pă­
şit în faţă şi a u spus c ă v o r şi e i să v o r b e a s c ă , d e v r e m e ce şi
p l a t e e n i l o r l i s-a î n g ă d u i t să v o r b e a s c ă m a i m u l t d e c î t se a ş ­
teptaseră e i , ca r ă s p u n s l a î n t r e b a r e . C u m l a c e d e m o n i e n i i i - a u
î n d e m n a t să v o r b e a s c ă , e i a u s p u s următoarele:

61 (1) „ N - a m f i cerut să v o r b i m dacă plateenii ar f i răs­

p u n s şi e i s c u r t l a î n t r e b a r e a p u s ă şi d a c ă n u s-ar f i î n d r e p t a t
î m p o t r i v a noastră, a c u z î n d u - n e , şi d a c ă , în a f a r a p u n c t e l o r î n
discuţie, n - a r f i f ă c u t o lungă apologie a l o r înşişi; şi dacă
f ă r ă să f i f o s t acuzaţi n u şi-ar f i a d u s l a u d e . A c u m , însă, t r e ­
b u i e să v o r b i m î m p o t r i v a unor afirmaţii făcute de ei, i a r p e
altele să le dovedim false, pentru ca nici pretinsa noastră
răutate, n i c i g l o r i a l o r să n u - i a j u t e , c i , d u p ă ce v e ţ i f i a s c u l -

343
 THUCYDIDES

t a t şi p e u n i i şi p e alţii, să distingeţi a d e v ă r u l . (2) N o i a m i n ­

t r a t î n d e z b i n a r e c u e i , m a i întîi, p e n t r u c ă , d u p ă ce a m în­
t e m e i a t P l a t e e a , î n u r m a p o p u l ă r i i r e s t u l u i Beoţiei, şi d u p ă ce
am întemeiat şi a l t e localităţi împreună cu Plateea, pe care
l e - a m l u a t î n stăpînire, a l u n g i n d populaţia amestecată, plate­
e n i i n u a u m a i găsit d e c u v i i n ţ ă , a ş a c u m se r î n d u i s e l a î n c e ­
p u t , să f i e c o n d u ş i d e n o i , c i , f ă r ă d e ceilalţi b e o ţ i e n i , călcînd
l e g i l e strămoşeşti, c î n d a u f o s t siliţi să respecte o b i c e i u r i l e s t r ă ­
b u n e , s-au î n d r e p t a t spre atenieni, şi, î m p r e u n ă cu ei, ne-au
d a t m u l t e l o v i t u r i , p e n t r u c a r e a u s u f e r i t şi e i , l a r î n d u l l o r .

62 (1) I a r c î n d b a r b a r u l a v e n i t î m p o t r i v a E l a d e i , e i a f i r m ă
că s i n g u r i i d i n t r e beoţieni n u s-au d a t de partea m e d u l u i . Şi
mai ales c u acest f a p t se f ă l e s c e i , i a r p e n o i n e insultă. (2)
N o i s p u n e m însă c ă e i n u s-au d a t d e p a r t e a m e z i l o r , p e n t r u c ă
n u s - a u d a t n i c i a t e n i e n i i , aşa c u m , p e aceeaşi cale, m a i tîrziu,
cînd atenienii au pornit împotriva elenilor, ei s i n g u r i dintre
beoţieni a u f o s t d e p a r t e a a t e n i e n i l o r . (3) Şi, î n t r - a d e v ă r , ve­
deţi şi v o i în ce f e l a u f ă c u t acest l u c r u şi u n i i şi alţii. A s t f e l
c e t a t e a n o a s t r ă n u a v e a a t u n c i n i c i u n r e g i m o l i g a r h i c , în c a r e
[ n u m a i ] cei d e n e a m n o b i l să a i b ă d r e p t u r i egale, n i c i demo­
cratic,' ci puterea e r a în mîna cîtorva oameni, regim foarte
potrivnic legilor şi înţelepciunii celei mai înalte şi foarte
a p r o p i a t d e t i r a n i e . (4) Şi aceştia — n ă d ă j d u i n d c ă îşi v o r î n ­
tări şi m a i m u l t f o r ţ e l e l o r p a r t i c u l a r e , d a c ă m e d u l v a î n v i n g e
— a u ţinut p o p o r u l c u f o r ţ a în f r î u şi l - a u a d u s a i c i pe M e d . 4 0

Şi întreaga c e t a t e a săvîrşit acest lucru, fără să f i e d e sine

stătătoare, deci n u merită să f i e b a t j o c o r i t ă pentru greşelile
săvîrşite atunci cînd n u m a i existau legi. (5) D u p ă ce, deci,
medul a plecat şi cetatea şi-a reluat legile, pentru această
p e r i o a d ă t r e b u i e să cercetaţi d a c ă a t u n c i — c î n d a t e n i e n i i au
v e n i t m a i tîrziu şi a u î n c e r c a t să p u n ă s u b d o m i n a ţ i a l o r şi
r e s t u l E l a d e i , şi ţara noastră, şi c î n d în cea m a i m a r e p a r t e a
e i e r a u d e z b i n a ţ i — n o i a m l u p t a t l a C o r o n e e a . Şi, învingînd
pe atenieni, am eliberat Beoţia, iar acum, împreună cu voi,
eliberăm pe alţii c u însufleţire, oferind c a i şi a r m e , p e care
nu le p u n l a dispoziţie alţi aliaţi. (6) A c e a s t a este apărarea
noastră împotriva învinuirii că n e - a m d a t d e p a r t e a mezilor.

344
 CARTEA A III-A

63 (1) A c u m v o m î n c e r c a să a r ă t ă m c ă v o i , p l a t e e n i l o r , aţi
f ă c u t şi m a i m u l t e n e d r e p t ă ţ i e l e n i l o r şi c ă sînteţi, m a i m u l t
ca alţii, pasibili de orice pedeapsă. (2) Aţi fost, după cum
s p u n e ţ i , aliaţi c u a t e n i e n i i şi cetăţeni a t e n i e n i c î n d aţi pornit
să n e p e d e p s i ţ i . T r e b u i a , d e c i , s ă veniţi v o i s i n g u r i împotriva
n o a s t r ă şi să n u v e n i ţ i î m p r e u n ă c u alţii, m a i ales c ă aveaţi
putinţa, d a c ă cumva aţi f o s t împinşi, fără voia voastră, de
c ă t r e a t e n i e n i , c î n d e x i s t a alianţa c u aceşti l a c e d e m o n i e n i î m ­
potriva m e z i l o r , alianţă de care v o i faceţi mult caz. Această
alianţă e r a î n d e a j u n s s p r e a n e î n d e p ă r t a d e v o i şi — lucru
f o a r t e i m p o r t a n t — s p r e a v ă d a p u t i n ţ a să v ă e l i b e r a ţ i fără
teamă. în realitate, v o i , de bunăvoie, şi n u forţaţi, aţi ales
a l i a n ţ a c u a t e n i e n i i . (3) Şi m a i spuneţi c ă e r a r u ş i n o s să t r ă ­
daţi p e b i n e f ă c ă t o r i i v o ş t r i . D a r e r a c u m u l t m a i r u ş i n o s şi m a i
n e d r e p t să trădaţi, m a i î n a i n t e , p e toţi e l e n i i , c u c a r e jurase­
răţi î m p r e u n ă , d e c î t să trădaţi n u m a i p e a t e n i e n i , c a r e reduc
E l a d a l a s c l a v i e , în t i m p ce ceilalţi l u p t ă s-o e l i b e r e z e . (4) Şi
să ştiţi c ă r e c u n o ş t i n ţ a v o a s t r ă n u se arată l a î n ă l ţ i m e a servi­
ciilor pe care v i le-au făcut şi n i c i neîntinată de ruşine. în
adevăr, chiar voi, după cum spuneţi, i-aţi adus pe atenieni,
f i i n d c ă eraţi n e d r e p t ă ţ i ţ i , d a r v - a ţ i făcut c o m p l i c i i celor care
fac nedreptăţi a l t o r a . Este desigur m a i ruşinos a n u arăta o
recunoştinţă l a înălţimea s e r v i c i u l u i p r i m i t , decît a manifesta
o r e c u n o ş t i n ţ ă legiuită, d a r c a r e , c î n d este a d u s ă , se t r a n s f o r m ă în
nedreptate.

64 (1) Şi aţi arătat c l a r c ă n u d e d r a g u l e l e n i l o r v o i s i n g u r i

n-aţi t r e c u t a t u n c i d e p a r t e a m e z i l o r , c i p e n t r u că n u a u t r e ­
c u t n i c i a t e n i e n i i , f i i n d c ă v o i v o i a ţ i să f a c e ţ i acelaşi l u c r u c u
atenienii, împotriva c e l o r l a l ţ i e l e n i . (2) Şi a c u m a v e ţ i preten­
ţia să trageţi foloase d i n împrejurările în care aţi fost buni
d a t o r i t ă a l t o r a . D a r n u este f i r e s c : c i , p e n t r u c ă v - a ţ i ales pe
a t e n i e n i , luptaţi î m p r e u n ă c u e i şi n u m a i t o t a d u c e ţ i a c i în
discuţie alianţa de atunci, întărită prin jurămînt, zicînd că
trebuie să fiţi salvaţi în virtutea e i . (3) într-adevăr, voi aţi
p ă r ă s i t - o şi, f ă c î n d - o , aţi r e d u s l a s c l a v i e şi p e egineţi, şi pe
alţii c î ţ i v a d i n t r e c e i c a r e j u r a s e r ă î m p r e u n ă c u v o i , m a i m u l t
d e c î t aţi f i î m p i e d i c a t r e d u c e r e a l o r l a s c l a v i e ; acestea le-aţi

345
 THUCYDIDES

f ă c u t d e b u n ă v o i e , c h i a r c î n d eraţi g u v e r n a ţ i de l e g i l e d e pînă
d e c u r î n d , c î n d n i m e n i n u v - a forţat, ca p e n o i . Ş i m a i înainte
<ie a f i asediaţi n u aţi p r i m i t u l t i m a noastră invitaţie l a pace,
p r i n c a r e se p r e v e d e a să n u luaţi a p ă r a r e a n i c i u n o r a , n i c i a l ­
t o r a . (4) C a r e o a m e n i , d e c i , a r p u t e a f i m a i p e d r e p t urîţi de
toţi e l e n i i decît v o i , care aduceţi d r e p t p r e t e x t bunătatea, cu
intenţia ascunsă de a le face rău? I a r faptele prin c a r e aţi
f o s t a t u n c i b u n i , d u p ă c u m spuneţi, n u le-aţi arătat a c u m c u m
se cuvine; d i m p o t r i v ă , a ieşit l a l u m i n ă ceea ce a d o r i t î n ­
t o t d e a u n a n a t u r a v o a s t r ă , a n u m e f a p t u l c ă aţi p o r n i t î m p r e u n ă
cu atenienii, care o luaseră p e o cale nedreaptă. (5) A c e s t e a
avem deci de spus în privinţa medizării noastre silite şi a
t r e c e r i i voastre nesilite de partea atenienilor.

65 (1) î n ceea ce p r i v e ş t e n e d r e p t ă ţ i l e u l t i m e , p e c a r e p r e -
tindeţi v o i c ă v i l e - a m f ă c u t — a n u m e c ă a m v e n i t , călcînd
legea, î m p o t r i v a cetăţii v o a s t r e , c î n d e r a î n v i g o a r e u n t r a t a t
si se c e l e b r a o s ă r b ă t o a r e — n u c r e d e m c ă a m săvîrşit nici
aci o m a i mare nedreptate decît v o i . (2) î n t r - a d e v ă r , dacă
n o i î n ş i n e a m l u p t a î m p o t r i v a cetăţii v o a s t r e şi a m p u s t i i p ă ­
mîntul ca duşmani sîntem vinovaţi, d a r dacă oameni de a i
v o ş t r i , fruntaşi şi î n p r i v i n ţ a a v e r i i , şi a n e a m u l u i , v o i n d să
p u n ă c a p ă t alianţei v o a s t r e e x t e r n e şi să v ă r e a d u c ă l a o b ş t e ş -
tile datini străbune ale beoţienilor ne-au chemat d i n liberă
v o i n ţ ă , ce n e d r e p t a t e s ă v î r ş i m ? î n t r - a d e v ă r , c o n d u c ă t o r i i calcă
m a i m u l t legea d e c î t a c e i a c a r e - i u r m e a z ă . (3) D a r n i c i e i n u
c a l c ă legea, d u p ă c u m j u d e c ă m n o i , n i c i n o i . (4) F i i n d cetăţeni,
ca şi v o i , şi r i s c î n d mai mult decît v o i , ne-au deschis zidul
cetăţii l o r şi, d u c î n d u - n e î n l ă u n t r u l cetăţii, prieteneşte, n u ca
d u ş m a n i , a u d o r i t ca a c e i a d i n t r e v o i c a r e sînt răi să n u f i e si
m a i răi, i a r a c e i a c a r e sînt b u n i să d e ţ i n ă ceea ce l i se c u v i n e ,
fiind conducători înţelepţi şi neîndepărtînd oamenii d i n ce­
tate, ci dimpotrivă, atrăgîndu-i s p r e r u d e l e l o r şi contribuind
ca c e t a t e a să n u f i e d u ş m a n ă cuiva, ci legată' de toţi prin
tratate.

66 (1) Iată dovada că n - a m acţionat ca duşmani: n-am

făcut nimănui nici o nedreptate, ci a m proclamat că oricine

346
 CARTEA A III-A

v r e a p o a t e să v i n ă l a n o i , să p a r t i c i p e l a v i a ţ a p o l i t i c ă după
datele străbune ale t u t u r o r beoţienilor. (2) Şi v o i înşivă aţi
v e n i t c u d r a g ă i n i m ă , şi, d u p ă ce aţi î n c h e i a t o î n ţ e l e g e r e , l a
început aţi s t a t liniştiţi, d a r , m a i tîrziu, f ă c î n d u - v ă socoteala
că n o i sîntem puţin numeroşi — chiar d a c ă se p ă r e a că n o i
n u săvîrşisem o faptă p r e a prietenească p e n t r u că n u i n t r a s e m
în cetate c u a p r o b a r e a p o p o r u l u i v o s t r u — n u ne-aţi m a i t r a ­
t a t aşa c u m v ă t r a t a s e r ă m n o i , n e l u î n d n i c i o m ă s u r ă d e fapt,
c i d o a r n e - a ţ i î n d e m n a t c u c u v î n t u l să i e ş i m şi ne-aţi atacat,
c ă l c î n d î n ţ e l e g e r e a ; p e c e i prinşi i-aţi u c i s — n u - i d e p l î n g e m
căci a u s u f e r i t d u p ă lege — i a r pe cei care a u r i d i c a t mîinile
i-aţi f ă c u t p r i z o n i e r i şi, deşi n e - a ţ i p r o m i s m a i tîrziu că n u - i
veţi o m o r î , i-aţi m ă c e l ă r i t în c h i p n e l e g i u i t ; a t u n c i c u m n-aţi
săvîrşit f a p t e o r i b i l e ? (3) P r i n a c e a s t a aţi săvîrşit î n t r - u n timp
f o a r t e s c u r t t r e i n e d r e p t ă ţ i : aţi c ă l c a t î n ţ e l e g e r e a , aţi u c i s m a i
tîrziu o a m e n i i şi aţi înşelat p r o m i s i u n e a p e c a r e n e - o făcuserăţi,
c ă n u - i veţi o m o r î ; c h i a r d a c ă n - a m a d u s p a g u b e în ogoarele
v o a s t r e , totuşi v o i înşivă susţineţi că n o i a m c ă l c a t legea şi
cereţi să n u daţi satisfacţie. (4) D a r l u c r u r i l e n u se v o r p e t r e c e
aşa, d a c ă a c e i j u d e c ă t o r i v o r j u d e c a d r e p t , c i veţi f i p e d e p s i ţ i
pentru toate faptele voastre.

67 (1) A c e s t e l u c r u r i l e - a m e x p u s , l a c e d e m o n i e n i l o r , şi p e n t r u
v o i , şi p e n t r u n o i , p e n t r u ca şi v o i să ştiţi c ă - i v e ţ i o s î n d i pe
drept, iar noi încă şi mai pe drept i-am pedepsit.
(2) Vedeţi ca nu cumva, dîndu-le ascultare, să dis­
trugeţi vechile virtuţi, dacă a existat într-adevăr vreo
v i r t u t e , p o t r i v i t c ă r o r a t r e b u i e să v e n i ţ i în a j u t o r c e l o r n e d r e p ­
tăţiţi şi să daţi o dublă pedeapsă celor care săvîrşesc vreo
nelegiuire, pentru că nu greşesc pentru motive îndreptăţite.
V e d e ţ i să n u t r a g ă e i f o l o a s e d i n l a c r i m i şi d i n j e l a n i i , i n v o c î n d
cu strigăte mormintele părinţilor voştri şi singurătatea Ion
(3) L a d r e p t v o r b i n d şi n o i p u t e m arăta, l a r î n d u l n o s t r u , că
m u l t m a i m u l t e g r o z ă v i i a î n d u r a t g e n e r a ţ i a noastră, c a r e a fost
distrusă d e e i , c ă c i u n i i d i n t r e părinţii v o ş t r i , a d u c î n d Beoţia
î n alianţa v o a s t r ă , a u m u r i t l a C o r o n e e a , i a r c e i r ă m a ş i , c a r e
sînt b ă t r î n i şi c u casele p u s t i i , vă fac o rugăminte cu mult
mai dreaptă, şi anume vă cer să-i pedepsiţi. (4) Sînt mai

347
 THUCYDIDES

vrednici de compătimire acei o a m e n i care au suferit o dez­

onoare; d a r o a m e n i i care pătimesc pe drept, cum sînt ăştia,
t r e b u i e , d i m p o t r i v ă , să l e p r o d u c ă b u c u r i e . (5) A p o i singurătatea
lor ei singuri şi-au creat-o, căci a u respins de bunăvoie pe
aliaţii m a i b u n i şi a u c ă l c a t legea, n u f i i n d c ă a r f i s u f e r i t m a i
î n a i n t e d i n p r i c i n a noastră, c i p e n t r u că a u j u d e c a t m a i m u l t
c u ură d e c î t c u d r e p t a t e , şi n u a u ispăşit p e m ă s u r a v i n o v ă ţ i e i
lor. Aşa că ei v o r s u f e r i ceea ce este p r e v ă z u t de lege, d a r
n u r i d i c î n d m î i n i l e d u p ă luptă, aşa c u m p r e t i n d e i , c i p r e d î n -
du-se judecăţii, aşa c u m p r e v e d e înţelegerea. (6) V e n i ţ i deci,
l a c e d e m o n i e n i l o r , în a j u t o r u l l e g i i e l e n i l o r , c a r e a f o s t călcată
de ăştia, şi a r ă t a ţ i - n e , l a r î n d u l vostru, a c u m a cînd suferim,
c o n t r a r p r e v e d e r i l o r l e g i i , r e c u n o ş t i n ţ a legiuită p e n t r u s e r v i c i i l e
pe c a r e v i l e - a m f ă c u t c u î n s u f l e ţ i r e , şi n u î n g ă d u i ţ i să f i m
d a ţ i l a o p a r t e în f a ţ a v o a s t r ă de c u v i n t e l e acestora, ci daţi
exemplu elenilor c ă n u l e veţi p r o p u n e întreceri de cuvinte,
ci de fapte, pentru care, dacă sînt d r e p t e , este de a j u n s să
f i e e n u n ţ a t e p e s c u r t , i a r d a c ă sînt greşite, c u v î n t ă r i l e î m p o d o ­
bite cu vorbe pompoase n u l e p o t s e r v i d e c î t ca u n v ă l . (7)
Dar dacă v o i , conducătorii, aşa cum sînteţi a c u m , veţi da o
sentinţă s c u r t ă î n p r e z e n ţ a t u t u r o r vinovaţilor, n i m e n i n u va
mai căuta cuvinte frumoase pentru fapte rele".

68 (1) A ş a a u v o r b i t t h e b a n i i . D a r j u d e c ă t o r i i l a c e d e m o n i e n i ,
s o c o t i n d c ă v o r p u n e o î n t r e b a r e d r e a p t ă , l e - a u c e r u t să s p u n ă
dacă a u p r i m i t vreun serviciu de la spartani în t i m p u l răz­
boiului, î n t r - a d e v ă r , şi m a i î n a i n t e , p o t r i v i t înţelegerii înche­
i a t e d e P a u s a n i a s d u p ă a l u n g a r e a m e d u l u i , l a c e d e m o n i e n i i ce­
ruseră p l a t e e n i l o r să stea liniştiţi d a r şi, m a i tîrziu, c î n d pla­
t e e n i i , î n a i n t e d e a î n c e p e a s e d i u l , n - a u a c c e p t a t cele ce l i se
p r e t i n d e a u , p o t r i v i t a c e l o r î n v o i e l i , a n u m e , să stea n e u t r i . S p a r ­
t a n i i a u c o n s i d e r a t c ă p l a t e e n i i . s i t u î n d u - s e în a f a r a tratatului
d i n p r o p r i a l o r v o i n ţ ă , a u s u f e r i t d i n p r i c i n a l o r înşişi. Apoi,
j u d e c ă t o r i i , a d u c î n d p e f i e c a r e p l a t e e a n în p a r t e şi punîndu-i
întrebarea dacă a făcut vreun serviciu l a c e d e m o n i e n i l o r sau
aliaţilor l o r , o r i d e c î t e o r i cei a d u ş i r ă s p u n d e a u c ă n - a u f ă c u t
nici u n s e r v i c i u , îi d u c e a u d e a c o l o şi-i u c i d e a u , f ă r ă nici o
e x c e p ţ i e . (2) A u u c i s n u m a i p u ţ i n d e d o u ă s u t e d e p l a t e e n i şi

348
 CARTEA A IV-A

douăzeci şi c i n c i d e a t e n i e n i , c a r e e r a u asediaţi împreună cu

ei, i a r femeile le-au r e d u s l a s c l a v i e . P l a t e e a a f o s t dată de
thebani s-o locuiască, timp de un an, unor megarieni, care
fuseseră e x i l a ţ i în t i m p u l u n e i r ă s c o a l e şi p l a t e e n i l o r c a r e , f i i n d
d e p a r t e a l o r , s u p r a v i e ţ u i s e r ă . (3) M a i tîrziu, d i s t r u g î n d - o în î n ­
t r e g i m e pînă l a pămînt, a u r i d i c a t d i n t e m e l i i , lîngă H e r a i a , o
casă de oaspeţi, lungă de două sute de picioare, lîngă care,
de j u r î m p r e j u r , în sus şi în j o s , se a f l a u l o c u i n ţ e , i a r p e n t r u
c o n s t r u c ţ i e s - a u f o l o s i t d e a c o p e r i ş u r i l e şi de uşile l u a t e d e l a
casele p l a t e e n i l o r ; d i n t o a t e m o b i l e l e de b r o n z şi de f i e r , care
se a f l a u în c e t a t e , a u f ă c u t p a t u r i şi l e - a u a d u s o f r a n d ă Herei
şi a u m a i z i d i t şi u n t e m p l u de piatră, l u n g d e o sută de p i ­
cioare. Pămîntul, făcîndu-1 proprietate publică, l - a u arendat
p e zece a n i , i a r t h e b a n i i îl f o l o s e a u ca p ă ş u n e . (4) î n g e n e r a l ,
cam aşa ajunseseră l a c e d e m o n i e n i i să se î n s t r ă i n e z e de pla­
t e e n i d i n p r i c i n a t h e b a n i l o r , s o c o t i n d că aceştia l e sînt î n c ă de
f o l o s în r ă z b o i u l c a r e t o c m a i î n c e p u s e . (5) E v e n i m e n t e l e d e l a
P l a t e e a s - a u t e r m i n a t în a n u l a l n o u ă z e c i şi t r e i l e a , d u p ă în­
c h e i e r e a alianţei l o r c u Atena.

69 (1) C e l e p a t r u z e c i de c o r ă b i i p e l o p o n e s i e n e , c a r e , p o r n i n d
în a j u t o r u l l e s b i e n i l o r şi, f u g i n d p e m a r e , u r m ă r i t e d e a t e n i e n i ,
i e r n a s e r ă în C r e t a şi d e a c i a j u n s e s e r ă î m p r ă ş t i a t e î n P e l o p o n e s ,
a u d a t , în C y l l e n e , peste t r e i s p r e z e c e c o r ă b i i l e u c a d i e n e şi a m -
b r a c i o t e şi peste Brasidas, f i u l l u i Tellis, care venise sfetnic
p e n t r u A l c i d a s . (2) î n t r - a d e v ă r , d u p ă e ş e c u l d e l a Lesbos, lace­
demonienii voiau să construiască şi să pornească cu o mai
m a r e flotă s p r e C o r c y r a , c a r e se r ă s c u l a s e t o c m a i c î n d l a N a u ­
p a c t o s se a f l a u a t e n i e n i i , n u m a i c u d o u ă s p r e z e c e c o r ă b i i . V o i a u
s ă l e - o i a î n a i n t e a t e n i e n i l o r , p î n ă n u l e v e n e a în a j u t o r v r e o
flotă m a i m a r e d i n A t e n a . î n v e d e r e a acestei acţiuni se pre­
gătea s i A l c i d a s s i B r a s i d a s .

70 (1) C o r c y r e i e n i i erau în dezbinare, după ce le sosiseră

p r i z o n i e r i i c a r e fuseseră luaţi în b ă t ă l i i l e n a v a l e d e l a E p i d a m ­
nos şi lăsaţi a p o i l i b e r i d e c o r i n t i e n i . C o r i n t i e n i i îi eliberaseră,
s p u n î n d c ă fuseseră luaţi p e g a r a n ţ i e de c ă t r e p r o x e n i , p e o p t
s u t e d e t a l a n ţ i ; în r e a l i t a t e însă e i fuseseră convinşi să dea

349
 THUCYDIDES

C o r c y r a pe mîna corintienilor. P r i z o n i e r i i încercau, într-adevăr r

să f a c ă acest l u c r u şi se d u c e a u p e l a f i e c a r e c e t ă ţ e a n , p e n t r u
ca să d e s p r i n d ă c e t a t e a de A t e n a . (2) A sosit o corabie ate­
niană şi u n a c o r i n t i a n ă , aducînd pe soli; începînd discuţiile,,
c o r c y r e i e n i i a u v o t a t să f i e aliaţii a t e n i e n i l o r , p o t r i v i t acordu­
r i l o r în v i g o a r e , i a r c u p e l o p o n e s i e n i i să r ă m î n ă p r i e t e n i ca şi>
mai î n a i n t e . (3) P e i t h i a s e r a p r o x e n o s v o l u n t a r al atenienilor
şi fruntaş a l p o p o r u l u i ; aceşti o a m e n i , trădătorii v e n i ţ i d e la
C o r i n t , îl d a u în j u d e c a t ă zicînd că face din Corcyra sclava
atenienilor. (4) P e i t h i a s , f i i n d a c h i t a t , a d a t şi e l în judecată
pe cinci corcyreieni, cei m a i bogaţi d i n cetate, învinuindu-i
că taie araci de pe pămîntul consacrat l u i Zeus şi lui Al­
c i d a s , a m e n d a p e n t r u f i e c a r e a r a c e r a o stateră. (5) F i i n d deci
c o n d a m n a ţ i să p l ă t e a s c ă , l a s c a d e n ţ e f i x a t e de e i înşişi, s u m e l e
i m p u t a t e , e i s-au aşezat p r i n t e m p l e , c a rugători l a a l t a r e , d i n
pricina mărimii amenzii; Peithias — el făcea parte şi din
sfat — îi convinge pe membrii sfatului să aplice legea. (6)
Osîndiţii f i i n d constrînşi de lege să p l ă t e a s c ă l a a n u m i t e ter­
m e n e şi a f l î n d c ă P e i t h i a s , cît m a i f a c e î n c ă p a r t e d i n sfat,
a r e de g î n d să c o n v i n g ă p o p o r u l să a i b ă aceiaşi p r i e t e n i şi d u ş ­
mani ca a t e n i e n i i , s - a u r i d i c a t , şi, l u î n d p u m n a l e l e , a u intrat
p e n e a ş t e p t a t e în s f a t şi a u u c i s p e P e i t h i a s şi a p r o a p e şaizeci
de sfetnici şi particulari. Cîţiva dintre e i , puţini la număr,
c a r e e r a u d e a c e e a ş i p ă r e r e c u P e i t h i a s , s-au r e f u g i a t în tri­
r e m a ateniană, c a r e n u plecase î n c ă .
1

71 (1) D u p ă ce a u săvîrşit a c e a s t ă f a p t ă a u c o n v o c a t p e c o r ­
cyreieni şi le-au spus că acesta era cel mai bun lucru de
f ă c u t şi c ă a t e n i e n i i n u - i v o r f a c e s c l a v i . L e - a u p o r u n c i t să n u
m a i p r i m e a s c ă p e n i m e n i , a f a r ă de a c e i a c a r e v i n liniştiţi cu
o singură corabie, dar dacă v i n cu mai multe corăbii, să-i
socotească duşmani. După ce au spus acestea, i-au silit pe
corcyreieni să d e a putere de l e g e hotărîrii. (2) T r i m i t îndată
s o l i şi l a A t e n a , p e n t r u ca să i n f o r m e z e p e a t e n i e n i , aşa c u m
erau e i interesaţi; de asemenea, să c o n v i n g ă pe cei care se
refugiaseră a c o l o să n u î n t r e p r i n d ă nici o acţiune nepotrivită
c a să n u se p r o d u c ă c e v a n e p l ă c u t p e n t r u e i .

350
 CARTEA. A III-A

72 (1) C î n d au sosit solii la Atena, atenienii i-au arestat

ca răzvrătiţi, i a r pe c e i c o n v i n ş i d e s o l i i - a u t r a n s f e r a t în E g i n a .
(2) în acest timp, corcyreienii, care deţineau frînele puterii,
îndată ce a s o s i t o t r i r e m ă corintiană şi cei c î ţ i v a s o l i lace­
d e m o n i e n i , a u a t a c a t pe d e m o c r a ţ i şi i - a u î n v i n s în luptă. (3)
In timpul nopţii, democraţii s-au refugiat pe acropolă şi pe
înălţimile cetăţii şi, s t r î n g î n d u - s e , s-au aşezat a c i şi au luat
în stăpînire p o r t u l H y l l a i c o s ; ceilalţi a u o c u p a t a g o r a - u a , u n d e
locuiau cei m a i mulţi d i n t r e ei, p a r t e a p o r t u l u i d i n s p r e agora,
şi cealaltă p a r t e d i n s p r e u s c a t .

73 A doua zi s-au l u a t puţin l a î n c ă i e r a r e şi a u t r i m i s şi

unii şi alţii s o l i pe ogoare, ca să c h e m e sclavii în a j u t o r şi
să l e p r o m i t ă e l i b e r a r e a . î n a j u t o r u l d e m o c r a ţ i l o r a u v e n i t ca
aliaţi o m u l ţ i m e d e s c l a v i , i a r c e l o r l a l ţ i l e - a u v e n i t , c a a j u t o a r e ,
o p t sute de o a m e n i de pe uscat.

74 (1) D u p ă un interval de o z i , se dă iarăşi o luptă şi

înving democraţii, f i i n d s u p e r i o r i p r i n p o z i ţ i a l o c u r i l o r şi p r i n
n u m ă r u l o a m e n i l o r . F e m e i l e a t a c a u c u r a j o s alături d e e i , a r u n -
c î n d c u ţigle d e p e casă şi î n f r u n t î n d z a r v a p e s t e f i r e a l o r . (2)
Fiind respinşi î n c u r s u l d u p ă - a m i e z e i tîrziu, o l i g a r h i i s - a u t e ­
m u t ca n u c u m v a d e l a p r i m u l a s a l t p o p o r u l să d e a f u g a şi să
p u n ă stăpînire p e şantierul n a v a l şi să-i d i s t r u g ă şi p e e i , d e
a c e e a a u d a t foc caselor şi m a g a z i n e l o r , c a r e se a f l a u în jurul
a g o r a e i , ca să n u m a i e x i s t e n i c i o i n t r a r e ; n u s-a cruţat n i c i o
casă, p r o p r i e s a u străină, aşa c ă a u a r s m u l t e m ă r f u r i a l e a n g r o ­
siştilor, şi, d a c ă a r f i bătut v î n t u l , î n d r e p t î n d f l ă c ă r i l e s p r e ea,
c e t a t e a a r f i f o s t în p r i m e j d i e de a a r d e în î n t r e g i m e . (3) A c e ş ­
t i a a u încetat l u p t a şi u n i i şi alţii s-au liniştit şi a u p e t r e c u t
noaptea de strajă. După victoria democraţilor, corabia corin­
tiană p l u t e a în taină s p r e c e t a t e şi m u l ţ i d i n t r e c e i c a r e v e n i ­
seră în a j u t o r a u f o s t aduşi p e u s c a t , f ă r ă să f i e o b s e r v a ţ i .

75 (1) î n ziua următoare, Nicostratos, fiul lui Diitrephes,

strateg al atenienilor, a venit în ajutor din Naupactos cu
d o u ă s p r e z e c e c o r ă b i i şi c u c i n c i s u t e de h o p l i ţ i m e s s e n i e n i . E l
a reuşit să î n c h e i e o î n ţ e l e g e r e , c o n v i n g î n d p e cetăţeni să d i s -

351
 THUCYDIDES

p u n ă ca să f i e j u d e c a ţ i numai zece b ă r b a ţ i , c e i m a i v i n o v a ţ i
d i n t r e toţi — c a r e n i c i n u m a i e r a u î n c e t a t e — i a r p e ceilalţi
să-i lase să l o c u i a s c ă în c e t a t e , î n c h e i n d pace, şi î n t r e e i , şi c u
atenienii şi angajîndu-se să aibă aceiaşi prieteni şi aceiaşi
d u ş m a n i . (2) D u p ă ce a f ă c u t o r d i n e în această p r i v i n ţ ă , s-au
pregătit să p l e c e înapoi pe mare, dar fruntaşii poporului îl
c o n v i n g să l e lase l o r c i n c i d i n t r e c o r ă b i i l e l u i , p e n t r u ca a d ­
v e r s a r i i să se p o a t ă m i ş c a m a i p u ţ i n d e c î t e i ; în s c h i m b şi e i
să e c h i p e z e c i n c i c o r ă b i i de a l e l o r şi să l e t r i m i t ă o d a t ă c u
el. (3) E l s-a învoit, i a r ei căutară să r e c r u t e z e p e duşmani
pentru serviciul de pe corăbii. Aceia, temîndu-se să nu fie
t r i m i ş i l a A t e n a , s - a u aşezat ca r u g ă t o r i în t e m p l u l Dioscuri-
l o r . (4) N i c o s t r a t o s i - a r i d i c a t , c ă u t î n d să-i liniştească. D a r , c u m
nu izbutea să-i convingă, p o p o r u l , înarmat, sub pretextul că
aristocraţii n - a u g î n d u r i c u r a t e , d a c ă n u a u î n c r e d e r e să p o r ­
n e a s c ă c u e i p e m a r e , l e - a l u a t a r m e l e d e p r i n case şi a u c i s
p e c î ţ i v a , p e c a r e i - a întîlnit, d a c ă n u i - a r f i î m p i e d i c a t N i c o s ­
t r a t o s . (5) Ceilalţi, v ă z î n d cele petrecute, s-au aşezat ca rugă­
tori în t e m p l u l H e r e i ; e r a u n u m a i puţin de p a t r u sute. I a r
poporul, temîndu-se c ă v o r p u n e l a cale v r e o schimbare, i-a
r i d i c a t , şi, c o n v i n g î n d u - i , i - a d u s în i n s u l a d i n faţa templului
Herei, unde le t r i m i t e a hrană.

76 Cînd răscoala se a f l a în a p a t r a sau a c i n c e a zi după

deportarea oamenilor pe insulă, sosesc cincizeci şi trei de
corăbii peloponesiene de la Cyllene, care se aflau ancorate
d u p ă p l u t i r e a d i n I o n i a . E r a u s u b c o m a n d a l u i A l c i d a s , ca şi
mai î n a i n t e , i a r B r a s i d a s se afla c u e l , ca sfetnic. Şi, anco-
r î n d în l i m a n u l S y b o t a , a d o u a z i a u p o r n i t s p r e C o r c y r a .

77 (1) C o r c y r e i e n i i , d i n p r i c i n a zarvei şi f i i n d c ă se t e m e a u
p e n t r u situaţia d i n c e t a t e şi d e s o s i r e a p e m a r e a duşmanilor,
a u î n c e p u t să p r e g ă t e a s c ă în a c e l a ş i t i m p şaizeci d e c o r ă b i i pe
c a r e l e t r i m i t e a î m p o t r i v a d u ş m a n i l o r p e m ă s u r ă ce e r a u e c h i ­
p a t e ; a t e n i e n i i îi î n d e m n a u , i n a c e l a ş i t i m p , să-i lase m a i întîi
p e e i să iasă în l a r g şi d u p ă aceea să-i a t a c e p e d u ş m a n i cu
toate corăbiile. (2) D a r d i n c a u z ă că n a v e l e l o r se aflau în
d e z o r d i n e în f a ţ a n a v e l o r a d v e r s e , d o u ă d i n t r e ele a u d e z e r t a t

352
 CARTEA A III-A

l a d u ş m a n i , î n t i m p ce c e l e l a l t e d ă d e a u l u p t a c u d u ş m a n i i ; în
ceea ce f ă c e a u n u e r a n i c i o r ă n d u i a l ă . (3) P e l o p o n e s i e n i i , v ă -
zînd d e z o r d i n e a , s - a u r î n d u i t c u d o u ă z e c i de c o r ă b i i împotriva
corcyreienilor, iar cu celelalte s-au aşezat împotriva celor
douăsprezece corăbii ateniene, dintre care două erau: Sala­
m i n i a şi P a r a l o s .

78 (1) C o r c y r e i e n i i , atacînd în d e z o r d i n e şi în grupe mici,

l u p t a u d i n g r e u p e f r o n t u l l o r . A t e n i e n i i , t e m î n d u - s e de mul­
ţ i m e a c o r ă b i i l o r d u ş m a n e şi d e î n c e r c u i r e , n u a t a c a u deodată
m u l t e l e c o r ă b i i d u ş m a n e aşezate în f a ţ a l o r şi n i c i frontal, ci
l e i z b e a u î n f l a n c ; a u s c u f u n d a t u n a . (2) Şi d u p ă aceea, cor­
cyreienii au plutit în j u r u l duşmanilor care se r î n d u i s e r ă în
formă d e c e r c şi c a r e î n c e r c a u să-i p u n ă în d e z o r d i n e . P e l o ­
p o n e s i e n i i aşezaţi în f a ţ a c o r c y r e i e n i l o r , f i i n d i n f o r m a ţ i despre
acest f a p t şi t e m î n d u - s e să n u se î n t î m p l e ceea ce se petre­
cuse l a N a u p a c t o s , l e - a u sărit în a j u t o r . D e aceea, s t r î n g î n d u - s e
m u l t e c o r ă b i i l a u n loc, a u î n c e p u t deodată atacul împotriva
atenienilor. (3) Atenienii au început să se retragă bătînd
pupa 4 1
şi, în acelaşi t i m p , s t ă r u i a u ca n a v e l e c o r c y r e i e n i l o r să
se retragă cît mai repede şi cît mai mult, în timp ce ei
înşişi se r e t r ă g e a u în tihnă, î n a i n t e a d u ş m a n i l o r c a r e se aflau
aşezaţi în faţa l o r . (4) Lupta navală, desfăşurîndu-se astfel,
s-a t e r m i n a t pe la apusul soarelui.

79 (1) C o r c y r e i e n i i , temîndu-se ca nu cumva duşmanii, ca

î n v i n g ă t o r i , să p l u t e a s c ă ' s p r e c e t a t e a l o r , s a u să i a p e cei de
pe insulă s a u să e x e c u t e altă mişcare tactică, a u dus iarăşi
p e cei d i n i n s u l ă î n t e m p l u l H e r e i şi a u p u s c e t a t e a s u b p a z ă .
(2) Totuşi p e l o p o n e s i e n i i , deşi b i r u i t o r i , n - a u î n d r ă z n i t să plu­
t e a s c ă î m p o t r i v a cetăţii d a r a v î n d t r e i s p r e z e c e n a v e c o r c y r e i e n e
s-au întors, plutind, spre ţărmul de u n d e porniseră. (3) D a r
nici a doua zi n - a u m a i p o r n i t împotriva cetăţii, deşi corcy­
r e i e n i i e r a u în m a r e z a r v ă şi t e a m ă , i a r B r a s i d a s , d u p ă cum
se spune, îndemna pe Alcidas să f a c ă acest lucru; nu avea
însă d r e p t de v o t e g a l c u e l . D e b a r c î n d , d e c i , p e promontoriul
L e u c i m n e , p r ă d a u ogoarele.

23 — Războiul peloponesiac 35a

 THUCYDIDES

80 (1) î n acest timp, p o p o r u l corcyreian, temîndu-se să n u

v i n ă c o r ă b i i l e d u ş m a n e , a î n c e p u t t r a t a t i v e c u r u g ă t o r i i şi c u
ceilalţi aristocraţi, pentru ca să salveze cetatea. Pe unii i-a
c o n v i n s să se î m b a r c e p e c o r ă b i i , şi, deşi se a f l a u î n această
situaţie, a u e c h i p a t totuşi t r e i z e c i d e c o r ă b i i . (2) P e l o p o n e s i e n i i ,
prădînd ţarinele pînă pe l a amiază, a u p o r n i t înapoi pe m a r e
şi, l a c ă d e r e a n o p ţ i i , l e - a u f o s t s e m n a l a t e , p r i n l u m i n i de torţe,
cele şaizeci de corăbii ateniene, care pluteau spre ei d i n s p r e
L e u c a s şi p e c a r e a t e n i e n i i l e t r i m i s e s e r ă de îndată ce aflaseră
d e r ă s c o a l ă şi d e c o r ă b i i l e c a r e a v e a u să p l u t e a s c ă s p r e Cor­
c y r a c u A l c i d a s . S t r a t e g a l c e l o r şaizeci d e c o r ă b i i era Eury­
medon, fiul l u i Thiucles.

81 (1) P e l o p o n e s i e n i i , d e îndată ce s-a înnoptat, au înce­

p u t să n a v i g h e z e s p r e casă p e l î n g ă ţ ă r m , şi, t r e c î n d corăbiile
peste istmul Leucas, ca să nu fie văzuţi plutind, s-au dus
acasă. (2) C o r c y r e i e n i i , aflînd c ă n a v e l e a t t i c e v i n s p r e e i , i a r
cele d u ş m a n e a u p l e c a t , a u l u a t p e m e s s e n i e n i i c a r e se aflau
în a f a r a cetăţii, i - a u a d u s î n ă u n t r u şi a u d a t o r d i n n a v e l o r , p e
c a r e l e e c h i p a s e r ă , să p o r n e a s c ă s p r e l i m a n u l H y l l a i c o s ; în t i m p
ce navigau, dacă prindeau vreun duşman, îl ucideau. Apoi,
debarcînd d e p e c o r ă b i i p e aristocraţii c o n v i n ş i să se îmbarce
îi m ă c e l ă r e a u , apoi, ducîndu-se în templul Herei, au convins
pe cincizeci d i n t r e rugători să se prezinte la judecată unde
i - a o s î n d i t p e toţi l a m o a r t e . (3) M a r e a m a j o r i t a t e a r u g ă t o r i l o r
însă, care n u fuseseră convinşi [să se prezinte la judecatăj,
c î n d a u v ă z u t cele î n t î m p l a t e , s - a u u c i s u n i i p e alţii în t e m p l u ;
u n i i s-au s p î n z u r a t de c r e n g i l e c o p a c i l o r , i a r alţii s - a u s i n u c i s ,
f i e c a r e c u m a p u t u t . (4) T i m p d e ş a p t e z i l e , cîte a u t r e c u t p î n ă
l a s o s i r e a l u i E u r y m e d o n , c u cele şaizeci de c o r ă b i i , c o r c y r e i e n i i
a u u c i s p e a c e i a p e c a r e - i s o c o t e a u d u ş m a n i , d î n d v i n a p e cei
care încercau să răstoarne puterea poporului; unii au fost
ucişi d i n d u ş m ă n i e p e r s o n a l ă , i a r alţii de către d a t o r n i c i i l o r ,
d a c ă - i p r i n d e a u . (5) î n acest f e l s - a u p e t r e c u t t o t f e l u l de uci­
d e r i , aşa c u m se î n t î m p l ă în a s t f e l de împrejurări şi î n c ă şi
mai g r o z a v e . A s t f e l , tatăl îşi u c i d e a f i u l , u n i i e r a u smulşi cu
f o r ţ a d e l a a l t a r e şi ucişi în f a ţ a a l t a r e l o r , i a r alţii a u m u r i t ,
fiind închişi c u z i d , în t e m p l u l l u i Dionysos.

354
 CARTEA A III-A

82 (1) A t î t de violentă a fost răscoala! Ba chiar s-a părut

şi m a i violentă [decît a fost în realitate], pentru că a fost
p r i m a . A s t f e l , m a i tîrziu s-a m i ş c a t a p r o a p e î n t r e a g a elenime,
ca să z i c e m aşa, f i i n d dezbinată p e s t e t o t , c ă c i fruntaşii po­
porului voiau să aducă pe atenieni, iar oligarhii pe lacede­
monieni. în timp de pace n u a v e a u m o t i v e şi n u e r a u pre­
gătiţi să-i c h e m e , d a r c î n d se a f l a u în r ă z b o i , şi p e n t r u a face
rău duşmanilor, şi pentru a-şi face e i înşişi aliaţi d i n asta,
cei c a r e v o i a u să i n t r o d u c ă v r e o s c h i m b a r e g ă s e a u uşor pre­
texte să aducă pe aliaţi. (2) Multe şi grele nenorociri s-au
a b ă t u t în t i m p u l r ă s c o a l e l o r a s u p r a cetăţilor, c a r e se întîmplă
şi se v o r î n t î m p l ă î n t o t d e a u n a , cît t i m p f i r e a o a m e n i l o r v a f i
aceeaşi, [se v o r î n t î m p l ă ] m a i g r o a z n i c e sau m a i p o t o l i t e şi c u
aspecte v a r i a t e , d u p ă c u m v o r f i s c h i m b ă r i l e î m p r e j u r ă r i l o r de
f i e c a r e dată. A s t f e l , în t i m p de p a c e şi c î n d situaţia este bună,
atît cetăţile cît şi i n d i v i z i i a u g î n d u r i m a i b u n e , p e n t r u că n u
ajung în situaţii nedorite, pe cînd războiul, răpind putinţa
p r o c u r ă r i i h r a n e i d e t o a t e z i l e l e , d e v i n e u n d a s c ă l a l violenţei
şi p o t r i v e ş t e p o r n i r i l e m u l ţ i m i i c u stările m o m e n t u l u i . (3) A u
intrat deci în dezbinări oamenii prin cetăţi şi faptele care
s - a u p e t r e c u t m a i tîrziu, d a t o r i t ă faimei celor întîmplate m a i
înainte, a u făcut pe o a m e n i să-şi înnoiască gîndurile cu un
avînt excesiv, nu numai prin şiretenia cu care întreprindeau
f a p t e l e , d a r şi p r i n c i u d ă ţ e n i a r ă z b u n ă r i l o r . (4) E i a u s c h i m b a t ,
după bunul l o r p l a c , şi s e n s u l o b i ş n u i t al cuvintelor. Astfel,
î n d r ă z n e a l a n e s ă b u i t ă a f o s t n u m i t ă b ă r b ă ţ i e i u b i t o a r e de p r i e ­
t e n i , i a r e z i t a r e a înţeleaptă laşitate c u v i i n c i o a s ă ; c u m p ă t a r e a a
fost numită văl a l laşităţii, i a r priceperea l a toate, lipsă de
stăruinţă; z e l u l n e b u n e s c a fost n u m i t b ă r b ă ţ i e , i a r î n c e r c a r e a
de a întinde curse cu precauţie a fost numită pretext bine-
c u v î n t a t p e n t r u r e t r a g e r e a d e l a a c ţ i u n e . (5) C e l c a r e e r a n e ­
mulţumit, a fost socotit d e m n de nezdruncinată încredere, i a r
cel care-1 contrazicea e r a bănuit. Cel care întindea o cursă,
dacă izbutea, era socotit inteligent, i a r cel care o plănuia era
socotit si m a i t e r i b i l . Dacă se hotăra c i n e v a m a i înainte să
n - a i b ă n e v o i e n i c i de u n a , n i c i de a l t a , e r a n u m i t
/|2
destrămă-
t o r a l g r u p u l u i şi o m î n f r i c o ş a t d e d u ş m a n i . î n t r - u n c u v î n t , cel
care o l u a înainte u n u i a care a v e a să s ă v î r ş e a s c ă v r e u n rău

355
 THUCYDIDES

e r a lăudat, ca şi c e l c a r e î n d e m n a l a rău pe u n u l c a r e n u se
g î n d e a l a asta. (6) B a c h i a r r u d e l e d e sînge e r a u s o c o t i t e că
sînt m a i înstrăinate decît membrii unui grup politic, pentru
c ă aceştia e r a u m a i pregătiţi să t r e a c ă l a a c ţ i u n e f ă r ă ezitare.
A s t f e l de g r u p u r i n u se c o n s t i t u i a u în a c o r d c u l e g i l e , c i î m ­
potriva legilor existente şi d i n d o r i n ţ a de cîştig .
43
Iar anga­
j a m e n t e l e s o l e m n e d i n t r e e i n u l e î n t ă r e a u p r i n legea d i v i n ă , 44

c i p r i n săvîrşirea v r e u n e i n e l e g i u i r i în c o m u n . (7) P r o p u n e r i l e
bune ale adversarilor, dacă aceştia erau mai puternici, erau
p r i m i t e datorită p r e s i u n i i stricte, exercitată de f a p t e , n i c i d e c u m
din s e n t i m e n t e n o b i l e (?) F a p t u l d e a se r ă z b u n a , l a r î n d u l său,
e r a m a i p r e ţ u i t d e c î t p a z a d e a n u s u f e r i c e l dintîi. Şi, d a c ă
c u m v a îşi f ă c e a u j u r ă m i n t e d e î m p ă c a r e , acestea v a l o r a u n u ­
m a i p e n t r u prezent, f i i n d prestate d i n pricina vreunei încurcă­
turi şi n e a v î n d nici o putere d i n altă parte. I a r cel care o
l u a înainte cu îndrăzneala, l a m o m e n t u l prielnic, cînd vedea
p e [celălalt] l i p s i t d e a p ă r a r e se r ă z b u n a p e a c e l a , luîndu-1 p r i n
s u r p r i n d e r e , d a t o r i t ă î n c r e d e r i i înşelate. [ A c e a s t a o f ă c e a ] m a i
c u p l ă c e r e d e c î t să a t a c e d e s c h i s şi a p r e c i a , î n d e o s e b i , securi­
tatea proprie şi f a p t u l că, î n v i n g î n d prin înşelăciune, dobîn-
dea faima de om inteligent. Mai degrabă lumea numeşte
dibaci pe cei mulţi, care sînt mişei, decît să spună despre
cei nepricepuţi că sînt b u n i ; [oamenii îndeobşte] de neprice­
p e r e se r u ş i n e a z ă , i a r c u d i b ă c i a se f ă l e s c . (8) C a u z a tuturor
acestor rele era dorinţa de dominaţie, provocată de lăcomie
şi de a m b i ţ i e . Şi atunci, din pricina lor, oamenii treceau la
certuri pătimaşe; fruntaşii de p r i n cetăţi, f i e c a r e c u o denu­
mire cuviincioasă, se prefăceau că năzuiesc spre egalitatea
politică a poporului şi a r i s t o c r a ţ i a înţeleaptă. C u c u v î n t u l se
î n g r i j e a u d e t r e b u r i l e p u b l i c e şi îşi a t r a g răsplătire ca pentru
v i c t o r i e . î n r e a l i t a t e , însă, l u p t î n d p r i n t o a t e m i j l o a c e l e , c a să
se î n f r î n g ă unii p e alţii, a u î n d r ă z n i t să săvîrşească cele m a i
g r o a z n i c e f a p t e şi a u r e c u r s l a p e d e p s e d i n ce în ce m a i m a r i ,
f ă r ă să ţină s e a m ă de d r e p t a t e şi d e i n t e r e s u l cetăţii. A ş a că
e i se l i m i t a u l a ceea ce l e f ă c e a m e r e u p l ă c e r e f i e c ă r u i a d i n t r e
ei şi, d o b î n d i n d u - ş i puterea, fie p r i n osîndiri obţinute cu u n
v o t n e d r e p t , f i e p r i n f o r ţ a a r m e l o r , se p r e g ă t e a u să-şi satisfacă
pe dată ambiţia. Aşadar, nimeni n u preţuia bunăcredinţa, ei

356
 CARTEA A III-A

erau m a i binevoitori să a s c u l t e p e aceia care, p r i n cuvîntul

t i c l u i t , r e u ş e a u să p u n ă l a c a l e o i s p r a v ă c a r e stîrnea invidia.
Cetăţenii n e u t r i e r a u ucişi, şi d e u n i i , şi d e ceilalţi, f i e f i i n d c ă
n u l u p t a u alături d e e i , f i e c ă e r a u p i z m u i ţ i c ă supravieţuiau.

83 (1) A s t f e l , în c u g e t u l e l e n i l o r s - a u î n s c ă u n a t t o t f e l u l de
răutăţi din pricina răscoalelor, i a r onestitatea, l a care parti­
cipă foarte m u l t nobleţea de sentimente, f i i n d luată în rîs, a
dispărut, pe cînd faptul de a se împotrivi duşmănos şi cu
n e î n c r e d e r e u n i i a l t o r a i - a d e z b i n a t f o a r t e m u l t . (2) î n t r - a d e v ă r ,
n u e x i s t a n i c i u n c u v î n t p u t e r n i c şi n i c i u n j u r ă m î n t înfrico­
şător c a r e să-i î m p a c e c i , în l i p s a t e m e i u l u i p e care-1 c o n s t i t u i e
î n c r e d e r e a , e i se b a z a u m a i m u l t p e f o r ţ a i n t e l i g e n ţ e i , gîndin-
d u - s e să n u s u f e r e m a i m u l t d e c î t p u t e a u să a i b ă încredere.
(3) Şi cei m a i slabi la minte de cele m a i m u l t e ori supra­
vieţuiau, într-adevăr, temîndu-se de propria l o r deficienţă şi
de inteligenţa adversarilor, să nu fie cumva m a i prejos în
cuvinte, iar adversarii să l e - o i a înainte cu m u l t a dibăcie a
inteligenţei l o r , întinzîndu-le curse — porneau cu îndrăzneală
la acţiune. (4) Iar ceilalţi, dispreţuindu-i, socoteau că vor
putea să presimtă [atacul l o r ] şi, crezînd că n u trebuie să
î n t r e p r i n d ă c u f a p t a ceea ce p o t f a c e c u g î n d i r e a , n u - ş i luau
măsuri de pază şi pentru aceasta erau m a i curînd nimiciţi.

, 84 (1) A ş a d a r , în C o r c y r a c e l e m a i m u l t e d i n t r e aceste f a p t e
au fost săvîrşite de către aceia care atacau primii; [au mai
fost săvîrşite şi alte fapte] de către aceia care treceau la
contraatac, conduşi f i i n d m a i m u l t c u t r u f i e decît cu înţelep­
c i u n e d e o a m e n i c a r e c ă u t a u să se r ă z b u n e . C e i c a r e dădeau
contralovituri, unii încercau să scape de sărăcia obişnuită,
dorind m a i ales c u patimă să p u n ă s t ă p î n i r e pe nedrept pe
a v e r e a v e c i n i l o r , i a r alţii n u p o r n e a u l a a t a c î m p i n ş i d e l ă c o ­
m i e , c i d e p e o p o z i ţ i e e g a l ă c u a a d v e r s a r u l u i şi m i n a ţ i fiind
d e o u r ă n e î m b l î n z i t ă ; d e aceea se n ă p u s t e a u a s u p r a a d v e r s a ­
r u l u i c u v i o l e n ţ ă şi n e î n d u p l e c a r e . (2) T u l b u r î n d u - s e d e c i v i a ţ a
o b i ş n u i t ă a cetăţii, î n această î m p r e j u r a r e , f i r e a omenească a
t r e c u t p e s t e l e g i şi, o b i ş n u i t ă să f a c ă n e d r e p t ă ţ i , c h i a r călcînd
l e g i l e în v i g o a r e , a arătat c ă se b u c u r ă d e n e î n f r î n a r e a mîniei,

357
 THUCYDIDES

n u se s u p u n e d r e p t ă ţ i i şi este d u ş m a n ă c e l u i c a r e se distinge.
A l t f e l n - a r f i preţuit răzbunarea m a i m u l t decît legea [ d i v i n ă ] , 4 5

n - a r f i p u s cîştigul m a i p r e s u s d e a b ţ i n e r e a d e l a n e d r e p t a t e ,
şi în c a r e i n v i d i a n u şi-ar m a i f i e x e r c i t a t p u t e r e a ei vătă­
m ă t o a r e . (3) î n această p r i v i n ţ ă , o a m e n i i p r e ţ u i e s c acele l e g i
46

obşteşti cu ajutorul cărora toţi nădăjduiesc că, chiar atunci

cînd se n ă r u i e , v o r p u t e a f i salvaţi, d a r , c î n d este v o r b a să
p e d e p s e a s c ă p e alţii, a t u n c i sînt d e p ă r e r e să î n c e t e z e şi să n u
mai f i e în v i g o a r e , d a c ă cineva, aflîndu-se în p r i m e j d i e , s-ar
p u t e a b u c u r a de p r o t e c ţ i a v r e u n e i a d i n t r e ele.

85 (1) A ş a d a r , însufleţiţi de o asemenea ură s-au năpustit

corcyreienii, în cetate, u n i i împotriva altora, iar Eurymedon
şi atenienii au plecat de acolo cu corăbiile. (2) Mai tîrziu,
c o r c y r e i e n i i e x i l a ţ i — se s a l v a s e r ă c a m l a c i n c i s u t e — cuce­
rind z i d u r i l e c a r e se a f l a u pe c o n t i n e n t , a u pus stăpînire pe
pămîntul propriu aflat în faţa C o r c y r e i şi, p o r n i n d de acolo,
prădau pe cei de pe insulă, p r o d u c î n d u - l e multe pagube; şi
f o a m e t e g r e a e r a în c e t a t e . (3) C o r c y r e i e n i i a u t r i m i s s o l i şi l a
S p a r t a şi l a C o r i n t , ca să t r a t e z e î n t o a r c e r e a e x i l a ţ i l o r î n p a ­
t r i e . Şi, d e o a r e c e n - a u a j u n s l a n i c i u n r e z u l t a t , p u ţ i n m a i t î r ­
ziu, pregătind ambarcaţii (vase) şi t r u p e d e a j u t o r , a u trecut
pe insulă în total şase sute, (4) şi, dînd foc vaselor, ca să
n u l e m a i r ă m î n ă n i c i o altă n ă d e j d e d e c î t să p u n ă stăpînire
pe pămînt, s-au u r c a t pe m u n t e l e I s t o n e şi, r i d i c î n d acolo o
fortificaţie, a u î n c e p u t să m ă c e l ă r e a s c ă p e c e i d i n c e t a t e şi să
p u n ă stăpînire p e p ă m î n t .

86 (1) P e l a sfîrşitul aceleiaşi veri, atenienii au trimis în

Sicilia douăzeci de corăbii, sub comanda l u i Laches, f i u l l u i
Melanopos si pe Charoides, f i u l lui Euphiletos. (2) Astfel,,
s y r a c u s a n i i şi l e o n t i n e n i i a u î n c e p u t să p o a r t e r ă z b o i între e i :
syracusanii aveau aliaţi, în afară de c a m a r i n e n i , ' toate
4 7
ce­
tăţile dorice, care se alăturaseră alianţei cu lacedemonienii,
c î n d a i z b u c n i t r ă z b o i u l , totuşi n u luaseră p a r t e l a l u p t e ală­
turi de ei. Cu leontinenii se aliaseră cetăţile chalcidice şi
C a m a r i n a . î n I t a l i a l o c r i i e r a u aliaţii s y r a c u s a n i l o r , i a r r h e g i -

358
 C A R T E A A III-A

n i i ' ' , c u l e o n t i n e n i i , d a t o r i t ă î n r u d i r i i . (3) A l i a ţ i i

8
leontinenilor,
t r i m i ţ î n d d e c i s o l i l a A t e n a , în v i r t u t e a v e c h i i alianţe şi p e n ­
t r u c ă e r a u i o n i e n i , c o n v i n g p e a t e n i e n i să l e trimită corăbii,
d e o a r e c e s y r a c u s a n i i îi ţ i n e a u d e p a r t e şi de p ă m î n t şi d e m a r e .
(4) Atenienii le-au trimis corăbiile, sub pretext că l e sînt
r u d e , în r e a l i t a t e f i i n d c ă v o i a u să n u m a i f i e t r a n s p o r t a t grîu
d e a c o l o în P e l o p o n e s şi p e n t r u c ă d o r e a u să î n c e r c e , d a c ă v a
fi p o s i b i l , să i a în s t ă p î n i r e a l o r S i c i l i a . (5) A ş e z î n d u - s e deci
în R h e g i u m , în I t a l i a , a u î n c e p u t r ă z b o i u l alături d e aliaţi şi
v a r a s-a t e r m i n a t .

87 (1) î n iarna care a urmat, ciuma s-a abătut a doua

oară asupra atenienilor; deşi nu încetase cu totul nici un
moment, fusese totuşi un [ f e l de răgaz],
<2) Şi după aceea, a d u r a t n u m a i puţin de un an, iar m a i
înainte durase c h i a r d o i a n i ; în acest fel, nimic altceva n-a
d a t m a i m u l t e l o v i t u r i p u t e r i i a t e n i e n i l o r . (3) A s t f e l , a u murit
n u m a i p u ţ i n d e p a t r u m i i p a t r u s u t e de h o p l i ţ i d i n r î n d u r i l e
pedeştrilor şi t r e i sute de călăreţi, i a r d i n r e s t u l populaţiei 49

u n n u m ă r neştiut. (4) A u m a i f o s t a t u n c i m u l t e c u t r e m u r e de
pămînt şi în Atena şi E u b e e a şi în Beoţia şi, î n d e o s e b i , în
O r c h o m e n o s d i n Beoţia.

88 (1) A t e n i e n i i d i n Sicilia şi locuitorii din Rhegium au

p o r n i t în această iarnă în e x p e d i ţ i e c u t r e i z e c i de c o r ă b i i îm­
p o t r i v a i n s u l e l o r n u m i t e a l e l u i A i o l o s , căci v a r a , d i n p r i c i n a
l i p s e i de a p ă , e r a în n e p u t i n ţ ă să d u c ă e x p e d i ţ i a . (2) I n s u l e l e sînt
l o c u i t e d e l i p a r i , c o l o n i ş t i a i cetăţii C n i d o s . E i l o c u i e s c într-o
insulă m i c ă , n u m i t ă L i p a r a . P e c e l e l a l t e — D i d y m e , S t r o n g y l e
şi H i e r a — le cultivă p o r n i n d de pe L i p a r a . (3) O a m e n i i de
a c o l o socotesc c ă în insula Hiera lucrează f a u r u l Hephaistos,
pentru c ă se v e d e 5 0
c ă n o a p t e a s c o a t e flăcări multe, iar ziua
fum. Aceste i n s u l e sînt aşezate în faţa teritoriului Siciliei şi
M e s s e n i e i , d a r e r a u a l i a t e c u S y r a c u s a . (4) A t e n i e n i i , d e v a s t î n d
p ă m î n t u l şi v ă z î n d c ă d u ş m a n i i n u se a p r o p i e , s - a u întors pe
m a r e s p r e R h e g i u m . Şi i a r n a s-a t e r m i n a t şi, c u ea, a l c i n c i ­
lea a n a l războiului a cărui istorie a scris-o T h u c y d i d e s .

359
 THUCYDIDES

89 (1) î n vara u r m ă t o a r e , p e l o p o n e s i e n i i şi aliaţii lor s-au

d u s p î n ă l a I s t m , c u intenţia d e a i n v a d a A t t i c a , s u b c o m a n d a
l u i A g i s , f i u l l u i A r c h i d a m o s , regele lacedemonienilor, dar, p r o -
d u c î n d u - s e m u l t e c u t r e m u r e , s-au î n t o r s iarăşi a c a s ă s i i n v a z i a
n - a m a i a v u t loc. (2) C a m în a c e e a ş i v r e m e , în c a r e a u avut
l o c aceste c u t r e m u r e , m a r e a s-a u m f l a t l a O r o b i a i , în Eubeea
şi, r e t r ă g î n d u - s e de l a ţărmul de atunci, a pornit înspumată
şi s-a întins peste o p a r t e d i n c e t a t e , p r o v o c î n d într-o parte
inundaţii, i a r în alta s-a retras, aşa că a c u m este mare pe
u n d e altădată e r a u s c a t . A p e l e a u u c i s o a m e n i i , c a r e n u p u t u ­
seră să fugă pe înălţimi înainte de umflarea l o r . (3) Şi în
i n s u l a A t a l a n t e , c a r e se află l a l o c r i i o p u n t i e n i , s-a p r o d u s o
inundaţie asemănătoare şi a d i s t r u s o parte din reduta ate­
n i e n i l o r şi a s f ă r î m a t u n a d i n t r e cele d o u ă c o r ă b i i care erau
acolo. (4) S-a p r o d u s şi l a P e p a r e t h o s o r e t r a g e r e a valurilor,
totuşi nu au inundat. Apoi un cutremur a distrus o parte
din zidul cetăţii, pritaneul 5 1
şi alte cîteva case. (5) Eu îmi
explic astfel f e n o m e n u l : pe unde a fost m a i puternic, cutre­
murul a f ă c u t m a r e a să se r e t r a g ă şi, d e o d a t ă , să pornească
cu o mai mare furie şi să p r o d u c ă inundaţii; fără cutremur
e u n u c r e d c ă s-ar f i p u t u t p r o d u c e u n a s t f e l de f e n o m e n .

90 (1) î n aceeaşi v a r ă se r ă z b o i a u şi a l t e cetăţi, d u p ă cum

avea fiecare interesul şi, s i c i l i e n i i , pornind în expediţie unii
î m p o t r i v a a l t o r a , şi a t e n i e n i i c u aliaţii l o r . F a p t e l e d e m n e d e a
f i m e n ţ i o n a t e , p e c a r e l e - a u săvîrşit a t e n i e n i i c u aliaţii l o r s a u
duşmanii atenienilor împotriva lor, le voi aminti. (2) Astfel,
după ce Charoiades, c o m a n d a n t u l atenienilor, fusese ucis în
r ă z b o i de s y r a c u s a n i , L a c h e s , a v î n d c o m a n d a t u t u r o r c o r ă b i i l o r ,
a pornit în expediţie împotriva cetăţii Mylai d i n Messenia,
î m p r e u n ă c u aliaţii. E r a u d o u ă t r i b u r i 5 2
l a M y l a i , în M e s s e n i a ,
care făceau de strajă şi c a r e chiar întinseseră o cursă celor
de p e corăbii. (3) A t e n i e n i i şi aliaţii r e s p i n g p e cei d i n a m ­
b u s c a d ă şi u c i d p e m u l ţ i d i n t r e e i , a p o i , l u î n d c u a s a l t î n t ă r i -
t u r a , i - a u s i l i t să p r e d e a , p r i n b u n ă î n ţ e l e g e r e , a c r o p o l a şi s ă
pornească alături de ei împotriva Messeniei. (4) Iar după
aceea, s o s i n d a t e n i e n i i şi aliaţii l o r , a u c ă z u t şi m e s s e n i e n i i l a
î n v o i a l ă , d î n d o s t a t i c i şi o f e r i n d şi a l t e garanţii.

360
 CARTEA A III-A

91 (1) î n aceeaşi vară atenienii au trimis treizeci de co­

răbii în Pelopones, sub comanda l u i Demosthenes, fiul lui
Alcisthenes, şi a l u i Procles, fiul l u i Theodoros, iar şaizeci
de c o r ă b i i , c u d o u ă m i i de h o p l i ţ i , l e - a u t r i m i s l a M e l o s , s u b
comanda l u i Nicias, fiul l u i N i c e r a t o s . (2) Ei doreau să-şi
atragă p e m e l i e n i , c a r e e r a u i n s u l a r i , d a r n u v o i a u să l e d e a
5 3

a s c u l t a r e şi n i c i să i n t r e în a l i a n ţ a c u e i . (3) Şi d e o a r e c e n u
c e d a u , c ă c i l e fusese d e v a s t a t p ă m î n t u l , a t e n i e n i i , r i d i c î n d a n ­
c o r a , a u p o r n i t d i n M e l o s s p r e O r o p o s , în G r e c i a . O p r i n d u - s e 5 4

în t i m p u l n o p ţ i i , hopliţii d e p e c o r ă b i i a u p o r n i t d e î n d a t ă p e
j o s s p r e T a n a g r a B e o ţ i e i . (4) A t e n i e n i i d i n c e t a t e , s u b c o m a n d a
lui Hipponicos, fiul l u i Callias, şi a l u i E u r y m e d o n , f i u l l u i
T h u c l e s , l a u n s e m n a l , a u p o r n i t î n m a s ă în î n t î m p i n a r e a l u i ,
p e u s c a t , s p r e acelaşi p u n c t . (5) î n această z i , a ş e z î n d u - ş i t a ­
b ă r a l a T a n a g r a , a u d e v a s t a t p ă m î n t u l şi ş i - a u p e t r e c u t n o a p t e a
a f a r ă , în cîmp. A doua zi, învingînd într-o bătălie pe tana-
grieni şi p e cîţiva thebani, care le veniseră în ajutor, le-au
l u a t a r m e l e şi, înălţînd u n m o n u m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i , s-au
retras, unii în c e t a t e , i a r ceilalţi pe corăbii. (6) Şi pornind
Nicias cu cele şaizeci de corăbii, a d e v a s t a t ţinuturile din
L o c r i d a , s i t u a t e l î n g ă m a r e , şi a p o i s-a întors acasă.

92 (1) C a m în aceeaşi vreme, lacedemonienii au întemeiat

Heracleia, colonia d i n Trachis, făcîndu-şi următorul plan. (2)
Melienii sînt constituiţi d i n trei părţi: paralienii , 5 5
hierii' 6
şi
trachinienii . 5 7
Dintre ei, trachinienii, fiind decimaţi într-un
r ă z b o i d e o i t a i , v e c i n i i l o r , m a i întîi e r a u g a t a să se a l ă t u r e
5 8

atenienilor, dar, temîndu-se că a t e n i e n i i n-o să l e f i e credin­

cioşi, a u t r i m i s l a S p a r t a , a l e g î n d u - ş i sol p e T e i s a m e n o s . (3) î n
s o l i e c u e i a u p l e c a t şi o a m e n i d i n D o r i d a , c a r e este metro­
pola l a c e d e m o n i e n i l o r , ca să ceară acelaşi lucru. Căci şi ei
f u s e s e r ă d e c i m a ţ i d e o i t a i . (4) L a c e d e m o n i e n i i , a s c u l t î n d u - i , a u
f o s t d e p ă r e r e să trimită o c o l o n i e , v o i n d să v i n ă şi î n aju­
torul trachinienilor şi a l d o r i e n i l o r . în acelaşi timp, socoteau
că e tocmai la t i m p u l potrivit războiul împotriva atenienilor,
ca să fie întemeiată cetatea. într-adevăr, va f i pregătită o
flotă î m p o t r i v a E u b e e i , a s t f e l c a să p o a t ă t r e c e de l a o mică
distanţă şi l e v a f i d e f o l o s d a c ă v o r stăpîni şi t r e c e r e a s p r e

361
 THUCYDIDES

Tracia. (5) M a i întîi, d e c i , a u î n t r e b a t Zeul la Delphi şi, l a

î n d e m n u l l u i , a u t r i m i s colonişti s p a r t a n i şi p e r i e c i , şi a u î n ­
d e m n a t şi p e ceilalţi e l e n i , c a r e d o r e a u să-i u r m e z e , în afară
d e i o n i e n i , a h e e n i şi a l t e c î t e v a n e a m u r i . C a î n t e m e i e t o r i a i c o ­
loniei i - a u condus t r e i l a c e d e m o n i e n i : L e o n , A l c i d a s şi D e m a -
gon.. (6) Apoi, stabilindu-se, au zidit din nou cetatea, care
acum se n u m e ş t e H e r a c l e i a şi c a r e se află la o distanţă de
c e l m u l t p a t r u z e c i d e s t a d i i de T h e r m o p y l a i şi l a d o u ă z e c i de
stadii de mare. Au mai pregătit şi şantiere navale şi au
închis strîmtoarea T h e r m o p y l a i d i n z o n a strîmtorii, p e n t r u ca
să l e f i e b i n e păzită.

93 (1) D u p ă c o l o n i z a r e a acestei cetăţi c u f e l u r i t e neamuri,,

a t e n i e n i i , m a i întîi, s - a u t e m u t şi a u s o c o t i t că c o l o n i z a r e a se
făcuse împotriva Eubeei, pentru c ă t r e c e r e a s p r e C e n a i o n , în
E u b e e a , este scurtă. A p o i , d e s i g u r , t o t u l s-a p e t r e c u t î m p o t r i v a
aşteptărilor, deoarece nu i-a întîmpinat nici un pericol de
acolo. (2) C a u z a a f o s t u r m ă t o a r e a : t h e s s a l i e n i i e r a u puternici
în aceste locuri şi în cetăţile care fuseseră întemeiate pe
uscat; temîndu-se ca n u c u m v a să î n t e m e i e z e l î n g ă e i colonii
c u m a r e p u t e r e , u c i d e a u şi e r a u m e r e u în r ă z b o i cu oamenii
proaspăt stabiliţi, pînă cînd aceste lupte i - a u sleit, deşi, la
început, erau chiar f o a r t e mulţi, căci orice colonist lacede-
m o n i a n v e n e a să se stabilească a c i c u m a r e î n d r ă z n e a l ă , s o c o ­
tind că cetatea-i temeinică. (3) D e asemenea, foarte m u l t au
contribuit la destrămarea puterii chiar conducătorii lacede­
monienilor care veniseră; temîndu-se de popor, ei exercitau
o c o n d u c e r e a s p r ă şi n e d r e a p t ă şi, d e aceea, v e c i n i i l o r îi în-
f r î n g e a u m a i uşor.

94 (1) î n a c e e a ş i v a r ă şi c a m în aceleaşi z i l e c î n d atenienii

e r a u reţinuţi l a M e l o s , a t e n i e n i i d e p e cele t r e i z e c i de corăbii,
aflîndu-se în jurul Peloponesului, m a i întîi au ucis cîteva
străji, în E l l o m e n o n , în L e u c a d i a , î n t i n z î n d u - l e c u r s e , a p o i a u
p o r n i t în L e u c a s c u o flotă m a i n u m e r o a s ă , î m p r e u n ă c u toţi
acharnanienii, care i-au urmat în m a s ă , în afară de oiniazi,
de z a c y n t h i e n i 5 9
şi d e c e p h a l e n i e n i şi î m p r e u n ă c u c i n c i s p r e z e c e
corăbii corcyreiene. (2) Leucadienii, în timp ce teritoriul de

362
 CARTEA A III-A

d i n c o l o şi cel de d i n c o a c e de I s t m , p e c a r e se află c h i a r L e u c a s
şi templul l u i Apollon, le era devastat, au fost presaţi de
mulţimea d u ş m a n i l o r şi s - a u liniştit. A c h a r n a n i e n i i c e r e a u l u i
D e m o s t h e n e s , c o m a n d a n t u l a t e n i e n i l o r , să-i î n c o n j u r e c u z i d u r i ,
socotind că astfel s-ar p u t e a să-i i a c u a s a l t m a i u ş o r şi să
scape de o cetate care le e r a t o t d e a u n a duşmană. (3) D a r , în
acest timp, Demosthenes se lăsă convins de messenieni că-i
frumos pentru el, cînd a r e strînsă atîta a r m a t ă , să a t a c e pe
«tolieni, care sînt duşmani cetăţii Naupactos, şi, dacă-i va
înfrînge, va supune atenienilor şi restul ţinutului din acea
p a r t e . (4) „ C ă c i — z i c e a u e i — m a r e şi r ă z b o i n i c este neamul
etolienilor şi locuiesc prin sate neînconjurate de ziduri şi
aceste sate sînt răspîndite la mari distanţe unele de altele.
Totodată ei se servesc d e a r m e u ş o a r e , aşa c ă n u este greu
să-i s u p u n ă m a i î n a i n t e d e a se strînge c u toţii c a să se a p e r e " .
<5) M e s s e n i e n i i îi î n d e m n a u să a t a c e m a i întîi pe apodotoi , 6 0

apoi pe o f i o n e i , şi
0 1
după aceea p e eurytai ,0 2
care constituie
cea m a i mare parte a etolienilor. D e s p r e e i se spune că au
o limbă f o a r t e puţin cunoscută şi mănîncă carne crudă; se
c r e d e a c ă , d a c ă aceştia v o r f i c a p t u r a ţ i , u ş o r l i se v o r alătura
şi c e l e l a l t e n e a m u r i .

95 (1) D e m o s t h e n e s s-a lăsat c o n v i n s de dragul messenie-

n i l o r s i m a i ales a s o c o t i t c ă f ă r ă a r m a t a a t e n i a n ă 03
si n u m a i
» *

c u aliaţii d e p e u s c a t şi c u e t o l i e n i i a r p u t e a să p o r n e a s c ă pe
j o s î m p o t r i v a b e o ţ i e n i l o r , t r e c î n d p r i n ţinutul l o c r i l o r , o z o l i l o r ,
spre Cytinion, d i n Dorida, avînd în dreapta Parnasul, pînă
v a c o b o r î l a p h o c e e n i ; aceştia s - a u arătat d o r i t o r i să i a p a r t e
la expediţie cu însufleţire, în virtutea alianţei de t o t d e a u n a
cu atenienii s a u , l a r i g o a r e , v o r f i aduşi, c u f o r ţ a , c ă c i doar
B e o ţ i a este v e c i n ă c u P h o c i d a . A p o r n i t d e c i c u toată armata
de l a Leucas, fără învoirea acharnanienilor, şi a plutit spre
S o l l i o n . (2) E l a c o m u n i c a t a c h a r n a n i e n i l o r p l a n u l d a r , d e o a r e c e
aceştia n - a u acceptat d i n pricină că Leucas n u e r a înconjurată
d e z i d u r i , a p o r n i t e l însuşi î m p o t r i v a e t o l i e n i l o r î m p r e u n ă cu
restul armatei: cephallenieni, messenieni, zacynthieni şi cu
t r e i s u t e de e p i b a ţ i d e p e c o r ă b i i l e a t e n i e n e — căci cele c i n c i ­
sprezece corăbii ale c o r c y r e i e n i l o r plecaseră. (3) A pornit de

363
 THUCYDIDES

l a O i n e o n d i n L o c r i d a . A c e ş t i o z o l i l o c r i l e e r a u aliaţi şi t r e ­
b u i a u să î n t î m p i n e , c u toată a r m a t a , p e a t e n i e n i în m i j l o c u l ţ i ­
n u t u l u i , într-adevăr, f i i n d v e c i n i c u e t o l i e n i i si avînd aceleaşi
arme ca ei, ozolii locri păreau că vor f i de mare ajutor
a t e n i e n i l o r , dacă v o r f i c u ei în expediţie, deoarece cunoşteau
m o d u l de l u p t ă a l a c e l o r a şi l o c u r i l e .

96 (1) A ş e z î n d u - ş i p e î n n o p t a t e a r m a t a l a t e m p l u l l u i Z e u s
d i n N e m e e a , în c a r e se s p u n e c ă p o e t u l H e s i o d o s a fost ucis
d e c ă t r e l o c a l n i c i , d u p ă ce i se p r o r o c i s e că l a N e m e e a v a păţi
asta, a d o u a z i , în z o r i , a r i d i c a t t a b ă r a şi a p o r n i t s p r e E t o l i a .
(2) I n p r i m a z i c u c e r e ş t e P o t i d a n i a , a d o u a z i C r o c y l e i o n , i a r
a t r e i a z i T e i c h i o n . A r ă m a s a p o i a c i [ l a T e i c h i o n ] şi a t r i m i s
p r a d a î n a p o i l a E u p a l i o n în L o c r i d a . M a i p l ă n u i a să s u p u n ă şi
a l t e localităţi şi a p o i să p o r n e a s c ă spre ofionei; dacă n u vor
voi să c a d ă l a î n ţ e l e g e r e , să se î n t o a r c ă iarăşi l a N a u p a c t o s
şi să p o r n e a s c ă m a i tîrziu î m p o t r i v a l o r . (3) E t o l i e n i i c h i a r de
l a început n - a u scăpat d i n v e d e r e această p r e g ă t i r e , i a r c î n d
a r m a t a d u ş m a n ă a năvălit, a u sărit c u toţii c u m u l t ă armată
în a p ă r a r e . T o t o d a t ă l e - a u v e n i t în a j u t o r şi cei m a i î n d e p ă r t a ţ i
o f i o n e i , c e i c a r e l o c u i e s c lîngă g o l f u l M e l i a c , a n u m e bomieii *
6

şi c a l l i e i i .

97 (1) M e s s e n i e n i i îi f ă c e a u l u i D e m o s t h e n e s aceleaşi î n d e m ­
n u r i c a l a î n c e p u t : a r ă t î n d u - i c ă este u ş o a r ă c u c e r i r e a e t o l i e n i ­
l o r , îi t o t z i c e a u să p o r n e a s c ă de îndată împotriva cătunelor,
să n u aştepte d e l a sate p î n ă c î n d se v o r a d u n a toţi şi se v o r
r î n d u i p e n t r u l u p t ă î m p o t r i v a l u i , c i să î n c e r c e să cucerească
ceea ce întîlneşte î n cale. (2) D e m o s t h e n e s , l ă s î n d u - s e convins
d e aceste î n d e m n u r i şi î n c r e z î n d u - s e în n o r o c , p e n t r u c ă n i m e n i
nu-i stătea î m p o t r i v ă , n - a m a i a ş t e p t a t p e l o c r i e n i i care tre­
b u i a u să-i v i n ă î n a j u t o r — c ă c i e l a v e a n e v o i e m a i ales de
a r u n c ă t o r i u ş o r î n a r m a ţ i — c i a p o r n i t s p r e A i g i t i o n şi a c u ­
c e r i t l o c a l i t a t e a c u f o r ţ a , c ă c i o a m e n i i f u g i s e r ă şi se aşezaseră
pe colinele de d e a s u p r a cetăţii; c e t a t e a e r a aşezată p e locuri
înalte, l a optzeci de stadii de m a r e . (3) E t o l i e n i i — veniseră
în ajutor la Aigition — s-au năpustit asupra atenienilor şi
a s u p r a aliaţilor a c e s t o r a , r e v ă r s î n d u - s e de p e c o l i n e , şi f i e c a r e

364
 C A R T E A A III-A

din altă parte, aruncînd cu suliţele împotriva lor, iar cînd

armata ateniană îi a t a c a u e i se r e t r ă g e a u , i a r cînd atenienii
se r e t r ă g e a u , e i îi a t a c a u . A c e a s t ă luptă a durat mult timp,
s - a u p r o d u s m u l t e u r m ă r i r i şi r e t r a g e r i şi în a m b e l e f o r m e a l e
luptei atenienii au fost mereu înfrînţi.

98 (1) Cît t i m p arcaşii îşi a v e a u săgeţile şi l e p u t e a u folosi,

ceilalţi r e z i s t a u . î n t r - a d e v ă r , o r i d e cîte o r i e t o l i e n i i e r a u ata­
caţi c u săgeţi, soldaţii l o r u ş o r î n a r m a ţ i se r e t r ă g e a u ; d a r cînd
toxarhul a murit arcaşii s-au împrăştiat, iar ei înşişi erau
o b o s i ţ i , căci. f u s e s e r ă m u l t t i m p p r a d ă a c e l o r a ş i î n c o r d ă r i , e t o ­
l i e n i i a u î n c e p u t să a t a c e şi să a r u n c e c u s u l i ţ e l e ; a t u n c i , a t e ­
nienii fiind respinşi, a u l u a t - o l a f u g ă şi, c ă z î n d în prăpăstii
fără ieşire şi în locuri pe care n u le cunoşteau, erau ucişi,
mai ales c ă le murise şi C h r o m o n messenianul, călăuza l o r .
(2) A t u n c i etolienii, aruncînd c u l ă n c i l e , în t i m p u l respingerii,
în mulţimea atenienilor şi ţ i n î n d u - s e strîns de ei — iuţi la
picior şi u ş o r î n a r m a ţ i cum erau — i - a u ucis pe mulţi, d a r
p e n t r u cei m a i n u m e r o ş i , c a r e greşiseră d r u m u l şi se înfunda­
seră î n p ă d u r e , de u n d e n u se m a i p u t e a ieşi, e t o l i e n i i a u a d u s
foc şi a u a p r i n s p ă d u r e a d e j u r î m p r e j u r . (3) A s t f e l , u n i i d i n t r e
soldaţii d i n a r m a t a a t e n i a n ă a u m u r i t în d i f e r i t e c h i p u r i , alţii
a u f u g i t în d i f e r i t e f e l u r i , i a r s u p r a v i e ţ u i t o r i i a u f u g i t c u g r e u
s p r e m a r e şi s p r e O i n e o n în L o c r i d a , d e u n d e p o r n i s e r ă . (4) A u
m u r i t m u l ţ i hopliţi şi d i n t r e aliaţi şi m a i ales d i n t r e atenieni,
ca l a o sută d o u ă z e c i . A c e s t a a f o s t n u m ă r u l s i aceasta a f o s t
v î r s t a distinşilor b ă r b a ţ i atenieni care a u p i e r i t în acest răz­
boi. (5) A murit şi celălalt comandant, Procles. Atenienii,
d u p ă ce a u r i d i c a t de l a e t o l i e n i m o r ţ i i , în c o n d i ţ i i d e a r m i s t i ­
ţiu, şi d u p ă ce s-au r e t r a s l a N a u p a c t o s , s - a u d u s c u c o r ă b i i l e
l a A t e n a . D a r D e m o s t h e n e s a r ă m a s p e l a N a u p a c t o s şi prin
acele ţinuturi, t e m î n d u - s e c ă v a f i î n v i n u i t d e atenieni.

99 î n aceeaşi vreme şi atenienii din Sicilia, venind, pe

mare, în Locrida, au capturat, în timpul unei debarcări, pe
locrienii c a r e săriseră să se a p e r e , şi a u c u c e r i t o fortăreaţă,
c a r e se a f l a p e m a l u l r î u l u i Halys.

365
 THUCYDIDES

100 î n aceeaşi v a r ă , e t o l i e n i i , t r i m i ţ î n d m a i î n a i n t e l a Co­

r i n t şi l a S p a r t a d r e p t s o l i p e T o l o p h o s o f i o n e u l , p e B o r i a d e s
E u r y s t h e n e s şi p e T i s a n d e r a p o d o t u l , îl c o n v i n g să l e trimită
armată la Naupactos, p e n t r u că naupactienii chemaseră pe
atenieni. Lacedemonienii au trimis, pe la sfîrşitul toamnei,
trei m i i de hopliţi aliaţi. D i n t r e aceştia cinci sute e r a u d i n
H e r a c l e i a , c e t a t e în T r a c h i s , c a r e fusese de c u r î n d întemeiată.
Comandant al armatei e r a E u r y l o c h o s S p a r t i a t u l , şi împreună
c u e l m e r g e a u şi s p a r t a n i i M e n e d a i o s şi M a c a r i o s .

101 (1) S t r î n g î n d u - s e d e c i a r m a t a l a D e l p h i , E u r y l o c h o s d ă d u
de veste locrilor ozoli, p r i n t r - u n crainic, căci drumul spre
N a u p a c t o s t r e c e a p r i n ţara l o r şi, în acelaşi t i m p , e l v o i a să-i
desprindă de atenieni. (2) Sub comanda l u i Eurylochos m a i
e r a u s u b a r m e , — d i n t r e l o c r i e n i — , a m p h i s s i e n i i , c a r e se t e ­
m e a u de d u ş m ă n i a p e c a r e o stîrniseră l a p h o c e e n i . Şi, d î n d e i
înşişi p r i m i i o s t a t i c i , a u c o n v i n s şi p e alţii să f a c ă l a f e l , t e ­
mîndu-se de armata care venea; [ m a i întîi au convins] pe
m y o n e i , v e c i n i i l o r — căci p e a c o l o L o c r i d a e r a c e l m a i g r e u
de i n v a d a t — a p o i pe i p n o s i e n i , pe m e s s a p i , pe t r i t a i ,
0 5 60 6 7
pe
c h a l a i , p e t o l o p h o n i , p e hessi şi p e o i a n t h e i . Toţi aceştia a u şi
luat parte l a expediţie. Olpaii au dat ostatici, dar nu l-au
u r m a t . C h i a r şi h y a i o i i n u a u d a t o s t a t i c i , m a i î n a i n t e d e a l e
c u c e r i u n sat n u m i t P o l i s .

102 (1) A p o i , d u p ă ce s-au p r e g ă t i t t o a t e şi a u aşezat o s t a ­

t i c i i l a C y t i n i o n , în D o r i d a , Demosthenes a p o r n i t cu armata
spre Naupactos p r i n L o c r i d a şi, în m e r s , a c u c e r i t O i n e o n şi
E u p a l i o n , c ă c i aceste cetăţi n u t r e c u s e r ă d e p a r t e a l u i . (2) A j u n -
g î n d în ţinutul N a u p a c t o s u l u i , c î n d t o c m a i l e v e n i s e r ă î n aju­
tor etolienii, au început să d e v a s t e z e pămîntul şi au cucerit
Proasteionul' , 8
fiind neînconjurat cu ziduri. Şi, d u c î n d u - s e la
M o l y c r e i o n , c o l o n i e a C o r i n t u l u i , d a r supusă a t e n i e n i l o r , o c u ­
ceresc. (3) D e m o s t h e n e s a t e n i a n u l , d u p ă cele p e t r e c u t e în E t o -
lia — era încă l a Naupactos — prinzînd de v e s t e c ă armata
d u ş m a n ă ieşise şi f i i n d c u p r i n s d e t e a m ă , se d u c e şi l a a c h a r ­
n a n i e n i şi-i c o n v i n g e c u g r e u , d i n p r i c i n a r e t r a g e r i i d i n L e u c a s ,
să v i n ă în a j u t o r u l cetăţii N a u p a c t o s . (4) A c h a r n a n i e n i i trimit,

366
 C A R T E A A III-A

împreună c u e l , p e c o r ă b i i o m i e d e hopliţi, c a r e , intrînd pe

uscat, a u salvat localitatea, ocupînd-o. Z i d u l n e f i i n d m a r e , i a r
apărătorii puţini, exista primejdia să nu poată rezista. (5)
E u r y l o c h o s şi cei c a r e e r a u c u e l , c î n d a u a f l a t că a r m a t a a t e ­
n i a n ă sosise şi c ă este c u n e p u t i n ţ ă să c u c e r e a s c ă cetatea cu
f o r ţ a , n u s-au r e t r a s s p r e P e l o p o n e s , c i s p r e E o l i d a , c a r e a c u m
se n u m e ş t e C a l y d o n , s p r e P l e u r o n , s p r e poziţiile d e a c o l o şi s p r e
P r o s c h i o n î n E t o l i a . (6) D e aceea a m b r a c i o ţ i i , d u c î n d u - s e în so­
l i e l a e i , îi c o n v i n g ca, î m p r e u n ă , să a t a c e A r g o s u l d i n A m p h i ­
lochia şi restul Amphilochiei şi Acharnania, zicînd că, dacă
v o r p u n e stăpînire p e aceste localităţi, v a f a c e d i n toţi epiroţii
aliaţi a i l a c e d e m o n i e n i l o r . (7) E u r y l o c h o s , lăsîndu-se convins
şi d î n d d r u m u l e t o l i e n i l o r , ş e d e a liniştit c u a r m a t a p r i n acele
l o c u r i , p î n ă c î n d a v e a să f i e n e v o i e să d e a a j u t o r ambracioţilor
aflaţi în e x p e d i ţ i e l a A r g o s . A ş a s-a t e r m i n a t vara.

103 (1) î n iarna următoare, atenienii d i n Sicilia au venit

î m p r e u n ă c u aliaţi e l e n i şi c u s i c i l i e n i i c a r e fuseseră guvernaţi
c u s i l n i c i e d e s y r a c u s a n i şi, deşi aliaţi, se d e s p r i n s e s e r ă de e i ;
a c u m ei p u r t a u război alături de a t e n i e n i şi a u d a t u n atac
împotriva cetăţii I n e s s a d i n S i c i l i a , a cărei a c r o p o l ă o aveau
în s t ă p î n i r e s y r a c u s a n i i , şi, n e p u t î n d s-o c u c e r e a s c ă , s - a u r e t r a s .
(2) D a r , în t i m p u l r e t r a g e r i i , s y r a c u s a n i i d i n f o r t ă r e a ţ ă a u a t a ­
cat pe aliaţii atenienilor, care se retrăgeau m a i în urmă şi,
n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a l o r , a u r e s p i n s o p a r t e d i n a r m a t ă şi a u
ucis mulţi ostaşi. (3) D u p ă aceea, L a c h e s şi a t e n i e n i i , făcînd
c î t e v a d e b a r c ă r i în L o c r i d a , d e - a l u n g u l rîului C a i c i n o s , a u î n ­
frînt î n t r - o l u p t ă ca l a t r e i sute de l o c r i e n i care veniseră să
se a p e r e î m p r e u n ă c u P r o x e n o s , f i u l l u i C a p a t o n , şi, l u î n d u - l c
a r m e l e , s-au r e t r a s .

104 (1) î n aceeaşi iarnă atenienii au purificat Delosul , 6 0

p o t r i v i t u n u i o r a c o l . î l p u r i f i c a s e m a i î n a i n t e şi t i r a n u l P e i s i s :

t r a t o s , n u p e t o t , c i n u m a i p a r t e a i n s u l e i c a r e se v e d e a de la
templu. Atunci, însă, i n s u l a a fost purificată în felul urmă­
t o r . (2) A u r i d i c a t t o a t e m o r m i n t e l e c e l o r r ă p o s a ţ i în D e l o s şi
pe viitor au interzis decesele şi naşterile în această insulă,
dînd ordin ca c e i vizaţi să f i e duşi în m i c a insulă Rhenei'^.

367
 THUCYDIDES

A c e a s t a se află l a o distanţă atît d e m i c ă d e D e l o s , î n c î t P o l y -

crates , 70
tiranul Samosului, care fusese cîtva timp puternic
p r i n f l o t a sa şi stăpînise şi c e l e l a l t e i n s u l e , a c u c e r i t R h e n e i a
şi a d e d i c a t - o l u i A p o l l o n d i n D e l o s , l e g î n d - o d e D e l o s c u u n
lanţ. Şi atunci, pentru prima dată după purificare, atenienii
a u c e l e b r a t s ă r b ă t o a r e a c a r e se ţ i n e l a c i n c i a n i , a n u m e D e l i i . 7 1

(3) D e a l t f e l , şi î n v e c h i m e , l a D e l o s se a d u n a u m u l ţ i ionieni
şi i n s u l a r i de primprejur; astfel, ei asistau l a sărbătoare cu
soţiile şi c o p i i i , aşa c u m asistă a c u m i o n i e n i i l a E p h e s i i şi t o t
a c o l o a v e a l o c o î n t r e c e r e g i m n i c ă şi m u s i c ă , i a r c e t ă ţ i l e a d u ­
ceau c o r u r i . (4) Şi H o m e r arată c ă l u c r u r i l e se p e t r e c e a u a s t f e l
în v e r s u r i l e următoare, luate din prooimiul imnului închinat
lui Apollon:

„ Ş i altă dată t e - a i desfătat î n s u f l e t , A p o l l o n , l a D e l o s ,

U n d e se a d u n ă i o n i e n i i c u h a i n e c a r e a t i n g pămîntul,
C u soţiile şi c o p i i i l a r e ş e d i n ţ a t a ,
U n d e , c i n s t i n d u - t e c u î n t r e c e r i d e p u g l i a t , de d a n s şi d e c î n t e c
Se b u c u r ă c î n d r î n d u i e s c î n t r e c e r i l e " .

(5) F a p t u l c ă e r a şi o î n t r e c e r e l a m u s i c ă şi c ă s a m i e n i i v e n e a u
ca să i a p a r t e l a î n t r e c e r e , îl arată v e r s u r i l e l u a t e d i n acelaşi
prooimiu. Astfel, H o m e r , lăudînd corul f e m e i l o r de l a Delos,
t e r m i n ă e l o g i u l c u v e r s u r i l e u r m ă t o a r e , în c a r e a m i n t e ş t e şi d e
sine însuşi:

„Dar haide, A p o l l o n cu Artemis să n e f i e favorabili,

D a r v o i , t o a t e , b u c u r a ţ i - v ă . Şi de m i n e d u p ă aceea
A m i n t i ţ i o r i de c î t e o r i v r e u n p ă m î n t e a n , m u l t p ă t i m i t ,
V e n i n d pe a i c i v - a r întreba:
F e t e l o r , c i n e v ă este c e l m a i p l ă c u t a e d
A i c i , şi de c i n e sînteţi v o i desfătate m a i m u l t ?
V o i toate răspundeţi-i bine, cu v o r b e f r u m o a s e :
U n o r b , şi l o c u i e ş t e în C h i o s u l stîncos".

(6) P r i n aceste m ă r t u r i i a arătat H o m e r c ă şi altă dată se ţ i ­

n e a u o m a r e a d u n a r e si s ă r b ă t o a r e l a D e l o s . M a i tîrziu, i n s u l a r i i
şi a t e n i e n i i t r i m i t e a u c o r u r i c u cele n e c e s a r e s a c r i f i c i u l u i , d a r

368
 CARTEA A III-A

o b i c e i u r i l e c u î n t r e c e r i l e şi a l t e l e m u l t e a u f o s t părăsite, c u m
este f i r e s c , d i n p r i c i n a n e n o r o c i r i l o r , m a i î n a i n t e ca atenienii
să i n s t i t u i e o î n t r e c e r e şi c u r s a de c a i , ceea ce n u e x i s t a m a i
înainte.

105 (1) î n aceeaşi iarnă, ambracioţii, aşa cum promiseseră

l u i E u r y l o c h o s , a u r e t r a s a r m a t a şi a u p o r n i t î n e x p e d i ţ i a îm­
potriva Argosului Amphilochic cu trei m i i de hopliţi, apoi,
n ă v ă l i n d în A r g e i a , a u o c u p a t O l p a i , o f o r t ă r e a ţ ă g r e u d e c u ­
cerit, situată pe o colină lîngă mare, pe care m a i de mult
acharnanienii o întăriseră cu ziduri şi o foloseau în comun
d r e p t l o c d e j u d e c a t ă ; f o r t ă r e a ţ a se află l a o d e p ă r t a r e d e d o u ă ­
zeci şi c i n c i de stadii de c e t a t e a A r g o s , situată l a m a r e . (2)
Acharnanienii, unii i - a u v e n i t în a j u t o r l a A r g o s , i a r cei d i n
Amphilochia şi-au aşezat tabăra în p u n c t u l care se numeşte
Crenai, făcînd de strajă, p e n t r u ca n u cumva peloponesienii
c u E u r y l o c h o s să treacă n e o b s e r v a ţ i s p r e a m b r a c i o ţ i . (3) T r i m i t
o s o l i e şi l a D e m o s t h e n e s , c o m a n d a n t u l a t e n i e n i l o r d i n E t o l i a ,
propunîndu-i să le fie comandant, şi la cele douăzeci de
c o r ă b i i a t e n i e n e , c a r e e r a u în P e l o p o n e s şi p e c a r e l e c o m a n d a
A r i s t o t e l e s , f i u l l u i T i m o c r a t e s şi H i e r o p h o n , f i u l l u i A n t i m n e s -
tos. (4) A u t r i m i s şi a m b r a c i o ţ i i de l a O l p a i u n v e s t i t o r în ce­
t a t e ; c e r î n d c o n c e t ă ţ e n i l o r să l e v i n ă î n a j u t o r în m a s ă , d e o a r e c e
se t e m e a u că o a m e n i i c a r e e r a u c u E u r y l o c h o s n u v o r p u t e a
t r e c e pe l a a c h a r n a n i e n i , i a r e i v o r f i siliţi, s a u să d e a lupta
s i n g u r i s a u , d a c ă v o r v o i să se r e t r a g ă , v o r f i p î n d i ţ i d e v r e o
primejdie.

106 (1) Cînd peloponesienii, care erau cu Eurylochos, au

a f l a t că ambracioţii din Olpai a u sosit, r i d i c î n d tabăra de l a
P r o s c h i o n , l e - a u sărit în g r a b ă în a j u t o r şi, t r e c î n d A c h e l o u s u l ,
a u înaintat p r i n A c h a r n a n i a , c a r e e r a lipsită d e a p ă r ă t o r i d i n
pricina ajutorului trimis l a A r g o s ; în dreapta aveau cetatea
Stratos şi g a r d a l o r , i a r l a stînga restul Acharnaniei. (2) Şi,
trecînd prin teritoriul cetăţii S t r a t o s , a u înaintat p r i n Phytia
şi iarăşi prin extremităţile Medeonului, apoi au mers prin
L i m n a i a , a u a j u n s în ţinutul A r g o s u l u i , c a r e n u m a i ţ i n e a d e
A c h a r n a n i a , c i l e e r a p r i e t e n . (3) Şi, l u î n d - o p e m u n t e l e T h y a -

24 — Războiul peloponesiac 369

 THUCYDIDES

m o s , c a r e este î n Agrăi, au urcat pe e l de u n d e a u coborît

n o a p t e a în A g r a i a şi, străbătînd d r u m u l c a r e t r e c e a p r i n t r e ce­
t a t e a A r g o s şi s t r a j a a c h a r n a n i e n i l o r de l a C r e n a i , a u scăpat
n e o b s e r v a ţ i şi a u l u a t c o n t a c t c u a m b r a c i o ţ i i d i n O l p a i .

107 (1) D i m i n e a ţ a , adunîndu-se în număr m a r e , s-au oprit

l î n g ă l o c a l i t a t e a n u m i t ă M e t r o p o l i s şi ş i - a u aşezat t a b ă r a . A t e -
nie'nii sosesc, n u m u l t în u r m ă , c u cele d o u ă z e c i de corăbii,
la golful A m b r a c i c , ca să dea ajutor argeienilor; soseşte şi
D e m o s t h e n e s c u d o u ă s u t e de h o p l i ţ i m e s s e n i e n i şi c u şaizeci
d e arcaşi a t e n i e n i . (2) C o r ă b i i l e a u i n s t i t u i t o b l o c a d ă p e m a r e
în j u r u l c o l i n e i O l p a i , i a r a c h a r n a n i e n i i şi c î ţ i v a d i n t r e amphi-
l o c h i e n i — c ă c i cei m a i mulţi e r a u ţinuţi c u f o r ţ a d e ambra-
cieni — s t r î n g î n d u - s e l a A r g o s , se p r e g ă t e a u să d e a l u p t a cu
duşmanii; comandant al întregii armate aliate au ales pe
Demosthenes, asistat de strategii l o r . (3) D e m o s t h e n e s , ducîn-
du-şi a r m a t a l î n g ă O l p a i , şi-a aşezat a i c i t a b ă r a ; o m a r e p r ă ­
p a s t i e îi despărţea de Olpai. Cinci zile a u stat liniştiţi, dar
în a şasea z i şi u n i i şi alţii s-au r î n d u i t în l i n i e d e b ă t a i e , c a să
d e a l u p t a . A r m a t a p e l o p o n e s i e n i l o r e r a , d i n t o a t e p u n c t e l e de
vedere, superioară. Demosthenes, temîndu-se să nu fie în­
c e r c u i t , aşază în a s c u n z i ş , l î n g ă u n d r u m s c o b i t şi a c o p e r i t c u
arbuşti deşi, ca l a p a t r u sute de hopliţi şi soldaţi uşor înar­
m a ţ i , p e n t r u ca, în m o m e n t u l în c a r e v a t r e c e p a r t e a superi­
o a r ă a a r m a t e i d u ş m a n e , să se r i d i c e c h i a r în d r u m şi să-i c a d ă
î n s p a t e . (4) Şi, d u p ă ce şi u n i i şi alţii e r a u g a t a , s - a u l u a t l a
harţă. D e m o s t h e n e s c o m a n d a a r i p a d r e a p t ă , în c a r e e r a u mes-
s e n i e n i i şi c î ţ i v a a t e n i e n i ; r e s t u l f r o n t u l u i îl d e ţ i n e a u a c h a r n a ­
n i e n i i , o r î n d u i ţ i s e p a r a t , şi l ă n c i e r i i prezenţi a i a m p h i l o c h i e n i -
lor. P e l o p o n e s i e n i i e r a u amestecaţi c u ambracioţii, în afară de
m a n t i n e e n i ; a c e ş t i a e r a u aşezaţi m a s i v în a r i p a stingă d a r n u
l a e x t r e m i t a t e a a r i p i i ; E u r y l o c h o s şi c e i c a r e e r a u c u e l d e ţ i ­
n e a u p a r t e a u l t i m ă a a r i p i i , în f a ţ a m e s s e n i e n i l o r şi a l u i D e ­
mosthenes.

108 (1) A ş a d a r , în timpul încleştării, peloponesienii s-au

revărsat a s u p r a f l a n c u l u i şi a u î n c e r c u i t a r i p a d r e a p t ă a d u ş ­
manilor, iar acharnanienii d i n ascunzătoare, atacîndu-i, le-au

370
 CARTEA A HI-A

c ă z u t în s p a t e şi i - a u r e s p i n s , a s t f e l că, c u p r i n ş i d e t e a m ă , n - a u
mai avut curajul să r e z i s t e p î n ă l a d e s f ă ş u r a r e a forţei şi cea
m a i m a r e p a r t e a a r m a t e i a l u a t - o l a fugă. î n t r - a d e v ă r , cînd
a u v ă z u t ceea ce se î n t î m p l ă î n s e c t o r u l l u i E u r y l o c h o s , şi c î n d
cea m a i p u t e r n i c ă p a r t e e r a distrusă, şi m a i m u l t a u f o s t c u ­
prinşi de t e a m ă . M e s s e n i e n i i , a f l î n d u - s e aci împreună cu De­
m o s t h e n e s , t e r m i n a s e r ă cea m a i m a r e p a r t e a l u c r u l u i . (2) A m ­
b r a c i o ţ i i şi c e i aşezaţi în f a ţ a f l a n c u l u i d r e p t a u î n v i n s p e d u ş ­
m a n i i d i n faţa l o r şi i - a u u r m ă r i t s p r e A r g o s (ei sînt c e i m a i
b u n i luptători d i n t r e o a m e n i i aşezaţi p r i n acele l o c u r i ) , d a r s-au
retras cînd a u văzut cea m a i mare parte a oastei înfrîntă.
Ceilalţi acharnanieni îi p r e s a u , şi cu g r e u se salvau, fugind
s p r e O l p a i , şi m u l ţ i d i n t r e ei m u r e a u , n ă p u s t i n d u - s e în î n v ă l ­
m ă ş e a l ă şi fără n i c i o r î n d u i a l ă , în a f a r ă de m a n t i n e e n i , căci
aceştia, d i n toată a r m a t a , s - a u r e t r a s în cea m a i d e s ă v î r ş i t ă o r ­
d i n e . I a r l u p t a s-a terminat tîrziu.

109 (1) A d o u a z i d u p ă m o a r t e a l u i E u r y l o c h o s şi M a c a r i o s ,
M e n e d a i o s a l u a t e l însuşi c o m a n d a , însă, d u p ă m a r e a î n f r î n -
gere suferită, neştiind ce se v a p e t r e c e , se g î n d e a u că, sau v o r
f i asediaţi, d a c ă v o r r ă m î n e — î n c e r c u i ţ i c u m e r a u şi de p e u s ­
c a t şi d e p e m a r e de c ă t r e c o r ă b i i l e a t t i c e — sau v o r s c ă p a , d a c ă
se v o r r e t r a g e ; d e aceea, t r i m i t v o r b ă l u i D e m o s t h e n e s şi c o m a n ­
d a n ţ i l o r a c h a r n a n i e n i , s u g e r î n d î n c h e i e r e a u n u i armistiţiu p e n ­
t r u r e t r a g e r e a şi r i d i c a r e a m o r ţ i l o r . (2) A c e ş t i a l e - a u r e d a t m o r ­
ţii, a u înălţat u n m o n u m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i şi a u ridicat
p e cei t r e i s u t e d e m o r ţ i a i l o r . N - a u î n c h e i a t însă toţi î n v o i a l a
c u p r i v i r e l a retragere, pe faţă, c i n u m a i Demosthenes împreună
cu colegii comandanţi acharnanieni, pe ascuns; de asemenea,
s-au î n v o i t c u m a n t i n e e n i i , c u M e n e d a i o s şi c u alţi c o m a n d a n ţ i
a i p e l o p o n e s i e n i l o r şi c u c e i m a i de v a z ă d i n t r e ei să se retragă
în g r a b ă ; e l v o i a să î n d e p ă r t e z e p e a m b r a c i o ţ i şi g l o a t a d e m e r ­
c e n a r i străini, d a r m a i ales d o r e a să acuze p e l a c e d e m o n i e n i şi
p e p e l o p o n e s i e n i în faţa e l e n i l o r d e a c o l o că, t r ă d î n d u - i , şi-au
făcut cu precădere propriile l o r i n t e r e s e . (3) A ş a c ă ei şi-au
r i d i c a t r e p e d e m o r ţ i i , i - a u î n g r o p a t r e p e d e , aşa c u m se p u t e a ,
şi în taină a u p u s l a c a l e r e t r a g e r e a a c e l o r a c ă r o r a l i se a c o r ­
dase.

371
 THUCYDIDES

110 (1) D e m o s t h e n e s şi a c h a r n a n i e n i i p r i m e s c v e s t e a c ă a m ­
b r a c i o ţ i i d i n c e t a t e , l a p r i m a ştire p r i m i t ă d e l a O l p a i , a u p o r ­
n i t în a j u t o r în m a s ă , t r e c î n d p e l a a m p h i l o c h i e n i , c u intenţia
d e a l u a c o n t a c t c u cei de l a O l p a i , f ă r ă să ştie n i m i c d i n cele
î n t î m p l a t e . (2) D e m o s t h e n e s t r i m i t e î n d a t ă o p a r t e d i n a r m a t ă
c a să î n t i n d ă c u r s e p e d r u m u r i şi să o c u p e m a i î n a i n t e p o z i ţ i i l e
î n t ă r i t e ; în acelaşi t i m p , e l se p r e g ă t e a să v i n ă c u toată a r m a t a
împotriva lor.

111 (1) î n această v r e m e , m a n t i n e e n i i şi c e i c u c a r e se în­

cheiase î n ţ e l e g e r e a , s u b p r e t e x t c ă ies ca să c u l e a g ă l e g u m e şi să
strîngă s u r c e l e , s - a u r e t r a s cîte p u ţ i n , s t r î n g î n d , d e s i g u r , şi c e l e
p e n t r u c a r e p o r n i s e r ă . Şi c u cît se î n d e p ă r t a u d e O l p a i , c u atît
se r e t r ă g e a u m a i r e p e d e . (2) I a r a m b r a c i o ţ i i şi ceilalţi, c a r e se
strînseseră a s t f e l în n u m ă r m a r e , c î n d ş i - a u d a t s e a m a c ă a c e i a
p l e c a s e r ă , s - a u strîns t o t m a i m u l ţ i şi p o r n i n d şi e i , a u l u a t - o
în g r a b ă l a d r u m d e o a r e c e v o i a u să-i p r i n d ă . (3) A c h a r n a n i e n i i ,
l a î n c e p u t , a u s o c o t i t c ă toţi p l e c a s e r ă , l a f e l , f ă r ă să î n c h e i e
vreun armistiţiu şi de aceea urmăreau pe peloponesieni. în
acest t i m p cîte u n u l z v î r l e a c u suliţa î n c o m a n d a n ţ i i c a r e - i î m ­
p i e d i c a u să f a c ă acest l u c r u şi z i c e a u c ă se î n c h e i a s e î n v o i a l ă ;
z i c e a u asta, s o c o t i n d c ă sînt t r ă d a ţ i ; a p o i , d e s i g u r , a u lăsat p e
m a n t i n e e n i şi p e p e l o p o n e s i e n i şi a u u c i s p e a m b r a c i o ţ i . (4) A ş a
c ă s-a f ă c u t m a r e v r a j b ă şi d e z b i n a r e , neştiind d a c ă u n u l s a u
a l t u l era peloponesian sau a m b r a c i o t . A u omorît c a m l a două
s u t e d i n t r e e i , i a r ceilalţi a u f u g i t în A g r a i a , t e r i t o r i u v e c i n , i a r
Salynthios, regele agrailor, care le era prieten, i - a p r i m i t .

112 (1) A m b r a c i o ţ i i d i n c e t a t e sosesc l a I d o m e n e , c a r e este

constituită d i n d o u ă c o l i n e i n a l t e . Pe c o l i n a cea m a i m a r e , l a
c ă d e r e a n o p ţ i i , a c e i a c a r e fuseseră trimişi m a i î n a i n t e d i n t a ­
b ă r ă d e c ă t r e D e m o s t h e n e s , a u i z b u t i t să l e - o i a î n a i n t e d u ş m a ­
n i l o r , t r e c î n d n e o b s e r v a ţ i , şi s-o o c u p e , i a r p e cea s c u n d ă se u r ­
c a s e r ă m a i î n a i n t e a m b r a c i o ţ i i şi-şi aşezaseră t a b ă r a . (2) D e m o s ­
thenes, după cină, a p o r n i t cu r e s t u l a r m a t e i îndată după înse­
r a r e ; e l a v e a c u s i n e j u m ă t a t e d i n t r u p ă şi m e r g e a p r i n trecă­
t o a r e , i a r p e c e a l a l t ă a u t r i m i s - o p r i n m u n ţ i i A m p h i l o c h i e i . (3)Şi
l a r e v ă r s a t u l z o r i l o r se năpusteşte a s u p r a a m b r a c i o ţ i l o r , c a r e se

372
 CARTEA A III-A

a f l a u î n c ă în c u l c u ş u r i şi c a r e n u aflaseră d e s p r e cele întîmplate,.

aşa c ă e i s o c o t e a u c u atît m a i m u l t c ă c e i c a r e v i n sînt a i l o r .
(4) î n t r - a d e v ă r , D e m o s t h e n e s pusese î n t r - a d i n s în p r i m u l rînd
pe m e s s e n i e n i şi l e p o r u n c i s e să l e adreseze cîteva cuvinte,,
c ă c i , v o r b i n d î n d i a l e c t u l d o r i c , a v e a u să i n s p i r e a s t f e l încre­
d e r e s t r ă j e r i l o r , m a i ales c ă n u e r a u v ă z u ţ i , p e n t r u că e r a încă
n o a p t e . (5) C î n d Demosthenes s-a avîntat, deci, a s u p r a arma­
t e i l o r , i - a p u s pe fugă, şi a u c i s cea m a i mare parte dintre
ei, i a r restul au luat-o la fugă s p r e m u n ţ i . (6) T o t u ş i , deoa­
r e c e d r u m u r i l e fuseseră o c u p a t e m a i î n a i n t e , i a r a m f i l o c h i e n i i
îşi cunoşteau ţara şi, uşor înarmaţi fiind, luptau împotriva
h o p l i ţ i l o r , i a r c e i l a l ţ i n u c u n o ş t e a u l o c u r i l e şi n u ştiau î n c o t n >
să se întoarcă, au căzut în prăpastie şi, dînd peste cursele
î n t i n s e m a i î n a i n t e , a u f o s t ucişi. (7) î n acest f e l , r e t r ă g î n d u - s e
în f u g ă , în t o t f e l u l , u n i i d i n t r e e i o l u a u şi s p r e m a r e , care
nu era l a m a r e distanţă. Cînd au văzut navele attice plu­
tind pe lîngă ţărm, t o c m a i la momentul prielnic acţiunii, au
p o r n i t î n o t î n d s p r e ele, s o c o t i n d , î n g r o z i ţ i c u m e r a u , c ă - i m a i
b i n e să f i e ucişi d e c e i de p e c o r ă b i i , d a c ă t r e b u i e , d e c î t de
barbarii şi cîinoşii de amphilochieni. (8) în acest f e l , deci,
fiind copleşiţi de nenorociri, ambracioţii, din mulţi cîţi au
fost, puţini au scăpat, fugind în cetate. A c h a r n a n i e n i i , pră-
dînd morţii duşmanilor şi ridicînd un monument în cinstea
biruinţei, s-au r e t r a s l a A r g o s .

113 (1) D a r tocmai a doua zi, le-a venit u n vestitor de

la ambracioţii care se refugiaseră de la Olpai în Agraia,
pentru ca să c e a r ă r i d i c a r e a celor ucişi după prima bătălie,
cînd ieşiseră, fără să î n c h e i e învoială, împreună cu mantine-
e n i i şi c u c e i p r e v ă z u ţ i în a r m i s t i ţ i u . (2) C r a i n i c u l , v ă z î n d ar­
mele ambracioţilor d i n c e t a t e , s-a minunat de mulţimea lor,
c ă c i e l n u a f l a s e d e cele p e t r e c u t e , c i socotea c ă a r m e l e sînt
a l e ostaşilor aliaţi. (3) C i n e v a a î n t r e b a t p e c r a i n i c d e ce se
miră şi cîţi au murit dintre ei, pentru că socotea că vesti­
t o r u l este d i n p a r t e a c e l o r aflaţi l a I d o m e n e . C r a i n i c u l a r ă s ­
puns: „Cel mult două sute". Reluînd discuţia, cel care-1 în­
t r e b a s e i - a z i s : (4) „ D u p ă a r m e l e de aici c r e d c ă p r o v i n de l a

373
 THUCYDIDES

-mai m u l t d e o m i e de oameni". D i n n o u a v o r b i t crainicul:

„ A t u n c i n u sînt a l e c e l o r c a r e l u p t ă alături de n o i " . I a r acela
i-a răspuns: „Dacă v o i aţi f i luptat ieri la Idomene!"
„ D a r n o i n u n e - a m bătut i e r i c u n i m e n i , c i alaltăieri, c î n d
ne-am retras".
„Dar noi ne-am bătut ieri cu aceştia, cînd au sărit în
ajutor d i n cetatea ambracioţilor".
(5) C r a i n i c u l , cînd a a u z i t , şi-a d a t s e a m a că a j u t o r u l pornit
din o r a ş fusese distrus, a g e m u t şi, î n m ă r m u r i t de mărimea
nenorocirilor ce vedea, a plecat îndată fără rezultat şi n-a
mai c e r u t m o r ţ i i . (6) A c e a s t ă n e n o r o c i r e a f o s t cea m a i mare
din cîte s - a u a b ă t u t , în acest r ă z b o i , a s u p r a u n e i s i n g u r e ce­
tăţi elene, în acelaşi număr de zile. E u n - a m consemnat în
s c r i s n u m ă r u l m o r ţ i l o r , d e o a r e c e se s p u n e c ă a p i e r i t u n n u m ă r
de oameni necrezut de mare, faţă de mărimea cetăţii. Mai
ştiu că, dacă acharnanienii şi amphilochienii ar f i dorit să
cucerească Ambracia, lăsîndu-se convinşi de atenieni şi de
Demosthenes, ar fi cucerit-o de la primul iureş, dar acum
s-au temut ca nu cumva atenienii, dacă o vor slăpîni, să
constituie pentru ei o vecinătate prea ameninţătoare.

114 (1) D u p ă acestea, d î n d a t r e i a p a r t e d i n prăzi atenieni­

lor, pe celelalte le-au distrus cetăţile. Cele mai numeroase
p r ă z i a u f o s t cele l u a t e d e a t e n i e n i , i a r cele t r e i s u t e de pa­
n o p l i i , c a r e se află a c u m d e p u s e p r i n t e m p l e l e attice, a u fost
capturate de Demosthenes, acesta, luînd cu sine panopliile,
a pornit pe mare. După nenorocirea care se abătuse asupra
E t o l i e i , în u r m a i s p r ă v i i l u i , D e m o s t h e n e s s-a î n t o r s în patrie
mai fără teamă. (2) î n acelaşi timp, atenienii, aflaţi pe cele
douăzeci de corăbii, au venit la Naupactos. După plecarea
atenienilor şi a l u i Demosthenes, acharnanienii şi amphilo­
c h i e n i i a u î n c h e i a t o î n v o i a l ă c u p e l o p o n e s i e n i i şi a m b r a c i o ţ i i ,
c a r e se refugiaseră la Salynthios şi în Agraia, să se retragă
în ţinutul oinazilor, care se şi desprinseseră de Salynthios.
(3) După aceea, acharnanienii şi amphilochienii au încheiat
t r a t a t e de alianţă d e f e n s i v ă p e o sută de a n i c u ambracioţii,
î n c a r e se p r e v e d e a că n i c i a m b r a c i o ţ i i , î m p r e u n ă c u a c h a r n a -

374
 CARTEA A III-A

nienii, să n u p o r n e a s c ă în e x p e d i ţ i e împotriva peloponesieni­

lor, nici acharnanienii cu ambracioţii împotriva atenienilor,
c i f i e c a r e să v i n ă în a j u t o r u l c e l o r l a l ţ i , i a r a m b r a c i o ţ i i să r e s ­
tituie amphilochienilor teritoriile şi ostaticii pe care-i deţin,
dar cetăţii Anactorion să n u - i dea ajutor, întrucît era duş­
mană acharnanienilor. (4) încheind aceste tratate, au pus
c a p ă t r ă z b o i u l u i . D u p ă aceea, c o r i n t i e n i i a u t r i m i s în Ambra-
cia o garnizoană constituită d i n aproape trei s u t e de hopliţi
corintieni sub comanda l u i Xenocleides, fiul lui Euthycles.
A c e ş t i a , transportaţi pe uscat c u greu au ajuns. Faptele din
A m b r a c i a aşa s - a u petrecut.

115 (1) î n aceeaşi iarnă atenienii din Sicilia au făcut o

debarcare de pe corăbii în Himera, împreună cu sicilienii,
care năvăleau de sus în extremităţile Himerei, şi au plutit
spre insulele l u i A i o l o s . (2) Apoi, retrăgîndu-se la Rhegium,
îl găsesc l a c o r ă b i i p e P y t h o d o r o s , f i u l l u i Isolochos, coman­
d a n t a l a t e n i e n i l o r , ca u r m a ş l a c o m a n d a p e c a r e o deţinuse
Laches. (3) C ă c i aliaţii d i n Sicilia, trimiţînd soli pe mare la
atenieni, îi convinseseră să l e vină în ajutor cu mai multe
corăbii. într-adevăr, teritoriul [aliaţilor Atenei] era stăpînit
d e s y r a c u s a n i , c a r e , n u m a i c u c î t e v a c o r ă b i i , îi ţ i n e a u d e p a r t e
de m a r e . De aceea [aliaţii A t e n e i ] se p r e g ă t e a u să strîngă o
flotă, ca să n u m a i f i e n e b ă g a ţ i în seamă. (4) A t e n i e n i i au
echipat p a t r u z e c i de corăbii spre a le t r i m i t e , pe de o parte,
fiindcă ţineau ca războiul de acolo să se termine mai re­
pede, i a r pe de alta, fiindcă voiau să-şi exerseze flota. (5)
D e o c a m d a t ă , d e c i , a u t r i m i s p e u n u l d i n t r e s t r a t e g i , pe Pytho­
d o r o s , c u p u ţ i n e c o r ă b i i d a r a v e a u de g î n d să t r i m i t ă c u m a i
m u l t e corăbii pe Sophocles, f i u l l u i S o s t r a t i d e s şi p e Euryme­
don, fiul l u i Thucles. (6) Iar Pythodoros, avînd comanda
c o r ă b i i l o r l u i L a c h e s , p e l a sfîrşitul iernii, a p o r n i t pe mare
spre garnizoana locrienilor, pe care o cucerise mai înainte
L a c h e s , însă fiind înfrînt într-o luptă de l o c r i e n i , s-a retras.

116 (1) î n această p r i m ă v a r ă a e r u p t u n t o r e n t d e l a v ă , c u

foc, d i n E t n a , c a şi m a i î n a i n t e , şi a d i s t r u s o p a r t e d i n p ă -

375
 THUCYDIDES

mîntul Catanei, care este aşezată lîngă muntele Etna, cel

mai mare munte d i n Sicilia. (2) Se zice că această erupţie
a avut loc în a l cincilea an după cea anterioară şi că, în
t o t a l , de t r e i o r i a e r u p t d e c î n d S i c i l i a este l o c u i t ă d e eleni.
(3) A c e s t e a s - a u î n t î m p l a t î n i a r n a aceasta şi s-a t e r m i n a t a l
şaselea a n a l războiului a cărui i s t o r i e a scris-o Thucydides.
C A R T E A A IV-A
 1 (1) î n vara următoare, pe la mijlocul ei, pornind zece
corăbii s y r a c u s a n e şi zece l o c r i d e a u o c u p a t M e s s e n a , în S i ­
c i l i a , c ă c i m e s s e n i e n i i înşişi l e c h e m a s e r ă , asa c ă ea s-a des­
p r i n s d e a t e n i e n i . (2) A c e s t l u c r u l - a u f ă c u t s y r a c u s a n i i fiindcă
vedeau că Messena a r e u n loc de d e b a r c a r e în S i c i l i a s i se
temeau ca n u c u m v a atenienii, pornind de acolo să-i atace
cu o armată m a i mare, iar locrienii a u făcut-o d i n pricina
urii pe care o n u t r e a u împotriva rheginilor, voind să-i a t a c e
şi de pe uscat, şi de pe mare. (3) L o c r i e n i i năvăliseră cu
toată armata în ţ i n u t u l cetăţii Ithegium, pentru ca locuitorii
acesteia să n u sară i n a j u t o r u l m e s s e n i e n i l o r ; î n acelaşi timp,
ei d u c e a u c u sine pe exilaţii r h e g i n i aflaţi l a e i . î n t r - a d e v ă r ,
în cetatea R h e g i u m era de multă vreme dezbinare a ş a că
a c u m e r a c u n e p u t i n ţ ă să ţ i n ă p i e p t l o c r i e n i l o r c a r e , c u n o s c î n d
situaţia, a t a c a u şi m a i m u l t . (4) D e v a s t î n d deci pămîntul cu
armata, locrienii s-au retras, i a r navele străjuiau Messena;
a l t e c o r ă b i i , t o t aşa d e e c h i p a t e , a v e a u să i n t r e î n p o r t şi să
pornească războiul de a c i .

2 (1) C a m în aceeaşi v r e m e , p r i m ă v a r a , m a i î n a i n t e d e coa­

cerea griului, p e l o p o n e s i e n i i şi aliaţii au invadat Attica. îi
comanda Agis, fiul l u i A r c h i d a m o s , regele lacedemonienilor
şi aşezîndu-şi t a b ă r a , a u d e v a s t a t p ă m î n t u l . (2) L a r î n d u l l o r ,
atenienii au trimis cele patruzeci de corăbii în Sicilia, aşa
cum se p r e g ă t i s e r ă , şi p e comandanţii rămaşi: pe Sophocles
şi p e E u r y m e d o n , c ă c i P y t h o d o r o s , a l t r e i l e a c o m a n d a n t , p l e ­
case î n a i n t e în S i c i l i a . (3) L e - a u d a t instrucţiuni ca în timpul
plutirii să a i b ă grijă şi d e c o r c y r e i e n i i aflaţi în c e t a t e , care
erau prădaţi de f u g a r i i d i n munţi. într-acolo, [spre Corcyra],
porniseră şi şaizeci de nave peloponesiene, spre a veni în
a j u t o r u l c e l o r d i n m u n ţ i , s o c o t i n d că, d e o a r e c e e r a m a r e f o a ­
m e t e în c e t a t e , u ş o r v o r p u n e m î n a p e p u t e r e . (4) D e m o s t h e n e s ,

379
 THUCYDIDES

<care e r a u n s i m p l u particular după retragerea d i n Acharna­

nia, a cerut, i a r ei i - a u acordat c o m a n d a corăbiilor d i n j u r u l
Peloponesului.

3 (1) î n s ă cînd, plutind, au a j u n s în L a c o n i a şi au aflat

că peloponesienii c u corăbiile sînt în C o r c y r a , E u r y m e d o n şi
-Sophocles a u p o r n i t în grabă spre Corcyra, i a r Demosthenes
îi sfătuia să se o p r e a s c ă m a i întîi l a P y l o s , să f a c ă ceea ce
t r e b u i e şi a p o i să p l u t e a s c ă î n t r - a c o l o . î n t i m p ce ceilalţi cor
mandanţi îl contraziceau, din întîmplare iscîndu-se, o fur­
tună a împins corăbiile la Pylos. (2) D e aceea Demosthenes
a c e r u t să se f o r t i f i c e î n d a t ă p o z i ţ i a — căci p e n t r u aceasta a
plutit împreună cu ei — şi l e - a arătat că acolo se afla un
m a r e b e l ş u g de l e m n e şi d e p i e t r e şi c ă l o c u l este f o r t i f i c a t de
l a n a t u r ă , şi p u s t i u pe o m a r e întindere. P y l o s u l se află la
o distanţă d e p a t r u s u t e d e s t a d i i d e S p a r t a , s i t u a t p e fostul
t e r i t o r i u a l M e s s e n e i , p e c a r e l a c e d e m o n i e n i i îl n u m e s c Cory-
p h a s i o n . (3) E i i - a u s p u s că sînt m u l t e î n ă l ţ i m i p u s t i i î n Pe­
lopones, [pe c a r e l e p o a t e c u c e r i ] , d a c ă ţ i n e să se a f u n d e în
cheltuieli ca să ocupe cetatea. Dar Demosthenes / avea im­
presia c ă acest loc este mai favorabil decît a l t u l , pentru că
a c o l o se m a i află şi u n l i m a n , i a r m e s s e n i e n i i sînt familiari­
zaţi c u e l d i n v e c h i m e , a p o i , v o r b i n d acelaşi grai cu lacede­
monienii, le-ar da cele m a i g r e l e l o v i t u r i , dacă ar p o r n i de
a c i , şi c ă v o r f i în acelaşi t i m p şi p a z n i c i a i poziţiei.

4 (1) î n s ă , deoarece n u - i convingea nici pe comandanţi,

n i c i p e soldaţi, m a i tîrziu l e - a c o m u n i c a t şi t a x i a r h i l o r planul,
după care a stat liniştit, neputînd să navigheze din cauza
vîntului potrivnic, pînă cînd s-au apucat soldaţii, care stă­
teau împrăştiaţi, să f o r t i f i c e poziţia (2) Şi a u î n c e p u t lucrul,
d a r , n e a v î n d u n e l t e de f i e r , c u c a r e să l u c r e z e p i a t r a , a d u c e a u
p i a t r a p e ales şi o p u n e a p e f i e c a r e c u m se p o t r i v e a . C î n d a u
a v u t n e v o i e d e argilă, d i n lipsă d e v a s e , a u c ă r a t - o c u s p a t e l e ,
aplecîndu-se, p e n t r u ca să n u l u n e c e , şi î m p r e u n î n d u - ş i mîi-
n i l e l a s p a t e , c a să n u c a d ă . (3) Şi c ă u t a u în t o t f e l u l să facă
zidul cît m a i p o t r i v i t pentru atacul împotriva duşmanilor şi

380
 CARTEA A IV-A

s-o i a î n a i n t e a l a c e d e m o n i e n i l o r p î n ă să l e v i n ă v r e u n ajutor;
c ă c i l o c u l , în cea m a i m a r e p a r t e , e r a t a r e şi n - a v e a nevoie
de zid.

5 (1) L a c e d e m o n i e n i i , c î n d au aflat, tocmai celebrau o săr­

bătoare şi n - a u dat importanţă acestui fapt, gîndind că, în
momentul cînd vor porni, duşmanii, sau nu le vor rezista,
s a u v o r f i capturaţi c u forţa. D e a l t f e l , î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă ,
i - a u o p r i t şi a r m a t a c a r e e r a î n c ă l a A t e n a . (2) D a r a t e n i e n i i ,
fortificînd p o z i ţ i a în p a r t e a d i n s p r e c o n t i n e n t şi î n t ă r i n d păr­
ţile ce trebuiau neapărat f o r t i f i c a t e în şase z i l e , a u lăsat pe
Demosthenes, cu cinci corăbii, să-1 p ă z e a s c ă , iar ei, cu cele­
l a l t e c o r ă b i i , a u p o r n i t s p r e C o r c y r a şi s p r e S i c i l i a .

6 (1) P e l o p o n e s i e n i i c a r e erau în Attica cînd au aflat că

Pylosul a fost cucerit, s-au retras în grabă acasă, deoarece
lacedemonienii şi Agis, regele lor, socoteau că ceea ce se
î n t î m p l ă l a P y l o s îi p r i v e ş t e î n d e a p r o a p e . însă, d i n cauză că
au năvălit prea devreme, cînd holdele" erau încă verzi, au
dus lipsă de hrana necesară pentru cea mai mare parte a
a r m a t e i şi, v e n i n d şi o v r e m e p r e a r e a faţă d e a n o t i m p u l în
c a r e se găseau, a r m a t a a a v u t o p o v a r ă î n p l u s . (2) î n acest
f e l s-a î n t î m p l a t ca, d i n m u l t e m o t i v e , să se r e t r a g ă m a i r e ­
pede i a r i n v a z i a aceasta să f i e cea m a i scurtă, a s t f e l că ră­
măseseră în A t t i c a cincisprezece zile.

7 în acelaşi timp, Simonides, strategul atenienilor, strîn-

gîrid cîţiva atenieni de prin gărzi şi o mulţime de aliaţi de
acolo, a ocupat, p r i n trădare, Eion, colonie a mendailor, în
T r a c i a , c a r e e r a d u ş m a n ă . D a r , v e n i n d î n d a t ă în a j u t o r chal-
cidienii şi b o t t i a i i , a fost scos a f a r ă d i n c e t a t e şi a pierdut
m u l ţ i soldaţi.

8 (1) D u p ă retragerea peloponesienilor d i n Attica, spartanii

şi periecii de prin locurile cele m a i apropiate au pornit la
P y l o s î n d a t ă să atace, în t i m p ce m a r ş u l celorlalţi lacedemo­
nieni se desfăşura m a i încet, căci abia sosiseră d i n cealaltă
expediţie. (2) A u dat de ştire şi p r i n Pelopones să se ducă

381
 THUCYDIDES

c î t m a i g r a b n i c î n a j u t o r l a P y l o s şi, p e lîngă c o r ă b i i l e aflate

la Corcyra, au m a i trimis şaizeci de-ale l o r , care, f i i n d tre­
cute peste i s t m u l Leucas şi s c ă p î n d neobservate de corăbiile
attice de la Zacynthos, au ajuns la Pylos. Acolo era încă
dinainte şi armata pedestră. (3) Pe cînd încă p e l o p o n e s i e n i i
p l u t e a u într-acolo, Demosthenes, lîndu-le-o înainte, t r i m i s e pe
sub mînă două nave l a Z a c y n t h o s , ca să-i dea de ştire l u i
E u r y m e d o n şi a t e n i e n i l o r de p e c o r ă b i i să v i e r e p e d e d e o a r e c e
poziţia este în primejdie. (4) Corăbiile au pornit în grabă
d u p ă cele a n u n ţ a t e d e D e m o s t h e n e s . L a c e d e m o n i e n i i se pregă­
t e a u să d e a u n a s a l t î m p o t r i v a fortificaţiei d e p e u s c a t şi de
pe mare, nădăjduind că o vor cuceri uşor, fiindcă fusese
făcută în grabă i a r înăuntru erau puţini oameni. (5) însă
aşteptînd sosirea navelor attice de l a Z a c y n t h o s în ajutorul
celor d i n fortificaţie, ei a u plănuit ca, dacă n-o vor cuceri
mai înainte, să astupe intrarea n a v e l o r în liman, pentru ca
a t e n i e n i i să n u m a i p o a t ă a n c o r a a c o l o . (6) î n t r - a d e v ă r , insula,
n u m i t ă S p h a c t e r i a , î n t î n z î n d u - s e p î n ă în a p r o p i e r e a l i m a n u l u i ,
îl p u n e l a a d ă p o s t d e s u r p r i z e şi îi îngustează intrările, î n g ă ­
duind ca, atît p r i n p a r t e a fortificată, de atenieni, cît şi prin
cea dinspre P y l o s , să p o a t ă intra două corăbii [deodată], i a r
p r i n i n t r a r e a d i n s p r e ţărm, opt sau nouă. I n s u l a , care avea ca
l a c i n c i s p r e z e c e s t a d i i , e r a n ă m o l o a s ă şi n e u m b l a t ă , d i n p r i c i n ă
c ă e r a p u s t i e . (7) E i a v e a u de g î n d , d e c i , să î n c h i d ă c u totul
i n t r ă r i l e n a v e l o r c a r e v e n e a u c u p r o r a înainte. D a r , t e m î n d u - s e
c a n u c u m v a să se d u c ă război împotriva lor, de pe insulă,
a u d e b a r c a t p e ea u n n u m ă r de h o p l i ţ i , i a r pe l î n g ă u s c a t a u
r î n d u i t pe alţii. (8) î n acest f e l s o c o t e a u e i că şi i n s u l a le v a
f i d u ş m a n ă a t e n i e n i l o r şi u s c a t u l , c ă c i n u v a î n g ă d u i să se f a c ă
debarcări. Astfel, marginile Pylosului dinspre mare, în afară
de i n t r a r e , e r a u inabordabile astfel că — socoteau ei — ate­
nienii nu vor avea de u n d e să p o r n e a s c ă spre a-i ajuta pe
a i l o r , i a r ei v o r c u c e r i poziţia p r i n asediu, fără luptă navală
şi f ă r ă p r i m e j d i e , c u m e r a şi f i r e s c , d e o a r e c e grîu n u se afla
înăuntrul fortificaţiei, i a r armată avea puţină. (9) Cu aceste
gînduri a u d e b a r c a t pe insulă h o p l i ţ i i , t r ă g î n d u - i l a sorţi d i n
t o a t e u n i t ă ţ i l e ; m a i t r e c u s e r ă şi alţii m a i înainte, c u s c h i m b u l ,

382
 CARTEA A IV-A

iar ultimii, care au şi fost lăsaţi acolo, erau în număr de

patru sute douăzeci împreună cu hiloţii din jurul lor. Erau
sub comanda l u i Epitadas, f i u l l u i Molobros.

9 (1) D e m o s t h e n e s , văzînd că l a c e d e m o n i e n i i sînt gata să

a t a c e , în a c e l a ş i t i m p , şi c u f l o t a , şi c u p e d e s t r i m e a , a î n c e p u t
şi e l să se p r e g ă t e a s c ă şi t r ă g î n d s u b z i d c o r ă b i i l e , c a r e - i m a i
1

r ă m ă s e s e r ă d i n t r e cele c a p t u r a t e , l e - a î n g r ă d i t c u p a r i , i a r p e
oamenii de pe ele i - a înarmat cu scuturi p r o a s t e , cele m a i
multe de n u i e l e , c ă c i n u se p u t e a u p r o c u r a a r m e î n t r - u n loc
p u s t i u , c i şi p e a c e l e a l e - a u l u a t d i n t r - o triaconteră' 2
şi d i n t r - o
barcă piraterească messeniană, care, d i n întîmplare, erau pe
acolo. Hopliţii messenieni [luaţi d i n triaconteră], erau ca la
t r e i s u t e . D e m o s t h e n e s îi f o l o s e a î m p r e u n ă c u ceilalţi. (2) M a ­
j o r i t a t e a celor neînarmaţi şi a c e l o r î n a r m a ţ i i - a r î n d u i t m a i
ales s p r e u s c a t , în f a ţ a p o z i ţ i i l o r întărite ale l o c u l u i , porun-
c i n d u - l e să r e z i s t e p e d e s t r i m i i , d a c ă v a a t a c a . I a r e l , a l e g î n d ,
d i n t r e toţi, şaizeci de hopliţi şi c î ţ i v a arcaşi, a ieşit d i n f o r t i ­
f i c a ţ i e şi a p o r n i t s p r e m a r e , î n s p r e p u n c t u l p e u n d e se aştepta
că vor încerca duşmanii să d e b a r c e , a n u m e spre o porţiune
de teren g r e u de străbătut şi p i e t r o a s ă , întoarsă spre m a r e ,
s o c o t i n d că, d e o a r e c e z i d u i l o r e r a p e a c o l o f o a r t e s l a b , îi v a
a t r a g e p e d u ş m a n i . (3) A t e n i e n i i n u f o r t i f i c a s e r ă p u t e r n i c locul
p e n t r u că n u se aşteptau să p o a t ă f i c u c e r i t c u f l o t a ; lacede­
monienii, l a rîndul lor, credeau că, de v o r forţa debarcarea,
l o c u l v a p u t e a f i c u c e r i t . (4) î n acest p u n c t , d e c i , s-a dus e l
lîngă m a r e şi a r î n d u i t p e hopliţi, c u gîndul de a împiedica
p e d u ş m a n i să d e b a r c e , d a c ă se v a p u t e a , f ă c î n d u - l e î n acelaşi
t i m p următoarele îndemnuri:

10 (1) „ B ă r b a ţ i , c a r e p a r t i c i p a ţ i , î m p r e u n ă c u m i n e , l a această
primejdie, nimeni d i n t r e v o i să n u c a u t e să se a r a t e deştept
în această s t r î m t o a r e , [ c a l c u l î n d p r e a m u l t ] , l a g î n d u l că t o t ceea
ce ne înconjură este primejdios, c i , fără să cerceteze prea
mult, să se avînte în f a ţ a d u ş m a n i l o r cu c o n v i n g e r e a că va
p u t e a să se s a l v e z e d i n aceste p r i m e j d i i . Căci o a m e n i i c a r e a u
ajuns înrt-o astfel de strîmtoare, ca cea de acum, nu au
n e v o i e d e c a l c u l e , c i d e a v î n t a r e a cea m a i r a p i d ă în p r i m e j d i e .

383
 THUCYDIDES

(2) E u v ă d că, dacă ne frotărîm să r e z i s t ă m , cele m a i multe

a v a n t a j e sînt d e p a r t e a noastră, aşa c ă să n u n e l ă s ă m inti­
midaţi de mulţimea l o r şi să t r ă d ă m a v a n t a j e l e n o a s t r e . (3)
A s t f e l , e u socotesc c ă i n a c c e s i b i l i t a t e a t e r e n u l u i este d e partea
noastră. Dacă vom rezista, ne va f i aliat, i a r dacă ne vom
r e t r a g e , deşi este i n a c c e s i b i l , v a d e v e n i a c c e s i b i l , c ă c i nimeni
n u v a împiedica pe duşmani să v i n ă ; d a c ă v o r f i presaţi şi
de n o i , duşmanii v o r d e v e n i şi m a i î n v e r ş u n a ţ i , c ă c i n u vor
m a i a v e a l o c d e r e t r a g e r e . î n c a z u l c î n d se v o r a f l a p e c o r ă b i i ,
l e v o m p u t e a r e z i s t a m a i uşor, i a r d a c ă v o r d e b a r c a , v o r f i
î n aceeaşi situaţie ca şi n o i . (4) D e n u m ă r u l l o r n u t r e b u i e să
v ă t e m e ţ i p r e a m u l t , c ă c i v o r f i n e v o i ţ i să l u p t e c î t e puţini,
deşi sînt n u m e r o ş i , d i n neputinţa de a se a p r o p i a de ţărm.
[ î n f a ţ a n o a s t r ă ] n u se află, î n a c e l e a ş i c o n d i ţ i i , o a r m a t ă m a i
m a r e pe uscat, c i a r m a t a duşmanului acum trebuie să lupte
p e corăbii, care, f i i n d pe m a r e , a u n e v o i e de m u l t e circumstanţe
favorabile. (5) D e aceea, e u socotesc că greutăţile ce au de
î n f r u n t a t îi f a c e g a l i ca n u m ă r c u n o i , şi d e aceea, v ă c e r —
căci sînteţi atenieni şi ştiţi d i n experienţă ce însemnează o
d e b a r c a r e î m p o t r i v a u n u i d u ş m a n că, d a c ă c i n e v a rezistă şi n u
se r e t r a g e î n f r i c o ş a t d e l o v i t u r i l e v î s l e l o r şi de străşnicia co­
răbiilor c a r e v i n d i n l a r g , n u v a p u t e a să f i e r e s p i n s — să
rezistaţi şi v o i a c u m şi să-i r e s p i n g e ţ i p e d u ş m a n i , c h i a r a c i ,
l a stîncă, c a să v ă salvaţi şi p e v o i î n ş i v ă şi p o z i ţ i a n o a s t r ă " .

11 (1) D u p ă aceste î n d e m n u r i a l e l u i D e m o s t h e n e s , a t e n i e n i i
a u p r i n s şi m a i m u l t c u r a j şi, c o b o r î n d , s-au r î n d u i t p e ţ ă r m u l
m ă r i i . (2) I a r l a c e d e m o n i e n i i , p o r n i n d , a u î n c e p u t să a t a c e for­
tăreaţa şi de pe uscat, cu armata, şi de pe mare, cu cele
p a t r u z e c i şi t r e i d e c o r ă b i i . N a v a r h e r a T h r a s y m e l i d a s , f i u l l u i
C r a t e s i c l e s , s p a r t a n . Şi a a t a c a t p e a c o l o p e u n d e se aştepta
Demosthenes. (3) Atenienii rezistau d i n amîndouă părţile, şi
p e u s c a t , şi p e m a r e . S p a r t a n i i ş i - a u î m p ă r ţ i t n a v e l e în gru­
p u r i m i c i , p e n t r u c ă n u p u t e a u m a i m u l t e d e o d a t ă să se a p r o ­
p i e , şi, în t i m p ce o p a r t e se o d i h n e a , altă p a r t e a t a c a , d e p u -
n î n d m u l t e f o r t şi î n d e m n î n d u - s e în t o t f e l u l c a să c u c e r e a s c ă ,
p r i n a s a l t , f o r t i f i c a ţ i a . (4) D i n t r e toţi s p a r t a n i i , c e l m a i î n d r ă z ­
neţ e r a B r a s i d a s . F i i n d trierarh 3
şi v ă z î n d că, d i n p r i c i n a în-

384
 CARTEA A IV-A

tăriturii locului, trierarhii şi c î r m a c i i — chiar dacă se părea

că p r i n u n e l e l o c u r i p o t să d e b a r c e — ş o v ă i e şi se f e r e s c să
nu-şi s f a r m e corăbiile, a început să le strige că nu trebuie
să se c r u ţ e l e m n e l e şi să se p i a r d ă d i n v e d e r e c ă d u ş m a n i i şi-au
făcut f o r t i f i c a ţ i a în a c e l l o c ; e l îi î n d e m n a să s f a r m e p r o p r i i l e
c o r ă b i i , f o r ţ î n d d e b a r c a r e a , şi aliaţii să n u ş o v ă i e şi să n u o f e r e
l a c e d e m o n i e n i l o r , d r e p t răsplată pentru serviciile primite, na­
v e l e l o r , c i să se a p r o p i e p r i n o r i c e m i j l o a c e d e ţ ă r m şi, de-
b a r c î n d , să c a p t u r e z e şi p o z i ţ i a şi p e duşmani.

12 (1) B r a s i d a s îi î n f l ă c ă r a î n acest f e l p e toţi, a p o i , s i l i n d

pe cîrmaciul său să se a p r o p i e d e ţ ă r m , a p o r n i t spre scara
de debarcare. însă, pe cînd încerca să debarce, a fost grav
rănit de atenieni şi, pierzîndu-şi cunoştinţa, s-a prăbuşit în
p a r t e a corăbiei u n d e n u - s vîsle ; totodată
/l
scutul i - a căzut în
m a r e şi, f i i n d d u s d e apă l a ţ ă r m , a t e n i e n i i l - a u l u a t şi, d u p ă
aceea, l - a u f o l o s i t drept trofeu la monumentul pe care l - a u
înălţat p e n t r u i z b î n d ă în acest a t a c . (2) Ceilalţi se a v î n t a u cu
însufleţire l a a t a c , d a r n u p u t e a u să d e b a r c e , atît d i n p r i c i n a
terenului i n a c c e s i b i l , cît si d i n c a u z ă că atenienii rezistau si
n u c e d a u . (3) S o a r t a a l u a t o a s e m e n e a î n t o r s ă t u r ă încît ate­
nienii rezistau, de pe pămîntul care era laconic, împotriva
s p a r t a n i l o r , care v e n e a u de pe m a r e , i a r l a c e d e m o n i e n i i încer­
c a u să d e b a r c e d e p e c o r ă b i i î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r , p e pămîn­
t u l lor, care a c u m era duşman. într-adevăr, o m a r e p a r t e d i n
faimă le-o a d u c e a u , în v r e m e a aceea, s p a r t a n i l o r faptul de a
f i c o n t i n e n t a l i şi f o a r t e p u t e r n i c i pe uscat, i a r a t e n i e n i l o r f a p t u l
că sînt m a r i n a r i şi cu mult superiori spartanilor prin coră­
biile lor.

13 (1) D u p ă ce a u d a t a t a c u r i , în această z i şi în o p a r t e d i n
cea u r m ă t o a r e , a u î n c e t a i . A t r e i a z i l a c e d e m o n i e n i i a u t r i m i s ,
l a A s i n e , d u p ă l e m n e p e n t r u m a ş i n i de l u p t ă , n ă d ă j d u i n d că,
deşi zidul dinspre liman avea o oarecare înălţime, v o r reuşi
să d e b a r c e , căci îl v o r p u t e a l u a c u aceste m a ş i n i . (2) î n acest
timp sosesc de l a Z a c y n t h o s şi c e l e c i n c i z e c i d e corăbii ate­
n i e n e , c ă c i l e v e n i s e r ă în a j u t o r , d e l a N a u p a c t o s , c î t e v a d i n t r e
cele c a r e f ă c e a u de strajă şi p a t r u de l a C h i o s . (3) D a r c î n d

25 — Războiul p e l o p o n e s i a c 385
 THUCYDIDES

au văzut atenienii de pe corăbii că şi ţărmul este plin de

h o p l i ţ i , ca şi i n s u l a , şi că în liman se află corăbii, care n u
puteau să pornească, neştiind încotro să abordeze, au pornii
p l u t i r e a s p r e i n s u l a P r o t e , c a r e n u e r a d e p a r t e , şi a u aşezat,
în această insulă p u s t i e , tabăra. A doua z i , pregătindu-se, au
pornit să dea bătălia navală cu gîndul că duşmanii vor să

Luptător c u lancea

p o r n e a s c ă în l a r g î m p o t r i v a l o r , i a r d a c ă n u , se v o r îndrepta
e i s p r e d u ş m a n i . (4) D a r l a c e d e m o n i e n i i n i c i n u a u p o r n i t îm-
potrivă-le, nici n - a u făcut ceea ce plănuiseră, adică să blo­
cheze intrările, c i a u s t a t liniştiţi p e uscat, a u e c h i p a t coră­
b i i l e şi s - a u p r e g ă t i t — în c a z u l c ă c i n e v a s-ar î n d r e p t a spre
e i — să d e a l u p t a în l i m a n , c a r e n u e r a m i c .

14 (1) A t e n i e n i i , înţelegîndu-le planul, au pornit spre ei

prin amîndouă părţile, şi, năpustindu-se asupra celor mai
multe şi m a i î n a l t e c o r ă b i i , c a r e se a f l a u în l a r g î n t o a r s e cu
prora spre ei, le-au pus pe fugă şi, urmărindu-le, aşa cum
e r a şi f i r e s c î n t r - u n spaţiu îngust, l e - a u avariat pe cele m a i
multe; pe cinci dintre ele le-au capturat, i a r pe una dintre
ele, c u o a m e n i c u t o t . A s u p r a c e l o r l a l t e s-au a v î n t a t p e cînd
se r e f u g i a u s p r e ţ ă r m . C î t o r v a l e - a u d a t l o v i t u r i p e c î n d erau
echipate şi gata de plecare. Pe cîteva le-au legat goale şi
l e - a u t r a s l a ţ ă r m , căci oamenii o luaseră l a f u g ă . (2) Lace-

386
 CARTEA A IV-A

demonienii, văzînd acest lucru şi f i i n d îndureraţi de nenoro­

c i r e a suferită, m a i ales c ă p e i n s u l e e r a u reţinuţi c h i a r oame­
nii l o r , l e - a u sărit în a j u t o r şi, i n t r î n d c u a r m e l e în m a r e şi
p u n î n d m î n a p e c o r ă b i i , a u î n c e p u t să l e t r a g ă în sens c o n t r a r ,
î n acest t i m p , f i e c a r e a v e a i m p r e s i a că este î m p i e d i c a t , d a c ă n u
l u a şi e l p a r t e l a v r e o treabă. (3) Z a r v a l a c o r ă b i i e r a m a r e
şi schimbată, după caracterul modului de luptă al fiecăruia
dintre ei. Astfel, lacedemonienii, fiind avîntaţi şi uimiţi, nu
l u p t a u a l t f e l , ca să z i c e m aşa, d e c î t d e p e u s c a t , i a r a t e n i e n i i ,
b i r u i n d şi v o i n d să a t a c e , a v a n s a u ajutaţi f i i n d de n o r o c u l d e
faţă şi l u p t a u ca pedeştrii de pe corăbii. (4) D u p ă ce şi-au
pricinuit unii altora multă trudă şi s - a u r ă n i t r e c i p r o c , s - a u
desprins, şi lacedemonienii au salvat n a v e l e goale, afară de
cele c a p t u r a t e l a î n c e p u t . (5) Şi d u c î n d u - s e f i e c a r e în tabără, u n i i
a u r i d i c a t u n m o n u m e n t în c i n s t e a v i c t o r i e i } apoi au restituit
m o r ţ i i şi a u l u a t r e s t u r i l e de c o r ă b i i ; d u p ă aceea a u început
îndată să p l u t e a s c ă în jurul insulei şi să f a c ă de strajă, la
g î n d u l c ă o a m e n i i se află a c o l o izolaţi, i a r p e l o p o n e s i e n i i de
pe ţărm şi cei de pe corăbii, care le veniseră în ajutor, au
rămas pe loc, l a Pylos.

15 (1) C î n d a s o s i t v e s t e a l a S p a r t a , î n l e g ă t u r ă c u cele î n ­
tîmplate la Pylos, spartanii, ca într-o mare nenorocire, au
hotărît să coboare conducătorii în tabără şi să înceapă de
î n d a t ă să d e l i b e r e z e s p r e a v e d e a ce t r e b u i e hotărît. (2) Cînd
a u văzut c ă n u este cu putinţă să v i n ă în a j u t o r o a m e n i l o r
şi n e v o i n d n i c i să rişte s a u să p ă ţ e a s c ă c e v a d i n p r i c i n a foa­
m e t e i şi n i c i să c a d ă înfrînţi pe mîna mulţimii a u h o t ă r î t să
încheie un armistiţiu cu comandanţii atenienilor, dacă vor
v r e a , î n l e g ă t u r ă c u P y l o s u l , să t r i m i t ă s o l i l a A t e n a , î n vede­
r e a u n e i î n ţ e l e g e r i , şi să î n c e r c e să a d u c ă c î t m a i g r a b n i c o a ­
m e n i i d e acolo.

16 (1) C o m a n d a n ţ i i atenienilor primind p r o p u n e r e a , s-a în­

c h e i a t o î n ţ e l e g e r e de a r m i s t i ţ i u c u u r m ă t o a r e l e p r e v e d e r i : l a ­
c e d e m o n i e n i i să p r e d e a a t e n i e n i l o r c o r ă b i i l e p e c a r e luptaseră
şi p e cele d i n L a c o n i a , p e t o a t e cele l u n g i , şi a d u c î n d u - l e l a
P y l o s , să n u m a i a d u c ă a r m e î m p o t r i v a f o r t i f i c a ţ i i l o r , nici pe

387
 THUCYDIDES

u s c a t , n i c i p e m a r e ; a t e n i e n i i să î n g ă d u i e ca l a c e d e m o n i e n i i d e
pe continent să t r i m i t ă o a m e n i l o r de p e insulă pîine de orz
frămîntată, fixînd două choinice 5
attice şi două cotyle 0
de
v i n şi c a r n e p e n t r u f i e c a r e s o l d a t , i a r fiecărui sclav jumătate
d i n aceste c a n t i t ă ţ i ; acestea să l e trimită în v ă z u l atenienilor
şi p e a s c u n s să n u se i n t r o d u c ă n i c i u n v a s ; a t e n i e n i i să p ă ­
z e a s c ă l a f e l i n s u l a , d a r să n u d e b a r c e şi să n u p o a r t e a r m e l e
împotriva armatei peloponesiene, nici pe uscat, n i c i pe m a r e .
(2) O r i c e î n c ă l c a r e a r săvîrşi-o fiecare dintre ei, însemna că,
atunci, tratatul d e armistiţiu a fost r u p t ; învoiala s-a înche­
i a t ca să d u r e z e p î n ă se v o r î n t o a r c e s o l i i l a c e d e m o n i e n i l o r d e
la Atena; solii să-i trimită la Atena atenienii, pe o triremă,
şi a p o i să-i a d u c ă ; după ce vor veni, aceste î n v o i e l i nu vor
mai f i valabile iar atenienii vor trebui să d e a înapoi coră¬
b i i l e în s t a r e a în c a r e l e v o r f i p r i m i t . (3) A c e s t e a a u f o s t p r e ­
v e d e r i l e armistiţiului şi c o r ă b i i l e a u f o s t p r e d a t e , ca l a şaizeci,
i a r s o l i i a u f o s t trimişi. Şi a j u n g î n d e i l a A t e n a , a u spus u r ­
mătoarele :

17 (1) „ A t e n i e n i , ne-au trimis l a c e d e m o n i e n i i să t r a t ă m cu

p r i v i r e l a o a m e n i i c a r e se g ă s e s c p e insulă, să v ă c o n v i n g e m
de ceea ce este în i n t e r e s u l v o s t r u şi d e ceea ce n e v a p u t e a
păstra n o u ă o n o a r e , atît cît este c u p u t i n ţ ă în n e n o r o c i r e a de
faţă. (2) Nu vom desfăşura, nesocotind obiceiul nostru, dis­
cursuri lungi, căci este u n obicei băştinaş al nostru să nu
î n t r e b u i n ţ ă m m u l t e c u v i n t e , c î n d sînt î n d e a j u n s p u ţ i n e , dar. să
arătăm, prin cuvîntări mai lungi, atunci cînd cere împreju­
r a r e a , ce este d e f o l o s să r e a l i z ă m p r i n c u v i n t e ceea ce t r e b u i e .
(3) N u p r i m i ţ i aceste c u v i n t e cu duşmănie şi n u socotiţi că
v i se d a u lecţii, ca şi c î n d n-aţi f i c o p ţ i l a m i n t e , c i s o c o t i ţ i - l e
m a i d e g r a b ă o a t r a g e r e a atenţiei a s u p r a u n e i s ă n ă t o a s e deli­
b e r ă r i a d r e s a t e u n o r c u n o s c ă t o r i . (4). î n t r - a d e v ă r , v o i puteţi să
vă folosiţi cum vă convine de n o r o c u l de acum, menţinînd
ceea ce aţi cucerit, primind onoare şi faimă fără să păţiţi
ceea ce p ă ţ e s c o a m e n i i c a r e , n e o b i ş n u i ţ i c u succesele, a u do­
bîndit u n l u c r u b u n . A s t f e l de o a m e n i t i n d c u n ă d e j d e a l a m a i
mult, d i n p r i c i n ă c ă şi s u c c e s u l d e faţă l - a u d o b î n d i t p e ne­
aşteptate. (5) D a r o a m e n i i , c a r e a u c u n o s c u t f o a r t e m u l t e s c h i m -

388
 CARTEA A IV-A

bări [ale n o r o c u l u i ] , în amîndouă s e n s u r i l e , este d r e p t să fie

c î t se p o a t e de neîncrezători în succese. A c e a s t ă neîncredere
s-ar cădea s-o aibă, în chip f i r e s c , şi cetatea voastră, după
experienţa pe care o a r e , şi m a i ales noi, cum e şi drept

18 (1) Reflectaţi l a aceasta, p r i v i n d şi l a n e n o r o c i r i l e n o a s ­

t r e de a c u m . [ î n t r - a d e v ă r ] n o i , c a r e a v e m c e l m a i m a r e p r e s ­
t i g i u d i n t r e e l e n i , a m v e n i t l a v o i , n o i c a r e , m a i î n a i n t e , soco­
team că sîntem m a i în măsură să v ă acordăm vouă cele ce
am venit să vă cerem acum. (2) Desigur, n - a m păţit acest
lucru nici d i n lipsă de armată, nici fiindcă am f i devenit
impertinenţi în u r m a dobîndirii alteia m a i mari, ci, păstrînd
mereu cele ce aveam, ne-am înşelat în calcule aşa cum se
p o a t e î n t î m p l ă o r i c u i . (3) A ş a stînd l u c r u r i l e , n u este potrivit
să credeţi că, dacă acum cetatea voastră este tare şi şi-a
adăugat noi puteri, norocul va f i mereu de partea voastră.
<4) F a c parte dintre oamenii înţelepţi aceia care, prudenţi,
socotesc că b u n u r i l e sînt n e s i g u r e . î n acest fel ei v o r putea
să înfrunte m a i înţelepţeşte n e n o r o c i r i l e şi n u v o r socoti că
o r i c i n e p o a t e să se î n c u m e t e l a r ă z b o i atît cît v a v r e a e l să
poarte, ci n u m a i atît cît îi v o r p e r m i t e împrejurările. Astfel
d e o a m e n i n u se v o r p o t i c n i , pentru că n u se încredinţează
în succesul războiului şi, f ă r ă să se e x a l t e d i n p r i c i n a noro­
cului, v o r putea cădea m a i uşor l a învoială. (5) A c e s t lucru
este b i n e , atenienilor, să-1 f a c e ţ i cu n o i a c u m , ca nu cumva
după aceea, dacă nu vă veţi lăsa convinşi şi vă veţi
p o t i c n i şi v o i , aşa c u m se î n t î m p l ă adesea, să se c r e a d ă c ă aţi
dobîndit succesele d e acum numai datorită norocului, aşa că
aveţi putinţa să lăsaţi pentru viitor dovada nezdruncinată a
puterii şi inteligenţei voastre.

19 (1) L a c e d e m o n i e n i i v ă cheamă să încheiem tratat de

p a c e şi să p u n e m c a p ă t r ă z b o i u l u i , p r o p u n î n d u - v ă să se r e a l i ­
zeze pace, alianţă şi strînse l e g ă t u r i d e p r i e t e n i e î n t r e n o i , d a r
cer, î n s c h i m b , p e o a m e n i i d i n insulă şi socotesc c ă este m a i
b i n e şi p e n t r u u n i i , şi p e n t r u ceilalţi să n u se a v î n t e în pri­
m e j d i i , socotind că sau n o r o c u l le v a o f e r i v r e o p o s i b i l i t a t e de
scăpare sau vor a j u n g e , capturaţi, într-o captivitate şi mai

389
 THUCYDIDES

g r e a . (2) S o c o t i m c ă m a r i l e d u ş m ă n i i p o t f i desfiinţate t e m e i n i c
n u d a c ă c i n e v a , l u p t î n d şi ieşind v i c t o r i o s în cele m a i m u l t e
faze ale războiului, sileşte pe adversar, prin jurăminte, să
încheie, de nevoie, o învoială în condiţii inegale, ci numai
d a c ă , deşi îi este p o s i b i l să f a c ă acest l u c r u , e l , d î n d dovadă
de u m a n i t a t e şi d e v i r t u t e , se î n v i n g e p e sine şi c a d e l a î n ţ e ­
l e g e r e c u m p ă n i t ă î m p o t r i v a a ş t e p t ă r i l o r l u i . (3) Fireşte, în acest
caz adversarul, simţindu-se obligat să nu se împotrivească,
ca şi c u m a r f i s i l i t , c i să d e a l a r î n d u l său d o v a d ă de v i r t u t e ,
este m a i î n c l i n a t să r e s p e c t e , d e r u ş i n e , î n v o i e l i l e p e c a r e l e - a
a c c e p t a t . D e o b i c e i , o a m e n i i f a c l u c r u l acesta f a ţ ă de duşmanii
m a i m a r i m a i degrabă decît faţă de aceia c u care a u d i f e r e n d e
mici. D i n fire oamenii fac concesii, l a rîndul l o r , cu plăcere
acelora care cedează d e b u n ă v o i e , i a r faţă de c e i p r e a făloşi
se a v î n t ă î n p r i m e j d i i , c h i a r î m p o t r i v a raţiunii.

20 (1) P e n t r u n o i este b u n ă î m p ă c a r e a m a i m u l t decît o r i -

cînd m a i înainte de a n e s u b j u g a v r e o daună ireparabilă, care
să n e d e s p a r t ă şi î n c a r e a r f i n e c e s a r p e n t r u v o i să păstraţi
o d u ş m ă n i e v e ş n i c ă , şi p u b l i c ă , şi p a r t i c u l a r ă , şi să fiţi lipsiţi
d e f o l o a s e l e l a c a r e v ă i n v i t ă m î n m o m e n t u l de faţă. (2) A c u m ,
d e c i , c î n d l u c r u r i l e n u sînt î n c ă d e f i n i t i v p r e c i z a t e şi c î n d v o i
aveţi g l o r i a , l a c a r e se a d a u g ă şi p r i e t e n i a noastră, i a r p e n t r u
n o i este înlăturată, în c h i p hotărît, o n e n o r o c i r e m a i î n a i n t e d e
a s u f e r i v r e o î n f r î n g e r e r u ş i n o a s ă , să n e î m p ă c ă m şi n u n u m a i
p e n t r u n o i î n ş i n e să a l e g e m p a c e a în l o c u l r ă z b o i u l u i , d a r , î n
acelaşi timp, şi p e n t r u ceilalţi eleni să p u n e m capăt nenoro­
cirilor, de care, în această împrejurare, vor socoti că voi
sînteţi cei m a i vinovaţi. într-adevăr, ei sînt tîrîţi în război
f ă r ă să se a r a t e c i n e a î n c e p u t . Insă, d a c ă se v a p u n e capăt
r ă z b o i u l u i , l u c r u d e c a r e v o i , m a i m u l t , puteţi d i s p u n e acum,
vă vor purta recunoştinţă. (3) Şi, d a c ă vreţi să ştiţi, lacede­
m o n i e n i i p o t să v ă f i e p r i e t e n i t e m e i n i c i , căci e i a u a v u t ini­
ţiativa, a c u m c î n d sînteţi rugaţi să f a c e ţ i o f a v o a r e , m a i c u r î n d
dacă aţi f i n e v o i ţ i să cedaţi. (4) G î n d i ţ i - v ă l a foloasele care
este f i r e s c să d e c u r g ă d i n această î m p ă c a r e . î n t r - a d e v ă r , dacă
n o i şi v o i v o m s p u n e acelaşi l u c r u , să ştiţi c ă şi c e a l a l t ă ele-
n i m e , f i i n d u - n e inferioară, ne v a cinsti foarte mult".

390
 CARTEA A IV-A

21 (1) A c e s t e l u c r u r i l e - a u s p u s l a c e d e m o n i e n i i , s o c o t i n d că
a t e n i e n i i fuseseră m a i înainte d o r n i c i să î n c h e i e pace, d a r că
fuseseră împiedicaţi de s p a r t a n i , c a r e se î m p o t r i v i s e r ă , şi că,
dacă a c u m l i se o f e r ă pacea, o vor primi c u p l ă c e r e şi v o r
d a î n a p o i p e o a m e n i i d i n fortăreaţă. (2) A t e n i e n i i , însă, soco­
teau că, atîta t i m p cît o a m e n i i sînt p e insulă, e i a u posibi­
litatea să încheie învoieli oricînd vor găsi de cuviinţă, dar
tindeau să obţină mai mult. (3) F o a r t e m u l t îi aţîţa Cleon,
f i u l l u i C l e a i n e t o s , c a r e e r a î n acea v r e m e d e m a g o g 7
şi f o a r t e
mult c r e z u t d e p o p o r . E l i - a c o n v i n s să r ă s p u n d ă că cei d i n
insulă t r e b u i e m a i întîi să se p r e d e a î m p r e u n ă c u a r m e l e l o r ,
şi să f i e duşi l a A t e n a , i a r d u p ă s o s i r e a a c e l o r a l a c e d e m o n i e n i i
să se o b l i g e să d e a N i s a i a , P e g a i , T r o i z e n şi A h a i a — p e c a r e
n u l e c u c e r i s e r ă p r i n r ă z b o i , c i l e luaseră în u r m a u n e i înţe­
legeri anterioare, cînd atenienii căzuseră la învoială, fiind
siliţi d e î m p r e j u r ă r i şi a v î n d m a i ales a t u n c i n e v o i e d e armis­
tiţiu — d e c i să a d u c ă o a m e n i i şi a p o i să î n c h e i e u n t r a t a t de
pace pe oricît t i m p v o r socoti ei de cuviinţă.

22 (1) S p a r t a n i i n - a u m a i s p u s n i m i c d u p ă p r i m i r e a a c e s t u i
răspuns, ci i - a u îndemnat să-şi aleagă cîţiva consilieri care,
deliberînd şi a s c u l t î n d d e s p r e f i e c a r e l u c r u , să c a d ă la învo­
ială, în linişte, aşa cum se vor convinge unii pe alţii. (2)
Cleon, atunci, insistă mai mult, zicînd că ştie e l că şi m a i
î n a i n t e l a c e d e m o n i e n i i n - a v e a u în m i n t e nici o idee potrivită
c u d r e p t a t e a , d a r că, m a i ales a c u m , f a p t u l este c l a r , d e o a r e c e
e i n u v o r să s p u n ă n i m i c p o p o r u l u i , c i v o r să d i s c u t e n u m a i
cu cîţiva o a m e n i într-un comitet. Dacă au vreun gînd sănă­
tos — îi î n d e m n a e l — să l e s p u n ă t u t u r o r . (3) L a c e d e m o n i e n i i
şi-au d a t seama că n i c i e i n u p o t să v o r b e a s c ă în f a ţ a mul­
ţimii, c h i a r d a c ă aceasta, d i n c a u z a nenorocirii suferite ar f i
f o s t î n c l i n a t ă să c a d ă l a î n v o i a l ă , p e n t r u ca n u c u m v a să f i e
î n v i n u i ţ i î n f a ţ a aliaţilor că a u c e r u t şi n - a u o b ţ i n u t ; văzînd,
a p o i , că n i c i a t e n i e n i i n u v o r p r o p u n e c o n d i ţ i i m o d e r a t e p e n ­
t r u discuţie, s - a u r e t r a s d i n A t e n a , f ă r ă n i c i u n r e z u l t a t .

23 (1) D u p ă întoarcerea lacedemonienilor au fost îndată

r u p t e învoielile de armistiţiu, c u p r i v i r e l a Pylos, i a r lacede-

391
 THUCYDIDES

m o n i e n i i a u c e r u t n a v e l e , d u p ă c u m se înţeleseseră. Atenienii,
însă, a d u c î n d d r e p t î n v i n u i r e o i n c u r s i u n e — l a f o r t ă r e a ţ ă —
săvîrşită împotriva învoielii şi alte obiecţii neînsemnate, nu
le-au redat navele, susţinînd că în învoială se spusese că
„ o r i c e î n c ă l c a r e a d u c e r u p e r e a î n v o i e l i l o r de a r m i s t i ţ i u " . L a c e ­
demonienii susţineau Contrariul şi, a f i r m î n d că procedeul cu
corăbiile este o n e d r e p t a t e , a u p l e c a t şi a u t r e c u t la război.
(2) L a P y l o s şi u n i i şi alţii a u î n c e p u t să se r ă z b o i a s c ă c u toată
forţa, a t e n i e n i i plutind mereu, ziua, pe lîngă insulă cu două
c o r ă b i i c a r e m e r g e a u în sens c o n t r a r , i a r n o a p t e a t o a t e coră­
b i i l e e x e r c i t a u . b l o c a d a , în afară d e p a r t e a d i n s p r e m a r e , cînd
bătea vîntul. D i n A t e n a le-au m a i venit douăzeci de corăbii
pentru pază, a s t f e l că, în t o t a l , erau şaptezeci, i a r pelopone­
sienii, avînd tabăra pe uscat, dădeau asalturi la fortăreaţă,
pîndind c ă p o a t e s-o i v i o c l i p ă p r i e l n i c ă să-i p o a t ă s a l v a pe
oameni.

24 (1) î n acest timp, syracusanii d i n Sicilia şi aliaţii lor,

pe lîngă corăbiile de strajă în Messene, au adus şi cealaltă
f l o t ă pe c a r e o p r e g ă t i s e r ă , şi a u p o r n i t l a r ă z b o i d i n Messene.
(2) D a r m a i m u l t îi î m p i n g e a u locrienii, d i n duşmănie împo­
triva rhegineţilor, căci ei înşişi năvăliseră în masă în ţara
l o r . (3) V o i a u să î n c e r c e o b ă t ă l i e n a v a l ă , v ă z î n d că atenienii
a u în p r e z e n t p u ţ i n e c o r ă b i i , m a i ales c î n d a u a f l a t c ă v o r să
asedieze insula cu încă mai multe şi care aveau să vină.
(4) î n t r - a d e v ă r , dacă vor dobîndi o victorie cu flote, sperau
că, b l o c î n d c e t a t e a R h e g i u m , d e p e u s c a t şi de pe m a r e , vor
p u t e a uşor s-o s u p u n ă , căci de p e a c u m situaţia l o r este solidă.
Astfel, d e o a r e c e R h e g i u m este f o a r t e a p r o a p e de extremitatea
Italiei şi M e s s e n e de Sicilia, atenienii nu vor m a i putea să
instituie blocada şi să p u n ă stăpînire pe strîmtoare. (5) Căci
s t r î m t o a r e a este o îngustare d i n p o r ţ i u n e a m ă r i i , situată între
Rhegium şi M e s s e n e , pe unde Sicilia este foarte aproape de
u s c a t . E a se m a i n u m e ş t e şi C h a r y b d a , p e u n d e se s p u n e că a
trecut Ulise. Tocmai din pricina strîmtorii şi p e n t r u că apa
pătrunde în această îngustare din două mări deschise, cea
T i r e n i a n ă şi cea Siciliană, şi este străbătută d e c u r e n ţ i năval­
n i c i , p e d r e p t c u v î n t a f o s t socotită primejdioasă.

392
 CARTEA A IV-A

25 (1) î n timpul acesta syracusanii şi aliaţii lor au fost

siliţi să dea o bătălie navală z i u a , tîrziu, c u c e v a m a i mult
de treizeci de corăbii, pentru o navă care trecea pe acolo,
ducîndu-se împotriva a unsprezece corăbii ateniene şi opt
ale rhegineţilor. (2) Şi, f i i n d învinşi de atenieni, s - a u ' întors
în g r a b ă , f i e c a r e c u m p u t e a , în p r o p r i a - i tabără, l a cea din
Messene sau l a cea d i n R h e g i u m , pierzînd o singură corabie.
Şi n o a p t e a a v e n i t d u p ă a c e a s t ă a c ţ i u n e . (3) D u p ă aceea, l o ­
crienii s-au r e t r a s d i n ţinutul r h e g i n e ţ i l o r , i a r corăbiile syra-
cusanilor şi aliaţilor, concentrîndu-se l a P e l o r i s , în Messene,
au ancorat; acolo era şi pedestrimea lor. (4) Atenienii şi
rhegineţii, p l u t i n d s p r e e i şi v ă z î n d n a v e l e f ă r ă soldaţi, le-au
a t a c a t , şi, a r u n c î n d o c a n g e de f i e r , au distrus o c o r a b i e , în
timp ce oamenii echipajului s-au salvat înotînd. (5) După
aceea, s y r a c u s a n i i s-au îmbarcat pe corăbii şi au început să
plutească spre Messene, pe lîngă ţărm, c u corăbiile r e m o r c a t e ;
a t e n i e n i i s - a u năpustit iarăşi a s u p r a l o r şi, deşi s y r a c u s a n i i a u
f ă c u t o m a n e v r ă în s e m i c e r c şi a u a t a c a t p r i m i i , l e - a u distrus
altă n a v ă . (6) A t î t în t i m p u l plutirii, cît şi în t i m p u l bătăliei
c a r e s-a desfăşurat în acest f e l , syracusanii, nelăsîndu-se m a i
prejos decît duşmanii, s-au d u s în p o r t u l de l a Messene. (7)
A p o i , v e s t i n d u - s o că cetatea C a m a r i n a este p r e d a t ă syracusa-
nilor de către A r c h i a s şi o a m e n i i l u i , a t e n i e n i i au pornit cu
corăbiile într-acolo. în acest timp, messenienii au pornit în
masă, p e u s c a t şi p e m a r e , î m p o t r i v a N a x o s u l u i c h a l c i d i c , c a r e
le e r a v e c i n . (8) Chiar în prima zi, asediindu-i pe naxieni,
le-au devastat pămîntul, i a r a doua z i , p l u t i n d c u corăbiile de-a
lungul rîului Acesines, au făcut acelaşi lucru, iar cu pedes­
trimea a u d a t asalt împotriva cetăţii. (9) î n acest timp, sici­
l i e n i i d e p e î n ă l ţ i m i a u c o b o r î t în m a r e n u m ă r ca să d e a aju­
tor naxienilor împotriva messenienilor. I a r n a x i e n i i cînd i - a u
văzut a u început să se încurajeze unii p e alţii şi, z i c î n d că
vin leontinenii 8
şi alţi aliaţi eleni, ca să le dea ajutor, au
d a t b u z n a d i n c e t a t e a f a r ă şi, n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a m e s s e n i e ­
n i l o r , i - a u r e s p i n s şi a u u c i s p e s t e o m i e d i n t r e e i , i a r r e s t u l
cu greu s-au întors acasă. După aceea, pe drum, barbarii,
năpustindu-se a s u p r a l o r , a u u c i s p e m u l ţ i d i n t r e e i . (10) C o ­
r ă b i i l e s - a u o p r i t l a M e s s e n e , i a r m a i în u r m ă s - a u î m p r ă ş t i a t

393
 THUCYDIDES

f i e c a r e î n c e t a t e a l o r . î n s ă l e o n t i n e n i i şi aliaţii l o r , î m p r e u n ă
c u a t e n i e n i i , a u p o r n i t îndată c u a r m a t a spre Messene, gîndind
c ă este e x p u s ă unor atacuri şi, î n c e p î n d atacul, atenienii au
î n c e r c a t s-o cucerească p r i n p o r t , c u corăbiile, i a r p e d e s t r i m e a
d ă d e a a s a l t u l p e u s c a t . (11) M e s s e n i e n i i şi c î ţ i v a l o c r i e n i , îm­
preună c u D e m o t e l e s , c a r e fuseseră lăsaţi d e strajă d u p ă în-
frîngere, a u năvălit d i n c e t a t e şi, c ă z î n d pe neaşteptate asu­
pra duşmanilor, au respins grosul armatei leontinenilor, u c i -
gînd pe mulţi d i n t r e ei. A t e n i e n i i , cînd a u v ă z u t aceasta, a u
debarcat de pe corăbii, şi, v e n i n d u - l e în ajutor, au urmărit
pe messenieni, vîrîndu-i iarăşi în c e t a t e şi a t a c î n d u - i cît timp
a u f o s t în d e z o r d i n e ; r i d i c î n d u n m o n u m e n t î n c i n s t e a b i r u i n ­
ţei s - a u î n a p o i t l a R h e g i u m . (12) D u p ă aceea, e l e n i i d i n S i c i l i a ,
fără a t e n i e n i , a u p o r n i t în e x p e d i ţ i e pe u s c a t , u n i i împotriva
altora.

26 (1) L a P y l o s , a t e n i e n i i îi a s e d i a u î n c ă pe l a c e d e m o n i e n i i
din insulă, în timp ce tabăra peloponesienilor de pe conti­
n e n t r ă m ă s e s e p e loc. (2) P a z a e r a f o a r t e g r e a p e n t r u a t e n i e n i ,
d i n pricina lipsei d e h r a n ă şi d e apă, d e o a r e c e n u e r a decît
u n i z v o r c h i a r p e a c r o p o l a d i n P y l o s — şi n i c i acesta n u e r a
mare — i a r cei mai mulţi săpau în prundul de pe malul
m ă r i i , şi b e a u a p ă aşa c u m se p u t e a . (3) Se a f l a u , d e aseme­
nea, l a m a r e strîmtoare pentru că-şi aşezaseră tabăra pe un
loc îngust, i a r corăbiile, neavînd putinţa să ancoreze decît
o p a r t e , îşi l u a u h r a n a de p e u s c a t c u r î n d u l , î n t i m p ce cele­
l a l t e e r a u a n c o r a t e în l a r g . (4) T i m p u l , prelungindu-se împo­
triva socotelii lor, le producea o mare d e s c u r a j a r e , căci ei
c r e d e a u c ă v o r c u c e r i p r i n a s e d i u , în p u ţ i n e z i l e , p e c e i care
se a f l a u pe o insulă pustie şi b e a u a p ă sărată. (5) Vinovaţi
e r a u l a c e d e m o n i e n i i care promiseseră m a i înainte că v o r aduce
p e insulă g r î u l necesar, m ă c i n a t , şi v i n şi b r î n z ă şi o r i c e a l t
a l i m e n t , c a r e a r p u t e a să f i e u t i l p e n t r u a s e d i u , f i x î n d pentru
c e i c a r e v o r a d u c e o p l a t ă m a r e , i a r h i l o ţ i l o r l i b e r t a t e a . (6) A u
m a i i n t r a t şi alţii, e x p u n î n d u - s e c u î n d r ă z n e a l ă p r i m e j d i e i , şi
m a i ales hiloţii, c a r e , r i d i c î n d a n c o r a , a u p o r n i t d i n P e l o p o n e s ,
d e o r i u n d e se g ă s e a u , p l u t i n d şi n o a p t e a s p r e m a r e a d i n j u r u l
i n s u l e i . (7) E i p î n d e a u să f i e duşi m a i ales d e v î n t , c ă c i m a i

394
 CARTEA A IV-A

uşor scăpau de supravegherea triremelor, cînd vîntul sufla

d i n s p r e m a r e , c ă c i p o r t u l n u se p u t e a b l o c a , şi e i p l u t e a u f ă r ă
să-şi c r u ţ e v a s e l e . P r o c e d î n d a s t f e l , e i f ă c e a u să e ş u e z e n a v e l e
al căror preţ fusese evaluat în bani, i a r hopliţii făceau de
s t r a j ă l a l o c u r i l e d e acces s p r e insulă. T o ţ i cîţi se a v î n t a u pe
t i m p liniştit e r a u c a p t u r a ţ i . (8) B a c h i a r şi î n l ă u n t r u l portului
p l u t e a u s u b a p ă înotători, t r ă g î n d d e o s f o a r ă b u r d u f u r i în c a r e
se a f l a u m a c u n s c u m i e r e s i s ă m î n ţ ă de i n m ă c i n a t ă . Aceşti
înotători la început au scăpat neobservaţi, dar după aceea
atenienii a u l u a t măsuri de s u p r a v e g h e r e . (9) Şi u n i i şi alţii
m e ş t e ş u g e a u în t o t f e l u l , u n i i ca să t r i m i t ă a l i m e n t e , i a r alţii
c a să n u l e scape.

27 (1) A f l î n d u - s e la A t e n a că armata este în suferinţă şi

c ă c e l o r de p e insulă l e v i n e g r î u p e m a r e , a t e n i e n i i a u î n c e p u t
să se î n g r i j o r e z e , t e m î n d u - s e c a n u c u m v a p a z a l o r să f i e s u r ­
prinsă de iarnă. A p o i îşi d ă d e a u seama că transportul celor
necesare p e l î n g ă P e l o p o n e s v a f i c u n e p u t i n ţ ă de f ă c u t î n t r - u n
l o c p u s t i u şi u n d e n i c i în t i m p de vară n u e r a u în stare să
trimită suficiente alimente; [se gîndeau] că n u se va putea
a c o s t a în l o c u r i care n-aveau l i m a n u r i , p l ă n u i a u , s a u să slă­
bească paza şi atunci oamenii se vor salva, sau să aştepte
venirea iernii şi să p l e c e pe corăbiile care le aduceau grîu.
(2) î n c e l m a i î n a l t g r a d se t e m e a u d e l a c e d e m o n i e n i , s o c o t i n d
că a v e a u şi e i v r e u n temei, de n u le-au mai trimis crainic;
acum începeau să regrete că nu primiseră propunerile de
învoială. (3) C l e o n , c u n o s c î n d bănuiala a t e n i e n i l o r faţă d e e l ,
în l e g ă t u r ă c u î m p i e d i c a r e a înţelegerii, a spus c ă c e i c a r e a d u c
aceste veşti n u s p u n a d e v ă r u l . C e i c a r e v e n i s e r ă c u v e ş t i l e i - a u
î n d e m n a t să trimită c î ţ i v a o a m e n i c a r e să cerceteze, dacă n u
se î n c r e d în e i , i a r a t e n i e n i i l - a u ales să f a c ă c e r c e t ă r i p e e l şi
p e T h e a g e n e s . (4) C l e o n , d î n d u - ş i s e a m a c ă v a f i s i l i t să s p u n ă
aceleaşi lucruri, pe care le exprimase în c r i t i c i l e făcute sau
să se d o v e d e a s c ă mincinos, dacă v a spune altceva, a început
să sfătuiască p e a t e n i e n i — v ă z î n d u - i că doresc m a i m u l t să
p o r n e a s c ă în e x p e d i ţ i e — c ă n u t r e b u i e să m a i trimită p e n i ­
m e n i să cerceteze şi să n u m a i z ă b o v e a s c ă , l ă s î n d să l e scape

395
 THUCYDIDES

momentul favorabil, ci, dacă cred ei că cele ce le-au fost

v e s t i t e sînt a d e v ă r a t e , să p o r n e a s c ă p e m a r e î m p o t r i v a acelor
oameni. (5) E l f ă c e a aluzie la Nicias, f i u l l u i Niceratos, care
e r a s t r a t e g . C l e o n îl d u ş m ă n e a şi stăruia să-1 c r i t i c e , spunînd
că a r m a t a 9
poate — dacă comandanţii v o r f i bărbaţi adevă­
raţi — să p o r n e a s c ă p e m a r e şi să c a p t u r e z e p e cei d i n i n s u l ă
şi c h i a r e l însuşi, d a c ă a r f i c o m a n d a n t , a r f a c e acelaşi lucru.

28 (1) D a r N i c i a s — văzînd că atenienii strigau l a Cleon v

î n t r e b î n d u - 1 de ce n u p o r n e ş t e î n d a t ă p e m a r e , d a c ă i se p a r e
u ş o r , şi d î n d u - ş i s e a m a că acesta v r e a să-1 c r i t i c e — a î n c e p u t
să-1 î n d e m n e spunînd că, în ceea ce priveşte pe strategi, el
p o a t e să i a , d a c ă v o i e ş t e , a r m a t ă , şi să treacă l a a c ţ i u n e . (2)
C l e o n , l a î n c e p u t , c r e z î n d că N i c i a s n u m a i c u v o r b a este g a t a
să lase c o m a n d a , î n c e a r c ă să a c c e p t e , d a r cînd îşi d ă seama
că N i c i a s c u a d e v ă r a t este d i s p u s să-i predea începe să dea
î n a p o i , să s p u n ă c ă n u e l , c i N i c i a s este c o m a n d a n t ; aceasta o
făcea fiindcă începuse să fie îngrijorat şi f i i n d c ă nu credea
că Nicias va avea curajul să-i cedeze l u i comanda. (3) Dar
iarăşi N i c i a s a stăruit şi a d e p u s c o m a n d a de l a P y l o s şi i - a
luat martori pe atenieni. Atenienii, aşa cum face de obicei
mulţimea poporului, c u cît mai mult Cleon fugea de plutire
şi d ă d e a î n a p o i d e l a cele a f i r m a t e , c u atît m a i m u l t îl î n d e m ­
n a u p e N i c i a s să-i p r e d e a c o m a n d a , i a r l u i îi s t r i g a u să p o r ­
nească pe m a r e . (4) A s t f e l că, n e m a i a v î n d cum să scape de
cele a f i r m a t e , îşi ia asupra l u i comanda pe m a r e şi, păşind
î n faţa a d u n ă r i i , a spus că n u - i este frică de l a c e d e m o n i e n i
şi v a p o r n i pe m a r e fără să i a p e cineva d i n cetate, ci pe
lemnienii şi i m b r i e n i i , care erau de faţă, p e peltaştii , 10
care
v e n i s e r ă în a j u t o r d i n A i n o s şi p a t r u s u t e de arcaşi d i n a l t e
părţi. Avînd el aceste forţe, pe lîngă soldaţii de la Pylos,
a spus că în d o u ă z e c i de z i l e , s a u v a a d u c e p e l a c e d e m o n i e n i
v i i , s a u e l însuşi v a p i e r i acolo. (5) A t e n i e n i l o r l e - a p r o v o c a t
c h i a r rîsul uşurătatea l u i , d a r o a m e n i i c h i b z u i ţ i e r a u bucuroşi,
gîndind că d i n două a v a n t a j e v o r obţine u n u l : sau v o r scăpa
d e C l e o n , ceea ce n ă d ă j d u i a u m a i ales, s a u , d a c ă se v o r î n ş e l a
în aşteptarea l o r , îi va supune pe lacedemonieni.

396
 CARTEA A IV-A

29 (1) Şi, d u p ă ce a p u s t o t u l l a cale, în a d u n a r e a poporului,

a t e n i e n i i i - a u încuviinţat plecarea pe m a r e , i a r e l , alegîndu-şi
dintre comandanţii de l a P y l o s , pe Demosthenes, a p o r n i t să
d u c ă c o r ă b i i l e în g r a b ă . (2) C l e o n şi 1-a l u a t p e D e m o s t h e n e s ,
fiindcă a f l a s e c ă p l ă n u i e ş t e d e b a r c a r e a p e insulă. într-adevăr,
soldaţii sufereau din pricina sărăciei ţinutului şi, fiind mai
mult asediaţi decît să asedieze ei pe alţii, e r a u gata să se
a v î n t e în p r i m e j d i e . P r e s t i g i u l l u i C l e o n a m a i c r e s c u t şi d a t o ­
rită incendierii insulei. (3) A s t f e l , m a i înainte insula era în
cea m a i m a r e p a r t e p ă d u r o a s ă şi n e u m b l a t ă d i n c a u z a veşnicei
pustietăţi. Cleon socotea că această situaţie este în interesul
lacedemonienilor, pentru că v o r p u t e a să se năpustească d i n
ascunziş asupra unei numeroase armate care ar debarca, şi
să-i d e a l o v i t u r i . într-adevăr — gîndea el — pădurea v a îm­
p i e d i c a p e a t e n i e n i să v a d ă g r e ş e l i l e şi p r e g ă t i r e a duşmanilor,
pe c î n d t o a t e greşelile oştii sale v o r f i e v i d e n t e , î n c î t d u ş m a n i i
v o r p u t e a să-i a t a c e fără v e s t e p e o r i u n d e v o r v o i . Şi astfel,
d u ş m a n i i v o r p u t e a d e c i d e c î n d să î n t r e p r i n d ă a c ţ i u n e a . (4) I a r ,
d a c ă v a f i s i l i t să m e a r g ă î n t r - u n loc a c o p e r i t d e p ă d u r i dese, c e i
mai puţin numeroşi, d a r care cunosc l o c u l , v o r f i m a i p u t e r ­
n i c i d e c î t c e i m u l ţ i , c a r e n u c u n o s c , c ă c i n u se v a o b s e r v a că
armata celor puţini este distrusă, neavînd o perspectivă în
c a r e să p o a t ă sări unii în ajutorul altora.

30 (1) A c e a s t ă i d e e i - a v e n i t l u i C l e o n în u r m a nenorocirii
din E t o l i a , c a r e , în p a r t e , s-a produs d i n pricina pădurii. (2)
Din pricina strîmtorii, soldaţii e r a u siliţi să p u n ă p i c i o r u l pe
uscat l a extremităţile insulei şi să-şi pregătească prînzul în
avanposturi. Un soldat a aprins fără voie o mică porţiune
d i n p ă d u r e şi de l a a c e l foc, v î n t u l s u f l î n d , n u s-a băgat de
s e a m ă c ă se a p r i n s e s e cea m a i m a r e p a r t e a e i . (3) î n acest
f e l C l e o n a v ă z u t c ă l a c e d e m o n i e n i i sînt m a i n u m e r o ş i . B ă n u i n d
că m a i î n a i n t e l e fusese t r i m i s grîu p e n t r u m a i p u ţ i n i , astfel
ca a t e n i e n i i să-şi dea o s t e n e a l a c u m a i m u l t zel l a gîndul că
săvîrşesc un lucru de valoare şi [constatîndl că insula pre­
zintă bune condiţii de debarcare, a început să pregătească
acţiunea, chemînd armată de l a aliaţii de prin apropiere şi
p r e g ă t i n d şi c e l e l a l t e l u c r u r i necesare. (4) C l e o n a t r i m i s v e s t e

397
 THUCYDIDES

l u i D e m o s t h e n e s c ă v i n e şi, l u î n d în p r i m i r e a r m a t a p e c a r e o
ceruse, soseşte l a P y l o s . D e î n d a t ă ce s-au întîlnit au trimis
un crainic la armata [duşmană] de pe uscat, p o f t i n d - o , dacă
v r e a , să p r e d e a , f ă r ă n i c i o p r i m e j d i e , a r m e l e şi p e e i înşişi
Se o b l i g a u să-i p ă z e a s c ă , c u o g a r d ă n u p r e a m a r e , p î n ă v o r
încheia o înţelegere asupra u n u i număr mai mare de pro­
bleme . 1 1

31 (1) A c e i a n-au primit propunerile. Atenienii au aştep­

tat o singură zi, apoi, îmbarcînd pe cîteva corăbii pe toţi
hopliţii, în timpul nopţii au pornit şi, înainte de revărsatul
z o r i l o r , i - a U d e b a r c a t de o p a r t e şi de a l t a a i n s u l e i , şi din­
s p r e m a r e , şi d i n s p r e l i m a n , f i i n d e i e x a c t o p t s u t e l a n u m ă r .
Au pornit a p o i în m a r ş s p r e p r i m u l p o s t de p a z ă al insulei.
Ei fuseseră rînduiţi în felul următor: (2) în p r i m u l post de
strajă e r a u ' treizeci de hopliţi, în postul din mijloc, şi care
era cel m a i omogen, şi lîngă apă erau cei m a i mulţi, plus
comandantul Epitadas. A c e s t p o s t e r a străjuit d e o p a r t e nu
p r e a m a r e d e insulă, u l t i m a d i n s p r e P y l o s , c a r e , î n s p r e m a r e ,
era prăpăstioasă şi n u p u t e a f i de loc cucerită de pe uscat,
î n t r - a d e v ă r , a c o l o e r a şi o r e d u t ă v e c h e făcută d i n p i e t r e , pe
ales, c a r e , s o c o t e a u ei, l e - a r p u t e a f i de folos, dacă i - a r s u r ­
prinde nevoia unei retrageri ceva m a i violente. Astfel erau
e i aşezaţi.

32 (1) A t e n i e n i i i - a u ucis îndată pe primii paznici peste

care s-au năpustit, surprinzîndu-i în p a t : fie cînd îşi luau
armele ei n u observaseră debarcarea atenienilor, fie socotind
că, d u p ă o b i c e i , c o r ă b i i l e p l u t e s c n o a p t e a s p r e a i n s t i t u i blo­
cada (2) O dată cu revărsatul zorilor a debarcat şi restul
a r m a t e i ; d i n şaptezeci şi c e v a de corăbii a u c o b o r î t toţi sol­
daţii, î n a f a r ă d e vîslaşii d e r a n g i n f e r i o r , aşa c u m e r a u înar­
maţi f i e c a r e ; o p t s u t e de arcaşi şi t o t atîţia p e l t a ş t i ; messe-
n i e n i i , care veniseră în a j u t o r , p l u s toţi cei c a r e se a f l a u la
P y l o s , în a f a r ă d e străjile de l a z i d u r i . î n d a t ă , p u n î n d u - i (3) D e ­
m o s t h e n e s î n r î n d u i a l ă , s - a u s e p a r a t în g r u p u r i de d o u ă sute
sau c h i a r m a i mulţi, i a r pe u n e l e l o c u r i şi m a i p u ţ i n i , ocu-
pînd poziţiile cele m a i înalte, p e n t r u ca duşmanii să f i e cît

398
 CARTEA A IV-A

mai încurcaţi cînd vor f i încercuiţi d i n toate părţile şi să

nu mai aibă încotro să se întoarcă; vor f i luaţi d i n toate
părţile d e t r u p e ; d a c ă v o r a t a c a p e c e i d i n faţă să f i e izbiţi
de cei d i n s p a t e , i a r d a c ă v o r a t a c a p e cei d i n f l a n c să f i e
izbiţi de cei r î n d u i ţ i de a m b e l e p ă r ţ i . (4) D i n s p a t e a v e a u să-i
atace m e r e u — dacă încercau să se retragă p e a c o l o — tru­
p e l e d u ş m a n e , u ş o r î n a r m a t e , p r e c u m şi aceia î m p o t r i v a c ă r o r a
e r a f o a r t e g r e u de r e z i s t a t ; aceştia p u t e a u să a r u n c e , c u p u t e r e ,
de l a distanţă săgeţi şi lănci şi p i e t r e şi prăştii î m p o t r i v a c e l o r
c a r e n u a v e a u p u t i n ţ a să-i a t a c e ; î n t r - a d e v ă r [cînd erau ata­
caţi] e i p u t e a u f u g i , f i i n d în a v a n t a j , d a r a t a c a u p e duşmani
c î n d aceştia se r e t r ă g e a u . A c e s t a a f o s t p l a n u l d e b a r c ă r i i făcut
de D e m o s t h e n e s l a î n c e p u t şi c o n f o r m a c e s t u i p l a n s-a rînduit
e x e c u t a r e a acţiunii.

33 (1) E p i t a d a s şi majoritatea celor care erau pe insulă,

cînd a u văzut primul post distrus şi armata duşmană ata-
c î n d u - i , s - a u r î n d u i t în l i n i e d e b ă t a i e şi s - a u n ă p u s t i t împo­
t r i v a hopliţilor atenieni, v o i n d să î n c e a p ă l u p t a c o r p l a c o r p ;
l a a t e n i e n i , în faţă se a f l a u h o p l i ţ i i , i a r p e f l a n c u r i şi în s p a t e
ostaşii uşor înarmaţi. (2) Dar lacedemonienii n-au putut să
ia contact cu hopliţii atenieni şi nici să se folosească de
p r o p r i a l o r e x p e r i e n ţ ă , d e o a r e c e ostaşii a t e n i e n i u ş o r înarmaţi,
aruncînd împotriva lor cu proiectile d i n ambele părţi, îi ţi­
n e a u l a distanţă, i a r l a c e d e m o n i e n i i n u p o r n e a u î m p o t r i v a l o r ,
c i stăteau p e l o c ; l a c e d e m o n i e n i i r e s p i n g e a u p e a t e n i e n i i uşor
înarmaţi pe o r i u n d e se avîntau şi-i atacau, i a r atenienii se
retrăgeau apărîndu-se şi, uşor înarmaţi cum erau, o luau
lesne l a fugă, înainte de a f i prinşi, p e n t r u că locurile erau
i n a c c e s i b i l e şi d i n p r i c i n a a c c i d e n t e l o r d e t e r e n , şi d i n p r i c i n a
pustietăţii; în aceste locuri, lacedemonienii, înarmaţi greu,
cum e r a u , n u p u t e a u să-i urmărească.

34 (1) C î t v a t i m p , d e c i , n u p r e a î n d e l u n g a t , aşa s - a u hărţuit

între e i : l a c e d e m o n i e n i i n u p u t e a u să se avînte c u t o t atîta
energie a s u p r a a t e n i e n i l o r , uşor înarmaţi, cînd atacau, pentru
c ă aceştia ştiau că l a c e d e m o n i e n i i sînt m a i î n c e ţ i l a acţiune;
apoi atenienii uşor î n a r m a ţ i prindeau foarte m u l t curaj prin

399
 THUCYDIDES

faptul că păreau foarte numeroşi şi se o b i ş n u i s e r ă ca spar­

t a n i i să n u l i se m a i p a r ă î n f r i c o ş ă t o r i , ca m a i î n a i n t e , deoa­
r e c e suferiseră o i n f r î n g e r e c a r e n u e r a p e m ă s u r a aşteptării,
î n t r - a d e v ă r , a t e n i e n i i , c î n d d e b a r c a s e r ă , în p r i m e l e c l i p e erau
cu moralul zdrobit la gîndul că ar lupta împotriva lacede­
m o n i e n i l o r . A c u m însă, d i s p r e ţ u i n d u - i şi strigînd, a u p o r n i t în
număr mare împotriva lacedemonienilor şi au început să
a r u n c e c u p i e t r e , c u săgeţi şi l ă n c i , c u m îi v e n e a f i e c ă r u i a l a
î n d e m î n ă . (2) A p o i , în t i m p u l năvălirii, d i n p r i c i n a strigătelor
produse, o mare spaimă s-a abătut asupra oamenilor neobiş­
nuiţi c u o a s t f e l de l u p t ă ; l a aceasta a m a i c o n t r i b u i t şi ce­
nuşa pădurii care fusese arsă de curînd şi care s-a ridicat
din belşug, şi mulţimea săgeţilor şi a pietrelor aruncate de
oameni. D i n cauza aceasta era c u neputinţă să se mai vadă
ce se a f l a în faţă. î n aceste c o n d i ţ i i , l u p t a a l u a t o întorsă­
tură f o a r t e grea p e n t r u lacedemonieni. Astfel, nici pieptarele
lor de pîslă 12
nu-i mai apărau de săgeţi, i a r lăncile celor
c a r e l e a r u n c a u se r u p e a u , aşa ca n u m a i a v e a u n i m i c de ce
să se f o l o s e a s c ă pentru a p ă r a r e , d i n p r i c i n ă că e r a u împiedi­
caţi să v a d ă m a i d e p a r t e , şi n i c i să m a i a u d ă o r d i n e l e d a t e în
p r o p r i i l e l o r r î n d u r i , d i n c a u z a strigătului m a r e a l d u ş m a n i l o r ;
în acest timp primejdia îi încolţea d i n toate părţile, şi nu
m a i a v e a u n i c i o n ă d e j d e să p o a t ă să r ă z b a t ă p e u n d e v a ca să
se salveze.

35 (1) î n cele d i n u r m ă , f i i n d m u l ţ i răniţi, m a i ales c ă se

învîrteau în acelaşi loc, au pornit să se strîngă în ultimul
adăpost al insulei, care nu era departe, ei şi străjerii lor.
(2) A ş a c ă i m e d i a t ce ei a u î n c e p u t să cedeze, soldaţii ateni­
eni uşor înarmaţi, prinzînd pe dată curaj, a u început să se
n ă p u s t e a s c ă în strigăte t o t m a i m a r i , în t i m p ce lacedemonie­
nii, care se retrăgeau, erau capturaţi sau omorîţi; cei mai
mulţi, refugiindu-se în adăpost cu străjerii l o r , s-au rînduit
de-a lungul întăriturii ca să reziste pe unde se putea da
l u p t a . (3) T o t u ş i a t e n i e n i i n u a v e a u p o s i b i l i t a t e a d e a - i î n v ă l u i
şi î n c e r c u i d i n p r i c i n a fortificaţiei locului, dar, apropiindu-se
şi f ă c î n d front, încercau să-i respingă. (4) Şi cu toate că şi
unii şi ceilalţi sufereau, din pricina eforturilor în luptă, de

400
 CARTEA A IV-A

sete şi d e arşiţa s o a r e l u i , totuşi a u r e z i s t a t m u l t ă v r e m e şi o

m a r e p a r t e d i n z i , în t i m p ce u n i i î n c e r c a u să-i d e p ă r t e z e pe
ceilalţi d e p e î n ă l ţ i m e , i a r a c e ş t i a să n u cedeze. L a c e d e m o n i e n i i
rezistau m a i uşor decît înainte pentru că încercuirea Ion nu
se f ă c e a d i n f l a n c .

36 (1) P e n t r u c ă n u se p u t e a t r e c e , c o m a n d a n t u l m e s s e n i e -
nilor i - a spus l u i C l e o n şi l u i D e m o s t h e n e s că e i sînt într-o
situaţie desperată. Dacă totuşi c o n s i m t să-i dea o parte din
arcaşi, ca să-i înconjure pe duşmani d i n spate, el crede că
pe d r u m u l p e c a r e - 1 v a i n d i c a e l v a p u t e a f o r ţ a t r e c e r e a . (2)
Dobîndind e l cele c e r u t e şi p o r n i n d dintr-un l o c ascuns, p e n ­
tru ca duşmanii să n u - i v a d ă , a înaintat tot pe partea pră-
păstioasă a insulei, deoarece în această parte lacedemonienii,
î n c r e d i n ţ î n d u - s e în n a t u r a l o c u l u i , n u p u s e s e r ă s t r ă j i ; a s t f e l a
s c ă p a t , c u g r e u , n e v ă z u t şi, a p ă r î n d d e o d a t ă în s p a t e l e l o r pe
înălţime, pe unii i - a înfricoşat prin faptul că apăruseră pe
neaşteptate, i a r pe a i l u i i - a încurajat şi mai mult văzînd
situaţia pe care o aşteptau. (3) Lacedemonienii s-au văzut
atacaţi d i n a m b e l e părţi şi a u a j u n s în aceeaşi situaţie (dacă
ne e îngăduit să c o m p a r ă m un lucru mare cu u n u l mic) cu
cei de la Thermopylai. Aceia au fost nimiciţi din pricină
că persanii îi încercuiseră şi nu m a i puteau să se retragă.
Aceştia, f i i n d luaţi d i n d o u ă părţi, n - a u m a i r e z i s t a t , c i , t r e ­
buind să l u p t e , fiind puţini, împotriva unui număr mare de
duşmani, s-au retras, m a i ales din pricina slăbiciunii fizice,
p r i c i n u i t ă d e l i p s a de a l i m e n t e . A c u m a t e n i e n i i o c u p a u şi p ă ­
zeau intrarea.

37 (1) C l e o n şi D e m o s t h e n e s , dîndu-şi seama că lacedemo­

n i e n i i , dacă v o r ceda oricît de puţin, v o r f i nimiciţi de a r m a t a
d i n faţa l o r , a u încetat l u p t a şi i - a u reţinut p e ostaşii l o r . E i
v o i a u să-i d u c ă p e l a c e d e m o n i e n i v i i a t e n i e n i l o r , în nădejdea
că lacedemonienii l a auzul c r a i n i c u l u i v o r pierde c u r a j u l , vor
fi copleşiţi de năpasta prezentă şi v o r p r e d a a r m e l e . (2) Aşa
c ă a t e n i e n i i i - a u a n u n ţ a t p r i n c r a i n i c să l i se p r e d e a c u a r m e
c u t o t , ca să h o t ă r a s c ă de s o a r t a l o r c u m v o r c r e d e d e c u v i i n ţ ă .

26 — Războiul p e l o p o n e s i a c 401
 THUCYDIDES

38 (1) A u z i n d v e s t e a , c e i m a i m u l ţ i s p a r t a n i a u lăsat s c u t u r i l e
şi au agitat mîinile, arătînd că primesc cele vestite prin
crainic. După aceea, încheindu-se un armistiţiu, Clean, De-
mos>thenes şi d i n t r e s p a r t a n i S t y p h o n , f i u l l u i P h a r a x s-au î n -
tîlnit spre a delibera, p e n t r u că Epitadas, p r i m u l dintre co­
mandanţii de m a i înainte, m u r i s e , i a r succesorul lui, Hippa-
gretas, zăcea încă v i u , ca şi cînd ar f i fost mort, printre
c a d a v r e ; e l fusese ales a l t r e i l e a c o m a n d a n t să i a c o n d u c e r e a ,
d u p ă lege, în c a z u l că ceilalţi a r f i păţit c e v a . 13
(2) S t y p h o n
şi cei c a r e e r a u c u e l a u spus c ă v o r să dea de veste prin
crainic l a c e d e m o n i e n i l o r de pe continent despre c e l e ce tre­
b u i e să f a c ă e i . (3) C l e o n şi D e m o s t h e n e s n - a u lăsat p e nici
un l a c e d e m o n i a n să plece, dar au chemat ei înşişi crainici
l a c e d e m o n i e n i d e p e c o n t i n e n t şi l e - a u p u s î n t r e b ă r i de două
sau de t r e i o r i . S p a r t a n u l , care a v e n i t u l t i m u l pe m a r e de la
l a c e d e m o n i e n i i de pe continent, l e - a vestit că: „lacedemonienii
vă îndeamnă să v ă sfătuiţi v o i î n ş i v ă , p e n t r u v o i î n ş i v ă , d a r
să nu săvîrşiţi nici o faptă urîtă". Prizonierii, sfătuindu-se
î n t r e e i , a u p r e d a t şi a r m e l e şi p e e i înşişi. (4) O z i şi o n o a p t e
atenienii i - a u ţinut sub pază. Dar în ziua următoare, după
ce atenienii au înălţat pe insulă un m o n u m e n t în cinstea
biruinţei şi a u pregătit totul spre a porni pe m a r e , au dat
oamenii în p a z a t r i e r a r h i l o r , i a r l a c e d e m o n i e n i i , trimiţînd un
crainic la atenieni, au ridicat morţii. (5) Numărul celor
morţi pe insulă şi a l c e l o r c a p t u r a ţ i este u r m ă t o r u l : în total
pe insulă trecuseră patru sute douăzeci de hopliţi; dintre
aceştia au fost aduşi v i i două sute nouăzeci si doi; restul
pieriseră. D i n t r e cei v i i e r a u c a l a o sută d o u ă z e c i de spar­
tani. Dintre atenieni n - a u f o s t ucişi m u l ţ i , căci lupta nu fu­
sese în l i n i e strînsă.

39 (1) Se s c u r s e s e r ă şaptezeci şi d o u ă de z i l e d e c î n d oame­

nii de pe insulă a u început să f i e asediaţi după bătălia na­
v a l ă şi p î n ă l a l u p t a d e p e insulă. (2) D i n t r e acestea, aproape
douăzeci de zile a u fost folosite de soli p e n t r u discutarea t r a ­
t a t u l u i ; asediaţii a u p r i m i t grîu d e l a a t e n i e n i , i a r în c e l e l a l t e
z i l e a u f o s t hrăniţi p e ascuns d e c e i c a r e se a f l a u pe insulă,
î n insulă a u f o s t găsite r e z e r v e d e grîu şi a l t e a l i m e n t e , c ă c i

402
 CARTEA A IV-A

comandantul E p i t a d a s le dădea p r e a c u multă zgîrcenie faţă

de cantităţile e x i s t e n t e . (3) După aceea atenienii şi pelopo­
nesienii s-au retras fiecare acasă cu armata de la Pylos,
a ş a că, deşi p r o m i s i u n e a l u i Cleon l a început a părut nebu­
n e a s c ă , a reuşit. î n t r - a d e v ă r , în r ă s t i m p de douăzeci de zile,
a a d u s o a m e n i i de p e insulă aşa c u m p r o m i s e s e .

40 (1) A c e s t e v e n i m e n t s-a petrecut împotriva tuturor aş­

teptărilor elenilor, deoarece se credea că lacedemonienii n u
vor preda armele nici de foame, nici de nevoie, ci că vor
muri rezistînd şi l u p t î n d cît v o r p u t e a . (2) A ş a că acum nu
mai aveau c o n v i n g e r e a că cei care se predaseră sînt l a f e l
de b r a v i ca cei care a u m u r i t . M a i tîrziu u n u l dintre aliaţii
a t e n i e n i a î n t r e b a t , ca să-i p r o d u c ă a m ă r ă c i u n e , p e u n u l din­
t r e foştii p r i z o n i e r i de p e insulă d a c ă m o r ţ i i l o r f u s e s e r ă buni
şi bravi; prizonierul i-a răspuns că proiectilul care ar de­
osebi p e cei b u n i d e c e i răi (înţelegînd prin aceasta săgeata)
ar merita într-adevăr preţuire; el voia să spună că oricine
a r f i l o v i t d e p i e t r e şi de săgeţi e r a s o r t i t pieirii.

41 (1) D u p ă ce a u fost aduşi p r i z o n i e r i i , a t e n i e n i i s-au ho­

tărît să-i păzească în lanţuri pînă cînd vor cădea l a înţele­
gere, i a r d a c ă p e l o p o n e s i e n i i v o r n ă v ă l i în A t t i c a , m a i înainte
de încheierea înţelegerii, să-i scoată afară şi să-i ucidă. (2)
Au i n s t i t u i t apoi, l a Pylos, o gardă, i a r messenienii d i n N a u ­
p a c t o s a u t r i m i s p e c e i m a i n e î n d u p l e c a ţ i d i n t r e e i în această
c e t a t e , c a r e e r a a c u m ca şi p a t r i a l o r (căci Pylosul aparţine
t e r i t o r i u l u i c a r e altădată e r a a l M e s s e n i e i ) , a u p r ă d a t L a c o n i a ,
şi a u f ă c u t uneori pagube, deşi ei v o r b e a u aceeaşi limbă ca
aceia. (3) Lacedemonienii, fiind m a i înainte necunoscători în
ale pirateriei şi în r ă z b o a i e de acest f e l şi v ă z î n d că hiloţii
d e z e r t e a z ă , a u î n c e p u t să se î n g r i j o r e z e 14
c a n u c u m v a în ţara
lor tulburările să ia o amploare şi mai mare . De
1 5
aceea,
c a să n u se t r ă d e z e în f a ţ a a t e n i e n i l o r , a u t r i m i s o solie l a
A t e n a şi a u î n c e r c a t să a t r a g ă d e p a r t e a l o r şi c e t a t e a P y l o s
şi p e aceşti o a m e n i . (4) D a r a t e n i e n i i a v e a u s c o p u r i m a i m a r i
şi, deşi s p a r t a n i i s - a u d u s d e m a i m u l t e o r i , i - a u t r i m i s îna­
p o i fără rezultat. Acestea a u fost faptele întîmplate l a Pylos.

403
 THUCYDIDES

42 (1) î n d a t ă după aceasta, în aceeaşi vară, atenienii au

pornit cu armată în ţinutul Corintului, pe mare, cu optzeci
d e c o r ă b i i şi c u d o u ă m i i d e h o p l i ţ i a t e n i e n i , i a r în corăbiile
de transportat caii a v e a u două sute de călăreţi. Dintre aliaţi
îi urmau u n număr de milesieni, androsieni, carystieni , U i
iar
comanda o avea Nicias, fiul l u i Niceratos, al treilea coman­
dant. (2) Pornind plutirea în zori, s-au oprit, între Cherso-
nes şi R h e i t o s , în g o l f u l regiunii d e a s u p r a căreia se a f l a co­
lina Solygeios, pe care, aşezîndu-se, în vechime; dorienii aii
purtat război cu corintienii d i n cetate, care e r a u eolieni, i a r
acuma, pe această colină, este un sat numit Solygeia. D i n
acest golf, de unde s-au oprit corăbiile, la o depărtare de
douăsprezece stadii se afla acest sat, i a r cetatea Corint se
afla l a şaizeci de stadii şi Istmul l a douăzeci de stadii. (3)
C o r i n t i e n i i , aflînd l a A r g o s că v a v e n i a r m a t a a t e n i e n i l o r , au
sărit c u toţii, în a f a r ă d e cei aflaţi în a f a r a I s t m u l u i , c u m a i
m u l t a v î n d în a j u t o r u l c e l o r de l a I s t m ; în A m b r a c i a şi L e u -
cada erau cinci s u t e d e străjeri d i n t r e e i . Ceilalţi p î n d e a u în
m a s ă pe a t e n i e n i să v a d ă p e u n d e v o r d e b a r c a . (4) D a r a t e n i ­
enii a u d e b a r c a t în t i m p u l nopţii, f ă r ă să se f i o b s e r v a t , i a r
locuitorii de pe uscat le-au dat semnale; corintienii au lăsat
jumătate d i n t r e ei în C e n c h r e a , p e n t r u eventualitatea că ate­
n i e n i i v o r p l e c a s p r e C r o m m y o n , şi l e - a u sărit d e g r a b ă în aju­
tor.

43 (1) B a t t o s — unul d i n cei doi comandanţi prezenţi în

l u p t ă — a l u a t u n d e t a ş a m e n t şi a p o r n i t s p r e s a t u l S o l y g e i a
ca să-1 p ă z e a s c ă , d e o a r e c e n u e r a î n c o n j u r a t d e z i d u r i , în t i m p
ce L y c o p h r o n îi hărţuia m e r e u pe ceilalţi corintieni. (2) D a n ,
mai întîi, corintienii au atacat f l a n c u l drept al atenienilor,
de îndată ce debarcaseră în faţa peninsulei Chersonesului,
apoi a u a t a c a t şi r e s t u l armatei. Lupta e r a g r e a şi se dădea
corp l a corp. (3) Flancul drept al atenienilor şi al caristie-
nilor — căci aceştia fuseseră rînduiţi în ultima linie — au
p r i m i t pe corintieni şi i - a u r e s p i n s c u g r e u . A p o i aceştia, r e -
trăgîndu-se spre zidul de piatră înalt — întregul teren era
povîrnit — a u î n c e p u t să a r u n c e c u p i e t r e de d e a s u p r a , a p o i ,

404
 CARTEA A IV-A

cîntînd paianul, au pornit iarăşi la atac; atenienii, luîndu-i

în p r i m i r e , a u r e l u a t l u p t a c o r p l a c o r p . (4) U n d e t a ş a m e n t a l
corintienilor, venind în ajutorul flancului stîng, a respins
flancul drept a l a t e n i e n i l o r şi i - a u u r m ă r i t p î n ă l a m a r e . (5)
Iarăşi, d e l a c o r ă b i i s - a u î n t o r s a t e n i e n i i şi c a r i s t i e n i i . Cealal­
tă p a r t e a a r m a t e i l u p t a n e î n c e t a t , p e a m b e l e părţi, m a i ales
f l a n c u l d r e p t a l c o r i n t i e n i l o r , în c a r e se a f l a N i c o p h r o n , lupta
împotriva flancului stîng a l a t e n i e n i l o r . E i se t e m e a u c ă ate­
nienii îi v o r a t a c a p e la satul Solygeia.

44 (1) M u l t ă v r e m e au rezistat unii împotriva altora, fără

să cedeze, apoi — d e o a r e c e "călăreţii erau de foarte mare
folos în luptă atenienilor, căci corintienii n-aveau cai —
corintienii, fiind respinşi, s-au retras spre colină liniştiţi şi
n-au m a i coborît. (2) în această r e s p i n g e r e , în flancul drept
au murit cei m a i mulţi dintre ei şi chiar comandantul Ly-
cophron. Restul armatei, nefiind urmărită şi fugărită pe o~
mare distanţă, s-a retras spre înălţime şi s-a aşezat acolo:
(3) Atenienii, văzînd că n u m a i sînt provocaţi l a luptă, au
p r ă d a t m o r ţ i i d u ş m a n i l o r şi a u r i d i c a t p e a i l o r şi a u înălţat,
d u p ă aceea, u n m o n u m e n t în cinstea victoriei. (4) P e n t r u j u ­
mătate din corintieni, c a r e stăteau d e strajă în Cenchrea, ca
să împiedice plutirea atenienilor spre C r o m m y o n , terenul de
luptă n u era v i z i b i l din pricina muntelui O n e i o n , d a r de în­
dată ce au văzut ridicîndu-se mult praf şi ş i - a u dat seama
c ă bătălia a î n c e p u t a u sărit î n d a t ă în a j u t o r . A f l î n d de ceea
ce se p e t r e c e , şi c e i m a i b ă t r î n i d i n c e t a t e a u v e n i t în ajutor.
(5) Atenienii, văzîndu-i că atacă în masă şi socotind că ei
constituie a j u t o r u l peloponesienilor, care locuiesc prin oraşele
vecine, s-au retras îndată spre corăbii, ducînd cu ei prăzile
şi p e m o r ţ i i l o r , în afară d e d o i , pe care-i părăsiseră pentru
că n u - i p u t u s e r ă găsi. (6) Apoi, îmbarcîndu-se pe c o r ă b i i , au
t r e c u t în i n s u l e l e d e p r i m p r e j u r , t r i m i ţ î n d c r a i n i c i a t e n i e n i l a
duşman; după aceea au ridicat morţii răvăşiţi, care erau
prevăzuţi d e armistiţiu. A u m u r i t în această l u p t ă d o u ă sute
doisprezece corintieni şi dintre atenieni ceva mai puţin de
cincizeci.

405
 THUCYDIDES

45 (1) Atenienii, pornind d i n insule, au mers în aceeaşi

z i p e m a r e s p r e C r o m m y o n , în ţ i n u t u l C o r i n t u l u i . C r o m m y o n
este d e p a r t e d e C o r i n t l a 120 d e s t a d i i ; a n c o r î n d , e i a u î n c e p u t
să jefuiască pămîntul, iar noaptea au p e t r e c u t - o în tabără.
(2) A doua zi au p l u t i t m a i întîi l a E p i d a u r o s şi, f ă c î n d o
d e b a r c a r e , s - a u d u s l a M e t h o n e , c a r e se află între E p i d a u r o s
şi Troizena; aici, ocupînd Istmul peninsulei, l-au înconjurat
cu u n z i d , care a cuprins şi M e t h o n e , a p o i , l ă s î n d o garni­
z o a n ă , a u î n c e p u t să j e f u i a s c ă ţinutul T r o i z e n e i , H a l i a s u l u i şi
E p i d a u r o s u l u i , i a r c u c o r ă b i i l e , d u p ă ce a u întărit l o c u l acela,
a u p o r n i t acasă.

46 (1) î n timp ce se petreceau aceste l u c r u r i , E u r y m e d o n

şi S o p h o c l e s , d u p ă ce a u r i d i c a t a n c o r a d e l a P y l o s , a u p o r n i t
cu corăbiile atenienilor spre Sicilia; ajungînd în Corcyra au
pornit în expediţie, alături de cetăţenii acesteia, împotriva
corcyreienilor, care se aşezaseră pe muntele I s t o n e şi care,
a t u n c i , în t i m p u l r ă s c o a l e i , p u s e s e r ă stăpînire p e c î m p i e , p r o -
vocînd pagube. Pornind atacul, a u c u c e r i t întăritura. (2) Oa­
menii d i n întărituri, fugind în număr m a r e pe înălţime, au
c ă z u t l a î n v o i a l ă să p r e d e a a j u t o a r e l e , i a r în p r i v i n ţ a l o r , d u p ă
ce v o r p r e d a a r m e l e , să h o t ă r a s c ă p o p o r u l a t e n i e n i l o r . (3) Co­
m a n d a n ţ i i i - a u d u s în i n s u l a P t y c h i a s p r e a f i puşi s u b pază,
conform a r m i s t i ţ i u l u i , p î n ă c î n d o să f i e trimişi l a A t e n a , cu
c o n d i ţ i a că, d a c ă c i n e v a v a f i p r i n s f u g i n d , t r a t a t u l v a f i r u p t .
(4) Fruntaşii poporului d i n Corcyra, de teamă ca nu cumva
a t e n i e n i i să-i u c i d ă p e c e i c a r e a r v e n i l a e i , a u p u s l a c a l e
următorul lucru: (5) A u c o n v i n s p e cîţiva d i n insulă — t r i -
miţînd l a e i nişte p r i e t e n i şi z i c î n d că le vorbesc d i n afec­
ţ i u n e — c ă c e l m a i b u n l u c r u p e n t r u e i este să f u g ă şi c ă l e
vor pregăti o corabie în acest timp, pentru că comandanţii
atenienilor au de gînd să-i predea poporului corcyreienilor.

47 (1) î n d a t ă ce i - a u convins l i s-a procurat o corabie;

pe cînd pluteau, însă, a u f o s t prinşi, aşa că tratatul a fost
r u p t şi toţi a u f o s t p r e d a ţ i c o r c y r e i e n i l o r . (2) L a p u t e r e a d e c o n ­
vingere a pretextului a contribuit foarte mult şi faptul că

406
 CARTEA A IV-A

cei c a r e a u p u s l a c a l e p l e c a r e a a u l u c r a t fără t e a m ă . C o m a n ­
danţii a t e n i e n i l o r , arătînd c l a r c ă n - a r v r e a ca o a m e n i i să f i e
aduşi de alţii [ l a A t e n a ] , d e o a r e c e e i înşişi p l u t e a u în Sicilia,.
a u a c o r d a t o m a r e c i n s t e c e l o r c a r e - i v o r a d u c e . (3) L u î n d u - i ,
deci, corcyreienii i - a u închis într-o casă m a r e i a r m a i tîrziu
s c o ţ î n d u - i a f a r ă , în g r u p u r i d e c î t e d o u ă z e c i , i - a u t r e c u t prin­
t r e d o u ă r î n d u r i de h o p l i ţ i aşezaţi de o p a r t e şi de a l t a , legaţi
fiind unii de alţii. Hopliţii d i n cele două rînduri îi băteau
şi-i loveau, fiecare cînd îşi v e d e a pe duşmanul său. Şi unii,,
înarmaţi cu bice, loveau, ca să meargă m a i repede, pe cei
care rămîneau în urmă.

48 (1) C e i c a r e se aflau în această clădire n - a u băgat de

s e a m ă c ă a p r o a p e şaizeci d e o a m e n i fuseseră s c o ş i şi ucişi —
p e n t r u că socoteau c ă fuseseră duşi în altă p a r t e — i a r cînd
a u a f l a t , şi u n u l l e - a arătat f a p t u l s i g u r , a u î n c e p u t să c h e m e -
pe a t e n i e n i şi să l e c e a r ă să-i u c i d ă şi p e e i înşişi, d a c ă vor,.,
şi n u m a i v o i a u să iasă d i n c a s ă ; a u s p u s c ă n u v o r m a i l ă s a
p e n i m e n i să i n t r e c u forţa. (2) C o r c y r e i e n i i n u v o i a u n i c i e i '
să f o r ţ e z e i n t r a r e a p e uşi, însă, u r c î n d pe acoperişul casei şi
luînd ţigle, a u î n c e p u t să a r u n c e c u ele şi cu săgeţi în cei
d e j o s . (3) A c e ş t i a se p ă z e a u cum puteau; în acest timp cei
m a i m u l ţ i s - a u s i n u c i s î n f i g î n d u - ş i săgeţile pe c a r e l e a r u n c a u
aceia, sau, smulgînd chingile cîtorva paturi, care erau acolo,,
şi t i v u r i l e h a i n e l o r , se s p î n z u r a u . O m a r e p a r t e d i n n o a p t e —
îi s u r p r i n s e s e n o a p t e a î n nenorocire — au petrecut-o ucigîn-
du-se u n i i p e alţii î n d i f e r i t e c h i p u r i sau f i i n d împroşcaţi cu
proiectile de sus. (4) C î n d s-a făcut ziuă, c o r c y r e i e n i i , urcîn-
du-i pe căruţele de transport, i-au scos afară din cetate;
femeile, care erau în fortăreaţă, au fost vîndute în sclavie.
(5) î n acest f e l , a u f o s t d e c i ucişi de p o p o r corcyreienii care
se retrăseseră p e m u n t e , i a r r ă s c o a l a , c a r e d u r a s e m u l t ă v r e m e , ,
s-a t e r m i n a t c u acest f a p t , c e l p u ţ i n în ceea ce p r i v e ş t e d e s f ă ­
ş u r a r e a e i în acest r ă z b o i , p e n t r u c ă d i n t r e c e l e l a l t e f a p t e a l e -
oligarhilor n - a m a i fost a p r o a p e n i c i una 1 7
vrednică de a fi
m e n ţ i o n a t ă . (6) I a r a t e n i e n i i , p l u t i n d c ă t r e S i c i l i a , u n d e p l e c a ­
seră l a î n c e p u t , a u p o r n i t r ă z b o i u l î m p r e u n ă c u aliaţii d e acolo~

407
 THUCYDIDES

49 O dată cu sfîrşitul verii, atenienii d e l a N a u p a c t o s şi

a c h a r n a n i e n i i a u p o r n i t c u a r m a t ă î m p o t r i v a cetăţii A n a c t o r i o n ,
c a r e ţ i n e a d e C o r i n t , c e t a t e aşezată l a g u r a g o l f u l u i A m b r a c i c ,
cucerind-o prin trădare; acharnanienii, izgonindu-i pe corin­
t i e n i , a u păstrat e i acest l o c ; aşa s-a t e r m i n a t vara.

50 (1) î n i a r n a u r m ă t o a r e , A r i s t e i d e s , f i u l l u i A r c h i p p o s , s i n ­
gurul c o m a n d a n t a l corăbiilor c a r e strîngeau birurile şi care
f u s e s e r ă t r i m i s e l a aliaţi, arestează în c e t a t e a E i o n de p e S t r y ­
m o n pe A r t a p h e r n e s , u n persan care venea d i n partea regelui
l a S p a r t a . (2) D u s l a A t e n a , a t e n i e n i i a u t r a d u s d i n siriană în
g r e a c ă s c r i s o a r e a p e c a r e o adusese a c e l a şi a u c i t i t - o ; p e lîngă
a l t e m u l t e l u c r u r i l i se s p u n e a l a c e d e m o n i e n i l o r c ă n u ştiu ce
v o r , c ă c i , deşi a u v e n i t m u l ţ i s o l i , n i c i u n u l n u s p u n e acelaşi
l u c r u . D a c ă v o i e s c să s p u n ă c e v a c l a r , să trimită l a e l o solie
însoţită de a c e l p e r s a n . (3) A t e n i e n i i au trimis m a i tîrziu l a
Ephes pe A r t a p h e r n e s c u o triremă, împreună c u solii. Aceştia,
aflînd aci că Artaxerxes, fiul l u i Xerxes, murise de curînd,
s - a u întors în p a t r i e .

51 (1) î n acelaşi t i m p , l o c u i t o r i i cetăţii C h i o s a u d ă r î m a t z i ­

d u l c e l n o u l a p o r u n c a a t e n i e n i l o r , c a r e îi b ă n u i a u c ă p l ă n u i e s c
v r e o r ă s c o a l ă î m p o t r i v a l o r . Chioţii l e - a u c e r u t garanţii s i g u r e ,
p e cît l e e r a c u putinţă, că n u v o r m a i l u a n i c i o h o t ă r î r e n o u ă
în l e g ă t u r ă c u e i . Şi s-a t e r m i n a t i a r n a , o dată c u a l ş a p t e l e a
a n a l a c e s t u i r ă z b o i , a cărui i s t o r i e a s c r i s - o T h u c y d i d e s .

52 (1) î n v a r a u r m ă t o a r e , d e o d a t ă s-a p r o d u s o eclipsă de

soare, l a î n c e p u t u l l u n i i şi t o t în p r i m e l e z i l e a l e aceleiaşi luni
s-a p r o d u s şi u n c u t r e m u r . (2) I a r exilaţii mytileneni şi alţi
c î ţ i v a l e s b i e n i , p o r n i n d d e pe u s c a t şi a n g a j î n d c u b a n i o a m e n i
din Pelopones, a p o i m a i strîngînd şi d e acolo d e p e loc, au
cucerit cetatea R h o i t e i o n . însă, luînd două m i i de statere f o -
ceene l e - a u r e s t i t u i t , f ă r ă să f a c ă v r e o n e d r e p t a t e . (3) Şi, d u p ă
aceasta, p o r n i n d c u o a r m a t ă s p r e A n t a n d r o s , a u c u c e r i t c e t a ­
tea p r i n trădare. A v e a u de gînd să e l i b e r e z e şi c e l e l a l t e ce­
tăţi n u m i t e A c t a i a i , p e c a r e m a i î n a i n t e l e stăpîniseră mytile­
n e n i i , i a r a c u m e r a u în stăpînirea a t e n i e n i l o r . D a r , d i n t r e t o a t e ,

408
 CARTEA A IV-A

v o i a u să e l i b e r e z e m a i ales c e t a t e a A n t a n d r o s şi să p u n ă stă­
p î n i r e p e a c e a s t ă c e t a t e . A c o l o e r a b e l ş u g de c o r ă b i i , d e o a r e c e
e x i s t a u l e m n e şi m u n t e l e I d a e r a a p r o a p e şi p u t e a u să-şi pro­
c u r e şi c e l e l a l t e m a t e r i a l e . V o i a u a p o i să p o r n e a s c ă u ş o r d i n
a c e a s t ă c e t a t e şi să a d u c ă pagube şi cetăţii Lesbos, care era
a p r o a p e , şi să s u p u n ă şi m i c i l e cetăţi e o l i e n e d e pe ţ ă r m . (4)
Cu aceste p r e g ă t i r i e r a u p r e o c u p a ţ i e i .

53 (1) î n aceeaşi vară atenienii au pornit în expediţie la

C y t h e r a c u şaizeci d e c o r ă b i i , c u d o u ă m i i d e h o p l i ţ i , a v î n d c u
ei d i n t r e aliaţi p e m i l e s i e n i şi pe alţi c î ţ i v a . C o m a n d a n t u l l o r
era N i c i a s , f i u l l u i N i c e r a t o s , N i c o s t r a t o s , f i u l l u i D i i t r e p h e s şi
Autocles, f i u l l u i T o l m a i o s . (2) C y t h e r a este o insulă situată
în faţa ţ ă r m u l u i l a c o n i c , în d r e p t u l localităţii M a l e a . L o c u i t o r i i
sînt p e r i e c i l a c e d e m o n i e n i şi, în f i e c a r e a n , d i n S p a r t a trecea
în C y t h e r a dregătorul care împărţea d r e p t a t e a şi se trimitea
în fiecare an o strajă de hopliţi, căci spartanii se îngrijeau
f o a r t e m u l t d e această c e t a t e . (3) A s t f e l , în C y t h e r a se a f l a u n
loc de acostare m a i prielnic pentru navele care veneau d i n
E g i p t şi d i n L i b y a , i a r piraţii a d u c e a u m a i p u ţ i n e n e p l ă c e r i S p a r ­
tei de pe mare, singurul loc pe unde era posibil să l e facă
rău. într-adevăr, insula este aşezată cu faţa spre Sicilia şi
spre M a r e a Cretană.

54 (1) A t e n i e n i i , a t a c î n d c e t a t e a S c a n d e i a , aşezată p e ţărmul

m ă r i i , c u zece c o r ă b i i şi d o u ă z e c i de m i i de hopliţi milesieni
au capturat-o, iar cu restul armatei a u d e b a r c a t p e insulă în
p a r t e a d i n s p r e M a l e a şi a u p o r n i t către c e t a t e a C y t h e r a , aşe­
zată l a m a r e , u n d e i - a u găsit pe toţi cytherienii cînd t o c m a i
îşi aşezau t a b ă r a . (2) D î n d u - s e o l u p t ă , c y t h e r i e n i i a u rezistat
c î t v a t i m p , a p o i , f i i n d respinşi, s - a u r e f u g i a t în c e t a t e a d e sus
şi m a i în u r m ă s-au înţeles c u N i c i a s şi c u c o l e g i i săi să le
predea atenienilor insula, cu condiţia să n u - i o m o a r e . (3) De
a l t f e l , N i c i a s i n t r a s e în v o r b ă şi m a i înainte c u c î ţ i v a c y t h e r i e n i ,
d e aceea s-a î n c h e i a t m a i lesne î n ţ e l e g e r e a şi a t u n c i , şi după
aceea; a l t f e l , a t e n i e n i i i - a r f i r i d i c a t î n t r - a d e v ă r p e cytherieni,
c a r e e r a u l a c e d e m o n i e n i şi c a r e l o c u i a u i n s u l a atît d e a p r o p i a t ă
de L a c o n i a . (4) D u p ă înţelegere, atenienii, ocupînd şi cetatea

409
 THUCYDIDES

. S c a n d e i a , aşezată l î n g ă p o r t şi i n s t i t u i n d o p a z ă d i n c y t h e r i e n i ,
a u p l u t i t în A s i n e şi în H e l o s , a p o i , f ă c î n d debarcări şi aşe-
z î n d u - ş i t a b ă r a s u b c e r u l l i b e r , a c o l o u n d e se p u t e a , a u j e f u i t
p ă m î n t u l t i m p d e şapte z i l e .

55 (1) L a c e d e m o n i e n i i , v ă z î n d u - i p e a t e n i e n i c ă s t ă p î n e s c C y ­
t h e r a şi a ş t e p t î n d u - s e că v o r f a c e şi d e b a r c ă r i p e u s c a t , n u s-au
rînduit nicăieri cu oaste numeroasă în linie de bătaie, dar
-au t r i m i s străji, f o r m a t e d i n numeroşi hopliţi, p r i n ţară, aşa
cum trebuia să t r i m i t ă peste t o t ; de asemenea, multe puncte
erau ţinute sub pază, p e n t r u că se t e m e a u c a nu cumva să
se î n t î m p l e c e v a neaşteptat în l e g ă t u r ă c u r e g i m u l l o r p o l i t i c , 1 8

d e o a r e c e cele î n t î m p l a t e pe insulă se p r o d u s e s e r ă p e neaşteptate

şi fuseseră de m a r e a m p l o a r e . î n a d e v ă r , P y l o s u l , ca şi C y t h e r a ,
e r a u o c u p a t e şi d i n t o a t e părţile îi a m e n i n ţ a u n r ă z b o i urgent
şi d e n e î n l ă t u r a t ; (2) de aceea, î m p o t r i v a o b i c e i u l u i , e i a u r î n ­
duit patru s u t e de călăreţi şi de arcaşi şi faţă de război au
fost m a i şovăielnici ca oricînd, p e n t r u că t r e b u i a u să reziste
de această dată, în c o n t r a s t c u s p e c i f i c u l pregătirii l o r , î n t r - o
luptă navală, î m p o t r i v a atenienilor, pentru care l i p s a de ini­
ţiativă era t o t d e a u n a o deficienţă în realizările p e care soco­
t e a u e i c ă l e p o t î n d e p l i n i . (3) î n acelaşi t i m p , m u l t e
19
eveni­
mente, datorate hazardului, care s-au petrecut în scurt timp
şi î m p o t r i v a raţiunii, i - a u z g u d u i t f o a r t e m u l t , aşa încît se t e ­
m e a u să n u se a b a t ă a s u p r a l o r v r e o n e n o r o c i r e c a aceea de
p e insulă. (4) D i n c a u z a aceasta a u p o r n i t c a m f ă r ă c u r a j la
l u p t ă şi c î n d f ă c e a u m i ş c a r e e r a u p î n d i ţ i d e t e a m a c ă v o r greşi,
nemaifiind stăpîni pe raţiune, fiindcă nu erau obişnuiţi cu
nenorocirea.

56 (1) A t e n i e n i i , care atunci prădau litoralul, de m u l t e o r i

s - a u a b ţ i n u t d e l a a c ţ i u n e . A b i a d a c ă se f ă c e a v r e o d e b a r c a r e
l a f i e c a r e g a r n i z o a n ă , d e o a r e c e şi u n i i şi alţii s o c o t e a u c ă sînt
i n f e r i o r i în p r i v i n ţ a n u m ă r u l u i şi t o c m a i î n t r - o a s t f e l d e î m p r e ­
j u r a r e . O s i n g u r ă g a r n i z o a n ă , c a r e a r e z i s t a t p e l a C o t y r t a şi
p e l a A p h r o d i t i a , dînd u n atac r a p i d , a înfricoşat g l o a t a soldaţi­
l o r uşor î n a r m a ţ i , d a r , îndată ce a f o s t luată în p r i m i r e d e h o ­
pliţi, s-a r e t r a s i a r ă ş i ; c î ţ i v a o a m e n i d i n t r e e i a u p i e r i t şi a r m e l e

410
 CARTEA A IV-A

le-au fost luate. Atenienii, înălţînd u n m o n u m e n t în cinstea'

biruinţei, s-au r e t r a s l a C y t h e r a . (2) C î ţ i v a d i n t r e e i a u plu­
t i t s p r e E p i d a u r o s , î n L i m e r a şi, p r ă d î n d o p a r t e d i n acest ţ i ­
n u t , a u sosit l a T h y r e a , c a r e ţ i n e d e t e r i t o r i u l n u m i t C y n o s u r i a
şi c o n s t i t u i e h o t a r u l d i n t r e A r g o s şi L a c o n i a . O c u p î n d u - 1 , l a c e ­
d e m o n i e n i i l - a u d a t să-1 l o c u i a s c ă e g i n e ţ i i , c a r e f u s e s e r ă izgo­
niţi d i n p a t r i a lor, pentru serviciile primite în t i m p u l cutre­
m u r u l u i şi a l r ă s c o a l e i h i l o ţ i l o r şi p e n t r u că, deşi s u b a s c u l t a ­
rea a t e n i e n i l o r , totuşi s - a u r i d i c a t m e r e u î m p o t r i v a p ă r e r i i l o r .

57 (1) E i b i n e , p e c î n d a t e n i e n i i m a i e r a u î n c ă p e m a r e , e g i ­
neţii a u v e n i t s p r e e i , p ă r ă s i n d f o r t u l p e c a r e t o c m a i îl r i d i c a u
pe malul mării şi s - a u retras în p a r t e a de sus a cetăţii în
c a r e l o c u i a u şi c a r e se a f l a l a zece s t a d i i de m a r e . (2) Din­
tre garnizoanele l a c e d e m o n i e n i l o r care se aflau în ţară, una r

c a r e l u a s e p a r t e l a c o n s t r u c ţ i a f o r t u l u i , n - a v o i t să se concen­
treze la fort, cu • toate rugăminţile egineţilor, deoarece se
temeau să n u f i e b l o c a ţ i în fort. Egineţii, r e t r ă g î n d u - s e deci
p e l o c u r i l e m a i r i d i c a t e şi s o c o t i n d că n u sînt în s t a r e să l u p t e , ,
stăteau liniştiţi. (3) î n acest timp, atenienii ocupînd fortul şi
înaintînd g r a b n i c c u toată a r m a t a , a u c u c e r i t T h y r e a . A u d a t
foc cetăţii şi a u p r ă d a t b u n u r i l e c a r e se a f l a u înlăuntru, i a r
p e egineţii c a r e n u fuseseră ucişi î n l u p t ă i - a u d u s l a A t e n a
î m p r e u n ă c u c o m a n d a n t u l l a c e d e m o n i e n i l o r , c a r e se a f l a acolo,
anume Tantalos, fiul l u i P a t r o c l e s ; el căzuse prizonier, fiind
rănit. (4) A u d u s c u e i şi c î ţ i v a o a m e n i d i n C y t h e r a , p e care
s o c o t e a u e i c ă este m a i s i g u r să-i s t r ă m u t e . P e a c e ş t i a a t e n i e n i i
s-au sfătuit să-i aşeze în insule, i a r ceilalţi cytherieni, care
l o c u i a u în ţ a r a l o r , să p l ă t e a s c ă o c o n t r i b u ţ i e d e p a t r u t a l a n ţ i ;
p e toţi egineţii capturaţi urma să-i u c i d ă , d i n p r i c i n a vechii
d u ş m ă n i i , i a r p e T a n t a l o s şi p e ceilalţi s p a r t a n i , c a r e e r a u pe-
insulă, să-i p u n ă în lanţuri.

58 în aceeaşi vară, în Sicilia s-a încheiat m a i întîi uni

armistiţiu î n t r e c a m a r i n e n i şi g e l i e n i , a p o i s-au strîns l a Gela-
s o l i s i c i l i e n i d i n t o a t e c e t ă ţ i l e şi a u î n c e p u t să d i s c u t e între e i , .
spre a vedea d a c ă se p o t î m p ă c a . S - a u s p u s m u l t e p ă r e r i şi
într-un sens şi într-altul, exprimînd idei c o n t r a r e sau ridi—

411
 THUCYDIDES

c î n d pretenţii, d u p ă c u m socotea f i e c a r e că este în i n f e r i o r i t a t e ;

şi H e r m o c r a t e s , f i u l l u i Hermon, d i n Syracusa, care a izbutit
să-i convingă în interesul tuturor cetăţilor de pe insulă, a
ţinut u r m ă t o a r e a cuvîntare în faţa adunării.

59 (1) „ N u voi vorbi, sicilienilor, ca un f i u al unei cetăţi

f o a r t e m i c i , şi n i c i ca u n f i u a l u n e i cetăţi c a r e suferă foarte
m u l t de pe u r m a r ă z b o i u l u i , c i a m să arăt, în acest congres,
părerea care m i se p a r e m i e cea m a i bună pentru întreaga
•Sicilie. (2) î n privinţa războiului, de ce ar m a i f i nevoie să
s e a r a t e în m u l t e c u v i n t e t o t ceea ce c u p r i n d e e l , în faţa u n o r a
c a r e ştiu? N i m e n i n u este s i l i t să f a c ă r ă z b o i c u neştiinţă, n i c i
n u este î m p i e d i c a t d e t e a m ă , d a c ă s o c o t e ş t e că, p u r t î n d r ă z b o i ,
v a d o b î n d i m a i m u l t d e c î t a r e . (3) A d e s e a u n i i îşi imaginează
c ă p r o f i t u r i l e sînt m a i m a r i d e c î t p r i m e j d i i l e , i a r alţii preferă
să înfrunte primejdiile decît să-şi micşoreze patrimoniul în
v r e o p r i v i n ţ ă ; şi, d a c ă şi u n i i şi alţii a u n o r o c u l să f a c ă aceste
lucruri la timp nepotrivit, eforturile pentru împăcare ar fi
f o l o s i t o a r e . (4) D a c ă v o i aţi f i c o n v i n ş i de acest l u c r u în acest
moment, ar f i foarte preţios. î n t r - a d e v ă r , după ce şi u n i i şi
alţii n e - a m c h i b z u i t de l a î n c e p u t b i n e p r o p r i i l e i n t e r e s e , n e - a m
bătut între n o i , i a r a c u m î n c e r c ă m , d i s c u t î n d în c o n t r a d i c t o r i u ,
să ne î m p ă c ă m şi, d a c ă n u v a f i e g a l d e f o l o s i t o r şi p e n t r u u n i i
şi p e n t r u alţii să p l e c ă m acasă, v o m î n c e p e iarăşi r ă z b o i u l .

60 (1) D e s i g u r t r e b u i e să ştim că a d u n a r e a noastră n u se ţine

n u m a i p e n t r u a discuta interese p a r t i c u l a r e , dacă sîntem înţe­
lepţi, c i s p r e a v e d e a d a c ă v o m p u t e a să s a l v ă m î n t r e a g a S i c i -
l i e c a r e , d u p ă c u m socotesc e u , este asediată de c ă t r e a t e n i e n i ,
şi să s o c o t i m c ă în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă î m p ă c i u i t o r i m a i necesari
d e c î t c u v i n t e l e m e l e sînt a t e n i e n i i c a r e , d e ţ i n î n d cea m a i m a r e
f o r ţ ă d i n t r e e l e n i , p î n d e s c greşelile n o a s t r e ; a r ă t î n d u - s e î n faţa
noastră c u cîteva corăbii s u b n u m e l e l e g i u i t d e alianţă, e i se
folosesc, în i n t e r e s u l l o r , s u b î n f ă ţ i ş a r e c u v i i n c i o a s ă , d e d u ş m ă ­
n i a firească d i n t r e i o n i e n i şi d o r i e n i . (2) î n t r - a d e v ă r , c î n d n o i
î n ş i n e î n c e p e m r ă z b o i u l şi-i f a c e m să v i n ă a i c i , p e aceşti oa­
m e n i c a r e p o a r t ă r ă z b o i d i n p r o p r i e iniţiativă c h i a r împotriva
a c e l o r a c a r e n u - i c h e a m ă , c a r e n e f a c rău p e c h e l t u i a l a l o r şi

412
 CARTEA A IV-A

c a r e în acelaşi t i m p caută să p r o g r e s e z e r e p e d e în dominaţie , 20

este f i r e s c ca, a t u n c i c î n d îşi v o r d a s e a m a c ă n o i s î n t e m în

derută, să vină cu o flotă şi mai mare şi să încerce să
pună t o t u l sub dominaţia l o r .

61 (1) D e s i g u r , t r e b u i e ca fiecare dintre n o i în cetatea sa,

d a c ă s î n t e m î n ţ e l e p ţ i , să c î ş t i g ă m m a i d e g r a b ă ceea ce n u a v e m
încă, d e c î t să d i s t r u g e m ceea ce e x i s t ă , şi să ne a t r a g e m aliaţi,
e a să p u t e m î n f r u n t a p r i m e j d i i ; să f i m conştienţi că m a i ales
dezbinarea distruge cetăţile şi S i c i l i a , d e c a r e toţi c e i c a r e o
locuim ne preocupăm, în s c h i m b însă n o i , cetăţile s î n t e m în
d e z b i n a r e . (2) Ştiind aceste l u c r u r i t r e b u i e să n e î m p ă c ă m , şi
p a r t i c u l a r c u p a r t i c u l a r , şi c e t a t e c u c e t a t e şi să î n c e r c ă m să
s a l v ă m în c o m u n î n t r e a g a S i c i l i e , a p o i să n u m a i s u s ţ i n e m î n
faţa n i m ă n u i c ă a c e i a d i n t r e n o i c a r e sînt d o r i e n i sînt d u ş m a n i i
a t e n i e n i l o r şi că c e i d i n C h a l c i d i c a p r e z i n t ă siguranţă pentru
I o n i a p e n t r u c ă sînt înrudiţi. (3) E ştiut c ă a t e n i e n i i n u atacă
neamurile fiindcă sînt din fire deosebite între ele si urăsc
*

p e c e i c a r e n u sînt d e aceeaşi o r i g i n e c u e i , c i p e n t r u c ă râv­

nesc l a b u n u r i l e c a r e se găsesc în S i c i l i a şi p e c a r e n o i l e - a m
a g o n i s i t în c o m u n . (4) A c e s t l u c r u l - a u v â d i t şi a c u m , c u o c a z i a
apelului adresat n e a m u l u i d i n Chalcidica. într-adevăr, tocmai
a c e l o r a c a r e n u l e - a u v e n i t n i c i o d a t ă în a j u t o r , în v i r t u t e a ali­
anţei, ei înşişi le-au oferit ajutorul datorat mai mult decît
prevedea înţelegerea. (5) Atenienii găsesc multe scuze cînd
rîvnesc l a aceste b u n u r i şi-şi fac planuri să l e dobîndească,
dar e u n u sînt m î n i a t î m p o t r i v a a c e l o r a c a r e v o r să d o m i n e ,
ci împotriva a c e l o r a c a r e sînt g a t a să a s c u l t e , c ă c i , d i n f i r e ,
n a t u r a o m e n e a s c ă t i n d e să d o m i n e p e c e l c a r e c e d e a z ă , d a r şi
să se a p e r e î m p o t r i v a c e l u i c a r e atacă. (6) D a r t o c m a i n o i g r e ­
şim, c a r e , deşi c u n o a ş t e m aceste l u c r u r i , n u c e r c e t ă m situaţia
asa c u m t r e b u i e , c h i a r d a c ă c i n e v a a v e n i t s i a s o c o t i t că c e l
mai important lucru este c u m să s c ă p ă m m a i bine din pri­
m e j d i a c o m u n ă . (7) F o a r t e u ş o r a m p u t e a să s c ă p ă m d e această
nenorocire dacă n e - a m î n ţ e l e g e între n o i , p e n t r u că atenienii
n u p o r n e s c d i n ţara l o r , c i d i n ţ a r a a c e l o r a c a r e i - a u c h e m a t l a
•ei. (8) î n acest f e l r ă z b o i u l n u î n c e t e a z ă p r i n r ă z b o i , d a r d i f e -

413
 THUCYDIDES

r e n d e l e p o t să se a p l a n e z e în p a c e fără b ă t a i e d e c a p , i a r c e i
care a u fost chemaţi s u b p r e t e x t e b i n e t i c l u i t e , d a r se dove­
desc n e d r e p ţ i , p e b u n ă d r e p t a t e a u să p l e c e fără rezultat.

62 (1) Şi, d a c ă vom chibzui bine, aceasta v a constitui un

m a r e a v a n t a j î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r . (2) I a r a d e v ă r u l , r e c u n o s c u t
d e toţi, c ă p a c e a este c e l m a i b u n l u c r u , de ce o a r e n - a r t r e ­
bui să-1 a p l i c ă m şi l a n o i î n ş i n e ? S a u socotiţi că, dacă din
r ă z b o i u n u l a r e a v a n t a j e , i a r a l t u l d e z a v a n t a j e , liniştea n u v a
aduce m a i m u l t d e c î t r ă z b o i u l , şi a n u m e p e n t r u unul înceta­
rea relelor, iar pentru celălalt s a l v a r e a , în c o m u n , şi că, în
timp de pace, o n o r u r i l e şi s t r ă l u c i r i l e şi a l t e b u n u r i , despre
c a r e s-ar p u t e a v o r b i î n d i s c u r s u r i l u n g i , se p o t d o b î n d i fără
primejdie? Cercetînd aceste l u c r u r i n u trebuie să t r e c e m cu
v e d e r e a c u v i n t e l e m e l e , c i m a i c u r î n d să n e î n g r i j i m , n o i î n ­
şine, de p r o p r i a n o a s t r ă s a l v a r e , c a r e t r e b u i e să v i n ă n u m a i de
l a n o i . (3) î n t r - a d e v ă r , d a c ă c i n e v a s o c o t e ş t e că v a f a c e ceva,
b a z î n d u - s e f i e n u m a i p e d r e p t a t e a c a u z e i sale, f i e n u m a i p e v i o ­
lenţă, să i a s e a m a să n u se î n ş e l e a m a r n i c în a ş t e p t a r e a sa,
să ştie c ă m u l ţ i o a m e n i sînt p o r n i ţ i să p e d e p s e a s c ă p e c e i ce
săvîrşesc vreo n e d r e p t a t e , în t i m p ce alţii consideră că prin
f o r ţ ă v o r d o b î n d i c e v a m a i m u l t . C e i dintîi nu numai că n u
a u p u t u t să r e z i s t e , d a r n i c i m ă c a r n u s - a u s a l v a t , i a r c e i l a l ţ i ,
în loc de a dobîndi mai mult, a u p i e r d u t şi ceea ce aveau.
(4) R e v a n ş a n u este n o r o c o a s ă , c u m a r f i d r e p t , c h i a r numai
prin faptul că a f o s t socotită dreptate, şi n i c i forţa nu este
sigură p e n t r u că este p r e a o p t i m i s t ă . I a r n e s i g u r a n ţ a viitorului
a r e o f o a r t e m a r e p u t e r e , c ă c i , deşi este cea mai înşelătoare
d i n t r e t o a t e l u c r u r i l e , totuşi l i se p a r e c ă este f o a r t e f o l o s i t o a r e ,
într-adevăr, deşi sîntem l a f e l de stăpîniţi de teamă, totuşi
p o r n i m l a război u n i i contra altora, cu foarte m a r e prudenţă.

63 (1) Şi a c u m , i m p r e s i o n a ţ i şi î n t r - u n sens şi î n t r - a l t u l de
teama iraţională 21
a acestui necunoscut, de f a p t u l că atenienii
î n f r i c o ş ă t o r i sînt d e faţă şi s o c o t i n d c ă n e î n d e p l i n i r e a planuri­
lor 2 2
— p e c a r e f i e c a r e c r e d e a m c ă l e v o m d u c e l a b u n sfîrşit
— se d a t o r e a z ă d e s t u l d e m u l t a c e s t o r p i e d i c i , să t r i m i t e m a c a s ă
p e d u ş m a n i i c a r e se află a i c i în ţ a r a noastră, să n e împăcăm

414
 CARTEA A IV-A

p e v e c i e , i a r d a c ă n u , să î n c h e i e m u n armistiţiu p e u n t e r m e n
cît m a i l u n g şi să î n c e r c ă m să r e z o l v ă m d u p ă aceea d e z b i n ă r i l e
d i n t r e n o i . (2) î n g e n e r a l t r e b u i e să ştim c ă , d a c ă s î n t e m con­
vinşi de ceea ce s p u n e u , v o m p u t e a a v e a f i e c a r e c î t e o c e t a t e
liberă, în c a r e , f i i n d stăpîni, v o m p u t e a să r ă s p l ă t i m c u d e s t o i ­
n i c i e î n c h i p e g a l şi p e c e l c a r e n e f a c e b i n e şi pe c e l care
ne face rău. D a r dacă, neavînd încredere în cuvintele mele,
vom da ascultare altora, nu vom lupta ca să pedepsim pe
c i n e v a , şi, c h i a r dacă-1 v o m p e d e p s i , c u m e necesar, v o m f i p r i e ­
t e n i c u d u ş m a n i i şi certaţi c u cei c a r e n u t r e b u i e .

64 (1) E u , aşa cum am spus la început, deşi reprezint o

cetate foarte m a r e 2 3
şi deşi sînt m a i d e g r a b ă în a t a c d e c î t în
a p ă r a r e , sînt d e p ă r e r e că t r e b u i e să l u ă m s e a m a şi să n e î n ţ e ­
legem 2 4
între n o i şi să n u - 1 i z b i m atît de p u t e r n i c p e duşman,
încît să n e v ă t ă m ă m p e n o i î n ş i n e , şi n i c i să n u n e l ă s ă m duşi
d e o a m b i ţ i e n e c h i b z u i t ă şi să c r e d e m c ă n o i p u t e m să d i s p u ­
nem d e p r o p r i a noastră j u d e c a t ă , ca şi de n o r o c u l p e c a r e n u
s î n t e m stăpîni, c i să c e d ă m , d a r d u p ă e c h i t a t e ! (2) Şi socotesc
c ă e j u s t ca şi ceilalţi să f a c ă l a f e l c u m i n e şi să v ă cedeze v o u ă
înşivă n u d u ş m a n i l o r . (3) C ă n u este n i c i o r u ş i n e ca r u d e l e să
cedeze u n o r r u d e s a u u n d o r i a n u n u i d o r i a n s a u u n c h a l c i d i a n
s ă cedeze u n u i c h a l c i d i a n , m a i ales că s î n t e m v e c i n i şi l o c u i m
aceeaşi ţară, î n c o n j u r a t ă d e a p e , şi c ă a v e m u n s i n g u r nume,
a c e l a de s i c i l i e n i ; n o i n e v o m b a t e în r ă z b o a i e c î n d v a f i necesar
şi iarăşi n e v o m î m p ă c a , ţ i n î n d s e a m a d e i n t e r e s e l e n o a s t r e co­
mune. (4) I a r î m p o t r i v a c e l o r de a l t n e a m să r e z i s t ă m , d a c ă s î n ­
tem înţelepţi, a t a c î n d î n t o t d e a u n a uniţi, c ă c i , deşi p r i m i m lovi­
t u r i n u m a i u n i i d i n t r e n o i , s î n t e m c u toţii în p r i m e j d i e . P e v i i ­
tor n u n e v o m m a i a t r a g e d e n i c ă i e r i n i c i aliaţi n i c i împăciui­
t o r i . (5) F ă c î n d acest l u c r u , în p r e z e n t , n u v o m m a i răpi S i c i l i e i
d o u ă a v a n t a j e : e l i b e r a r e a de a t e n i e n i şi d e r ă z b o i u l d e p e p ă ­
mîntul p a t r i e i noastre. Pe viitor vom f i n o i înşine locuitorii
u n e i S i c i l i i l i b e r e şi n e p î n d i t e d e d u ş m a n i " .

65 (1) H e r m o c r a t e s a m a i s p u s şi a l t e c u v i n t e , i a r s i c i l i e n i i
a u r ă m a s c o n v i n ş i şi s-au înţeles î n t r e e i să p u n ă c a p ă t r ă z b o i u ­
l u i , stăpînind f i e c a r e ceea ce are, i a r c a m a r i n e n i i să d e a sy-

415
 THUCYDIDES

racusanilor o sumă de bani de argint stabilită, şi să stăpî-

nească M o r g a n t i n e . (2) Aliaţii atenienilor, chemîndu-i pe dre­
gătorii l o r , a u spus c ă v o r c ă d e a d e a c o r d şi că t r a t a t u l v a f i
cu aceleaşi c l a u z e ca c e l a l a t e n i e n i l o r .
Sicilienii a u c ă z u t d e a c o r d şi a u încheiat î n ţ e l e g e r e a , i a r
c o r ă b i i l e a t e n i e n i l o r a u p l e c a t d u p ă aceea d i n S i c i l i a . (3) Ate­
nienii din cetate au condamnat, însă, l a e x i l p e comandanţii
Pythodoros şi Sophocles, cînd s-au întors, iar pe al treilea,
E u r y m e d o n , l - a u a m e n d a t cu o sumă de b a n i p e n t r u că, deşi
au a v u t t o a t e p o s i b i l i t ă ţ i l e să s u p u n ă S i c i l i a , s-au retras, lă-
sîndu-se mituiţi. (4) Atenienii, îmbătaţi de succesul prezent,
s o c o t e a u că n i m i c n u l i se p o a t e î m p o t r i v i şi că p o t r e a l i z a c u
o a r m a t ă m i c ă , şi ceea ce e r a p o s i b i l , şi ceea ce e r a i m p o s i b i l .
C a u z a acestei stări e r a s u c c e s u l a v u t în cele m a i m u l t e împre­
j u r ă r i şi s u r v e n i t î m p o t r i v a aşteptării l o r .

66 (1) î n aceeaşi vară, m e g a r i e n i i d i n cetate, f i i n d presaţi

cu r ă z b o i d e c ă t r e a t e n i e n i , c a r e n ă v ă l e a u în ţara l o r î n fie­
c a r e a n d e d o u ă o r i , c u toată a r m a t a şi c h i a r d e p r o p r i i i lor
exilaţi de la Pegai — aceştia fuseseră izgoniţi de p o p o r d i n
p r i c i n a u n o r răscoale, i a r a c u m deveniseră de n e s u p o r t a t d i n
p r i c i n a p r ă d ă c i u n i l o r p e c a r e le f ă c e a u — a u f ă c u t o î n ţ e l e g e r e
între e i ca să p r i m e a s c ă pe exilaţi, p e n t r u ca să n u - ş i mai
distrugă cetatea d i n amîndouă părţile. (2) I a r p r i e t e n i i celor
dinafară, aflînd de acest zvon, au cerut pe faţă, mai mult
d e c î t înainte, să se a d u c ă l a î n d e p l i n i r e această c e r e r e . (3) C o n ­
d u c ă t o r i i , d î n d u - ş i s e a m a că n u este p o s i b i l ca p o p o r u l , c o p l e ş i t
d e atîtea r e l e , să r e z i s t e alături d e e i , î n c e p , d e t e a m ă , d i s c u ţ i i l e
cu comandanţii atenieni. [Aceştia erau] Hippocrates, fiul lui
Ariphron, şi Demosthenes, fiul l u i Alcisthenes. Ei voiau să
predea cetatea, deoarece considerau că, p e n t r u ei, primejdia
p r e d ă r i i e i este m a i m i c ă d e c î t r e a d u c e r e a e x i l a ţ i l o r d e către
e i înşişi. (4) Şi s - a u înţeles c u a t e n i e n i i să i a , m a i întîi, m a r i l e
z i d u r i , c a r e se î n t i n d e a u e x a c t o p t s t a d i i d e l a c e t a t e p î n ă l a
N i s a i a , p o r t u l l o r . [ A c e s t l u c r u l - a u f ă c u t ] p e n t r u ca n u c u m v a
peloponesienii să le vină megarienilor în ajutor din Nisaia,
u n d e n u m a i e i a v e a u o g a r n i z o a n ă , ca s ă - ş i a s i g u r e s t a t o r n i c i a

416
 CARTEA A IV-A

alianţei megarienilor, apoi să încerce să predea şi cetatea

d e sus. E i s o c o t e a u c ă , d u p ă î n d e p l i n i r e a a c e s t u i f a p t , c e i d i n
c e t a t e v o r t r e c e m a i u ş o r de p a r t e a a t e n i e n i l o r .

67 (1) D u p ă ce şi u n i i şi alţii s - a u pregătit, atît î n privinţa

f a p t e l o r , cît şi a c u v i n t e l o r , a t e n i e n i i , p o r n i n d c u 600 de ho­
pliţi, l a c ă d e r e a n o p ţ i i , p e m a r e s p r e M i n o a , c e t a t e a m e g a r i e n i ­
l o r , p e c a r e o c o m a n d a H i p p o c r a t e s , s - a u aşezat î n t r - o g r o a p ă de
u n d e a d u c e a u c ă r ă m i z i p e n t r u z i d i r e şi c a r e n u e r a d e p a r t e . (2)
I a r s o l d a ţ i i p l a t e e n i , c a r e f ă c e a u d e strajă l a h o t a r e 2 3
şi care
e r a u c u D e m o s t h e n e s , celălalt g e n e r a l , s - a u aşezat în a m b u s c a d ă
s p r e E n y a l i o s , l o c a l i t a t e c a r e este p u ţ i n m a i d e p a r t e . N i m e n i n u
simţise n i m i c în a f a r ă de o a m e n i i c a r e a v e a u în g r i j ă să ştie d e ­
s p r e această n o a p t e . (3) î n s ă a p r o a p e d e r e v ă r s a t u l z o r i l o r , m e g a -
r i e n i i trădători a u făcut următorul l u c r u : l - a u c o n v i n s pe co­
m a n d a n t — p e n t r u că aşa se o b i ş n u i a l a e i — să p r e g ă t e a s c ă
dinainte deschiderea porţilor şi să treacă noaptea p r i n şanţ,
ca piraţii, o l u n t r e c u u n s i n g u r vîslaş aşezată p e u n c a r , ca să
a j u n g ă l a m a r e şi să p l u t e a s c ă . A p o i , m a i î n a i n t e d e a se l u m i n a
de ziuă, d u c e a u iarăşi l a z i d , pe căruţă, a c e a s t ă luntre prin
d e s c h i z ă t u r a p o r ţ i l o r , p e n t r u ca a t e n i e n i i d e l a M i n o a să nu-şi
d e a s e a m a d e strajă, n e f i i n d v i z i b i l în p o r t n i c i u n v a s . (4) Şi
a t u n c i , c ă r u ţ a e r a în faţa p o r ţ i l o r , i a r şi c î n d p o r ţ i l e s - a u des­
c h i s , ca d e o b i c e i , p e n t r u a m b a r c a ţ i e [căci acest l u c r u se f ă c u s e
după consemn], a t e n i e n i i , a u d a t b u z n a d i n ascunziş, v o i n d să
f u g ă î n a i n t e d e a se î n c h i d e iarăşi p o r ţ i l e şi cît t i m p m a i e r a
a c o l o c ă r u ţ a c a r e î m p i e d i c a î n c h i d e r e a p o r ţ i l o r . î n acelaşi t i m p ,
m e g a r i e n i i , care c o l a b o r a u cu e i , a u ucis pe p a z n i c i i de l a porţi.
(5) M a i întîi a u p ă t r u n s cei c a r e e r a u c u D e m o s t h e n e s şi soldaţii
străjeri p e a c o l o p e u n d e este a c u m m o n u m e n t u l b i r u i n ţ e i şi d e
îndată p l a t e e n i i a u î n c e p u t l u p t a î n l ă u n t r u l cetăţii, c ă c i pelo­
p o n e s i e n i i d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e p r i n s e s e r ă de v e s t e , a u p u s
m î n a p e c e i c a r e v e n e a u în a j u t o r şi a u a s i g u r a t p o r ţ i l e des­
chise p e n t r u hopliţii a t e n i e n i care dădeau năvală.

68 (1) D u p ă aceea şi a t e n i a n u l c a r e e r a m e r e u î n ă u n t r u p o r ­
n e ş t e l a z i d . (2) G ă r z i l e p e l o p o n e s i e n e l a î n c e p u t s-au î m p o t r i ­
vit, rezistînd însă u n m i c număr; dintre ei, cîţiva au pierit,

27 — Războiul p e l o p o n e s i a c 417
 THUCYDIDES

i a r c e i m a i m u l ţ i a u l u a t - o l a f u g ă cuprinşi d e f r i c ă n o a p t e a .
D e o a r e c e d u ş m a n i i se n ă p u s t e a u a s u p r a l o r i a r m e g a r i e n i i t r ă ­
dători l i se r i d i c a u î m p o t r i v ă e i s o c o t e a u că toţi m e g a r i e n i i sînt
trădători. (3) C r a i n i c u l a t e n i e n i l o r , c h i a r d i n p r o p r i e iniţiativă,
a î n c e p u t să s t r i g e c ă o r i c e m e g a r i a n a v e a să d e p u n ă armele
şi să p o r n e a s c ă î m p r e u n ă c u a t e n i e n i i , d a r m e g a r i e n i i , c î n d a u
auzit, n-au mai rezistat, ci, crezînd că într-adevăr războiul
se p o a r t ă în c o m u n , s-au r e f u g i a t l a N i s a i a . (4) L a revărsatul
z o r i l o r , f i i n d c u c e r i t e z i d u r i l e , m e g a r i e n i i d i n o r a ş a u i n t r a t în
panică. M e g a r i e n i i c a r e se î n v o i s e r ă cu atenienii şi împreună
c u e i cealaltă p a r t e a p o p o r u l u i , c a r e înţelesese d e s p r e ce este
v o r b a , a u spus c ă t r e b u i e să d e s c h i d ă p o r ţ i l e şi să pornească
l a luptă. (5) Se s t a b i l i s e ca să se d e s c h i d ă p o r ţ i l e , a t e n i e n i i să
se n ă p u s t e a s c ă a s u p r a l o r , i a r e i să se f a c ă c u n o s c u ţ i , u n g î n d u - s e
c u g r ă s i m e , p e n t r u ca a t e n i e n i i să n u l e f a c ă v r e u n rău. P e n ­
t r u e i d e s c h i d e r e a p o r ţ i l o r s-a f ă c u t în siguranţă. într-adevăr,
aşa c u m se în.ţeleseseră, d e l a Eleusis, au v e n i t , mărşăluind,
n o a p t e a p a t r u m i i d e hopliţi a t e n i e n i şi şase s u t e d e călăreţi.
(6) U n g î n d u - s e deci ei cu grăsime şi a f l î n d u - s e lîngă porţile
cetăţii, unul d i n complici le dezvăluie adversarilor trădarea.
A c e ş t i a , c o n c e n t r î n d u - s e în m a r e n u m ă r , a u p o r n i t şi a u spus
c ă n u t r e b u i e n i c i să a t a c e p e a t e n i e n i (căci n i c i m a i î n a i n t e ,
cînd e r a u m a i t a r i , n u făcuseră l u c r u l acesta), şi n i c i să ex­
pună cetatea unei primejdii sigure; i a r dacă cineva va da
a s c u l t a r e , l u p t a se v a d a c h i a r acolo. N - a u arătat d e l o c c ă sînt
informaţi despre ceea ce se î n t î m p l ă , c i a f i r m a u c u tărie că
a u cele m a i b u n e intenţii şi, în acelaşi t i m p , stăteau d e strajă
l a porţi, a s t f e l c ă trădătorii n-au mai putut să f a c ă ceea ce
intenţionau.

69 (1) C o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i l o r , aflînd că s-a i v i t u n o b s t a ­

c o l şi că n u m a i sînt în s t a r e să c u c e r e a s c ă c e t a t e a , a u î n c e p u t
î n d a t ă să î n c o n j u r e N i s a i a c u z i d u r i , s o c o t i n d că, d a c ă o vor
cuceri înainte de a le veni duşmanilor c i n e v a în ajutor, se
v o r d u c e m a i r e p e d e şi l a M e g a r a . (2) Se a f l a a c o l o m u l t fier
a d u s d e l a A t e n a [în g r a b ă ] şi p i e t r e şi t o a t e cele necesare. A u
î n c e p u t d e l a z i d u l p e care-1 a v e a u şi î n t r e r u p î n d p r i n t r - o con­
strucţie z i d u l c a r e d e o p a r t e şi d e a l t a a cetăţii, s p r e mare,

418
 CARTEA A IV-A

ducea spre Nisaia. A r m a t a s-a î m p ă r ţ i t în d o u ă şi a început

să c o n s t r u i a s c ă , l u î n d p i e t r e şi c ă r ă m i z i d i n î m p r e j u r i m i l e c e t ă ­
ţii, tăind c o p a c i şi l e m n e c î n d a v e a u n e v o i e ; c h i a r şi casele d i n
împrejurimile cetăţii, primind creneluri, constituiau o întări-
tură. (3) î n această z i a u l u c r a t fără î n t r e r u p e r e , i a r a d o u a
zi pînă seara, aşa că zidul era aproape terminat. Cei din
N i s a i a , t e m î n d u - s e d e l i p s a d e grîu — c ă c i se a p r o v i z i o n a u în
f i e c a r e z i d i n c e t a t e a de sus — şi n e a ş t e p t î n d u - s e ca pelopo­
n e s i e n i i să l e v i n ă r e p e d e în a j u t o r , şi s o c o t i n d c ă megarienii
l e sînt d u ş m a n i , s-au înţeles c u a t e n i e n i i să p r e d e a a r m e l e şi
să f i e e l i b e r a ţ i p e n t r u o sumă d e b a n i stabilită, i a r a t e n i e n i i
să p o a t ă d i s p u n e aşa c u m v o r dori de fiecare lacedemonian,
f i e c ă v a f i c o m a n d a n t , f i e c ă v a f i s o l d a t d e r î n d . (4) î n c h e i n d
această învoială, a u plecat. A t e n i e n i i , dărîmînd marile ziduri
d e l a c e t a t e a M e g a r a şi l u î n d în p r i m i r e Nisaia, au orînduit
si c e l e l a l t e l u c r u r i .

70 (1) L a c e d e m o n i a n u l B r a s i d a s , f i u l l u i T e l l i s , e r a , în acest
t i m p , l a S i c y o n şi a p o i l a C o r i n t , p r e g ă t i n d u - ş i a r m a t a pentru
e x p e d i ţ i a în T r a c i a . C î n d a a f l a t de cucerirea z i d u r i l o r , fiind
îngrijorat de situaţia p e l o p o n e s i e n i l o r de. l a N i s a i a , şi temîn­
du-se că M e g a r a v a f i cucerită, a t r i m i s o ştafetă în Beoţia,
cerînd beoţienilor să-i iasă repede în întîmpinare, cu toată
armata, la Tripodiscos — localitatea este u n sat a l Megarei,
aşezat l a p o a l e l e m u n t e l u i , l î n g ă G e r a n i a — i a r e l s-a d u s c u
două m i i şapte sute de hopliţi corintieni, cu patru sute de
phliusieni , 2 6
c u şase s u t e d e s i c y o n i e n i şi c u soldaţii care se
adunaseră în jurul său, socotind că vor găsi cetatea Nisaia
î n c ă n e c u c e r i t ă . (2) D a r c î n d a aflat că f u s e s e c u c e r i t ă — el
p o r n i s e în t i m p u l nopţii spre Tripodiscos — a ales t r e i sute
d e ostaşi d i n a r m a t ă , m a i î n a i n t e d e a se d a în v i l e a g , a p r o -
p i i n d u - s e p e ascuns de c e t a t e a M e g a r a , i a r a t e n i e n i i , c a r e e r a u
l a m a r e , n - a u p r i n s de v e s t e . E l v o i a să î n c e r c e să c u c e r e a s c ă
cetatea N i s a i a p r i n convorbiri p a ş n i c e şi, l a r i g o a r e , d a c ă va
p u t e a c h i a r şi c u forţa. D a r l u c r u l cel m a i i m p o r t a n t e r a că
e l v o i a să i n t r e în c e t a t e a M e g a r a şi să c o n s o l i d e z e simpatia
m e g a r i e n i l o r faţă d e S p a r t a . E l c e r e a l o c u i t o r i l o r să-1 p r i m e a s c ă ,
z i c î n d c ă n ă d ă j d u i e ş t e că v a c u c e r i N i s a i a .

419
 THUCYDIDES

71 (1) D a r facţiunile megarienilor, temîndu-se, una ca nu

c u m v a , p ă t r u n z î n d în c e t a t e , B r a s i d a s să a d u c ă p e e x i l a ţ i îm­
p o t r i v a l o r şi p e e i să-i a l u n g e , i a r cealaltă, c a n u c u m v a p o ­
p o r u l , t e m î n d u - s e d e acelaşi l u c r u , să-i atace, i a r c e t a t e a , f i i n d
în d e z b i n a r e î n l ă u n t r u l e i şi p î n d i t ă de a t e n i e n i îndeaproape,
să f i e distrusă, n u i - a u p r i m i t , c i şi u n i i şi alţii a u s o c o t i t eă
este b i n e să aştepte î n linişte să v a d ă ce se v a î n t î m p l ă . (2) î n ­
t r - a d e v ă r , e i se aşteptau că se v a d a o luptă î n t r e a t e n i e n i şi
a c e i a c a r e l e v e n i s e r ă în a j u t o r şi c ă , a s t f e l , v a f i m a i s i g u r
p e n t r u e i să se d e a d e p a r t e a î n v i n g ă t o r i l o r , f i e c a r e d u p ă sim­
p a t i i l e l u i . N e p u t î n d u - i c o n v i n g e , B r a s i d a s s-a r e t r a s iarăşi l a
2 7

grosul armatei.

72 (1) O dată c u revărsatul z o r i l o r v e n i r ă şi b e o ţ i e n i i , care

plănuiseră să trimită ajutor împotriva Megarei — înainte de
a veni Brasidas — gîndind că p r i m e j d i a n u e străină de e i ,
mai ales că se aflau deja cu toată armata l a Plateea. D a r
c î n d a v e n i t s o l u l l u i B r a s i d a s a u p r i n s c u r a j şi m a i m u l t şi
i - a u t r i m i s d o u ă m i i d o u ă s u t e d e hopliţi şi şase s u t e d e c ă l ă ­
reţi a p o i s - a u î n t o r s c u g r o s u l a r m a t e i . (2) E r a d e faţă î n t r e a g a
a r m a t ă , n u m a i p u ţ i n d e şase m i i d e hopliţi. H o p l i ţ i i atenieni
e r a u în l i n i e d e l u p t ă l a N i s a i a şi p e ţ ă r m u l m ă r i i , i a r soldaţii
uşor î n a r m a ţ i e r a u î m p r ă ş t i a ţ i p e c î m p i e . Călăreţii beoţienilor,
năpustindu-se a s u p r a soldaţilor uşor înarmaţi şi l u î n d u - i prin
s u r p r i n d e r e , i - a u r e s p i n s s p r e m a r e ; p î n ă în a c e l m o m e n t n i c i
un ajutor n u le venise megarienilor de nicăieri. (3) Cavalerii
a t e n i e n i l o r , i e ş i n d u - l e înainte, a u î n c e p u t o l u p t ă d e cavalerie,
c a r e a d u r a t m u l t şi în c a r e şi u n i i şi ceilalţi susţin c ă n - a u
f o s t m a i p r e j o s . (4) î n t r - a d e v ă r , a t e n i e n i i , u c i g î n d p e c o m a n d a n ­
t u l c a v a l e r i e i b e o ţ i e n i l o r şi p e alţi c î ţ i v a , c a r e se a v î n t a u s p r e
N i s a i a , i - a u p r ă d a t şi, p u n î n d stăpînire pe cei morţi, a u pre­
d a t b e o ţ i e n i l o r c a d a v r e l e s u b c o n d i ţ i i d e armistiţiu, d u p ă care
au înălţat un monument în cinstea biruinţei. Totuşi, în
î n t r e a g a a c ţ i u n e n u a u d u s n i m i c l a b u n sfîrşit n i c i u n i i nici
alţii, c i s - a u d e s p ă r ţ i t : b e o ţ i e n i i s - a u r e t r a s acasă, i a r a t e n i e n i i
la Nisaia.

420
 CARTEA A IV-A

73 (1) D u p ă aceasta, Brasidas cu armata s-a apropiat de

m a r e şi d e c e t a t e a M e g a r e i şi, o c u p î n d poziţia prielnică, s-au
aşezat în l i n i e de b ă t a i e aşteptînd în linişte, d e o a r e c e c r e d e a u
< a a t e n i e n i i îi v o r a t a c a şi ştiind c ă m e g a r i e n i i v o r p r i v i atenţi,
ca să v a d ă a c u i v a f i v i c t o r i a . (2) S o c o t e a u că p e n t r u e i este
bună şi o alternativă şi alta, deoarece n u ei începuseră cei
dintîi l u p t a şi n i c i n u se a v î n t a s e r ă d e b u n ă v o i e î n primejdie,
intrucît arătaseră în c h i p v ă d i t c ă sînt g a t a să se a p e r e şi să
d o b î n d e a s c ă p e d r e p t v i c t o r i a , f ă r ă să d e p u n ă v r e u n e f o r t . în
acelaşi t i m p e i s o c o t e a u c ă v o r ieşi b i n e şi faţă d e megarieni.
(3) î n t r - a d e v ă r , d a c ă n - a r f i f o s t zăriţi c î n d p l e c a u — credeau
ei — s u c c e s u l n - a r m a i f i f o s t î n d o i e l n i c , c i a r f i f o s t e v i d e n t
că a u f o s t învinşi şi că a u p i e r d u t c e t a t e a . D a r a c u m a a t e n i e ­
n i i a r p u t e a să n u se bată, d a c ă n u v o r f i p r o v o c a ţ i , a s t f e l c ă
s-ar p u t e a să cîştige, f ă r ă l u p t ă , o b i e c t i v e l e p e n t r u care veni­
s e r ă ; aceasta s-a şi î n t î m p l a t . (4) î n t r - a d e v ă r , c î n d a t e n i e n i i a u
ieşit şi şi-au aşezat oastea în l i n i e d e b ă t a i e , l î n g ă z i d u r i l e m a r i ,
m e g a r i e n i i a u s t a t şi e i liniştiţi, p e n t r u c ă l a c e d e m o n i e n i i nu
veneau. Comandanţii atenienilor, deoarece în cele m a i multe
lupte avuseseră succes, socoteau că primejdia pentru ei nu
este e g a l ă c u a m e g a r i e n i l o r , d a c ă v o r î n c e p e l u p t a împotriva
u n e i a r m a t e m a i n u m e r o a s e d e c î t a l o r , r i s c î n d s a u să î n v i n g ă
şi să cucerească Megara, sau, dacă vor eşua, să piardă cea
mai bună parte a hopliţilor. Dimpotrivă — gîndeau ei la
p e l o p o n e s i e n i f i e c a r e p a r t e a întregii a r m a t e şi a aliaţilor p r e ­
zenţi v o i a , în c h i p f i r e s c , să se a v î n t e în l u p t ă . A ş t e p t î n d u n
28

t i m p o a r e c a r e şi v ă z î n d c ă n i c i d i n t r - o p a r t e n i c i d i n a l t a n u
se î n t r e p r i n d e a nimic, atenienii a u p l e c a t m a i întîi I a N i s a i a ,
d u p ă c a r e a u p l e c a t şi p e l o p o n e s i e n i i d e u n d e v e n i s e r ă . î n acest
f e l m e g a r i e n i i , care e r a u p r i e t e n i a i exilaţilor, gîndind că B r a ­
sidas era victorios şi că atenienii nu mai vor să lupte, au
p r i n s şi m a i m u l t curaj şi a u d e s c h i s p o r ţ i l e l u i B r a s i d a s şi
comandanţilor trimişi d e c e l e l a l t e cetăţi şi, p r i m i n d u - i în ce­
t a t e , în t i m p ce a c e i a c a r e c ă u t a u să se î m p r i e t e n e a s c ă c u a t e ­
n i e n i i e r a u î n s p ă i m î n t a ţ i , a u î n c e p u t discuţiile.

74 (1) Şi m a i în u r m ă , d u p ă ce aliaţii s-au împrăştiat prin

cetăţi, B r a s i d a s , d u c î n d u - s e şi e l l a C o r i n t , a î n c e p u t să p r e -

421
 THUCYDIDES

gătească expediţia împotriva Traciei, unde, de altfel, plecase

d e l a î n c e p u t . (2) C î n d a t e n i e n i i s - a u întors a c a s ă , megarienii
din c e t a t e , c a r e luaseră p a r t e l a t r a t a t i v e c u a t e n i e n i i , ştiind
c ă f u s e s e r ă v ă z u ţ i , s - a u r e t r a s p e furiş î n d a t ă , i a r ceilalţi a u
i n t r a t î n d i s c u ţ i e c u p r i e t e n i i e x i l a ţ i l o r şi i - a u a d u s în c e t a t e
p e cei de l a Pegai, făcîndu-şi jurăminte, cu m a r i formule de
c r e d i n ţ ă , c ă n u l e v o r f a c e n i c i u n r ă u şi se v o r sfătui î m p r e u n ă ,
s p r e b i n e l e cetăţii. (3) C î n d aceştia a u a j u n s l a c o n d u c e r e şi
a u î n c e p u t să c e r c e t e z e a r m e l e , d e s p ă r ţ i n d
2 9
unităţile militare,
a u scos d e o p a r t e şi p e d u ş m a n i , şi p e cei a p r o a p e o sută d e
o a m e n i c a r e se p ă r e a c ă c o l a b o r a s e r ă f o a r t e m u l t c u a t e n i e n i i .
Şi, s i l i n d p o p o r u l c a să v o t e z e p e faţă o h o t ă r î r e c u p r i v i r e l a
aceştia, i - a u c o n d a m n a t şi i - a u u c i s şi a u d a t cetăţii o f o r m ă d e
guvernămînt oligarhică. (4) Foarte multă vreme a dăinuit
această s c h i m b a r e , c a r e p o r n i s e d e l a u n î n c e p u t n e î n s e m n a t .

75 (1) î n a c e e a ş i v a r ă , în t i m p ce c e t a t e a A n t a n d r o s , după
cum se plănuia, avea să fie pregătită de mytilenenii, co­
mandanţii n a v e l o r ateniene, care strîngeau contribuţia — De-
m o d o c o s şi A r i s t e i d e s , a f l î n d u - s e p e l a H e l l e s p o n t , c ă c i a l t r e i ­
lea c o m a n d a n t a l l o r , L a m a c h o s , plecase c u zece corăbii în
Pont — c î n d a u a f l a t d e p r e g ă t i r e a c a r e se f ă c e a î n acea p o ­
ziţie, a u î n c e p u t să se î n f r i c o ş e z e p e n t r u ca n u c u m v a să p ă ­
ţească l a A n a i a , ca î n S a m o s , u n d e exilaţii s a m i e n i l o r se r ă z ­
vrătiseră şi d ă d u s e r ă a j u t o a r e peloponesienilor, trimiţînd cîr-
m a c i l a c o r ă b i i şi, t u l b u r î n d p e l o c u i t o r i i d i n c e t a t e , p r i m i s e r ă
p e e x i l a ţ i . D e aceea, strîngînd o m a r e a r m a t ă d e l a aliaţi şi
p o r n i n d p e m a r e , a u înfrînt î n l u p t ă p e c e i c a r e v e n e a u d e l a
A n t a n d r o s şi iarăşi a u c u c e r i t acea poziţie. (2) N u c u m u l t î n
urmă Lamachos, plutind î n P o n t , a a n c o r a t l a H e r a c l e i a şi,
a p o i p o r n i n d p e rîul C a l e x , a p i e r d u t c o r ă b i i l e , p e n t r u c ă a p a
crescuse şi a p o i s-a r e t r a s p e neaşteptate. E l şi î n t r e a g a a r m a t ă ,
m e r g î n d p e j o s p r i n ţinutul b i t h y n i l o r t r a c i , c a r e sînt d i n c o l o ,
în A s i a , a sosit l a C h a l c e d o n , o c o l o n i e a m e g a r i e n i l o r , aşe­
zată l a g u r a Pontului.

76 (1) î n a c e e a ş i v a r ă şi D e m o s t h e n e s , c o m a n d a n t u l a t e n i e ­
n i l o r , a sosit l a N a u p a c t o s c u p a t r u z e c i de corăbii, îndată d u p ă

422
 CARTEA A IV-A

n ' t r a g e r e a d i n M e g a r a . (2) î n t r - a d e v ă r , l u i H i p p o c r a t e s şi l u i
Demosthenes l e fusese î n c r e d i n ţ a t ă puterea p r i n cetăţile beo-
tiene, de anumiţi oameni, care voiau să reintroducă ordinea
•ii să r e a d u c ă cetăţile l a d e m o c r a ţ i e , ca a t e n i e n i i . A c e s t e stări
de l u c r u r i l e - a u p r e g ă t i t e i s u b c o n d u c e r e a l u i Ptoiodoros, u n
e x i l a t de l a T h e b a . (3) U n i i e r a u p e p u n c t u l să t r ă d e z e c e t a t e a
Siphai. Această c e t a t e este aşezată pe teritoriul Thespiai, la
m a r e , l î n g ă g o l f u l C r i s a i o s . C h e r o n e e a , c a r e se n u m e a m a i î n a i n ­
te O r c h o m e n o s M i n y e i o s , i a r a c u m B o i o t i o s , a u p r e d a t - o totuşi
alţi cetăţeni d i n Orchomenos, i a r exilaţii orehomenienilor au
c o n t r i b u i t f o a r t e m u l t l a această p r e d a r e , căci a u a d u s m e r c e ­
n a r i d i n Pelopones. C h e r o n e e a se a f l a l a m a r g i n e a Beoţiei, l a
f r o n t i e r a P h o c i d e i c u P h a n o t i s , şi în ea l o c u i a u u n i i phocidieni.
(4) I a r a t e n i e n i i t r e b u i a u să c u c e r e a s c ă u n t e m p l u a l l u i A p o l ­
l o n D e l i o n , c a r e se a f l a în T a n a g r a , c u faţa s p r e E u b e e a ; fap­
tul acesta trebuia să se petreacă într-o zi anumită, pentru
ca n u c u m v a b e o ţ i e n i i să v i n ă în m a s ă în a j u t o r u l templului,
c i f i e c a r e să f i e reţinut d e cele ce se î n t î m p l a u l a e l în ce­
t a t e . (5) Şi, d a c ă l e v a reuşi î n c e r c a r e a şi D e l i o n v a f i î n c o n ­
j u r a t c u z i d u r i , e i n ă d ă j d u i a u c ă , c h i a r d a c ă n u se v a p r o d u c e
î n d a t ă v r e o s c h i m b a r e în f o r m a d e g u v e r n ă m î n t a b e o ţ i e n i l o r ,
totuşi, aceste p o z i ţ i i o c u p a t e , ţara p r ă d a t ă , şi f i e c a r e p u t î n d să
se r e f u g i e z e l a o m i c ă distanţă, n u v a m a i r ă m î n e aceeaşi, s i t u a ­
ţie în ţară, c i c u t i m p u l , dacă atenienii se v o r adăuga celor
care se desprinseseră, i a r beoţienii nu vor avea o mare ar­
m a t ă , v o r p u t e a să r î n d u i a s c ă lucrurile aşa c u m l e d i c t a i n ­
teresul lor.

77 (1) A c e a s t a e r a c o n s p i r a ţ i a p u s ă l a c a l e ; H i p p o c r a t e s însă
avea de gînd să p o r n e a s c ă d i n cetate, la m o m e n t u l potrivit,
c u a r m a t ă î m p o t r i v a b e o ţ i e n i l o r , i a r p e D e m o s t h e n e s îl trimi­
sese, c u cele patruzeci de corăbii, la Naupactos, pentru ca,
a d u n î n d a r m a t a d e l a a c h a r n a n i e n i şi de l a alţi aliaţi, să p l u ­
tească s p r e c e t a t e a S i p h a i , c a r e a v e a să f i e trădată. Se s t a b i l i s e
o z i în c a r e t r e b u i a u să f a c ă aceste o p e r a ţ i i . (2) D e m o s t h e n e s ,
sosind acolo, i - a găsit p e o i n i a z i , siliţi d e toţi a c h a r n a n i e n i i să
trăiască în a l i a n ţ ă c u a t e n i e n i i ; e l însuşi, c h e m î n d l a e x p e d i ţ i e

423
 THUCYDIDES

p e toţi aliaţii d i n a c e l e r e g i u n i şi p o r n i n d m a i întîi s p r e s a l y n -

thieni şi agraieni, i - a supus, apoi pregătea celelalte lucruri,
p e n t r u ca, a t u n c i c î n d v a f i n e v o i e , să p o r n e a s c ă s p r e S i p h a i .

78 (1) C a m în aceeaşi perioadă a verii, Brasidas, pornind

c u o m i e şapte s u t e de hopliţi s p r e ţinuturile T r a c i e i , a a j u n s
la Heracleea din Trachis şi trimiţînd de acolo un sol la
p r i e t e n i i d i n P h a r s a l o s l e - a c e r u t î n g ă d u i n ţ a să-1 c o n d u c ă prin
ţara l o r , p e e l şi a r m a t a . L a M e l i t i a A h a i e i s - a u d u s P a n a i r o s ,
D o r o s , H i p p o l o c h i d a s şi T o r y a l o s c h i a r şi S t r o p h a c o s , c a r e e r a
proxenul chalcidienilor; după aceea a continuat drumul. (2)
L - a u c o n d u s şi alţi t h e s s a l i e n i , i a r d i n L a r i s a 1-a însoţit N i c o -
nidas, care era p r i e t e n cu Perdiccas. N u era de loc uşor să
străbaţi T h e s s a l i a f ă r ă o c ă l ă u z ă şi î n c ă c u a r m a t ă ; de altfel,
Thessalia era suspectă în aceeaşi măsură pentru toţi elenii,
pentru că thessalienii n u lăsau p e vecini să t r e a c ă pe l a e i ,
însă p o p o r u l t h e s s a l i a n a fost întotdeauna în relaţii bune cu
atenienii. (3) î n acest fel, dacă thessalienii n - a r f i fost con­
duşi d e u n r e g e , c i a r f i a v u t l e g i d e m o c r a t i c e , B r a s i d a s n - a r
fi putut să t r e a c ă pe l a ei, de v r e m e ce, chiar atunci cînd
î n a i n t a , c î ţ i v a t h e s s a l i e n i , c a r e e r a u de altă p ă r e r e d e c î t a c e ş t i a ,
l - a u î n t î m p i n a t l a r î u l E n i p e o s şi l - a u î m p i e d i c a t să t r e a c ă , s p u -
nîndu-i c ă săvîrşeşte o n e d r e p t a t e trecînd prin ţara l o r fără
a p r o b a r e a întregului popor. (4) T h e s s a l i e n i i , c a r e - 1 c o n d u c e a u ,
i - a u spus că n u - 1 v o r t r e c e fără v o i a l o r şi c ă îl c o n d u c , p e n t r u
c ă a sosit p e neaşteptate, a v î n d c u e l relaţii de ospitalitate,
însuşi B r a s i d a s a spus că şi e l v i n e ca p r i e t e n a l ţării t h e s s a -
l i e n i l o r şi a l l o r şi c ă p o a r t ă a r m e l e î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r , n u
împotriva l o r , că nu crede că thessalienii şi l a c e d e m o n i e n i i
nutresc o astfel de duşmănie, u n i i împotriva a l t o r a , încît să
n u p o a t ă t r e c e u n i i p r i n ţara a l t o r a şi că, d a c ă n u v o r , e l n u
v a trece m a i d e p a r t e — căci n i c i n - a r p u t e a de a l t f e l — to­
tuşi e l s o c o t e ş t e c ă n u o să f i e î m p i e d i c a t . (5) T h e s s a l i e n i i , a u ­
z i n d aceste c u v i n t e , a u p l e c a t ; B r a s i d a s , l a î n d e m n u l călăuze­
l o r , m a i î n a i n t e ca a d v e r s a r i i să se c o n c e n t r e z e a p o r n i t î n a i n t e ,
f ă r ă să se m a i o p r e a s c ă . î n a c e a s t ă z i , în c a r e a p o r n i t d e l a
M e l i t i a , s-a o p r i t şi l a P h a r s a l o s şi şi-a aşezat t a b ă r a l a rîul
A p i d a n o s ; d e a c i a p o r n i t l a P h o c i o n şi a p o i s p r e P e r r h a i b i a .

424
 CARTEA A IV-A

(0) D e a c o l o , c ă l ă u z e l e t h e s s a l i e n e iarăşi s - a u r e t r a s , i a r p e r r -
J i a i b i i , supuşi a i t h e s s a l i e n i l o r , l - a u d u s p î n ă l a c e t a t e a Dion,
aflată sub stăpînirea regelui Perdiccas şi aşezată la poalele
m u n t e l u i O l y m p o s d i n M a c e d o n i a , în p a r t e a d i n s p r e T h e s s a l i a .

79 (1) î n acest f e l B r a s i d a s , g r ă b i n d u - s e , a străbătut Thes­

s a l i a şi m a i î n a i n t e d e a se f a c e p r e g ă t i r i p e n t r u c a să-1 î m ­
p i e d i c e e l a sosit l a P e r d i c c a s şi în C h a l c i d i c a . (2) Deoarece
atenienii a v e a u succes în acţiunile d i n Pelopones, aliaţii d i n
Tracia, care se desprinseseră de atenieni, fiind cuprinşi de
teamă, a u c o n d u s împreună cu Perdiccas armata dincolo de
ţara l o r . C h a l c i d i e n i i socoteau c ă a t e n i e n i i v o r v e n i m a i întîi
împotriva l o r , [în acelaşi timp şi cetăţile vecine care nu se
d e s p r i n s e s e r ă d e a t e n i e n i îi î n d e m n a u în ascuns să se d e s p r i n -
dăl i a r P e r d i c c a s , n e f i i n d u - l e d u ş m a n p e faţă, se t e m e a şi e l
de v e c h i l e d i f e r e n d e a v u t e cu a t e n i e n i i şi m a i v o i a să pună
r e g e a l l y n c e s t i l o r p e A r r i b a i o s . (3) I n s u c c e s u l a c t u a l a l l a c e d e ­
monienilor a f o s t în f a v o a r e a l o r , a s t f e l
3 0
că a u p u t u t scoate
mai uşor a r m a t a din Pelopones.

80 (1) î n t r - a d e v ă r , d e o a r e c e a t e n i e n i i ş e d e a u în P e l o p o n e s şi
n u m a i puţin în ţara l o r , l a c e d e m o n i e n i i socoteau că v o r p u t e a
să-i î n d e p ă r t e z e f o a r t e u ş o r , d a c ă l a r î n d u l l o r l e v o r p r o d u c e
încurcături trimiţînd oaste împotriva aliaţilor, mai ales că
a c e i a e r a u d i s p u ş i să l e î n t r e ţ i n ă a r m a t a şi c h i a r îi c h e m a u l a
e i , p e n t r u a se p u t e a d e s p r i n d e . (2) L a c e d e m o n i e n i i v o i a u , în
acelaşi t i m p , să trimită a c o l o c î ţ i v a hopliţi s u b p r e t e x t că se
t e m ca n u c u m v a P y l o s u l , f i i n d o c u p a t , să î n c e r c e să se r ă z v r ă ­
tească. (3) E i a u m a i f ă c u t acest l u c r u t e m î n d u - s e de dîrzenia
şi d e m u l ţ i m e a hiloţilor. î n t r - a d e v ă r , t o t d e a u n a , cea m a i m a r e
parte a soldaţilor de strajă lacedemonieni era orînduită mai
ales împortiva hiloţilor. Lacedemonienii au vestit că
hiloţii c a r e c r e d că l e - a u f o s t c e i m a i de f o l o s î m p o t r i v a duş­
m a n i l o r să se lase aleşi, p e n t r u a l e d a l i b e r t a t e a ; a v e a u să-i
p u n ă l a î n c e r c a r e , s o c o t i n d c ă hiloţii se v o r a t a c a r e c i p r o c şi
d i n mîndrie' 11
p e n t r u c ă a s t f e l a v e a să c r e a d ă f i e c a r e că v a f i
e l i b e r a t c e l dintîi. (4) Şi, a l e g î n d e i ca l a d o u ă m i i d e hiloţi,
u n i i d i n t r e e i s-au î n c u n u n a t şi a u î n c e p u t să î n c o n j u r e t e m -

425
 THUCYDIDES

p i e l e c a şi c î n d a v e a u să f i e l i b e r a ţ i , i a r l a c e d e m o n i e n i i , n u
m u l t în u r m ă , s - a u f ă c u t n e v ă z u ţ i şi n i m e n i n u ştia în ce c h i p
se p r ă p ă d i s e r ă c u toţii. (5) A t u n c i a u t r i m i s c u î n s u f l e ţ i r e şapte
s u t e d e hiloţi l u i B r a s i d a s , i a r c e i l a l ţ i , p e c a r e - i l u a s e d i n P e ­
lopones, a u fost angajaţi cu simbrie.

81 (1) P e B r a s i d a s l a c e d e m o n i e n i i l - a u t r i m i s , m a i ales, f i i n d c ă
voia el însuşi; chiar şi c h a l c i d i e n i i îl p r e f e r a s e r ă , pentru că
p ă r e a c ă şi l a S p a r t a este u n b ă r b a t a c t i v în t o a t e , şi, c h i a r
d u p ă ce a ieşit d i n ţară, e r a f o a r t e p r e ţ u i t de l a c e d e m o n i e n i .
(2) A s t f e l , şi d u p ă aceea, a r ă t î n d u - s e d r e p t şi c u m p ă t a t faţă d e
cetăţi, l e - a d e s p r i n s p e cele m a i m u l t e d e a t e n i e n i ; u n e l e l o ­
calităţi le-a cucerit p r i n trădare, astfel că lacedemonienii au
p u t u t , c î n d a u v o i t să î n c h e i e o î n v o i a l ă , ceea ce a u f ă c u t , să
d e a şi să p r i m e a s c ă în s c h i m b p o z i ţ i i şi să î n c e t e z e războiul
d i n P e l o p o n e s . Şi m a i în u r m ă , d u p ă r ă z b o i u l d i n S i c i l i a , i n t e l i ­
g e n ţ a şi v i r t u t e a l u i B r a s i d a s a u f ă c u t f o a r t e m u l t pe aliaţii
atenienilor să-i dorească pe lacedemonieni; unii aflaseră de
v i r t u ţ i l e l u i în u r m a unui c o n t a c t d i r e c t , i a r ceilalţi din au­
z i t e . (3) E l c e l dintîi, ieşind d i n S p a r t a şi f ă c î n d impresia că
este u n b ă r b a t d e s t o i n i c l a t o a t e , a lăsat în i n i m i l e o a m e n i l o r
o puternică speranţă că şi ceilalţi sînt l a f e l .

82 A t u n c i , d e c i , c î n d a sosit B r a s i d a s l a p o r ţ i l e T r a c i e i , a t e ­
n i e n i i , aflînd de v e n i r e a l u i , şi-au făcut duşman pe Perdiccas,
s o c o t i n d c ă e l este cauza expediţiei l u i B r a s i d a s , şi a u insti­
t u i t o şi m a i m a r e p a z ă p e n t r u aliaţii d e acolo.

83 (1) P e r d i c c a s , p r i m i n d îndată pe B r a s i d a s şi a r m a t a sa,

a p o r n i t împreună cu p r o p r i a l u i armată împotriva vecinului
său Arribaios, fiul l u i Bromeros, regele macedonienilor l y n -
ceşti, c u c a r e se c e r t a s e şi d e aceea d o r e a să-1 d o b o a r e . (2) Şi
c î n d P e r d i c c a s sosi c u a r m a t a , î m p r e u n ă c u B r a s i d a s , l a t r e c e ­
r e a L y n c o s u l u i , B r a s i d a s a spus că v o i e ş t e m a i întîi să se d u c ă
şi să î n c e r c e să-1 f a c ă pe Arribaios, dacă va putea, aliat al
l a c e d e m o n i e n i l o r . (3) D e a l t f e l şi A r r i b a i o s îi d ă d u s e de ştire
c ă este g a t a să-i d e a a s c u l t a r e l u i B r a s i d a s , d a c ă v a f i j u d e ­
c ă t o r î n t r e e i . S o l i i c h a l c i d i e n i l o r , f i i n d de faţă, l - a u sfătuit pe

426
 CARTEA A IV-A

B r a s i d a s să n u î n l ă t u r e t o a t e p r i m e j d i i l e c a r e - 1 a m e n i n ţ a u pe
P e r d i c c a s , p e n t r u ca să-1 p o a t ă f o l o s i m a i u ş o r ' 2
şi în i n t e r e s u l
lor. (4) î n acelaşi t i m p , c a m t o t aşa îi spuseseră l a S p a r t a şi
s o l i i trimişi de P e r d i c c a s şi a n u m e că le v a f a c e a l i a t e m u l t e l o c a l i ­
tăţi d e acolo, a s t f e l c ă , în u r m a acestei împrejurări, B r a s i d a s
era m a i înclinat să colaboreze cu Arribaios. (5) P e r d i c c a s a
spus că n u - 1 v a l u a p e B r a s i d a s ca j u d e c ă t o r al diferendelor
d i n t r e e i , c i m a i d e g r a b ă ca să-i s u p r i m e p e d u ş m a n i i p e care
el îi v a i n d i c a , şi că B r a s i d a s v a săvîrşi o n e d r e p t a t e , d a c ă în
t i m p ce e l însuşi îi h r ă n e ş t e o j u m ă t a t e d i n a r m a t ă , B r a s i d a s
va trata cu Arribaios. (6) B r a s i d a s se înţelege cu Arribaios,
fără v o i a l u i P e r d i c c a s , c u c a r e i n t r a s e în d e z b i n a r e şi fiind
c o n v i n s p r i n t r a t a t i v e , şi-a r e t r a s a r m a t a m a i î n a i n t e d e a n ă ­
v ă l i în ţ a r a l u i . P e r d i c c a s însă, d u p ă aceea, n u i - a m a i d a t l u i
B r a s i d a s d e c î t a t r e i a p a r t e d i n h r a n a p e n t r u t r u p e , în l o c de
jumătate, s o c o t i n d u - s e nedreptăţit.

84 (1) î n a c e e a ş i v a r ă B r a s i d a s , a v î n d c u e l p e chalcidieni,
a p o r n i t î n d a t ă , p u ţ i n î n a i n t e de s t r î n g e r e a r e c o l t e i , l a A c a n -
t h o s , c o l o n i e a a n d r i e n i l o r . (2) A c a n t h i e n i i , î n a i n t e d e a-1 p r i ­
mi, au început să se d e z b i n e şi a n u m e c e i care veniseră cu
c h a l c i d i e n i i şi p o p o r u l cetăţii. T o t u ş i , d i n p r i c i n a n e v o i i ce a v e a u
d e h r a n ă , c a r e se a f l a în a f a r a cetăţii, p o p o r u l a f o s t c o n v i n s
de B r a s i d a s să-1 p r i m e a s c ă n u m a i p e e l şi d u p ă ce-1 v o r a s c u l t a
să d e l i b e r e z e , i a r p o p o r u l a p r i m i t . Şi stînd e l în p i c i o a r e în
faţa m u l ţ i m i i — căci e l n u e r a n e p r i c e p u t l a v o r b ă ca o r i c a r e
alt l a c e d e m o n i a n — l e - a spus următoarele:

85 (1) „ T r i m i t e r e a , d e către l a c e d e m o n i e n i , a m e a şi a a r ­
m a t e i l a a c h a n t i e n i s-a f ă c u t p e n t r u m o t i v u l a d e v ă r a t p e care
l - a m spus l a î n c e p u t u l r ă z b o i u l u i , a n u m e c ă n e v o m r ă z b o i c u
a t e n i e n i i ca să e l i b e r ă m E l a d a . (2) I a r d a c ă a m v e n i t m a i t î r ­
z i u , l ă s î n d u - n e a m ă g i ţ i de i d e e a p e c a r e n e - o f ă c u s e m despre
r ă z b o i u l d e acolo, în v i r t u t e a c ă r e i a a m n ă d ă j d u i t c ă n o i înşi­
ne, fără a j u t o r u l v o s t r u , v o m d o b o r î p e a t e n i e n i , să n u n e d o ­
j e n e a s c ă n i m e n i , căci a c u m , c î n d a v e n i t m o m e n t u l , a m sosit şi
î m p r e u n ă c u v o i v o m î n c e r c a să-i d o b o r î m . (3) D a r e u m ă m i r
d e f a p t u l c ă m i s-au î n c h i s p o r ţ i l e şi că sosirea m e a n u v ă f a c e

427
 THUCYDIDES

p l ă c e r e . (4) î n t r - a d e v ă r , n o i , l a c e d e m o n i e n i i , s o c o t e a m că c h i a r
î n a i n t e d e s o s i r e a n o a s t r ă reală v o m f i p r e z e n ţ i în s u f l e t u l a l i a ­
ţilor, c a r e v o r f i b u c u r o ş i c ă v e n i m , n e - a m l u a t a s u p r a n o a s ­
3 3

tră o p r i m e j d i e atît d e m a r e , s t r ă b ă t î n d p r i n ţară străină cale

d e m a i m u l t e z i l e şi a d u c î n d u - v ă toată b u n ă v o i n ţ a noastră. (5)
D a r v o i , d a c ă a v e ţ i de g î n d a l t c e v a , s a u d a c ă v ă v e ţ i î m p o t r i v i
voi înşivă eilberării v o a s t r e şi a celorlalţi eleni, este foarte
g r a v . (6) Şi v a f i f o a r t e g r a v n u p e n t r u că v o i î n ş i v ă v ă veţi
î m p o t r i v i , c i p e n t r u că şi a c e i a l a c a r e m ă v o i d u c e v o r t r e c e
mai greu de p a r t e a m e a , s o c o t i n d că este p e n i b i l că v o i , l a
c a r e a m v e n i t întîi şi c a r e p ă r e a ţ i c ă - m i oferiţi o c e t a t e m a r e
şi că sînteţi destul de c h i b z u i ţ i , n u m-aţi primit. Şi nu voi
p u t e a să l e a d u c u n m o t i v c o n v i n g ă t o r , c i se v a v ă d i c ă am
v e n i t s a u să l e a d u c e m o e l i b e r a r e n e d r e a p t ă şi n e r e a l ă sau
c ă n u sînt î n s t a r e şi n - a m p u t e r e a să-i r e s p i n g p e atenieni,
dacă v o r v e n i . (7) D e s i g u r , l a N i s a i a , a t e n i e n i i , deşi m a i n u ­
m e r o ş i , n - a u v o i t totuşi să a c c e p t e l u p t a c u a c e a s t ă a r m a t ă pe
c a r e e u o a m a c u m , a s t f e l î n c î t este de p r e s u p u s c ă e i n u v o r f i
î n s t a r e să trimită î m p o t r i v a v o a s t r ă o a r m a t ă n a v a l ă t o t atît
de n u m e r o a s ă ca aceea de l a N i s a i a .

86 (1) E u î n s u m i n - a m v e n i t să f a c rău, c i să-i e l i b e r e z p e

e l e n i , d u p ă ce i - a m o b i i g a t p e d r e g ă t o r i i l a c e d e m o n i e n i l o r , p r i n
cele m a i s o l e m n e j u r ă m i n t e , ca aliaţii p e c a r e îi v o i a t r a g e d e
p a r t e a m e a să f i e l i b e r i ; în acelaşi t i m p , a m v e n i t n u p e n t r u
ca să f a c e m aliaţi c u f o r ţ a s a u p r i n î n ş e l ă c i u n e , c i , d i m p o t r i v ă ,
ca să l u p t ă m alături d e v o i î m p o t r i v a atenienilor, pe care ei
v - a u r e d u s d i n s c l a v i e . (2) D e aceea, e u v ă c e r să n u m ă bă­
nuiţi c î n d v ă d a u cele m a i m a r i garanţii, şi n i c i să n u soco­
tiţi că n u sînt î n s t a r e să-i pedepsesc p e d u ş m a n i , c i să v e n i ţ i
d e p a r t e a m e a c u t o t c u r a j u l . (3) D a c ă c i n e v a , î n p a r t i c u l a r , se
t e m e c ă e u aş p r e d a c e t a t e a p e mîna cîtorva şi d i n această
p r i c i n ă n u a r e t r a g e r e d e i n i m ă , să a i b ă totuşi cea m a i m a r e
î n c r e d e r e . (4) C ă c i e u n - a m v e n i t ca să d e z b i n c e t a t e a şi so­
cotesc c ă n u v o i a d u c e o e l i b e r a r e c l a r ă 3 4
dacă, înlăturînd rîn-
d u i e l i l e s t r ă b u n e , aş r e d u c e m a j o r i t a t e a 3 5
în s c l a v i a minorităţii
sau m i n o r i t a t e a în sclavia t u t u r o r . 3 6
(5) î n f e l u l acesta domi-

428
 CARTEA A IV-A

naţia n o a s t r ă a r f i m a i a p ă s ă t o a r e d e c î t a a t e n i e n i l o r , c a r e sînt
de a l t n e a m , i a r n o u ă , l a c e d e m o n i e n i l o r , n u n i s-ar păstra m u l ­
ţumire p e n t r u atîtea o s t e n e l i , c i , d i m p o t r i v ă , în loc d e c i n s t e
şi faimă, ne-am atrage mai degrabă învinuiri. într-adevăr,
învinuirile p e n t r u care purtăm război împotriva a t e n i e n i l o r n i
l e - a m atrage, e v i d e n t , a s u p r a noastră m a i odios decît aceia care
n u f a c caz d e v i r t u t e [ca n o i ] . (6) î n t r - a d e v ă r , p e n t r u o a m e n i i
c a r e a u p u t e r e este m a i r u ş i n o s să c a u t e să r e a l i z e z e cîştiguri
printr-o înşelare învăluită cu politeţe, d e c î t printr-o violenţă
vădită. Astfel, violenţa atacă cu îndreptăţirea forţei pe care
i - o d ă n o r o c u l , i a r p o r n i r e a c u g î n d n e d r e p t a t a c ă c u şiretenie,
î n acest f e l , n o i a c o r d ă m cea m a i m a r e atenţie c e l o r m a i î n ­
s e m n a t e p r i c i n i d e d e z b i n a r e c a r e există î n t r e n o i .

87 (1) V o i n u v e ţ i p u t e a să d o b î n d i ţ i , în a f a r ă de j u r ă m i n t e ,
o t e m e i n i c i e m a i p u t e r n i c ă d e c î t aceea p e c a r e o o f e r ă f a p t e l e
care urmează c u v i n t e l e , l u c r u c a r e este d e a s e m e n e a , în inte­
r e s u l v o s t r u , aşa c u m a m s p u s . (2) I a r d a c ă a c u m , c î n d v ă f a c
aceste p r o m i s i u n i , spuneţi c ă n u sînteţi î n s t a r e să treceţi de
p a r t e a m e a , d a r că, deşi aveţi b u n e s e n t i m e n t e , socotiţi c ă n u
veţi f i respinşi f ă r ă să v i se f a c ă r ă u şi c ă această e l i b e r a r e v i
se p a r e c ă n u este lipsită d e p r i m e j d i i şi c ă este d r e p t să o
aducem numai a c e l o r a c a r e p o t s-o primească şi c ă n u este
b i n e să s i l i m p e n i m e n i , fără v o i a l u i , v o i l u a m a r t o r i p e zei
şi p e e r o i i l o c u r i l o r , că, deşi a m v e n i t să v ă f a c b i n e , n u v ă p o t
c o n v i n g e şi străbătînd p ă m î n t u l v o s t r u , v o i î n c e r c a să v ă f o r ţ e z ;
(3) şi n u v o i s o c o t i c ă v ă f a c o n e d r e p t a t e , c i d i m p o t r i v ă că a m
un motiv binecuvîntat d i n d o u ă p u n c t e de v e d e r e şi a n u m e :
în primul rînd ca l a c e d e m o n i e n i i să n u s u f e r e de pe urma
b u n ă v o i n ţ e i v o a s t r e , d a c ă n u v e ţ i t r e c e de p a r t e a noastră, d i n
p r i c i n a b a n i l o r pe c a r e a t e n i e n i i îi v o r p r i m i d e l a v o i ; şi în
a l d o i l e a r î n d , p e n t r u c ă e l e n i i se v o r t e m e c ă v o r f i î m p i e d i ­
caţi să se e l i b e r e z e d i n p r i c i n a o b i ş n u i n ţ e i v o a s t r e c u s c l a v i a .
(4) A l t f e l , d e s i g u r , n o i n - a m f a c e acest l u c r u c a u n p r o c e d e u
f i r e s c şi n i c i n - a m a v e a d a t o r i a n o i , l a c e d e m o n i e n i i , să e l i b e ­
r ă m p e c e i c a r e n u v o r d a c ă n u există m o t i v u l u n u i f o l o s co­
mun. (5) N o i n i c i n u t i n d e m l a d o m i n a ţ i e , c i , g r ă b i n d u - n e să
punem capăt dominaţiei altora, vom face o nedreptate mai

429
 THUCYDIDES

m u l t o r cetăţi d a c ă a t u n c i c î n d a d u c e m e l i b e r a r e a t u t u r o r vom
t r e c e c u v e d e r e a î m p o t r i v i r e a v o a s t r ă . (6) A c e a s t a f i i n d situaţia,
chibzuiţi b i n e şi s t r ă d u i ţ i - v â să î n c e p e ţ i p r i m i i e l i b e r a r e a e l e n i ­
l o r şi să v ă d o b î n d i ţ i o g l o r i e v e ş n i c ă , c a v o i î n ş i v ă în p a r t i c u ­
l a r să n u fiţi p ă g u b i ţ i , i a r p e n t r u c e t a t e să d o b î n d i ţ i c e l m a i
frumos renume".

88 (1) A s t f e l a vorbit Brasidas, iar achantienii, după ce

s - a u spus m u l t e şi î n t r - u n sens şi-n a l t u l , a u v o t a t în ascuns
şi, seduşi d e v o r b e l e a d e m e n i t o a r e spuse d e B r a s i d a s şi î m p i n ş i
d e t e a m ă în l e g ă t u r ă c u r e c o l t a , a u hotărît cei m a i m u l ţ i să
se d e s p r i n d ă d i n alianţa c u A t e n a şi, î n c r e d i n ţ î n d u - s e în j u ­
rămintele pe baza cărora dregătorii l a c e d e m o n i e n i l o r îi dădu­
seră v o i e l u i B r a s i d a s , c î n d îl t r i m i s e s e r ă să l e d e p u n ă , şi a n u m e
c ă a c e i a p e c a r e şi-i v a a t r a g e e l v o r f i aliaţi l i b e r i , a u pri­
mit armata s p a r t a n ă . Şi n u m u l t după aceea s-a d e s p r i n s şi
cetatea Stagiros, o colonie a andrienilor. Aceste lucruri s-au
p e t r e c u t în v a r a aceasta.

89 (1) î n p r i m e l e z i l e a l e i e r n i i u r m ă t o a r e situaţia d i n B e o ­
ţia fusese î n c r e d i n ţ a t ă s t r a t e g i l o r H i p p o c r a t e s şi D e m o s t h e n e s ,
aşa că D e m o s t h e n e s t r e b u i a să s o s e a s c ă c u c o r ă b i i l e l a S i p h a i ,
i a r celălalt l a D e l i o n ; p r o d u c î n d u - s e însă o greşeală în c a l c u l u l
z i l e l o r în c a r e a m î n d o i t r e b u i a u să p o a r t e r ă z b o i u l , D e m o s t h e ­
nes a plutit m a i înainte spre S i p h a i şi, a v î n d pe corăbii pe
a c h a r n a n i e n i şi p e m u l ţ i d i n aliaţii d e acolo, n - a p u t u t să d u c ă
nimic l a b u n sfîrşit deoarece N i c o m a c h o s , u n p h o c i d e a n d i n
Phanotis, a d i v u l g a t proiectul lacedemonienilor, care l - a u adus
l a c u n o ş t i n ţ ă b e o ţ i e n i l o r . (2) B e o ţ i e n i i a u sărit c u toţii l a luptă
( H i p p o c r a t e s n u - i s t i n g h e r e a , căci e r a p e u s c a t ) şi a u f o s t o c u ­
p a t e şi c e t a t e a S i p h a i , şi C h e r o n e e a , i a r c î n d c o l a b o r a t o r i i l o r
de prin cetăţi au aflat de această greşeală, n-au mai putut
schimba cu nimic situaţia din cetăţi.

90 (1) H i p p o c r a t e s , r i d i c î n d u - i pe atenieni şi împreună cu

e i şi p e m e t e c i şi p e toţi străinii c a r e e r a u acolo, a v e n i t m a i
tîrziu l a D e l i o n , c î n d b e o ţ i e n i i se retrăseseră d e j a d e l a S i p h a i
şi, a ş e z î n d u - ş i a r m a t a l a D e l i o n , a î n c o n j u r a t t e m p l u l l u i A p o l -

430
 CARTEA A IV-A

Jon cu ziduri în f e l u l următor: (2) a u săpat u n şanţ în cerc

pe lîngă l o c u l p e c a r e este s i t u a t t e m p l u l şi p e l î n g ă templu,
i a r p ă m î n t u l scos d i n g r o a p ă l - a u r i d i c a t î n l o c d e z i d şi, î n f i -
gînd p a r i p e acest pămînt, a u tăiat viţă d e v i e p u n î n d - o în
jurul t e m p l u l u i ; a p o i a u m a i p u s p i e t r e şi c ă r ă m i z i l u a t e d i n
temeliile caselor de p r i m p r e j u r ridicînd această terasă c u t o t
felul de m a t e r i a l e . (3) A u m a i înălţat şi t u r n u r i de l e m n pe
unde era p o t r i v i t , pe unde clădirea t e m p l u l u i n u se e x i n d e a ,
căci colonadele porticului căzuseră. A u î n c e p u t l u c r u l a treia
zi, după ce p l e c a s e r ă de acasă, şi a u c o n t i n u a t şi în această
z i şi în a p a t r a , c h i a r şi î n a c i n c e a p î n ă l a p r î n z . (4) A p o i ,
c î n d cea m a i m a r e p a r t e a l u c r ă r i i fusese t e r m i n a t ă , a r m a t a a
înaintat de la Delion aproape zece stadii, ca şi cînd ar f i
plecat acasă, c ă c i c e i m a i mulţi dintre ostaşii uşor înarmaţi
m e r g e a u înainte. H o p l i ţ i i , p u n î n d a r m e l e j o s , stăteau liniştiţi.
H i p p o c r a t e s , î n aşteptare, pusese deja paznici şi d ă d u s e dis­
poziţii c u m t r e b u i e să se d u c ă l a b u n sfîrşit r e s t u l lucrării l a
z i d u l de apărare.

91 î n aceste zile, beoţienii s-au a d u n a t la Tanagra. Erau

de faţă o a m e n i d i n t o a t e cetăţile. C î n d au aflat că atenienii
plecaseră acasă, b e o t a r h i i , c a r e sînt î n n u m ă r de unsprezece,
nu-i m a i îndemnau să d e a l u p t a , zicînd că a t e n i e n i i nu mai
sînt în B e o ţ i a , c i se află l a h o t a r e l e O r o p i e i , u n d e îşi aşezaseră
armele. însă Pagondas, fiul l u i Aiolades, beotarh d i n Theba,
împreună cu Arianthides, fiul l u i Lysimachides, care deţinea
a t u n c i c o n d u c e r e a , v o i a să d e a l u p t a şi socotea c ă este m a i b i n e
să se a v î n t e î n p r i m e j d i e . C h e m î n d u - i d e c i p e b e o ţ i e n i , p e c o m ­
p a n i i , ca n u c u m v a să-şi p u n ă d e o p a r t e a r m e l e , a î n c e r c a t să-i
convingă să p o r n e a s c ă împotriva a t e n i e n i l o r şi să d e a lupta:
el le-a v o r b i t astfel:

92 (1) „ A r t r e b u i , b e o ţ i e n i l o r , să n u p o r n i ţ i c u b ă n u i e l i î m ­
p o t r i v a noastră, a c o n d u c ă t o r i l o r , î n c h i p u i n d u - v ă c ă v a f i b i n e
să n e m a i b a t e m c u a t e n i e n i i , d a c ă v o m p u t e a s ă - i m a i s u r ­
p r i n d e m cît sînt î n c ă în B e o ţ i a .
î n t r - a d e v ă r , v e n i n d d e l a h o t a r e l e n o a s t r e şi r i d i c î n d o f o r ­
tăreaţă, a t e n i e n i i sînt g a t a să d i s t r u g ă B e o ţ i a şi sînt, d e s i g u r ,

431
 THUCYDIDES

d u ş m a n i î n o r i c e l o c v o r f i p r i n ş i , căci o r i de u n d e a u v e n i t
e i a u săvîrşit a c t e d u ş m ă n o a s e . (2) A c u m a , d a c ă c i n e v a soco­
teşte c ă este m a i b i n e să n u d ă m l u p t a să-şi s c h i m b e părerea,
pentru că p r e v e d e r e a a c e l o r a c a r e sînt atacaţi n u admite în
p r i v i n ţ a p a t r i e i l o r aceleaşi r a ţ i o n a m e n t e p e c a r e l e f a c e a c e l a
c a r e îşi a r e p a t r i a sa, d a r , r î v n i n d să a i b ă m a i m u l t , atacă c u
d i n a d i n s u l p e v e c i n i . (3) V o i aveţi u n o b i c e i s t r ă b u n , să r e s p i n ­
geţi pe d u ş m a n u l d e a l t n e a m 3 7
c a r e atacă şi p e p ă m î n t u l vos­
t r u şi l a f e l şi p e p ă m î n t u l v e c i n i l o r . C u atît m a i m u l t se c a d e
să-i r e s p i n g e m p e a t e n i e n i , c a r e v ă sînt v e c i n i . (4) î n t r - a d e v ă r ,
faţă de v e c i n i , toţi o a m e n i i p o t să-şi a r a t e c a p a c i t a t e a l o r de
a se m ă s u r a c u e i şi d o r u l de l i b e r t a t e . A t u n c i cum nu tre­
b u i e să l u p t ă m cu desperare împotriva acelora care încearcă
să r e d u c ă în s c l a v i e n u n u m a i p e v e c i n i , d a r c h i a r şi p e cei
care sînt departe? Exemple pentru o asemenea situaţie ne
oferă cei care locuiesc în faţa l o r , î n E u b e e a şi c e i c a r e lo­
cuiesc si în r e s t u l E l a d e i . C u m , n u t r e b u i e să s t i m c ă d e obi¬
cei p e n t r u alţii l u p t e l e c u v e c i n i i se d a u p e n t r u h o t a r e l e ţării,
i a r n o u ă , d a c ă v o m f i învinşi, n u n i se v a m a i t r a g e n i c i u n
a l t h o t a r p e c a r e să-1 p u t e m contesta? într-adevăr, dacă ate­
n i e n i i v o r v e n i n e v o r c o t r o p i ţara c u forţa. (5) C u atît m a i p r i ­
m e j d u i t ă d e c î t a a l t o r a este ţara p e c a r e o a v e m n o i . D e obi­
cei, o a m e n i i c a r e atacă c u î n d r ă z n e a l ă p e v e c i n i i l o r , aşa c u m
fac a t e n i e n i i a c u m , pornesc m a i fără frică cu a r m a t a împotriva
vecinilor liniştiţi şi c a r e r e s p i n g numai atacurile d a t e de pe
t e r i t o r i u l l o r . D i m p o t r i v ă , e i sînt m a i p u ţ i n avîntaţi să r e z i s t e
î m p o t r i v a c e l o r c a r e - i î n t î m p i n ă în ş f a r ă de h o t a r e l e ţării l o r
şi c a r e , d a c ă l i se o f e r ă p r i l e j u l , î n c e p e i înşişi a t a c u r i l e . (6)
Noi înşine a v e m experienţa acestui lucru. într-adevăr, învin-
gîndu-i l a Coroneea, atunci cînd ne ocupau ţara, p e n t r u că
m a i e r a m în d e z b i n a r e , a m o f e r i t B e o ţ i e i o p u t e r n i c ă s e c u r i t a t e
p î n ă astăzi. (7) D e aceste l u c r u r i t r e b u i e să n e a m i n t i m n o i a s ­
tăzi, şi c e i m a i î n v î r s t ă să se a r a t e l a î n ă l ţ i m e a f a p t e l o r l o r
a n t e r i o a r e , i a r c e i m a i t i n e r i să î n c e r c e să n u f a c ă d e rîs v i r ­
tuţile p ă r i n ţ i l o r l o r , c a r e a u f o s t a t u n c e a b r a v i , c i , a v î n d î n c r e ­
d e r e a c ă z e u l a l c ă r u i t e m p l u e i l - a u î n c o n j u r a t c u z i d u r i şi-1
stăpînesc în c h i p n e l e g i u i t , v a f i d e p a r t e a n o a s t r ă ; a v î n d în­
c r e d e r e în j e r t f e l e p e c a r e l e - a m f ă c u t şi c a r e n i s - a u arătat

432
 CARTEA A IV-A

f a v o r a b i l e , să p o r n i m î m p o t r i v a l o r şi să l e a r ă t ă m c ă n u p o t
d o b î n d i l u c r u r i l e p e c a r e l e r î v n e s c , a t a c î n d p e c e i c a r e n u se
apără, c i să v a d ă c ă a c e i a p e n t r u c a r e este o v e ş n i c ă datorie
n o b i l ă să-şi e l i b e r e z e p a t r i a p r i n l u p t ă şi să n u r e d u c ă patria
a l t o r a în s c l a v i e , n u - i lasă să p l e c e f ă r ă să l e f i d a t l o v i t u r i " .

93 (1) P a g o n d a s , f ă c î n d aceste î n d e m n u r i b e o ţ i e n i l o r , i - a c o n ­
vins să pornească împotriva atenienilor şi, p u n î n d în grabă
a r m a t a în r î n d u i a l ă , s-a aşezat în f r u n t e a e i şi a î n c e p u t mar­
şul. Ziua înaintase mult. Cînd au ajuns aproape de armata
d u ş m a n i l o r , şi-a aşezat t a b ă r a î n t r - o p o z i ţ i e de u n d e , d i n p r i ­
cina unei coline, c a r e e r a între e l şi d u ş m a n , n u se vedeau
u n i i p e alţii; a p o i ş i - a r î n d u i t a r m a t a şi s-a p r e g ă t i t d e luptă.
(2) C î n d i s-a v e s t i t l u i H i p p o c r a t e s , c a r e e r a l a D e l i o n , că b e o ­
ţienii v i n l a a t a c , a t r i m i s p e c i n e v a l a tabără p o r u n c i n d ar­
m a t e i să se p u n ă în r î n d u i a l ă , a p o i , n u m u l t în u r m ă , a v e n i t şi
e l , lăsînd ca l a v r e o t r e i s u t e d e călăreţi l a D e l i o n , p e n t r u ca
să f a c ă de strajă pentru eventualitatea c-ar f i atacaţi şi, în
acelaşi timp, aşteptînd momentul prielnic, să-i provoace pe
b e o ţ i e n i l a l u p t ă . (3) B e o ţ i e n i i a u aşezat u n n u m ă r de soldaţi
c a r e să r e z i s t e î m p o t r i v a l o r şi, c î n d l i s-a p ă r u t că-i momen­
t u l p o t r i v i t , s - a u arătat d e a s u p r a c o l i n e l o r şi ş i - a u aşezat a r ­
m e l e , rînduiţi în l i n i e d e b ă t a i e , aşa c u m a v e a u să l u p t e : ca
l a ş a p t e m i i d e h o p l i ţ i , peste zece m i i de soldaţi u ş o r î n a r m a ţ i ,
o m i e d e călăreţi şi c i n c i s u t e d e pedeştri. (4) F l a n c u l drept
i l d e ţ i n e a u t h e b a n i i şi v e c i n i i l o r , în m i j l o c u l l i n i e i de b ă t a i e se
a f l a u haliarţii , c o r o n e e n i i , c o p a i e n i i
38 3 9 4 0
şi alţi l o c u i t o r i d i n j u ­
rul l a c u l u i ; în f l a n c u l stîng se a f l a u thespienii, tanagrienii şi
orchomenienii; în a m b e l e f l a n c u r i se aflau călăreţi şi soldaţi
uşor î n a r m a ţ i . L a s c u t u r i a u f o s t aşezaţi d o u ă z e c i şi c i n c i de
t h e b a n i , i a r p e ceilalţi i - a u lăsat c u m se găseau. A c e a s t a e r a
p r e g ă t i r e a şi r î n d u i a l ă beoţienilor.

94 (1) H o p l i ţ i i a t e n i e n i d i n î n t r e a g a a r m a t ă s - a u aşezat cîte

o p t . E r a u e g a l i în n u m ă r
4 1
c u d u ş m a n i i . Călăreţii s-au aşezat
la extremităţile celor două flancuri. Trupe uşoare, înarmate
conform rînduielii, nici n u se aflau atunci de faţă, nici nu
e x i s t a u în c e t a t e . D a r şi soldaţii u ş o r î n a r m a ţ i c a r e a u p o r n i t

28 — Războiul p e l o p o n e s i a c 433
 THUCYDIDES

a t u n c i l a a t a c şi c a r e e r a u m u l t m a i n u m e r o ş i d e c î t d u ş m a n i i ,
au pornit fără arme (armata e r a alcătuită d i n străinii care
se a f l a u d e faţă şi cetăţeni). D a r şi d i n t r e soldaţii u ş o r î n a r m a ţ i ,
d e o a r e c e p o r n i s e r ă l a î n c e p u t s p r e casă, n u e r a u d e faţă decît
puţini. (2) C î n d s-au aşezat ei în l i n i e de b ă t a i e şi e r a u pe
punctul de a începe lupta, Hippocrates, comandantul, trecînd
în r e v i s t ă 42
armata a t e n i e n i l o r , a î n c e p u t să-i î n c u r a j e z e vor-
bindu-le astfel:

95 (1) „ A t e n i e n i l o r , î n d e m n u l m e u este s c u r t , d e v r e m e ce
p o a t e să a i b ă aceeaşi p u t e r e ca c e l l u n g în faţa u n o r oameni
b r a v i şi este m a i d e g r a b ă o a t r a g e r e a atenţiei d e c î t u n d i s c u r s .
(2) N i m e n i d i n t r e v o i să n u c r e a d ă că n o i înfruntăm pe pă­
m î n t străin o p r i m e j d i e c a r e n u n e p r i v e ş t e . Î n t r - a d e v ă r , n o i
v a t r e b u i să d ă m l u p t a p e p ă m î n t u l a c e s t o r a , d a r p e n t r u p a t r i a
noastră. Şi dacă vom învinge, peloponesienii n u ne vor mai
i n v a d a n i c i o d a t ă ţ a r a ; fără c a v a l e r i a a c e s t o r a şi î n t r - o singură
luptă veţi cîştiga şi acest pămînt, şi, m a i m u l t , veţi elibera
şi p e celălalt. (3) P o r n i ţ i d e c i î m p o t r i v a l o r şi fiţi d e m n i f i e c a r e
d e c e t a t e a p e c a r e o a r c şi de c a r e se b u c u r ă ca d e p r i m a p r i n ­
t r e e l e n i ; fiţi d e m n i de părinţii c a r e , î n v i n g î n d aceşti duşmani
î n bătălia d e l a O i n o p h y t a , a u stăpînit această B e o ţ i e " .

96 (1) F ă c î n d aceste î n d e m n u r i , H i p p o c r a t e s reuşise să î n a ­

inteze doar pînă la mijlocul taberei. în acest timp beoţienii,
îndemnaţi şi ei de Pagondas, au început să coboare de pe
c o l i n ă i n t o n î n d p a i a n u l . A t e n i e n i i l e - a u ieşit î n c a l e şi a u î n ­
c e p u t h ă r ţ u i a l a d i n m e r s . (2) D a r e x t r e m i t ă ţ i l e f l a n c u r i l o r celor
d o u ă a r m a t e n - a u a j u n s c o r p l a c o r p , c i a u păţit acelaşi lucru:
a u f o s t î m p i e d i c a t e d e torenţi. R e s t u l a r m a t e i a r e z i s t a t într-o
l u p t ă g r e a , în c a r e se î m p i n g e a u u n i i pe alţii c u s c u t u r i l e . (3)
F l a n c u l stîng a l b e o ţ i e n i l o r , p î n ă i a m i j l o c u l liniei de bătaie,
a f o s t î n f r î n t de a t e n i e n i , care, în această p a r t e a f r o n t u l u i , a
a t a c a t şi p e ceilalţi, d a r m a i ales p e t h e s p i e n i . A s t f e l , ostaşii
aliaţi aflaţi lîngă thespieni s-au retras, iar thespienii, fiind
încercuiţi pe u n spaţiu îngust, a u fost ucişi luptînd corp la
c o r p ; şi c î ţ i v a a t e n i e n i , f i i n d puşi în încurcătură d i n pricina

434
 CARTEA A IV-A

î n c e r c u i r i i , n u s-au m a i r e c u n o s c u t şi s - a u u c i s u n i i pe alţii.
(4) î n această p a r t e a f r o n t u l u i b e o ţ i e n i i a u f o s t î n f r î n ţ i şi s-au
r e f u g i a t în p a r t e a u n d e se c o n t i n u a l u p t a ; a r i p a d r e a p t ă a t h e ­
banilor i - a învins pe atenieni şi, r e s p i n g î n d u - i de l a început,
i - a u u r m ă r i t p a s c u pas. (5) P a g o n d a s a t r i m i s d i n t r - u n a s c u n ­
ziş d o u ă e s c a d r o a n e de c a v a l e r i e s p r e c o l i n ă , d e v r e m e ce a r i p a
l o r stîngă e r a în s u f e r i n ţ ă ; aceşti c a v a l e r i , a p ă r î n d p e n e a ş t e p ­
t a t e , a u v î r î t s p a i m a în f l a n c u l î n v i n g ă t o r a l a t e n i e n i l o r , care
socoteau că altă a r m a t ă v i n e l a atac. (6) A s t f e l că d i n a m î n -
d o u ă p ă r ţ i l e , şi d i n p a r t e a l u i P a g o n d a s şi d i n p a r t e a theba­
nilor, duşmanii îi urmăreau şi năvăleau a s u p r a l o r , aşa că
î n t r e a g a a r m a t ă a a t e n i e n i l o r a f o s t p u s ă p e f u g ă . (7) O p a r t e
din a t e n i e n i a u p o r n i t s p r e D e l i o n şi s p r e m a r e , a l t a s-a dus
s p r e O r o p o s , i a r a l t a s p r e m u n t e l e P a r n e s , şi în f i n e alţii, f i e ­
c a r e p e u n d e n ă d ă j d u i a că se p o a t e s a l v a . (8) B e o ţ i e n i i şi m a i
ales călăreţii l o r şi l o c r i e n i i , care le-au venit în a j u t o r cînd
s-a p r o d u s r e s p i n g e r e a , îi u c i d e a u . L a c ă d e r e a n o p ţ i i s-a sal­
v a t m a i uşor m u l ţ i m e a c e l o r c a r e f u g e a u . (9) I a r a d o u a z i şi
c e i de l a O r o p o s , şi cei de l a D e l i o n , lăsînd a c o l o o g a r n i z o a n ă
pe care încă o m a i stăpîneau, a u fost transportaţi pe mare
acasă.

97 (1) B e o ţ i e n i i a u înălţat u n m o n u m e n t în c i n s t e a biruin­

ţei, a u r i d i c a t m o r ţ i i l o r şi d u p ă ce a u p r ă d a t p e a i d u ş m a n i l o r
şi a u i n s t i t u i t o strajă s - a u r e t r a s l a T a n a g r a , p r e g ă t i n d u - s e să
a t a c e l o c a l i t a t e a D e l i o n . (2) D e l a A t e n a venea u n crainic în
v e d e r e a r i d i c ă r i i c o r p u r i l o r c e l o r căzuţi. î n d r u m e l a întîlnit
u n c r a i n i c b e o ţ i a n c a r e 1-a î n t o r s p e c e l a t e n i a n şi i - a spus că
nu va realiza nimic m a i înainte de a se întoarce el însuşi;
acesta, stînd în faţa atenienilor, le-a adus l a cunoştinţă, d i n
p a r t e a b e o ţ i e n i l o r , c ă n u f a c b i n e ceea ce f a c , d e o a r e c e calcă
legiuirile străbune ale elenilor; (3) astfel, zicea e l , este un
l u c r u s t a b i l i t p e n t r u toţi e l e n i i că, a t u n c i c î n d se atacă r e c i p r o c ,
să n u se atingă de lucrurile sacre; dimpotrivă atenienii, în-
conjurînd Delionul cu ziduri, şi-au stabilit înăuntru locuinţa,
şi t o a t e f a p t e l e c a r e se p e t r e c a c o l o l e fac ca o a m e n i i n e l e g i u i ţ i ;
d e a s e m e n e a a t e n i e n i i scot şi c o n s u m ă a p a c a r e t r e b u i a să r ă -

435
 THUCYDIDES

m î n ă neatinsă şi c a r e este p ă s t r a t ă n u m a i p e n t r u j e r t f e . Astfel

c ă b e o ţ i e n i i , i n v o c î n d p e z e i i l o r înşişi şi pe A p o l l o n , l e s p u n
să se retragă din templu şi să-şi ducă cu ei toate ale l o r .

98 (1) D u p ă ce c r a i n i c u l a s p u s aceste c u v i n t e , a t e n i e n i i a u
trimis şi e i l a b e o ţ i e n i u n crainic, susţinînd că n u au făcut
n i c i o p a g u b ă t e m p l u l u i şi că n u v o r a d u c e c u d i n a d i n s u l n i c i
o vătămare în viitor, deoarece ei, de l a început, n-au venit
să f a c ă rău, c i ca să î n d e p ă r t e z e d i n t e m p l u p e a c e i a c a r e e r a u
vătămători. (2) L e - a u m a i spus c ă există o l e g e pentru eleni
c ă a c e i a c a r e s t ă p î n e s c o ţară, f i e m a i întinsă, f i e m a i p u ţ i n
întinsă, să a i b ă în stăpînire î n t o t d e a u n a şi l o c u r i l e s a c r e , în-
grijindu-le aşa c u m este t r a d i ţ i a şi c u m v o r p u t e a . (3) C ă şi
b e o ţ i e n i i , şi m u l ţ i alţii c a r e , r i d i c î n d u - s e , a u c u c e r i t şi cuce­
resc p r i n forţă u n t e r i t o r i u a u a t a c a t m a i întîi t e m p l e străine
şi a c u m l e s t ă p î n e s c ca şi p e a l e l o r p r o p r i i . (4) A ş a şi e i , d a c ă
ar putea să stăpînească o parte m a i mare d i n ţara lor, ar
f a c e acelaşi l u c r u ; d a r a c u m n u sînt dispuşi să se r e t r a g ă d i n
p a r t e a în c a r e se găsesc, p e n t r u c ă se socotesc p e p ă m î n t u l l o r .
(5) E i s - a u a t i n s d e a p ă de n e v o i e , i a r n e v o i a n u ş i - a u luat-o
din trufie, ci, trebuind să r e z i s t e împotriva beoţienilor, care
s - a u d u s e i întîi în ţara a t e n i e n i l o r , a u f o s t siliţi să se folo­
s e a s c ă d e apă. (6) Este f i r e s c ca o r i c e f a p t ă i m p u s ă d e război
şi de n e v o i e să d o b î n d e a s c ă i e r t a r e , c h i a r d i n p a r t e a u n u i zeu
(altarele constituie un refugiu pentru greşelile săvîrşite fără
v o i e ) . C ă l c a r e d e l e g e s-a n u m i t săvîrşirea u n o r rele care n u
e r a u i m p u s e , d a r n u săvîrşirea u n o r r e l e i m p u s e d e î m p r e j u r ă r i .
(7) O n e l e g i u i r e c u m u l t m a i m a r e săvîrşesc a c e i a c a r e cer să
l i se r e s t i t u i e m o r ţ i i în s c h i m b u l u n o r l u c r u r i sacre, d e c î t aceia
c a r e n u v o r să a d u c ă ceea ce se c a d e în s c h i m b u l unor l u ­
cruri sacre. (8) Şi i - a u î n d e m n a t să l e s p u n ă c l a r c ă n u v o i
putea r i d i c a morţii în s c h i m b u l r e t r a g e r i i " d i n Beoţia (căci e i
n u m a i sînt în ţ a r a b e o ţ i e n i l o r , c i în aceea p e c a r e a u c î ş t i g a t - o
c u suliţa), c i n u m a i d a c ă v o r î n c h e i a u n t r a t a t d u p ă l e g i l e stră­
bune.

99 (1) B e o ţ i e n i i au răspuns că, dacă atenienii se află în

B e o ţ i a , să p l e c e d i n ţara b e o ţ i e n i l o r , l u î n d u - ş i l u c r u r i l e l o r d c

436
 CARTEA A IV-A

pe teritoriul Beoţiei, iar dacă sînt în ţara atenienilor, ate­

n i e n i i înşişi v o r hotărî ce t r e b u i e să f a c ă . [ B e o ţ i e n i i a u spus
aşa], s o c o t i n d că O r o p i a , în c a r e s-a î n t î m p l a t să z a c ă morţii
d i n l u p t a c a r e se d ă d u s e l a h o t a r e , este î n s t ă p î n i r e a atenie­
n i l o r şi că e i n - a r p u t e a să p u n ă s t ă p î n i r e p e ea întrebuinţînd
f o r ţ a , (de aceea n i c i n u s - a u a n g a j a t p r i n v r e u n t r a t a t c u p r i ­
vire l a posesiunea atenienilor). în ceea ce priveşte expresia
„ d i n ţara l o r " e i a u spus c ă p o t să r ă s p u n d ă f r u m o s „ s ă plece
şi să i a ceea ce au". Crainicul atenienilor, ascultînd aceste
lucruri, a plecat fără nici un rezultat.

100 (1) B e o ţ i e n i i , î n d a t ă a u c h e m a t d i n g o l f u l Malieus lăn-

c i e r i şi prăştiaşi şi d u p ă ce l e - a u v e n i t în a j u t o r d o u ă m i i de
hopliţi c o r i n t i e n i , şi străjerii p e l o p o n e s i e n i , şi m e g a r i e n i care
veniseră de la Nisaia, au pornit în expediţie spre Delion şi
a u a t a c a t f o r t ă r e a ţ a , î n c e r c î n d s-o c u c e r e a s c ă p r i n o r i c e m i j l o c
şi î n t r e b u i n ţ î n d şi o m a ş i n ă d e r ă z b o i c u c a r e a u c u c e r i t l o c a ­
l i t a t e a . (2) A c e a s t ă m a ş i n ă a u c o n s t r u i t - o în f e l u l u r m ă t o r : a u
tăiat c u ferăstrăul o bîrnă mare în l u n g în două; au scobit
a p o i cele d o u ă părţi d e - a l u n g u l , a p o i l - a u p o t r i v i t iarăşi e x a c t
ca părţile unui fluier. De un cap al bîrnei [scobite ca un
f l u i e r ] a u l e g a t , c u lanţuri, o c ă l d a r e şi în c ă l d a r e , p e d e d e s u b t ,
au introdus tubul de f i e r a l u n e i f o i , i a r bîrna a fost acope­
rită p e o m a r e î n t i n d e r e c u o t a b l ă d e f i e r . (3) M a ş i n a e r a p u r ­
tată p e c î t e v a c ă r u ţ e l a o m a r e distanţă d e z i d , m a i ales în p ă r ­
ţile z i d u l u i c o n s t r u i t c u v i ţ ă de v i e şi c u l e m n e , şi o r i de cîte o r i
o a p r o p i a u d e a c e l e părţi a l e z i d u l u i , în c a p ă t u l b î r n e i d i n s p r e
ei i n t r o d u c e a u t u b u r i mari d e s u f l a t şi î n c e p e a u să s u f l e . (4)
S u f l u l e r a î m p i n s c u m a r e p u t e r e p r i n s c o b i t u r a b î r n e i şi a s t f e l
e i r e u ş e a u să p r o v o a c e o f l a c ă r ă m a r e în c ă l d a r e a c a r e c o n ţ i n e a
c ă r b u n i a p r i n ş i , s u l f şi s m o a l ă ; z i d u l f i i n d în f e l u l acesta a p r i n s ,
nimeni n - a m a i p u t u t rămîne p e e l , c i , părăsindu-1, a u fugit,
aşa că a f o s t u ş o r d e c u c e r i t . (5) U n i i d i n t r e străjeri a u p i e r i t ,
d o u ă s u t e a u f o s t luaţi p r i z o n i e r i , i a r g r o s u l c e l o r l a l ţ i , îmbar-
c î n d u - s e p e c o r ă b i i , s-au î n t o r s în p a t r i e .

101 (1) D e l i o n u l a f o s t c u c e r i t în a 17-a z i d u p ă l u p t ă . C r a i ­

n i c u l a t e n i e n i l o r , c a r e n u ştia n i m i c d e s p r e cele ce se petre-

437
 THUCYDIDES

cuseră, a sosit n u m u l t d u p ă aceea, i a r beoţienii i - a u r ă s p u n s ,

în legătură c u m o r ţ i i , d a r a l t f e l d e c î t m a i înainte. (2) î n această
l u p t ă a u m u r i t a p r o a p e c i n c i s u t e de b e o ţ i e n i , i a r d i n t r e ate­
nieni ceva m a i puţin de o m i e , p r i n t r e c a r e şi c o m a n d a n t u l
H i p p o c r a t e s şi u n m a r e n u m ă r d e soldaţi uşor î n a r m a ţ i şi de
oameni care d u c e a u b a g a j e l e . (3) D u p ă această l u p t ă , şi De­
m o s t h e n e s — d e o a r e c e c î n d a p l u t i t s p r e S i p h a i n u i - a u reuşit
î n c e r c ă r i l e de t r ă d a r e — a v î n d p e c o r ă b i i , a r m a t a c o m p u s ă d i n
agrai, precum şi ca la 400 de hopliţi atenieni, a făcut o
d e b a r c a r e în S i c y o n i a . (4) S i c y o n i e n i i , sărind să se a p e r e m a i
î n a i n t e de a sosi t o a t e c o r ă b i i l e , i - a u r e s p i n s pe c e i debarcaţi
şi i - a u u r m ă r i t pînă l a corăbii; pe unii i - a u omorît, iar pe
alţii i - a u c a p t u r a t d e v i i şi, î n ă l ţ î n d u n m o n u m e n t în c i n s t e a
biruinţei, a u p r e d a t duşmanilor morţii prevăzuţi de armistiţiu.
(5) S i t a l c e s , r e g e l e o d r y s i l o r , a m u r i t c a m odată cu l u p t e l e de
l a Delion, aflîndu-se în e x p e d i ţ i e î m p o t r i v a tribalilor şi fiind
î n f r î n t în l u p t ă ; Seuthes^ f i u l l u i S p a r d a c o s , n e p o t u l l u i , a u r ­
m a t ca rege a l o d r y s i l o r şi a l r e s t u l u i T r a c i e i , în l o c u l l u i S i ­
talces.

102 (1) î n aceeaşi iarnă, B r a s i d a s , î m p r e u n ă cu aliaţii d i n

T r a c i a a p o r n i t în e x p e d i ţ i e î m p o t r i v a cetăţii A m p h i p o l i s , colo­
n i e a a t e n i e n i l o r aşezată p e f l u v i u l S t r y m o n . (2) L o c u l p e c a r e
se află a c u m cetatea încercase m a i î n a i n t e să-1 c o l o n i z e z e şj
A r i s t a g o r a s d i n M i l e t , c a r e f u g i s e d e r e g e l e D a r i u s , d a r a fost
împiedicat d e e d o n i şi a p o i şi de a t e n i e n i . A c e ş t i a , c u 32 de
a n i m a i tîrziu, a u t r i m i s zece m i i d e c o l o n i ş t i d i n A t e n a şi d i n
a l t e cetăţi, c a r e p r i m e a u să p l e c e în c o l o n i e . A c e ş t i a a u fost
ucişi l a D r a b e s c o s d e c ă t r e t r a c i . (3) Şi, iarăşi, în a l 299-lea a n ,
a t e n i e n i i , v e n i n d aci sub c o m a n d a l u i H a g n o n , f i u l l u i Nicias,
c a r e fusese t r i m i s c o l o n i s t , i - a i z g o n i t p e e d o n i şi a c o l o n i z a t
acest l o c , c a r e m a i î n a i n t e se n u m e a E n n e a H o d o i , [ n o u ă dru­
muri]. (4) A u p o r n i t d e l a E i o n , c e t a t e pe c a r e o a v e a u d r e p t
e m p o r i u l a m a r e , l a g u r a rîului, l a o distanţă d e 25 de stadii
de c e t a t e a d e a c u m , şi p e c a r e H a g n o n a n u m i t - o Amphipolis,
„cetatea înconjurătoare", p e n t r u că pe lîngă o m a r e p a r t e d i n
c e t a t e c u r g e rîul S t r y m o n , f o r m î n d u n s e m i c e r c . H a g n o n a î n -

438
 CARTEA A IV-A

c o n j u r a t - o c u u n z i d m a r e d e l a o p a r t e a a r c u l u i rîului pînă
l a c e a l a l t ă p a r t e şi a c o l o n i z a t - o p e u n l o c r i d i c a t , c a r e se v e d e
şi d i n s p r e rîu şi d i n s p r e m a r e .

103 (1) î m p o t r i v a acestei cetăţi a p o r n i t d e c i c u a r m a t ă B r a - -

sidas, r i d i c î n d u - ş i t a b ă r a d i n ţinutul a r n i l o r d i n C h a l c i d i c a , şi„
sosind pe l a amiază l a A u l o n şi l a B r o m i s c o s , p e unde lacul
B o l b e dă în m a r e , a c i n a t a c o l o şi a p o i a p o r n i t l a d r u m . (2)<
E r a iarnă şi c ă d e a l a p o v i ţ ă m u l t ă ; aceasta îl f ă c e a să stăruie:
şi m a i m u l t î n c o n t i n u a r e a e x p e d i ţ i e i , v o i n d să scape n e v ă z u t ,
de c e i d i n c e t a t e , e x c e p t î n d u - i p e t r ă d ă t o r i . (3) C ă c i în această,
c e t a t e l o c u i a u c î ţ i v a a r g i l e n i — c a r e sînt c o l o n i i a n d r i e n i l o r —
şi alţii, c o m p l i c i l a t r ă d a r e ; u n i i d i n t r e e i f i i n d atraşi d e P e r ­
diccas, i a r alţii d e c h a l c i d i e n i . (4) M a i ales a r g i l i e n i i , c a r e l o c u i a u .
în a p r o p i e r e , e r a u î n t o t d e a u n a suspectaţi d e a t e n i e n i şi c o m p l o -
tînd î m p o t r i v a cetăţii, c î n d a v e n i t m o m e n t u l şi a sosit B r a s i d a s
a u c o l a b o r a t şi m a i i n t e n s c u a r g i e n i i , aşezaţi în Amphipolis,.
p e n t r u ca c e t a t e a să f i e p r e d a t ă ; şi a t u n c i , p r i m i n d u - 1 p e Bra­
sidas în c e t a t e şi d e s p r i n z î n d u - s e de alianţa c u A t e n a , în acea.
noapte, către revărsatul zorilor, a u aşezat armata pe puntea,
rîului. (5) C e t a t e a este d e p a r t e d e d r u m u l p e u n d e se t r e c e , i a r
p e v r e m e a aceea n u a v e a z i d u r i ca a c u m , c i a c o l o se a f l a o-
strajă m i c ă . B r a s i d a s a r e s p i n s - o u ş o r , m a i ales c ă l a mijloc
e r a şi o t r ă d a r e . M a i c ă z u s e şi m u l t ă z ă p a d ă . B r a s i d a s , n ă p u s ­
t i n d u - s e p e neaşteptate, a t r e c u t p o d u l şi de î n d a t ă a captu­
r a t t o t a v u t u l c e l o r c a r e l o c u i a u în a f a r a cetăţii.

104 (1) D e o a r e c e t r e c e r e a p o d u l u i de către B r a s i d a s a c o n s t i ­

t u i t o s u r p r i z ă p e n t r u cei d i n c e t a t e , şi m u l ţ i l o c u i t o r i dinafară^
cetăţii e r a u p r i n ş i , i a r alţii se r e f u g i a u la zid, amphipolitenii
a u început să f a c ă zarvă m a r e , m a i ales c ă se b ă n u i a u unii.
p e alţii. (2) Şi se zice c ă B r a s i d a s , d a c ă a r f i v o i t să n u se
o p r e a s c ă c u a r m a t a p e n t r u ca să p r a d e , c i să p o r n e a s c ă îndată
s p r e c e t a t e , a r f i c u c e r i t - o . (3) D a r a c u m e l , a ş e z î n d u - ş i a r m a t a , ,
a pornit în afara cetăţii şi, d e o a r e c e nimeni dintre cei d i n .
c e t a t e n u ieşea, aşa c u m se aştepta, a s t a t liniştit. (4) I a r a d ­
v e r s a r i i t r ă d ă t o r i l o r , i z b u t i n d c u m u l ţ i m e a l o r să î m p i e d i c e d e s ­
c h i d e r e a i m e d i a t ă a p o r ţ i l o r , a u t r i m i s c î ţ i v a o a m e n i , împreună*

439
 THUCYDIDES

cu strategul Eucles, care era paznic a l acelui loc, trimis de

l a A t e n a , l a celălalt s t r a t e g a l a t e n i e n i l o r , l a T h u c y d i d e s , f i u ]
l u i O l o r o s , c a r e a s c r i s această i s t o r i e şi c a r e se a f l a l a T h a s o s
— i n s u l a T h a s o s este o c o l o n i e a p a r i e n i l o r , situată l a o distanţă
d e o jumătate de zi p l u t i r e de l a A m p h i p o l i s — cerîndu-i să
l e v i n ă în a j u t o r . (5) T h u c y d i d e s , a u z i n d , a p o r n i t îndată cu
ş a p t e c o r ă b i i , p e c a r e l e a v e a l a î n d e m î n ă , d o r i n d s-o i a î n a i n ­
t e a l u i B r a s i d a s şi să o c u p e A m p h i p o l i s u l m a i î n a i n t e d e a se
p r e d a s a u d a c ă n u , să o c u p e c e t a t e a E i o n .

105 (1) I n acest t i m p , B r a s i d a s , t e m î n d u - s e de a j u t o r u l coră­

biilor d i n Thasos şi aflînd că T h u c y d i d e s are o proprietate
formată d i n m i n e de a u r în p a r t e a aceea a T r a c i e i şi că d i n
această pricină are o f o a r t e m a r e influenţă a s u p r a l o c u i t o r i l o r
d e p e c o n t i n e n t , a p o r n i t în g r a b ă să o c u p e m a i î n a i n t e c e t a ­
t e a , de v a p u t e a . A c e a s t a a f ă c u t - o de t e a m ă ca n u cumva,
d a c ă v a sosi T h u c y d i d e s , p o p o r u l a m p h i p o l i t e n i l o r , nădăjduind
c ă de p e m a r e îi v o r v e n i aliaţi şi d i n T r a c i a v a a d u n a e l os­
taşi şi-i v a s a l v a , să f i e dispuşi să se predea. B r a s i d a s le-a
făcut propuneri moderate de înţelegere, dînd de veste prin
c r a i n i c că o r i c i n e d i n t r e amphipolitenii şi a t e n i e n i i din inte­
r i o r d o r e ş t e p o a t e să r ă m î n ă a c o l o în d e p l i n ă e g a l i t a t e c u cei
aflaţi în s t ă p î n i r e a sa, i a r c i n e n u v r e a să r ă m î n ă să plece,
luîndu-si l u c r u r i l e , i n t e r m e n de c i n c i zile.

106 (1) P o p o r u l , a u z i n d aceste p r o p u n e r i , s-a î m p ă r ţ i t în d o u ă

t a b e r e a d v e r s e , m a i ales că o p a r t e d i n t r e e i e r a u cetăţeni a t e ­
n i e n i , i a r alţii a m e s t e c a ţ i ; m u l ţ i dintre cei capturaţi în afara
cetăţii e r a u r u d e c u c e i d i n ă u n t r u . E i s o c o t e a u c ă a c e a s t ă ştire
este potrivită cu teama lor: atenienii, fiindcă erau bucuroşi
să p ă r ă s e a s c ă , e v e n t u a l , c e t a t e a , s o c o t i n d că n u v o r a v e a de
î n f r u n t a t p r i m e j d i i l a f e l c u ceilalţi, m a i ales c ă n u se a ş t e p ­
t a u că v o r p r i m i degrabă a j u t o r ; restul p o p o r u l u i [era dispus
s ă p l e c e ] f i i n d c ă s o c o t e a u că n u v o r p i e r d e c e t a t e a în aceleaşi
c o n d i ţ i i ca ceilalţi şi v o r s c ă p a d e p r i m e j d i e î m p o t r i v a aştep­
tării l o r . (2) A ş a că, a m p h i p o l i t e n i i , v ă z î n d c ă a c e i a c a r e cola­
b o r a u c u B r a s i d a s s p u n e a u a c u m d e s c h i s c ă este d r e p t ceea ce
propusese e l , şi constatînd că p o p o r u l şi-a schimbat părerea

440
 CARTEA A IV-A

şi nu mai dă ascultare strategului atenienilor, care era de

faţă, a u î n c h e i a t î n ţ e l e g e r e a şi l - a u p r i m i t p e B r a s i d a s în c o n ­
diţiile care fuseseră vestite prin crainic. (3) Aceştia au pre­
d a t c e t a t e a în acest f e l , i a r T h u c y d i d e s şi c o r ă b i i l e a u p o r n i t
în aceeaşi z i , tîrziu, s p r e E i o n . (4) B r a s i d a s a o c u p a t î n d a t ă ce­
t a t e a , i a r î n t i m p u l n o p ţ i i a v e a să c u c e r e a s c ă şi E i o n u l , şi î n ­
t r - a d e v ă r , d a c ă c o r ă b i i l e n - a r f i sărit d e g r a b ă în a j u t o r , c e t a t e a
ar f i fost cucerită l a revărsatul zorilor.

107 (1) D u p ă aceea, T h u c y d i d e s a r î n d u i t t r e b u r i l e în c e t a ­

t e a E i o n , p e n t r u ca să f i e în s i g u r a n ţ ă şi p e n t r u c l i p a de faţă,
în eventualitatea că Brasidas ar ataca, d a r şi p e viitor, în-
c u v i i n ţ î n d , p o t r i v i t t r a t a t u l u i , ca cei c a r e v o i a u să c o b o a r e d i n
p a r t e a de sus a cetăţii [şi să v i n ă l a e l ] . (2) B r a s i d a s , p o r n i n d p e
neaşteptate s p r e c e t a t e a E i o n şi în acelaşi t i m p şi p e rîu, c u
m u l t e c o r ă b i i , n ă d ă j d u i a că, o c u p î n d p a r t e a cetăţii c a r e se r i ­
d i c a d e a s u p r a z i d u l u i , v a p u t e a să p u n ă s t ă p î n i r e p e intrarea
p r i n rîu. A t a c î n d d e c i c e t a t e a d i n a m b e l e părţi, p e u s c a t , a f o s t
r e s p i n s . î n acelaşi t i m p , c e t a t e a A m p h i p o l i s e r a întărită. (3) Şi
Myrcinos, o cetate edonică, s-a d a t de partea sa, p e n t r u că
r e g e l e e d o n i l o r , P i t t a c o s , fusese u c i s de c o p i l u l său G o a x i s şi
de soţia sa B r a u r o . A p o i , n u c u m u l t m a i tîrziu, s-au d a t d e
partea sa cetăţile Galepsos şi O i s y m e ; şi acestea sînt colonii
ale cetăţii Thasos. Perdiccas, venind la faţa locului îndată
după c u c e r i r e a cetăţii, a pus în rînduială lucrurile.

108 (1) D e o a r e c e cetatea Amphipolis era ocupată, atenienii

au fost cuprinşi de o m a r e t e a m ă , m a i ales p e n t r u că ceta­
tea le aducea folos, fiindcă le t r i m i t e a l e m n e p e n t r u construc­
ţia c o r ă b i i l o r şi l e p r o c u r a b a n i ; [de a s e m e n e a e i se m a i t e ­
meau] pentru că pînă la Strymon era drumul thessalienilor
c î n d î n s o ţ e a u p e l a c e d e m o n i e n i , c a r e m e r g e a u s p r e aliaţii l o r .
însă — g î n d e a u ei — atîta t i m p cît n u e r a u stăpîni p e p o d ,
care, în p a r t e a s u p e r i o a r ă , e r a m a r e şi se î n t i n d e a deasupra unei
mari porţiuni a mlaştinii f ă c u t e de r î u , d a r p ă z e a u cu coră­
b i i l e p a r t e a d i n s p r e E i o n , l a c e d e m o n i e n i i n u v o r p u t e a să a v a n ­
seze. A t u n c i , însă, a t e n i e n i i socoteau c ă t r e c e r e a l a aliaţii l a ­
cedemonienilor e r a m a i uşor de realizat. (2) A t e n i e n i i se t e -

441
 THUCYDIDES

meau şi de aliaţi, să nu se desprindă de ei. într-adevăr,

Brasidas se arăta foarte cumpătat în toate şi mai ales în
vorbe, spunîndu-le t o t d e a u n a c ă fusese t r i m i s ca să elibereze
E l a d a . (3) Cetăţile s u p u s e A t e n e i , a f l î n d şi de c u c e r i r e a A m p h i -
polisului, şi d e o f e r t e l e l u i B r a s i d a s , şi d e blîndeţea l u i , au
f o s t şi m a i m u l t t e n t a t e să-şi s c h i m b e situaţia; p e ascuns ele
trimiteau c r a i n i c i l a e l , î n d e m n î n d u - 1 să v i n ă l a e i şi f i e c a r e
c e t a t e v o i a să f i e cea dintîi c a r e să se d e s p r i n d ă . (4) D e a l t f e l ,
aceste cetăţi s o c o t e a u că n u v o r păţi n i m i c , căci, p e d e o p a r t e ,
se înşelaseră a s u p r a p u t e r i i a t e n i e n i l o r , aşa c u m s-a arătat m a i
tîrziu, i a r , pe de altă parte, pentru că j u d e c a u situaţia m a i
m u l t c u d o r i n ţ e l e l o r c o n f u z e d e c î t c u r a ţ i u n e a clară. D e a l t f e l
o a m e n i i o b i ş n u i e s c să î n c r e d i n ţ e z e u n e i n ă d e j d i n e c e r c e t a t e c u
r a ţ i u n e a l u c r u l p e c a r e - 1 doresc, i a r l u c r u l p e c a r e n u - 1 d o r e s c
p b i ş n u i e s c să-1 r e s p i n g ă p r i n r a ţ i u n e a autocratică™. (5) î n ace­
laşi t i m p , d e o a r e c e a t e n i e n i i f u s e s e r ă bătuţi d e c u r î n d în Beo­
ţia, i a r B r a s i d a s v o r b e a l u c r u r i imaginare şi n u ceea ce era
în realitate — a n u m e că atenienii numai cu armata lui nu
c u t e z a s e r ă să d e a l u p t a l a N i s a i a — aliaţii c a r e îi p ă r ă s e a u p e
a t e n i e n i p r i n d e a u c u r a j şi s o c o t e a u că n i m e n i n - o să v i n ă să-i
atace. (6) Dar lucrul cel mai important era că, d i n pricina
p e r s p e c t i v e i m o m e n t a n e plăcute ' 4 1
şi p e n t r u că l a i m b o l d u l l a ­
c e d e m o n i e n i l o r a v e a u să î n c e r c e d e s p r i n d e r e a , e r a u g a t a să se
a v î n t e în p r i m e j d i e p r i n o r i c e m i j l o c ' ' . A t e n i e n i i , f i i n d
5
informaţi
d e t o a t e acestea şi a v î n d în v e d e r e c ă m a i e r a p u ţ i n t i m p şi
v e n e a i a r n a , ş i - a u î m p r ă ş t i a t gărzile p r i n cetăţi, i a r B r a s i d a s ,
t r i m i ţ î n d i n s i s t e n t o a m e n i l a S p a r t a , c e r e a l a c e d e m o n i e n i l o r să
i se trimită armată, pe cînd el însuşi construia corăbii la
S t r y m o n . (7) L a c e d e m o n i e n i i , pe de o p a r t e d i n p r i c i n a invidiei
f r u n t a ş i l o r , i a r p e d e altă p a r t e p e n t r u c ă v o i a u c h i a r să a d u c ă
î n a p o i o a m e n i i de p e insulă 46
şi să t e r m i n e r ă z b o i u l , n u i - a u
dat ascultare.

109 (1) î n aceeaşi iarnă şi megarienii a u dărîmat pînă la

t e m e l i i m a r i l e z i d u r i p e c a r e l e a v e a u în stăpînire a t e n i e n i i , şi
B r a s i d a s , d u p ă c u c e r i r e a cetăţii A m p h i p o l i s , a p o r n i t împreună
c u aliaţii î m p o t r i v a cetăţii n u m i t ă A c t e . (2) A c e a s t ă c e t a t e se
r i d i c ă d i n c o a c e d e c a n a l u l r e g e l u i , i a r m u n t e l e A t h o s , c a r e se
4 7

442
 CARTEA A IV-A

află acolo, se t e r m i n ă în M a r e a A i g a i o n . (3) î n această regiune

se află u r m ă t o a r e l e c e t ă ţ i : S a n e , c o l o n i e a a n d r i e n i l o r , situată,
c h i a r l î n g ă c a n a l , şi p r i v i n d s p r e M a r e a E u b e e i , T h y s s o s , C l e o -
nai, Acrothos, Olophyxos, Dion. (4) A c e s t e cetăţi sînt locuite
de n e a m u r i a m e s t e c a t e , de barbari, care vorbesc două limbi.
O mică parte dintre ei sînt chalcidieni, dar cea mai mare
p a r t e sînt p e l a s g i ' ' , f ă c î n d p a r t e d i n t r e t i r e n i e n i i c a r e a u l o c u i t
8

o d i n i o a r ă i n s u l a L e m n o s şi A t e n a ; m a i sînt b i s a l ţ i , c r e s t o n i , ,
49 50

e d o n i . E i locuiesc
5 1
în cetăţi mici. (5) C e l e m a i m u l t e dintre
aceste cetăţi s-au dat de partea l u i Brasidas, dar cetăţile
S a n e şi D i o n s - a u î m p o t r i v i t , i a r B r a s i d a s , r ă m î n î n d p e loc cu
a r m a t a , le pustia pămîntul.

110 (1) D e v r e m e ce n u - i d ă d e a u a s c u l t a r e , B r a s i d a s a p o r n i t
î n d a t ă c u a r m a t a î m p o t r i v a cetăţii T o r o n e d i n C h a l c i d i c a , c a r e
era stăpînită de atenieni; însă cîţiva locuitori l-au poftit să
v i n ă , f i i n d g a t a să-i p r e d e a c e t a t e a . B r a s i d a s , s o s i n d î n timpul
nopţii, s-a aşezat pe la revărsatul zorilor cu armata lîngă
t e m p l u l D i o s c o u r i l o r , c a r e se află l a o distanţă d e c e l m u l t t r e i
stadii de c e t a t e . (2) E l a s c ă p a t neobservat de restul cetăţii.
T o r o n e şi d e g ă r z i l e a t e n i e n i l o r ; c î ţ i v a d i n t r e c e i c a r e colabo­
r a u c u e l , ştiind c ă v i n e , i - a u ieşit p e a s c u n s î n a i n t e şi, c î n d
au aflat că a sosit, a u d u s şapte b ă r b a ţ i uşor î n a r m a ţ i care
a v e a u l a e i p u m n a l e l e (căci n u m a i ei, d i n t r e cei douăzeci de
bărbaţi rînduiţi l a î n c e p u t , n u s - a u t e m u t să i n t r e înăuntru;,
comandant le era Lysistratos d i n Olynthos i a r ei, pătrunzînd
p r i n z i d u l d i n s p r e m a r e şi t r e c î n d n e o b s e r v a ţ i d e străjile c a r e
e r a u aşezate d e a s u p r a , p e n t r u c ă c e t a t e a e r a aşezată pe o co­
lină, s - a u u r c a t , a u u c i s p e străjeri şi a u c u c e r i t p o a r t a d e l a
Canastraion.

111 (1) B r a s i d a s , d u p ă ce a înaintat p u ţ i n c u r e s t u l arma­

t e i , s-a o p r i t pe loc, dar a trimis înainte o sută d e peltaşti
pentru ca, atunci cînd se vor deschide anumite porţi şi se
va da semnalul convenit, ei să intre c e i dintîi înăuntru. (2)
Aceştia, trecînd . t i m p u l şi mirîndu-se [că nu văd semnalul],,
s - a u t r e z i t că, p u ţ i n cîte p u ţ i n , a u a j u n s l î n g ă c e t a t e . T o r o n e i i ,
c a r e se g ă s e a u î n ă u n t r u p r e g ă t i ţ i , î m p r e u n ă c u c e i c a r e intra--

443
 THUCYDIDES

seră în c e t a t e , c î n d l i s-a ridicat p o r t i ţ a şi a p o i , d u p ă sfărî-

marea d r u g u l u i , s - a u d e s c h i s p o r ţ i l e d i n s p r e a g o r a , m a i întîi,
făcînd u n ocol, a u dus pe cîţiva l a portiţă. [Aceasta a u făcut-o]
pentru ca, d i n s p a t e şi d i n a m b e l e l a t u r i , să v î r e groaza în
cei d i n cetate care n u ştiau n i m i c , fiind luaţi p r i n surprin­
dere, apoi au semnalizat cu ajutorul focurilor aprinse, aşa
cum se s t a b i l i s e , şi p r i n porţile d i n agora a u i n t r o d u s restul
peltaştilor.

112 (1) B r a s i d a s , p r i m i n d consemnul, a pornit în grabă la

drum, ridicînd a r m a t a , c a r e v e n e a în a j u t o r în n u m ă r mare,
p r o v o c î n d m u l t ă t u l b u r a r e p r i n t r e c e i c a r e se g ă s e a u în c e t a t e .
(2) U n i i n ă v ă l e a u î n d a t ă s p r e p o r ţ i , i a r alţii l u n e c a u p e b î r n e l e
tăiate în patru colţuri, care întîmplător se aflau lîngă zidul
căzut şi reclădit, şi care serveau la ridicarea pietrelor. (3)
Brasidas şi-a îndreptat îndată oastea spre partea de sus a
cetăţii, voind s-o cucerească începînd cu culmile, iar restul
t r u p e l o r s-a î m p r ă ş t i a t în m o d e g a l în t o a t e p ă r ţ i l e .

113 (1) D u p ă cucerirea cetăţii cea m a i mare parte dintre

t o r o n e i , neştiind nimic, e r a u în p a n i c ă , i a r cei c a r e unelteau
c u d u ş m a n u l şi c e i c ă r o r a l e e r a p e p l a c ceea ce se întîmplă
v e n e a u î n d a t ă alături d e c e i c a r e i n t r a u . (2) I a r d i n t r e a t e n i e n i
( u n i i d o r m e a u în a g o r a , ca l a c i n c i z e c i d e hopliţi) p r i n z î n d de
v e s t e , p u ţ i n i l a n u m ă r însă a u f o s t ucişi, de m î i n i l e d u ş m a n i l o r ,
iar dintre ceilalţi, u n i i s - a u salvat f u g i n d p e jos, i a r alţii s-au
r e f u g i a t l a cele două corăbii c a r e stăteau d e strajă în fortă­
r e a ţ a L e k y t h o s , p e c a r e c h i a r e i o s t ă p î n e a u , d u p ă ce o cuce­
r i s e r ă , şi c a r e e r a p e o înălţime a cetăţii spre m a r e , pe un
i s t m s t r i m t . (3) S - a u m a i r e f u g i a t şi d i n t r e t o r o n e i , a c e i a care
erau prieteni cu atenienii.

114 (1) F ă c î n d u - s e ziuă şi c e t a t e a f i i n d ţinută c u străşnicie

î n m î n ă , B r a s i d a s a d a t d e ştire p r i n crainic toroneilor, care
fugiseră cu atenienii, că, aceia care v o r , p o t să se întoarcă
a c a s ă şi să r ă m î n ă cetăţeni fără nici u n f e l de teamă, apoi,
trimiţînd un crainic la atenieni, le-a poruncit să iasă din
Lekythos — care e a l c h a l c i d i e n i l o r — luînd c u ei morţii şi

444
 CARTEA A IV-A

b a g a j e l e l o r d u p ă r e g u l i l e p r e v ă z u t e de armistiţiu. (2) A t e n i e ­
n i i a u spus că n u v o r părăsi f o r t ă r e a ţ a şi i - a u c e r u t să î n c h e i e
un armistiţiu de o zi p e n t r u ca să p o a t ă să-şi r i d i c e morţii.
Brasidas le-a acordat două zile. în aceste două zile, el şi-a
întărit casele d e primprejur şi a t e n i e n i i p e a l e l o r . (3) Apoi,
chemînd poporul toroneilor în adunare, Brasidas le-a spus
cuvinte asemănătoare cu cele rostite în cetatea A c a n t h o s si
a n u m e că n u este d r e p t să s o c o t e a s c ă o a m e n i răi şi trădători
pe aceia care i - a u înlesnit cucerirea cetăţii — pentru că ei
n-au făcut aceasta ca să înrobească cetatea şi nici fiindcă
fuseseră mituiţi, c i s p r e b i n e l e şi l i b e r t a t e a e i — şi n i c i cei
c a r e n u a u l u a t p a r t e l a a c ţ i u n e să n u c r e a d ă c ă se v a a t i n g e
de ei, căci el n-a venit să distrugă nici cetatea şi nici pe
vreun particular. (4) Le-a mai spus că tocmai de aceea a
d a t această v e s t e c e l o r c a r e f u g i s e r ă în t a b ă r a a t e n i a n ă , pen­
t r u c ă socoteşte că a c e i a n u s - a u f ă c u t m a i răi p r i n prietenia
atenienilor şi că atenienii, dacă vor încerca, nu vor apărea
m a i răi d e c î t l a c e d e m o n i e n i i ; e l t o c m a i d e aceea l e v a f i m a i
binevoitor, pentru că lacedemonienii săvîrşesc lucruri mai
d r e p t e , d a r a c u m e i se t e m p e n t r u că n u - i c u n o s c . (5) I - a î n ­
d e m n a t p e toţi să se o b i ş n u i a s c ă c u g î n d u l că l e v o r f i aliaţi
s t a t o r n i c i , şi că e i v o r r ă s p u n d e d e a c u m î n a i n t e p e n t r u toate
greşelile pe care le v o r săvîrşi, deoarece cele anterioare nu
le-au săvîrşit din vina lor, ci au fost împinşi de alţii, m a i
p u t e r n i c i , să l e f a c ă , şi că-i v a i e r t a c h i a r d a c ă î n t r u c î t v a s - a u
împotrivit.

115 (1) S p u n î n d astfel de cuvinte şi încurajîndu-i, Brasi­

das, d u p ă ce a u t r e c u t z i l e l e a r m i s t i ţ i u l u i , a î n c e p u t să r i d i c e
întărituri în faţa p u n c t u l u i Lekythos, în timp ce atenienii l i
se împotriveau de pe părtea m a i slabă a zidului şi de pe
casele c a r e a v e a u c r e n e l u r i . (2) O z i i - a u r e s p i n s , i a r în ziua
u r m ă t o a r e , în t i m p ce duşmanii încercau să a d u c ă împotriva
l o r o m a ş i n ă , d e pe c a r e p l ă n u i s e r ă să d e a foc î n t ă r i t u r i l o r de
lemn, iar armata se a p r o p i a p e a c o l o pe u n d e c r e d e a u e i c ă
a r p u t e a să a d u c ă m a ş i n a şi p e u n d e se p u t e a d a l u p t a m a i
bine, au ridicat un turn de lemn pe o casă, a u u m p l u t cu
a p ă m u l t e a m f o r e şi b u t o a i e şi a u m a i d u s şi p i e t r e m a r i ; şi

445
 THUCYDIDES

pe acolo s-au u r c a t a p o i mulţi o a m e n i . (3) D a r c l ă d i r e a , pri­

mind o sarcină p r e a m a r e , s-a prăbuşit şi p r o d u c î n d u - s e un
m a r e z g o m o t , a t e n i e n i i , c a r e se a f l a u în a p r o p i e r e şi c a r e a u
văzut prăbuşirea, mai mult s-au întristat d e c î t s - a u îngrozit;
c e i d i n a f a r ă şi m a i ales cei m a i î n d e p ă r t a ţ i , s o c o t i n d că pe
a c i a f o s t c u c e r i t ă c e t a t e a , s-au r e f u g i a t l a m a r e şi l a c o r ă b i i ,

116 (1) B r a s i d a s , c î n d a aflat că atenienii părăsesc crene­

lurile şi c î n d a văzut ceea ce se î n t î m p l a s e , s-a năpustit cu
toată armata asupra zidului pe care l - a u cucerit îndată, i a r
pe toţi cîţi i-a capturat i - a u c i s . (2) A t e n i e n i i , părăsind acel
l o c şi c u b ă r c i l e şi c u c o r ă b i i l e , s - a u d u s l a P a l l e n e , i a r B r a ­
s i d a s — există l a L e k y t h o s u n t e m p l u a l zeiţei A t e n a , i a r e l
t o c m a i vestise, cînd e r a g a t a să d e a a s a l t u l , c ă v a d a 30 de
m i n e de a r g i n t a c e l u i a c a r e v a a t a c a c e l dintîi z i d u l — soco­
tind că c u c e r i r e a se f ă c u s e altfel decît o m e n e ş t e , a d a t cclc-
30 de mine zeiţei pentru templu, a p o i , distrugînd fortăreaţa
Lekythos, a împodobit templul, 1-a făcut m a i frumos. (3) în
restul iernii B r a s i d a s a f ă c u t o r d i n e în ţ i n u t u r i l e p e care le
c u c e r i s e şi a p l ă n u i t să a t a c e a l t e l e . T r e c î n d i a r n a , s-a termi­
nat a l o p t u l e a a n a l războiului.

117 (1) O dată c u sosirea p r i m ă v e r i i a a n u l u i u r m ă t o r , l a c e ­

d e m o n i e n i i şi a t e n i e n i i a u î n c h e i a t u n armistiţiu d e u n a n : a t e ­
n i e n i i îşi î n c h i p u i a u că B r a s i d a s n u v a p u t e a să m a i d e s p r i n d ă
de ei n i c i u n aliat, m a i înainte de a se pregăti e i înşişi în
linişte şi că, d a c ă le v a m e r g e b i n e , v o r p u t e a î n c h e i a u n a c o r d
mai larg; l a c e d e m o n i e n i i [ l a rîndul l o r ] socoteau că atenienii
se v o r t e m e d e a l t e d e s p r i n d e r i şi c ă , d a c ă v o r î n c e t a t e m p o ­
r a r s u f e r i n ţ e l e şi m i z e r i i l e , a t e n i e n i i v o r d o r i şi m a i m u l t să
se înţeleagă, să l e r e s t i t u i e o a m e n i i şi să î n c h e i e u n a r m i s t i ţ i u
pentru un timp şi m a i î n d e l u n g a t . (2) A s t f e l , s p a r t a n i i ţineau
f o a r t e m u l t să l i se r e s t i t u i e p r i z o n i e r i i p e c î n d B r a s i d a s a v e a
î n c ă succese şi p l ă n u i a u ca, d a c ă e l v a î n a i n t a m a i m u l t şi v a
c r e a u n e c h i l i b r u î n t r e f o r ţ e , d e u n i i să se lipsească, i a r î m p o ­
t r i v a celorlalţi să se a v î n t e şi să l e r e z i s t e p e p i c i o r d e ega­
l i t a t e . (3) A ş a d a r , se î n c h e i e între e i şi aliaţii l o r u n armistiţiu
în f e l u l următor:

446
 CARTEA A IV-A

118 (1) „ N o i am hotărît ca oricine va v o i să p o a t ă să sc

folosească fără v i c l e n i e şi fără teamă de reşedinţa oracolului
lui Apollon Pitianul, potrivit legilor străbune. (2) Acestea
le-au hotărît lacedemonienii şi aliaţii lor care erau prezenţi
si a n u m e să c o n v i n g ă după putinţă, p r i n c r a i n i c i , şi pe beo­
ţieni, şi pe phocidieni. (3) în privinţa banilor zeului să ne
î n g r i j i m ca să-i g ă s i m p e cei c a r e a u j e f u i t , c o n d u e î n d u - n e în
chip corect şi cinstit după legile străbune şi n o i , şi v o i , şi
oricine doreşte dintre ceilalţi, respectînd cu toţii obiceiurile
străbune. (4) î n legătură c u aceasta, lacedemonienii şi aliaţii
au mai hotărît şi următoarele: lacedemonienii şi aliaţii
au hotărît că, d a c ă a t e n i e n i i v o r î n c h e i a u n t r a t a t , f i e c a r e să
r ă m î n ă în ţara l u i ( a v î n d f i e c a r e ceea ce a v e m a c u m ) , şi a n u m e
aceia care locuiesc între C o r y p h a s i o n , B u p h r a s şi T o m e u s , să
r ă m î n ă a c o l o şi t o t pe loc să stea şi cei c a r e l o c u i e s c în C y t h e ­
ra, fără să i a p a r t e l a alianţă şi nici n o i să n u ne ducem
l a e i s i n i c i e i l a n o i ; cei c a r e l o c u i e s c în N i s a i a si M i n o a să
n u treacă peste d r u m u l care duce de l a porţi pe lîngă Nisos
la templul l u i Poseidon, i a r de la templul l u i Poseidon spre
podul de la Minoa, (nici megarienii şi n i c i aliaţii l o r să n u
t r e a c ă acest d r u m ) . Să s t ă p î n e a s c ă i n s u l a p e c a r e l e - o luaseră
a t e n i e n i i şi să n u se a m e s t e c e u n i i c u alţii în n i c i u n f e l ; d e
a s e m e n e a să p ă s t r e z e şi ceea ce a u în T r o i z e n a şi cele l a c a r e
s-au învoit cu atenienii. (5) î n ceea ce priveşte marea, lace­
demonienii şi aliaţii l o r să n u p l u t e a s c ă pe o corabie mare
p e a p e l e d i n f a ţ a ţării l o r şi d i n faţa aliaţilor, c i să se folo­
sească de o corabie de negoţ, prevăzută numai cu vîsle, cu
o c a p a c i t a t e d e 50 d e talanţi. (6) C ă p o t să se d u c ă î n Pelo­
p o n e s şi l a A t e n a , p e pămînt şi pe a p ă şi, f o l o s i n d crainici,
s o l i şi acoliţi, să se î n c h e i e t r a t a t e p e n t r u î n c e t a r e a războiului
şi a r e v e n d i c ă r i l o r , î n o r i c e c o n d i ţ i i v o r găsi de c u v i i n ţ ă . (7) î n
acest t i m p , n i c i n o i n i c i v o i să n u p r i m i m d e z e r t o r i , n i c i o a m e n i
liberi, nici s c l a v i . (8) Să n e daţi satisfacţie, în f a ţ a judecăţii,
şi v o i nouă şi n o i vouă, rezolvînd diferendele după dreptul
strămoşesc pe calea justiţiei, fără război. (9) A c e s t e hotărîri
l e - a u l u a t l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii l o r , i a r d a c ă v o i aveţi v r e o
p ă r e r e m a i b u n ă şi m a i d r e a p t ă d e c î t acestea, v e n i ţ i l a S p a r t a
şi ne arătaţi, p e n t r u c ă n i c i l a c e d e m o n i e n i i , n i c i aliaţii l o r n u

447
 THUCYDIDES

vor r e s p i n g e n i c i o p r o p u n e r e d a c ă v a f i d r e a p t ă . (10) I a r c e i
c a r e v i n c u u n scop, să v i n ă , p e d r u m u l p e c a r e n e î n d e m n a ţ i
şi v o i pe n o i . (11) T r a t a t u l v a f i î n c h e i a t p e o d u r a t ă de u n
an. P o p o r u l a hotărît, A c a m a n t i s f i i n d l a p r y t a n i e , P h a i n i p p o s
f i i n d s e c r e t a r , N i c i a d e s e p i s t a t , L a c h e s p r o p u n î n d : să f i e î n t r - u n
ceas b u n ; a t e n i e n i i î n c h e i e u n a r m i s t i ţ i u d u p ă c u m s - a u înţeles
cu l a c e d e m o n i e n i i şi c u aliaţii l o r ; şi s - a u înţeles în a d u n a r e ca
armistiţiul să f i e p e t i m p de u n a n (12) şi să î n c e a p ă în a c e a s t ă
zi, a 14-a a l u n i i E l a p h e b o l i o n . (13) î n acest t i m p să v i e s o l i
şi c r a i n i c i la fiecare dintre părţile c o n t r a c t a n t e şi să d i s c u t e
în ce c o n d i ţ i i se v a f a c e î n c e t a r e a r ă z b o i u l u i . (14) S t r a t e g i i şi
prytanii, convocînd poporul în a d u n a r e , să delibereze mai
întîi atenienii în privinţa păcii, a trimiterii soliei, care să
discute încetarea războiului. Soliile să facă libaţii în faţa
poporului ca dovadă că vor respecta acest tratat timp de
un an".

119 (1) A c e s t e învoieli le-au încheiat pe de o parte lace­

d e m o n i e n i i c u aliaţii l o r , şi p e d o a l t a a t e n i e n i i c u aliaţii l o r ,
şi au jurat, l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii l o r , în luna lacedemo-
niană, G e r a s t i o n , în z i u a a 12-a. (2) D i n t r e lacedemonieni au
î n c h e i a t î n v o i e l i l e şi a u făcut libaţii u r m ă t o r i i : T a u r o s , E c h e t i -
midas, Athenaios, Periclidas, Philocharidas, Eryxidaidas; dintre
corintieni: Aineas, fiul l u i Ocytos, şi Euphamidas, fiul lui
Aristonymos, dintre sicyonieni, Damotimos, fiul l u i Naucrates,
şi O n a s i m o s , f i u l l u i Megacles; dintre megarieni Nicasos, fiul
l u i Cecalos, şi M e n e c r a t e s , f i u l l u i A m p h i d o r o s ; d i n t r e e p i d a u -
rieni Amphias fiul l u i Eupaidas; dintre atenieni comandanţii
N i c o s t r a t o s f i u l l u i D i i t r e p h e s , N i c i a s , f i u l l u i N i c e r a t o s , şi A u -
tocles, f i u l l u i T o l m a i o s . (3) A c e s t a a f o s t armistiţiul. în tot
t i m p u l acesta s - a u m a i întîlnit p e n t r u ca să d i s c u t e î n c h e i e r e a
unui tratat definitiv.

120 (1) C a m în aceste z i l e , î n c a r e e i se î n t î l n e a u , c e t a t e a

Scione d i n Pallene, desprinzîndu-se de atenieni, a trecut de
p a r t e a l u i B r a s i d a s . S c i o n i e n i i d i n P a l l e n e s p u n c ă îşi a u o r i ­
g i n e a în P e l o p o n e s şi că p r i m i i lor locuitori a u p o r n i t de l a
Troia si a u fost dusi de furtună în acest loc, de care s-au

448
 C A R T E A A ÎV-A

f o l o s i t şi a c h e i i , şi a u l o c u i t a c i . (2) D u p ă ce s - a u d e s p r i n s c i
d e A t e n a , B r a s i d a s a p l u t i t n o a p t e a s p r e S c i o n e , î n t i m p ce o
triremă prietenă îl p r e c e d a , iar el o urma de d e p a r t e într-o
corabie mică, pentru ca dacă se vor întîlni cu u n vas mai
m a r e decît această c o r a b i e m i c ă , t r i r e m a să-1 a p e r e , i a r d a c ă
i - a r ieşi î n c a l e v r e o t r i r e m ă a d v e r s a r ă a c e a s t a — c r e d e a e l —
nu se va îndrepta spre m i c u l vas, c i se va năpusti asupra
t r i r e m e i , i a r e l se v a s a l v a . (3) I z b u t i n d d e c i B r a s i d a s să t r e a c ă
la Scione, a şi c h e m a t p e s c i o n i e n i în a d u n a r e şi le-a spus
ceea ce spusese şi l a A c a n t h o s şi l a T o r o n e , şi p e deasupra
le-a m a i d e c l a r a t că e i sînt cei mai vrednici de laudă, de
v r e m e ce, deşi l o c u i e s c în P a l l e n e , p e acel i s t m , i n t e r c e p t a t de
către a t e n i e n i care stăpîneau P o t i d e e a , şi, deşi n u sînt decît
nişte i n s u l a r i , d e l a e i a u p o r n i t p e d r u m u l libertăţii şi n - a u
aşteptat — d i n laşitate — să fie constrînşi cînd este vorba
de propriul lor bine. Aceasta este o dovadă — zicea el —
c ă sînt în s t a r e să î n d u r e b ă r b ă t e ş t e şi a l t e greutăţi, c u mult
m a i m a r i , i a r , d a c ă l u c r u r i l e v o r f i a r a n j a t e c u r a ţ i u n e , e l îi
va socoti cu adevărat prieteni a i l a c e d e m o n i e n i l o r , cei mai
d e m n i d e î n c r e d e r e , şi-i v a o n o r a şi c u a l t e lucruri.

121 (1) S c i o n i e n i i a u f o s t aţîţaţi d e aceste c u v i n t e şi toţi, l a

f e l , a u p r i n s c u r a j , b a c h i a r şi c e i c a r e m a i î n a i n t e n u p r i v e a u
cu ochi buni cele ce se î n t î m p l ă a c u m se g î n d e a u să p o a r t e
război c u t o t avîntul. L - a u p r i m i t pe B r a s i d a s f r u m o s şi în
m i j l o c u l p o p o r u l u i i - a u p u s p e c a p o c u n u n ă d e a u r ca unuia
c a r e v a e l i b e r a E l a d a , i a r în p a r t i c u l a r îl î n f ă ş u r a u în p a n g l i c i
şi se d u c e a u l a e l ca l a u n a t l e t . (2) B r a s i d a s p e n t r u u n m o ­
m e n t l e - a lăsat o strajă şi n u m u l t d u p ă aceea a t r e c u t iarăşi
p e l a e i c u o a r m a t ă m a i m a r o , v o i n d c a î m p r e u n ă să î n c e r c e
să cucerească cetatea Mende şi Potideea } socotind că poate
a t e n i e n i i l e v o r sări în a j u t o r c a u n e i i n s u l e şi d o r i n d să le-o»
i a î n a i n t e . î n acelaşi t i m p , B r a s i d a s p u n e a l a c a l e , p r i n aceste
cetăţi, a c ţ i u n i d e trădare.

122 (1) B r a s i d a s e r a c h i a r g a t a să l e atace, c î n d p e o tri­

r e m ă sosesc l a e l — d i n t r e a t e n i e n i — c a să-i v e s t e a s c ă î n c h e ­
ierea armistiţiului: A r i s t o n y m o s , i a r d i n t r e l a c e d e m o n i e n i A t h e -

29 — Războiul p e l o p o n e s i a c 449
 THUCYDIDES

naios. (2) A r m a t a a trecut iarăşi l a T o r o n e , i a r aceştia i - a u

vestit l u i Brasidas încheierea învoielii; toţi aliaţii lacedemo­
n i e n i l o r d i n T r a c i a a u p r i m i t cele ce se hotărîseră. (3) A r i s t o -
n y m o s a fost de acord cu celelalte clauze, dar, dîndu-şi seama,
d u p ă s o c o t e a l a z i l e l o r , c ă s c i o n i e n i i se d e s p r i n s e s e r ă d e a t e n i e n i
m a i tîrziu, a u s p u s c ă e i n u v o r să f i e incluşi în t r a t a t . Brasi­
d a s a spus m u l t e l u c r u r i î m p o t r i v ă , c a şi m a i î n a i n t e , n e v o i n d
să p ă r ă s e a s c ă cetatea.(4) C î n d A r i s t o n y m o s a a n u n ţ a t l a A t e n a cele
petrecute, atenienii t o c m a i e r a u g a t a să p o r n e a s c ă c u a r m a t ă îm­
p o t r i v a cetăţii S c i o n e . D a r l a c e d e m o n i e n i i , trimiţînd s o l i l a A t e n a ,
l e - a u s p u s c ă în acest caz v o r c ă l c a t r a t a t u l ; avînd încredere
î n B r a s i d a s , a u î n c e r c a t să p u n ă stăpînire p e c e t a t e , p r e g ă t i n ­
d u - s e să d i s c u t e î n f a ţ a j u d e c ă ţ i i în legătură c u a c e a s t ă c e t a t e .
<5) D a r a t e n i e n i i n u voiau să rişte să se înfăţişeze în faţa
u n o r j u d e c ă t o r i , c i d o r e a u să p l e c e în e x p e d i ţ i e cît m a i g r a b n i c ,
f i i n d t a r e m î n i a ţ i c ă p î n ă şi c e i d i n i n s u l e cer să se d e s p r i n d ă
d e e i , a v î n d î n c r e d e r e în a r m a t a d e u s c a t a l a c e d e m o n i e n i l o r ,
c a r e l e p u t e a f i d e f o l o s . (6) A d e v ă r u l în l e g ă t u r ă c u d e s p r i n ­
d e r e a cetăţii S c i o n e d i n alianţă e r a c h i a r m a i p u t e r n i c decît
îl justificau atenienii. într-adevăr, scionienii s-au desprins
d i n alianţă l a d o u ă z i l e d u p ă î n c h e i e r e a armistiţiului. C o n v i n ş i
d e C l e o n , a u v o t a t î n d a t ă u n d e c r e t ca să-i ridice pe scionieni
şi să-i u c i d ă . L ă s î n d c e l e l a l t e t r e b u r i , a u î n c e p u t să se pregă­
t e a s c ă în acest scop.

123 (1) î n acest timp, de Atena s-a desprins Mende, o

c e t a t e d i n P a l l e n e , c o l o n i e a E r e t r i e i . Şi p e aceasta a p r i m i t - o
B r a s i d a s , s o c o t i n d c ă n u săvîrşeşte n i c i o î n c ă l c a r e a armisti­
ţiului p e n t r u c ă m e n d i e n i i t r e c u s e r ă p e faţă d e p a r t e a l u i , în
timpul armistiţiului. A v e a şi B r a s i d a s m o t i v e să-i învinuiască
p e a t e n i e n i c ă v i o l e a z ă t r a t a t u l . (2) D e aceea, şi m e n d e i e n i i a u
p r i n s şi m a i m u l t c u r a j , d e o a r e c e v e d e a u că h o t ă r î r e a l u i B r a ­
sidas este fermă şi, încă o dovadă, că nu trădase cetatea
S c i o n e ; d e a s e m e n e a [ei a u m a i p r i n s c u r a j ] f i i n d c ă a c e i a c a r e
c o l a b o r a u c u e i e r a u puţini şi n u m a i e r a u î n g ă d u i t o r i , f i i n d c ă
a t u n c i ş o v ă i s e r ă , c i , t e m î n d u - s e să n u f i e e i înşişi d a ţ i în v i l e a g ,
forţau poporul împotriva aşteptărilor. (3) Atenienii, aflînd

450
 CARTEA A IV-A

îndată cele întîmplate, s-au înfuriat şi mai mult şi se pre­

găteau să a t a c e amîndouă cetăţile. (4) B r a s i d a s , a ş t e p t î n d u - s e
că a t e n i e n i i v o r v e n i p e m a r e , a d u s c o p i i i şi f e m e i l e s c i o n i e -
n i l o r şi m e n d e i e n i l o r l a O l y n t h o s , î n C h a l c i d i c a , şi l e - a t r i m i s -
c i n c i s u t e d e h o p l i ţ i l a c e d e m o n i e n i şi t r e i s u t e de peltaşti c h a l -
c i d i e n i , i a r d r e p t c o m a n d a n t a l t u t u r o r pe P o l y d a m i d a s . A c e ş ­
t i a se p r e g ă t e a u în c o m u n î n t r e e i , s o c o t i n d c ă a t e n i e n i i vor
v e n i în g r a b ă .

124 (1) B r a s i d a s şi P e r d i c c a s p o r n e s c cu armată în acelaşi

t i m p , împotriva l u i A r r h a b a i o s la Lyncos. Perdiccas comanda
armata macedonienilor, pe care îi avea în stăpînire şi pe
hopliţii eleni care l o c u i a u acolo, i a r B r a s i d a s , pe lîngă pelo­
ponesienii care rămăseseră acolo, mai avea cu sine chalci-
dieni şi a c h a n t i e n i şi d i n t r e ceilalţi, d u p ă c u m putuseră să-i
dea fiecare. întreaga armată hoplită a elenilor era constituită
din trei m i i de o a m e n i , i a r călăreţii — toţi macedonieni cu
chalcidieni împreună — e r a u ceva. m a i p u ţ i n i de o m i e ; m a i
erau şi alţi mulţi barbari de rînd. (2) N ă v ă l i n d în ţara l u i
A r r h a b a i o s şi g ă s i n d p e l y n c e ş t i p r e g ă t i ţ i c u a r m a t a împotriva
lor, s - a u aşezat şi e i l a f e l . (3) P e d e ş t r i i o c u p a u a m b e l e p ă r ţ i
ale unei coline, iar la m i j l o c aveau o c î m p i e ; călăreţii celor
d o u ă a r m a t e n ă v ă l i n d în c î m p i e , a u î n c e p u t să d e a m a i întîi
lupte de c a v a l e r i e . B r a s i d a s şi P e r d i c c a s în t i m p ce hopliţii
lynceştilor a v a n s a u de pe colină c u călăreţii şi e r a u g a t a să.
d e a l u p t a — a u d u s şi e i o s t i l e î m p o t r i v a l o r şi, n ă p u s t i n d u - s e .
asupră-le, au r e s p i n s m a i întîi pe lynceşti şi a u ucis mulţii
dintre ei; restul, refugiindu-se pe înălţime, au stat liniştiţi..
După aceasta B r a s i d a s şi Perdiccas, înălţînd un monument
în cinstea victoriei, au aşteptat două sau trei zile să vinăi
illyrii, care trebuiau să sosească, deoarece erau plătiţi de-
P e r d i c c a s . A c e s t a v o i a să î n a i n t e z e s p r e s a t e l e l u i A r r h a b a i o s ,
şi să n u stea p e l o c , i a r B r a s i d a s , p r i v i n d c u g r i j ă l a cetatea;
M e n d e şi t e m î n d u - s e ca n u c u m v a a t e n i e n i i să v i n ă între timp
pe m a r e , şi c e t a t e a să p ă ţ e a s c ă ceva, m a i ales c ă i l l y r i i nm
sosiseră, n u e r a e n t u z i a s m a t să d e a l u p t a , c i m a i d e g r a b ă voi»
să se r e t r a g ă .

451
 THUCYDIDES

125 (1) î n timp ce ei şovăiau, s-a anunţat că illyrii, îm­

p r e u n ă c u A r r h a b a i o s , trădîndu-1 p e P e r d i c c a s , a u sosit. A s t f e l
c ă a m î n d o i e r a u a c u m d e p ă r e r e să se retragă d e t e a m a illyri-
lor, care e r a u o a m e n i războinici; deoarece, însă, n u se ordo­
nase, d i n p r i c i n a d i v e r g e n ţ e l o r d i n t r e e i , în ce p a r t e s-o i a şi
se şi î n n o p t a s e , m a c e d o n i e n i i şi g l o a t a b a r b a r i l o r , f i i n d cuprinşi
p e l o c d e g r o a z ă aşa c u m se î n t î m p l ă în m a r i l e a r m a t e cînd,
d i n t r - o dată, f ă r ă m o t i v , intră î n p a n i c ă şi s o c o t i n d c ă s p r e e i
vin mai mulţi duşmani decît erau în realitate, au început
d e o d a t ă să f u g ă , î n d r e p t î n d u - s e s p r e p a t r i e . P e r d i c c a s , c a r e l a
început n u ştia n i m i c , îndată ce a aflat, m a i înainte de a-1
v e d e a p e B r a s i d a s ( t a b e r e l e e r a u aşezate d e p a r t e u n a de alta)
a fugit. (2) L a revărsatul zorilor, cînd Brasidas a văzut că
m a c e d o n i e n i i se r e t r a g c e i dintîi, ştiind c ă i l l y r i i şi A r r h a b a i o s
sînt gata să sosească, a strîns şi el pe hopliţi într-o linie
de formaţie dreptunghiulară şi, a ş e z î n d în m i j l o c u l hopliţilor
p e soldaţii u ş o r î n a r m a ţ i , îşi f ă c e a p l a n u l să se retragă. (3) P e
e c d r o m i i - a p u s l a u r m ă , p e n t r u e v e n t u a l i t a t e a c ă d u ş m a n i i îi
vor a t a c a , i a r e l însuşi, a v î n d t r e i s u t e d e soldaţi aleşi, avea
d e g î n d să se r e t r a g ă c e l d i n u r m ă , p e n t r u ca să r e z i s t e c e l o r
d i n t î i d u ş m a n i care-1 v o r a t a c a . (4) Şi, m a i î n a i n t e ca duşma­
nii să f i e a p r o a p e , l e - a f ă c u t în g r a b ă s o l d a ţ i l o r următoarele
îndemnuri:

126 (1) „ D a c ă v-aş bănui, peloponesienilor, că sînteţi im­

p r e s i o n a ţ i p e n t r u c ă aţi f o s t lăsaţi s i n g u r i , i a r b a r b a r i i v i n l a
a t a c şi sînt n u m e r o ş i , n u v - a ş d a în acelaşi t i m p instrucţiuni
şi n u v - a ş f a c e î n d e m n u r i . A c u m a însă, faţă d e a b s e n ţ a alor
noştri şi faţă de mulţimea duşmanilor, voi încerca să vă
conving, amintindu-vă şi f ă c î n d u - v ă îndemnuri în chestiunile
cele m a i i m p o r t a n t e . (2) Se c a d e c a n o i să f i m b u n i luptători
în război, n u datorită prezenţei aliaţilor, c i d a t o r i t ă propriei
noastre v i t e j i i şi să n u n e t e m e m d e loc d e m u l ţ i m e a altora,
p e n t r u c ă v o i n-aţi v e n i t d i n a c e l e cetăţi în c a r e n u p o p o r u l
g u v e r n e a z ă p e c e i p u ţ i n i , c i , d i m p o t r i v ă , d i n cetăţile în c a r e cei
p u ţ i n i g u v e r n e a z ă p e c e i m u l ţ i , şi n-aţi v e n i t c a să cîştigaţi p u ­
t e r e a p e n t r u a l t u l , c i ca să î n v i n g e ţ i , l u p t î n d . (3) B a r b a r i i de
c a r e v ă t e m e ţ i a c u m , p e n t r u că n u - i cunoaşteţi, t r e b u i e să ştiţi şi

452
 CARTEA A IV-A

d i n l u p t e l e p e c a r e le-aţi d a t c u e i p e n t r u m a c e d o n i e n i , şi d i n
bănuielile m e l e şi d i n cele ce ştiu d i n auzite, că nu vor f i
grozavi. (4) î n t r - a d e v ă r , cînd duşmanii în realitate slabi fac
i m p r e s i a c ă sînt t a r i , este î n d e a j u n s să se s p u n ă a d e v ă r u l în
p r i v i n ţ a l o r , p e n t r u ' ca a d v e r s a r i i l o r să se a p e r e c u m a i m u l t
curaj. Dimpotrivă, cînd duşmanii a u , într-adevăr, ceva bun,
cel care nu le cunoaşte această calitate, poate să se nă­
pustească asupra lor cu mai mult curaj. (5) Aceştia
fac celor care n u - i cunosc impresia că sînt grozavi, pen­
tru că prin mulţimea lor par înspăimîntători la ve­
dere, şi sînt insuportabili atît datorită groaznicelor strigăte
c a r e l e scot, cît şi a m i ş c ă r i i a r m e l o r , c a r e d ă o o a r e c a r e i m ­
p r e s i e d e a m e n i n ţ a r e . E i nu sînt însă în s t a r e să se b a t ă cu
c e i c a r e l e rezistă, p e n t r u c ă , n e a v î n d o l i n i e de bătaie orîn-
d u i t ă , n u l e este r u ş i n e să p ă r ă s e a s c ă t e r e n u l , c î n d sînt presaţi.
D e o a r e c e f u g a şi î n a i n t a r e a se b u c u r ă de aceeaşi c i n s t e în o c h i i
l o r , e i n u p o t d i s t i n g e n i c i v i t e j i a . L u p t a s u v e r a n ă a r p u t e a să
dea cuiva pretextul cuviincios de a se s a l v a . E i socotesc că
prezintă m a i multă încredere acţiunea de a ne înspăimînta
fără a înfrunta primejdii decît a se b a t e c u noi, pentru că,
a l t f e l , a r l u p t a m a i întîi şi n u a r c ă u t a să n e î n f r i c o ş e z e . (6)
V e d e ţ i , d e c i b i n e , c ă toată grozăvia care v i n e de l a ei este,
în realitate, slabă, doar l a vedere şi l a a u z cutremurătoare.
Voi, dacă-i veţi primi rezistînd cu dîrzenie cînd vor năvăli
şi d a c ă , l a m o m e n t u l p o t r i v i t , v ă v e ţ i r e t r a g e în o r d i n e , a t u n c i
veţi a j u n g e m a i u ş o r să v ă p u n e ţ i l a a d ă p o s t şi v e ţ i cunoaşte
că astfel de gloate zdrobesc, prin ameninţări, c u r a j u l acelora
c a r e t r e b u i e să l e p r i m e a s c ă m a i întîi a t a c u l , i a r a c e i a c a r e l e
c e d e a z ă arată c ă l e - a u depus curajul la picioare".

127 (1) A s t f e l d e î n d e m n u r i l e - a f ă c u t Brasidas cînd şi-a dus

a r m a t a l a l u p t ă . B a r b a r i i , v ă z î n d u - 1 , l - a u a t a c a t c u strigăte şi
z a r v ă m a r e , c r e z î n d c ă o să f u g ă i a r c ă e i o să-1 p r i n d ă şi o
să-1 u c i d ă . (2) C î n d soldaţii s p a r t a n i de h ă r ţ u i a l ă îi întîmpinau
pe o r i u n d e loveau ei, iar Brasidas, î m p r e u n ă c u soldaţii aleşi, re­
zista împotriva celor care atacau cu dîrzenie, ei a u rezistat,
împotriva aşteptării lor, p r i m u l u i asalt, apoi, neîncetat, luau
în primire pe cei care atacau şi le rezistau. Cînd atacanţii

453
 THUCYDIDES

şedeau liniştiţi, e i se retrăgeau. Atunci cei m a i mulţi dintre

elenii, care e r a u c u Brasidas, l a strîmtoare, s-au d e s p r i n s de
barbari, dar o parte d i n t r e e i a u r e n u n ţ a t de a - i m a i a t a c a ,
urmîndu-i îndeaproape, iar restul au luat-o la goană după
m a c e d o n i e n i i c a r e f u g e a u , i a r pe c e i c a r e - i î n t î l n e a u îi u c i d e a u .
S-au grăbit apoi să ocupe ei cei dintîi trecătoarea strimtă,
situată î n t r e cele d o u ă c o l i n e , c a r e d u c e s p r e ţara l u i A r r h a ­
b a i o s , p e n t r u c ă ştiau c ă B r a s i d a s n u a r e a l t loc p e u n d e să se
retragă. De aceea, c î n d a ajuns e l l a această încurcătură a
d r u m u l u i , ei l - a u înconjurat ca să-1 c a p t u r e z e .

128 (1) B r a s i d a s , v ă z î n d cele ce se î n t î m p l a u , a spus celor

trei sute care erau c u e l ca, fără să m a i p ă s t r e z e linia de
b ă t a i e , să f u g ă cît p o a t e m a i r e p e d e f i e c a r e ca să o c u p e c o l i n a
p e c a r e se aştepta c ă vo~ s-o o c u p e d u ş m a n i i , a p o i să încerce
să r e s p i n g ă p e d u ş m a n i i c a r e a t a c ă , m a i înainte d e a i z b u t i e i
să î n t r e g e a s c ă î n c e r c u i r e a . (2) S o l d a ţ i i , n ă v ă l i n d , a u c a p t u r a t p e
cei care se aflau pe colină, iar grosul armatei elenilor şi-a
făcut loc m a i repede spre colină. într-adevăr, b a r b a r i i , cînd a u
v ă z u t c ă t o v a r ă ş i i l o r de p e î n ă l ţ i m e sînt respinşi, a u f o s t c u ­
p r i n ş i d e t e a m ă şi m a i m u l t n - a u m a i înaintat, s o c o t i n d c ă a u
a j u n s d e j a l a h o t a r e şi c ă a u scăpat. (3) B r a s i d a s , c î n d a p u s
s t ă p î n i r e p e î n ă l ţ i m i , a p o r n i t c u şi m a i m a r e p r e c a u ţ i e şi î n
aceeaşi zi a sosit l a A r n i s a , care ţinea de regatul l u i Per­
d i c c a s . Ostaşii înşişi, m î n i i n d u - s e c ă m a c e d o n i e n i i a u f u g i t m a i
d e g r a b ă d e c î t v o i a u e i , d a c ă î n t î l n e a u în d r u m c a r e duşmane
t r a s e d e b o i s a u o r i c e a l t a t e l a j , aşa c u m se î n t î m p l ă într-o
r e t r a g e r e n o c t u r n ă şi î n p a n i c ă , u n i i b o i îi d e j u g a u şi-i t ă i a u ,
i a r p e alţii îi p ă s t r a u p e n t r u e i c a p r a d ă . D i n a c e l e m o m e n t e
P e r d i c c a s 1-a s o c o t i t p e B r a s i d a s d u ş m a n , i a r în s u f l e t a p ă s ­
t r a t o neobişnuită ură împotriva peloponesienilor, ţinînd seama
şi d e d u ş m ă n i a l u i c u a t e n i e n i i ; d e aceea, r e n u n ţ î n d la inte­
resele sale imediate, m i j l o c e a în tot felul ca de unii să se
d e s p r i n d ă i a r c u alţii să c a d ă l a î n v o i a l ă .

129 (1) B r a s i d a s , r e t r ă g î n d u - s e d i n M a c e d o n i a l a T o r o n e , îi
surprinde pe atenieni, care deţineau încă cetatea Mende şi,
oprindu-se pentru început acolo, se c o n v i n g e c ă este cu ne-

454
 CARTEA A IV-A

putinţă să t r e a c ă în P a l l e n e şi să d e a ajutor, d a r ţinea să

a i b ă s u b p a z ă c e t a t e a T o r o n e . (2) C a m în a c e l a ş i t i m p c u cele
petrecute la Lyncos, atenienii au plutit spre Mende şi spre
S c i o n e , aşa c u m se p r e g ă t i s e r ă , c u c i n c i z e c i d e c o r ă b i i , dintre
c a r e zece e r a u d i n C h i o s , i a r p e ele se a f l a u î m b a r c a ţ i o m i e
de hopliţi atenieni şi alţi peltaşti recrutaţi dintre aliaţii de
acolo. Strategi erau Nicias f i u l l u i N i c e r a t o s şi N i c o s t r a t o s
fiul l u i D i i t r e p h e s , (3) R i d i c î n d a n c o r a d i n P o t i d e e a şi oprin-
du-se la templul l u i Posidonios, s-au îndreptat spre Mende.
Mendeienii şi trei s u t e de scionieni, care veniseră în ajutor
precum şi a j u t o a r e l e p e l o p o n e s i e n i l o r , în total şapte sute de
hopliţi şi P o l y d a m i d a s , c o m a n d a n t u l l o r , îşi a v e a u t a b ă r a a ş e ­
zată î n a f a r a cetăţii, p e o c o l i n ă întărită. (4) N i c i a s , a v î n d cu
s i n e p e m e t h o n e n i e n i , o sută d o u ă z e c i d e soldaţi u ş o r î n a r m a ţ i ,
şaizeci d e hopliţi atenieni aleşi şi p e toţi arcaşii, a încercat
să se u r c e l a e i p e o p o t e c ă l ă t u r a l n i c ă a c o l i n e i , d a r , f i i n d
rănit, n - a p u t u t să f o r ţ e z e î n a i n t a r e a . N i c o s t r a t o s , p o r n i n d cu
c e a l a l t ă a r m a t ă , p e altă cale, p e c a r e e r a g r e u d e înaintat, a
fost surprins în d e z o r d i n e şi toată armata atenienilor a fost
p u s ă în p r i m e j d i e de a f i î n f r î n t ă . (5) î n această z i , d e o a r e c e
m e n d e i e n i i şi aliaţii l o r n u a u c e d a t , a t e n i e n i i , retrăgîndu-se,
ş i - a u aşezat t a b ă r ă , i a r m e n d a i i , cînd s-a lăsat n o a p t e a , s - a u
r e t r a s în c e t a t e .

130 (1) A d o u a zi a t e n i e n i i , p o r n i n d c u corăbiile l a Scione,

a u c u c e r i t p a r t e a d i n f a ţ ă a cetăţii şi z i u a î n t r e a g ă a u p î r j o l i t
pămîntul fără să-i atace n i m e n i (în cetate e r a a t u n c i dezbi­
n a r e ) ; c e i o sută d e s c i o n i e n i , î n n o a p t e a u r m ă t o a r e , s - a u r e ­
t r a s acasă. (2) î n ziua următoare, Nicias, cu jumătate de a r ­
m a t ă , î n a i n t î n d p î n ă l a h o t a r e l e s c i o n i e n i l o r , a p o r n i t să p u s -
tiască p ă m î n t u l , i a r N i c o s t r a t o s , c u c e i r ă m a ş i , s-a aşezat în
faţa porţilor de n o r d a l e cetăţii, c a r e d a u s p r e P o t i d e e a . (3)
Polydamidas — în incinta zidului, se aflau armele mendeie-
nilor şi a l e a j u t o a r e l o r lor — ş i - a u aşezat a r m a t a ca pentru
l u p t ă şi a î n d e m n a t pe m e n d e i e n i să atace. (4) U n cetăţean
din popor, partizan a l u n e i a d i n cele două tabere, care se
d e z b i n a u în i n t e r i o r , i - a spus că n u v o r a t a c a şi n i c i n u a u
n e v o i e să l u p t e , a p o i c î n d P o l y d a m i d a s 1-a c o n t r a z i s , c e t ă ţ e a -

455
 THUCYDIDES

n u l 1-a t r a s d e m î n ă şi s-a p r o d u s z a r v ă , i a r p o p o r u l a luat

îndată armele, p l i n de mînie, şi a pornit împotriva pelopo­
nesienilor şi a celor care unelteau cu ei împotriva lor. (5)
Năvălind a s u p r a d u ş m a n i l o r îi r e s p i n g atît p r i n surpriza ata­
c u l u i , cît şi p r i n t e a m a p e c a r e l e - o i n s p i r a f a p t u l c ă porţile
fuseseră deschise a t e n i e n i l o r : e i c r e d e a u că a t a c u l atenienilor
se p r o d u s e s e î n u r m a u n u i c o n s e m n d a t de v r e u n u l d i n t r e e i .
(6) U n i i d i n t r e ei, care n u fuseseră ucişi acolo, s - a u refugiat
pe a c r o p o l ă , p e c a r e o d e ţ i n u s e r ă şi m a i înainte, i a r a t e n i e n i i —
Nicias se întorsese şi i n t r a s e în cetatea M e n d e , deoarece n u
fusese deschisă potrivit înţelegerii — au cucerit-o cu toată
armata şi a u î n c e p u t s-o prade; cu greu strategii i-au putut
opri pe soldaţi să n u - i ucidă şi pe oameni. Atenienii au
p o r u n c i t m e n d e i e n i l o r să c o n d u c ă cetatea după c u m se obiş­
nuiseră, j u d e c i n d e i între e i d a c ă socotesc pe v r e u n i i vinovaţi
de dezbinare. Pe cei d i n acropolă i - a u înconjurat cu ziduri
d e a m b e l e părţi p î n ă l a m a r e şi a u p u s o strajă, a p o i după
ce a u p u s s t ă p î n i r e p e c e t a t e a M e n d e , a u p o r n i t s p r e Scione.

131 (1) C e i c a r e v e n i s e r ă î m p o t r i v a l o r , şi p e l o p o n e s i e n i i şi
m e n d e i e n i i , s - a u aşezat p e o colină solidă î n f a ţ a cetăţii, pe
c a r e , d a c ă d u ş m a n i i n - o c u c e r e a u , n u p u t e a u să-i î n c o n j u r e c u
z i d u r i . (2) A t e n i e n i i , a v î n t î n d u - s e c u toată f o r ţ a î m p o t r i v a co­
l i n e i şi r e s p i n g î n d p r i n l u p t e p e c e i c a r e îi a t a c a u , ş i - a u a ş e ­
zat tabăra, înălţînd u n m o n u m e n t în cinstea biruinţei, după
c a r e s - a u p r e g ă t i t p e n t r u a s e d i u ; n u m u l t d u p ă ce s - a u a p u c a t
d e l u c r u , c e i c a r e e r a u asediaţi î n c e t a t e a M e n d e , p e acropolă,
p o r n i n d în iureş c ă t r e m a r e , d u p ă ce a u forţat s t r a j a , a u i z b u ­
t i t să f u g ă , în cea m a i mare parte, la armata de la Scione,
i n t r î n d în a c e a s t ă c e t a t e .

132 (1) î n timp ce în j u r u l S c i o n e i se construia zidul în­

conjurător, Perdiccas, mînat de duşmănia pe care o nutrea
î m p o t r i v a l u i B r a s i d a s , în l e g ă t u r ă c u retragerea de la L y n -
cos, trimiţînd u n crainic la strategii a t e n i e n i l o r , a încheiat o
î n ţ e l e g e r e c u A t e n a . î n ţ e l e g e r e a pusese l a c a l e î n c ă d e atunci
s-o săvîrşească. (2) T o c m a i atunci Ischagoras lacedemonianul
e r a p e p u n c t u l d e a se d u c e c u a r m a t a p e d e s t r ă l a B r a s i d a s .

456
 CARTEA A IV-A

Perdiccas, pe de o p a r t e f i i n d îndemnat de Nicias, după în­

c h e i e r e a î n ţ e l e g e r i i , să d e a u n s e m n v ă d i t d e statornicie ate­
n i e n i l o r , i a r p e d e a l t a , n e m a i v r î n d n i c i e l ca p e l o p o n e s i e n i i să
i n t r e în ţara sa, a cîştigat p e n t r u cauza sa pe prietenii săi
d i n T h e s s a l i a , c a r e î n t o t d e a u n a e r a u fruntaşi, şi a p u t u t astfel
î m p i e d i c a t o t p l a n u l pregătirii a r m a t e i , a s t f e l că n i c i Ischago-
r a s n - a m a i î n c e r c a t să t r e a c ă p e l a t h e s s a l i e n i . (3) I s c h a g o r a s ,
Ameinias si Aristeus s-au dus la Brasidas, fiind trimişi de
l a c e d e m o n i e n i , ca să v a d ă care este situaţia; aceştia a u scos
d i n S p a r t a , î m p o t r i v a l e g i i p e o a m e n i i t i n e r i şi i - a aşezat co­
m a n d a n ţ i p r i n cetăţi ca să n u m a i f i e p r a d ă î n t î m p l ă r i l o r . Pe
Clearidas, f i u l l u i C l e o n y m o s , l - a u p u s în A m p h i p o l i s i a r pe
Pasitelidas, f i u l l u i H e g e s a n d r o s , l - a u aşezat în Torone.

133 (1) î n aceeaşi vară, t h e b a n i i a u desfiinţat zidul de la

Thespiai, acuzîndu-i de s i m p a t i e p e n t r u atenieni: ei voiau să
f a c ă d e m u l t acest l u c r u , d a r a b i a a t u n c i l e - a v e n i t m a i u ş o r ,
p e n t r u c ă f l o a r e a t i n e r i m i i l o r p i e r i s e în l u p t ă î m p o t r i v a ate­
n i e n i l o r . (2) î n aceeaşi v a r ă , t e m p l u l zeiţei H e r a a f o s t i n c e n ­
diat la Argos, fiindcă preoteasa Chrysis a aşezat o lampă
a p r i n s ă lîngă p a n g l i c i , a p o i a a d o r m i t şi n - a b ă g a t d e seamă
c î n d s - a u a p r i n s , aşa c ă t o a t e a u f o s t m i s t u i t e d e f l ă c ă r i . (3)
în aceeaşi n o a p t e , C h r y s i s , t e m î n d u - s e de argeieni, a f u g i t l a
P h l i u s , i a r e i a u aşezat, p o t r i v i t l e g i i e x i s t e n t e , altă p r e o t e a s ă ,
n u m i t ă P h a i n i s . C h r y s i s a f u g i t d u p ă a l 8-lea a n şi jumătate
a l a c e s t u i r ă z b o i . (4) P e l a sfîrşitul v e r i i , c e t a t e a S c i o n e a f o s t
înconjurată cu totul de ziduri, iar atenienii, aşezînd o pază
în j u r u l e i , s - a u r e t r a s c u t o a t ă armata.

134 (1) î n iarna următoare atenienii şi lacedemonienii au

s t a t liniştiţi, r e s p e c t î n d a r m i s t i ţ i u l , d a r m a n t i n e e n i i , tegeaţii şî
aliaţii l o r s-au înfruntat l a L a o d i c i o n , în regiunea Oresthis,
însă v i c t o r i a a f o s t n e h o t ă r î t ă . î n t r - a d e v ă r , şi u n i i şi ceilalţi a u
respins a r i p a duşmanilor c a r e e r a în f a ţ a l o r , a p o i şi u n i i şi
ceilalţi a u înălţat c î t e u n m o n u m e n t în c i n s t e a v i c t o r i e i şi a u
t r i m i s p r ă z i l a D e l p h i . (2) D e c i , f i i n d c ă a u f o s t ucişi m u l ţ i o a ­
m e n i şi d e o p a r t e şi d e a l t a , şi se d e s f ă ş u r a s e o b ă t ă l i e cu
sorţi e g a l i d e i z b î n d ă , p e c a r e d o a r s o s i r e a n o p ţ i i a î n t r e r u p t - o ,

457
 THUCYDIDES

tegeaţii ş i - a u aşezat t a b ă r a s u b c e r u l i i b e r şi a p o i a u î n ă l ţ a t
un m o n u m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i , i a r m a n t i n e e n i i s - a u retras
l a B u c o l i o n , d e u n d e m a i tîrziu s - a u împotrivit.

135 (1) I n a c e e a ş i iarnă, p e l a sfîrşit şi p e l a î n c e p u t u l pri­

măverii, Brasidas a încercat d i n n o u să c u c e r e a s c ă Potideea.
A s t f e l s-a a p r o p i a t d e c e t a t e , î n t i m p u l nopţii, şi a p u s o s c a r ă
pe zid, dar a trecut neobservat Î n t r - a d e v ă r , în t i m p ce clo­
p o ţ e l u l e r a p u r t a t s p r e spaţiul n e o c u p a t , m a i î n a i n t e d e a sosi
ostaşul c a r e - 1 p r e d a , B r a s i d a s a p u s s c a r a pe z i d . A p o i , cînd
cetăţenii a u p r i n s d e v e s t e , m a i î n a i n t e d e a se u r c a p e z i d ,
B r a s i d a s şi-a r e t r a s repede a r m a t a şi n - a m a i aşteptat să se
f a c ă ziuă. (2) Şi aşa s-a t e r m i n a t i a r n a şi c u ea a l n o u l e a a n
al acestui război, pe c a r e 1-a s c r i s T h u c y d i d e s .
C A R T E A A V-A
 1 în vara următoare, tocmai înainte de sărbătoarea
P y t h i i l o r , a e x p i r a t t r a t a t u l d e a r m i s t i ţ i u de u n a n . î n
1
timpul
acestui răgaz a t e n i e n i i a u r i d i c a t pe d e l i e n i i 2
d i n Delos, soco­
tind că p e n t r u o v i n ă v e c h e e i n u se p o t p r e z e n t a curaţi în
f a ţ a z e u l u i , şi că, în o r i c e caz, le m a i rămăsese de făcut o
p a r t e d i n p u r i f i c a r e , în t i m p u l c ă r e i a , aşa c u m a m arătat m a i
înainte e i a u r i d i c a t m o r m i n t e l e celor îngropaţi l a Delos, c r e -
zînd că procedaseră bine. Delienii şi-au aşezat locuinţele în
cetatea A t r a m y t t i o n d i n A s i a pe care le-o dăduse Pharnace,
stabilindu-se fiecare c u m putea.

2 (1) D u p ă î n c e t a r e a a c e s t u i a r m i s t i ţ i u , C l e o n , c o n v i n g î n d p e
atenieni, a p o r n i t spre ţinuturile d i n T r a c i a , avînd cu sine o
m i e d o u ă s u t e d e hopliţi a t e n i e n i , o m i e t r e i s u t e de călăreţi
c u m a i mulţi aliaţi şi t r e i z e c i d e c o r ă b i i . (2) O p r i n d u - s e m a i
întîi l a S c i o n e , c a r e e r a asediată, şi l u î n d de a i c i h o p l i ţ i i d i n
străji, a p o r n i t p e m a r e în p o r t u l C o l o p h o n c a r e n u e r a mult
departe de cetatea Torone. A c u m , aflînd că n i c i Brasidas n u
v e n i s e în T o r o n e , şi că n u m a i sînt n i c i c e i d i n ă u n t r u v r e d n i c i
d e luptă, a p o r n i t c u a r m a t a p e d e s t r ă s p r e c e t a t e şi a trimis
zece c o r ă b i i ca să n a v i g h e z e în jurul portului. (3) M a i întîi
Cleon a j u n g e l a întăritura c a r e fusese zidită în j u r u l cetăţii
de c ă t r e B r a s i d a s ; e l v o i s e să c u p r i n d ă , î n ă u n t r u l acestei î n t ă -
rituri, periferia cetăţii şi de aceea, d ă r î m î n d construcţia ve­
c h i u l u i z i d , făcuse o singură cetate.

3 (1) P a s i t e l i d a s , comandantul lacedemonian şi straja de

faţă a u sărit l a a p ă r a r e şi a u î n c e p u t să r e z i s t e î m p o t r i v a n ă -
valei atenienilor. D a r , deoarece erau p u t e r n i c presaţi, i a r co­
răbiile trimise pluteau spre port, B r a s i d a s s-a temut ca nu
c u m v a acestea să l e - o i a î n a i n t e şi să găsească c e t a t e a lipsită
de apărători şi, dacă noua întăritură va f i ocupată, să fie
p r i n s î n ă u n t r u , d e aceea, p ă r ă s i n d - o , a p o r n i t î n d a t ă î n marş

461
 THUCYDIDES

s p r e c e t a t e . (2) A t e n i e n i i însă i - o i a u î n a i n t e şi c e i d e l a c o r ă ­
b i i cuceresc l a p r i m u l a s a l t T o r o n e , i a r a r m a t a p e d e s t r ă năvă­
leşte a s u p r a părţii distruse a vechiului zid. Pe unii dintre
p e l o p o n e s i e n i şi d i n t r e t o r o n e i i - a u u c i s i m e d i a t în l u p t ă corp
l a c o r p ; p e alţii i - a u f ă c u t p r i z o n i e r i î m p r e u n ă c u c o m a n d a n t u l
P a s i t e l i d a s . (3) B r a s i d a s a sărit în a j u t o r u l cetăţii T o r o n e , d a r ,
aflînd în d r u m c ă fusese c u c e r i t ă , s-a retras; trebuiau exact
p a t r u z e c i d e s t a d i i p a r c u r s e , ca să l e - o i a înainte. (4) C l e o n şi
a t e n i e n i i a u înălţat d o u ă m o n u m e n t e î n c i n s t e a b i r u i n ţ e i , u n u l
î n p o r t şi a l t u l î n f a ţ a întăriturii, i a r f e m e i l e şi c o p i i i t o r o n e i -
l o r a u fost vînduţi ca s c l a v i ; pe bărbaţii l o r , pe p e l o p o n e s i e n i i
şi p e c h a l c i d i e n i i c a r e m a i e r a u p e a c o l o , în t o t a l ş a p t e s u t e ,
i-au trimis la Atena. Peloponesienilor le-au p l e c a t ostaşii în
timpul învoielii care a u r m a t , i a r c e i c a l c i d i e n i a u f o s t luaţi
de olynthieni, fiind eliberaţi om contra om. Cam în acelaşi
timp beoţienii a u cucerit, p r i n t r ă d a r e , şi P a n a c t o n , o fortă­
reaţă care se găseşte l a hotarele atenienilor. Cleon, aranjînd
o p a z ă în j u r u l cetăţii T o r o n e , a r i d i c a t a n c o r a şi a p l u t i t în
jurul Athosului, cu gîndul să se îndrepte spre Amphipolis.

4 (1) P h a i a x , f i u l l u i Erasistratos, al treilea comandant, a

fost trimis de atenieni şi a p o r n i t , cam în acelaşi timp, cu
două corăbii în Italia şi în S i c i l i a . (2) D u p ă ce atenienii au
plecat d i n Sicilia, conform înţelegerii, poporul leontinean a
acordat m u l t o r a c e t ă ţ e n i a şi p l ă n u i a să î m p a r t ă şi pămîntul.
(3) Aristocraţii, aflînd de acest lucru, cheamă în ajutor pe
s y r a c u s a n i şi a l u n g ă d i n c e t a t e p e d e m o c r a ţ i . A c e ş t i a a u p o r n i t
î n p r i b e g i e , c a r e î n c o t r o , i a r aristocraţii s - a u î n ţ e l e s c u syra­
c u s a n i i şi, p ă r ă s i n d c e t a t e a şi g o l i n d - o , s - a u d u s să locuiască
la Syracusa, în aceleaşi condiţii ca syracusanii. (4) Şi iarăşi,
mai tîrziu, u n i i dintre ei, pentru că n u le m a i plăcea, s-au
îndepărtat de Syracusa, au ocupat u n district de la cetatea
P h o c a i a i , aşa-zis a l l e o n t i n e n i l o r , p r e c u m şi p u n c t u l Bricinniai,
c a r e s e r v e a d r e p t întăritură în ţ i n u t u l L e o n t i u m . M u l ţ i dintre
democraţii izgoniţi atunci s-au d u s l a e i şi, r î n d u i n d u - s e de
luptă, a u început d i n fortăreaţă războiul împotriva s y r a c u s a n i -
l o r . (5) A t e n i e n i i , a f l î n d , a u t r i m i s p e P h a i a x c a să convingă
c u m v a p e aliaţii l o r d e a c o l o şi p e alţii de v o r p u t e a , a v î n d în

462
 CARTEA A V-A

vedere că syracusanii îşi a s u m ă p u t e r e a , ca s i c i l i e n i i să por­

n e a s c ă în e x p e d i ţ i e î n c o m u n şi să s a l v e z e p o p o r u l l e o n t i n e a n .
(6) P h a i a x , s o s i n d , a c o n v i n s p e c a m a r i n e n i şi pe acragantini , 3

d a r , d e o a r e c e a t m o s f e r a îi e r a p o t r i v n i c ă în G e l a , n u s-au m a i
d u s pe l a ceilalţi, d î n d u - ş i s e a m a c ă n u v a p u t e a să-i c o n v i n g ă ,
c i d u p ă ce s-au retras p r i n S i c i l i a l a C a t a n a , şi d u p ă ce, în
t r e c e r e , a d a t şi p e la Bricinniai, i - a încurajat pe cei aflaţi
a c o l o şi a p o r n i t pe mare.

5 (1) P e cînd trecea spre Sicilia şi se întorcea la Atena,

Phaiax a tratat, şi în Italia, cu anumite cetăţi pentru a le
atrage de p a r t e a a t e n i e n i l o r , a p o i a stat de v o r b ă c u coloniştii
l o c r i e n i l o r , c a r e f u s e s e r ă izgoniţi d i n M e s s e n a . A c e ş t i a — după
înţelegerea survenită între sicilieni, în timp ce messenienii
e r a u în d e z b i n a r e şi u n a d i n t r e p a r t i d e adusese p e l o c r i e n i —
a u f o s t trimişi c o l o n i ş t i , i a r M e s s e n a fusese c î t v a t i m p a l o c r i e ­
nilor. (2) Cu aceşti locrieni, care fuseseră aduşi, a tratat
P h a i a x , şi n - a f ă c u t rău, p e n t r u că e l î n c h e i a s e cu locrienii
o î n ţ e l e g e r e în l e g ă t u r ă c u s t a b i l i r e a u n u i acord cu atenienii.
(3) î n t r - a d e v ă r , e i s i n g u r i d i n t r e aliaţi n u î n c h e i a s e r ă o înţe­
legere cu atenienii, cînd sicilienii se reconciliaseră şi n-ar
fi î n c h e i a t n i c i o d a t ă , d a c ă n u i - a r f i ţinut r ă z b o i u l împotriva
itonienilor 4
şi m e d i m a i l o r , c a r e l e e r a u v e c i n i şi c o l o n i ş t i .
5
De
aceea P h a i a x a v e n i t c e v a m a i tîrziu l a Atena.

6 (1) C l e o n , c î n d a p l e c a t a t u n c i , p e m a r e , d i n T o r o n e s p r e
Amphipolis, a pornit din Eion şi a a t a c a t c e t a t e a S t a g i r o s , o
c o l o n i e a cetăţii A n d r o s , d a r n - a c u c e r i t - o , în s c h i m b a c u c e r i t
c u f o r ţ a c e t a t e a G a l e p s o s , c o l o n i e a i n s u l e i T h a s o s . (2) O dată
c u t r i m i t e r e a u n e i s o l i i l a P e r d i c c a s , p r i n c a r e - i c e r e a să v i n ă
c u a r m a t a , p o t r i v i t p r e v e d e r i l o r alianţei, a m a i e x p e d i a t şi a l t e
solii în Tracia, la Polles, regele odomanţilor , 6
cerîndu-i să
a d u c ă cît m a i m u l ţ i t r a c i angajaţi cu plată; e l şedea liniştit,
aşteptînd l a E i o n . (3) B r a s i d a s , a f l î n d aceste l u c r u r i , şi-a a ş e ­
z a t şi e l t a b ă r a l a C e r d y l i o n . A c e a s t a este o l o c a l i t a t e a a r g i -
l i e n i l o r , aşezată d i n c o l o d e r î u , n u d e p a r t e d e c e t a t e a Amphi­
polis, d e o a r e c e t o a t e se v e d e a u de acolo, încît C l e o n n - a r f i
p u t u t trece neobservat, dacă ar f i p o r n i t c u a r m a t a de acolo.

463
 THUCYDIDES

B r a s i d a s se aştepta c ă C l e o n n u v a ţine s e a m a de mulţimea

l o r şi v a a t a c a c e t a t e a A m p h i p o l i s c u a r m a t a p e c a r e o avea
l a d i s p o z i ţ i e . (4) I n acelaşi t i m p , B r a s i d a s se p r e g ă t e a , c h e m î n d
o m i e c i n c i s u t e d e m e r c e n a r i t r a c i şi p e toţi e d o n i i , peltaşti
şi călăreţi. E l m a i a v e a o m i c d e peltaşti m y r c i n i e n i 7
şi c h a l -
c i d i e n i , p e l î n g ă c e i de l a A m p h i p o l i s . (5) î n t r e a g a armată a
h o p l i ţ i l o r , c î n d s-a a d u n a t , e r a e x a c t de d o u ă m i i şi t r e i sute
d e călăreţi e l e n i . B r a s i d a s , a v î n d c u s i n e o m i e c i n c i s u t e d i n ­
t r e aceştia, s-a aşezat lîngă C e r d y l i o n , i a r ceilalţi s - a u rînduit
la Amphipolis, sub comanda l u i Clearidas.

7 (1) C l e o n a stat cîtva timp liniştit, a p o i a fost silit să

î n t r e p r i n d ă a c ţ i u n e a l a c a r e se aştepta B r a s i d a s . (2) î n t r - a d e v ă r ,
s o l d a ţ i i l u i C l e o n e r a u plictisiţi d e ş e d e r e şi, în acelaşi timp,
se g î n d e a u l a f e l u l c u m v a c o m a n d a e l şi a n u m e [îşi i m a g i n a u ]
c u ce lipsă d e e x p e r i e n ţ ă şi c u ce s l ă b i c i u n e v a a v e a e l să se
măsoare cu m a r e a experienţă şi vitejie a l u i Brasidas; [îşi
a m i n t e a u ] , apoi, că fără v o i e porniseră c u e l d i n p a t r i e ; C l e o n ,
aflînd de murmurele l o r si n e v o i n d să-i mînie si m a i tare,
pentru c ă se aflau în acelaşi loc cu el, i-a pornit de acolo.
(3) Apoi, Cleon a întrebuinţat acelaşi procedeu pe care se
b i z u i a , p e n t r u că-i reuşise l a P y l o s . A s t f e l , e l n u se aştepta c ă
cineva va porni l a luptă împotriva sa, ci a declarat că se
u r c ă p e î n ă l ţ i m e m a i m u l t ca să p r i v e a s c ă şi, în acelaşi timp,
a ş t e a p t ă o a r m a t ă m a i m a r e , n u atît ca să r e p u r t e z e victoria
c u s i g u r a n ţ a superiorităţii, d a c ă v a f i s i l i t să se b a t ă , c i p e n ­
t r u ca, î n c e r c u i n d c e t a t e a , s-o i a c u a s a l t . (4) P o r n i n d e l , d e c i ,
şi aşezînd a r m a t a p e o c o l i n ă p r ă p ă s t i o a s ă în f a ţ a Amphipo-
l i s u l u i , se p r e o c u p a să p r i v e a s c ă m l a ş t i n i l e f l u v i u l u i Strymon
şi să v a d ă c u m se află aşezarea cetăţii s p r e T r a c i a . E l s o c o t e a
c ă v a p u t e a p l e c a c î n d v a v r e a , f ă r ă să d e a l u p t e , c ă c i i se
p ă r e a c ă n i m e n i n u ieşea n i c i p e z i d , n i c i p e p o r ţ i , şi c ă t o a t e
p o r ţ i l e cetăţii e r a u î n c h i s e . B a i se p ă r e a c h i a r c ă greşise că
n u adusese m a ş i n i l e d e r ă z b o i , p e n t r u c ă a l t f e l a r f i c u c e r i t - o ,
lipsită c u m e r a d e a p ă r ă t o r i .

8 (1) B r a s i d a s , î n d a t ă ce a v ă z u t p e a t e n i e n i în m i ş c a r e , a
c o b o r î t şi e l d e p e C e r d y l i o n şi s-a î n d r e p t a t s p r e A m p h i p o l i s .

464
 CARTEA A V-A

(2) Ieşire şi r î n d u i r e în l i n i e d e b ă t a i e î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r n u
a făcut, temîndu-se c ă n u e d e a j u n s d e p r e g ă t i t şi s o c o t i n d
că este i n f e r i o r a d v e r s a r u l u i , n u în p r i v i n ţ a n u m ă r u l u i solda­
ţilor p e n t r u c ă e r a u e g a l i , c i î n p r i v i n ţ a m o r a l u l u i , p e n t r u că
p o r n i s e în e x p e d i ţ i e p a r t e a cea m a i c u r a t ă 8
a a t e n i e n i l o r şi cei
mai puternici lemnieni şi i m b r i e n i , de aceea se p r e g ă t e a să
a t a c e c u s i g u r a n ţ a m e ş t e ş u g u l u i . (3) A s t f e l , d a c ă v a arăta d u ş ­
m a n i l o r şi m u l ţ i m e a şi î n a r m a r e a s ă r ă c ă c i o a s ă 9
a s o l d a ţ i l o r săi
socotea c ă n u v a p u t e a să b i r u i e m a i d e g r a b ă d e c î t d a c ă va
r ă p i d u ş m a n i l o r p o s i b i l i t a t e a d e a - i v e d e a şi d e a - i dispreţui,
d î n d u - ş i s e a m a d e r e a l i t a t e . (4) A l e g î n d , e l , d e c i , o sută cinci­
z e c i d e h o p l i ţ i şi d î n d p e alţii l u i C l e a r i d a s , a hotărît să p o r ­
nească l a acţiune fără veste, m a i înainte de p l e c a r e a atenie­
n i l o r , socotind că n u v a m a i avea ocazia să-i surprindă atît
de singuri, dacă le v a v e n i d i n întîmplare vreun ajutor. (5)
Chemînd d e c i în a d u n a r e p e toţi soldaţii şi v o i n d să-i încu­
r a j e z e şi să l e s p u n ă p ă r e r e a sa, l e - a v o r b i t astfel:

9 (1) „ B ă r b a ţ i peloponesieni, să fie îndeajuns să vă arăt

p e s c u r t d i n ce ţară v e n i m , şi a n u m e c ă v e n i m dintr-o ţară
d o r n i c ă d e l i b e r t a t e şi c ă v o i , d o r i e n i , a v e ţ i să luptaţi c u i o ­
n i e n i i , p e c a r e sînteţi d e p r i n ş i să-i întreceţi în p u t e r e . (2) D e
aceea v ă v o i arăta în ce f e l p l ă n u i e s c e u să d a u a t a c u l , pen­
t r u ca n u c u m v a f a p t u l c ă n u n e v o m a v î n t a toţi î n primej­
die, ci n u m a i cîte puţini, să lase i m p r e s i a că sîntem lipsiţi
d e f o r ţ e şi să v ă d e s c u r a j e z e . (3) E u a m i m p r e s i a că duşmanii
s-au u r c a t p e acest l o c şi c ă a c u m s-au î n t o r s î n c h i p dezordo­
n a t s p r e a n e p r i v i p e n t r u c ă n e d i s p r e ţ u i e s c şi p e n t r u c ă n u
se aşteaptă c ă c i n e v a a r p u t e a să se n ă p u s t e a s c ă asupra lor,
spre a d a l u p t a . (4) D a r o r i c i n e studiază f o a r t e atent aceste
greşeli a l e d u ş m a n i l o r şi, î n acelaşi t i m p , î n t r e p r i n d e o a c ţ i u n e
potrivită c u forţele l u i , fără să se conducă după ceea ce se
v e d e c ă este a r a n j a t în l i n i a d e b ă t a i e p o t r i v n i c ă şi m a i ţine
seama şi de momentul prielnic, va obţine cele m a i mari
succese. (5) C e a mai mare faimă sînt a c e l e s t r a t a g e m e care,
înşelînd cît m a i m u l t p e d u ş m a n , a d u c c e l e m a i m a r i foloase
p r i e t e n i l o r . (6) Cît t i m p e i , deşi n u sînt p r e g ă t i ţ i , a u î n c ă c u r a j
şi m i se p a r e se g î n d e s c m a i m u l t să p l e c e d e c î t să rămînă,

30 — Războiul peloponesiac 465

 THUCYDIDES

şi cît t i m p a u g î n d u r i l e r ă v ă ş i t e , m a i î n a i n t e d e a şi l e a d u n a ,
e u , î m p r e u n ă c u soldaţii m e i , l e - o v o i l u a î n a i n t e şi, d a c ă v o i
putea, v o i cădea în marş forţat în mijlocul armatei l o r . (7)
I a r t u , C l e a r i d a s , m a i tîrziu, c î n d a i să m ă v e z i c ă îi a t a c şi
că, după toate aparenţele, îi înfricoşez, să aduci repede pe
soldaţi c u t i n e , p e a m p h i p o l i e n i şi p e ceilalţi aliaţi, şi d e s c h i -
zînd p o r ţ i l e , să t e năpusteşti cît m a i r e p e d e l a a t a c . (8) C ă c i
există p r e s u p u n e r e a , f o a r t e î n t e m e i a t ă , c ă e i v o r f i a s t f e l în­
fricoşaţi, î n t r - a d e v ă r , a j u t o r u l c a r e v i n e m a i în u r m ă este m a i
înfricoşător p e n t r u d u ş m a n i d e c î t a r m a t a c a r e este d e f a ţ ă şi
c a r e luptă. (9) Şi t u însuţi f i i b ă r b a t v i t e a z , aşa c u m e firesc
să f i e u n s p a r t a n , i a r v o i , aliaţilor, urmăriţi-1 c u b ă r b ă ţ i e şi
socotiţi c ă sînt t r e i condiţii pentru a lupta frumos: a v o i să
lupţi, a a v e a s e n t i m e n t u l o n o a r e i şi a a s c u l t a d e comandanţi.
A p o i g î n d i ţ i - v ă c ă , î n această z i , v o i v e ţ i d o b î n d i v i c t o r i a , d a c ă
veţi f i v i t e j i şi v e ţ i m e r i t a să fiţi n u m i ţ i m a i d e g r a b ă aliaţii
s p a r t a n i l o r d e c î t s c l a v i i a t e n i e n i l o r . D a c ă veţi săvîrşi cele m a i
alese fapte de bravură n u veţi cădea în s c l a v i e şi nu veţi
muri; a l t f e l veţi avea de îndurat o sclavie m a i cruntă decît
aceea p e c a r e aţi s u p o r t a t - o m a i î n a i n t e şi veţi c o n s t i t u i şi o
p i e d i c ă în c a l e a e l i b e r ă r i i c e l o r l a l ţ i e l e n i . (10) D a r , v ă z î n d pen­
tru ce b u n u r i t r e b u i e să luptaţi, să n u v ă slăbească curajul;
e u v o i arăta c ă n u sînt în s t a r e n u m a i să î n c u r a j e z p e c e i c a r e
sînt în j u r u l m e u , c i şi să p o r n e s c e u î n s u m i l a l u p t ă " .

10 (1) B r a s i d a s , z i c î n d aceste l u c r u r i , a organizat el însuşi

ieşirea de a c o l o , i a r p e c e i c a r e v e n i s e r ă c u C l e a r i d a s i - a a ş e ­
z a t în f a ţ a p o r ţ i l o r a ş a - n u m i t e „ t r a c e " p e n t r u ca să a t a c e c o n ­
f o r m o r d i n u l u i p r i m i t . (2) î n d a t ă ce B r a s i d a s a f o s t v ă z u t co-
borînd de pe C e r d y l i o n , apoi aducînd s a c r i f i c i i în j u r u l alta­
rului zeiţei Atena, — deoarece a făcut aceasta într-o cetate
în c a r e se p u t e a p r i v i d i n a f a r ă — C l e o n , c a r e t o c m a i se a ş e ­
zase să p r i v e a s c ă , este a n u n ţ a t că întreaga armată a duşma­
nilor se vede în cetate şi că se zăresc pe sub porţi multe
picioare de c a i şi d e o a m e n i g a t a să iasă. (3) C l e o n , auzind
acestea, a p o r n i t î n t r - a c o l o , d a r c î n d a v ă z u t c a r e este situaţia
n - a m a i v r u t să d e a l u p t a m a i î n a i n t e de a - i v e n i ajutoarele,
a p o i , g î n d i n d u - s e c ă p l e c î n d l e - o v a l u a înainte, a d a t s e m n a -

466
 CARTEA A V-A

Iul de retragere şi a poruncit celor care se întorceau spre

f l a n c u l stîng, s i n g u r u l l u c r u p o s i b i l , să se î n d r e p t e s p r e c e t a t e a
E i o n . (4) A ş a , se p ă r e a că t o t u l se f a c e î n linişte şi e l însuşi,
î n t o r c î n d u - ş i f l a n c u l d r e p t şi lăsîndu-1 d e s c o p e r i t în f a ţ a d u ş m a ­
n i l o r , a p o r n i t r e t r a g e r e a a r m a t e i d e acolo. (5) î n acest timp
Brasidas, înţelegînd situaţia şi văzînd armata atenienilor în
mişcare, le-a spus soldaţilor din jurul său şi celorlalţi că:
„oamenii ăştia n u n e a ş t e a p t ă ; acest l u c r u este e v i d e n t după
m i ş c a r e a l ă n c i l o r şi a c a p e t e l o r , p e n t r u c ă c e i c a r e procedează
aşa, d e o b i c e i n u se aşteaptă să f i e atacaţi. D e c i s ă - m i d e s c h i ­
dă cineva porţile aşa c u m s-a hotărît, şi să p o r n i m cu în­
d r ă z n e a l ă l a a t a c , cît m a i d e g r a b ă ! " (6) A p o i , ieşind p e p o a r t a
dinspre şanţ şi p e prima poartă a zidului mare care exista
a t u n c i , a p o r n i t în m a r ş , î n a i n t î n d d r e p t p e c a l e a p e c a r e , în
p a r t e a cea m a i î n t ă r i t ă , se î n a l ţ ă a c u m u n m o n u m e n t d e b i ­
10

ruinţă, şi, a t a c î n d p e a t e n i e n i , p e c a r e îi î n f r i c o ş a p r o p r i a l o r
d e z o r d i n e şi c u r a j u l l u i , s-a îndreptat către m i j l o c u l armatei.
(7) C l e a r i d a s , aşa c u m i s-a spus, ieşind p e p o a r t a [tracă] cu
a r m a t a , a p o r n i t l a a t a c . D i n c a u z a a t a c u l u i c u t o t u l neaşteptat,
din amîndouă porţile, a t e n i e n i i au intrat în neorînduială. (8)
A r i p a l o r stingă, c a r e v e n e a d i n s p r e c e t a t e a E i o n , c u t o a t e c ă
avansase mai mult a luat-o l a fugă. Brasidas, pe cînd ataca
a r i p a dreaptă a armatei, c a r e se retrăgea, a f o s t rănit, însă
a t e n i e n i i n u ş i - a u d a t s e a m a c î n d a căzut, i a r c e i d e l î n g ă e l ,
ridicîndu-1, l - a u dus de acolo. (9) F l a n c u l d r e p t a l a t e n i e n i l o r
a rezistat m a i m u l t , i a r C l e o n , care de l a început n u a vrut
să r e z i s t e , a f u g i t î n d a t ă , şi f i i n d p r i n s d e p e l t a s t u l M y r c i n o s , a
m u r i t , p e c î n d h o p l i ţ i i , c a r e se strînseseră î n j u r u l l u i p e c o l i n ă ,
m a i r e z i s t a u î m p o t r i v a l u i C l e a r i d a s ; acesta a a t a c a t d e două
s a u d e t r e i o r i şi n - a c e d a t d e c î t a t u n c i cînd a u fost încon­
j u r a ţ i şi însuliţaţi de călărimea myrciniană şi d e cea chalci-
dică. (10) A s t f e l î n t r e a g a a r m a t ă a a t e n i e n i l o r a f o s t p u s ă , c u
g r e u , p e f u g ă şi, în cele d i n u r m ă , s-a î n d r e p t a t s p r e munţi
pe m a i multe drumuri; cei care n-au pierit îndată de mîna
duşmanilor sau n-au fost ucişi de călărimea chalcidică sau
d e peltaşi, s - a u a d ă p o s t i t în c e t a t e a E i o n . (11) S o l d a ţ i i c a r e r i ­
d i c a s e r ă p e B r a s i d a s d i n l u p t ă şi-1 s a l v a s e r ă l - a u d u s î n c ă v i u
în c e t a t e ; de l a ostaşii c a r e se g ă s e a u în j u r u l său a a f l a t că

467
 THUCYDIDES

sînt î n v i n g ă t o r i , însă n u d u p ă m u l t t i m p a şi m u r i t . (12) R e s t u l

a r m a t e i , retrăgîndu-se c u Clearidas d i n urmărire, a prădat m o r ­
ţii şi a înălţat u n m o n u m e n t în c i n s t e a biruinţei.

11 (1) D u p ă aceea, toţi aliaţii l u î n d p e B r a s i d a s c u a r m e l e

l-au înmormîntat, pe cheltuiala statului, în cetate, în faţa
agorei de astăzi. M a i tîrziu, amphipolitenii, îngrădind mor­
m î n t u l l u i , i - a u a d u s m e r e u j e r t f e ca u n u i e r o u şi a u i n s t i t u i t
în c i n s t e a l u i j o c u r i şi s a c r i f i c i i a n u a l e . P e l î n g ă aceasta i - a u
mai atribuit şi î n t e m e i e r e a cetăţii şi a u d ă r î m a t c l ă d i r i l e l u i
H a g n o n şi a u f ă c u t să d i s p a r ă o r i c e o b i e c t c a r e , d ă i n u i n d , a r
fi putut să a m i n t e a s c ă de colonizarea făcută de e l , deoarece
considerau pe Brasidas drept salvatorul l o r , m a i ales că în
acele c l i p e e i c u l t i v a u alianţa c u l a c e d e m o n i e n i i , d e f r i c a ate­
n i e n i l o r , i a r l u i H a g n o n , dată f i i n d d u ş m ă n i a î m p o t r i v a a t e n i e ­
n i l o r , n - a r f i p u t u t să-i m a i a d u c ă c i n s t i r i c u f o l o s u l şi după
p l a c u l l o r . M o r ţ i i i - a u r e d a t a t e n i e n i l o r . (2) D a t o r i t ă f a p t u l u i c ă
l u p t a n u se d e s f ă ş u r a s e î n t r - o o r d i n e d e b ă t a i e b i n e stabilită
şi în î m p r e j u r a r e a în c a r e s-a arătat, a u căzut d i n t r e atenieni
a p r o a p e şase s u t e , i a r d i n t r e d u ş m a n i şapte s u t e . (3) D u p ă r i ­
dicarea morţilor, u n i i s-au întors pe m a r e acasă, i a r ceilalţi,
î m p r e u n ă c u C l e a r i d a s , a u r î n d u i t t r e b u r i l e în l e g ă t u r ă c u ce­
tatea Amphipolis.

12 (1) C a m î n acelaşi t i m p , p e l a sfîrşitul v e r i i , lacedemo­

nienii Ramphias, Autoharidas şi E p i c y d i d a s a u a d u s în ţinu­
t u r i l e d i n T r a c i a , în a j u t o r o sută de hopliţi şi, ajungînd* în
H e r a c l e i a d i n T r a c h i s , a u r î n d u i t ceea ce l i se p ă r e a l o r c ă n u
este b i n e . (2) Şi, p e c î n d e i îşi p e t r e c e a u t i m p u l a c o l o , a a v u t
l o c l u p t a d e s p r e c a r e a f o s t v o r b a , şi v a r a s-a terminat.

13 (1) î n iarna următoare, Ramphias cu ai săi au ajuns

p î n ă l a P i e r i a d i n T h e s s a l i a , d a r , p e n t r u c ă t h e s s a l i e n i i se o p u ­
n e a u , i a r B r a s i d a s , c ă r u i a îi d u c e a u a r m a t a , m u r i s e , s - a u în­
t o r s acasă. E i s o c o t e a u că î n a i n t a r e a n u m a i a r e n i c i u n r o s t
p e n t r u că a t e n i e n i i plecaseră d i n cauza înfrîngerii, i a r ei n u
e r a u în s t a r e să î n t r e p r i n d ă v r e o a c ţ i u n e l a î n ă l ţ i m e a planuri-

468
 CARTEA A V-A

l o r l u i B r a s i d a s . (2) A u p l e c a t şi p e n t r u c ă ştiau c ă lacedemo­

n i e n i i , c î n d p o r n i s e r ă de acolo, e r a u m a i d e g r a b ă d i s p u ş i s p r e
pace.

14 (1) Ş i s-a î n t î m p l a t ca, î n d a t ă d u p ă b ă t ă l i a d e l a A m p h i ­

p o l i s şi d u p ă r e t r a g e r e a l u i R a m p h i a s d i n T h e s s a l i a , n i c i unii
n i c i alţii să n u m a i î n c e a p ă v r e u n r ă z b o i , d e o a r e c e f i e c a r e se
g î n d e a m a i ales l a p a c e : a t e n i e n i i p e n t r u c ă e r a u impresionaţi
d e ceea ce se p e t r e c u s e l a D e l i o n şi, l a p u ţ i n t i m p d u p ă aceea, l a
A m p h i p o l i s , şi p e n t r u că n u m a i a v e a u n ă d e j d e şi încredere
î n f o r ţ a l o r , p e c a r e se b i z u i s e r ă , şi n u p r i m i s e r ă m a i î n a i n t e
p r o p u n e r e a d e p a c e , s o c o t i n d c ă şansa c l i p e i d e f a ţ ă l e v a d a
biruinţa asupra duşmanilor. (2) A t e n i e n i i se m a i temeau, în
acelaşi t i m p , şi d e aliaţii l o r , c a n u c u m v a , î n c u r a j a ţ i d e i n s u c ­
cesele l o r , să se d e s p r i n d ă şi m a i m u l t d e e i . Şi l e p ă r e a rău
că după cele î n t î m p l a t e l a P y l o s , deşi fusese o împrejurare
f a v o r a b i l ă , n u c ă z u s e r ă totuşi l a î n v o i a l ă . (3) L a c e d e m o n i e n i i se
g î n d e a u l a p a c e p e n t r u c ă r ă z b o i u l se t e r m i n a s e p e n t r u e i î m ­
p o t r i v a a ş t e p t ă r i l o r ; e i c r e z u s e r ă c ă în c î ţ i v a a n i v o r distruge,
dacă l e v o r d e v a s t a ţara, p u t e r e a a t e n i e n i l o r , d a r dimpotrivă
d ă d u s e r ă d e n e n o r o c i r e a d i n i n s u l ă , aşa c u m n u se m a i a b ă t u s e
asupra Spartei, i a r ţara le fusese prădată de piraţii de la
P y l o s şi C y t h e r a ; apoi hiloţii dezertau, aşa c ă se t e m e a u ca
n u c u m v a c h i a r c e i c a r e l e m a i r ă m ă s e s e r ă c r e d i n c i o ş i l o r , faţă
d e situaţia c r e a t ă , să se r ă z v r ă t e a s c ă ca şi m a i î n a i n t e .11
(4)
S-a m a i î n t î m p l a t ca şi t r a t a t u l d e t r e i z e c i de a n i , î n c h e i a t c u
c e t a t e a A r g o s , să f i e p e sfîrşite, i a r a r g e i e n i i să n u m a i v r e a
să încheie altul, dacă nu le vor restitui ţinutul Cynosuria.
T o t o d a t ă , s o c o t e a u c ă l e e r a c u n e p u t i n ţ ă să p o a r t e , în acelaşi
t i m p , r ă z b o i c u A r g o s u l şi c u A t e n a . S p a r t a n i i se m a i t e m e a u
c ă u n e l e cetăţi d i n Pelopones v o r trece de partea Argosului,
ceea ce s-a şi î n t î m p l a t .

15 (1) î n t i m p ce şi u n i i şi alţii se g î n d e a u l a aceste l u c r u r i ,

s o c o t e a u c ă t r e b u i a să se î n c h e i e şi î n ţ e l e g e r e a ; 12
lacedemonie­
nii m a i d o r e a u aceasta p e n t r u a putea repatria pe spartanii
aduşi de pe insulă la Atena, căci erau dintre fruntaşi şi le
e r a u şi r u d e . 1 3
(2) î n d a t ă d u p ă p r e d a r e a l o r a u şi î n c e p u t să

469
 THUCYDIDES

d u c ă t r a t a t i v e în acest scop, d a r a t e n i e n i i , c ă r o r a t r e b u r i l e l e
m e r g e a u b i n e , n u p r e a e r a u dispuşi să î n c h e i e t r a t a t u l în c o n ­
diţii n o r m a l e . î n t r - a d e v ă r , c î n d a t e n i e n i i a u eşuat l a D e l i o n ,
1 4

l a c e d e m o n i e n i i , de c u m au aflat, s o c o t i n d că a t e n i e n i i vor f i
•dispuşi să cedeze, a u f ă c u t u n armistiţiu de u n a n , în care
t r e b u i a să se î n t î l n e a s c ă şi să f a c ă o î n ţ e l e g e r e p e n t r u o pe­
rioadă m a i lungă de t i m p .

16 (1) D u p ă ce, însă, a a v u t loc înfrîngerea atenienilor la

A m p h i p o l i s , i a r C l e o n şi B r a s i d a s a u m u r i t — e i se opuseseră
din a m b e l e p ă r ţ i , în c e l m a i î n a l t g r a d , p ă c i i , d e o a r e c e , pri­
mul avea noroc şi o n o a r e d i n p u r t a r e a războaielor, i a r celă­
l a l t , p e n t r u c ă în caz d e p a c e i s - a r f i d a t şi m a i m u l t în v i ­
l e a g relele pe care le făcea — cei care aspirau c u a r d o a r e l a
c o n d u c e r e în f i e c a r e d i n t r e cele d o u ă cetăţi, şi a n u m e P l e i s t o -
a n a x , f i u l l u i P a u s a n i a s , r e g e l e l a c e d e m o n i e n i l o r , şi N i c i a s , f i u l
lui Niceratos, care avea cea m a i bună faimă atunci în stra­
t e g i e , d o r e a u î n c ă şi m a i m u l t î n c h e i e r e a păcii. N i c i a s o d o r e a
p e n t r u că v o i a să-şi m e n ţ i n ă situaţia f a v o r a b i l ă , c î t t i m p n u i
se î n t î m p l ă n i m i c n e p l ă c u t şi e r a s t i m a t de a t e n i e n i ; e l v o i a ca
şi p e v i i t o r să î n c e t e z e e f o r t u r i l e , atît e l cît şi c o n c e t ă ţ e n i i l u i ,
-şi să lase şi p e n t r u p o s t e r i t a t e f a i m a c ă a trăit f ă r ă să a d u c ă
vreun prejudiciu cetăţii; el socotea că acest lucru se poate
o b ţ i n e n u m a i c î n d n u - i a m e n i n ţ ă v r e o p r i m e j d i e şi c î n d o a m e n i i
nu se î n c r e d i n ţ e a z ă n o r o c u l u i , i a r l i p s a d e p r i m e j d i e o aduce
p a c e a ; P l e i s t o a n a x d o r e a î n c h e i e r e a p ă c i i f i i n d c ă e r a a c u z a t de
d u ş m a n i î n l e g ă t u r ă c u î n t o a r c e r e a , a c u z a r e c a r e - 1 f ă c e a să f i e
d o r i t de l a c e d e m o n i e n i o r i de cîte o r i s u f e r e a u v r e o înfrîngere;
se gîndeau că înfrîngerea survenise din pricina rechemării
l u i i l e g a l e . (2) E i î n v i n u i a u şi p r e o t e a s a d e l a D e l p h i ,
1 5
deoa­
r e c e se s p u n e a c ă îl c o n v i n s e s e p e e l şi p e f r a t e l e său A r i s t o -
cles c î n d se d u s e s e r ă d e m u l t ca t h e o r i , d î n d u n o r a c o l prin
c a r e p o r u n c e a l a c e d e m o n i e n i l o r să a d u c ă î n ţ a r a l o r , d i n altă
ţară, n e a m u l u n u i semizeu — f i u a l l u i Zeus — i a r dacă nu
vor f a c e aceasta, v o r a r a p ă m î n t u l c u b r ă z d a r d e a r g i n t . (3) E i
mai învinuiau pe P y t h i a p e n t r u că determinase pe lacedemo­
n i e n i să-1 r e a d u c ă p e e l , c a r e se r e f u g i a s e în L y c a i o n . Acesta
fusese b ă n u i t c ă s-ar f i r e t r a s d i n A t t i c a p e n t r u c ă l u a s e d a -

470
 CARTEA A V-A

r u r i şi l o c u i s e î n j u m ă t a t e d i n casa t e m p l u l u i l u i Z e u s , d e f r i c a
l a c e d e m o n i e n i l o r ; a p o i îi î n v i n u i a u c ă l - a u r e a d u s , d u p ă nouă­
sprezece a n i , c u c o r u r i şi j e r t f e , a ş a c u m p r o c e d a s e r ă c î n d a u
întemeiat Lacedemona şi au statornicit regii.

17 (1) E l s u f e r e a g r e u d i n p r i c i n a a c e s t e i a c u z ă r i şi socotea
că, în t i m p de pace, neavînd nici u n insucces şi, î n acelaşi
timp, spartanii adunîndu-şi oamenii, a r p u t e a să s c a p e şi ei
neînvinuit de duşmani, pe cînd, în t i m p de război, întotdeauna,
în m o d necesar, fruntaşii sînt m e r e u acuzaţi din pricina ne­
norocirilor; d e aceea d o r e a e l f o a r t e m u l t să se î n c h e i e înţe­
l e g e r e a . (2) A ş a d a r , î n i a r n a a c e a s t a a u î n c e p u t t r a t a t i v e l e , i a r
spre primăvară a şi fost pusă în mişcare armata de către
l a c e d e m o n i e n i . î n t i m p ce se a n u n ţ a p r i n cetăţi c ă a r m a t a se
d u c e l a a s e d i u , p e n t r u ca a t e n i e n i i să l e d e a m a i m u l t ă ascul¬
tare şi d u p ă ce şi-au adus, în şedinţe, m u l t e justificări, s-au
înţeles ca f i e c a r e să d e a ceea ce d o b î n d i s e p r i n r ă z b o i şi să f a c ă
pace: atenienii să a i b ă N i s a i a , deoarece cînd atenienii cereau
P l a t e e a , t h e b a n i i a u s p u s c ă a u c o n v e n i t să î n c h e i e p a c e n u în
urma v i o l e n ţ e i , c i d e b u n ă v o i e , şi c ă n u a c c e p t ă să restituie
această localitate, iar atenienii s p u n e a u acelaşi lucru despre
N i s a i a . A t u n c i l a c e d e m o n i e n i i , c h e m î n d p e aliaţii l o r , a u hotărît
cu toţii să se î n c e t e z e r ă z b o i u l , în a f a r ă de B e o ţ i a , C o r i n t u l ,
E l e e a şi M e g a r a , c ă c i a c e s t o r a n u l e c o n v e n e a ceea ce se ho­
tăra aşa c ă a u î n c h e i a t î n ţ e l e g e r e a , a u f ă c u t libaţii c u atenie­
nii şi a u d e p u s j u r ă m î n t şi u n i i şi alţii; astfel, atenienii au
d e p u s în f a ţ a s p a r t a n i l o r următorul jurămînt:

18 (1) „ A t e n i e n i i , l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii l o r a u d e p u s j u ­
rămînt, în fiecare cetate în parte, şi a u î n c h e i a t u n t r a t a t c u
u r m ă t o a r e l e p r e v e d e r i : (2) î n t e m p l e l e c o m u n e , f i e c a r e să p o a t ă ,
potrivit obiceiurilor strămoşeşti, să c e a r ă o r a c o l e şi să trimită
t h e o r i şi p e p ă m î n t şi p e m a r e f ă r ă t e a m ă ; t e m p l u l şi a l t a r u l
lui Apollon de l a D e l p h i şi l o c u i t o r i i d i n D e l p h i să f i e inde­
pendenţi, nesupuşi nici unui tribut şi neatîrnaţi în ceea ce
privesc judecăţile şi să-şi aibă fiecare pămîntul lor moştenit
d i n străbuni. (3) T r a t a t u l să f i e f ă c u t p e t i m p d e c i n c i z e c i de
a n i p e n t r u a t e n i e n i şi aliaţii l o r , şi p e n t r u l a c e d e m o n i e n i şi a l i a -

471
 THUCYDIDES

ţii l a c e d e m o n i e n i l o r , f ă r ă v i c l e n i i , f ă r ă p a g u b ă , şi p e pămînt,
şi p e m a r e . (4) S ă n u f i e î n g ă d u i t l a c e d e m o n i e n i l o r şi aliaţilor
l o r să p o a r t e a r m e l e p e n t r u v r e o d a u n ă î m p o t r i v a atenienilor
şi aliaţilor l o r , şi n i c i a t e n i e n i l o r şi a l i a ţ i l o r l o r î m p o t r i v a l a c e ­
demonienilor şi a aliaţilor l o r , n i c i c u t e h n i c a m i l i t a r ă , n i c i p r i n ­
t r - u n alt mijloc. I a r d a c ă se v a i v i v r e o d i v e r g e n ţ ă î n t r e e i , să re­
c u r g ă l a j u d e c a t ă şi l a j u r ă m i n t e , aşa c u m se v o r p u t e a înţelege.
(5) L a c e d e m o n i e n i i d i n alianţă să d e a a t e n i e n i l o r c e t a t e a A m ­
p h i p o l i s . C e i d i n cetăţile p e c a r e l a c e d e m o n i e n i i l e - a u p r e d a t
a t e n i e n i l o r să a i b ă î n g ă d u i n ţ a să m e a r g ă f i e c a r e u n d e v o r v r e a
s a u să-şi p ă s t r e z e ţara l o r , i a r c e t ă ţ i l e c a r e a d u c e a u c o n t r i b u ţ i a de
p e v r e m e a l u i A r i s t e i d e s să f i e a u t o n o m e . Să n u f i e î n g ă d u i t n i c i
a t e n i e n i l o r şi n i c i l a c e d e m o n i e n i l o r să p o a r t e a r m e s p r e a face
rău, i a r c o n t r i b u ţ i a în b a n i să f i e restituită d u p ă ce t r a t a t u l v a
i n t r a în v i g o a r e . C e t ă ţ i l e c a r e a u a d u s p o n o s u l d e p e v r e m e a
lui A r i s t e i d e s sînt următoarele: Argilos, Stagiros, Acanthos,
-Scolos, Olynthos, Spartolos. Aceste cetăţi să nu fie aliatele
nimănui, nici ale lacedemonienilor, nici ale atenienilor. Iar
dacă atenienii vor încerca să convingă cetăţile să intre în
alianţă, i a r ele v o r a c c e p t a , să l e f i e î n g ă d u i t să î n c h e i e a l i a n ­
ţa cu atenienii. (6) L o c u i t o r i i cetăţilor Mecyberna, Saneia şi
Singos să poată să-şi locuiască cetăţile, ca şi olynthienii şi
acanthienii. (7) L a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii l o r să r e s t i t u i e ate­
nienilor cetatea Panacton, i a r a t e n i e n i i să r e s t i t u i e lacedemo­
nienilor cetăţile Coryphasion, Cythera, Metone, Pteleon şi
A t a l a n t e şi cetăţenii s p a r t a n i , aflaţi în închisorile atenienilor,
sau în altă p a r t e aflată s u b s t ă p î n i r e a t e n i a n ă ; să lase l i b e r i pe
p e l o p o n e s i e n i i asediaţi în S c i o n e , p e c e i c a r e sînt aliaţii l a c e d e ­
m o n i e n i l o r în S c i o n e , p e a c e i a p e c a r e i - a t r i m i s B r a s i d a s , şi
p e o r i c e a l t a l i a t a l l a c e d e m o n i e n i l o r c a r e se găseşte î n t e m n i ţ a t
l a A t e n a s a u în o r i c e altă p a r t e p e c a r e o s t ă p î n e s c atenienii.
S ă d e a şi l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii l o r o a m e n i i p e c a r e îi a u
d e l a a t e n i e n i şi d e l a aliaţii l o r , p o t r i v i t aceloraşi prevederi.
(8) î n p r i v i n ţ a c e t ă ţ i l o r S c i o n e , T o r o n e şi S e r m y l i o n , şi a a l t o r
cetăţi pe care le deţin atenienii, să hotărască atenienii cum
vor s o c o t i d e c u v i i n ţ ă . (9) L a r î n d u l l o r a t e n i e n i i să depună,
pe .cetăţi, jurăminte în faţa l a c e d e m o n i e n i l o r şi a alia-

472
 CARTEA A V-A

ţilor lor. Şaptesprezece bărbaţi d i n f i e c a r e c e t a t e să depună

cel m a i m a r e jurămînt al locului , 1 6
i a r jurămîntul suna aşa:
« V o i r e s p e c t a t r a t a t u l şi l i b a ţ i i l e 17
acestea c u d r e p t a t e şi fără
viclenie»-. S ă p o a t ă şi l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii să d e p u n ă acelaşi
jurămînt faţă de atenieni şi fiecare dintre ei să înnoiască
jurămîntul în f i e c a r e a n . (10) S ă r i d i c e coloane l a Olympos,
la Delphi, l a Istm şi l a A t e n a — în c e t a t e — şi î n Lacede-
monia în A m y c l a i o n . I a r dacă uită să p r e v a d ă vreun lucru
în v r e o p r i v i n ţ ă , să f i e b i n e s t a b i l i t p r i n j u r ă m î n t c ă p o t să
se f o l o s e a s c ă d e discuţii cu dreptate şi să s c h i m b e aşa c u m
vor găsi de cuviinţă şi atenienii şi l a c e d e m o n i e n i i .

19 (1) T r a t a t u l intră î n v i g o a r e s u b e f o r a t u l l u i Pleistolas,

pe l a sfîrşitul lunii Artemision, iar la Atena sub arhontatul
lui A l c a i o s , p e l a sfîrşitul l u n i i E l a p h e b o l i o n . (2) A u j u r a t şi
au f ă c u t libaţii următorii: d i n partea lacedemonienilor Pleis-
toanax, Agis, Pleistolas, Damagetos, Chionis, Metagenes, A c a n -
thos, Daithos, Ischagoras, Philocharidas, Zeuxidas, Antippos,
Tellis, Alcinadas, Empedias, Menas, Laphilos. D i n partea ate­
nienilor a u j u r a t : L a m p o n , Isthmionicos, Nicias, Laches, E u t h y -
demos, Procles, P y t h o d o r o s , H a g n o n , M y r t i l o s , Thrasycles, T h e a ­
genes, Aristocrates, Iolaos, Timocrates, Leon, Lamachos, D f -
mosthenes.

20 (1) A c e s t e libaţii s - a u f ă c u t p e l a sfîrşitul iernii şi î n ­

ceputul primăverii, după ce t r e c u s e r ă zece a n i şi c î t e v a zile
de l a Dionysiile d i n cetate , de cînd
18
avusese loc p r i m a i n ­
vazie în A t t i c a şi î n c e p u s e acest r ă z b o i . (2) Să cerceteze fie­
care după timp evenimentele care au avut l o c şi să n u se
încreadă — pentru că servesc drept indicii pentru faptele
t r e c u t e — în n u m e l e c o n d u c ă t o r i l o r d i n f i e c a r e c e t a t e s a u în
o n o a r e a p e c a r e a u d e ţ i n u t - o . î n t r - a d e v ă r , n u se ştie s u b c i n e
a î n c e p u t , c u m a c o n t i n u a t şi c u m s-a î n t î m p l a t f i e c a r e fapt.
(3) D a c ă v a n u m ă r a anii după vară şi d u p ă i a r n ă , a ş a c u m
s-a s c r i s a i c i , v a găsi c ă — d a c ă v a l u a f i e c a r e j u m ă t a t e d e
a n p e n t r u u n a n întreg — a u f o s t zece v e r i şi zece i e r n i de
c î n d s-a p r o d u s acest război.

473
 THUCYDIDES

21 (1) L a c e d e m o n i e n i i — c ă c i e i c ă z u r ă l a sorţi să r e s t i t u i e
c e i dintîi cele ce a v e a u — a u lăsat î n d a t ă l i b e r i pe o a m e n i i
c a r e se aflau prizonieri l a e i , şi, t r i m i ţ î n d în ţinuturile d i n
Tracia o solie constituită d i n Ischagoras, Menas, Philochari-
das, a u p o r u n c i t l u i C l e a r i d a s să predea atenienilor cetatea
Amphipolis iar ceilalţi să primească tratatul aşa cum s-a
spus d e s p r e f i e c a r e . (2) A c e ş t i a î n s ă n - a u f o s t d e acord, so­
cotind că n u sînt potrivite cu interesele lor. N i c i Clearidas
n-a p r e d a t cetatea spre a face pe placul chalcidienilor, spu­
nînd c ă n u este p o s i b i l să-i p r e d e a c u f o r ţ a . (3) A pornit şi
el de acolo, în grabă, c u solii, ca să se apere l a S p a r t a în
eventualitatea că va f i acuzat de Ischagoras că nu dăduse
a s c u l t a r e , şi v o i n d , în acelaşi t i m p , să v a d ă dacă înţelegerea
mai p o a t e să f i e s c h i m b a t ă ; a găsit-o însă întărită, i a r e l a
fost trimis d i n n o u de spartani c u p o r u n c a să predea locul
a c e l a , i a r d a c ă n u v a p u t e a , să s c o a t ă d e a c o l o p e pelopone­
sienii care sînt prin cetăţi. Aceasta fiind situaţia, a plecat
îndată.

22 (1) A l i a ţ i i , din întîmplare, erau chiar la Sparta, iar

spartanii le-au poruncit acelora dintre ei care nu primiseră
tratatul să-1 accepte. Dar ei, p e n t r u acelaşi pretext pentru
care-1 respinseseră m a i înainte, a u spus că n u - 1 p r i m e s c dacă
n u f a c u n u l m a i d r e p t d e c î t c e l î n c h e i a t . (2) C u m , d e c i , a l i a ­
ţii n u l e d ă d e a u a s c u l t a r e , s p a r t a n i i i - a u t r i m i s acasă, i a r ei
a u î n c h e i a t o alianţă c u A t e n a . E i s o c o t e a u c ă c e t a t e a A r g o s
nu v a rămîne liniştită, d e o a r e c e n u v o i s e să î n c h e i e o nouă
alianţă cînd se d u s e s e r ă a c o l o A m p e l i d a s şi L i c h a s ; ei şi-au
d a t s e a m a c ă f ă r ă a t e n i e n i n u sînt în s t a r e să-i r e p r i m e şi c ă
restul Peloponesului va sta liniştit, pentru că, dacă ar fi
f o s t p o s i b i l , toţi s-ar f i d a t d e p a r t e a a t e n i e n i l o r . (3) Venind
deci solii de la Atena şi î n c e p î n d u - s e discuţiile a u căzut la
învoială, s-au depus jurămintele şi s-a încheiat următoarea
alianţă:

23 (1) „ P o t r i v i t î n v o i e l i i d e f a ţ ă a t e n i e n i i şi l a c e d e m o n i e n i i
v o r f i aliaţi p e t i m p d e c i n c i z e c i d e a n i . D a c ă v r e u n duşman
va invada ţara l a c e d e m o n i e n i l o r şi va face rău lacedemo-

474
 CARTEA A V-A

n i o n i l o r , a t e n i e n i i să v i n ă î n a j u t o r u l l a c e d e m o n i e n i l o r c u cea
mai m a r e forţă cu putinţă. I a r d a c ă v a v e n i vreo cetate să
prade ţara, aceasta să fie duşmană l a c e d e m o n i e n i l o r şi ate­
n i e n i l o r şi sâ s u f e r e r e p r e s a l i i d i n p a r t e a a m î n d u r o r a şi a m î n -
două s-o distrugă, iar acestea să se facă cu dreptate, cu
a vînt şi fără viclenie. (2) I a r dacă vreun duşman va călca
ţara a t e n i e n i l o r şi l e v a f a c e r ă u , l a c e d e m o n i e n i i să v i n ă în
ajutorul atenienilor cu cea mai mare tărie cu putinţă, iar
dacă vreo cetate v a veni să p r a d e ţara atenienilor, aceasta
să fie de asemenea duşmană lacedemonienilor si atenienilor
şi să s u f e r e şi d e l a u n i i şi d e l a alţii şi a m î n d o u ă c e t ă ţ i l e s-o
distrugă, i a r acestea să fie făcute cu dreptate, cu avînt şi
fără viclenie. (3) I a r dacă se v o r ridica sclavii, atenienii ?ă
v i n ă în a j u t o r u l l a c e d e m o n i e n i l o r c u t o a t ă f o r ţ a , d u p ă p o s i b i l i ­
tate. (4) A c e s t e a să f i e c o n s f i n ţ i t e , prin jurămînt, de aceiaşi
bărbaţi care au jurat şi pe celelalte învoieli. în fiecare an
să f i e î n n o i t e î n v o i e l i l e , lacedemonienii ducîndu-se la Atena,
la Marile Dionysii, iar atenienii ducîndu-se la Sparta, la
Hyacinthii . 1 9
(5) Fiecare să ridice o coloană, lacedemonienii
la Sparta, în templul lui Apollon Amyclaios , iar 2 0
atenienii
l a A t e n a , î n c e t a t e , în t e m p l u l zeiţei A t h e n a , (6) I a r d a c ă l a ­
cedemonienii şi atenienii vor socoti că este b i n e să adauge
sau să s u p r i m e ceva d i n tratat, în legătură cu alianţa, tot
ceea ce v o r h o t ă r î să f i e p o t r i v i t c u j u r ă m î n t u l şi p e n t r u unii
şi p e n t r u alţii".

24 (1) J u r ă m î n t u l l - a u depus, dintre lacedemonieni: Pleis-

toanax, A g i s , Pleistolas, Damagetos, Chionis, Metagenes, A c a n -
thos, Daithos, Ischagoras, Philocharidas, Zeuxidas, Antippos,
Alcinadas, Tellis, Empedias, Menas, Laphilos. Dintre atenieni
au jurat: Lampon, Isthmionicos, Laches, Nicias, Euthydemos,
Procles, Pythodoros, Hagnon, Myrtilos, Thrasycles, Theage­
nes, Aristocrates, Iolaos, Timocrates, Leon, Lamachos, De­
m o s t h e n e s . (2) A c e a s t ă alianţă s-a î n c h e i a t n u m u l t după în­
cheierea tratatului şi atenienii au predat spartanilor pe oa­
m e n i i d e p e i n s u l ă şi a î n c e p u t v a r a c e l u i d e a l u n s p r e z e c e l e a
an. Primul război, care a durat fără întrerupere timp de
zece a n i , s-a s c r i s . 21

475
 THUCYDIDES

25 (1) D u p ă încheierea tratatului de alianţă dintre lace­

demonieni şi a t e n i e n i , care s-a făcut după războiul de zece
a n i , pe v r e m e a cînd Pleistolas era efor l a Sparta, i a r Alcaios
arhonte la Atena , 2 2
cei care primiseră tratatul păstrau pacea,
iar corintienii şi cîteva cetăţi d i n Pelopones au început să
se r i d i c e î m p o t r i v a c e l o r s t a b i l i t e şi de îndată a a p ă r u t o altă
î n ţ e l e g e r e a a l i a ţ i l o r î m p o t r i v a S p a r t e i . (2) L a c e d e m o n i e n i i au
început, încetul c u încetul, să d e v i n ă suspecţi atenienilor, iar
u n e o r i n i c i n u p r e a f ă c e a u e i c e l e ce se stabiliseră în tratat.
(3) E d r e p t c ă t i m p d e şase a n i şi zece l u n i s-au abţinut de
a p o r n i expediţii u n i i î m p o t r i v a a l t o r a , în a f a r a armistiţiului,
însă si-au dat numeroase lovituri. In cele d i n urmă, fiind
siliţi să calce învoielile încheiate, după zece ani, au pornit
iarăşi l a u n r ă z b o i p e faţă.

26 (1) T h u c y d i d e s a t e n i a n u l a m a i s c r i s şi istoria acestor

e v e n i m e n t e , l a rînd, c u m s-au întîmplat după fiecare vară şi
iarnă, pînă cînd lacedemonienii şi aliaţii lor au pus capăt
dominaţiei atenienilor şi au cucerit marile ziduri şi Pireul.
în total, de l a începutul războiului pînă l a acest eveniment
a u t r e c u t 27 d e a n i . (2) I a r d a c ă se v a s o c o t i c ă d u r a t a î n ţ e l e ­
gerii, care a survenit între timp, n u trebuie numită război
n u se v a j u d e c a b i n e . î n t r - a d e v ă r , d a c ă se v a c e r c e t a c u a t e n ­
ţie p r i n ce f a p t e se d e o s e b e ş t e , se v a găsi c ă n u este b i n e să
fie numită pace perioada de timp în c a r e n i c i n - a u rezistat,
nici n-au primit lucrurile prevăzute în tratate şi, pe lîngă
acestea, a u m a i săvîrşit, p e lîngă alte încălcări, şi cele pro­
vocate de războiul de la Mantineea 2 3
şi E p i d a u r o s * ;27
de ase­
m e n e a aliaţii din Tracia n u erau de' loc m a i puţin duşmani,
iar beoţienii păstrau u n armistiţiu reînnoit d i n zece în zece
zile. (3) î n acest f e l , socotind cronologic primul război, care
a durat zece a n i şi cu armistiţiul încheiat, dar nerespectat
după aceea, adăugind şi războiul care a urmat după acest
armistiţiu, se v a găsi că s-au s c u r s atîţia a n i şi c î t e v a zile;
însă pentru cei care se conduc după oracole, numai acest
l u c r u s-a p e t r e c u t în m o d s i g u r . (4) î n t r - a d e v ă r , e u î m i amin­
tesc m e r e u c ă s-a s p u s d e c ă t r e m u l ţ i , c h i a r d e c î n d a î n c e p u t
războiul şi pînă cînd s-a sfîrşit, că avea să dureze de trei

476
 CARTEA A V-A

o r i cîte n o u ă a n i . (5) E u a m trăit p e d u r a t a î n t r e g u l u i război

şi l - a m înţeles p e d e p l i n , atît d a t o r i t ă v î r s t e i m e l e , c î t şi p e n ­
tru că m i - a m c o n c e n t r a t toată atenţia a s u p r a l u i , ca să-1 î n ­
ţeleg. A p o i m i s-a î n t î m p l a t , d u p ă e x p e d i ţ i a d e l a Amphipo­
l i s , să f i u e x i l a t d i n p a t r i a m e a t i m p de d o u ă z e c i de a n i şi
a s t f e l să f i u m a r t o r atît l a a c ţ i u n i l e u n o r a , c î t şi l a a l e c e l o r ­
lalţi, dar mai ales l a f a p t e l e p e l o p o n e s i e n i l o r , datorită exi­
lului, putînd să a f l u unele l u c r u r i î n linişte. A ş a d a r , de aci
înainte, eu voi spune cum s-a ajuns la destrămarea trata­
t u l u i d u p ă c e i zece a n i şi c u m a c o n t i n u a t r ă z b o i u l în desfă­
şurarea l u i după aceea.

27 (1) D u p ă ce s-a încheiat tratatul de cincizeci de ani

şi alianţele c a r e l e - a u u r m a t , s o l i i l e d i n P e l o p o n e s , c a r e f u s e ­
seră c h e m a t e p e n t r u acest t r a t a t , s - a u r e t r a s d i n L a c e d e m o n a .
(2) Unii s-au dus acasă, iar corintienii, îndreptîndu-se spre
Argos, au început discuţii, a ş a c u m se cădea, c u cîţiva dre­
gători argeieni, spunîndu-le, că deoarece lacedemonienii au
î n c h e i a t u n t r a t a t d e alianţă c u a t e n i e n i i — c a r e m a i înainte
le erau cei m a i neîmpăcaţi vrăjmaşi — nu spre binele, ci
s p r e î n r o b i r e a P e l o p o n e s u l u i , a r g e i e n i i să v a d ă c u m v a p u t e a
fi s a l v a t P e l o p o n e s u l ; d e a s e m e n e a , să v o t e z e o h o t ă r î r e prin
c a r e să se a r a t e c ă o r i c a r e c e t a t e elenă, c a r e este a u t o n o m a
şi c a r e r e s p e c t ă p e c e l e l a l t e , d a c ă v r e a p o a t e să î n c h e i e alian­
ţă c u c e t a t e a A r g o s , c a să se a p e r e u n i i p e alţii şi în acest
scop să aleagă cîţiva bărbaţi cu depline puteri. P o p o r u l să
nu cunoască aceste p r o p u n e r i pentru ca nu cumva cei care
n u p o t c o n v i n g e p o p o r u l să se d e a în v i l e a g . L e - a u m a i spus
că multe cetăţi l i se v o r alătura, d i n ură împotriva lacede­
monienilor. (3) C o r i n t i e n i i , după ce le-au spus aceste lucruri,
s - a u întors acasă.

28 (1) D r e g ă t o r i i 25
argeieni a u ascultat şi, d u p ă ce au fă­
c u t c u n o s c u t e a c e l e p r o p u n e r i c e l o r l a l ţ i d r e g ă t o r i şi p o p o r u l u i ,
au votat şi au ales doisprezece bărbaţi, cu care orice stat
elen, dacă v o i a , p u t e a să f a c ă alianţă, î n afară de atenieni
şi de lacedemonieni; cu ei — preciza hotărîrea — nu era
îngăduit a încheia alianţă fără încuviinţarea poporului ar-

477
 THUCYDIDES

geian. (2) A r g e i e n i i au primit aceste propuneri cu atît m a i

m u l t c u cît v e d e a u c ă v o r a v e a d e p u r t a t u n r ă z b o i c u lace­
demonienii, căci tratatul pe care-1 aveau c u ei era gata să
expire şi, î n a c e l a ş i timp, nădăjduiau că v o r p u t e a să pună
s t ă p î n i r e pe P e l o p o n e s . î n t r - a d e v ă r , în acest t i m p , S p a r t a avea
o faimă proastă şi era dispreţuită din pricina încercărilor
grele prin care trecea, i a r argeienii se aflau într-o situaţie
foarte bună d i n toate p u n c t e l e de vedere, fiindcă nu luaseră
parte l a războiul cu Attica şi, f i i n d aliaţi şi cu unii şi cu
ceilalţi, trăseseră n u m a i foloase. î n acest f e l , d e c i , a u primit
a r g e i e n i i în alianţă p e e l e n i i c a r e d o r e a u s-o încheie.

29 (1) M a n t i n e e n i i şi aliaţii l o r s - a u alăturat c e i dintîi a r -

geienilor, temîndu-se de lacedemonieni. Astfel, o parte din
A r c a d i a fusese s u p u s ă şi a d u s ă sub ascultarea mantineenilor,
încă din timpul războiului dus împotriva atenienilor; ei so­
coteau că l a c e d e m o n i e n i i n-o să-i l a s e să conducă, m a i ales
că ei e r a u a c u m neocupaţi. D e aceea d e bună v o i e s-au întors
ei s p r e argeieni, p e n t r u că socoteau că A r g o s u l este o cetate
m a r e şi î n t o t d e a u n a în d e z b i n a r e c u l a c e d e m o n i e n i i şi î n p l u s ,
avea tot u n regim democratic. (2) Desprinzîndu-se mantine­
e n i i d i n alianţă, a i n t r a t şi r e s t u l p e l o p o n e s i e n i l o r în fierbere,
p l ă n u i n d să f a c ă şi e i acelaşi l u c r u . E i s o c o t e a u c ă s - a u des­
prins de l a c e d e m o n i e n i aceia care ştiau m a i bine cum stau
l u c r u r i l e ; în acelaşi t i m p e r a u mîniaţi pe l a c e d e m o n i e n i , p r i n ­
tre altele, şi pentru că în tratatul încheiat cu Attica se
p r e v ă z u s e c ă v a f i p o t r i v i t c u t r a t a t u l să se a d a u g e şi să se
suprime orice vor crede de cuviinţă cele două cetăţi. (3)
Această clauză 2 6
punea m a i ales Peloponesul în mişcare şi
trezea bănuiala că lacedemonienii, împreună cu atenienii, au
de gînd să-1 înrobească; se prevăzuse de asemenea că este
îngăduit p e n t r u toţi aliaţii [ d a c ă v o r ] să s c h i m b e alianţa. (4)
Aşa că cele m a i m u l t e cetăţi , temîndu-se, s-au
27
apropiat de
a r g e i e n i c a să î n c h e i e şi e i a l i a n ţ ă c u c e t a t e a A r g o s .

30 (1) L a c e d e m o n i e n i i , a f l î n d de vîlva care se făcea în

Pelopones şi fiind informaţi că corintienii erau iniţiatorii şi
c ă e i însisi c h i a r a u d e g î n d să î n c h e i e u n t r a t a t cu cetatea

478
 CARTEA A V-A

A r g o s , a u t r i m i s o s o l i e l a C o r i n t — d i n d o r i n ţ a de a p r e v e n i
ceea ce a v e a să se î n t î m p l e — c a r e să-i a c u z e că instigă pe
peloponesieni şi să l e s p u n ă că, dacă desprinzîndu-se de l a ­
cedemonieni, v o r încheia alianţă cu cetatea Argos, v o r călca
jurămintele. Totodată să le mai spună că nu fac bine că
r e s p i n g alianţa c u A t e n a , d e v r e m e ce se p r e v ă z u s e în tratat
că orice va hotărî planul aliaţilor are putere de lege, dacă
nu se o p u n e v r e u n zeu sau v r e u n erou. (2) C o r i n t i e n i i , fiind
de faţă aliaţii, care n u acceptaseră alianţa cu Atena (avu­
seseră e i g r i j ă să-i convoace), contraziceau pe lacedemonieni,
d a r f ă r ă să a r a t e n e d r e p t ă ţ i l e p e care le suferiseră de l a e i ,
anume că atenienii nu restituiseră, pentru ei, nici cetatea
Sollion, nici cetatea A n a c t o r i o n , şi fără să m e n ţ i o n e z e orice
altă pagubă suferită; ei p r e t e x t a u doar că n u vor trăda pe
aliaţii 28
d i n Tracia, pentru că — ziceau ei — s-au legat cu
jurămînt şi prin învoieli încheiate de persoane particulare , 2 9

şi p r i n t r - u n t r a t a t de stat, a t u n c i cînd potideenii se desprin­

seseră pentru prima oară d i n alianţă. (3) A ş a d a r , corintienii
susţineau că, dacă nu intră în alianţă cu Atena, nu calcă
j u r ă m i n t e l e f ă c u t e aliaţilor, p e n t r u că, d u p ă ce a u j u r a t , luînd
zeii de martori, să-şi facă datoria nu şi-ar mai ţine jură­
mîntul, dacă i - a r trăda. într-adevăr, se prevăzuse în tratat
că: „Dacă n u se v a o p u n e v r e u n zeu sau v r e u n erou" şi că
în m o d e v i d e n t există această împotrivire d i v i n ă . (4) Acestea
le-au spus ei în privinţa vechilor jurăminte, i a r în ceea ce
priveşte alianţa c u A r g o s u l a u s p u s că, s f ă t u i n d u - s e cu prie­
t e n i i , v o r f a c e ceea ce c r e d e i c ă este b i n e . (5) D u p ă aceea,
solii lacedemonienilor s-au întors acasă; se î n t î m p l a s e să fie
d e faţă şi s o l i i A r g o s u l u i , c a r e î n d e m n a u p e c o r i n t i e n i să i n t r e
î n alianţă şi să n u m a i ş o v ă i e , i a r aceştia a u s p u s c ă se v o r
sfătui 30
într-o şedinţă ulterioară.

31 (1) I m e d i a t a venit o solie şi de l a Eleea, care a în­

c h e i a t alianţă m a i întîi cu Corintul, a p o i d e a c i s-au d u s l a
A r g o s , c u m se h o t ă r î s e , şi s - a u aliat şi c u a r g e i e n i i , căci ei
erau în dezbinare cu lacedemonienii din pricina cetăţii Le-
p r e o n . (2) A s t f e l , iscîndu-se u n război î n t r e c î ţ i v a lepreaţi şi
c î ţ i v a a r c a d i e n i , lepreaţii a u c e r u t o alianţă e l e e n i l o r , învoin-

479
 THUCYDIDES

du-se să le dea jumătate d i n pămîntul lor, dacă vor pune

capăt războiului; eleenii au statornicit ca lepreaţii să cultive
e i înşişi p ă m î n t u l şi să d e a î n f i e c a r e a n u n t a l a n t l u i Zeus
d i n O l y m p o s . (3) P î n ă l a r ă z b o i u l a t t i c , l e p r e a ţ i i o f e r e a u acest
talant, apoi, încetînd să-1 m a i dea, sub p r e t e x t că e război,
eleenii i - a u silit să-1 plătească, motiv pentru care lepreaţii
s-au îndreptat spre lacedemonieni. încredinţîndu-se lacede­
monienilor, eleenii şi-au dat seama că nu vor mai obţine
dreptate şi, d e aceea, r e n u n ţ î n d la epitropia spartanilor, au
început să devasteze teritoriul lepreaţilor. (4) La judecată,
l a c e d e m o n i e n i i a u spus — aşa c u m se b ă n u i s e — c ă lepreaţii
sînt l i b e r i şi c ă e l e e n i i sînt în c u l p ă , şi p e n t r u că n u respec­
taseră e p i t r o p i a a u t r i m i s o g a r n i z o a n ă d e h o p l i ţ i î n L e p r e o n .
(5) I a r e l e e n i i , c r e z î n d că l a c e d e m o n i e n i i v o r p r i m i în alianţă
o c e t a t e c a r e se d e s p r i n s e s e d e e i şi m a i p r e t e x t î n d şi înţe­
legerea prin care se specificase că fiecare să păstreze ceea
ce c î ş t i g a s e în r ă z b o i u l a t t i c , şi să iasă d i n r ă z b o i , a u s o c o t i t
31

c ă n u l i se f a c e dreptate, s-au d e s p r i n s de l a c e d e m o n i e n i şi
s-au îndreptat spre argeieni, încheind cu aceştia, aşa cum
s-a spus, o alianţă. (6) D u p ă ei, îndată, a u i n t r a t în alianţă
şi corintienii şi aliaţii argeienilor din Chalcidica. Beoţienii
însă şi m e g a r i e n i i , s p u n î n d acelaşi l u c r u , a u s t a t lniştiţi, fiind
trecuţi c u v e d e r e a d e l a c e d e m o n i e n i şi s o c o t i n d c ă democraţia
argeienilor este m a i p u ţ i n p o t r i v i t ă cu regimul l o r , care era
oligarhic, decît constituţia l a c e d e m o n i e n i l o r .

32 (1) C a m în aceeaşi vreme, în această vară, atenienii,

asediind cetatea Scione, au ucis pe tinerii în f l o a r e a vîrstei,
i a r f e m e i l e şi c o p i i i i - a u d u s î n s c l a v i e şi l e - a u d a t p l a t e e n i ­
lor c a să m u n c e a s c ă pămîntul. Pe delieni i - a u d u s iarăşi la
D e l o s , g î n d i n d u - s e l a n e n o r o c i r i l e î n d u r a t e î n b ă t ă l i i şi ţ i n î n d
s e a m a şi d e u n o r a c o l a l z e u l u i d e l a D e l p h i . (2) P h o c e e n i i şi
l o c r i e n i i a u î n c e p u t să p o a r t e r ă z b o i . (3) C o r i n t i e n i i şi a r g e i e ­
nii, fiind însă aliaţi, s-au dus l a Tegea spre a încerca să-i
desprindă de lacedemonieni; văzînd că Tegea constituie o
m a r e p a r t e d i n P e l o p o n e s , a u s o c o t i t c ă , d a c ă l i se v a a d ă u g a
l o r , v o r stăpîni întreg P e l o p o n e s u l . (4) D a r , d e v r e m e ce te-
geaţii a u spus c ă n u se v o r î m p o t r i v i în n i c i u n f e l l a c e d e m o -

480
 CARTEA A V - A

nienilor, corintienii, care pînă atunci acţionaseră cu avînt,.

şi-au părăsit înflăcărarea şi a u î n c e p u t să se t e a m ă ca n u
c u m v a n i c i u n a d i n t r e c e l e l a l t e cetăţi să n u m a i f i e d i s p u s ă
să l i se alăture. (5) T o t u ş i , ducîndu-se în Beoţia, a u stăruit
rugîndu-i p e b e o ţ i e n i să se a l i e z e c u e i şi c u a r g e i e n i i şi să
facă toate în c o m u n ; în legătură c u armistiţiul d e zece zile,
c a r e fusese î n c h e i a t î n t r e a t e n i e n i şi b e o ţ i e n i , nu mult după
stabilirea t r a t a t u l u i de cincizeci de a n i , c o r i n t i e n i i i - a u rugat
p e b e o ţ i e n i să se d u c ă c u e i l a A t e n a şi să-1 î n c h e i e şi c u e i
aşa c u m îl a v e a u c u b e o ţ i e n i i , i a r d a c ă a t e n i e n i i n u vor ac­
c e p t a , să d e n u n ţ e armistiţiul şi p e v i i t o r să n u m a i î n c h e i e
nici u n tratat fără e i . (6) L a r u g ă m i n ţ i l e corintienilor beo­
ţienii le-au spus că în privinţa alianţei cu Argosul să m a i
aştepte; apoi, ducîndu-se la Atena împreună cu corintienii,
n-au m a i găsit t r a t a t u l d e zece z i l e ; atenienii le-au răspuns
c ă c o r i n t i e n i i a u u n t r a t a t d e alianţă, d a c ă m a i sînt aliaţii l a ­
c e d e m o n i e n i l o r . (7) B e o ţ i e n i i n - a u d e n u n ţ a t totuşi „armistiţiul
d e zece z i l e " d e ş i c o r i n t i e n i i îi î n v i n u i a u c ă stabiliseră denun­
ţ a r e a şi l e c e r e a u 3 2
să se ţ i n ă d e c u v î n t . D e f a p t corintienii
a v e a u u n armistiţiu c u a t e n i e n i i , f ă r ă însă să f i e î n c h e i a t î n
formă.

33 (1) î n aceeaşi vară, lacedemonienii au pornit în expe­

diţie, î n m a s ă , sub conducerea l u i Pleistoanax, f i u l »lui Pau­
sanias, regele lacedemonienilor, împotriva parnasienilor 3 3
din
Arcadia, care erau supuşii mantineenilor — parhasienii îi
chemaseră într-o v r e m e de răscoală — , c u gîndul de a d ă r î m a
şi z i d u l d e l a K y p s e l o i , dacă v o r putea, p e care-1 ridicaseră
mantineenii; acest zid se află în ţinutul Parhasiei, lîngă
Sciritis, în Laconia. (2) L a c e d e m o n i e n i i p u s t i a u pămîntul par­
nasienilor, iar mantineenii, predînd gărzilor argeienilor ceta­
t e a , e i înşişi p ă z e a u alianţa, d a r , n e f i i n d î n s t a r e să salveze-
şi z i d u l de l a K y p s e l o i şi cetăţile d i n Parhasia, s-au retras..
(3) L a c e d e m o n i e n i i , r e d î n d parnasienilor autonomia şi distru-
gîndu-le zidul, s - a u d u s acasă.

34 (1) î n aceeaşi v a r ă , d u p ă ce l e - a u sosit d i n T r a c i a sol­

daţii, c a r e p l e c a s e r ă c u B r a s i d a s şi p e c a r e îi adusese Cleari-

31 — Războiul peloponesiac 481

 THUCYDIDES

das, după încheierea tratatului, lacedemonienii au votat ca

hiloţii, c a r e l u p t a s e r ă c u B r a s i d a s să f i e l i b e r i şi să locuiască
o r i u n d e v o r v o i . Şi n u c u m u l t m a i tîrziu i - a u aşezat î m p r e u n ă
c u n e o d a m o z i i ' ' , l a L e p r e o n , l o c a l i t a t e situată l a h o t a r u l
3
din­
t r e L a c o n i a şi E l e e a , căci e r a u în d e z b i n a r e c u e l e e n i i . (2) Pe
c e i c a p t u r a ţ i în insulă şi c a r e p r e d a s e r ă a r m e l e — temîndu-se
c a n u c u m v a să c r e a d ă că în u r m a nenorocirii îndurate sînt
desconsideraţi şi, oameni cu vază cum erau, să încerce o
schimbare a l u c r u r i l o r , m a i ales că u n i i dintre ei deţinuseră
chiar slujbe — i - a u pedepsit cu a t i m i a r ,
> dar cu o astfel de
a t i m i e î n c î t să n u m a i a i b ă d r e p t u l d e a d e ţ i n e v r e u n p o s t d e
c o n d u c e r e , n i c i să p o a t ă c u m p ă r a s a u să v î n d ă c e v a c a stăpîni
d e p l i n i . A p o i , c e v a m a i tîrziu, a u f o s t r e p u ş i iarăşi în d r e p t u r i .

35 (1) î n a c e e a ş i v a r ă , d i c t i z i i 3 6
a u c u c e r i t şi c e t a t e a T h y s s o s
din ţinutul Athos, care era aliata Atenei. (2) în tot timpul
a c e s t e i v e r i a u e x i s t a t relaţii între a t e n i e n i şi p e l o p o n e s i e n i , d a r ,
îndată după încheierea t r a t a t u l u i , a u î n c e p u t să se bănuiască
u n i i p e alţii, p e n t r u c ă nu-şi p r e d a s e r ă u n i i altora localităţile
prevăzute în tratate. (3) A s t f e l , lacedemonienii, cărora sorţul
l e c ă z u s e să r e s t i t u i e e i c e i dintîi c e t a t e a A m p h i p o l i s şi c e l e l a l t e ,
n u l e restituiseră şi n i c i n u î n d e m n a u p e aliaţii d i n T r a c i a să
primească tratatul, nici pe beoţieni, nici pe corintieni, zicînd
m e r e u că-i v o r f o r ţ a , d a c ă n u v o r v r e a , î m p r e u n ă c u a t e n i e n i i ;
fixaseră c h i a r şi l i m i t e l e de t i m p , d a r fără u n a c o r d scris —
î n ă u n t r u l c ă r o r a t r e b u i a c a a c e i a c a r e n u v o r i n t r a î n alianţă să
f i e socotiţi d u ş m a n i i a m î n d u r o r a . (4) A t e n i e n i i , v ă z î n d c ă n i m i c
din t o a t e acestea n u se realizează, b ă n u i a u că lacedemonienii
nu se g î n d e s c l a n i m i c c u r a t , d e v r e m e ce n u le restituiseră
n i c i c e t a t e a P y l o s , deşi l e - o c e r e a u , b a , m a i m u l t , c h i a r l e p ă ­
r e a r ă u că l e r e d a s e r ă p e o a m e n i i p u ş i în lanţuri p e insulă;
l a c e d e m o n i e n i i c o n t i n u a u să o c u p e şi c e l e l a l t e l o c a l i t ă ţ i , a ş t e p ­
tînd pînă cînd şi ceilalţi aliaţi v o r a d u c e l a îndeplinire cele
hotărîte. (5) Lacedemonienii spuneau că făcuseră ceea ce se
p u t e a , p e n t r u c ă restituiseră p e a t e n i e n i i c a r e f u s e s e r ă puşi în
lanţuri l a e i , retrăseseră soldaţii d i n T r a c i a şi, în f i n e , d ă d u s e r ă
t o t ce a v u s e s e r ă în stăpînire. A m p h i p o l i s u l — z i c e a u e i — n u - 1
a v u s e s e r ă în s t ă p î n i r e , aşa că n u a u de ce să-1 r e s t i t u i e ; m a i

482
 •CARTEA A V - A

s p u n e a u că v o r î n c e r c a să d e t e r m i n e p e b e o ţ i e n i şi p e c o r i n t i e n i
să s e m n e z e t r a t a t u l , să p r i m e a s c ă d e l a b e o ţ i e n i P a n a c t o n u l şi
să a d u c ă p r i z o n i e r i i c a r e se a f l a u î n Beoţia. (6) E i , totuşi, l e
c e r e a u să l i se r e s t i t u i e P y l o s u l , i a r d a c ă n u - 1 v o r p r i m i , ame­
ninţau c ă v o r scoate d e a c o l o p e m e s s e n i e n i şi p e hiloţi, aşa»
c u m f ă c u s e r ă şi c u cei d i n T r a c i a , i a r l o c u l îl v o r străjui ate­
nienii înşişi, d a c ă v o r . (7) î n această vară, purtîndu-se multe
discuţii şi d e m u l t e o r i , l a c e d e m o n i e n i i a u c o n v i n s pe atenieni
să s c o a t ă p e m e s s e n i e n i i d i n P y l o s , p e ceilalţi hiloţi şi p e toţi
cei care dezertaseră d i n Laconia; i - a u colonizat în ţinutul
cranienilor în C e p h a l l e n i a . (8) A ş a d a r , în v a r a aceasta a f o s t
linişte şi, î n t r e ţ i n î n d relaţii b u n e , se duceau u n i i p e l a alţii.
36 (1) î n i a r n a u r m ă t o a r e a u f o s t p u ş i î n s l u j b ă alţi e f o r i şi
n u aceia care încheiaseră t r a t a t u l , i a r u n i i d i n t r e ei e r a u c h i a r
ostili tratatului; venind solii d i n ţinuturile a l i a t e şi f i i n d de
faţă şi s o l i b e o ţ i e n i şi c o r i n t i e n i , au discutat multe între e i ,
d a r n - a u a j u n s l a n i c i u n a c o r d . Cînd s-au întors acasă, C l e o -
b u l o s şi X e n a r e s , e f o r i i c a r e d o r e a u în c e l m a i î n a l t g r a d anu­
l a r e a t r a t a t u l u i , intră, p e c a l e p a r t i c u l a r ă , în v o r b ă c u b e o ţ i e n i i
şi cu corintienii, îndemnîndu-i să-şi spună părerile de acord
şi să î n c e r c e ca beoţienii, care fuseseră l a început aliaţi cu
Argosul, să d e t e r m i n e iarăşi pe argeieni, ca, împreună cu
b e o ţ i e n i i , să f i e iarăşi aliaţii l a c e d e m o n i e n i l o r , căci n u m a i în
acest f e l b e o ţ i e n i i n u v o r m a i f i siliţi să i n t r e î n t r a t a t u l a t t i c .
A s t f e l , l a c e d e m o n i e n i i a r p r e ţ u i p r i e t e n i a şi alianţa c u A r g o s u l
mai mult decît duşmănia a t e n i e n i l o r şi r u p e r e a t r a t a t u l u i . Eî
ştiau că l a c e d e m o n i e n i i doresc ca Argosul să le fie prieten,
socotind că războiul din afara Peloponesului le va fi mai
uşor. (2) E i r u g a u d e c i p e b e o ţ i e n i să d e a P a n a c t o n u l l a c e d e ­
monienilor, pentru ca, primind în schimb Pylosul, dacă vor
p u t e a , să p o a t ă p o r n i m a i uşor r ă z b o i î m p o t r i v a atenienilor.

37 (1) B e o ţ i e n i i şi corintienii, fiind însărcinaţi 37

de către'
X e n a r e s şi C l e o b u l o s şi d e l a c e d e m o n i e n i i care le erau prie­
teni să a n u n ţ e acestea în faţa dregătorilor, a u plecat fiecare
•

acasă. (2) Doi argeieni, din cea mai mare dregătorie, i-aui
pîndit în drum, cînd p l e c a u şi, i e ş i n d u - l e în cale, a u intrat
în v o r b ă cu ei, întrebîndu-i dacă beoţienii a r v r e a să l e fie

483
 THUCYDIDES

aliaţi, aşa cum le sînt corintienii, eleenii şi mantineenii, ei

l e - a u spus c ă , d a c ă v o r reuşi să a d u c ă l a î n d e p l i n i r e acest l u c r u ,
v o r p u t e a p u r t a r ă z b o i m a i u ş o r şi î n c h e i a î n v o i e l i c u lacede­
m o n i e n i i , d a c ă doresc, î n t r e b u i n ţ î n d acelaşi l i m b a j , şi î m p o t r i v a
oricui, dacă va f i nevoie . 3 8
(3) Solii beoţieni cînd au auzit
aceste lucruri s-au bucurat, căci, d i n . întîmplare, ei cereau
aceleaşi lucruri pe care le formulaseră prietenii lor trimişi
din Sparta. A r g e i e n i i , cînd şi-au d a t seama că aceia primesc
propunerea, a u plecat spunînd c ă v o r t r i m i t e o s o l i e în Beo­
ţia. (4) S o s i n d d e c i beoţienii acasă a u anunţat beotarhilor şi
p r o p u n e r i l e d e l a S p a r t a şi cele p r i m i t e d e l a a r g e i e n i i întîl-
niţi. B e o t a r h i l o r l e - a p l ă c u t şi e r a u î n c ă şi m a i p l i n i d e a v î n t ,
pentru c ă se î n t î m p l a s e ca d i n amîndouă p ă r ţ i l e şi prietenii
l a c e d e m o n i e n i l o r să l e f a c ă a c e l e a ş i p r o p u n e r i , şi a r g e i e n i i să
t i n d ă c ă t r e a c e l a ş i l u c r u . (5) A ş a c ă n u m u l t în u r m ă a u v e n i t
soli argeieni, îndemnîndu-i să accepte propunerile; beotarhii,
lăudîndu-le intenţiile, i - a u t r i m i s înapoi promiţîndu-le că vor
trimite o s o l i e l a A r g o s , în l e g ă t u r ă cu alianţa.

38 (1) î n acest t i m p b e o t a r h i i , c o r i n t i e n i i , m e g a r i e n i i şi a l i a ­
ţii din Tracia au hotărît să depună jurăminte unii în faţa
a l t o r a , că, a t u n c i c î n d v a f i n e v o i e , v o r v e n i în a j u t o r u l
3 9
celor
c a r e - i v o r s o l i c i t a şi n u v o r p u r t a r ă z b o i n i c i n u v o r încheia
a l i a n ţ ă f ă r ă h o t ă r î r e a g e n e r a l ă , în f i n e că, în aceste condiţii,
beoţienii şi m e g a r i e n i i — căci acest l u c r u îl f ă c e a u şi e i —
vor încheia alianţă cu argeienii. (2) D a r m a i înainte de a
depune jurămintele, beotarhii a u anunţat aceste l u c r u r i celor
patru sfaturi ale beoţienilor, care aveau deplină putere, stă­
ruind ca c e t ă ţ i l e c a r e v o r să î n t ă r e a s c ă p r i n j u r ă m î n t alianţa
c u e i să d e p u n ă j u r ă m î n t . (3) C e i c a r e e r a u î n s f a t u r i l e beo­
ţienilor n-au primit propunerea, temîndu-se ca n u c u m v a să
săvîrşească o acţiune ostilă lacedemonienilor, legîndu-se prin
jurăminte tocmai de corintienii care-i părăsiseră. într-adevăr,
beotarhii n u l e spusese cele ce se întîmplaseră la Sparta şi
anume că, d i n t r e efori, Cleobulos şi X e n a r e s şi p r i e t e n i i lor
îi î n d e a m n ă să se a l i e z e m a i întîi c u a r g e i e n i i şi c o r i n t i e n i i şi
apoi să î n c h e i e alianţă cu lacedemonienii, s o c o t i n d că sfatul,
chiar d a c ă n u v a s p u n e , n u v a l u a a l t e hotărîri decît acelea

484
 CARTEA A V-A

p e c a r e l e v o r p r o p u n e t o t e i , d u p ă ce le v o r f i s t u d i a t m a i
înainte. (4) D a r , d e o a r e c e evenimentele au luat altă întorsă­
tură, c o r i n t i e n i i şi aliaţii l o r d i n T r a c i a s - a u î n t o r s f ă r ă să f i
o b ţ i n u t c e v a , i a r b e o t a r h i i , c a r e a v e a u d e g î n d şi m a i înainte
— în caz c ă îi v o r c o n v i n g e d e s p r e aceasta — să î n c e r c e să
î n c h e i e o alianţă c u a r g e i e n i i , n - a u m a i f ă c u t p r o p u n e r i în sfâ-
t u r i şi n i c i n - a u m a i t r i m i s l a A r g o s solia pe care o promi-
s e s e r ă ; î n acest f e l , se p i e r d e a t i m p u l şi t o a t e t r e b u r i l e erau
neglijate.

39 (1) Ş i în această iarnă, olynthienii au luat printr-un

a s a l t M e c y b e r n a , p e c a r e o p ă z e a u a t e n i e n i i . (2) D u p ă aceasta
— s-au dus mereu tratative între atenieni şi l a c e d e m o n i e n i
asupra localităţilor pe care le aveau unii de l a alţii — la­
cedemonienii, nădăjduind că, dacă a t e n i e n i i v o r p r i m i Panac­
t o n u l d e l a b e o ţ i e n i , v o r d a şi e i P y l o s u l , a u t r i m i s o s o l i e în
B e o ţ i a ca să r o a g e p e b e o ţ i e n i să l e p r e d e a P a n a c t o n u l şi pe
a t e n i e n i i p u ş i î n l a n ţ u r i ; î n aceste c o n d i ţ i i şi e i a r r e t r o c e d a
Pylosul. (3) B e o ţ i e n i i a u spus că n u - 1 v o r r e d a dacă n u v o r
î n c h e i a c u e i o alianţă s e p a r a t ă , aşa c u m a u f ă c u t şi c u ate­
nienii. (4) Lacedemonienii cu toate că ştiau că, încheind o
alianţă separată, v o r face o nedreptate atenienilor — pentru
c ă se s p e c i f i c a s e î n t r a t a t ca u n i i f ă r ă alţii să n u î n c h e i e alianţă
şi n i c i să p o a r t e r ă z b o i , d a r v o i n d să p ă r ă s e a s c ă P a n a c t o n u l ,
c a în l o c u l l u i să i a P y l o s u l şi d e o a r e c e a c e i a c a r e se g r ă b e a u
să r u p ă t r a t a t u l e r a u f o a r t e b i n e v o i t o r i f a ţ ă d e b e o ţ i e n i — a u
încheiat-o totuşi spre sfîrşitul iernii, şi îndată Panactonul a
f o s t l u a t . Şi a l u n s p r e z e c e l e a a n a l a c e s t u i r ă z b o i s-a terminat.

40 (1) O d a t ă c u v e n i r e a p r i m ă v e r i i a a n u l u i u r m ă t o r , a r g e ­
i e n i i — avînd în vedere că s o l i i beoţienilor, pe care spuneau
c ă - i v o r t r i m i t e , n u v e n i s e r ă , şi ştiind c ă c e t a t e a P a n a c t o n este
cucerită şi că se încheiase o alianţă separată între beoţieni
şi l a c e d e m o n i e n i — a u î n c e p u t să se t e a m ă c a n u c u m v a să
r ă m î n ă s i n g u r i şi î n t r e a g a s i m a c h i e să se î n d r e p t e s p r e l a c e ­
demonieni, (2) E i credeau, într-adevăr, că beoţienii fuseseră
c o n v i n ş i d e l a c e d e m o n i e n i să n i m i c e a s c ă c e t a t e a P a n a c t o n şi să
i n t r e în a l i a n ţ ă c u a t e n i e n i i , şi c ă a t e n i e n i i ştiu t o a t e acestea;

485
 THUCYDIDES

în acest fel — socoteau ei — n u m a i au interes să încheie

alianţă c u a t e n i e n i i , d e o a r e c e m a i î n a i n t e n ă d ă j d u i s e r ă — ţi-
n î n d s e a m a d e d i f e r e n d e l e d i n t r e S p a r t a şi A t e n a — c ă , c h i a r
dacă n u v a rămîne în v i g o a r e t r a t a t u l c u S p a r t a , v o r f i cel
p u ţ i n aliaţi c u a t e n i e n i i . (3) A r g e i e n i i , neştiind ce să f a c ă în
această privinţă şi t e m î n d u - s e ca n u c u m v a să i n t r e dintr-o
d a t ă în r ă z b o i c u l a c e d e m o n i e n i i , c u tegeaţii, c u b e o ţ i e n i i şi
c u a t e n i e n i i (la început a r g e i e n i i n u primiseră alianţa c u lace­
d e m o n i e n i i , c i p l ă n u i a u să d o m i n e P e l o p o n e s u l ) , a u t r i m i s , cît
a u p u t u t m a i r e p e d e , l a S p a r t a , în s o l i e , p e E u s t r o p h o s şi pe
A i s o n , c a r e p ă r e a u c ă l e sînt f o a r t e b u n i p r i e t e n i , s o c o t i n d c ă ,
d a c ă v o r î n c h e i a alianţă, c u m v o r găsi d e cuviinţă' , c u l a c e d e ­ 10

monienii v o r avea linişte.

41 (1) A j u n g î n d la Sparta, solii au început să discute cu

l a c e d e m o n i e n i i în ce c o n d i ţ i i v o r să se î n c h e i e t r a t a t u l . (2) L a
început, argeienii au cerut, în legătură cu pămîntul de la
C y n o s u r i a p e n t r u c a r e sînt m e r e u în d e z b i n a r e , să se recurgă
la arbitrajul unei cetăţi s a u a l u n u i p a r t i c u l a r , de v r e m e ce
este situată l a h o t a r . Pe acest t e r i t o r i u se află c e t ă ţ i l e Thyrea
şi A n t h e n e , i a r v e n i t u r i l e l e î n c a s e a z ă l a c e d e m o n i e n i i . A p o i , de
vreme ce aceştia n u îngăduiau să se m a i vorbească despre
acest t e r i t o r i u , şi l e s p u n e a u c ă , d a c ă v o r să î n c h e i e o alianţă
ca m a i î n a i n t e s î n t g a t a s-o facă, solii argeienilor a u convins
totuşi pe l a c e d e m o n i e n i să c a d ă d e a c o r d ca să î n c h e i e u n t r a ­
t a t p e c i n c i z e c i d e a n i , în c a r e să se p r e v a d ă c ă : f i e c a r e d i n t r e
c e i c a r e v o r i n t r a î n alianţă, a t u n c i c î n d n u v a f i n i c i o mo­
limă şi n i c i u n război în L a c e d e m o n i a şi-n A r g o s , să lupte
p e n t r u acest p ă m î n t , aşa c u m a u f ă c u t m a i î n a i n t e , c î n d şi u n i i
şi alţii s o c o t e a u c ă î n v i n s e s e r ă , d a r să n u a i b ă v o i e să m e a r g ă
d i n c o l o d e l i m i t e l e A r g o s u l u i şi S p a r t e i . (3) L a c e d e m o n i e n i l o r , -
l a î n c e p u t , l i se p ă r e a c ă aceste l u c r u r i sînt o n e b u n i e , a p o i ,
d o r i n d c u o r i c e p r e ţ să a i b ă A r g o s u l p r i e t e n a u c ă z u t d e a c o r d
asupra cererilor şi a u î n c h e i a t tratatul în s c r i s . E i însă i - a u
îndemnat ca, m a i înainte ca ceva d i n cele d i s c u t a t e să fie
r a t i f i c a t , să se î n t o a r c ă l a A r g o s şi să a d u c ă l a c u n o ş t i n ţ a po­
p o r u l u i , şi d a c ă l e v a c o n v e n i , să v i n ă l a s ă r b ă t o a r e a Hyacin-
t h i i l o r ca să d e p u n ă jurămintele.

486
 CARTEA A V-A

42 (1) S o l i i s - a u întors. î n t i m p ce a r g e i e n i i se o c u p a u cu
acestea, A n d r o m e d e s , P h a i d i m o s şi A n t i m e n i d a s — solii lace­
demonienilor care t r e b u i a u să p r i m e a s c ă P a n a c t o n u l şi să i a
în p r i m i r e p r i z o n i e r i i d e l a b e o ţ i e n i , ca să-i p r e d e a a t e n i e n i l o r
— a u găsit P a n a c t o n u l d i s t r u s d e b e o ţ i e n i , s u b p r e t e x t că, în
urma unui diferend, atenienii şi beoţienii se legaseră prin
j u r ă m i n t e în l e g ă t u r ă c u a c e a s t ă c e t a t e , şi c ă se p r e v e d e a ca
nici unii nici alţii să n u o c u p e acest loc, c i să-1 c u l t i v e în
c o m u n . A n d r o m e d e s , l u î n d în p r i m i r e o a m e n i i p e c a r e - i f ă c u ­
seră p r i z o n i e r i beoţienii i-a predat atenienilor, şi l e - a comu­
n i c a t şi d e s p r e d i s t r u g e r e a cetăţii P a n a c t o n , s o c o t i n d c ă şi r e ­
trocedarea acestei cetăţi este îndeplinită, pentru că nici un
v r ă j m a ş a l a t e n i e n i l o r n u v a m a i p u t e a l o c u i î n această c e t a t e .
(2) A t e n i e n i i e r a u t a r e m î n i a ţ i p e n t r u v e ş t i l e p r i m i t e , s o c o t i n d
c ă , p r i n d i s t r u g e r e a P a n a c t o n u l u i , c a r e t r e b u i a să l e f i e r e s t i ­
t u i t în b u n ă s t a r e , f u s e s e r ă n e d r e p t ă ţ i ţ i d e l a c e d e m o n i e n i ; t o t ­
odată a u m a i aflat că încheiaseră o alianţă separată şi cu
b e o ţ i e n i i , deşi p r o m i s e s e r ă m a i înainte că v o r constrînge îm­
p r e u n ă p e c e i c a r e n u v o r să p r i m e a s c ă t r a t a t u l . E i c e r c e t a s e r ă
şi c e l e l a l t e a n g a j a m e n t e d i n t r a t a t c a r e r ă m ă s e s e r ă neîndepli­
n i t e şi s o c o t e a u c ă fuseseră înşelaţi, a s t f e l c ă a u c o n c e d i a t pe
soli, dîndu-le răspunsuri aspre.

43 (1) î n t i m p ce l a c e d e m o n i e n i i se a f l a u în această d e z b i ­
n a r e c u a t e n i e n i i , c e i c a r e d o r e a u f o a r t e m u l t l a A t e n a să r u p ă
t r a t a t u l d e p u n e a u t o a t e e f o r t u r i l e în acest sens. (2) E r a u m u l ţ i ,
alţii şi p r i n t r e e i A l c i b i a d e s , f i u l l u i C l e i n i a s , c a r e a t u n c i era
î n c ă tînăr, î n comparaţie c u bărbaţii de stat d i n cetăţi, dar
c a r e e r a o n o r a t datorită f a i m e i s t r ă b u n i l o r săi. E l socotea că
este m a i b i n e să î n c l i n e c ă t r e a r g e i e n i , totuşi se î m p o t r i v e a c u
tărie şi l a c e d e m o n i e n i l o r , d i n p r i c i n a mîndriei rănite, fiindcă
a c e ş t i a f ă c u s e r ă t r a t a t u l d a t o r i t ă l u i N i c i a s şi L a c h e s , i a r p e e l
nu-1 băgaseră în seamă d i n cauză c ă e r a p r e a tînăr şi n u - 1
mai cinstiseră d u p ă v e c h i l e legături de p r o x e n i e , p e c a r e b u ­
n i c u l său o r e s p i n s e s e , d a r p e c a r e e l p l ă n u i a s-o reînnoiască,
d î n d toată î n g r i j i r e a c a p t i v i l o r d i n insulă. (3) S o c o t i n d d e c i A l ­
c i b i a d e s c ă este î n i n f e r i o r i t a t e d i n t o a t e p u n c t e l e d e vedere,
l a î n c e p u t se î m p o t r i v i , z i c î n d că l a c e d e m o n i e n i i n u prezintă

487
 THUCYDIDES

g a r a n ţ i e şi c ă î n c h e i e alianţă c u intenţia ca să d e s p r i n d ă pe
argeieni de atenieni şi apoi să-i atace pe aceştia din urmă
s e p a r a t . A t u n c i , c î n d s-a î n t î m p l a t d e z b i n a r e a , a t r i m i s îndată
6 solie particulară i n Argos rugind ca c e i invitaţi la alianţă
să v i n ă cît m a i r e p e d e î m p r e u n ă c u m a n t i n e e n i i şi e l e e n i i , p e n ­
t r u c ă a c u m este m o m e n t u l p o t r i v i t ; e l însuşi v a c o l a b o r a cît
mai mult

44 (1) A r g e i e n i i , aflînd această veste şi auzind că alianţa

b e o ţ i e n i l o r c u a t e n i e n i i n u s-a f ă c u t , d e o a r e c e a u i n t r a t într-o
mare dezbinare cu l a c e d e m o n i e n i i , s-au dezinteresat de solii
d e l a S p a r t a , c a r e p l e c a s e r ă ca să d i s c u t e î n c h e i e r e a tratatu­
l u i , şi î n c l i n î n d a c u m a şi m a i m u l t c ă t r e a t e n i e n i , a u c o n s i d e r a t
c ă A t e n a l e este o c e t a t e p r i e t e n ă d i n v e c h i m e şi d e m o c r a t i c ă ,
aşa c u m e r a u e i înşişi, şi c ă , d e ţ i n î n d o m a r e p u t e r e p e m a r e ,
v a l u p t a alături d e e i , d a c ă c u m v a v o r î n c e p e r ă z b o i u l . (2) A u
t r i m i s , d e c i , î n d a t ă s o l i l a A t e n a ca să î n c h e i e alianţă. î m p r e u n ă
c u e i , î n s o l i e , e r a u s o l i i e l e e n i şi m a n t i n e e n i . (3) D e t e a m ă ca
nu cumva atenienii mîniaţi să î n c h e i e alianţă cu Argosul, a
v e n i t î n g r a b ă şi o s o l i e l a c e d e m o n i a n ă , c o m p u s ă d i n o a m e n i
c a r e c r e d e a u c ă l e sînt s i m p a t i c i a t e n i e n i l o r , şi a n u m e Philo-
charidas, L e o n şi E n d i o s . C e r î n d , î n acelaşi t i m p , c e t a t e a P y l o s
în s c h i m b u l cetăţii P a n a c t o n , e i v o i a u să se a p e r e î n privinţa
alianţei c u B e o ţ i a , s p u n î n d c ă n - o f ă c u s e r ă în d a u n a a t e n i e n i ­
lor.

45 (1) V o r b i n d ei în s f a t în legătură c u această problemă

şi declarînd că au venit, cu depline puteri, ca să cadă la
învoială în privinţa tuturor d i f e r e n d e l o r , a u vîrît s p a i m a în
A l c i b i a d e s , c a r e se t e m e a ca n u c u m v a , d a c ă v o r s p u n e aceste
lucruri şi în faţa poporului, să-şi atragă p o p o r u l şi să fie
r e s p i n s ă alianţa c u A r g o s u l . (2) A t u n c i , A l c i b i a d e s urzeşte u r ­
m ă t o a r e a v i c l e n i e în l e g ă t u r ă c u e i : îi c o n v i n g e p e s o l i i lace­
demonienilor, dîndu-le garanţie că, dacă nu vor declara în
faţa poporului că au venit cu depline puteri, le v a restitui
şi P y l o s u l ; îi a s i g u r a că e l însuşi v a c o n v i n g e p e a t e n i e n i , aşa
cum l i se împotriveşte a c u m şi că îi v a împăca pe lacede­
m o n i e n i c u a t e n i e n i i şi-n c e l e l a l t e p r i v i n ţ e . (3) A l c i b i a d e s f ă c e a

488
 CARTEA A V-A

aceste l u c r u r i d e o a r e c e v o i a să î n d e p ă r t e z e p e s o l i d e Nicia?
şi p e n t r u ca, a c u z î n d u - i în f a ţ a p o p o r u l u i c ă n - a u n i m i c s i n c e r
în s u f l e t şi c ă n i c i o d a t ă n u s p u n a c e l e a ş i l u c r u r i , să-şi atragă
în alianţă pe argeieni, pe eleeni şi pe mantineeni. (4) Şi
lucrurile aşa s - a u p e t r e c u t . A s t f e l , cînd a u p ă ş i t în f a ţ a po­
p o r u l u i şi a u f o s t î n t r e b a ţ i , e i n - a u s p u s c ă v e n i s e r ă c u d e p l i n e
puteri, aşa c u m d e c l a r a s e r ă în faţa s f a t u l u i , aşa că atenienii
n-au m a i putut s u p o r t a , şi, în t i m p ce Alcibiades striga îm­
potriva lacedemonienilor, au început cu m u l t mai mult decîi
înainte să-i d e a ascultare, f i i n d dispuşi să a d u c ă p e argeieni
şi p e c e i c a r e e r a u c u e i şi să-i f a c ă aliaţi. P r o d u c î n d u - s e u n
c u t r e m u r î n a i n t e d e a se l u a v r e o hotărîre, ş e d i n ţ a a d u n ă r i i a
fost amînată.

46 (1) î n ş e d i n ţ a u r m ă t o a r e a adunării N i c i a s — deşi l a c e ­

d e m o n i e n i i şi e l însuşi f u s e s e r ă înşelaţi p r i n aceea c ă s o l i i de­
claraseră că n u veniseră cu d e p l i n e p u t e r i — a spus că tre­
buie să-şi atragă m a i degrabă prietenia l a c e d e m o n i e n i l o r şi,
o p r i n d t r a t a t i v e l e c u A r g o s u l , să t r i m i t ă î n c ă o s o l i e l a S p a r t a
şi să v a d ă ce gîndesc l a c e d e m o n i e n i i , deoarece războiul este
amînat în condiţii onorabile pentru e i şi n e o n o r a b i l e p e n t r u
s p a r t a n i . î n t r - a d e v ă r , z i c e a e l , d e v r e m e ce situaţia p o l i t i c ă a
a t e n i e n i l o r este b u n ă , p e n t r u e i este p r e f e r a b i l să păstreze cît
mai îndelung a v a n t a j e l e acestei situaţii, iar pentru ceilalţi,
c a r e sînt în suferinţă, este m a i b i n e să g ă s e a s c ă cît m a i r e ­
p e d e u n m i j l o c de a se a v î n t a î n p r i m e j d i e . (2) I - a c o n v i n s să
t r i m i t ă s o l i l a S p a r t a , p r i n t r e aceştia e r a şi e l , c a să-i î n d e m n e
p e l a c e d e m o n i e n i , d a c ă a u v r e o intenţie b u n ă , să d e a imediat,
refăcut, P a n a c t o n u l şi A m p h i p o l i s u l şi s ă r e n u n ţ e la alianţa
c u B e o ţ i a , d a c ă aceasta n u v a i n t r a în alianţă [aşa c u m se p r e ­
văzuse m a i înainte în t r a t a t , că n u v o r . încheia c u n i m e n i ali­
a n ţ ă u n i i f ă r ă alţii]. (3) I - a u m a i î n d e m n a t să s p u n ă c ă şi e i ,
d a c ă a r f i v o i t să f a c ă v r e o n e d r e p t a t e , a r f i î n c h e i a t imediat
o alianţă c u A r g o s u l , a v î n d în v e d e r e c ă s o l i i a r g e i e n i sînt de
faţă p e n t r u acest l u c r u , î n s ă r c i n î n d u - i să e x p r i m e şi a l t e r e ­
proşuri pe care le m a i aveau, a u t r i m i s înapoi solii împreună
c u N i c i a s . (4) S o s i n d e i l a S p a r t a , d u p ă ce a u a d u s l a c u n o ş ­
tinţă t o t u l , l a sfîrşit a u s p u s c ă , d a c ă s p a r t a n i i n u v o r r e n u n ţ a

489
 THUCYDIDES

la alianţa cu Beoţia, care n u semnase încă tratatul, îşi vor

f a c e şi e i aliaţi pe argeieni şi p e aliaţii lor; lacedemonienii,
d e t e r m i n a ţ i d e X e n a r e s , e f o r u l , şi de ceilalţi, c a r e e r a u d e a c e ­
eaşi p ă r e r e , a u s p u s c ă n u v o r r e n u n ţ a l a alianţa c u Beoţia,
dar, l a cererea l u i Nicias, a u înnoit jurămintele. A s t f e l , Nicias
se t e m e a ca n u c u m v a să p l e c e f ă r ă să f i a d u s c e v a l a b u n
sfîrşit şi să f i e a c u z a t p e n t r u asta, ceea ce s-a şi întîmplat,
p e n t r u c ă se c r e d e a c ă e l este a u t o r u l t r a t a t u l u i c u lacedemo­
nienii. (5) C î n d s-a întors l a A t e n a , iar atenienii au aflat că
n u se f ă c u s e n i m i c l a S p a r t a , a u f o s t p e l o c c u p r i n ş i d e m î n i e
şi, s o c o t i n d c ă sînt nedreptăţiţi — erau de faţă şi argeienii
şi aliaţii c a r e f u s e s e r ă i n t r o d u ş i d e A l c i b i a d e s —* a u î n c h e i a t
un t r a t a t d e alianţă, c a r e c u p r i n d e a u r m ă t o a r e l e clauze:

47 (1) „ A t e n i e n i i , a r g e i e n i i , m a n t i n e i e n i i şi e l e e n i i a u î n c h e i a t
u n t r a t a t p e o sută d e a n i , î n t r e e i înşişi, şi între e i şi aliaţii
pe care-i conduc şi u n i i şi alţii, o b l i g î n d u - s e să f i e l o i a l i şi
n e a g r e s i v i , atît p e u s c a t , cît şi p e m a r e . (2) Să n u f i e î n g ă d u i t
să p o a r t e a r m e n i c i a r g e i e n i i , n i c i e l e e n i i , n i c i m a n t i n e i e n i i şi
aliaţii l o r î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r şi aliaţilor l o r p e c a r e - i conduc
atenienii, nici atenienii şi aliaţii lor împotriva argeienilor,
e l e e n i l o r , m a n t i n e i e n i l o r şi aliaţilor l o r , p r i n n i c i u n m e ş t e ş u g
şi p r i n n i c i o u n e a l t ă d e r ă z b o i . (3) P o t r i v i t acestor prevederi,
atenienii, argeienii, eleenii şi m a n t i n e i e n i i vor f i aliaţi pe o
sută de a n i . D a c ă d u ş m a n i i v o r v e n i p e p ă m î n t u l atenienilor,
argeienii, eleenii, mantineienii vor veni în ajutor la Atena,
de îndată ce atenienii îi v o r vesti, aşa cum vor putea mai
repede şi mai ferm, i a r dacă duşmanii vor veni să prade
p ă m î n t u l , c e t a t e a a g r e s o a r e să f i e d u ş m a n ă argeienilor, man­
t i n e i e n i l o r , e l e e n i l o r şi a t e n i e n i l o r şi să p r i m e a s c ă l o v i t u r i de
la toate aceste cetăţi; să nu fie îngăduit nici uneia dintre
aceste cetăţi să î n c e t e z e războiul împotriva cetăţii agresoare,
d a c ă n u v o r h o t ă r î t o a t e de c o m u n a c o r d . (4) Şi a t e n i e n i i să
vină în ajutor la Argos, la Mantineia şi l a E l i s , dacă duş­
m a n i i v o r v e n i p e p ă m î n t u l e l e e n i l o r , m a n t i n e i e n i l o r şi a r g e i e ­
nilor, de îndată ce aceste cetăţi le vor da de ştire, cît vor
putea m a i 4 1
t e m e i n i c după posibilităţi, i a r dacă duşmanii vor
veni să prade pămîntul, cetatea din care vor veni să fie

490
 CARTEA A V-A

d u ş m a n ă a t e n i e n i l o r , a r g e i e n i l o r , m a n t i n e i e n i l o r şi e l e e n i l o r şi
să primească lovituri de la toate aceste cetăţi; să nu fie
îngăduit să înceteze războiul cu această cetate dacă nu vor
hotărî toate c e l e l a l t e cetăţi de comun acord. (5) De aseme­
nea, să n u îngăduie nimănui să treacă înarmaţi în vederea
războiului pe pămîntul l o r şi a l aliaţilor pe c a r e îi conduce
fiecare nici pe mare, dacă n u vor decreta îngăduinţa de a
trece toate cetăţile: Atena, Argos, Mantineia, Elida. (6) Iar
cetatea care trimite ajutoare, să ofere grîu pentru 30. de
zile armatei care vine în ajutor, începînd cu ziua de cînd
au intrat în cetatea care a c e r u t a j u t o r şi p î n ă cînd armata
v a p l e c a . I a r d a c ă v o r v o i să se f o l o s e a s c ă de armată vreme
m a i î n d e l u n g a t ă , c e t a t e a c a r e i - a c h e m a t să d e a c î t e t r e i oboli
egineţi pe zi de grîu h o p l i t u l u i şi s o l d a t u l u i uşor înarmat şi
arcaşului, i a r călăreţului o drahmă egineană. (7) De aseme­
n e a , c e t a t e a c a r e i - a c h e m a t să a i b ă comanda, dacă războiul
va f i pe teritoriul ei, iar dacă cetăţile aliate vor hotărî să
pornească expediţia i n c o m u n , toate cetăţile să a i b ă în chip
e g a l c o m a n d a . (8) Să j u r e p e t r a t a t a t e n i e n i i , p e n t r u e i înşişi
şi p e n t r u aliaţii l o r , i a r a r g e i e n i i , m a n t i n e i e n i i , e l e e n i i şi aliaţii
l o r să d e p u n ă j u r ă m î n t u l f i e c a r e în c e t a t e a l u i . P e n t r u f i e c a r e
c e t a t e să d e p u n ă jurămîntul cel mare, străbun, făcînd jertfe
depline, i a r jurămîntul să fie aşa: «Voi rămîne în alianţă,
potrivit învoielilor, c u d r e p t a t e , fără a aduce pagube, fără a
întrebuinţa viclenia şi n u v o i c ă l c a jurămîntul prin nici un
m e ş t e ş u g şi p r i n n i c i o v i c l e n i e » . (9) S ă j u r e l a A t e n a s f a t u l şi
dregătorii băştinaşi, i a r j u r ă m î n t u l să-1 i a p r i t a n i i ; în Argos,
să j u r e s f a t u l , c e i 80 şi a r t y n i i , i a r j u r ă m î n t u l să-1 i a c e i 80;
4 2

în Mantineia să jure demiurgii , 4 3

sfatul şi ceilalţi dregători,
i a r j u r ă m î n t u l să-1 i a t h e o r i i şi p o l e m a r h i i . 4 4
î n E l i d a să jure
d e m i u r g i i , d r e g ă t o r i i şi c e i 600, i a r j u r ă m î n t u l să-1 i a d e m i u r ­
g i i şi t h e s m o p h y l a c h i i ' ' . (10) J u r ă m î n t u l să-1 î n n o i a s c ă a t e n i e n i i ,
5

ducîndu-se la Elida, la Mantineia şi l a A r g o s , c u 30 d e zile

î n a i n t e a O l y m p i i l o r , i a r a r g e i e n i i , m a n t i n e i e n i i şi e l e e n i i , d u ­
4 0

c î n d u - s e l a A t e n a c u zece z i l e î n a i n t e a M a r i l o r Panathenee . 47

<11) I a r a c o r d u r i l e în p r i v i n ţ a libaţiilor, j u r ă m i n t e l o r şi a l i a n ­
ţei să l e s c r i e , p e o stelă d e piatră, a t e n i e n i i în cetate, a r g e ­
i e n i i în a g o r a , în t e m p l u l l u i A p o l l o n , i a r m a n t i n e i e n i i t o t î n

491
 THUCYDIDES

a g o r a , î n t e m p l u l l u i Z e u s . S ă p u n ă , în c o m u n , şi l a O l y m p i i l e
d e a c u m o stelă d e b r o n z . (12) I a r d a c ă cetăţile v o r s o c o t i c ă
m a i este c e v a b u n d e a d ă u g a t l a p r e v e d e r i l e t r a t a t u l u i d e faţă,
o r i c e v o r hotărî t o a t e cetăţile, d e l i b e r î n d î n c o m u n , să f i e l u a t
d r e p t lege".

48 (1) A s t f e l a fost deci încheiat tratatul de alianţă, iar

tratatul dintre l a c e d e m o n i e n i şi atenieni n u a fost denunţat
nici din pricina aceasta, n i c i d i n alte p r i c i n i . (2) Corintienii,
fiind aliaţi a i a r g e i e n i l o r , n u a u i n t r a t î n această alianţă, şi,
deşi e x i s t ă o alianţă a n t e r i o a r ă î n t r e e l e e n i , a r g e i e n i şi m a n -
tineieni ca să p o a r t e r ă z b o i şi să î n c h e i e p a c e c u a c e i a ş i , totuşi
nu a u i n t r a t î n a c e a s t ă alianţă, c i a u s p u s c ă este suficientă
alianţa defensivă încheiată m a i înainte, care prevedea să-şi
v i n ă r e c i p r o c î n a j u t o r şi să n u p o r n e a s c ă î m p r e u n ă î n expe­
diţie î m p o t r i v a n i m ă n u i . (3) A s t f e l c o r i n t i e n i i s - a u d e s p r i n s d e
aliaţi î n c l i n î n d iarăşi c ă t r e l a c e d e m o n i e n i .

49 (1) î n această v a r ă s-au ţinut j o c u r i l e de l a O l y m p i a în

care Androsthenes din Arcadia a ieşit pentru prima dată
î n v i n g ă t o r l a l u p t ă şi p u g i l a t , i a r l a c e d e m o n i e n i i a u f o s t î n d e ­
părtaţi d e l a t e m p l u d e către e l e e n i , i n t e r z i c î n d u - l i - s e să a d u c ă
sacrificii şi să i a p a r t e l a întreceri, m a i înainte de a ispăşi
pedeapsa l a c a r e îi c o n d a m n a s e r ă e l e e n i i î n t i m p u l războiului
O l y m p i c ; aceştia s u s ţ i n e a u că l a c e d e m o n i e n i i a d u s e s e r ă a r m e l e
î m p o t r i v a fortăreţei l o r n u m i t ă P h y r k o s , şi trimiseseră hopliţi
la Lepreon, pe cînd e r a încă în v i g o a r e t r a t a t u l încheiat la
Olympia. A m e n d a se r i d i c a la două m i i de mine, cîte două
mine de fiecare hoplit, aşa cum spune legea. (2) Lacedemo­
n i e n i i , trimiţînd o solie l a Elis, s p u n e a u că n u fuseseră osîn-
diţi p e d r e p t , p e n t r u c ă t r a t a t u l n u fusese a d u s l a c u n o ş t i n ţ a
publicului în S p a r t a , a t u n c i c î n d cetatea a t r i m i s hopliţii. (3)
E l e e n i i a u s p u s c ă l a e i înşişi e r a î n v i g o a r e î n c ă armistiţiul
( p e n t r u că m a i întîi l o r l i se a n u n ţ a s e ) şi p e n t r u c ă e i înşişi
stăteau liniştiţi şi n u a c c e p t a u să l u p t e , aşa c u m se prevăzuse
în î n ţ e l e g e r e , n u s-a b ă g a t de s e a m ă c ă l a c e d e m o n i e n i i s ă v î r ­
şesc o nedreptate. (4) L a c e d e m o n i e n i i a u r ă s p u n s că nu mai
e r a n e v o i e ca e l e e n i i să v e s t e a s c ă armistiţiul l a S p a r t a , dacă

492
 'CARTEA A V-A

socoteau că l a c e d e m o n i e n i i săvîrşesc o n e d r e p t a t e , c i a u a n u n ­
ţat armistiţiul p e n t r u c ă n u s o c o t e a u că l a c e d e m o n i e n i i săvîr­
şiseră u n a s t f e l d e l u c r u , şi c ă n u m a i p o r n i s e r ă armele n i ­
căieri î m p o t r i v a l o r . (5) E l e e n i i susţineau acelaşi l u c r u , a n u m e
că n u pot f i convinşi că l a c e d e m o n i e n i i n - a u săvîrşit o ne­
dreptate, dar dacă vor să le restituie Lepreonul, le iartă o
parte d i n bani şi se angajează să p l ă t e a s c ă e i înşişi pentru
ceilalţi, ceea ce se c u v i n e z e u l u i .

50 (1) D a r c u m l a c e d e m o n i e n i i n u l e d ă d e a u a s c u l t a r e , e l e e ­
nii a u făcut iarăşi u r m ă t o a r e l e p r o p u n e r i : a n u m e , să n u r e s ­
t i t u i e Lepreonul, dacă n u vor, ci, urcîndu-se l a a l t a r u l l u i Zeus
d i n O l y m p i a — d e o a r e c e d o r e s c să se î n c h i n e î n t e m p l u — , să
j u r e în f a ţ a t u t u r o r e l e n i l o r c ă v o r ispăşi m a i tîrziu pedeapsa.
(2) D a r c u m l a c e d e m o n i e n i i n u v o i a u să f a c ă n i c i acest lucru,
au fost împiedicaţi să v i n ă la templu să a d u c ă jertfe şi să
ia parte l a întreceri; astfel au fost nevoiţi să aducă jertfe
acasă, în t i m p ce ceilalţi e l e e n i l u a u p a r t e l a s p e c t a c o l e , afară
de lepreaţi. (3) Totuşi temîndu-se că lacedemonienii vor în«
c e r c a să a d u c ă j e r t f e c u forţa, a u i n s t i t u i t o strajă înarmată
f o r m a t ă d i n c e i m a i t i n e r i e l e e n i . L o r l i s - a u alăturat a r g e i e n i
şi m a n t i n e i e n i i , c î t e o m i e d i n f i e c a r e , şi călăreţi a t e n i e n i , c a r e
aşteptau s ă r b ă t o a r e a l a A r g o s . (4) M a r e teamă s-a p r o d u s în
t i m p u l s ă r b ă t o r i i , ca n u c u m v a l a c e d e m o n i e n i i să v i n ă c u a r ­
m e l e , m a i ales d u p ă ce spartanul Lichas, f i u l l u i Argesilaos,
fusese bătut d e r a b d u h i 4 8
în t i m p u l î n t r e c e r i l o r , p e n t r u c ă , d u p ă
ce î n v i n s e s e c u c a r u l şi fusese v e s t i t de c r a i n i c i , f ă r ă să ţină
seama de l e g i l e întrecerii, păşise în faţa mulţimii şi pusese
în lanţuri p e v i z i t i u , v o i n d să a r a t e c ă a l l u i e r a c a r u l învin­
g ă t o r ; de aceea c u atît m a i m u l t toţi se t e m e a u şi se părea
că se va produce ceva neaşteptat. Totuşi, lacedemonienii au
s t a t liniştiţi şi a s t f e l a t r e c u t sărbătoarea l o r . (5) D u p ă jocu­
rile de la Olympia, argeienii şi aliaţii l o r s-au dus în solie
l a C o r i n t ca să r o a g e p e c o r i n t i e n i să v i n ă l a e i . D i n î n t î m -
p l a r e , e r a a c o l o şi o s o l i e l a c e d e m o n i a n ă şi d u c î n d u - s e multe
discuţii, p î n ă l a sfîrşit n u s-a f ă c u t n i m i c c ă c i , producîndu-se
un cutremur, fiecare d i n t r e e i s-a răspîndit pe l a casele l o r
şi v a r a a t r e c u t .

493
 THUCYDIDES

51 (1) î n i a r n a u r m ă t o a r e , h e r a c l e o ţ i i d i n T r a c h i s a u l u p t a t
î m p o t r i v a a i n i a n i l o r , d o l o p i l o r , m e l i e n i l o r şi î m p o t r i v a c î t o r v a
4 9 5 0

t h e s s a l i e n i . (2) A c e s t e n e a m u r i , c a r e l o c u i a u lîngă c e t a t e , îi e r a u
vrăjmaşe. într-adevăr, această fortăreaţă nu fusese clădită
p e a l t p ă m î n t , c i p e a l l o r . Şi î n d a t ă aceste n e a m u r i a u î n c e ­
put să se împotrivească cetăţii T r a c h i s care se ridicase la
r ă z b o i şi a u u c i s cît de m u l ţ i h e r a c l e o ţ i a u p u t u t şi a căzut
şi Xenares d i n Cnidos, lacedemonian, c o m a n d a n t u l heracleo-
ţ i l o r şi a u f o s t distruşi şi alţi h e r a c l e o ţ i . Şi i a r n a s-a terminat
s i c u ea c e l d e - a l 12-lea a n a l a c e s t u i r ă z b o i .
*

52 (1) Pe l a î n c e p u t u l v e r i i u r m ă t o a r e , beoţienii au cucerit

H e r a c l e i a , c a r e s u f e r i s e m a r i d i s t r u g e r i d u p ă l u p t e , şi a u i z g o ­
nit pe l a c e d e m o n i a n u l Hegesippidas, sub cuvînt că nu con­
dusese b i n e . B e o ţ i e n i i a u o c u p a t a c e l l o c întărit, f i i n d u - l e t e a m ă
ca n u c u m v a p e n t r u că l a c e d e m o n i e n i i e r a u ocupaţi în Pelo­
pones, să-1 cucerească atenienii. De aceea şi l a c e d e m o n i e n i i
s-au supărat pe e i . (2) în aceeaşi vară, Alcibiades, fiul l u i
Cleinias, fiind comandant al atenienilor şi avînd ajutorul
a r g e i e n i l o r şi aliaţilor, a p ă t r u n s în P e l o p o n e s c u c î ţ i v a hopliţi
şi arcaşi atenieni şi c u c î ţ i v a soldaţi aliaţi a n g a j a ţ i acolo şi
străbătînd Peloponesul cu armata a făcut multe pregătiri în
l e g ă t u r ă c u a l i a n ţ a şi a c o n v i n s p e l o c u i t o r i i cetăţii P a t r a i să
d u c ă z i d u l p î n ă l a m a r e : e l însuşi se g î n d e a să prelungească
z i d u l p î n ă l a R h y o n în A c h a i a . C o r i n t i e n i i însă, s i c y o n i e n i i şi
aceia pentru care ridicarea zidului constituia un prejudiciu
a u sărit şi l - a u î m p i e d i c a t .

53 (1) î n a c e e a ş i v a r ă a i z b u c n i t u n r ă z b o i între E p i d a u r o s
şi A r g o s . S-a luat drept pretext u n sacrificiu pentru păşune
p e c a r e t r e b u i a u să-1 a d u c ă e p i d a u r i e n i i l u i A p o l l o n Pythianul,
şi n u - 1 a d u s e s e r ă . ( A r g e i e n i i e r a u stăpînii c e i m a i îndreptăţiţi
p e t e m p l u . ) Se p a r e c ă şi f ă r ă acest m o t i v a r g e i e n i i a v e a u să
constrîngă pe epidaurieni să î n c h e i e alianţă cu A l c i b i a d e s şi
cu Argosul, pentru a a v e a linişte d i n partea Corintului. Ar­
geienii m a i socoteau că de la Egina ajutorul atenienilor va

494
 CARTEA A V-A

a v e a de p a r c u r s o c a l e m a i s c u r t ă d e c î t d a c ă v o r t r e b u i să p l u ­
tească pe lîngă Scyllaion. Aşadar, argeienii se pregăteau să
n ă v ă l e a s c ă în E p i d a u r o s s u b p r e t e x t că m e r g să a d u c ă jertfe.

54 (1) î n aceeaşi v r e m e şi l a c e d e m o n i e n i i a u p o r n i t c u a r ­
m a t ă în m a s ă l a L e u c t r a , c a r e se a f l a l a h o t a r u l l o r î n d r e p ­
tată s p r e L y c a i o n şi s u b c o m a n d a l u i A g i s , f i u l r e g e l u i Archi­
d a m o s . N i m e n i n u ştia î n c o t r o se î n d r e a p t ă a r m a t a , n i c i m ă c a r
cetăţile d i n c a r e fuseseră t r i m i ş i soldaţii. (2) D a r d e v r e m e ce,
cînd au adus sacrificiul de t r e c e r e peste hotar, n u au avut
s e m n e f a v o r a b i l e s - a u î n t o r s a c a s ă şi a u a n u n ţ a t p e aliaţi că r

d u p ă ce v a t r e c e l u n a c u m u l t e sărbători p e n t r u d o r i e n i , care
avea să vină, şi anume C a r n e i o s , să se pregătească pentru
e x p e d i ţ i e . (3) D u p ă ce e i s - a u î n t o r s , a r g e i e n i i a u p o r n i t îna­
i n t e d e sfîrşitul t e t r a d e i l u n i i C a r n e i o s şi î n a i n t î n d m e r e u a u
n ă v ă l i t în E p i d a u r o s şi a u d e v a s t a t - o . (4) E p i d a u r i e n i i a u c h e ­
m a t î n a j u t o r p e aliaţi. U n i i d i n t r e aceştia a u p r e t e x t a t luna
în c a r e se a f l a u , i a r alţii a u a j u n s p î n ă l a h o t a r e l e E p i d a u r o -
s u l u i , d a r s - a u o p r i t acolo.

55 (1) Şi în t i m p ce a r g e i e n i i se a f l a u în E p i d a u r o s , l a M a n ­
t i n e i a a u sosit, l a invitaţia a t e n i e n i l o r , s o l i i d i n t o a t e cetăţile.
Ţinîndu-se cuvîntări, Euphamidas din Corint a spus că vor­
bele n u corespund faptelor, fiindcă ei înşişi deliberează asu­
pra păcii, pe cînd epidaurienii, aliaţii lor şi argeienii, stau
aşezaţi cu a r m e l e în f a ţ ă ; deci trebuie m a i întîi să se ducă
fiecare şi să-şi împrăştie a r m a t e l e şi numai după aceea să
v i n ă să v o r b e a s c ă d e s p r e pace. (2) A s t f e l , l ă s î n d u - s e e i c o n v i n ş i ,
a u p l e c a t şi a u scos p e a r g e i e n i d i n E p i d a u r o s . M a i tîrziu s - a u
întrunit în acelaşi loc, d a r n u a u p u t u t nici aşa să se învo-
iască, p e n t r u c ă a r g e i e n i i a u n ă v ă l i t iarăşi în E p i d a u r o s şi a u
î n c e p u t s-o devasteze. (3) A u p o r n i t şi l a c e d e m o n i e n i i c u ar­
m a t a în C a r y a i ; şi c u m n i c i a i c i n u l e - a u f o s t f a v o r a b i l e d i a -
b a t e r i i l e , s - a u întors. (4) A r g e i e n i i , d u p ă ce a u d e v a s t a t c a m
r>l

a t r e i a p a r t e d i n E p i d a u r o s , s - a u întors acasă. î n a j u t o r u l l o r
a u sărit o m i e d e h o p l i ţ i a t e n i e n i şi A l c i b i a d e s , c o m a n d a n t u l

495
 THUCYDIDES

l o r . A f l î n d c ă l a c e d e m o n i e n i i a u î n c h e i a t e x p e d i ţ i i l e l o r , şi d e c i
nu m a i aveau de loc nevoie de e i , s-au întors şi astfel a
trecut vara.

56 (1) î n iarna următoare lacedemonienii, trecînd neobser­

vaţi de a t e n i e n i , a u t r i m i s pe m a r e l a E p i d a u r o s t r e i sute de
s t r ă j e r i şi p e A g e s i p p i d a s , c o m a n d a n t u l l o r . (2) A r g e i e n i i , t r i -
m i ţ î n d o s o l i e l a A t e n a , a u c h e m a t p e a t e n i e n i în a j u t o r , p e n ­
t r u c ă , deşi se p r e v ă z u s e în t r a t a t c a f i e c a r e s e m n a t a r să n u
lase pe duşmani să treacă prin ţara lor, le îngăduiseră să
plutească pe mare. Le spuneau atenienilor că, dacă nu vor
aduce la Pylos împotriva lacedemonienilor pe messenieni şi
pe hiloţi, e i v o r f i n e d r e p t ă ţ i ţ i . (3) A t e n i e n i i , l ă s î n d u - s e con­
v i n ş i de A l c i b i a d e s , s u b s c r i s e s e r ă p e s t e l a d i n L a c o n i a c ă l a ­
cedemonienii nu respectaseră jurămîntul, şi că au dus la
P y l o s p e hiloţii d i n C r a n i o n c a să p r a d e . î n r e s t a t e n i e n i i a u
s t a t liniştiţi. (4) D e ş i , în t i m p u l acestei i e r n i , a r g e i e n i i şi epi­
daurienii s - a u b ă t u t î n t r e e i n u s-a dat nici o luptă anume
pregătită, ci a u fost n u m a i atacuri şi hărţuieli, aşa cum se
î n t î m p l ă , în care p i e r e a u cîţiva o a m e n i d e l a f i e c a r e . (5) Şi,
p e l a sfîrşitul i e r n i i , s p r e p r i m ă v a r ă , a r g e i e n i i , l u î n d c u e i scări,
au p o r n i t i s p r e c e t a t e a E p i d a u r o s , c a s-o cucerească cu forţa,
g î n d i n d că este lipsită de a p ă r a r e d i n p r i c i n a r ă z b o i u l u i . S-au
î n t o r s însă f ă r ă r e z u l t a t şi s-a t e r m i n a t i a r n a şi a l t r e i s p r e z e ­
celea a n a l acestui război.

57 (1) P e la mijlocul verii următoare, lacedemonienii —

văzînd că epidaurienii, care erau aliaţii l o r , s u f e r e a u şi că
multe cetăţi d i n Pelopones se desprindeau de e i , i a r în alte
părţi situaţia n u era de loc m a i bună, şi-au d a t seamă că
situaţia se v a a g r a v a şi pe m a i d e p a r t e , d a c ă n u v o r reuşi s-o
ia înaintea evenimentelor — au pornit în masă cu armata
împreună cu hiloţii, s p r e A r g o s . C o m a n d a o avea Agis, fiul
lui A r c h i d a m o s , regele l a c e d e m o n i e n i l o r . (2) împreună cu ei
erau în expediţie tegeaţi şi alţi arcadieni, care erau aliaţi
cu l a c e d e m o n i e n i i . Ceilalţi aliaţi d i n Pelopones şi din afară
s-au întîlnit la Phlius: cinci m i i de hopliţi beoţieni şi tot
atîţia soldaţi u ş o r î n a r m a ţ i ; c i n c i s u t e d e călăreţi şi t o t atîţia

496
Alcibiade
 •CARTEA A V - A

pedeştri; două m i i de hopliţi c o r i n t i e n i ; alţii v e n i s e r ă indivi­

d u a l ; i a r p h l i a s i e n i i veniseră c u toată a r m a t a , p e n t r u că toţi
aliaţii se s t r î n g e a u p e t e r i t o r i u l l o r .

58 (1) A r g e i e n i i , după ce a f l a s e r ă , m a i întîi, d e pregătirea

l a c e d e m o n i e n i l o r şi d u p ă ce a u p l e c a t l a P h l i u s , v o i n d să se
î n t î l n e a s c ă c u ceilalţi, a u ieşit şi e i a t u n c i c u a r m a t a . Le-au
venit în ajutor şi m a n t i n e i e n i i , cu aliaţii l o r şi trei m i i de
hopliţi e l e e n i . (2) Şi, î n a i n t î n d , s - a u î n t î l n i t c u lacedemonienii
l a M e t h y d r i o n , în A r c a d i a . A c i a u o c u p a t şi u n i i şi alţii cîte
o c o l i n ă . A r g e i e n i i se p r e g ă t e a u să d e a l u p t a c u l a c e d e m o n i e n i i ,
ca şi c î n d a c e ş t i a a r f i f o s t s i n g u r i , î n t i m p ce A g i s , pornind
armata în timpul nopţii şi trecînd neobservat, mergea spre
Phlius l a ceilalţi aliaţi. (3) Argeienii, prinzînd de veste, au
pornit, l a revărsatul zorilor, m a i întîi spre A r g o s , apoi spre
punctul pe unde se aşteptau că lacedemonienii vor coborî
împreună cu aliaţii l o r , şi anume spre calea care ducea la
N e m e e a . (4) A g i s n u s-a î n d r e p t a t p e c a l e a p e c a r e o b ă n u i a u
argeienii, ci, dînd poruncă lacedemonienilor, arcadienilor şi
e p i d a u r i e n i l o r , a înaintat p e o altă c a l e , m a i g r e a d e u n d e a
c o b o r î t î n c î m p i a A r g o s u l u i . C o r i n t i e n i i , p e l l e n e e n i i şi p h l i a s i e ­
n i i a u p o r n i t d r e p t înainte p e altă c a l e , i a r b e o ţ i e n i l o r , mega­
r i e n i l o r , s i c y o n i e n i l o r l i se d ă d u s e c u v î n t d e o r d i n e să c o b o a r e
p e d r u m u l c a r e d u c e l a N e m e e a , p e u n d e se aşezaseră a r g e i e n i i .
A u f ă c u t a c e a s t a p l ă n u i n d că, d a c ă a r g e i e n i i v o r m e r g e î m p o ­
t r i v a l o r , şi se v o r c o b o r î în c î m p i e , să-i a t a c e c u călărimea.
(5) A g i s , aranjîndu-şi astfel armata şi n ă v ă l i n d în cîmpie, a
început să devasteze localitatea Saminthos şi altele.

59 (1) A r g e i e n i i , puşi î n curent c u această acţiune, a u în­

c e p u t să a t a c e , î n c ă în t i m p u l z i l e i , p e c î n d se a f l a u l a N e m e e a ;
întîlnind în c a l e a r m a t a p h l i a s i e n i l o r şi c o r i n t i e n i l o r , a u u c i s
cîţiva p h l i a s i e n i ; cîţiva dintre a i lor, n u m a i numeroşi decît
a r g e i e n i i , a u f o s t ucişi d e c o r i n t i e n i . (2) B e o ţ i e n i i , m e g a r i e n i i şi
s i c y o n i e n i i a u m e r s î n a i n t e s p r e N e m e e a , aşa c u m l i s-a or­
d o n a t , totuşi n - a u m a i p r i n s d i n u r m ă p e a r g e i e n i aşa c ă a u
coborît, dar, cînd şi-au văzut ţara devastată, s-au rînduit ca
să dea lupta. împotriva lor şi-au aşezat armata şi lacede-

32 — Războiul peloponesiac 497

 THUCYDIDES

monienii. (3) Argeienii erau prinşi la mijloc, pentru că d i n

mijlocul c î m p i e i îi ţ i n e a u d e p a r t e d e c e t a t e l a c e d e m o n i e n i i şi
cei c a r e e r a u c u e i , i a r d e d e a s u p r a îi r e s p i n g e a u corintienii,
phliasienii, pelleneenii, iar dinspre Nemeea beoţienii, corcy­
reienii, megarienii. E i n u aveau l a îndemînă cavalerie, pentru
c ă d i n t r e aliaţi n u m a i atenienii n u sosiseră. (4) T o t u ş i consi­
derau că m u l ţ i m e a argeienilor şi a aliaţilor l o r n u este atît
d e p r i m e j d i o a s ă în c l i p a de faţă, şi c ă l u p t a se v a desfăşura
în b u n e c o n d i ţ i i , d e o a r e c e l a c e d e m o n i e n i i fuseseră prinşi şi p e
pămîntul l o r şi în f a ţ a cetăţii l o r . (5) P e c î n d armatele erau
gata să se ciocnească, d o i bărbaţi argeieni, Thrasyllos, unul
d i n c e i c i n c i s t r a t e g i , şi A l c i p h r o n , p r o x e n u l lacedemonienilor,
s-au d u s l a A g i s şi l - a u s f ă t u i t 52
să n u d e a l u p t a , p e n t r u că
a r g e i e n i i sînt g a t a să ispăşească p e d e a p s a şi să p r i m e a s c ă con­
diţiile l e g a l e d e p a c e , pe c a r e l e i m p u n l a c e d e m o n i e n i i şi c ă ,
53

p e v i i t o r , d u p ă ce v o r î n c h e i a t r a t a t u l , v o r p ă s t r a pacea.

60 (1) T h r a s y l l o s şi Alciphron vorbind astfel, au făcut

aceste propuneri d i n proprie iniţiativă şi nu din îndemnul
adunării. Agis, primind aceste propuneri, fără să delibereze
nici e l c u alţii, c i d o a r c o m u n i c î n d u - l e unui bărbat care de­
ţ i n e a u n p o s t d e c o n d u c e r e în e x p e d i ţ i e , î n c h e i e u n armistiţiu
de p a t r u l u n i , î n c a r e a r g e i e n i i t r e b u i a u să î n d e p l i n e a s c ă cele
hotărîte. A p o i şi-a r e t r a s î n d a t ă a r m a t a , f ă r ă să c o m u n i c e cele
hotărîte n i c i unuia dintre aliaţi. (2) L a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii
lor l-au urmat cum îi conducea, potrivit legii, dar tare îl
a c u z a u între e i p e Agis, pentru c ă deşi l i se o f e r i s e prilejul
favorabil d e a se b a t e , m a i ales c ă d u ş m a n i i e r a u închişi de
t o a t e p ă r ţ i l e , şi d e călăreţi şi d e p e d e ş t r i , se retrăseseră fără
să f i r e a l i z a t ceva pe măsura pregătirii l o r . (3) într-adevăr,
a c o l o se strînsese cea m a i m a r e a r m a t ă elenă d e p î n ă atunci,
a făcut i m p r e s i a c ă este m a r e m a i ales c î n d era concentrată
la Nemeea; într-adevăr, acolo erau lacedemonienii cu toată
armata, arcadieni, beoţieni, corintieni, sicyonieni, pelleneeni,
p h l i a s i e n i , m e g a r i e n i . A c e ş t i a toţi e r a u soldaţii d e elită în a r ­
m a t e l e l o r , d e s p r e c a r e se c r e d e a că sînt în s t a r e să se mă­
soare n u n u m a i c u aliaţii a c t u a l i a i a r g e i e n i l o r , c i c h i a r dacă
li s-ar m a i alătura şi alţi aliaţi. (4) A ş a d a r , armata aceasta,

498
 'CARTEA A V - A

acuzînd pe Agis, s-a retras şi s-a împrăştiat fiecare pe la

casele l o r . (5) A r g e i e n i i şi e i a c u z a u î n c ă şi m a i m u l t pe cei
c a r e î n c h e i a s e r ă t r a t a t u l f ă r ă ştirea p l e n u l u i , s o c o t i n d că l i se
oferise cea mai bună ocazie de a scăpa de lacedemonieni;
într-adevăr — credeau ei — lupta s-ar f i d a t în f a ţ a cetăţii
l o r c u mulţi şi b u n i aliaţi. (6) R e t r ă g î n d u - s e l a C h a r a d r o s , u n d e
se j u d e c ă procesele militare, m a i înainte de a p ă t r u n d e înă­
untru, au început să zvîrle cu pietre în Thrasyllos; el s-a
r e f u g i a t l a a l t a r şi a s c ă p a t c u v i a ţ ă , d a r a v e r e a l u i a u c o n ­
fiscat-o.

6 1 (1) D u p ă aceasta, a u v e n i t în a j u t o r o m i e d e hopliţi şi

t r e i sute d e c ă l ă r e ţ i a t e n i e n i , s u b c o m a n d a l u i L a c h e s şi N i c o ­
stratos, dar argeienii — pentru că totuşi şovăiau să rupă
tratatul cu lacedemonienii — le-au spus să p l e c e şi n u i - a u
lăsat să se prezinte în faţa poporului (deşi doreau să facă
acest l u c r u ) m a i î n a i n t e d e a f i siliţi d e stăruinţele mantineie­
n i l o r şi e l e e n i l o r , c a r e e r a u î n c ă d e faţă. (2) A t e n i e n i i a u spus,
în prezenţa l u i Alcibiades, care era trimis ca sol, că tra­
t a t u l n u este b u n , d e o a r e c e n - a f o s t î n c h e i a t şi c u ceilalţi aliaţi
şi că a c u m , p e n t r u c ă e i înşişi a u sosit l a t i m p , trebuie să
înceapă războiul. (3) Şi, convingînd cu argumentele lor pe
aliaţi, au pornit îndată cu toţii — în afară de argeieni —
s p r e O r c h o m e n o s în A r c a d i a . A r g e i e n i i , deşi c o n v i n ş i , l a î n c e ­
p u t a u r ă m a s p e loc, a p o i a u v e n i t şi e i . (4) Şi, a ş e z î n d armata
în faţa Orchomenosului, au început să-1 a s e d i e z e şi să dea
a t a c u r i , v o i n d să şi-1 alăture, m a i ales c ă a c o l o sc a f l a u o s t a ­
t i c i d i n A r c a d i a , aşezaţi d e c ă t r e l a c e d e m o n i e n i . (5) O r c h o m e -
nienii, temîndu-se de slăbiciunea zidului şi d e mulţimea ar­
m a t e i , m a i ales c ă n u l e v e n i s e n i m e n i în a j u t o r , şi fiindu-le
f r i c ă c-o să f i e c u c e r i ţ i , a u c ă z u t l a î n v o i a l ă c u d u ş m a n i i să l e
f i e aliaţi şi să d e a o s t a t i c i , în f i n e să p r e d e a p e aceia p e care
îi aşezaseră acolo l a c e d e m o n i e n i i .
9

62 (1) D u p ă aceea, c î n d o c u p a r ă c e t a t e a O r c h o m e n o s , aliaţii

a u î n c e p u t să d e l i b e r e z e s p r e c a r e cetăţi t r e b u i e să se î n d r e p t e
mai întîi. Eleenii îi îndemnau să pornească spre Lepreon,
iar mantineienii spre Tegea. Argeienii şi atenienii au trecut

499
 THUCYDIDES

de partea mantineenilor. (2) E l e e n i i , supăraţi că n u au vrut

să se d u c ă l a L e p r e o n , s-au î n t o r s a c a s ă , i a r ceilalţi aliaţi s - a u
pregătit — în M a n t i n e i a — să p o r n e a s c ă s p r e Tegeea. Cîţiva
locuitori d i n Tegeea le-au predat conducerea cetăţii .54

63 (1) D u p ă ce s-au retras d i n Argos şi după încheierea

tratatului d e p a t r u l u n i , l a c e d e m o n i e n i i a u î n c e p u t să-1 acuze
f o a r t e t a r e p e A g i s , p e n t r u c ă n u supusese A r g o s u l , deşi s i t u a ­
ţia fusese m a i b u n ă d e c î t s-ar f i aşteptat. î n t r - a d e v ă r , ziceau
e i , n u este u ş o r să se î n t r u n e a s c ă laolaltă atîţia aliaţi şi atît
d e b u n i . (2) D u p ă ce s-a a n u n ţ a t că c e t a t e a O r c h o m e n o s fusese
c u c e r i t ă , l e - a s p o r i t şi m a i m u l t m î n i a î m p o t r i v a l u i Agis şi,
stăpîniţi d e f u r i e c u m e r a u , î m p o t r i v a f i r i i l o r , se g î n d e a u că
t r e b u i e să-i d ă r î m e casa şi să-1 p e d e p s e a s c ă c u o sută d e m i i
de drahme. (3) E l însă îi ruga să n u întreprindă nimic din
astea p e n t r u că, p r i n t r - o acţiune glorioasă săvîrşită în expe­
diţie, va spulbera învinuirile, iar dacă n-o va săvîrşi, să-i
facă ceea ce v o r v o i . (4) L a c e d e m o n i e n i i au oprit executarea
pedepsei şi d ă r î m a r e a casei, dar au statornicit atunci o lege
c a r e n u m a i e x i s t a s e înainte l a e i : a u ales zece b ă r b a ţ i spar­
t a n i c a r e să f i e s f e t n i c i şi fără d e c a r e să n u se p o a t ă scoate
a r m a t a d i n cetate.

64 (1) î n acest timp l e soseşte o ştire de la prietenii din

T e g e e a că, d a c ă n u v o r v e n i în g r a b ă , T e g e e a se v a desprinde
d e e i şi v a t r e c e de p a r t e a A r g o s u l u i şi a aliaţilor argeienilor,
şi d o a r c ă n u s - a u şi d e s p r i n s . (2) A t u n c i se p o r n e ş t e d i n p a r ­
tea l a c e d e m o n i e n i l o r şi a hiloţilor, în m a s ă , u n p u t e r n i c ajutor
şi aşa c u m n u fusese m a i înainte. A u p l e c a t s p r e Orestheion,
în ţinutul M a i n a l i a . (3) A l i a ţ i l o r a r c a d i e n i l e - a u d a t c u v î n t de
o n o a r e să se a d u n e şi să m e a r g ă î n m a r ş s p r e T e g e e a , i a r e i ,
î n a i n t î n d c u toţii p î n ă l a O r e s t h e i o n , a u t r i m i s a c a s ă a şasea
p a r t e d i n a r m a t ă , c a r e e r a f o r m a t ă d i n c e i m a i b ă t r î n i şi d i n
cei mai tineri, pentru ca să p ă z e a s c ă cele de acasă, i a r cu
r e s t u l a r m a t e i s - a u d u s l a Tegeea. Şi, n u c u m u l t m a i tîrziu,
au v e n i t aliaţii d i n p a r t e a a r c a d i e n i l o r . (4) E i a u t r i m i s şi l a
C o r i n t , şi în B e o ţ i a , şi în P h o c i d a , şi în L o c r i d a soli care le

500
 CARTEA A V-A

c e r e a u să vină cît m a i degrabă în ajutor la Mantineia. Dar

c e r e r e a aceasta s u r v e n e a pe neaşteptate 55
şi, d a c ă aceştia nu
se c o n c e n t r a u în n u m ă r m a r e şi n u se a ş t e p t a u u n i i p e alţii,
n u l e e r a uşor să străbată ţara d u ş m a n i l o r , p e n t r u c ă mijlocul
ţării e r a z ă v o r i t . T o t u ş i e i stăruiau. L a c e d e m o n i e n i i , l u î n d pe
aliaţii arcadienilor, care erau de faţă, a u năvălit în ţinutul
m a n t i n e e n i l o r şi, a ş e z î n d u - ş i t a b ă r a l î n g ă H e r a c l e i a , a u î n c e p u t
să pustiască p ă m î n t u l .

65 (1) A r g e i e n i i şi aliaţii l o r , c î n d i - a u v ă z u t , a u o c u p a t u n
loc prăpăstios şi inpracticabil şi s-au rînduit ca de bătaie.
(2) L a c e d e m o n i e n i i i - a u atacat îndată şi s - a u apropiat de ei
l a o distanţă l a c a r e p o a t e a j u n g e o p i a t r ă s a u o l a n c e arun­
cată; apoi, u n u l d i n t r e c e i m a i în v î r s t ă , v ă z î n d că ei înain­
tează către u n t e r e n n e f a v o r a b i l , a s t r i g a t l a A g i s î n v i n u i n d u - 1
că are de gînd să v i n d e c e u n rău printr-un altul, voind să
arate că avîntul lui momentan, pentru ştergerea ruşinii de
care era învinuit în legătură cu retragerea d i n Argos, este
n e l a l o c u l l u i . (3) A g i s , f i e d i n p r i c i n a v o r b e l o r s t r i g a t e , f i e c ă
a avut în clipa aceea altă părere decît mai înainte, şi-a
r e t r a s în g r a b ă a r m a t a î n a i n t e de a se c i o c n i c u d u ş m a n i i . (4)
Şi, a j u n g î n d î n ţinutul T e g e e i , p l o a i a 1-a î n t o r s s p r e ţ i n u t u l M a n -
t i n e e i , p e n t r u c a r e m a n t i n e e n i i şi tegeaţii, i n d i f e r e n t cărei cetăţi
îi r e v i n e , se b a t î n t r e e i . A g i s v o i a ca a r g e i e n i i şi aliaţii l o r c a r e
se a f l a u p e c o l i n ă , c î n d v o r a f l a , să-i v i n ă în a j u t o r , şi c o b o -
r î n d l a î n t o r s u r a a p e i , să d e a l u p t a l a şes. (5) A g i s , rămînînd
a c o l o în ziua aceea, s-a întors după direcţia ploii, iar arge­
ienii şi aliaţii lor, fiind impresionaţi m a i întîi de retragerea
p e o p o r ţ i u n e îngustă, n u ştiau ce să m a i c r e a d ă , a p o i cînd
aceştia, r e t r ă g î n d u - s e , s-au descoperit, n u i - a u urmărit, ci a u
s t a t liniştiţi; d i n n o u a u f o s t î n v i n u i ţ i comandanţii l o r c ă şi
mai înainte dăduseră drumul l a c e d e m o n i e n i l o r , care fuseseră
f o a r t e f r u m o s prinşi l a A r g o s , şi c ă şi a c u m n i m e n i n u u r m ă ­
reşte p e f u g a r i c i , în t i m p ce în linişte u n i i se s a l v e a z ă , e i sînt
trădaţi. (6) G e n e r a l i i pe dată a u î n c e p u t să f a c ă zarvă, apoi
i-au retras de pe colină şi, î n a i n t î n d , ş i - a u aşezat t a b ă r a în
cîmpie, cu gîndul de a p o r n i împotriva duşmanilor.

501
 THUCYDIDES

66 (1) A d o u a z i a r g e i e n i i şi aliaţii l o r s-au r î n d u i t în linie

d e bătaie, c a să f i e , d a c ă v a f i n e v o i e , g a t a de l u p t ă , i a r l a c e ­
demonienii, pornind de l a rîu spre Heracleion, spre aceeaşi
a r m a t ă , v ă d p e d u ş m a n i , l a m i c ă distanţă, a r a n j a ţ i c u toţii în
l i n i e de b ă t a i e î m p r e u n ă c u c e i c a r e c o b o r î s e r ă de p e colină.
(2) M a i ales l a c e d e m o n i e n i i d u p ă c u m îşi a m i n t e s c o a m e n i i , a u
fost impresionaţi în acel m o m e n t . într-adevăr, pregătirea lor
s-a f ă c u t d u p ă o scurtă d e l i b e r a r e şi îndată, c u z e l , s-au aşezat
î n o r d i n e a l o r p r o p r i e , în t i m p ce r e g e l e A g i s c o n d u c e a toate
d u p ă legea l o r . (3) î n t r - a d e v ă r , c î n d r e g e l e c o n d u c e , t o a t e sînt
c î r m u i t e d e e l şi e l însuşi d ă p o l e m a r h i l o r o r d i n e l e de r i g o a r e ,
iar ei le t r a n s m i t lohagilor , 5 0
lohagii pentencontarhilor , 5 7
pen-
tencontarhii enomotarhilor 5 8
şi enomotarhii enomotiilor . 5 9
(4)
Cînd doresc ceva, ordinele străbat aceste unităţi şi ajung
f o a r t e repede, căci a p r o a p e toată armata lacedemonienilor —
exceptînd o m i c ă p a r t e — este constituită d i n şefi a i şefilor,
iar grija execuţiei îi p r i v e ş t e p e cei mulţi.

67 (1) A t u n c i a r i p a stingă o d e ţ i n e a u s c i r i ţ i i , s i n g u r i i
60
din­
t r e l a c e d e m o n i e n i care aveau această rînduială; lîngă ei erau
foştii soldaţi a i l u i B r a s i d a s d i n T r a c i a şi c u e i n e o d a m o z i i . 6 1

Imediat după ei îşi aşezaseră companiile lacedemonienii, iar

lîngă ei, erau heraii 6 2
din Arcadia, după ei veneau maina-
lii G : i
i a r în a r i p a dreaptă se a f l a u c î ţ i v a tegeaţi şi lacedemo­
n i e n i c a r e î n c h e i a u u n i t a t e a ; c a v a l e r i i l o r e r a u rînd uiţi în fie­
c a r e aripă. (2) A s t f e l e r a u r î n d u i ţ i l a c e d e m o n i e n i i ; cît p r i v e ş t e
duşmanii lor, aripa dreaptă o deţineau mantineenii, pentru
c ă l u p t a se d e s f ă ş u r a p e t e r i t o r i u l l o r , i a r lîngă e i e r a u aliaţii
a r c a d i e n i l o r , a p o i c e i o m i e de l o g a z i a r g e i e n i , c ă r o r a d e multă
v r e m e c e t a t e a l e a s i g u r a , p e c h e l t u i a l a e i , cele n e c e s a r e pentru
r ă z b o i . D u p ă e i v e n e a u ceilalţi a r g e i e n i , î n u r m a l o r aliaţii l o r ,
cleonaii 6 4
şi orneaţii , 65
apoi atenienii care deţineau aripa
stîngă şi î m p r e u n ă c u e i e r a u p r o p r i i i l o r călăreţi.

68 (1) A c e a s t a e r a o r d i n e a d e l u p t ă şi p r e g ă t i r e a c e l o r d o u ă
armate duşmane; armata lacedemonienilor părea însă mai
m a r e . (2) Cîţi n u m ă r a f i e c a r e a r m a t ă în p a r t e şi toţi l a u n loc
n-aş p u t e a să s p u n exact. într-adevăr, n u se ştia cîţi lace-

502
 CARTEA A V-A

d e m o n i e n i e r a u î n t o t a l , d i n p r i c i n a s e c r e t u l u i constituţiei l o r ,
iar numărul celorlalţi n u merită crezare d i n cauza lăudăro-
şeniei o m e n e ş t i , c î n d este v o r b a d e p r o p r i i l e l o r a r m a t e . To­
tuşi, făcîndu-se următoarea socoteală, s-ar putea spune cu
a p r o x i m a ţ i e cît e r a d e m a r e a r m a t a l a c e d e m o n i e n i l o r de a t u n c i .
(3) A s t f e l , e r a u în l u p t ă d o u ă c o m p a n i i , a f a r ă d e sciriţi, c a r e
numărau şase s u t e , şi în fiecare companie erau cîte patru
p e n t e c o s t i i şi î n f i e c a r e p e n t e c o s t i e p a t r u e n o m o t i i , în fiecare
enomotie luptau în primul rînd cîte patru, în adîncime nu
e r a u toţi aranjaţi l a f e l , c i aşa c u m v o i a f i e c a r e l o h a g , d a r
în general erau cam opt. în total, în afară de sciriţi, erau
p a t r u s u t e p a t r u z e c i şi o p t d e o a m e n i în p r i m u l rînd.

69 (1) C î n d e r a u g a t a să se a d u n e , a u î n c e p u t comandanţii,
f i e c a r e în p a r t e , să-şi î n d e m n e ostaşii c a m în f e l u l următor:
mantineenilor, comandanţii le spuneau că lupta se va da
pentru patria lor, pentru păstrarea c o n d u c e r i i şi, în acelaşi
timp, pentru evitarea sclaviei; de conducere să n u fie des­
puiaţi, i a r s c l a v i a să n-o îndure; argeienilor le spuneau câ
luptă pentru vechea conducere şi p e n t r u e g a l i t a t e a de drep­
t u r i în P e l o p o n e s , şi să n u s u p o r t e să f i e m e r e u lipsiţi d e ea
şi, în acelaşi timp, să p e d e p s e a s c ă pe duşmani şi p e vecini
pentru multele nedreptăţi pe care l i le făceau; atenienilor,
comandanţii l e s p u n e a u c ă este f r u m o s ca a t u n c i cînd luptă
c u aliaţi m u l ţ i şi s i g u r i să n - a i b ă n i c i o l i p s ă şi că, î n v i n g î n d
pe l a c e d e m o n i e n i în Pelopones, vor deţine o conducere mai
stabilă şi m a i m a r e şi n i m e n i n u v a m a i î n d r ă z n i să i n t r e în
ţara l o r . (2) A c e s t e a au fost îndemnurile date argeienilor şi
aliaţilor l o r . L a c e d e m o n i e n i i însă, ei între ei, făceau îndem­
n u r i f i e c ă r u i a în p a r t e , f o l o s i n d c î n t e c e d e r ă z b o i , şi l e amin­
t e a u d e cele ce ştiau aşa c u m c r e d e a u [că e b i n e să f a c ă unorj
soldaţi buni, fiind convinşi că e x e r c i t a r e a îndelungată pentru
o a c ţ i u n e este c u m u l t m a i s a l v a t o a r e d e c î t u n î n d e m n făcut
într-un timp scurt, prin cuvinte frumoase.

70 D u p ă aceea s-au adunat argeienii şi aliaţii lor, care

m e r g e a u î n c o r d a ţ i şi m i n a ţ i d e r e v o l t ă ; l a c e d e m o n i e n i i m e r g e a u
î n c e t , în t i m p ce m u l ţ i flautişti i n t o n a u m a r ş u l s t r ă b u n , n u d e

503
 THUCYDIDES

dragul divinităţii, c i p e n t r u c a să m e a r g ă c u toţii î n acelaşi

ritm şi p e n t r u ca rîndurile l o r să n u se s t r i c e , aşa c u m se
întîmplă în marşul marilor armate.

71 (1) Şi a d u n î n d u - s e e i , r e g e l e A g i s a p l ă n u i t să f a c ă u r ­
mătorul lucru. Spartanii rînduiesc în luptă toate armatele
astfel: se deplasează spre f l a n c u r i l e d r e p t e şi u n i i şi ceilalţi
cu aripa l o r dreaptă şi depăşesc aripa stingă a duşmanului
p e n t r u că, g r i j u l i i , f i e c a r e c a u t ă să-şi a c o p e r e p a r t e a n e p r o t e ­
jată, cît m a i m u l t , c u a j u t o r u l scutului celui c a r e se află în
d r e a p t a , d e o a r e c e socotesc c ă d e s i m e a aşezării o f e r ă u n f o a r t e
b u n a d ă p o s t . C e l c a r e m e n ţ i n e a c e a s t ă a l i n i e r e este c o m a n d a n ­
tul flancului d r e p t , c a r e d o r e ş t e î n t o t d e a u n a să sustragă duş­
m a n i l o r d i n f a ţ a sa p a r t e a c o r p u l u i n e a p ă r a t ă a p o i , c u acelaşi
g î n d , îi u r m e a z ă şi ceilalţi. (2) A t u n c i însă, m a n t i n e e n i i între­
ceau cu m u l t aripa sciriţilor şi cu atît m a i m u l t lacedemo­
n i e n i i şi tegeaţii î n t r e c e a u a r i p a a t e n i e n i l o r , c u cît a r m a t a e r a
m a i m a r e . (3) A g i s , t e m î n d u - s e ca n u c u m v a f l a n c u l său stîng
să f i e î n c e r c u i t şi s o c o t i n d c ă mantineenii l - a u depăşit prea
m u l t , a d a t o r d i n sciriţilor şi s o l d a ţ i l o r l u i B r a s i d a s să i a s o l ­
daţi d i n t r - a i săi şi să egaleze î n n u m ă r p e m a n t i n e e n i , i a r în
golul făcut de aceşti soldaţi a dat ordin l u i H i p p o n o i d a s şi
A r i s t o c l e s , c a r e a v e a u d o u ă c o m p a n i i a l e p o l e m a r h i l o r , să v i n ă
din flancul d r e p t şi să-1 u m p l e , s o c o t i n d c ă a i c i este î n c ă u n
p r i s o s d e o a m e n i şi c ă f r o n t u l î n faţa m a n t i n e e n i l o r v a f i a s t ­
fel m a i solid.

72 (1) D a r — asa c u m e r a f i r e s c în acest m a r s s i m a i ales

c ă d ă d u s e c o m a n d a în s c u r t t i m p — A r i s t o c l e s şi H i p p o n o i d a s
n-au vrut să e x e c u t e ordinul; d i n această c a u z ă , m a i tîrziu,
a u f o s t şi e x i l a ţ i d i n S p a r t a ; e i e r a u î n v i n u i ţ i c ă se arătaseră
laşi, i a r d u ş m a n i i le-o luaseră înainte cu atacul; companiile
nu s - a u d u s în locul sciriţilor, c î n d s-a dat ordinul, şi n - a u
m a i p u t u t , p e u r m ă , să i a c o n t a c t c u d u ş m a n u l şi n i c i să sc
mai concentreze. (2) D a r m a i a l e s a t u n c i l a c e d e m o n i e n i i , deşi
•erau i n f e r i o r i duşmanilor în ceea ce priveşte experienţa, au
a r ă t a t totuşi că pot învinge prin vitejia l o r . (3) într-adevăr,
•după ce a u î n c e p u t l u p t a c u d u ş m a n i i , a r i p a d r e a p t ă a m a n -

504
 CARTEA A V-A

tineenilor a respins pe sciriţi şi pe soldaţii l u i B r a s i d a s şi,

d u p ă ce m a n t i n e e n i i şi aliaţii l o r şi c e i o m i e d e a r g e i e n i aleşi
a u o c u p a t s p a ţ i u l g o l şi n e î n c h i s , a u î n c e p u t să u c i d ă pe l a c e ­
demonieni şi încercuindu-i, să-i respingă, să-i împingă pînă
la carele de război unde au ucis pe cîţiva dintre cei mai
bătrîni, puşi să l e p ă z e a s c ă . (4) î n această p a r t e au fost în­
frînţi, într-adevăr, l a c e d e m o n i e n i i , d a r în restul frontului, şi
mai ales în mijlocul l u i , unde comanda regele A g i s şi acei
aşa-zişi trei sute de călăreţi, spartanii, năpustindu-se asupra
a r g e i e n i l o r m a i î n vîrstă, a s u p r a c e l o r c i n c i c o m p a n i i şi a s u p r a
c l e o n a i l o r , o r n e a ţ i l o r şi a t e n i e n i l o r aşezaţi l î n g ă e i , i - a u r e s p i n s ,
iar pe mulţi, care n i c i n u m a i îndrăzneau, cînd a u v e n i t lace­
demonienii, să înceapă lupta, i - a u călcat în picioare, pentru
c ă n u p u t u s e r ă să f u g ă m a i înainte.

73 (1) D e o a r e c e armata argeienilor şi a aliaţilor cedase în

acest punct, a început să se spargă frontul şi în celelalte
p u n c t e şi m a i ales f l a n c u l d r e p t a l l a c e d e m o n i e n i l o r şi t e g e a -
ţilor î n c e r c u i a c u p r i s o s u l l o r p e a t e n i e n i ; p r i m e j d i a îi p î n d e a
din amîndouă părţile, pe de o p a r t e fiindcă erau înconjuraţi
i a r p e d e altă p a r t e f i i n d c ă e r a u î n f r î n ţ i . Şi f o a r t e m u l t a r f i
suferit a r m a t a l o r , dacă călărimea, care era prezentă, n u le-ar
f i v e n i t în a j u t o r . (2) Şi c î n d a a f l a t A g i s c ă f l a n c u l stîng a l
spartanilor, aşezat în faţa mantineenilor şi a celor o mie
d e a r g e i e n i , este î n suferinţă, a d a t o r d i n c a t o a t ă a r m a t a să
se î n d r e p t e s p r e p a r t e a î n f r î n t ă a f r o n t u l u i . (3) A ş a că, i m e d i a t
ce s-a e x e c u t a t această mişcare, atenienii, cînd a u văzut că
a r m a t a spartană trece pe l î n g ă e i şi se d e p ă r t e a z ă , s - a u sal­
v a t î n linişte şi î m p r e u n ă c u e i şi soldaţii a r g e i e n i înfrînţi. Iar
mantineenii, aliaţii l o r şi logazii argeienilor n u se mai gîn­
d e a u să r e z i s t e d u ş m a n i l o r şi, c î n d a u v ă z u t p e c a m a r a z i i l o r
înfrînţi şi p e l a c e d e m o n i e n i năpustindu-se, a u l u a t - o l a fugă.
(4) D i n t r e ^ m a n t i n e e n i î n c ă şi m a i m u l ţ i a u f o s t înfrînţi, dar
cea mai mare parte a logazilor argeieni s-au salvat. Fuga
şi r e t r a g e r e a n u a f o s t v i o l e n t ă şi n i c i pe o mare distanţă,
p e n t r u c ă l a c e d e m o n i e n i i f a c ca l u p t e l e s ă f i e l u n g i şi temei­
n i c e , p r i n rezistenţa l o r , p î n ă c î n d r e s p i n g p e d u ş m a n i , i a r a p o i
îi u r m ă r e s c puţin şi p e o m i c ă distanţă.

505
 THUCYDIDES

74 (1) A ş a s-a d e s f ă ş u r a t l u p t a şi a f o s t f o a r t e t i p i c ă pen­

t r u l u p t e l e d e acest f e l ; d u p ă o f o a r t e l u n g ă p e r i o a d ă de t i m p ,
a f o s t cea m a i m a r e l u p t ă l a c a r e a u l u a t p a r t e t r u p e elene,
d i n cele m a i d e s e a m ă cetăţi. (2) A t u n c i , l a c e d e m o n i e n i i , p u n î n d
înainte a r m e l e duşmanilor m o r ţ i , a u înălţat î n d a t ă u n monu­
m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i şi a u p r ă d a t m o r ţ i i , a u r i d i c a t tru­
purile soldaţilor lor, le-au d u s în Tegeea, u n d e l e - a u înmor-
m î n t a t şi a u p r e d a t p e soldaţii i n a m i c i , î n c h e i n d u n armistiţiu.
(3) D i n t r e a r g e i e n i , o r n e a ţ i şi c l e o n a i a u p i e r i t ş a p t e s u t e , d i n ­
tre mantineeni două sute, iar dintre atenieni, împreună cu
egineţii, două sute şi amîndoi comandanţii. Aliaţii lacede­
monienilor n u s-au aflat într-o astfel de suferinţă, încît d i n
acţiunea l o r să rezulte ceva măreţ. D a r este greu să aflăm
a d e v ă r u l în p r i v i n ţ a l o r . Se s p u n e a însă c ă a u p i e r i t t r e i sute.

75 (1) î n t i m p ce l u p t a e r a g a t a să se dea, P l e i s t o a n a x , c e l ă ­
l a l t rege, î m p r e u n ă c u soldaţii c e i m a i în vîrstă şi m a i t i n e r i ,
a u sărit î n a j u t o r şi a u înaintat p î n ă l a Tegeea, însă, aflînd
de victorie, s-au retras. Lacedemonienii, trimiţînd ştafete au
î n t o r s p e aliaţi d e l a C o r i n t şi d e l a I s t m . (2) A p o i retrăgîn-
d u - s e e i înşişi şi lăsînd pe aliaţi liberi — pentru că tocmai
atunci sărbătoreau C a r n i i l e — şi-au c o n t i n u a t sărbătoarea. (3)
î n privinţa învinuirii d e laşitate, p e c a r e l e - o a d u c e a u atunci
elenii, pentru dezastrul suferit în insulă şi pentru cealaltă
l i p s ă d e h o t ă r î r e şi î n c e t i n e a l ă , l a c e d e m o n i e n i i s - a u p u t u t dez­
vinovăţi prin această singură a c ţ i u n e , căci fuseseră loviţi de
soartă, z i c e a u e i , d a r î n c u g e t r ă m ă s e s e r ă aceiaşi. (4) î n ajunul
acestei lupte, epidaurienii a u n ă v ă l i t în masă în ţinutul Ar­
gosului, gîndind că este l i p s i t de apărători şi a u u c i s mulţi
d i n străjerii a r g e i e n i l o r r ă m a ş i acolo. (5) D u p ă luptă, a u v e n i t
în a j u t o r u l mantineenilor trei m i i de hopliţi eleeni şi o mie
de a t e n i e n i afară d e c e i dintîi şi toţi aliaţii a u p o r n i t împo­
triva Epidaurosului — în t i m p ce lacedemonienii sărbătoreau
C a r n i i l e — şi, î m p ă r ţ i n d u - s e î n d o u ă , a u î n c e p u t să înconjure
c e t a t e a c u z i d u r i . (6) U n i i stăteau î n r e p a u s , i a r a t e n i e n i i , aşa
cum fuseseră orînduiţi, au terminat îndată acropola Heraion.
Şi l ă s î n d c u toţii o g a r d ă l a f o r t ă r e a ţ ă , s-au î m p r ă ş t i a t prin
cetăţi şi v a r a s-a terminat.

506
 CARTEA A V-A

76 (1) L a î n c e p u t u l i e r n i i u r m ă t o a r e , l a c e d e m o n i e n i i , de în­
dată ce a u t e r m i n a t de s ă r b ă t o r i t C a r n i i l e , a u p o r n i t î n expe­
diţie şi, a j u n g î n d î n Tegeea, a u t r i m i s l a A r g o s p r o p u n e r i de
Î m p ă c i u i r e . (2) S p a r t a n i i a v e a u şi m a i î n a i n t e p r i e t e n i l a A r g o s ,
c a r e d o r e a u să d i s t r u g ă d e m o c r a ţ i a , d a r , d u p ă ce s-a d a t l u p t a ,
aceştia c u atît m a i m u l t a u p u t u t să c o n v i n g ă p o p o r u l să c a d ă
l a î n v o i a l ă . A r i s t o c r a ţ i i v o i a u m a i întîi să î n c h e i e u n t r a t a t c u
lacedemonienii şi a p o i să î n c h e i e şi o alianţă, şi a b i a atunci
să a t a c e p e democraţi. (3) î n acel m o m e n t a sosit l a A r g o s
Lichas, f i u l l u i Arcesilaos, p r o x e n u l argeienilor, cu două în­
trebări d i n partea lacedemonienilor; prima era: în ce scop
v o i e s c să p o a r t e r ă z b o i , i a r a d o u a , d a c ă v o r să o d u c ă în pace.
Şi ducîndu-se multe discuţii în contradictoriu — d i n întîm-
p l a r e e r a d e f a ţ ă şi A l c i b i a d e s — o a m e n i i care c o l a b o r a u c u
lacedemonienii, prinzînd a c u m pe faţă curaj, au convins pe
argeieni să primească următoarea propunere de împăciuire.

77 (1) I a r p r o p u n e r e a s u n a a s t f e l : „ A d u n a r e a p o p o r u l u i l a ­
c e d e m o n i e n i l o r h o t ă r ă ş t e să se î n ţ e l e a g ă c u A r g o s u l să r e s t i t u i e
orchamenienilor sclavii, mainalienilor pe ostatici, i a r pe osta­
t i c i i d e l a M a n t i n e e a să-i r e d e a l a c e d e m o n i e n i l o r , să p l e c e d i n
E p i d a u r o s şi să d i s t r u g ă z i d u l . (2) D a c ă a t e n i e n i i n u se v o r r e ­
t r a g e d i n E p i d a u r o s să f i e s o c o t i ţ i d u ş m a n i i a r g e i e n i l o r , l a c e d e ­
m o n i e n i l o r , a l i a ţ i l o r l a c e d e m o n i e n i l o r şi aliaţilor a r g e i e n i l o r . (3)
D a c ă l a c e d e m o n i e n i i a u l a e i v r e u n s c l a v , să-1 d e a cetăţilor r e s ­
p e c t i v e . (4) în privinţa s a c r i f i c i u l u i c ă t r e z e u , să f i e î n g ă d u i t
e p i d a u r e n i l o r să d e p u n ă j u r ă m î n t , i a r e i să-1 i a . (5) Cetăţile d i n
P e l o p o n e s , şi m a r i şi m i c i , să f i e l i b e r e , p o t r i v i t o b i c e i u l u i s t r ă ­
m o ş e s c . (6) I a r d a c ă c i n e v a d i n a f a r a P e l o p o n e s u l u i v a v e n i să
facă rău pe pămînt peloponesiac, să delibereze cu toţii, aşa
c u m v o r socoti, peloponesienii de cuviinţă. (7) T o ţ i acei care
sînt aliaţi ai l a c e d e m o n i e n i l o r în afara P e l o p o n e s u l u i să se
b u c u r e d e a c e l e a ş i d r e p t u r i d e c a r e se b u c u r ă şi aliaţii a r g e i e ­
nilor, păstrîndu-şi ţara l o r . L a c e d e m o n i e n i i să a r a t e aliaţilor
t r a t a t u l , să-1 a c c e p t e d a c ă v o r găsi de cuviinţă. (8) I a r d a c ă
aliaţii v o r găsi d e c u v i i n ţ ă , să-i t r i m i t ă acasă.

507
 THUCYDIDES

78 (1) A c e a s t ă propunere au primit-o mai întîi argeienii,

iar armata lacedemoniană a p l e c a t de l a Tegeea spre patrie.
D a r , d u p ă aceasta, c î n d a t e n i e n i i şi p e l o p o n e s i e n i i a v e a u î n c ă
relaţii, aceiaşi o a m e n i a u m i j l o c i t , n u m u l t m a i tîrziu, î n aşa
fel ca a r g e i e n i i să p ă r ă s e a s c ă alianţa c u M a n t i n e i a , c u Eleea
şi c u A t e n a , şi să î n c h e i e u n t r a t a t d e alianţă c u l a c e d e m o n i e n i i .
T r a t a t u l suna astfel:

79 (1) „ L a c e d e m o n i e n i i şi a r g e i e n i i a u hotărît să î n c h e i e u n
t r a t a t p e c i n c i z e c i de a n i în c o n d i ţ i i d e e g a l i t a t e , d î n d u - ş i ' d e s ­
p ă g u b i r i l e g i u i t e d u p ă p r a c t i c i l e strămoşeşti, i a r c e l e l a l t e cetăţi
d i n P e l o p o n e s să i a p a r t e l a t r a t a t u l d e alianţă l i b e r e şi i n d e ­
p e n d e n t e , p ă s t r î n d u - ş i ţ a r a l o r şi a c o r d î n d d e s p ă g u b i r i l e l e g i u i t e ,
e g a l e şi a s e m ă n ă t o a r e î n faţa c u r ţ i l o r d e j u d e c a t ă , p o t r i v i t o b i ­
c e i u r i l o r s t r ă b u n e . (2) T o ţ i aliaţii A r g o s u l u i d i n a f a r a Pelopo­
n e s u l u i se v o r b u c u r a d e aceleaşi c o n d i ţ i i ca şi a r g e i e n i i (alia­
ţii a r g e i e n i l o r să se b u c u r e d e a c e l e a ş i condiţii ca argeienii),
păstrîndu-şi cetatea l o r independentă. (3) D a c ă cumva va fi
n e v o i e d e o e x p e d i ţ i e în c o m u n , l a c e d e m o n i e n i i şi a r g e i e n i i să
h o t ă r a s c ă c u m l i se v a p ă r e a m a i b i n e . (4) D a c ă se v a i v i v r e o
d i s p u t ă între cetăţi, f i e d i n ă u n t r u , f i e d i n a f a r ă P e l o p o n e s u l u i ,
f i e în p r i v i n ţ a h o t a r e l o r , f i e în altă p r i v i n ţ ă , să f i e l i c h i d a t e p r i n
j u d e c a t ă . I a r d a c ă v r e u n u l d i n aliaţi v a a v e a v r e u n diferend
c u v r e o c e t a t e , să se m e a r g ă l a acea c e t a t e l a c a r e v o r găsi
a m î n d o u ă d e c u v i i n ţ ă . D i f e r e n d e l e d i n t r e cetăţi să f i e j u d e c a t e
potrivit obiceiului strămoşesc".

80 (1) A c e s t a a f o s t t r a t a t u l d e a l i a n ţ ă şi, î n t r - a d e v ă r , e i a u
tranşat t o a t e d i f e r e n d e l e d i n t r e e i , p r i n r ă z b o i s a u î n a l t f e l ,
şi, c h i b z u i n d l u c r u r i l e î n c o m u n , a u v o t a t c a să n u p r i m e a s c ă
c r a i n i c şi s o l i e d e l a a t e n i e n i , d a c ă n u v o r ieşi d i n P e l o p o n e s ,
p ă r ă s i n d z i d u r i l e , şi n i m e n i să n u c a d ă l a î n v o i a l ă s a u să p o a r t e
r ă z b o i i z o l a t , c i toţi î m p r e u n ă . (2) E r a u m î n i a ţ i d i n m u l t e pri­
cini şi a u t r i m i s şi u n i i şi alţii soli în p ă r ţ i l e Traciei şi l a
r e g e l e P e r d i c c a s şi l - a u c o n v i n s să î n c h e i e alianţă, p r i n jură­
mînt, cu ei. Perdiccas n u s-a desprins îndată de atenieni, ci
d o a r p l ă n u i a să f a c ă acest l u c r u , p e n t r u c ă v e d e a c ă şi a r g e i e ­
n i i f a c l a f e l . D e a l t f e l , l a o r i g i n e e l se t r ă g e a d i n A r g o s . A u

508
 CARTEA A V-A

înnoit v e c h i l e jurăminte cu chalcidienii şi a u î n c h e i a t şi a l ­

tele. (3) A r g e i e n i i au trimis soli şi l a A t e n a , îndemnînd pe
a t e n i e n i să p ă r ă s e a s c ă f o r t ă r e a ţ a d e l a E p i d a u r o s . D a r v ă z î n d
c ă sînt puţini î n f a ţ a m a i m u l t o r a , a u t r i m i s p e Demosthenes
să s c o a t ă d e a c o l o p e străjerii l o r . D e m o s t h e n e s , s o s i n d l a faţa
l o c u l u i şi i n s t i t u i n d , d e f o r m ă , u n f e l d e î n t r e c e r e g i m n i c ă în
faţa fortăreţei, c î n d a u v e n i t ceilalţi străjeri l a î n t r e c e r e a î n ­
c h i s p o r ţ i l e şi, m a i tîrziu, î n n o i n d t r a t a t u l c u e p i d a u r i e n i i , l e - a u
p r e d a t fortăreaţa.

81 (1) D u p ă r e t r a g e r e a a r g e i e n i l o r d i n alianţă, l a r î n d u l l o r ,
m a n t i n e e n i i l a început a u rezistat apoi, simţindu-se slabi fără
a r g e i e n i , s - a u î n ţ e l e s şi e i c u l a c e d e m o n i e n i i şi a u r e n u n ţ a t l a
c o n d u c e r e a c e t ă ţ i l o r . (2) L a c e d e m o n i e n i i şi a r g e i e n i i , f i e c a r e în
n u m ă r d e o m i e , p o r n i n d î m p r e u n ă în e x p e d i ţ i e , a u p ă t r u n s în
S i c y o n i a , a u t r e c u t p u t e r e a î n m î n a u n e i o l i g a r h i i şi d u p ă aceea,
împreună, au răsturnat puterea poporului din Argos şi au
instituit o oligarhie pe placul lacedemonienilor. Aceste eveni­
mente se petreceau spre primăvară, pe l a sfîrşitul iernii; şi
s-a t e r m i n a t a l p a i s p r e z e c e l e a a n a l r ă z b o i u l u i .

82 (1) I n v a r a următoare, dieii 6 6

din Athos s-au desprins
d e a t e n i e n i şi a u t r e c u t d e p a r t e a c h a l c i d i e n i l o r , i a r l a c e d e m o ­
nienii a u p u s în rînduială situaţia politică d i n A c h a i a , care
m a i î n a i n t e n u e r a s a t i s f ă c ă t o a r e . (2) P o p o r u l d i n A r g o s , r i d i c î n -
d u - s e p u ţ i n c î t e p u ţ i n şi p r i n z î n d c u r a j , a p u s l a c a l e să atace
pe o l i g a r h i , pîndind sărbătoarea G y m n o p e d i i l o r 0 7
la lacedemoni­
e n i . S-a d a t o l u p t ă în c e t a t e şi p o p o r u l î n v i n g î n d , p e u n i i i - a u
u c i s , i a r p e alţii i - a u i z g o n i t . (3) î n a i n t e , c î n d p e l a c e d e m o n i e n i
îi c h e m a u p r i e t e n i i n u se d u c e a u , d a r a c u m , a u lăsat G y m n o -
p e d i i l e şi a u sărit î n a j u t o r . L a T e g e e a , a f l î n d că o l i g a r h i i sînt
înfrînţi, n - a u v r u t să î n a i n t e z e , deşi exilaţii îi r u g a u , c i , r e t r ă -
g î n d u - s e în p a t r i e , a u c o n t i n u a t să s ă r b ă t o r e a s c ă G y m n o p e d i i l e .
(4) D a r , m a i tîrziu, c î n d a u v e n i t s o l i d e l a i n f o r m a t o r i i d i n c e t a t e
şi d e l a a r g e i e n i i d i n a f a r ă , în p r e z e n ţ a aliaţilor, s - a u spus m u l t e
l u c r u r i , şi d e o p a r t e şi d e a l t a , a p o i s-a d e c r e t a t c ă cei d i n
c e t a t e săvîrşiseră o n e d r e p t a t e şi a u h o t ă r î t să p o r n e a s c ă cu
a r m a t a l a A r g o s ; totuşi s - a u p r o d u s u n e l e a m î n ă r i şi ş o v ă i e l i .

509
 THUCYDIDES

(5) î n acest t i m p , p o p o r u l d i n A r g o s , t e m î n d u - s e d e lacedemo­

n i e n i şi c ă u t î n d să î n c h e i e alianţă c u a t e n i e n i i — pentru că
s o c o t e a u c ă l e v a f i d e u n m a i m a r e f o l o s — a u î n c e p u t să r i ­
dice marile ziduri spre mare, p e n t r u ca, d a c ă cumva vor f i
î m p i e d i c a ţ i să c o m u n i c e p e u s c a t , să p o a t ă , î m p r e u n ă cu ate­
n i e n i i , să se a p r o v i z i o n e z e p e m a r e . (6) L a r i d i c a r e a
6 8
zidului
a u l u a t p a r t e şi c î t e v a cetăţi d i n P e l o p o n e s . A r g e i e n i i lucrau
î m p r e u n ă c u t o t p o p o r u l , şi b ă r b a ţ i , şi f e m e i , şi s c l a v i , i a r d e
i a A t e n a l e - a u v e n i t t î m p l a r i şi p i e t r a r i şi v a r a s-a terminat.

83 (1) î n i a r n a u r m ă t o a r e , l a c e d e m o n i e n i i , aflînd c ă a r g e i e n i i
ridică zidul, au pornit cu armata l a A r g o s , e i şi aliaţii l o r ,
afară de C o r i n t . E i m a i aveau pe u n i i colaboratori chiar d i n
Argos. Armata o comanda Agis, fiul l u i A r c h i d a m o s , regele
lacedemonienilor. (2) A v a n t a j e l e p e c a r e c r e d e a u e i că- l e a u
î n c e t a t e n u se a r ă t a s e r ă î n c ă , aşa c ă , d u p ă ce a u c u c e r i t z i d u ­
rile ridicate, le-au dărîmat, a u ocupat localitatea Hysias d i n
A r g i a , a u u c i s p e toţi o a m e n i i l i b e r i p e c a r e - i c a p t u r a s e r ă , şi
apoi s-au retras acasă, împrăştiindu-se prin cetăţi. (3) După
aceea şi a r g e i e n i i a u p o r n i t c u a r m a t ă în P h l i a s i a p e n t r u că
p r i m i s e r ă p e e x i l a ţ i i l o r şi, d e v a s t î n d - o , s - a u r e t r a s acasă. î n ­
tr-adevăr, mulţi dintre ei l o c u i a u acolo. (4) î n aceeaşi iarnă
a t e n i e n i i a u b l o c a t c u f l o t a şi M a c e d o n i a , a c u z î n d p e P e r d i c c a s
d e alianţa, întărită p r i n j u r ă m î n t , p e c a r e acesta o f ă c u s e cu
a r g e i e n i i şi c u l a c e d e m o n i e n i i ; îl m a i î n v i n u i a u c ă , a t u n c i cînd
e i se p r e g ă t i s e r ă să p o r n e a s c ă c u a r m a t a î m p o t r i v a c h a l c i d i e ­
n i l o r d i n T r a c i a şi î m p o t r i v a cetăţii A m p h i p o l i s , s u b comanda
l u i N i c i a s , f i u l l u i N i c e r a t o s , e l t r ă d a s e alianţa, i a r a r m a t a a t e ­
n i a n ă se î m p r ă ş t i a s e m a i ales d u p ă r e t r a g e r e a l u i . P e n t r u ate­
n i e n i e l e r a d e c i d u ş m a n . Şi a s t f e l s-a t e r m i n a t i a r n a aceasta
şi a l c i n c i s p r e z e c e l e a a n a l r ă z b o i u l u i .

84 (1) î n vara următoare, Alcibiades, plutind spre Argos

c u d o u ă z e c i d e c o r ă b i i , a c a p t u r a t ca l a t r e i s u t e d e argeieni,
c a r e î n c ă i se m a i p ă r e a u suspecţi şi s i m p a t i z a u c u lacedemo­
nienii, iar atenienii i - a u aşezat în insulele de primprejurul
Atenei, pe care le conduceau. Atenienii au pornit apoi spre
insula Melos cu treizeci de corăbii a t e n i e n e , şase d i n Chios,

510
 CARTEA A V-A

d o u ă d i n Lesbos, c u o m i e d o u ă s u t e de hopliţi a t e n i e n i , trei

s u t e d e arcaşi, d o u ă z e c i d e arcaşi p e d e ş t r i şi c u o m i e cinci
s u t e d e h o p l i ţ i , aliaţi şi i n s u l a r i . (2) M e l i e n i i , fiind coloniştii
l a c e d e m o n i e n i l o r , n u v o i a u să d e a a s c u l t a r e a t e n i e n i l o r , aşa c u m
f ă c e a u ceilalţi i n s u l a r i , c i , l a î n c e p u t , n e f i i n d aliaţii n i c i unuia
d i n t r e e i , a u s t a t liniştiţi, a p o i , c î n d a t e n i e n i i a u început să-i
silească, devastîndu-le ţara, au trecut pe faţă l a război. (3)
Aşezîndu-şi deci atenienii tabăra acestei armate pe pămîntul
lor, comandanţii Cleomedes, fiul l u i Lycomedes şi T i s i a s , fiul
lui T i s i m a c h o s , m a i înainte de a le devasta ţara, au trimis
l a e i s o l i ca să d i s c u t e . M e l i e n i i n u a u d u s s o l i i în f a ţ a adu­
nării p o p o r u l u i , c i l e - a u c e r u t să s p u n ă în faţa d r e g ă t o r i l o r şi a
oligarhilor motivul pentru care veniseră. Solii atenienilor au
vorbit astfel:

85 (1) „ D e v r e m e ce d i s c u ţ i i l e n u se d u c în f a ţ a poporului,
p e n t r u c a n u c u m v a , d u c î n d u - s e o v o r b i r e c o n t i n u ă şi n e î n t e ­
meiată, p o p o r u l să a u d ă d e la noi lucruri n e d o v e d i t e şi fle­
c ă r e l i şi să f i e înşelat — pentru că îmi d a u seama că acest
sens îl a r e f a p t u l c ă n e - a ţ i d u s î n faţa u n u i m i c g r u p d e oa­
meni — v o i , c e i c a r e şedeţi şi n e ascultaţi, p r o c e d a ţ i pentru
v o i c u cea m a i m a r e siguranţă. A ş a d a r , şi v o i să r ă s p u n d e ţ i l a
f i e c a r e p r o p u n e r e a n o a s t r ă în p a r t e , şi n u în g e n e r a l , şi m a i
ales l a ceea ce se v a p ă r e a c ă n - a f o s t spus aşa c u m t r e b u i a ,
luaţi d e c i c u v î n t u l şi s p u n e ţ i ce v ă c o n v i n e " .

86 M e m b r i i adunării m e l i e n i l o r a u răspuns: ,,Desigur, c o m ­

p o r t a r e a m o d e r a t ă de a n e sfătui î n t r e n o i , în linişte, n u m e ­
rită d o j a n ă , d a r r ă z b o i u l n u a m e n i n ţ ă să î n c e a p ă , c i a şi î n ­
c e p u t , este î n m o d v ă d i t d e o s e b i t d e această c o m p o r t a r e . N o i
v e d e m că aţi v e n i t ca să j u d e c a ţ i cele ce se v o r s p u n e , d a r
dacă în cele d i n u r m ă dreptatea va f i de partea noastră în
a c e a s t ă d i s c u ţ i e , c u m este f i r e s c , şi d a c ă , d i n această pricină,
nu vom ceda, vom avea războiul, i a r dacă vom ceda, vom
avea sclavie".

87 ATENIANUL — D a c ă v o i aţi v e n i t c u g î n d u l de a f a c e
conjecturi asupra viitorului s a u să faceţi a l t c e v a d e c î t să g ă -

511
 THUCYDIDES

siţi o s a l v a r e d i n situaţia d e f a ţ ă p e n t r u c e t a t e a v o a s t r ă , d i n
cele ce v e d e ţ i nu vom mai vorbi; d a c ă însă aţi v e n i t ca să
d e l i b e r a ţ i p e n t r u s a l v a r e a cetăţii p o a t e c ă v o m vorbi.

88 MELIANUL — E s t e f i r e s c şi n e v e ţ i i e r t a că, f i i n d în
această î m p r e j u r a r e , n o i ne v o m referi şi v o m vorbi despre
m u l t e l u c r u r i . D e s i g u r , a d u n a r e a n o a s t r ă d e faţă a fost con­
vocată ca să ia hotărîri cu privire la salvarea noastră. De
aceea şi d e z b a t e r e a să f i e în f e l u l î n c a r e socotiţi v o i .

89 ATENIANUL — E i bine, noi n - a m venit, cu cuvinte fru­

m o a s e , să v ă a r ă t ă m c u m s î n t e m s a u d a c ă a v e m d r e p t u l să v ă
c o n d u c e m , d u p ă ce a m i z g o n i t p e m e z i , s a u să v ă a t a c ă m p e n ­
t r u că a m s u f e r i t nedreptăţi de l a v o i , n i c i n u v o m ţine dis­
c u r s u r i n e c r e z u t de l u n g i , d a r n i c i n u c r e d e m că v o i socotiţi
c ă n e v e ţ i c o n v i n g e că, deşi c o l o n i ş t i a i l a c e d e m o n i e n i l o r , t o ­
tuşi n u aţi l u p t a t alături d e e i , s a u c ă n u n e - a ţ i f ă c u t nouă
n i c i o nedreptate, ci dimpotrivă, n o i gîndim că fiecare dintre
n o i v o m c ă u t a să o b ţ i n e m cîştig d e c a u z ă d i n cele ce s o c o t i m
c ă sînt d r e p t e ; n o i s t ă m în f a ţ a u n o r a c a r e ştiu c ă d r e p t a t e a şi
c u v î n t u l sînt h o t ă r î t o a r e d a c ă n e c e s i t a t e a este e g a l ă d e a m b e l e
părţi, aşa c ă fruntaşii cetăţilor a c ţ i o n e a z ă b a z î n d u - s e p e p u t e r e ,
i a r c e i s l a b i l i se supun.

90 MELIANUL — D e s i g u r , n o i s o c o t i m c ă este f o l o s i t o r (şi

este necesar s-o facem, pentru că v o i ne-aţi îngăduit măcar
să v o r b i m d e s p r e ce p o a t e f i u t i l î m p o t r i v a dreptăţii) c a v o i
să n u distrugeţi ceea ce este u n b u n c o m u n , c i a c e l u i a c a r e
se află m e r e u în p r i m e j d i e să-i f i e a c o r d a t ă d r e p t a t e a c u v e n i t ă
şi [ m a i s o c o t i m c ă este f o l o s i t o r ] c a c h i a r d a c ă n u - ş i p o a t e d o ­
v e d i în a m ă n u n t d r e p t a t e a c a u z e i să a i b ă o a r e c a r e f o l o a s e . Şi
l u c r u l acesta v ă p r i v e ş t e c u atît m a i m u l t p e v o i , c u cît, d a c ă
v ă veţi prăbuşi, p r i n groaznica pedeapsă pe c a r e aţi putea-o
s u f e r i , v e ţ i f i şi p e n t r u alţii u n exemplu.

9 1 ATENIANUL — (1) N o i n u n e t e m e m de sfîrşitul domi­

naţiei n o a s t r e , p r e s u p u n î n d că a r î n c e t a , p e n t r u c ă n u c e i c a r e
c o n d u c p e alţii (de p i l d ă l a c e d e m o n i e n i i ) sînt p r i m e j d i o ş i pen-

512
 CARTEA A V-A

t r u c e i învinşi ( l u p t a noastră n u este î m p o t r i v a lacedemonieni­

l o r ) , c i supuşii sînt p r i m e j d i o ş i , c î n d a t a c ă p e c e i c a r e - i conduc
şi îi î n f r î n g . (2) F i e - v ă v o u ă î n g ă d u i t să v ă a v î n t a ţ i în p r i m e j d i e
p e n t r u aceasta, d a r n o i vă v o m arăta că a m v e n i t în intere­
sul dominaţiei noastre şi că a c u m discutăm despre salvarea
p r o p r i e i v o a s t r e cetăţi, d o r i n d ca să v ă c o n d u c e m f ă r ă tulbu­
r a r e , i a r v o i să puteţi f i salvaţi ş i - n i n t e r e s u l v o s t r u , şi î n a l
nostru.

92 MELIANUL — Şi m ă r o g , c u m a r p u t e a f i u t i l pentru
n o i , să f i m s c l a v i , i a r p e n t r u v o i să fiţi stăpîni?

93 ATENIANUL — U t i l p e n t r u v o i a r f i să ne daţi ascul­

t a r e înainte de a păţi c e v a r ă u , i a r p e n t r u n o i să v ă cîştigăm
fără distrugeri.

94 MELIANUL — O a r e , n u v - a r c o n v e n i ca n o i să s t ă m î n
linişte şi să v ă f i m p r i e t e n i , î n l o c d e d u ş m a n i , şi să n u p a r ­
ticipăm l a n i c i o alianţă?

95 ATENIANUL — N u n e p ă g u b e ş t e p e n o i atît duşmănia

voastră, cît p r e f e r i n ţ a pe care o aveţi pentru slăbiciune, i a r
u r a p e c a r e o nutriţi v o i î m p o t r i v a p u t e r i i constituie o pildă
p e n t r u cei conduşi.

96 MELIANUL — Supuşii voştri consideră oare f i r e s c u l în

aşa f e l î n c î t să p u n ă în aceeaşi balanţă pe aceia care n-au
n i c i o relaţie c u v o i c u a c e i a c a r e — c e i m a i m u l ţ i f i i n d colo­
niştii v o ş t r i — s - a u d e s p r i n s d e v o i şi a u f o s t a p o i supuşi cut
forţa?

97 ATENIANUL — S u p u ş i i noştri socotesc c ă n i c i u n u l n u i

este l i p s i t d e d r e p t a t e , d a r c ă f i e c a r e s u p r a v i e ţ u i e ş t e d u p ă c u m
p o a t e şi p e n o i n u n e a t a c ă d e f r i c ă ; d e a c e e a v o i , în a f a r ă de
faptul că no» ne-am extinde conducerea asupra mai multor
cetăţi, aţi p u t e a să n e oferiţi s e c u r i t a t e , d a c ă aţi f i s u b j u g a ţ i *
mai ales c ă , i n s u l a r i c u m sînteţi, n-aţi p u t e a î n f r î n g e pe cei»
c a r e s t ă p î n e s c m a r e a , şi, m a i s l a b i f i i n d , p e c e i m a i , p u t e r n i c i
decît v o i .

33 — Războiul peloponesiac 513

 THUCYDIDES

98 MELIANUL — N u socotiţi v o i d e c i c ă în neutralitatea

noastră constă securitatea voastră? (Aşa c u m v o i ne-aţi respins
d r e p t e l e n o a s t r e j u s t i f i c ă r i şi î n c e r c a ţ i să n e c o n v i n g e ţ i să as­
c u l t ă m d e i n t e r e s u l v o s t r u , este n e c e s a r ca şi n o i să v ă ară­
tăm p r o p r i u l nostru i n t e r e s şi să î n c e r c ă m să v ă convingem,
dacă c u m v a interesul nostru v a coincide cu a l vostru). Astfel,
c u m n u v ă veţi f a c e v o i d u ş m a n i p e cei c a r e n u p a r t i c i p ă a c u m
l a n i c i o a l i a n ţ ă , d a c ă aceştia, p r i v i n d l a ceea ce f a c e ţ i c u n o i ,
se v o r aştepta să-i atacaţi şi p e ei? Şi, în această î m p r e j u r a r e ,
ce a l t c e v a faceţi decît că măriţi numărul duşmanilor pe care-i
a v e ţ i , şi c ă v ă atrageţi c u f o r ţ a p e a c e i a c a r e n - a v e a u d e g î n d
să v ă f i e d u ş m a n i ?
9

99 ATENIANUL — N o i n u s o c o t i m primejdioşi pe acei c o n ­

t i n e n t a l i care, mînaţi f i i n d de d o r u l de l i b e r t a t e , v o r şovăi m u l t
s ă se apere împotriva noastră, ci socotim primejdioşi numai
p e i n s u l a r i i i n d e p e n d e n ţ i , c u m sînteţi v o i , şi p e a c e i a c a r e sînt
exasperaţi de constrîngerile p e care le i m p u n e dominaţia. în­
tr-adevăr, aceştia mai ales ar putea, fără să judece, să se
avînte e i înşişi şi să ne î m p i n g ă şi p e n o i într-o primejdie
sigură.

100 MELIANUL — D a c ă , d e c i , v o i sînteţi g a t a să înfruntaţi

o atît de m a r e p r i m e j d i e p e n t r u a v ă păstra d o m i n a ţ i a şi d a c ă
cei care se află în sclavie [sînt gata să înfrunte o atît de
m a r e p r i m e j d i e ] ca să s c u t u r e s c l a v i a , a t u n c i şi n o i , c a r e s î n t e m
î n c ă l i b e r i , a m d a d o v a d ă d e o j a l n i c ă n e t r e b n i c i e şi laşitate,
d a c ă n - a m f a c e t o t u l înainte de a c ă d e a în s c l a v i e !

101 ATENIANUL — Dacă v o i veţi c h i b z u i c u înţelepciune,

veţi vedea c ă n u este aşa, p e n t r u c ă v o i n u daţi o l u p t ă pe
p i c i o r de egalitate c u n o i , p e n t r u salvarea onoarei sau ca să
n u ispăşiţi v r e o ruşine, c i d e z b a t e r e a a r e l o c p e n t r u salvarea
v o a s t r ă , ca să n u v ă î m p o t r i v i ţ i c e l o r c a r e sînt c u m u l t m a i
p u t e r n i c i decît v o i .

102 MELIANUL — D a r , n o i ştim că v i c i s i t u d i n i l e în răz­

b o a i e sînt, î n d e o b ş t e , m a i h o t ă r î t o a r e p e n t r u a m b e l e părţi de-

514
 CARTEA A V-A

cît d i f e r e n ţ a de forţe armate dintre ele. A ceda imediat în­

s e a m n ă a n e s p u l b e r a o r i c e s p e r a n ţ ă , p e cînd, p r i n t r - o acţiune
reuşită, p ă s t r ă m î n c ă speranţa că v o m p u t e a să stăm pe p i ­
cioare.

103 ATENIANUL — (1) S p e r a n ţ a ; f i i n d o m î n g î i e r e î n pri­

mejdie, chiar dacă dezamăgeşte pe c e i ce r e c u r g l a ea, cînd.
zvîrlă în luptă numai prisosul de forţe, n u - i lasă să se
n ă r u i e . î n s ă o a m e n i i c a r e p u n în j o c t o t ce a u — c ă c i n ă d e j ­
d e a este d i n f i r e c h e l t u i t o a r e 0 9
— o cunosc a b i a c î n d se pră­
b u ş e s c şi c î n d n u l e m a i lasă n i c i o p o s i b i l i t a t e să se f e r e a s c ă
d e ea, d u p ă ce a u c u n o s c u t - o . (2) V o i , însă, n u v ă lăsaţi
70
să
păţiţi aşa ceva ,71
căci sînteţi slabi şi d e p i n d e ţ i de o singură
m i ş c a r e a b a l a n ţ e i şi n u v ă a s e m ă n a ţ i c e l o r m u l ţ i , c a r e , deşi
mai p o t f i salvaţi c u m i j l o a c e o m e n e ş t i , c î n d sînt z d r o b i ţ i îi
părăsesc speranţele întemeiate 72
şi se î n d r e a p t ă c ă t r e speranţe
n e s i g u r e , s p r e m a n t i c ă , s p r e o r a c o l e şi s p r e t o a t e de acest f e l ,
c a r e se v o r n ă r u i c u t o a t e s p e r a n ţ e l e l o r .

104 MELIANUL — N o i , ştiţi bine, ne dăm seama că este

g r e u să l u p t ă m c u p u t e r e a şi c u n o r o c u l v o s t r u , d a c ă n u a v e m
în m o d e g a l c u v o i p e ce să n e b i z u i m . T o t u ş i , s p e r ă m , î n c r e -
dinţîndu-ne soartei noastre şi cu ajutorul divinităţii, că nu
vom f i învinşi, fiindcă sîntem nepătaţi în faţa voastră, care
sînteţi nedrepţi cu n o i . Cît p r i v e ş t e lipsa noastră de putere,,
n e v a v e n i în a j u t o r a l i a n ţ a p e c a r e o a v e m c u l a c e d e m o n i e n i i
şi c a r e în m o d necesar v a t r e b u i să i n t e r v i n ă , d a c ă n u d i n a l t
motiv, cel puţin pentru că sîntem rude de sînge c u e i , aşa
că şi demnitatea le v a cere să n e ajute. Iată de ce n u cu.
totul şi f ă r ă raţiune a v e m această îndrăzneală.

105 ATENIANUL — (1) în ceea ce priveşte bunăcredmţa

n o a s t r ă f a ţ ă d e d i v i n i t a t e , n u c r e d e m să f i f o s t v r e o d a t ă m a i
p r e j o s de v o i . C ă c i n u s o c o t i m d r e p t şi n i c i n u săvîrşirn nimic
în a f a r ă d e c r e d i n ţ a o m e n e a s c ă faţă d e d i v i n i t a t e ca faţă de n o i
înşine. (2) Despre divinitate presupunem, i a r despre natura
omenească ştim clar că, dintr-o necesitate firească, domină
p e c e l c a r e a p u s stăpînire. A ş a c ă n u n o i a m i n s t i t u i t această

515
 THUCYDIDES

lege şi nici n-am gâsit-o aşezată ca să ne folosim de ea,

c i n o i a m p r i m i t - o , f i i n d c ă e x i s t a şi v a e x i s t a v e ş n i c , i a r n o i
o v o m lăsa î n f i i n ţ a şi n e v o m f o l o s i d e ea, ştiind c ă şi v o i ca
şi alţii, c a r e s-ar găsi l a aceeaşi treaptă de p u t e r e ca şi n o i ,
a r face acelaşi lucru. (3) I a r în ce priveşte divinitatea, pro­
b a b i l c ă n u v o m f i m a i p r e j o s . Cît d e s p r e f a p t u l c ă v ă î n c r e -
deţi în lacedemonienii, care dintr-un sentiment de ruşinare
măcar vor trebui să \ă vină i n ajutor, vă socotim fericiţi
c ă n-aţi s u f e r i t î n c e r c a r e a r ă u l u i , d a r n u v ă i n v i d i e m nebunia.
(4) E d r e p t că lacedemonienii în r a p o r t u r i l e dintre ei, ca şi
faţă d e d a t o r i i l e băştinaşe, d a u d o v a d ă de n o b i l e sentimente.
D a r în r a p o r t u r i l e l o r c u cei d i n a f a r ă s-ar p u t e a s p u n e m u l t e ;
n e - a m p u t e a r e z u m a să a r ă t ă m n u m a i c ă e i , p e cît ş t i m , c o n ­
f u n d ă ceie m a i e v i d e n t e şi p l ă c u t e l u c r u r i c u cele m a i b u n e ,
i a r cele ce sînt de f o l o s c u cele ce sînt d r e p t e . î n o r i c e caz,
o a s t f e l d e g î n d i r e n u se p o t r i v e ş t e c u c a l e a d e s a l v a r e aleasă
de v o i , c a r e , în m o m e n t u l de faţă, este neraţională.

106 MELIANUL — T o c m a i d e aceea s î n t e m şi n o i î n c r e d i n ­

ţaţi, m a i ales a c u m , c ă l a c e d e m o n i e n i i , în i n t e r e s u l l o r , ţ i n î n d
s e a m a că sîntem coloniştii l o r , n u ne v o r trăda p e n t r u ca să
piardă încrederea în faţa e l e n i l o r c a r e l e sînt b i n e v o i t o r i , şi
să f i e de folos chiar duşmanilor lor.

107 ATENIANUL — Aşadar, v o i v ă închipuiţi că f o l o s u l n u

se a s o c i a z ă c u s e c u r i t a t e a , şi c ă d r e p t u l şi b i n e l e se realizează
înfruntînd primejdii? Lacedemonienii n u sînt nicidecum dis­
p u ş i să î n f r u n t e acest r i s c .

108 MELIANUL — Dimpotrivă, noi credem m a i degrabă că

e i v o r î n f r u n t a p e n t r u n o i a c e l e p e r i c o l e , şi se v o r arăta m a i
s t a t o r n i c i d e c î t f a ţ ă d e alţii, i a r în ceea ce p r i v e ş t e operaţiile
m i l i t a r e n o i sîntem aproape de Pelopones şi l e i n s p i r ă m m a i
m u l t ă î n c r e d e r e d e c î t alţii, d i n c a u z a î n r u d i r i i c u g e t u l u i n o s t r u .

109 ATENIANUL — D a r este e v i d e n t c ă p e n t r u c e i alături

d e c a r e lupţi f o r ţ a n u c o n s t ă î n b u n ă v o i n ţ a c e l o r c h e m a ţ i în
a j u t o r , ci dacă a c e i a sînt c u m u l t superiori în p u t e r e a d e a

516
 CARTEA A V-A

săvîrşi f a p t e l e . L u c r u l acesta îl a u în v e d e r e l a c e d e m o n i e n i i , şi
încă mai mult d e c î t alţii. A ş a d a r , n e î n c r e z î n d u - s e în propria
lor p r e g ă t i r e , e i se î n s o ţ e s c de mulţi aliaţi chiar cînd atacă
p e v e c i n i , aşa c ă n u este d e c r e z u t c ă e i v o r p u t e a t r e c e î n t r - o
insulă, c î n d n o i s î n t e m stăpîni p e mare.

110 MELIANUL — (1) D a r l a c e d e m o n i e n i i v o r p u t e a să m a i

t r i m i t ă şi pe alţii, a p o i l a r g ă este m a r e a c r e t a n ă d i n p r i c i n a
căreia cucerirea celor care o domină este m a i g r e u d e reali­
zat decît s a l v a r e a celor c a r e v o r să se ascundă. (2) Şi dacă
vor eşua în a c e a s t ă î n c e r c a r e , se v o r î n t o a r c e s p r e ţ a r a v o a s t r ă
şi s p r e ceilalţi aliaţi a i v o ş t r i , p e c a r e B r a s i d a s n u i - a a t a c a t ,
a s t f e l c ă v o i v e ţ i a v e a să luptaţi n u p e n t r u o a l i a n ţ ă şi p e n ­
t r u u n p ă m î n t c a r e n u v i se c u v i n e atît d e m u l t , c i p e n t r u p r o ­
p r i u l vostru pămînt.

111 ATENIANUL — (1) A c e s t lucru s-ar putea să se în-

t î m p l e şi c e l o r c a r e a u o o a r e c a r e e x p e r i e n ţ ă şi v o u ă şi, c h i a r
şi a c e l o r a c a r e ştiu c ă a t e n i e n i i n u s - a u r e t r a s v r e o d a t ă d e l a
un a s e d i u p e n t r u c ă a u f o s t î n f r i c o ş a ţ i d e alţii. (2) N o i s o c o ­
tim c ă v o i , d u p ă ce aţi d e c l a r a t c ă v e ţ i d e l i b e r a p e n t r u pro­
p r i a voastră s a l v a r e , n-aţi spus n i m i c în această discuţie cu
privire la lucrul pe care o a m e n i i , bazîndu-se, ar putea crede
c ă v o r f i salvaţi, c i , d i m p o t r i v ă , g r e u l tăriei v o a s t r e este con­
s t i t u i t d i n nădejdi, i a r forţele voastre actuale sînt p r e a mici
p e n t r u a s u p r a v i e ţ u i forţei c a r e - i este o p u s ă . V o i daţi dovadă
d e m u l t ă c o n t r a d i c ţ i e î n g î n d i r e , d a c ă n u n e v e ţ i arăta, s c h i m -
bîndu-vă părerea, că aţi luat o hotărîre m a i înţeleaptă. (3)
într-adevăr, nu vă întoarceţi spre sentimentul onoarei, care
provoacă mari d i s t r u g e r i o a m e n i l o r în î m p r e j u r ă r i urî t e şi î n
primejdiile evidente. într-adevăr, cei care chiar prevedeau
unde-i va duce aşa-numita „onoare" a u fost împinşi de pu­
ternica atracţie a acestui cuvînt şi, lăsîndu-se învinşi de o
vorbă, a u căzut de bunăvoie în nenorociri de neînlăturat şi
a u înfruntat o ruşine m a i grozavă d i n p r i c i n a nesăbuinţei l o r ,
mai m u l t d e c î t d i n p r i c i n a s o a r t e i . (4) V o i , d e c i , c h i b z u i ţ i b i n e
şi f e r i ţ i - v ă d e acest l u c r u , c ă c i să n u c r e d e ţ i c ă este u n l u c r u
u r î t să fiţi înfrînţi d e o c e t a t e f o a r t e m a r e , c a r e v ă îndeamnă

517
 THUCYDIDES

la lucruri chibzuite, anume să-i fiţi aliaţi contribuabili, păs-

trîndu-vă pămîntul vostru, iar acum, cînd vă este dată ale­
gerea în privinţa războiului şi a propriei voastre securităţi,
n u daţi d o v a d ă d e a m b i ţ i i prosteşti. A s t f e l , a c e i a c a r e n u ce­
d e a z ă c e l o r c a r e l e sînt e g a l i , d a r c a r e se aliază c u c e i care
sînt m a i p u t e r n i c i şi se c o m p o r t ă c u moderaţie faţă de infe­
riorii l o r , repurtează cele m a i m u l t e succese. (5) Şi d u p ă ce
ne vom retrage n o i , chibzuiţi şi gîndiţi-vă că voi deliberaţi
acum pentru soarta propriei voastre p a t r i i şi că în această
singură deliberare se va decide succesul sau insuccesul eL

112 (1) A t e n i e n i i s-au retras după aceea . d i n a d u n a r e , iar

m e l i e n i i , r ă m î n î n d între e i , d u p ă ce a u hotărît, l e - a u răspuns
u r m ă t o a r e l e : „(2) N u l u ă m altă h o t ă r î r e , a t e n i e n i l o r , d e c î t cea
arătată l a î n c e p u t , şi n u v o m l i p s i c e t a t e a noastră, c a r e dăi­
nuieşte de şapte sute de a n i , de libertate, ci, încrezîndu-se
în n o r o c u l care ne-a salvat pînă a c u m , c u a j u t o r u l divinităţii,
în ajutorul oamenilor şi a l l a c e d e m o n i e n i l o r , v o m î n c e r c a să
n e s a l v ă m . (3) Şi v ă i n v i t ă m să n e fiţi p r i e t e n i şi să n u fiţi
d u ş m a n i n i m ă n u i şi să v ă retrageţi d i n ţara n o a s t r ă , încheind
învoielile care v o r părea că sînt potrivite şi p e n t r u unii, şi
p e n t r u ceilalţi".

113 A c e s t răspuns l-au dat melienii, iar atenienii, retră-

gîndu-se d i n discuţie, au mai zis: „Voi singuri, deci, după
c u m n i se p a r e , în urma acestor deliberări, judecaţi viitorul
mai clar decît prezentul şi priviţi lucrurile nevăzute ca şi
cînd se şi realizează prin simpla voastră dorinţă, şi, încre-
d i n ţ î n d u - v ă m u l t l a c e d e m o n i e n i l o r , n o r o c u l u i şi n ă d e j d i l o r , vă
veţi î n ş e l a t o t aşa d e mult".

114.(1) S o l i i atenienilor s-au retras în tabăra lor, iar co­

mandanţii lor, văzînd că m e l i e n i i n u le-au dat nici o ascul­
tare, a u recurs îndată l a război şi, î m p ă r ţ i n d u - s e pe cetăţi,
a u început să î n c o n j u r e cetatea cu z i d u r i . (2) C e v a m a i tîr­
ziu, a t e n i e n i i , lăsînd şi pe pămînt şi pe mare o strajă alcă­
tuită d i n a t e n i e n i şi aliaţi, s - a u r e t r a s c u cea m a i m a r e parte
a armatei. Cei rămaşi acolo c o n t i n u a u asediul cetăţii.

518
 CARTEA A V - A

115 (1) î n acelaşi t i m p , argeienii a u n ă v ă l i t în P h l i a s i a şi,

fiind înconjuraţi de phliasieni şi de propriii lor exilaţi, au
pierdut ca l a optzeci de o a m e n i . (2) A t e n i e n i i d i n Pylos au
luat multă pradă de la lacedemonieni. Lacedemonienii n-au
pornit din această cauză război împotriva atenienilor, sub
cuvînt că călcaseră tratatul, dar au proclamat p i i n crainic
că orice spartan voieşte poate să p r a d e p e atenieni. (3) Co­
rintienii au pornit cu război împotriva atenienilor d i n cauza
unor diferende proprii, dar ceilalţi peloponesieni au rămas
liniştiţi. (4) Apoi melienii au cucerit partea fortăreţei ate­
n i e n i l o r d i n s p r e a g o r a , a u u c i s c î ţ i v a o a m e n i şi, a d u c î n d î n ă ­
7 3

untru g r î u şi t o a t e cele necesare, pe c a r e le-C'i putut trans­

porta, au stat liniştiţi. Atenienii au pregătit după aceea o
s t r a j ă m a i p u t e r n i c ă . Şi v a r a s-a terminat.

116 (1) î n iarna următoare, lacedemonienii, fiind g a t a SP

p o r n e a s c ă c u a r m a t ă în A r g e a , d e v r e m e ce n u f ă c u s e r ă s a c r i ­
ficiile de trecere l a hotare, s-au r e t r a s acasă. A r g e i e n i i , d i n
cauza şovăielii lacedemonienilor, bănuind pe unii d i n cetate
că-s trădători, i - a u arestat, i a r alţii au fugit. (2) în acelaşi
t i m p , m e l i e n i i a u c u c e r i t altă p a r t e d i n f o r t ă r e a ţ a atenienilor,
pentru că l i p s e a u mulţi străjeri de l a p o s t . (3) D u p ă aceea,
s o s i n d altă a r m a t ă d e l a A t e n a , s u b c o m a n d a l u i P h i l o c r a t e s ,
f i u l l u i D e m e a s , a u î n c e p u t u n a s e d i u c u toată f o r ţ a , î n a c e ­
laşi t i m p a v î n d l o c şi o t r ă d a r e , m e l i e n i i a u c ă z u t l a î n v o i a l ă
cu atenienii ca e i să d i s p u n ă c u m v o r v o i . (4) A t e n i e n i i au
u c i s p e toţi m e l i e n i i în f l o a r e a vîrstei, p e c a r e - i c a p t u r a s e r ă ,
şi a u r e d u s l a s c l a v i e c o p i i i şi f e m e i l e ; l o c u l l - a u c o l o n i z a t ei
înşişi, trimiţînd după aceea cinci s u t e de colonişti.
C A R T E A A VI-A
 1 (1) î n aceeaşi iarnă atenienii voiau să p o r n e a s c ă iarăşi
c u c o r ă b i i l e , c u o a r m a t ă m a i m a r e d e c î t cea c u c a r e p o r n i s e
L a c h e s şi E u r y m e d o n , î n S i c i l i a şi d e v o r p u t e a , să o s u p u n ă .
Majoritatea poporului nu-şi dădea seama de m ă r i m e a insulei
şi de mulţimea locuitorilor, eleni şi barbari, şi că de fapt
începea u n război întru n i m i c m a i m i c decît acela p o r n i t î m ­
potriva p e l o p o n e s i e n i l o r . (2) î n c o n j u r u l Siciliei cu o corabie
nu d u r e a z ă m a i p u ţ i n d e o p t z i l e şi, deşi este atît d e m a r e ,
numai o distanţă de douăzeci de s t a d i i o separă de ţărmul
celălalt, î m p i e d i c î n d - o să n u f i e o p a r t e d i n c o n t i n e n t .

2 (1) S i c i l i a a f o s t l o c u i t ă d i n v e c h i m e şi a a v u t în total
următoarele neamuri. Se spune că cei m a i vechi locuitori
într-o parte d i n această ţară a u fost ciclopii 1
şi lestrigonii , 2

d e s p r e a l c ă r o r n e a m n u p o t să s p u n n i c i de u n d e a venit,
n i c i încotro s-au îndreptat. Să f i e îndeajuns ceea ce s-a s p u s
d e p o e ţ i şi ceea ce ştie f i e c a r e d e s p r e e i . (2) E s t e e v i d e n t c ă
după e i , în Sicilia, c e i dintîi locuitori a u fost sicanii ,3
aşa
c u m s p u n u n i i , şi p e n t r u c ă e r a u a u t o h t o n i , d a r , a ş a c u m se
dovedeşte a f i adevărat, e i e r a u i b e r i , izgoniţi de către l i g y e n i
4 3

d e l a rîul S i c a n o s d i n I b e r i a . Şi c h i a r d u p ă n u m e l e l o r i n s u l a
s-a n u m i t a t u n c i S i c a n i a ; m a i î n a i n t e fusese n u m i t ă Trinacria.
Sicanii l o c u i e s c şi a c u m î n n o r d u l i n s u l e i . (3) D u p ă c u c e r i r e a
I l i o n u l u i , cîţiva t r o i e n i , f u g i n d d e a c h e i , a u sosit c u c o r ă b i i l e
î n S i c i l i a şi, a ş e z î n d u - ş i l o c u i n ţ e l e î n v e c i n ă t a t e a s i c a n i l o r , a u
fost numiţi, împreună c u e i , e l y m i ; 6
cetăţile l o r e r a u E r y x şi
Egesta. î m p r e u n ă c u e i a u m a i l o c u i t şi c î ţ i v a p h o c e e n i , î m ­
pinşi de furtună d e l a T r o i a , m a i întîi î n A f r i c a şi a p o i î n
S i c i l i a . (4) S i c e l i i 7
d i n I t a l i a — acolo l o c u i a u — a u trecut în
S i c i l i a , f u g i n d , a ş a c u m se s p u n e , d e o p i c i , şi este p r o b a b i l p e
nişte c o r ă b i i m i c i , ţ i n î n d u - s e a p r o a p e d e p o r t , şi f i i n d împinşi
d e v î n t , c u m d e s i g u r a r f i p l u t i t şi în altă p a r t e . Şi astăzi se
mai află siceli în I t a l i a , i a r ţinutul şi-a l u a t n u m e l e de l a

523
 THUCYDIDES

I t a l o s , u n r e g e a l s i c e l i l o r , c a r e se n u m e a aşa. (5) V e n i n d d e c i
c u o m a r e armată în S i c i l i a , a u înfrînt într-o m a r e luptă pe
s i c a n i şi i - a u î m p i n s s p r e m i a z ă z i , i a r n o r d u l i n s u l e i 1-a făcut
să se n u m e a s c ă , î n loc de S i c a n i a — Sicilia; ei şi-au aşezat
l o c u i n ţ e l e în cele m a i r o d n i c e r e g i u n i . D e cînd au trecut în
Sicilia şi pînă la venirea elenilor aici s-au scurs trei sute
de a n i . (6) încă şi acum stăpînesc ei partea meridională şi
n o r d u l i n s u l e i . A u m a i l o c u i t şi c î ţ i v a f e n i c i e n i p e l a m a r g i ­
n i l e î n t r e g i i S i c i l i i , o c u p î n d î n ă l ţ i m i l e d i n s p r e m a r e şi i n s u l e l e
învecinate, pentru a face negoţ cu s i c e l i i . Şi după ce elenii
a u înaintat, î n m a r e n u m ă r , p e m a r e , f e n i c i e n i i , p ă r ă s i n d lo­
calităţile M o t y e , Soloeis şi P a n o r m u s şi-au aşezat locuinţele
în a p r o p i e r e a e l y m i l o r , bazîndu-se p e alianţa pe care a u în­
cheiat-o c u aceştia şi p e f a p t u l că de a c i între C a r t a g i n a şi
S i c i l i a este o m i c ă distanţă. A t î ţ i a a u f o s t d e c i aceşti barbari
şi în acest f e l a u l o c u i t şi Sicilia.

3 (1) C e i d i n t î i dintre eleni, chalcidienii, p o r n i n d pe mare

din Eubeea, împreună c u T h u c l e s , şeful coloniştilor, a u colo­
n i z a t i n s u l a ' N a x o s şi a u z i d i t a l t a r u l l u i A p o l l o n Archegetul,
c a r e se a f l ă şi a c u m în a f a r a cetăţii, şi l a c a r e a d u c theoriî" 1

jertfe, înainte de a pleca d i n Sicilia. (2) în cursul anului,

Archias, un heraclidian din Corint, izgonind mai întîi pe
s i c e l i d i n insulă, a î n t e m e i a t S y r a c u s a în l o c u l î n c a r e , n e m a i -
f i i n d a c u m s c ă l d a t d e v a l u r i , se află în i n t e r i o r u l c e t ă ţ i i ; c e v a
m a i tîrziu şi e x t e r i o r u l cetăţii, f i i n d înglobat l a cetate, a de­
venit populat. (3) T h u c l e s şi c h a l c i d i e n i i , p o r n i n d d i n Naxos,
în a l c i n c i l e a a n de l a întemeierea Syracusei, a u izgonit pe
s i c e l i p r i n r ă z b o i şi a u a d u s a c o l o p e l e o n t i n e n i i 9
c u care au
întemeiat cetatea Catana. C a t a n i e n i i l - a u ales, ca întemeietor
a l cetăţii, p e E u a r c h o s .

4 (1) C a m î n acelaşi timp şi Lamis, luînd cu el colonişti

din Megara, a venit în Sicilia şi a p o p u l a t u n ţinut numit
T r o t i l o n , aşezat m a i sus d e rîul P a n t a c y o s . M a i tîrziu, a l o c u i t ,
împreună cu chalcidienii, aceeaşi c e t a t e , în ţinutul leontine-
n i l o r , a p o i a f o s t i z g o n i t d e e i şi, î n t e m e i n d c e t a t e a T h a p s o s ,
e l a p i e r i t , d a r ceilalţi a u p l e c a t d i n T h a p s o s , p e n t r u c ă r e g e l e

524
 CARTEA A VI-A

Kicelian, H y b l o n a p r e d a t ţinutul şi, s u b conducerea l u i , au

întemeiat cetatea numită Megara Hyblaia. (2) După ce au
Jocuit a c o l o 245 d e a n i , a u f o s t strămutaţi de Gelon, tiranul
S y r a c u s e i , şi d i n c e t a t e , şi d i n ţinut. D a r , m a i î n a i n t e de a
fi strămutaţi, c u o sută de a n i d u p ă c o l o n i z a r e , a u t r i m i s pe
Pamillos şi a întemeiat cetatea S e l i n u s şi, p o r n i n d din Me­
g a r a , c a r e e r a m e t r o p o l a l o r , a l o c u i t î m p r e u n ă c u e i . (3) G e l a
au întemeiat-o A n t i p h e m o s d i n Rhodos şi E n t i m o s d i n C r e t a ,
c a r e a u a d u s î m p r e u n ă c o l o n i ş t i , în a n u l a l 4 5 - l e a d u p ă înte­
meierea Syracusei. Cetatea şi-a l u a t n u m e l e de l a rîul Gela,
iar locul pe care se află acum c e t a t e a , şi c a r e c e l dintîi a
f o s t î n c o n j u r a t c u z i d u r i , se n u m e ş t e L i n d i o i ; l i s - a u p u s , a s t ­
f e l , n u m e d o r i c e . (4) L a o sută o p t a n i , d u p ă î n t e m e i e r e a ce­
tăţii, l o c u i t o r i i d i n G e l a a u î n t e m e i a t c e t a t e a A c r a g a s , d î n d u - i
n u m e l e d e l a rîul A c r a g a s ; a u ales ca î n t e m e i e t o r i a i cetăţii
p e A r i s t o n o u s şi P y s t i l o s , d î n d u - l e l e g i u i r i l e g e l a i l o r . (5) Z â n e l e
a fost locuită l a început de nişte piraţi care au venit din
Cume — o cetate chalcidică în O p i c i a . M a i tîrziu acest pă­
mînt l - a u împărţit cu ei un grup de locuitori veniţi de la
C h a l c i s şi d i n a l t e părţi a l e E u b e e i ; î n t e m e i e t o r i i au fost Pe-
reires şi Crataimenes — unul din Cume, iar celălalt din
C h a l c i s . N u m e l e cetăţii a f o s t m a i întîi Z â n e l e , d a t d e siceli,
pentru că forma locului seamănă cu o coasă (iar coasă în
g r a i u l s i c e l i l o r se zice Z â n e l e ) , d a r d u p ă aceea a u f o s t i z g o n i ţ i
de s a m i e n i 1 0
şi de ceilalţi ionieni care, f u g i n d de m e z i , s-au
. r e v ă r s a t în S i c i l i a . (6) S a m i e n i i a u fost alungaţi, n u c u mult
m a i tîrziu, de A n a x i l o s , t i r a n u l cetăţii R h e g i u m , c a r e , p o p u l î n d
cetatea c u o a m e n i amestecaţi, a n u m i t - o Messene de l a n u m e l e
vechii l u i patrii.

5 (1) H i m e r a a fost întemeiată de Zânele. întemeietori au

f o s t E u c l e i d e s , S i m o s şi S a c o n şi f o a r t e m u l ţ i c h a l c i d i e n i s-au
dus în această colonie şi, împreună cu ei, s-au mai aşezat
şi nişte e x i l a ţ i d i n S y r a c u s a , c a r e f u s e s e r ă înfrînţi î n t r - o răs«
coală, numiţi myletidai. A învins u n dialect care se apropie
d e c e l c h a l c i d i c şi d o r i c , i a r o b i c e i u r i l e a u f o s t c e l e c h a l c i d i c e .
(2) C e t ă ţ i l e A e r a i şi C a s m e n a i a u f o s t î n t e m e i a t e de s y r a c u ­
sani. Aerai a fost întemeiată l a 70 de a n i după întemeierea

525
 THUCYDIDES

S y r a c u s e i , i a r C a s m e n a i l a 20 d e a n i d u p ă î n t e m e i e r e ^ cetăţii
Aerai. (3) Şi C a m a r i n a a f o s t m a i întîi întemeiată de Syra­
c u s a , l a 135 d e a n i d u p ă î n t e m e i e r e a acesteia. î n t e m e i e t o r i i e i
au fost Dascon şi Menecolos. Camarinenii au fost izgoniţi
<ie s y r a c u s a n i c u r ă z b o i , d i n p r i c i n a d e z b i n ă r i i ; c e v a m a i t î r ­
ziu Hippocrates, tiran d i n Gela, luînd pentru răscumpărarea
unor prizonieri syracusani pămîntul camarinenilor, a fost el
însuşi întemeietor, populînd cetatea C a m a r i n a . Populaţia Ca*
marinei, fiind iarăşi i z g o n i t ă d e G e l o n , cetatea a fost pentru
a treia oară întemeiată de cetatea Gela.

6 (1) S i c i l i a e r a l o c u i t ă de m u l t e n e a m u r i e l e n e şi b a r b a r e
şi î m p o t r i v a acestei cetăţi, c a r e e r a atît de m a r e , se p r e g ă t e a u
s ă p o r n e a s c ă r ă z b o i , p r e t e x t î n d c ă v o r să v i n ă în a j u t o r u l pro­
priilor rude şi a aliaţilor care l i se alăturau, atenienii, în
realitate î n s ă d o r e a u s-o stăpînească în întregime. (2) F o a r t e
m u l t i - a u d e t e r m i n a t pe a t e n i e n i s o l i i e g e s t a n i l o r , c a r e 1 1
veni­
s e r ă l a A t e n a s i c a r e îi î n d e m n a u în m o d d e o s e b i t . A s t f e l , f i i n d
ei vecini cu selinuntinii , 1 2
s-au p o r n i t pe r ă z b o i între e i , d i n
pricina unei căsătorii şi a u n e i bucăţi de pămînt contestate;
selinuntinii, chemînd pe s y r a c u s a n i ca aliaţi, îi ţ i n e a u l a d i s ­
tanţă pe egestani, purtînd război şi pe pămînt şi pe mare.
De aceea, e g e s t a n i i , a m i n t i n d d e alianţa pe care o avuseseră
a t e n i e n i i p e t i m p u l l u i L a c h e s şi a l p r i m u l u i r ă z b o i c u leonti­
n e n i i , îi r u g a u să l e v i n ă î n a j u t o r . S p u n e a u e i m u l t e lucruri,
dar, în esenţă, susţineau că, dacă syracusanii vor izgoni pe
leontineni şi vor rămîne nepedepsiţi, m a i întîi vor distruge
şi p e ceilalţi aliaţi, a p o i v o r p u n e e i înşişi m î n a p e întreaga
p u t e r e a S i c i l i e i ; există — ziceau ei — p r i m e j d i a ca dorienii
[din alte părţi] să vină cu o armată mai mare în ajutorul
dorienilor [de acolo], datorită î n r u d i r i i , şi în acelaşi timp, şi
în a j u t o r u l peloponesienilor, a i căror colonişti sînt, şi să do­
b o a r e p u t e r e a a t e n i e n i l o r . M a i s p u n e a u că este î n ţ e l e p t lucru
ca, î m p r e u n ă cu restul aliaţilor, să se împotrivească syracu-
s a n i l o r , m a i ales c ă e i v o r o f e r i b a n i suficienţi p e n t r u război.
(3) A t e n i e n i i , a u z i n d acestea în ş e d i n ţ e l e a d u n ă r i i p o p o r u l u i —
c ă c i e g e s t a n i i a u v o r b i t de m a i m u l t e o r i şi, î m p r e u n ă cu ei,
m a i v o r b e a u şi a t e n i e n i i c a r e - i s p r i j i n e a u — a u v o t a t să t r i -

526
 CARTEA A VI-A

mită m a i întîi o s o l i e l a E g e s t a , să v a d ă d a c ă , aşa c u m s p u ­

neau ei,\ în tezaurul public şi în t e m p l e există bani şi, în
acelaşi t i m p , v o i a u să ştie în ce situaţie se află r ă z b o i u l î m p o ­
triva selinuntinilor.

7 (1) S o l i i a t e n i e n i l o r a u f o s t trimişi în S i c i l i a , i a r l a c e d e ­
monienii, în aceeaşi iarnă, împreună cu aliaţii l o r , în afară
de c o r i n t i e n i , a u năvălit în Argos şi a u î n c e p u t să p r a d e o
p a r t e d i n t e r i t o r i u , n u p r e a m a r e , şi a u a d u s d e a c o l o o c a n ­
t i t a t e de grîu şi v i t e d e p o v a r ă , p e c a r e l e luaseră d r e p t p r a d ă .
Apoi colonizînd, la Orneai, pe fugarii argeienilor şi pe alţi
cîţiva, c a r e r ă m ă s e s e r ă d i n r e s t u l a r m a t e i , a u î n c h e i a t pentru
cîtva timp o învoială prin care se prevedea ca orneaţii şi
a r g e i e n i i să n u - ş i f a c ă n i c i u n rău u n i i a l t o r a ; a p o i s-au r e ­
tras cu armata acasă. (2) N u m u l t d u p ă aceea, a u v e n i t ate­
n i e n i i c u t r e i z e c i de c o r ă b i i şi c u şase s u t e de hopliţi argeieni
şi, î m p r e u n ă c u a t e n i e n i i , a u p o r n i t c u t o a t ă a r m a t a împotriva
orneaţilor, unde au asediat o singură zi cetatea; apoi, în
timpul nopţii, cînd armata e r a în tabără, d e p a r t e de cetate,
orneaţii a u f u g i t de a i c i . A d o u a z i argeienii, aflînd de fuga
orneaţilor, au dărîmat cetatea O r n e a i şi s-au retras. Acelaşi
l u c r u l - a u f ă c u t şi a t e n i e n i i , c e v a m a i tîrziu, c u c o r ă b i i l e . (3)
A t e n i e n i i a u a d u s călăreţii p e m a r e , l a M e t h o n e , c e t a t e a v e c i n ă
cu Macedonia; printre călăreţi e r a u şi a t e n i e n i , d a r şi cîţiva
dintre m a c e d o n i e n i i , care dezertaseră la atenieni şi prădau
ţara l u i Perdiccas. (4) Lacedemonienii au trimis o solie la
chalcidienii d i n T r a c i a , c a r e e r a u în a r m i s t i ţ i u „ d e zece zile"
cu atenienii, îndemnîndu-i să lupte împreună cu Perdiccas;
aceştia însă n u au vrut, iar iarna s-a t e r m i n a t , şi c u ea al
şaisprezecelea an a l acestui război a cărui istorie a scris-o
Thucydides.

8 (1) î n vara următoare, l a începutul primăverii, au venit

s o l i i a t e n i e n i l o r d i n S i c i l i a şi, î m p r e u n ă c u e i , e g e s t a n i i , a d u -
c î n d 60 de talanţi de a r g i n t m a s i v , ca p l a t ă p e t i m p de o l u n ă
pentru 60 d e corăbii, care erau pe punctul de a fi trimise.
(2) Atenienii, convocînd adunarea poporului şi, a s c u l t î n d pe
egestani şi pe aliaţii lor, care le spuneau lucruri multe şi

527
 THUCYDIDES

n e a d e v ă r a t e , şi m a i ales că a v e a u m a r i s u m e d e b a n i în t e m p l e
şi î n t e z a u r e , a u v o t a t să t r i m i t ă 60 d e c o r ă b i i î n S i c i l i a , i a r
comandanţi c u depline p u t e r i pe Alcibiades, f i u l l u i Cleinias,
pe Nicias, f i u l l u i N i c e r a t o s , şi p e Lamachos, f i u l l u i Xeno-
phanes; ei trebuiau să d e a ajutor egestanilor împotriva seli-
nuntinilor, să aşeze a c o l o a p o i p e leontineni, chiar dacă vor
mai a v e a d e p u r t a t r ă z b o i , şi să r î n d u i a s c ă în S i c i l i a şi cele­
lalte treburi, cum vor găsi atenienii de cuviinţă că e mai
b i n e . (3) D u p ă l u a r e a acestei h o t ă r î r i , a c i n c e a z i s-a întrunit
din nou adunarea poporului ca să delibereze în ce fel va
p u t e a să se f a c ă m a i degrabă pregătirea corăbiilor şi să vo­
t e z e şi cele ce sînt necesare comandanţilor pentru expediţie.
<4) N i c i a s , f i i n d ales c o m a n d a n t f ă r ă v o i a l u i , socotea c ă c e t a ­
tea n u c h i b z u i s e b i n e , c i c ă , f o l o s i n d u - s e de u n p r e t e x t m i c şi
cuviincios, tinde la un mare lucru, şi anume la stăpînirea
întregii S i c i l i i . De aceea, v o i n d să-i abată d e l a acest gînd,
a păşit î n a d u n a r e a p o p o r u l u i cu următoarele îndemnuri.

9 (1) „ A d u n a r e a aceasta a fost convocată ca să delibereze

î n p r i v i n ţ a î n a r m ă r i i c u c a r e t r e b u i e să p l u t i m în S i c i l i a , d a r
e u socotesc c ă t r e b u i e să m a i d e l i b e r ă m î n c ă a s u p r a u n u i l u c r u
şi a n u m e , d a c ă t r e b u i e să t r i m i t e m c o r ă b i i în S i c i l i a s a u n u ,
ca nu cumva, lăsîndu-ne convinşi într-o scurtă deliberare,
î n p r i v i n ţ a u n o r p r o b l e m e i m p o r t a n t e , d e nişte o a m e n i străini
de n o i , să p o r n i m u n război nepotrivit. (2) E s t e a d e v ă r a t că
eu m ă b u c u r d e c i n s t e [în f a ţ a c o n c e t ă ţ e n i l o r ] , d a t o r i t ă [suc­
c e s e l o r r e p u r t a t e ] î n r ă z b o a i e şi f a p t u l u i că m ă î n g r i j e s c m a i
e s t e t o t aşa d e b u n ca şi ceilalţi, p e n t r u c ă u n a s t f e l de c e t ă ­
ţ e a n d o r e ş t e c u a r d o a r e ca şi e l să c o n t r i b u i e l a succesele r e a l i -
puţin decît alţii de propria mea sănătate, deşi socotesc că
cetăţeanul care se îngrijeşte şi de corpul, şi de averea sa
zate de cetate. Totuşi n i c i m a i înainte n u a m v o r b i t împotriva
c o n v i n g e r i i m e l e m î n a t d e c i n s t i r e a c a r e m i se a c o r d ă şi nici
a c u m n u v o i v o r b i împotriva p r o p r i e i mele convingeri, ci v o i
a r ă t a ceea ce c r e d e u c ă este m a i b i n e . (3) D e s i g u r , c u v î n t a r e a
m e a a r p u t e a să p a r ă s l a b ă în f a ţ a o b i ş n u i n ţ e l o r v o a s t r e , d a c ă
v ă v o i î n d e m n a să păstraţi ceea ce aveţi şi să n u v ă aruncaţi
în p r i m e j d i e cu lucrurile pe c a r e le-aţi cîştigat c u t r u d ă , în

528
 CARTEA A VI-A

schimbul unor cîştiguri de v i i t o r şi n e s i g u r e . A m să v ă arăt

c ă n i c i n u v ă g r ă b i ţ i l a t i m p u l p o t r i v i t şi c ă n i c i n u este uşor
să d o b î n d i ţ i lucrurile l a care rîvniţi.

10 (1) E u susţin că v o i , lăsînd aici mulţi duşmani, doriţi

să plutiţi şi s ă v ă m a i cîştigaţi şi a c o l o alţii. (2) P o a t e vă
închipuiţi că tratatele pe care le aveţi au vreo temeinicie;
aceste t r a t a t e , d a c ă veţi s t a liniştiţi, v o r f i t r a t a t e în adevă­
r a t u l înţeles, î n t î i p e n t r u c ă l e - a u f ă c u t o a m e n i i d e a i c i şi î n
a l doilea rînd, o a m e n i d i n rîndul duşmanilor; d a r , dacă c u m v a
v ă veţi c l ă t i n a , deşi a v e ţ i o p u t e r e c o n s i d e r a b i l ă , d u ş m a n i i v o r
p o r n i c u o oaste c o n s i d e r a b i l ă , v o r a t a c a r e p e d e , p e n t r u c ă e i
a u î n c h e i a t î n v o i a l a î n g r e l e î m p r e j u r ă r i şi î n c h i p m u l t m a i
r u ş i n o s d e c î t a f o s t necesar p e n t r u n o i ; a p o i , n o i a v e m chiar
aici multe divergenţe cu e i . (3) Sînt unii care n-au primit
această înţelegere şi n u d i n t r e c e i m a i s l a b i , u n i i care luptă
deschis împotriva noastră, i a r ceilalţi — şi datorită lacede­
monienilor — sînt încă ţinuţi să stea liniştiţi, fiind şi ei
legaţi p r i n t r a t a t u l d e 10 z i l e . (4) P o a t e c ă d a c ă a r s u r p r i n d e
a r m a t a n o a s t r ă î m p ă r ţ i t ă în d o u ă — l u c r u p e c a r e n e grăbim
să-1 f a c e m — a r ataca împreună cu sicilienii, pe care ar f i
d o r i t şi î n a i n t e să l e f i e aliaţi, p r e ţ u i n d u - i m a i m u l t d e c î t pe
alţii. (5) T r e b u i e , d e c i , să v e d e m ca n u c u m v a să n e avîntâm
în primejdie cînd cetatea noastră este încă pe valuri şi să
t i n d e m l a altă s t ă p î n i r e î n a i n t e d e a c o n s o l i d a p e cea p e care
o avem, cînd chalcidienii d i n Tracia, după ce s-au desprins
d e n o i d e atîţia a n i , şi c î n d m a i sînt î n c ă şi alţii p e continent
n u d e s t u l d e supuşi. N o i v e n i m în a j u t o r e g e s t a n i l o r , c a r e ne
sînt aliaţi sub pretext că sînt nedreptăţiţi, în acelaşi timp,
însă, n o i î n ş i n e ş o v ă i m să a t a c ă m pe aceia care, desprinzîn-
d u - s e d e m u l t d e alianţa n o a s t r ă , n e a d u c î n c ă p r e j u d i c i i .

11 (1) D e s i g u r , p e aceştia p o a t e c ă , î n f r î n g î n d u - i , i - a m p u t e a
supune, dar pe ceilalţi, chiar dacă i - a m înfrînge, aflîndu-se
l a o m a r e distanţă d e n o i şi f i i n d n u m e r o ş i , c u m a r e greutate
a m p u t e a să-i d o m i n ă m . E s t e o n e b u n i e să p o r n e ş t i împotriva
u n o r a s t f e l d e o a m e n i p e c a r e , d a c ă îi î n f r î n g i , n u - i v e i p u t e a
stăpîni, i a r d a c ă n u v e i i z b u t i să-i î n f r î n g i , a t u n c i situaţia n u

34 — Războiul peloponesiac 529

 THUCYDIDES

v a m a i f i l a f e l c u m e r a î n a i n t e d e a î n c e p e r ă z b o i u l . (2) M i
se p a r e c ă s i c i l i e n i i , aşa c u m se află e i a c u m , a r p u t e a să f i e
mai puţin primejdioşi pentru n o i , dacă i-ar domina syracu­
sanii, lucru cu care încearcă să ne sperie acum egestanii.
(3) î n t r - a d e v ă r , poate că fiecare d i n t r e ei ar v e n i de dragul
l a c e d e m o n i e n i l o r să atace, d a r d o m i n a ţ i de s y r a c u s a n i n u p a r e
firesc că o p u t e r e a r p o r n i război împotriva altei p u t e r i , p e n ­
tru c ă aşa c u m a r p u t e a e i să s u p r i m e dominaţia noastră
împreună c u p e l o p o n e s e n i i , în c h i p f i r e s c şi d o m i n a ţ i a l o r a r
p u t e a f i d e s t r ă m a t ă d e aceiaşi l a c e d e m o n i e n i , în a c e l a ş i f e l . (4)
Elenii de acolo poate că a r f i m a i impresionaţi de n o i dacă
nu ne-am duce acolo, sau dacă, arătîndu-le cîtva timp forţa
noastră, n e - a m î n t o a r c e ; i a r d a c ă c u m v a a m d a greş, atunci
foarte repede, dispreţuindu-ne, ne v o r ataca c u o a m e n i i care
se află acolo. într-adevăr, toţi ştim c ă cetăţile care se află
l a o m a r e distanţă sînt a d m i r a t e , p e c î n d a t u n c i cînd facem
c u n o ş t i n ţ ă c u ele d e a p r o a p e n u m a i a u acelaşi p r e s t i g i u . (5)
T o t aşa şi v o i a c u m a t e n i e n i l o r , v ă aflaţi în a c e e a ş i situaţie
faţă de lacedemonieni şi de aliaţii lor. într-adevăr, tocmai
fiindcă m a i înainte i-aţi învins, împotriva propriilor voastre
aşteptări, t o c m a i î n p u n c t u l de c a r e v ă t e m e a ţ i a c u m îi d i s p r e ­
ţuiţi şi rîvniţi şi l a S i c i l i a . (6) D a r n u t r e b u i e să v ă î n f l ă c ă r a ţ i
de vicisitudinile sorţii adversarilor, c i să fiţi curajoşi după
ce veţi f i c u n o s c u t p l a n u r i l e d u ş m a n i l o r ; şi să n u c r e d e ţ i că
lacedemonienii cugetă l a altceva decît să v a d ă în ce fel ar
p u t e a să n e înşele p e n o i şi să-şi a r a n j e z e situaţia l o r actuală,
c u atît m a i m u l t c u cît e i , m a i p r e s u s d e o r i c e şi î n cea m a i
m a r e p a r t e a t i m p u l u i , se e x e r c i t e a z ă p e n t r u a d o b î n d i faima
virtuţii. (7) A s t f e l că, d a c ă s î n t e m înţelepţi, l u p t a noastră n u
v a f i p e n t r u egestanii d i n Sicilia, populaţie barbară, ci p e n t r u
ca să n e p ă z i m t e m e i n i c d e o c e t a t e d o m i n a t ă d e o l i g a r h i e şi
care ne întinde curse.

12 (1) T r e b u i e să a v e m î n m i n t e c ă a b i a a c u m , d e c u r î n d ,
n e - a m r e f ă c u t d u p ă o b o a l ă g r e a şi d u p ă u n r ă z b o i îndelung,
a s t f e l c ă a m î n c e p u t şi n o i să n e r e f a c e m atît în ceea ce pri­
veşte banii, cît şi în ceea ce priveşte sănătatea; deci este
drept să c h e l t u i m aceşti bani aici, pentru n o i , şi n u p e n t r u

530
 CARTEA A VI-A

nişte exilaţi, care cer ajutor şi cărora le este f o l o s i t o a r e şi

minciuna făloasă şi c a r e p u n p e a p r o a p e l e l o r în primejdie,
în t i m p ce e i o f e r ă n u m a i v o r b e ; e i , d a c ă v o r i z b u t i , n u v o r
arăta recunoştinţa datorată, iar dacă vor eşua, vor pierde
şi pe prieteni împreună cu e i . (2) I a r dacă vreun cetăţean,
căruia-i face plăcere c ă a f o s t ales c o m a n d a n t , v ă îndeamnă
să plutiţi spre Sicilia, avînd în vedere numai propriul său
i n t e r e s — m a i ales c ă este şi p r e a tînăr l a c o n d u c e r e şi u r m ă ­
rind să-şi cîştige admiraţia şi d i n c a i i de alergare pe care-i
întreţine şi pentru ca să poată trage foloase din deţinerea
c o m e n z i i , în v e d e r e a întreţinerii l u x u l u i — n u v ă lăsaţi duşi
n i c i de acest c e t ă ţ e a n , ca să v ă cîştigaţi o s t r ă l u c i r e personală
pe riscul cetăţii, ci gîndiţi-vă că astfel de oameni fac rău
interesului public şi-şi cheltuiesc averea personală; aveţi în
v e d e r e că p r o b l e m a este f o a r t e i m p o r t a n t ă şi n u - i d i n t r e ace­
lea care p o t f i dezbătute tinereşte l;i
şi p u s ă i m e d i a t în a p l i c a r e .

13 (1) E u m ă t e m de p a r t i z a n i i pe care-i văd şezînd lîngă

el şi î n d e m n î n d u - 1 , şi, l a r î n d u l meu, îndemn şi eu pe cei
m a i în vîrstă să n u l e f i e j e n ă d a c ă v r e u n u l d i n t r e aceştia stă
l î n g ă e i , şi să n u se t e a m ă că, d a c ă n u v o r v o t a r ă z b o i u l , v o r
p ă r e a c ă sînt laşi şi n i c i să n u d o r e a s c ă c u a p r i n d e r e — aşa
cum fac ei — să d o b î n d e a s c ă ceea ce n u a u , c i să ştie că
succesele se realizează foarte rar prin dorinţe, dar că cele
mai multe se cîştigă cu ajutorul prevederii. Dimpotrivă, în
i n t e r e s u l p a t r i e i , care înfruntă a c u m cea m a i m a r e primejdie,
să v o t ă m î m p o t r i v a l o r şi să d e c r e t ă m c ă s i c i l i e n i i să se men­
ţină în hotarele de acum, împotriva cărora noi nu ridicăm
nici o pretenţie, c o n s t i t u i t e d i n M a r e a Ionică, considerate d i n
p u n c t u l de v e d e r e a l c e l u i c a r e p l u t e ş t e p e l î n g ă ţ ă r m , şi d i n
M a r e a Siciliei, considerate d i n p u n c t u l de vedere a l celui care
străbate l a r g u l , să-şi a d m i n i s t r e z e p o s e s i u n i l e l o r şi să se î m p a c e
între e i , s p r e f o l o s u l f i e c ă r u i a . (2) E g e s t a n i l o r să l e s p u n e m , în
p a r t i c u l a r , că, deoarece a u început războiul împotriva selinun-
t i n i l o r f ă r ă a t e n i e n i , să-1 t e r m i n e e i înşişi. N o i însă, p e viitor,
să n u n e m a i f a c e m aliaţi, aşa c u m o b i ş n u i m , p e a c e i a c ă r o r a ,
c î n d o d u c r ă u , să l e v e n i m în a j u t o r , d a r d e l a c a r e , cînd
n o i înşine a v e m nevoie de a j u t o r , n u - 1 obţinem.

531
 THUCYDIDES

14 Iară t u , pritanule, dacă socoteşti că ţi se cade să te

îngrijeşti d e c e t a t e şi v r e i să f i i c e t ă ţ e a n b u n , c h e a m ă i a r p e
cetăţeni la vot şi supune iarăşi p r o p u n e r e a spre deliberare
atenienilor; dacă c u m v a te t e m i să p u i d i n n o u p r o b l e m a l a
vot, gîndeşte-te că n - a i putea f i învinuit că a i călcat legile
cînd a i atîţia m a r t o r i , d a r că, d i m p o t r i v ă , a i p u t e a să f i i u n
adevărat m e d i c p e n t r u c e t a t e a c a r e d e l i b e r e a z ă , şi că a con­
d u c e b i n e c e t a t e a c o n s t ă în a - i a d u c e cît m a i m u l t e f o l o a s e şi
a n u - i aduce nici o pagubă de bunăvoie".

15 (1) A s t f e l a v o r b i t Nicias, d a r cei m a i mulţi d i n t r e ate­

n i e n i i c a r e p ă ş e a u l a t r i b u n ă , î n d e m n a u p o p o r u l să pornească
c u a r m a t ă şi să n u a n u l e z e h o t ă r î r i l e v o t a t e m a i î n a i n t e ; c î ţ i v a
a t e n i e n i însă a u v o r b i t î m p o t r i v ă . (2) F o a r t e m u l t îi îndemna
l a război, susţinînd c u înflăcărare expediţia, A l c i b i a d e s , f i u l l u i
Cleinias, deoarece voia să se împotrivească l u i Nicias, care
îi e r a a d v e r s a r şi î n a l t e p r o b l e m e p o l i t i c e ; i se m a i împo­
trivea pentru că făcuse a l u z i e l a e l c u răutate, şi mai ales
pentru că dorea să i a c o m a n d a şi, în felul acesta, să cuce­
rească Sicilia şi chiar Cartagina. Astfel agonisind bani şi
faimă, va t r a g e şi foloase particulare. (3) Alcibiades, bucu-
r î n d u - s e d e o m a r e f a i m ă şi v a z ă în f a ţ a c e t ă ţ e n i l o r , a s c u l t a
m a i m u l t de d o r i n ţ e l e sale, c a r e e r a u p r e a m a r i faţă d e a v e r e a
d e c a r e d i s p u n e a şi p e c a r e o î n t r e b u i n ţ a m a i m u l t c a să c r e a s ­
c ă c a i d e c u r s e şi p e n t r u a l t e c h e l t u i e l i ; acest f a p t a distrus,
m a i tîrziu, c e t a t e a a t e n i e n i l o r . (4) î n t r - a d e v ă r , m u l ţ i , t e m î n d u -
se d e d e z m ă ţ u l f o a r t e m a r e l a c a r e se d e d a faţă d e p r o p r i a sa
persoană, de viaţa l u i dezordonată, s-au gîndit că tinde la
t i r a n i e , şi p e n t r u aceasta s - a u r i d i c a t î m p o t r i v ă - i . Deşi Alcibia­
des, d i n p u n c t de vedere politic, a dus f o a r t e b i n e războiul,
totuşi d i n c a u z a f e l u l u i c u m îşi d u c e a v i a ţ a în p a r t i c u l a r au
î n c r e d i n ţ a a l t o r a c o m a n d a r ă z b o i u l u i , c a r e însă a u a d u s mari
pagube cetăţii . A t u n c i
14
A l c i b i a d e s , p ă ş i n d în faţa atenienilor,
le-a făcut următoarele îndemnuri:

16 (1) „ M i se cade, a t e n i e n i l o r , m i e m a i m u l t decît altora,

să c o m a n d — t r e b u i e să î n c e p d e a c o l o de u n d e m - a a t a c a t
N i c i a s — şi în acelaşi t i m p socotesc c ă c h i a r m e r i t . A s t f e l , în

532
 CARTEA A VI-A

p r i v i n ţ a l u c r u r i l o r c a r e - m i a d u c f a i m ă , este ştiut că ele aduc

şi s t r ă b u n i l o r şi m i e g l o r i e , i a r p â r t i e i chiar f o l o s . (2) Elenii
a u s o c o t i t că c e t a t e a noastră este cea m a i m a r e p u t e r e , d a t o r i t ă
strălucirii s p e c t a c o l u l u i p e c a r e l - a m d a t e u l a O l y m p i a , deşi
mai înainte socoteau c-o să f i e înfrîntă. într-adevăr, eu am
lansat o întrecere de 7 care, pe care n u le lansase nici un
p a r t i c u l a r î n a i n t e , şi a m î n v i n s p r i m u l , a p o i a m f o s t a l d o i l e a ,
a l p a t r u l e a , c ă c i a m f ă c u t t o a t e p r e g ă t i r i l e ca s ă - m i p o a t ă a d u ­
ce v i c t o r i e . C h i a r d u p ă lege aceste f a p t e sînt o n o r a t e , i a r d i n
partea aceluia care le face se presupune o oarecare forţăm
(3) I a r c o r e g i i l e şi a l t e î n f ă p t u i r i prin care strălucesc eu în
c e t a t e , în c h i p f i r e s c t r e z e s c i n v i d i a c o n c e t ă ţ e n i l o r , d a r în f a ţ a
străinilor se p r e z i n t ă ca o f o r ţ ă . N u este f ă r ă folos nebunia
aceluia care, p r i n propriile l u i cheltuieli, aduce avantaje nu
n u m a i l u i însuşi, d a r şi cetăţii. (4) N u f ă r ă r a ţ i u n e a c e l a c a r e
are p e n t r u sine gînduri mari se deosebeşte de ceilalţi, deoa­
rece n i c i cel care o duce rău nu-şi împarte neajunsurile cu
nimeni. Dar, după c u m atunci cînd o d u c e m rău nu sîntem
salutaţi, t o t a ş a s î n t e m d a t o r i f i e c a r e să s u p o r t ă m c î n d sîntem
depreciaţi de aceia care o duc bine, sau, aducînd cetăţii fo­
loase, să n e a ş t e p t ă m să f i m o n o r a ţ i p e măsura l o r . (5) Ştiu
c ă a s t f e l d e o a m e n i şi a c e i a c a r e s - a u r e m a r c a t p r i n t r - o faptă
strălucită în timpul vieţii lor sînt nesuferiţi pentru ceilalţi
şi m a i ales p e n t r u c e i de o s e a m ă c u e i şi c h i a r c î n d v i n în
c o n t a c t c u alţii; d u p ă m o a r t e însă, lasă c e l o r î n v i a ţ ă motivul
de a - i s o c o t i r u d e l e l o r , c h i a r d a c ă în r e a l i t a t e n u sînt; e i lasă
şi p a t r i e i , căreia-i aparţin, motive să fe mîndră, ca şi cînd
ei n - a r f i f o s t [în viaţă] nişte o a m e n i străini, c a r e a u săvîrşit
nişte greşeli, c i r u d e d e - a l e l o r , c a r e l e - a u a d u s n u m a i bine­
f a c e r i . (6) E u c a r e d o r e s c cele arătate m a i sus şi sînt b î r f i t p e n ­
t r u e l e î n ceea ce p r i v e ş t e v i a ţ a m e a p a r t i c u l a r ă , cercetaţi da­
c ă a d m i n i s t r e z m a i rău d e c î t a l t u l t r e b u r i l e p u b l i c e . într-ade­
v ă r , a d u n î n d cele m a i p u t e r n i c e f o r ţ e d i n P e l o p o n e s , f ă r ă m a r e
p r i m e j d i e p e n t r u v o i şi f ă r ă m a r e c h e l t u i a l ă , a m s i l i t p e l a c e ­
d e m o n i e n i î n t r - o s i n g u r ă z i c a să d e a o l u p t ă p e n t r u existenţa
lor, la Mantineia. De atunci, chiar dacă au ieşit învngători
în luptă, n u m a i a u o îndrăzneală atît d e m a r e î n propriile^
l o r forţe.

533
 THUCYDIDES

17 (1) A c e s t e tratative le-a dus tinereţea şi nebunia mea

(care p ă r e a c ă este peste f i r e ) în d o m e n i u l stăpînirii pelopo­
nesienilor; întrebuinţînd cuvinte potrivite şi manifestînd o
vehemenţă care trezea încrederea, a convins. N i c i acum să
n u v ă t e m e ţ i d e a c e a s t ă a r m a t ă c i atîta t i m p cît e u sînt î n c ă
tînăr şi în fruntea ei, iar Nicias se pare că este norocos,
folosiţi-vă de aptitudinile fiecăruia. (2) Să nu contramandaţi
plutirea pe mare în Sicilia, la gîndul că va trebui să fie
înfruntată o mare armată. într-adevăr, a c o l o cetăţile sînt l o ­
c u i t e de o a m e n i f o a r t e a m e s t e c a ţ i , c a r e f o a r t e u ş o r îşi s c h i m b ă
constituţiile politice şi primesc altele. (3) D i n această cauză
n i m e n i n u l u p t ă ca p e n t r u p r o p r i a sa p a t r i e şi n i m e n i n u şi-a
pregătit nici armele individuale şi nici n-a făcut pregătirile
potrivite terenului de luptă ci, dimpotrivă, fiecare caută să-şi
ia lucrurile pe care crede că le v a l u a d i n averea comună,
convingînd cu v o r b a pe alţii sau răzvrătindu-se; apoi, dacă
va ieşi înfrînt, se v a aşeza în altă r e g i u n e . (4) N u este pro­
b a b i l ca o a s t f e l d e a d u n a r e de o a m e n i să a s c u l t e d e î n d e m n u l
u n u i s i n g u r c u v î n t şi n i c i să se a p u c e d e t r e a b ă în c o m u n , c i ,
d i m p o t r i v ă , toţi se v o r lăsa c o n v i n ş i d a c ă l i se s p u n e c e v a pe
p l a c u l l o r , m a i ales d a c ă sînt în d e z b i n a r e , aşa c u m se a u d e .
(5) Şi n - a u n i c i hopliţii c u c a r e se f ă l e s c şi n i c i ceilalţi eleni
d e a c o l o n u p a r e să f i e atît d e n u m e r o ş i c u m au socotit ei,
ci Elada, amăgindu-i, cu mare g r e u t a t e s-a putut înarma în
acest r ă z b o i . (6) A ş a se p a r e c ă stau lucrurile, după cît ştiu
e u d i n a u z i t e , şi p o a t e c ă şi m a i u ş o r v a f i . î n t r - a d e v ă r , v o m
avea mulţi b a r b a r i care, urînd pe s y r a c u s a n i , îi v o r ataca o
d a t ă c u n o i . I a r situaţia de a i c i d i n p a t r i e n u n e v a î m p i e d i c a ,
d a c ă v o i v e ţ i c h i b z u i c u m t r e b u i e . (7) î n t r - a d e v ă r , p ă r i n ţ i i n o ş ­
t r i , deşi a v e a u aceiaşi d u ş m a n i p e c a r e se s p u n e c ă - i v o m lăsa
n o i a i c i , d a c ă v o m p l u t i în S i c i l i a , şi, p e l î n g ă e i , şi p e mezi,
au dobîndit puterea, fără să f i e p u t e r n i c i prin altceva decît
p r i n flotă. (8) N i c i a c u m p e l o p o n e s i e n i i n - a u p i e r d u t nădejdea
d e a se r i d i c a î m p o t r i v a noastră şi, d a c ă a u m u l t c u r a j , e i sînt
î n s t a r e să n ă v ă l e a s c ă î n ţara noastră, c h i a r d a c ă n u v o m p o r ­
n i p e m a r e ; c u f l o t a î n s ă n - a r p u t e a să n e a d u c ă p a g u b e , p e n ­
t r u c ă v o m lăsa a i c i u n a e g a l ă c u a l o r .

534
 CARTEA A VI-A

18 (1) A ş a d a r , ce a m p u t e a n o i să s p u n e m , f ă c î n d impresia
c ă s p u n e m a d e v ă r u l , s a u c u m a m p u t e a să ş o v ă i m s a u să n e
f a c e m c a l c u l e faţă d e aliaţii noştri d e a c o l o şi să n u l e v e n i m
în a j u t o r ? Trebuie deci, p e n t r u c ă a m şi d e p u s j u r ă m î n t , să
l e v e n i m în a j u t o r şi să n u s p u n e m c ă e i n u n e v o r v e n i n o u ă .
Pentru că n u i - a m atras ca să n e dea ei ajutor, ci pentru
ca e i să i n c o m o d e z e pe duşmanii noştri d e a c o l o şi să-i îm­
p i e d i c e să v i n ă î m p o t r i v a noastră. (2) î n acest f e l n e - a m c î ş -
tigat şi n o i p u t e r e a şi alţii, asistînd c u r a j o s întotdeauna, fie
p e b a r b a r i , f i e p e e l e n i i c a r e n e c h e m a u în a j u t o r ; dacă am
f i s t a t c u toţii liniştiţi şi a m f i c h i b z u i t c u i t r e b u i e să venim
î n a j u t o r , a m f i cîştigat u n l u c r u de mică v a l o a r e şi a m f i
î n f r u n t a t o m a i m a r e p r i m e j d i e d e c î t aceasta. î n t r - a d e v ă r , cel
c a r e se d i s t i n g e p r i n forţă n u respinge n u m a i pe cel care îl
atacă, c i i a măsuri d i n a i n t e ca să n u - 1 a t a c e . (3) N u este în
m ă s u r a n o a s t r ă să c h i b z u i m c î t t r e b u i e să d o r i m să c o n d u c e m ,
ci este o n e c e s i t a t e , d e v r e m e ce a m a j u n s în situaţia d e a
î n t i n d e u n o r a c u r s e , i a r p e alţii să n u - i l ă s ă m d i n m i n ă , d i n
p r i c i n ă c ă e x i s t ă p r i m e j d i a c a să n e c o n d u c ă alţii p e n o i , d a c ă
n u v o m c o n d u c e n o i p e alţii. V o i n u t r e b u i e să căutaţi liniştea
l a f e l c u alţii, a l t f e l v ă v e ţ i s c h i m b a şi o b i c e i u r i l e ca e i . (4)
S o c o t i n d d e c i c ă , d a c ă v o m p o r n i î n S i c i l i a , situaţia n o a s t r ă v a
f i şi m a i b u n ă , să f a c e m a c e a s t ă e x p e d i ţ i e p e n t r u c a să u m i l i m
mîndria p e l o p o n e s i e n i l o r , [şi vom izbuti] dacă vom lăsa să
se v a d ă c ă n u n e p a s ă de liniştea p r e z e n t ă şi p o r n i m în S i c i l i a .
în acelaşi timp, vom c o n d u c e şi r e s t u l Eladei, aşa c u m este
firesc, dacă ni se va adăuga Sicilia, sau vom aduce mari
p a g u b e S y r a c u s e i d i n c a r e şi n o i î n ş i n e şi aliaţii noştri vom
t r a g e foloase. (5) I a r s e c u r i t a t e a p e n t r u a r ă m î n e a c o l o , dacă
vom a v e a succes, s a u p e n t r u a pleca ne-o vor procura coră­
biile, pentru că v o m f i învingători pe mare şi v o m domina
î n t r e a g a S i c i l i e . (6) S ă n u v ă î n t o a r c ă d e l a h o t ă r î r e a voastră
i n a c t i v i t a t e a p r o p u s ă de c u v i n t e l e l u i N i c i a s şi d e z b i n a r e a c e l o r
t i n e r i f a ţ ă de cei m a i în vîrstă, c i î n aceeaşi r î n d u i a l ă în c a r e
părinţii noştri, t i n e r i i alături d e c e i m a i î n vîrstă, s f ă t u i n d u - s e ,
a u r i d i c a t - o l a atîta p u t e r e , c u aceeaşi o r d i n e î n c e r c a ţ i şi v o i
acuma să r i d i c a ţ i m a i d e p a r t e c e t a t e a şi gîndiţi-vă că tine­
r e ţ e a şi b ă t r î n e ţ e a , u n a f ă r ă a l t a n u p o t f a c e n i m i c , c i , d i m -

535
 THUCYDIDES

p o t r i v ă , d a c ă c e i t i n e r i , c e i m i j l o c i i şi c e i în c u l m e a bătrîneţii
se v o r u n i v o r p u t e a să a i b ă cea m a i m a r e f o r ţ ă ; i a r c e t a t e a ,
d a c ă o d u c e în i n a c t i v i t a t e , se v a m ă c i n a ea însăşi, ca orice
l u c r u d e acest f e l , şi v a p i e r d e e x p e r i e n ţ a oricărei activităţi;
dimpotrivă, dacă va lupta neîncetat v a m a i dobîndi o expe­
r i e n ţ ă ; p e de altă p a r t e , o b i c e i u l d e a se a p ă r a c o n s t ă n u n u m a i
î n v o r b e , c i m a i ales î n fapte. (7) în general, e u ştiu că o
c e t a t e a c t i v ă se m a c i n ă f o a r t e u ş o r c î n d t r e c e l a i n a c t i v i t a t e , s i
c ă acei o a m e n i a u o r î n d u i r e a cea m a i sigură c a r e se conduc
de legile şi obiceiurile existente, chiar dacă sînt mai slabe,
fără să se d e z b i n e î n t r e e i " .

19 (1) A s t f e l a v o r b i t Alcibiades, iar atenienii, ascultîndu-1

p e e l , p e e g e s t a n i şi p e exilaţii l e o n t i n e n i l o r şi f i i n d cuprinşi
d e d o r i n ţ a d e a p o r n i în e x p e d i ţ i e , i - a u r u g a t să-şi amintească
de jurăminte şi să l e v i n ă în a j u t o r mai mult decît înainte.
(2) N i c i a s , d î n d u - ş i s e a m a c ă n u v a p u t e a să-i a b a t ă folosind
aceste c u v i n t e , d a r că ar putea să l e s c h i m b e p ă r e r e a , ară-
t î n d u - l e d e ce m a r e p r e g ă t i r e este n e v o i e p e n t r u a c e a s t ă expe­
d i ţ i e , a p ă ş i t în faţa p o p o r u l u i şi a v o r b i t astfel:

20 (1) „ D e v r e m e ce v ă v ă d , a t e n i e n i l o r , că sînteţi hotărîţi

să p o r n i ţ i în e x p e d i ţ i e — f i e ca l u c r u r i l e să se î n t î m p l e aşa
c u m v r e m n o i ! — v ă v o i s p u n e ceea ce g î n d e s c în p r e z e n t . (2)
într-adevăr, noi sîntem pe punctul de a porni o expediţie
î m p o t r i v a u n o r cetăţi m a r i , aşa c u m s î n t e u i n f o r m a t , şi c a r e
nu sînt s u p u s e unele altora şi n i c i n u au nevoie de schim­
barea prin care se trece de obicei, adică de la sclavie l a o
situaţie m a i u ş o a r ă şi n i c i n - a r p r i m i de b u n ă v o i e dominaţia
noastră în l o c u l libertăţii, m a i ales c ă sînt m u l t e cetăţi e l e n i c e
împotriva unei singure insule. (3) î n afară de N a x o s şi Ca-
t a n i a , c a r e n ă d ă j d u i e s c c ă n i se v o r alătura d a t o r i t ă înrudirii
c u l e o n t i n e n i i , m a i s î n t a l t e l e ş a p t e şi sînt p r e g ă t i t e î n toate
l a f e l ca şi a r m a t a n o a s t r ă ; şi t o t aşa d e b i n e sînt pregătite
cetăţile S e l i n u s şi S y r a c u s a , î m p o t r i v a cărora sîntem gata să
p o r n i m . (4) î n t r - a d e v ă r , î n aceste cetăţi sînt m u l ţ i h o p l i ţ i , a r ­
caşi, prăştiaşi şi m u l t e trireme şi m u l ţ i soldaţi îmbarcaţi pe
ele. A u şi bani, parte se află în casele lor particulare, iar

536
 CARTEA A VI-A

p a r t e sînt în t e m p l e l e s e l i n u n t i n i l o r . S y r a c u s a n i i m a i primesc
bani şi de l a u n i i barbari. Dar lucrul prin care ne întrec ei
m a i m u l t p e n o i c o n s t ă în a c e e a c ă a u c a i m u l ţ i şi se h r ă n e s c
c u grîu, p r o d u s î n ţara l o r şi n u i m p o r t a t .

21 (1) F a ţ ă de forţele existente este nevoie de o flotă şi

d e o a r m a t ă p u t e r n i c ă şi m a i ales d e m u l t ă p e d e s t r i m e , care
să p l u t e a s c ă c u n o i , d a c ă v r e m să r e a l i z ă m c e v a p e m ă s u r a p l a ­
n u r i l o r n o a s t r e , şi d a c ă n u v r e m să f i m ţinuţi d e p a r t e d e ţ ă r m
de mulţimea călăreţilor duşmani, mai ales dacă cetăţile de
a c o l o se v o r s t r î n g e î m p r e u n ă , d e t e a m ă şi d a c ă alţi prieteni,
în afară de egestani, n u ne v o r aduce cavaleria cu care să
r e z i s t ă m (2) ( a r f i l u c r u r u ş i n o s să f i m siliţi să n e r e t r a g e m , m a i
r u ş i n o s d e c î t d a c ă a m v e n i d u p ă aceea c u a r m a t ă s u b cuvînt
c ă l a î n c e p u t a m c h i b z u i t r ă u ) şi d a c ă [ d u p ă ce se v a strînge]
n u v a a t a c a d e a c o l o c u o a r m a t ă c o n s i d e r a b i l ă ; ţineţi seama
c ă n o i a v e m să a d u c e m c u n o i p e c o r ă b i i m u l t ă a r m a t ă d i n
ţ a r a n o a s t r ă , şi c ă v o i n u v e ţ i f a c e o e x p e d i ţ i e l a f e l c u ace­
l e a p e c a r e le-aţi î n t r e p r i n s c î n d , î n c a l i t a t e d e aliaţi, aţi v e n i t
aici în ajutorul supuşilor voştri împotriva vreunui duşman,
cînd v ă e r a u uşoare aprovizionările necesare d i n ţări p r i e t e n e ,
c i c ă n e v o m d e p l a s a î n t r - o ţ a r ă străină d e l a c a r e u n v e s t i t o r
nu poate veni uşor la noi nici în patru luni, pe timp de
iarnă.

22 (1) E u socotesc, deci, c ă t r e b u i e să d u c e m cu n o i mulţi

h o p l i ţ i d e - a i noştri, d e - a i aliaţilor, d e - a i s u p u ş i l o r şi, d a c ă v o m
m a i p u t e a să a d u c e m î n c ă şi d i n P e l o p o n e s , c o n v i n g î n d u - i sau
a n g a j î n d u - i c u b a n i ; să m a i d u c e m d e a s e m e n e a mulţi arcaşi
şi prăştiaşi, pentru ca să poată rezista cavaleriei acelora şi
î n c ă să l e f i m c u m u l t s u p e r i o r i în c o r ă b i i p e n t r u ca să p u t e m
face uşor aprovizionarea; trebuie să a d u c e m de aici grîu şi
o r z p r ă j i t şi să a n g a j ă m c u p l a t ă b r u t a r i d i n m o r i p e n t r u ca,
dacă c u m v a v o m f i surprinşi de u n t i m p n e f a v o r a b i l plutirii,
a r m a t a să a i b ă c e l e n e c e s a r e ( p e n t r u că, f i i n d numeroasă, n u
v a f i u ş o r p e n t r u o r i c e c e t a t e să o p r i m e a s c ă ) şi m a i ales să
p r e g ă t i m , p e c î t este c u p u t i n ţ ă , şi c e l e l a l t e m i j l o a c e , ca să n u
n e l ă s ă m în n ă d e j d e a a l t o r a şi m a i ales să a v e m cît m a i m u l ţ i

537
 THUCYDIDES

bani. în ceea ce priveşte posibilităţile egestanilor, care spun

că a u pregătit totul, fiţi s i g u r i c ă e i sînt g a t a m a i m u l t cu
vorba.

23 (1) A s t f e l , d a c ă n o i v o m p o r n i de a i c i fără să n e f i p r e ­
gătit o forţă cel puţin egală c u a duşmanilor — m a i ales că
p u t e r e a d e l u p t ă a l o r este e g a l ă c u cea a h o p l i ţ i l o r , şi chiar
s u p e r i o a r ă în t o a t e — v a f i f o a r t e g r e u să î n v i n g e m p e duş­
m a n i şi să n e p ă s t r ă m aliaţii. (2) A r t r e b u i să n e î n c h i p u i m că
n e d u c e m ca să î n t e m e i e m o c o l o n i e către nişte o a m e n i d e a l t
n e a m şi d u ş m a n i , p e c a r e se c e r e să-i r e s p i n g e m p e u s c a t în
p r i m a z i în c a r e n e v o r a t a c a , s a u să ş t i m că, d a c ă v o r eşua,
n e v o r t r a t a în t o t u l ca p e nişte d u ş m a n i . (3) E u m ă t e m d e
aceasta, ştiind că este nevoie să punem bine l a cale multe
l u c r u r i şi c ă , în p l u s , m a i este n e v o i e să f i m şi n o r o c o ş i ; ştiu c ă
este g r e u acest l u c r u , d e o a r e c e s î n t e m o a m e n i , aşa că v r e a u să
pornesc pe m a r e încredinţîndu-mă cît m a i p u ţ i n n o r o c u l u i , şi
b a z î n d u - m ă cît m a i m u l t , atît cît este o m e n e ş t e p o s i b i l , p e p r e ­
g ă t i r i l e m i l i t a r e . (4) A c e s t e l u c r u r i l e socotesc e u f o a r t e impor­
t a n t e p e n t r u î n t r e a g a c e t a t e şi s a l v a t o a r e p e n t r u n o i c a r e v o m
p o r n i î n e x p e d i ţ i e , i a r d a c ă c i n e v a este d e altă p ă r e r e , îi p r e ­
dau l u i comanda".

24 (1) N i c i a s a v o r b i t astfel, socotind că atenienii sau vor

fi abătuţi de l a h o t ă r î r e a l o r , c î n d v o r v e d e a cît d e m a r i tre­
b u i e f ă c u t e p r e g ă t i r i l e , s a u , d a c ă îl v o r f o r ţ a să p o r n e a s c ă cu
a r m a t a , v a n a v i g a în acest f e l c u m a i m u l t ă siguranţă. (2) D a r
a t e n i e n i i n - a u f o s t p o t o l i ţ i în d o r i n ţ a l o r d e a p o r n i , c u toată
m u l ţ i m e a p r e g ă t i r i l o r necesare, b a d i n c o n t r a , şi m a i m u l t se
avîntau, iar Nicias a obţinut contrariul de ceea ce dorea.
A s t f e l , e l a f ă c u t i m p r e s i a c ă l e d ă b u n e s f a t u r i şi c ă acum
v o r f i în siguranţă şi î n c ă î n t r - o m a r e siguranţă. (3) Şi p e toţi
l a f e l i - a c u p r i n s dorinţa f i e r b i n t e de a p o r n i p l u t i r e a ; astfel,
cei m a i bătrîni [doreau să pornească] fiindcă socoteau că
sau v o r s u p u n e ţara împotriva căreia p l u t e a u , sau că această
m a r e a r m a t ă n u v a p u t e a să se p r ă b u ş e a s c ă ; p e c e i m a i t i n e r i
i - a c u p r i n s această dorinţă în speranţa că v o r vedea şi con­
templa locuri îndepărtate şi c ă se v o r s a l v a ; m a r e a mulţime

538
 CARTEA A VI-A

si soldaţii socoteau că v o r p u n e mîna pe sume mari pentru

n e v o i l e p r e z e n t e şi v o r d o b î n d i şi p u t e r e a ca să le d e a o s o l d ă
p e r p e t u ă . (4) î n acest fel, Nicias, urmînd dorinţei majorităţii
p o p o r u l u i , c h i a r d a c ă n u - i f ă c e a p l ă c e r e , ceea ce se întîmplă,
temîndu-se ca n u cumva, dacă ar vota împotriva poporului,
să p a r ă r ă u v o i t o r cetăţii, s-a r e s e m n a t .

25 (1) î n c e l e d i n u r m ă , u n o a r e c a r e a t e n i a n , p ă ş i n d în f a ţ a
adunării şi a d r e s î n d u - i - s e l u i N i c i a s , i - a spus c ă n u m a i t r e ­
b u i e să p r e t e x t e z e şi să t o t a m î n e , c i să s p u n ă în f a ţ a tuturor
ce a r m a t ă s o c o t e ş t e e l c ă t r e b u i e să-i a c o r d e a t e n i e n i i . (2) N i ­
cias a r ă s p u n s , f ă r ă v o i e , c ă se v a sfătui î n linişte c u c o l e g i i
săi, d a r c ă p ă r e r e a l u i , spusă p e loc, este c ă t r e b u i e să plutească
nu m a i puţin de 100 de t r i r e m e , a p o i că înşişi atenienii vor
t r e b u i să f u r n i z e z e u n n u m ă r d e c o r ă b i i c a r e să t r a n s p o r t e p e
hopliţi, după cum vor crede de cuviinţă, iar altele trebuie
a d u s e d e l a aliaţi şi c ă m a i t r e b u i e n u m a i p u ţ i n d e c i n c i m i i
de hopliţi, a t e n i e n i şi aliaţi şi d e se v a p u t e a , chiar şi m a i
m u l ţ i ; t r e b u i e să m a i a d u c ă şi c e l e l a l t e f e l u r i d e ostaşi după
r e g u l ă , arcaşi d i n A t e n a şi d i n C r e t a , prăştiaşi şi o r i c e v o r so­
c o t i e i c ă este d e t r e b u i n ţ ă .

26 (1) A t e n i e n i i , ascultîndu-1, a u v o t a t î n d a t ă ca c a m a n d a n -
ţii să a i b ă depline puteri spre a hotărî mărimea armatei şU
în g e n e r a l , să d i s p u n ă d e î n t r e a g a e x p e d i ţ i e , aşa c u m v o r s o c o t i
e i c ă este m a i b i n e p e n t r u a t e n i e n i . (2) Şi, d u p ă aceea, a u î n ­
c e p u t p r e g ă t i r e a şi a u t r i m i s l a aliaţi şi a u f ă c u t p e l o c în­
rolări d e soldaţi. D e a l t f e l , c e t a t e a se r e f ă c u s e d u p ă b o a l ă şi
după războiul c o n t i n u u ; datorită păcii, sporise mulţimea tine­
rilor de vîrsta armelor şi a c u m u l a r e a d e bani, astfel că m a i
u ş o r l e p r o c u r a u p e t o a t e . A t e n i e n i i , d e c i , se p r e o c u p a u n e î n c e ­
t a t c u pregătirea.

27 (1) î n acest t i m p , H e r m e l e d e piatră c a r e e r a u î n c e t a t e a

A t e n a — se g ă s e s c m u l t e H e r m e , d u p ă u n o b i c e i l o c a l , l u c r a t e
în f o r m ă de p a r a l e l i p i p e d , şi în v e s t i b u l e l e p a r t i c u l a r e , şi în
t e m p l e — a u f o s t m u t i l a t e l a faţă, cele m a i m u l t e , î n t r - o singură
n o a p t e . (2) N i m e n i n u c u n o ş t e a p e făptaşi, c i se hotărîse să fie-

539
 THUCYDIDES

c ă u t a ţ i în schimbul unor mari premii publice; atenienii mai

d e c r e t a s e r ă c ă o r i c i n e ştie d e n e l e g i u i r e a săvîrşită să denunţe
f ă r ă f r i c ă , f i e c ă e c e t ă ţ e a n străin s a u s c l a v . (3) E i a c o r d a u o
m a r e importanţă acestui f a p t î n t r - a d e v ă r , l i se p ă r e a c ă în­
tâmplarea e r a o p r e v e s t i r e p e n t r u e x p e d i ţ i e şi c ă a c t u l se să-
v î r ş e ş t e în u r m a u n e i conspiraţii f ă c u t e î n v e d e r e a răsturnării
situaţiei şi a d i s t r u g e r i i d e m o c r a ţ i e i .

28 (1) Se produce u n denunţ d i n p a r t e a u n o r m e t e c i şi a

unor sclavi, care n u spuneau n i m i c î n ceea ce p r i v e ş t e H e r -
mele, d a r ziceau că se săvîrşiseră mutilările altor statui de
c ă t r e nişte t i n e r i , c a r e e r a u s u b s t ă p î n i r e a v e s e l i e i şi a b ă u t u r i i ;
m a i s p u n e a u c ă î n g î n a s e r ă m i s t e r e l e î n casă, ca să-şi b a t ă j o c .
P r i n t r e aceşti t i n e r i îl î n v i n u i a u şi p e A l c i b i a d e s . (2) P r i n z î n d
acest p r i l e j , c e i m a i a p r i g i d u ş m a n i a i l u i A l c i b i a d e s , c a r e e r a
o p i e d i c ă în l u p t a l o r de a a j u n g e să f i e s i g u r i de rolul de
fruntaşi a i p o p o r u l u i şi s o c o t i n d c ă , d a c ă îl v o r î n d e p ă r t a , v o r
f i e i cei dintîi î n c e t a t e , e x a g e r a u f a p t u l şi s t r i g a u c ă atît î n g î -
n a r e a m i s t e r e l o r cît şi m u t i l a r e a H e r m e l o r se f ă c u s e s p r e d o b o -
r î r e a d e m o c r a ţ i e i şi că n u se f ă c u s e n i m i c d i n t o a t e acestea f ă r ă
el, adăugind, drept d o v e z i , şi c e l e l a l t e călcări constituţionale
n e d e m o c r a t i c e săvîrşite de A l c i b i a d e s .

29 (1) î n a c e l m o m e n t e l î n c e r c ă să se a p e r e î m p o t r i v a de­
n u n ţ u l u i , s p u n î n d c ă este g a t a , m a i î n a i n t e d e a p o r n i p l u t i r e a ,
să se înfăţişeze în faţa judecăţii, în caz cînd săvîrşise vreo
n e l e g i u i r e ; e l m a i d e c l a r ă c ă p r e g ă t i s e cele n e c e s a r e armatei,
şi că, d a c ă e l a săvîrşit c e v a d i n cele ce se s p u n , v a ispăşi p e ­
d e a p s a , i a r d a c ă v a f i a c h i t a t v a p r e t i n d e c o m a n d a . (2) M a i
s u s ţ i n e a c ă n u p r i m e ş t e să f i e a c u z a t î n absenţă, c i p r e f e r ă să
m o a r ă î n d a t ă d a c ă este v i n o v a t şi c ă este m a i î n ţ e l e p t să n u - 1
t r i m i t ă î n f r u n t e a u n e i a r m a t e atît d e m a r i , c î n d este î n v i n u i t
d e a s t f e l d e l u c r u r i , m a i î n a i n t e d e a-1 a n c h e t a . (3) D u ş m a n i i ,
t e m î n d u - s e ca n u c u m v a a r m a t a să-i f i e b i n e v o i t o a r e , d a c ă v a
începe lupta i m e d i a t , i a r p o p o r u l să f i e m o a l e d e vreme ce
avea o profundă simpatie p e n t r u Alcibiades, p e n t r u că t o t d a ­
t o r i t ă l u i a r g e i e n i i şi m a n t i n e e n i i l u a u parte l a expediţie, au
r e s p i n s p r o p u n e r e a , i n t r o d u c î n d î n m i j l o c u l p o p o r u l u i alţi o r a -

540
 CARTEA A VI-A

t o r i , c a r e z i c e a u c ă e b i n e ca A l c i b i a d e s să p o r n e a s c ă plutirea
şi să n u m a i aştepte şi c ă , d u p ă ce se v a î n t o a r c e , v a f i j u d e c a t
în a n u m i t e z i l e f i x a t e ; e i v o i a u , d e s i g u r , să-1 a d u c ă l a j u d e c a t ă
şi să f i e p u s î n f a ţ a u n o r î n v i n u i r i m a i m a r i , p e c a r e l e p u t e a u
p r o c u r a m a i uşor în absenţa l u i . A u hotărît d e c i ca A l c i b i a d e s
să p o r n e a s c ă p e m a r e .
30 (1) D u p ă aceasta, p e l a m i j l o c u l v e r i i , a p o r n i t expediţia
î n S i c i l i a . Se spusese m a i d i n a i n t e c e l o r m a i m u l ţ i aliaţi, c o r ă ­
biilor c u cereale, vaselor m i c i şi t u t u r o r celorlalte vase care
îi u r m a u , să se s t r î n g ă m a i întîi l a C o r c y r a , p e n t r u ca d e a c i
să t r e a c ă , în n u m ă r m a r e , s p r e p r o m o n t o r i u l I a p y g i e i , străbătînd
M a r e a I o n i c ă . A t e n i e n i i înşişi şi c î ţ i v a aliaţi, c a r e e r a u de faţă,
a u c o b o r î t l a P i r e u î n t r - o z i a n u m i t ă în z o r i şi s - a u îmbarcat
pe corăbii ca să p o r n e a s c ă . (2) î m p r e u n ă c u ei a coborît la
Pireu şi cealaltă parte a poporului care se găsea în cetate,
străini şi cetăţeni l o c a l n i c i , spre a petrece fiecare pe ai lor,
p r i e t e n i , r u d e s a u c o p i i ; toţi m e r g e a u însufleţiţi în acelaşi t i m p
de nădejde şi plîngînd, gîndindu-se, pe de o parte, că vor
cîştiga o ţară m a r e , i a r p e d e a l t a f i i n d u - l e t e a m ă c ă n - o să-şi
mai vadă copiii, reflectînd l a ce mare flotă p o r n e a u ei d i n
p r o p r i a l o r cetate.
31 (1) î n î m p r e j u r a r e a d e f a ţ ă , c î n d e r a u g a t a să se pără­
sească u n i i p e alţii, a v î n t î n d u - s e în p r i m e j d i e , i - a u n ă p ă d i t şi
m a i m u l t gîndul pericolelor decît a t u n c i cînd a u votat expediţia,
totuşi, datorită curajului inspirat de mulţimea lucrurilor pe
c a r e l e v o r v e d e a e r a u î n c o n j u r a ţ i d e această p r i v e l i ş t e . Străinii
şi cealaltă m u l ţ i m e v e n i s e r ă ca să p r i v e a s c ă d e s f ă ş u r a r e a unui
plan minunat şi de necrezut. într-adevăr, această pregătire,
c a r e cea dintîi p o r n i s e p e m a r e d i n t r - o s i n g u r ă c e t a t e c u a r m a t a
e l e n ă , a f o s t cea m a i s c u m p ă şi m a i f a l n i c ă d i n t r e cele c o n s t i ­
tuite pînă atunci. (2) P r i n numărul corăbiilor şi a l h o p l i ţ i l o r ,
chiar expediţia f ă c u t ă de P e r i c l e s l a E p i d a u r o s şi cea făcută
d e H a g n o n l a P o t i d e e a n u e r a m a i m i c ă . î n t r - a d e v ă r în această
expediţie pluteau patru m i i de hopliţi, t r e i s u t e de călăreţi,
o sută de t r i r e m e a t e n i e n e , c i n c i z e c i d e t r i r e m e d e l a L e s b o s
şi C h i o s şi aliaţi î n c ă şi m a i m u l ţ i . (3) D a r a t u n c i a u p l e c a t c u
o m i c ă p r e g ă t i r e şi c u o s l a b ă a r m a t ă , p e c î n d a c u m această
flotă, avînd să stea m u l t ă v r e m e a c o l o şi fiind pregătită să

541
 THUCYDIDES

l u p t e în a m b e l e f o r m a ţ i i — d u p ă c u m v a f i n e v o i e , şi c u c o r ă ­
b i i l e , şi c u p e d e s t r i m e a — fusese p r o c u r a t ă c u m a r i cheltuieli,
s u p o r t a t e şi d e t r i e r a r h i şi de c e t a t e : v i s t i e r i a p u b l i c ă dădea
fiecărui corăbier cîte o drahmă pe z i şi procura şaizeci de
corăbii repezi, goale, patruzeci de corăbii care transportau
h o p l i ţ i , şi e c h i p a j e l e 1 5
pentru ele, cît se poate mai bune; în
a f a r ă de p l a t a p r i m i t ă d i n v i s t i e r i a p u b l i c ă , t r i e r a r h i i m a i d ă ­
deau şi e i t r a n i ţ i l o r 10
şi se î n g r i j i s e r ă să l e p r o c u r e e c h i p a ­
je, i n s e m n e 1 7
şi m o b i l e s c u m p e ; f i e c a r e îşi d ă d e a cît p u t e a de
mult silinţa ca c o r a b i a l u i să se d i s t i n g ă cît m a i m u l t prin
b u n a înfăţişare şi iuţeala p l u t i r i i , i a r p e d e s t r i m e a fusese aleasă
c u m u l t ă atenţie şi soldaţii se î n t r e c e a u între e i c u m a r e zel
în ceea ce p r i v e ş t e a r m e l e şi e f e c t e l e p e r s o n a l e . (4) S-a i s c a t şi
o î n t r e c e r e î n t r e e i , în o r i c e l u c r u a cărui conducere o avea
f i e c a r e şi aşa c ă această a r m a t ă p ă r e a ca o d e m o n s t r a ţ i e în
faţa celorlalţi eleni, demonstraţie de forţă şi d e putere, m a i
mult decît o pregătire împotriva duşmanilor. (5) A s t f e l , dacă
s-ar f i s o c o t i t c h e l t u i a l a p u b l i c ă a cetăţii, c h e l t u i a l a personală
a c e l o r c a r e p l e c a u în e x p e d i ţ i e , c h e l t u i e l i l e p e c a r e l e f ă c u s e
cetatea m a i înainte şi valoarea lucrurilor pe care le aveau
comandanţii asupra lor, cheltuielile pe care le făcea fiecare p a r t i ­
c u l a r p e n t r u c o r p u l său şi c h e l t u i e l i l e p e c a r e l e f ă c u s e f i e c a r e
t r i e r a r h c u c o r a b i a sa şi î n c ă a c e l e a p e c a r e a v e a u să l e m a i f a c ă ,
în a f a r ă de a c e l e a c a r e c o n s t a u în s o l d a p u b l i c ă , p e c a r e o d ă ­
d e a u u n e i e x p e d i ţ i i , c a r e a v e a să d u r e z e m u l t ă v r e m e , şi v a ­
loarea tuturor lucrurilor pe care le avea fiecare soldat sau
negustor în această s c h i m b a r e , s-ar f i găsit că mulţi talanţi
a u f o s t scoşi d i n cetate a t u n c i . Iar flota a fost faimoasă nu
numai p r i n u i m i r e a pe care o trezea c u r a j u l [celor care por­
n e a u ] şi n u n u m a i p r i n strălucirea înfăţişării, cît m a i ales p r i n
superioritatea armatei faţă de duşmanul împotriva căruia se
p o r n e a şi p r i n f a p t u l c ă acea p l u t i r e d i n p a t r i e , a f o s t î n t r e ­
p r i n s ă c u n ă d e j d i f o a r t e m a r i p e n t r u v i i t o r faţă d e realităţile
prezente. ,

32 (1) D u p ă ce corăbiile erau e c h i p a t e şi p e ele se aflau

toate l u c r u r i l e c u c a r e a v e a u să p l u t e a s c ă , s-a dat d i n trîm-
b i ţ ă s e m n a l u l tăcerii şi a u î n c e p u t să r o s t e a s c ă l e g i u i t a rugă-

542
 CARTEA A VI-A

c i u n e î n a i n t e a p o r n i r i i , d a r n u în f i e c a r e c o r a b i e î n p a r t e , ci
toţi le făceau în acelaşi timp, cu ajutorul crainicului, după
c a r e toţi ostaşii r o s t e a u r u g ă c i u n e a ; t u r n î n d v i n în c r a t e r e şi
f o l o s i n d u - s e d e c u p e de a u r şi d e a r g i n t , e p i b a ţ i i ^ şi c o m a n ­
danţii întregii armate a u făcut libaţii. (2) C u e i se ruga şi
cealaltă mulţime de pe u s c a t , alcătuită d i n cetăţeni şi chiar
străinii care aveau bune sentimente pentru ei. Cîntînd deci
paianul 1 9
şi î n d e p l i n i n d l i b a ţ i i l e a u p o r n i t şi, l a î n c e p u t , plu­
t i r e a s-a f ă c u t în şir şi s-au l u a t l a î n t r e c e r e p î n ă l a E g i n a .
Unii a u p o r n i t s p r e C o r c y r a , u n d e se strîngea şi c e a l a l t ă a r ­
m a t ă a aliaţilor. T o ţ i se g r ă b e a u să sosească. (3) L a S y r a c u s a
venise din multe părţi vestea acestei expediţii, totuşi multă
v r e m e n u se c r e z u s e n i m i c , d a r , ţ i n î n d u - s e o a d u n a r e , s - a u r o s t i t
cuvîntări; unii credeau ceea ce se spunea despre expediţia
a t e n i e n i l o r , d a r e r a u şi alţii c a r e susţineau c o n t r a r i u l . Şi a t u n c i
Hermocrates, fiul l u i Hermon, ca unul care credea că ştie
l u c r u r i l ă m u r i t e d e s p r e a t e n i e n i , l e - a v o r b i t şi l e - a f ă c u t u r m ă ­
toarele îndemnuri.

33 (1) „ V i se v a părea poate c ă e u , ca şi alţii cîţiva, vă

s p u n l u c r u r i d e n e c r e z u t c u p r i v i r e l a r e a l i t a t e a e x p e d i ţ i e i , şi
ştiu f o a r t e b i n e c ă a c e i a c a r e s p u n s a u a n u n ţ ă l u c r u r i ce p a r
d e n e c r e z u t n u n u m a i c ă n u c o n v i n g p e ascultători, d a r c h i a r
par că sînt f ă r ă minte. Totuşi, fără să m ă t e m , e u v o i sta
alături d e c e t a t e c î n d este în p r i m e j d i e , f i i n d c o n v i n s c ă vor­
besc, ştiind lucruri m a i clare decît alţii. (2) A s t f e l , atenienii
au pornit cu o armată m a r e împotriva noastră, şi n a v a l ă , şi
pedestră, l u c r u de care v o i v ă miraţi f o a r t e m u l t ; d r e p t p r e t e x t
e i i a u alianţa c u e g e s t a n i i şi c o l o n i z a r e a l e o n t i n e n i l o r , î n r e a l i ­
t a t e e i sînt m i n a ţ i d e d o r i n ţ a d e a p u n e m î n a p e S i c i l i a şi m a i
ales p e c e t a t e a noastră, s o c o t i n d că, d a c ă v o r o c u p a - o , uşor v o r
p u n e s t ă p î n i r e şi p e c e l e l a l t e . (3) Ţ i n î n d s e a m a c ă a t e n i e n i i v o r
f i r e p e d e a i c i , luaţi m ă s u r i î n ce c h i p l e v e ţ i p u t e a r e z i s t a cît
se p o a t e m a i f r u m o s cu forţele care vă stau l a dispoziţie şi
luaţi s e a m a ca n u c u m v a , d i s p r e ţ u i n d u - i , să fiţi surprinşi fără
fortificaţii şi, l ă s î n d u - v ă c o n d u ş i d e n e î n c r e d e r e , să v ă dezin­
teresaţi de î n t r e a g a situaţie. (4) I a r d a c ă c i n e v a socoteşte că
l u c r u r i l e sînt d e c r e z u t , să n u f i e i m p r e s i o n a t d e c u r a j u l şi de

543
 THUCYDIDES

f o r ţ a l o r . î n t r - a d e v ă r , e i n u v o r f i î n s t a r e să v ă d e a lovituri
m a i m u l t d e c î t să î n c a s e z e l a r î n d u - l e , şi să n u c r e d e ţ i c ă v o r
fi primejdioşi, dacă v o r v e n i c u o flotă m a r e , î m p o t r i v a celor­
lalţi sicilieni, care, impresionaţi de atenieni, vor dori să în­
c h e i e alianţă c u n o i , m a i ales d a c ă îi v o m î n f r î n g e sau dacă
îi vom respinge, împiedicîndu-i să facă ceva d i n cele ce-şi
p r o p u n (căci n - a m n i c i o t e a m ă c ă v o r i z b u t i cele ce doresc),
i a r p e n t r u n o i v a f i u n l u c r u c h i a r f o a r t e f r u m o s şi p e care-1
nădăjduiesc. (5) î n t r - a d e v ă r , p u ţ i n e f l o t e m a r i elene sau bar­
b a r e , p o r n i n d d e p a r t e d e ţara l o r , a u a v u t succese. î n t r - a d e v ă r ,
ei n u v i n în m a i m a r e număr d e c î t sînt l o c u i t o r i i si vecinii
cetăţii noastre (pentru c ă toţi s-au strîns d e f r i c ă ) , m a i ales
d a c ă v o r eşua p e u n p ă m î n t străin, d i n l i p s a celor necesare
h r a n e i , şi v o r lăsa c e l o r atacaţi f a i m a , m a i ales d a c ă se vor
p o t i c n i d e m a i m u l t e o r i . (6) A t e n i e n i i înşişi a u o b ţ i n u t acest
r e z u l t a t c î n d m e z i i s - a u p r ă b u ş i t , î m p o t r i v a aşteptării lor, iar
e i a u c r e s c u t c u f a i m a c ă m e z i i se î n d r e p t a u c o n t r a A t e n e i , u n
a s t f e l d e succes să s p e r ă m c ă n e v a r e v e n i şi n o u ă .

34 (1) î n s u f l e ţ i ţ i d e c i d e c u r a j să p r e g ă t i m r e z e r v e l e n o a s t r e
d e a i c i şi, t r i m i ţ î n d s o l i p r i n c e t ă ţ i l e s i c i l i e n e , p e u n i i să-i î n ­
t ă r i m m a i m u l t în alianţa c u n o i , i a r c u alţii să î n c e r c ă m să
încheiem legături d e p r i e t e n i e şi a l i a n ţ ă ; să t r i m i t e m solii şi
în c e l e l a l t e p ă r ţ i a l e S i c i l i e i , arătînd c ă p r i m e j d i a este c o m u n ă
şi î n I t a l i a , p e n t r u ca, s a u să î n c h e i e m alianţă c u e i , s a u să-i
d e t e r m i n ă m să n u p r i m e a s c ă p e a t e n i e n i . (2) E u c r e d c ă este
mai b i n e să t r i m i t e m soli chiar l a Cartagina, p e n t r u că nici
p e n t r u e i n u este l u c r u neaşteptat, c i m e r e u îi s t ă p î n e ş t e t e a m a
c ă a t e n i e n i i l e v o r a t a c a c e t a t e a , a s t f e l p o a t e îşi v o r d a s e a m a
c â , d a c ă v o r p i e r d e p o z i ţ i a d e a i c i , v o r a v e a şi e i d e suferit,
şi se v o r g r ă b i să n e v i n ă în a j u t o r , f i e p e ascuns, f i e p e f a ţ ă ,
fie în a l t f e l . E i p o t face acest lucru, dacă vor, m a i mult,
decît cei de acum, căci au foarte mult a u r şi a r g i n t , şi cu
aceste m i j l o a c e , atît r ă z b o i u l , cît şi o r i c a r e a l t e t r e b u r i merg
f o a r t e b i n e . (3) Să t r i m i t e m şi l a S p a r t a şi l a C o r i n t să l e ce­
r e m să n e v i n ă r e p e d e în a j u t o r şi să p o r n e a s c ă a c o l o r ă z b o i
împotriva atenienilor. (4) I a r l u c r u l pe c a r e - 1 socotesc e u că
este o p o r t u n , deşi v a f i f o a r t e g r e u să v ă c o n v i n g , d i n p r i c i n a

544
 CARTEA A VI-A

obiceiului vostru de a şedea liniştiţi, totuşi a n i să v i - 1 s p u n .

S i c i l i e n i , d a c ă a m v r e a c u toţii, s a u , d a c ă n u c u toţii, cît m a i
m u l ţ i , să s t r î n g e m toată f l o t a p e c a r e o a v e m l a d i s p o z i ţ i e , c u
hrana pe timp de două luni, să întîmpinăm pe atenieni la
Tarent sau la p r o m o n t o r i u l Iapygiei şi să l e a r ă t ă m că m a i
înainte vor trebui să d e a l u p t a n u pentru Sicilia, ci pentru
ca să t r e a c ă M a r e a I o n i c ă , p o a t e că a s t f e l a m p u t e a să-i i m ­
p r e s i o n ă m f o a r t e m u l t şi i - a m f a c e să g î n d e a s c ă c ă n o i p o r n i m
d i n t r - o ţară p r i e t e n ă c a p a z n i c i — p e n t r u c ă p e n o i n e p r i m e ş ­
t e T a r e n t u l — c ă e i a u de t r e c u t m a r e a c u t o a t ă a r m a t a , că
este g r e u ca m u l ţ i m e a a r m a t e i să r ă m î n ă în l i n i e d e b ă t a i e în
t i m p u l p l u t i r i i , i a r p e n t r u n o i v a f i f o a r t e uşor de atacat dacă
se v a p o r n i î n c e t şi c u c î t e p u ţ i n e c o r ă b i i . (5) I a r d a c ă d u ş m a ­
nii noştri, repede uşurîndu-se de grosul flotei, vor ataca în
m a s ă c u cele m a i iuţi c o r ă b i i , în c a z u l c ă se v o r f o l o s i d e vîsle,
noi v o m p u t e a să-i atacăm cînd sînt o b o s i ţ i , i a r d a c ă ne va
p ă r e a c ă n u i z b u t i m , v o m p u t e a să ne r e t r a g e m l a T a r e n t u m ,
P o r n i n d pe m a r e , p e n t r u o luptă navală, cu puţine p r o v i z i i , ar
p u t e a f i p u ş i î n î n c u r c ă t u r ă c î n d se v o r a f l a în l o c u r i pustii;
a t u n c i , f i e că v o r r ă m î n e p e loc şi v o r p u t e a să f i e blocaţi,
f i e c ă v o r î n c e r c a să p l u t e a s c ă , d a r v o r p i e r d e şi r e s t u l arma­
tei; apoi, nefiind s i g u r i d a c ă cetăţile îi p r i m e s c , se v o r descu­
r a j a . (6) F ă c î n d acest r a ţ i o n a m e n t , e u socotesc c ă , d a c ă îi v o m
î n c e r c u i , n i c i n u v o r p u t e a să r i d i c e a n c o r a d e l a C o r c y r a , aşa
că, s a u se v o r sfătui şi n e v o r s p i o n a p e n t r u a v e d e a cîţi şi
î n ce l o c s î n t e m , şi a t u n c i a r p u t e a să f i e î m p i n ş i , d i n p r i c i n a
t r e c e r i i t i m p u l u i în iarnă, s a u că, i m p r e s i o n a ţ i de surpriză, ar
p u t e a să î n t r e r u p ă p l u t i r e a , m a i ales că c e l m a i e x p e r i m e n t a t
c o m a n d a n t , d u p ă c u m a u d , îi c o n d u c e f ă r ă v o i a l u i , şi c u m u l t ă
p l ă c e r e a r p u t e a găsi p r e t e x t să r e n u n ţ e , d a c ă a r v e d e a o a p r e ­
ciabilă forţă d e l u p t ă d i n p a r t e a noastră. (7) D e s i g u r ştiu că
v e s t e a d e s p r e î n a r m a r e a n o a s t r ă a r p u t e a să a j u n g ă exagerată
l a e i , şi c ă i d e i l e o a m e n i l o r se d a u şi d u p ă ceea ce se s p u n e ,
a p o i că e i se t e m m a i m u l t d e c e i c a r e a u î n c e p u t întîi a t a c u l
d e c î t d e c e i c a r e arată c e l o r c a r e l - a u î n c e p u t c ă se v o r apăra,
socotindu-i că sînt în aceeaşi primejdie. (8) A c e s t a ar putea
să f i e a c u m s e n t i m e n t u l a t e n i e n i l o r . î n t r - a d e v ă r , e i v i n să ne

35 — Războiul peloponesiac 545

 THUCYDIDES

atace, închipuindu-şi că n u ne v o m apăra, dispreţuindu-ne pe

d r e p t , p e n t r u c ă , î m p o t r i v a aşteptării l o r , n u i - a m d i s t r u s î m ­
preună c u l a c e d e m o n i e n i i , i a r dacă v o r vedea că d ă m dovadă
d e c u r a j , v o r p u t e a să f i e i m p r e s i o n a ţ i mai mult de surpriză
decît dc f o r ţ a n o a s t r ă reală. (9) A s c u l t a ţ i - m ă d e c i , şi aveţi c u ­
r a j u l să f a c e ţ i m a i ales ce v - a m s p u s ; i a r d a c ă n u a v e ţ i p r e g ă ­
t i t e cît m a i r e p e d e t o a t e cele n e c e s a r e p e n t r u r ă z b o i , f i e c a r e să
ştie că d i s p r e ţ u l p e n t r u c e i c a r e n e atacă se arată în tăria f a p ­
telor; a c u m însă socotiţi că pregătirile făcute cu teamă sînt
cele m a i s i g u r e şi c ă a c ţ i u n e a p o r n i t ă , c u g î n d u l c ă n e aflăm
î n faţa u n e i p r i m e j d i i , a r p u t e a f i cea m a i fericită. Duşmanii
v o r v e n i p e n t r u c ă ştiu b i n e c ă p l u t e s c s p r e n o i şi d o a r c ă n u
sînt a i c i d e faţă".

35 (1) A s t f e l a v o r b i t H e r m o c r a t e s , i a r p o p o r u l s y r a c u s a n i l o r
era f o a r t e d e z b i n a t , căci u n i i susţineau că a t e n i e n i i n - a r p u t e a
să v i n ă în n i c i u n c h i p , b a c h i a r c ă n u este a d e v ă r a t ceea ce
s p u n e e l , i a r alţii s p u n e a u că, c h i a r dacă ar v e n i , ce lucru
m a r e a r p u t e a săvîrşi, f ă r ă să s u f e r e şi e i m a i m u l t l a rîndul
l o r ? A l ţ i i , d i s p r e ţ u i n d c o m p l e t ceea ce s p u n e a e l , a u l u a t l u c r u l
în rîs. Puţini e r a u a c e i a c a r e a v e a u î n c r e d e r e în H e r m o c r a t e s
şi care se t e m e a u de viitor. (2) D a r A t h e n a g o r a s , p ă ş i n d în
faţa l o r , ca u n u l care era fruntaş al poporului şi c a r e şi în
î m p r e j u r a r e a de faţă se b u c u r a d e o f o a r t e m a r e î n c r e d e r e în
f a ţ a m u l ţ i m i i , a spus următoarele:

36 (1) „ O r i c i n e n u v o i e ş t e să c r e a d ă c ă a t e n i e n i i a u c h i b z u i t
atît d e r ă u şi c ă , d a c ă v o r v e n i a i c i , îi v o m s u p u n e , s a u este
laş, s a u n u a r e s e n t i m e n t e b u n e p e n t r u cetate, i a r pe aceia
c a r e v ă a n u n ţ ă a s t f e l d e l u c r u r i şi v ă i n s p i r ă t e a m a , n u - i a d m i r
p e n t r u c u r a j u l l o r , c i p e n t r u l i p s a d e inteligenţă, d a c ă c r e d c ă
n u sînt v i z i b i l e . (2) î n t r - a d e v ă r , a c e i a c a r e se t e m , p e n t r u i n ­
terese p a r t i c u l a r e , v o i e s c să v î r e p a n i c ă în c e t a t e , p e n t r u ca
să-şi a s c u n d ă p r o p r i a l o r t e a m ă în cea a întregii cetăţi. A c e s t
l u c r u p o t să-1 f a c ă a c u m veştile acestea, i a r e l e n u s - a u i s c a t
d e l a s i n e , c i sînt p l ă s m u i t e d e nişte o a m e n i c a r e l e p u n î n t o t ­
d e a u n a în m i ş c a r e . (3) V o i , d a c ă c h i b z u i ţ i a c u m b i n e , n u v e ţ i
l u a măsurile de cuviinţă, cercetînd ceea ce s p u n e i , c i orien-

546
 CARTEA A VI-A

t î n d u - v ă d u p ă cele ce v o r f a c e nişte o a m e n i d i b a c i şi experi­

m e n t a ţ i , aşa c u m c r e d e u c ă s î n t a t e n i e n i i . (4) S ă n u n e a ş t e p ­
t ă m c ă a t e n i e n i i v o r lăsa în p a t r i e p e p e l o p o n e s i e n i şi n e t e r -
minînd t e m e i n i c războiul din patria lor, vor porni spre alt
r ă z b o i n u m a i m i c ; d u p ă p ă r e r e a m e a e i sînt m u l ţ u m i ţ i c ă n o i
n u p o r n i m c u r ă z b o i î m p o t r i v a l o r , n o i , cetăţi atît d e m u l t e şi
de m a r i .

37 (1) D a r d a c ă , d u p ă c u m se s p u n e , v o r v e n i , e u socotesc
c ă S i c i l i a este m a i c a p a b i l ă d e c î t P e l o p o n e s u l să p o a r t e război
c u e i , c u atît m a i m u l t c u cît este b i n e pregătită d i n toate
p u n c t e l e d e v e d e r e , i a r c e t a t e a n o a s t r ă însăşi este c u m u l t m a i
tare decît armata aceasta care va veni, chiar de va fi de
două o r i m a i m a r e , căci, d u p ă cîte ştiu e u , n u v a f i u r m a t ă
nici de cavalerie, nici nu va găsi a i c i c a v a l e r i e , în afară de
c î ţ i v a e g e s t a n i , şi n i c i n u v a găsi h o p l i ţ i în aceeaşi m ă s u r ă c u
noi şi n i c i n u - i v o r aduce pe corăbii. Este o m a r e greutate
p e n t r u e i să a d u c ă a i c i , c h i a r p e aceste c o r ă b i i u ş o a r e , navi-
g î n d atît d e m u l t , o oaste aşa d e m a r e şi să p r o c u r e cealaltă
armată, care trebuie să f i e a d u s ă împotriva unei cetăţi atît
d e m a r i , a r m a t ă c a r e n u este d e l o c m i c ă . (2) A ş a d a r , e u r ă -
m î n c u această c o n v i n g e r e . G r e u î m i v i n e să c r e d c ă a t e n i e n i i
— c h i a r d a c ă a r v e n i să n e a t a c e a v î n d alături d e e i o c e t a t e
m

t o t atît d e m a r e cît este S y r a c u s a , şi c h i a r d a c ă a r f a c e r ă z b o i u l ,

fiind vecini cu noi — ar p u t e a scăpa distrugerii totale; cu
atît m a i m u l t [ m i se p a r e c ă v o r f i distruşi] p r i n f a p t u l c ă v o r
t r e b u i să-şi r î n d u i a s c ă a r m a t a în toată S i c i l i a ( p e n t r u c ă toată
se v a strînge l a a t a c ) , să p o r n e a s c ă l a a t a c c u o f o r ţ ă armată
constituită d i n . c o r ă b i i , ieşind d i n nişte c o r t u r i m i c i şi s ă r ă c ă ­
cios e c h i p a t e şi f i i n d ţinuţi l a distanţă de c a v a l e r i a noastră. D e
altfel eu socotesc că, datorită superiorităţii armatei noastre,
n i c i n u v o r p u t e a să p u n ă p i c i o r u l p e u s c a t .

38 (1) D a r aceste f a p t e , d u p ă c u m v ă s p u n , l e ştiu şi ate­

n i e n i i şi sînt c o n v i n s c ă e i se s t r ă d u i e s c să-şi s a l v e z e p u t e r e a
şi c ă o a m e n i i ăştia d e a i c i v o r b e s c d e s p r e nişte l u c r u r i care
nu se î n t î m p l ă şi n i c i n - a r p u t e a să se î n t î m p l e . (2) Ştiu că
aceşti o a m e n i n u a c u m p e n t r u p r i m a dată, c i n e î n c e t a t v o r să

547
 THUCYDIDES

impresioneze p o p o r u l p r i n a s t f e l de v o r b e , şi î n c ă p r i n altele
şi m a i p r i m e j d i o a s e , m a i d e g r a b ă d e c î t p r i n f a p t e , p e n t r u ca să
d o m i n e c e t a t e a . Şi m ă t e m , î n t r - a d e v ă r , ca n u c u m v a , î n c e r -
c î n d î n f e l şi c h i p , să i z b u t e a s c ă ; n o i s î n t e m n e t r e b n i c i c ă n u - i
a t a c ă m şi n u l u ă m m ă s u r i d e p a z ă m a i î n a i n t e d e a păţi c e v a
rău de l a e i . (3) î n t r - a d e v ă r , d i n aceste c a u z e c e t a t e a noastră în
s c u r t e r ă s t i m p u r i a s t a t liniştită, d a r a p o r n i t r ă z v r ă t i r i şi r ă s ­
coale n u î m p o t r i v a duşmanilor, ci împotriva p r o p r i i l o r conce­
tăţeni şi c î t e o d a t ă t i r a n i i şi d i n a s t i i n e d r e p t e . (4) E u v o i î n c e r c a ,
dacă veţi voi să mă urmaţi, să vă fac să nu pierdeţi din
v e d e r e c ă c e v a d i n acestea se p e t r e c c h i a r în v r e m e a noastră,
c o n v i n g î n d u - v ă p e v o i cei m u l ţ i şi p e d e p s i n d p e c e i c a r e p u n
l a cale a s t f e l d e u r z e l i ; [ p e d e p s i n d u - i ] n u n u m a i c î n d îi prind
a s u p r a f a p t u l u i , c ă c i e g r e u să-i p r i n z i , d a r şi f i i n d c ă doreau
l u c r u r i pe care n u le p o t r e a l i z a ( p e n t r u că împotriva duşma­
n u l u i t r e b u i e să a c ţ i o n ă m n u n u m a i c î n d făptuieşte, d a r să n e
a p ă r ă m c h i a r î n a i n ţ e d e a-şi r e a l i z a intenţia, c ă c i , î n t r - a d e v ă r ,
c e l c a r e n u i a m a i î n a i n t e m ă s u r i d e a p ă r a r e v a să s u f e r e cel
dintîi). Cît p r i v e ş t e p e o l i g a r h i , v o i î n c e r c a p e de o p a r t e să-i
dovedesc, p e d e a l t a să m ă feresc d e e i , în f i n e să l e arăt a d e ­
v ă r u l , î n a d e v ă r n u m a i în acest f e l , c r e d e u , aş p u t e a să-i î m ­
piedic de a face răul. (5) \poi, desigur, întrebarea pe care
m i - a m p u s - o î n t o t d e a u n a , ce vreţi v o i , o, t i n e r i l o r , o a r e să c o n ­
duceţi imediat? D a r n u e l e g a l , şi d o a r legea a f o s t p u s ă să
v ă ţină în f r î u m a i m u l t p e n t r u c ă n u puteţi, d e c î t p e n t r u că
puteţi. N u c u m v a năzuiţi să n u fiţi e g a l i cu cei mulţi? D a r ,
o a r e , c u m este d r e p t ca o a m e n i e g a l i între e i să n u f i e soco­
tiţi v r e d n i c i d e aceleaşi drepturi?

39 (1) V a zice p o a t e c i n e v a c ă d e m o c r a ţ i a n u este u n l u c r u

r e z o n a b i l şi n i c i u n l u c r u e c h i t a b i l , p e c î n d c e i c a r e a u a v e r e
sînt şi f o a r t e buni l a conducere. E u însă spun m a i întîi că
«democraţie» e denumire pentru întreaga populaţie, i a r -«oli­
garhie» o parte a populaţiei, apoi că cei b o g a ţ i sînt paznici
foarte b u n i a i b a n i l o r şi c ă c e i inteligenţi ştiu să d e a foarte
b i n e s f a t u l şi c ă j u d e c ă f o a r t e b i n e d u p ă ce ascultă mulţimea
şi că a p o i stările acestea sînt d e a s e m e n e a , şi în p a r t e şi în
t o t a l i t a t e , e g a l e în d e m o c r a ţ i e . (2) D i m p o t r i v ă o l i g a r h i a î m p i n g e

548
 CARTEA A VI-A

poporul să se a v î n t e în p r i m e j d i e , i a r d i n foloase nu numai

ră-şi i a cea m a i m a r e p a r t e , d a r şi l e însuşeşte c h i a r p e t o a t e .
( Y i t r e l u c r u r i l e acestea n ă z u i e s c c u a r d o a r e şi cei p u t e r n i c i şi
<vi t i n e r i , d a r este c u n e p u t i n ţ ă să l e d o b î n d e a s c ă î n t r - o mare
< etate.

40 (1) D a r şi acum, o, v o i cei m a i necugetaţi dintre toţi,

d a c ă n u v ă daţi s e a m a c ă v ă grăbiţi s p r e rău, sau sînteţi cei
mai neştiutori d i n t r e toţi e l e n i i pe care-i ştiu e u s a u sînteţi
vei m a i n e d r e p ţ i , d a c ă , deşi l e ştiţi, v ă îndărătniciţi; dar fie
c ă v ă veţi d a s e a m a , f i e c ă v ă veţi s c h i m b a i d e e a , v e ţ i p u t e a
s p o r i ceea ce este f o l o s i t o r cetăţii în î n t r e g u l e i , ţ i n î n d seama
c ă a c e i a d i n t r e v o i c a r e sînt b u n i se v o r î m p ă r t ă ş i d i n acest
folos în c h i p e g a l şi m a i m u l t , i a r d a c ă v e ţ i l u a a l t e hotărîri
veţi f i în p r i m e j d i a d e a p i e r d e t o t u l . L ă s a ţ i - v ă d e c i d e r ă s p î n -
d i r e a u n o r a s t f e l d e ştiri şi î n c ă în f a ţ a u n o r a c a r e ştiu şi c a r e
nu vor ceda. (2) într-adevăr, această cetate, c h i a r dacă vor
v e n i a t e n i e n i i , se v a o p u n e l o r , p o t r i v i t c u d e m n i t a t e a e i ; a p o i
n o i a v e m g e n e r a l i c a r e se v o r î n g r i j i d e aceste l u c r u r i . Chiar
d a c ă c e v a d i n t o a t e acestea n u este a d e v ă r a t , ceea ce n u c r e d ,
c e t a t e a n - o să se i n t i m i d e z e d e ştirile v o a s t r e s i n - o să v ă i a
p e v o i d e stăpîni, a t r ă g î n d u - ş i o s c l a v i e d e b u n ă v o i e , c i , ea, d i n
propriu i m b o l d , cercetînd ştirile c a r e v i n d e l a v o i , s o c o t e ş t e
c ă a u atîta v a l o a r e c a şi f a p t e l e v o a s t r e şi n u se v a lăsa lip­
sită de l i b e r t a t e a p e c a r e o a r e d i n d a s c u l t a r e ştirilor, c i v a
î n c e r c a să se s a l v e z e c u f a p t a , ca să n u cedeze".

41 (1) A c e s t e gînduri le-a exprimat Athenagoras, iar unul

d i n t r e c o m a n d a n ţ i , r i d i e î n d u - s e , n - a m a i lăsat să v i n ă l a tri­
bună pe nici unul, c i e l însuşi, în situaţia de faţă, a spus
următoarele: (2) „Nu este un lucru înţelept n i c i să s p u n e m ,
nici să p r i m i m acuzaţiile aduse de unii împotriva celorlalţi,
c i , m a i d e g r a b ă , faţă d e cele ce s-au v e s t i t , să c e r c e t ă m cum
v o m p u t e a să n e p r e g ă t i m , f i e c a r e î n p a r t e şi c e t a t e a întreagă,
ca să n e o p u n e m d u ş m a n i l o r c a r e v i n . (3) A p o i , c h i a r d a c ă n u
v a f i n e v o i e d e n i m i c , n u este n i c i o p a g u b ă d a c ă c o m u n i t a t e a
p o p o r u l u i v a f i înzestrată c u c a i , c u a r m e şi c u t o a t e c e l e l a l t e
lucruri în care se complace războiul. (4) Grija şi cercetarea

549
 THUCYDIDES

acestor măsuri le v o m l u a a s u p r a noastră, aşa că n u - i nici

o pagubă d a c ă v o r f i trimişi soli p e l a cetăţi spre a culege
i n f o r m a ţ i i şi d a c ă v o r f i f ă c u t e şi a l t e l u c r u r i c a r e e v e n t u a l v o r
fi necesare. D e u n e l e l u c r u r i n e - a m şi î n g r i j i t , şi t o t ceea ce
v o m a f l a v ă v o m s p u n e " . S y r a c u s a n i i , d u p ă ce g e n e r a l u l l o r a
s p u s acestea, s - a u î m p r ă ş t i a t d i n a d u n a r e .

42 (1) A t e n i e n i i se a f l a u a c u m în C o r c y r a , e i şi c u toţi ali­

aţii l o r . C h i a r d e l a î n c e p u t s t r a t e g i i a u păşit l a t r e c e r e a î n
r e v i s t ă a a r m a t e i şi l a o r î n d u i r e a e i a ş a c u m a v e a u p l a n u l să
p o r n e a s c ă şi să-şi aşeze t a b ă r a , a p o i , î m p ă r ţ i n d - o în t r e i p ă r ţ i ,
au tras l a sorţi pentru fiecare parte cîte u n strateg, ca nu
c u m v a , p l u t i n d în acelaşi t i m p , să d u c ă lipsă d e a p ă , d e p o r t u r i
şi de cele n e c e s a r e d e b a r c ă r i i şi, p e l î n g ă acestea, să f i e m a i
b i n e rînduite şi m a i u ş o r de comandat, împărţindu-şi oastea
p e u n i t ă ţ i . (2) A p o i a u t r i m i s t r e i c o r ă b i i în I t a l i a şi în S i c i l i a ,
20

c a să c e r c e t e z e c a r e cetăţi îi v o r p r i m i . î n f i n e l i s-a spus să

iasă î n a i n t e a f l o t e i p e n t r u ca să p l u t e a s c ă , c u n o s c î n d o r d i n e a d e
bătaie.

43 D u p ă acestea, a t e n i e n i i r i d i c î n d a n c o r a , a u p o r n i t c u a r ­
mata, astfel o r î n d u i t ă , d i n C o r c y r a şi s-au î n d r e p t a t s p r e S i ­
cilia, avînd în t o t a l 134 d e t r i r e m e , d o u ă p e n t e c o n t e r e rhodi-
ene 2 1
( d i n t r e acestea 100 e r a u a t t i c e , 60 e r a u r e p e z i , o p a r t e d e
transportat soldaţi, i a r r e s t u l corăbiilor erau d i n C h i o s şi de
l a ceilalţi aliaţi). H o p l i ţ i e r a u c i n c i m i i o sută, în t o t a l (dintre
aceştia, a t e n i e n i erau o mie cinci sute, d u p ă rînduială 22
mai
e r a u şapte s u t e d e t h e ţ i 23
e p i b a ţ i p e c o r ă b i i şi î m p r e u n ă c u ei
luau parte l a expediţie şi alţi aliaţi, unii dintre supuşi, iar
alţii d i n A r g o s , în t o t a l c i n c i s u t e , i a r m a n t i n e e n i şi m e r c e n a r i
e r a u d o u ă s u t e c i n c i z e c i ) ; arcaşi e r a u , în t o t a l , p a t r u s u t e o p t ­
zeci ( d i n t r e aceştia o p t z e c i e r a u c r e t a n i ) ; prăştiaşi erau şapte
sute de r h o d i e n i ; m e g a r i e n i , uşor înarmaţi, erau 120 d e exi­
laţi şi a v e a u o s i n g u r ă c o r a b i e , c a r e t r a n s p o r t a 40 d e călăreţi.

44 (1) A t î t de m a r e e r a p r i m a f o r ţ ă a r m a t ă c a r e a p o r n i t pe
m a r e l a război. Olcadele, care le făceau aprovizionarea, erau
300; p e ele se aflau b r u t a r i , p i e t r a r i , tîmplari şi t o t ceea ce

550
 CARTEA A VI-A

e r a necesar p e n t r u c o n s t r u i r e a z i d u r i l o r , i a r c u o l c a d e l e o sută
d e v a s e r e c h i z i ţ i o n a t e ; m u l t e v a s e şi o l c a d e p l u t e a u împreună
cu această a r m a t ă de bunăvoie, spre a face n e g o ţ . (2) Toate
acestea, pornind atunci din Corcyra, au trecut golful Ionic,
întreaga a r m a t ă , a v î n t î n d u - s e s p r e p r o m o n t o r i u l I a p y g i e i şi s p r e
T a r e n t u m , f i e c a r e c u m p u t e a , p l u t e a u p e lîngă I t a l i a , d e o a r e c e
cetăţile n u - i p r i m e a u , n i c i l a piaţă, n i c i în c e t a t e , c i l e ofe­
r e a u n u m a i a p ă şi l o c d e a c o s t a r e , i a r T a r e n t u m şi L o c r i s n u
le o f e r e a u n i c i d e acestea, p î n ă c î n d a u a j u n s l a R h e g i u m , u n
c a p a l I t a l i e i . (3) Şi a i c i a u î n c e p u t să se a d u n e , î n a f a r a ce­
tăţii, d e v r e m e ce n u i - a u p r i m i t î n ă u n t r u , şi ş i - a u aşezat t a ­
băra pe terenul 2 4
zeiţei Artemis, unde le-au oferit şi hrană,
si, trăgînd corăbiile pe uscat, au stat liniştiţi. Au intrat în
v o r b ă şi c u l o c u i t o r i i cetăţii R h e g i u m , c e r î n d u - l e , f i i n d c ă erau
chalcidieni, să v i n ă în ajutorul leontinenilor, care sînt şi ei
c h a l c i d i e n i . Aceştia a u răspuns că n u se v o r d a n i c i cu unii
n i c i c u ceilalţi, c i v o r f a c e ce v o r hotărî şi ceilalţi italioţi. (4)
Atenienii c e r c e t a u situaţia d i n I t a l i a s p r e a v e d e a î n ce c h i p v o r
p u t e a să p r o c e d e z e m a i b i n e . î n acelaşi t i m p aşteptau c o r ă b i i l e d e
l a Egesta, v o i n d să ştie d a c ă b a n i i există, aşa c u m spuseseră
solii egestani l a A t e n a .

45 (1) î n acelaşi t i m p , d i n m u l t e părţi, d a r [ m a i ales] d i n

p a r t e a s p i o n i l o r , l i se v e s t e a s y r a c u s a n i l o r c l a r c ă c o r ă b i i l e a t e ­
n i e n i l o r sînt l a R h e g i u m ; e i a u î n c e p u t să se p r e g ă t e a s c ă cu
t o t c u r a j u l şi n u m a i e r a u n e î n c r e z ă t o r i . A u m a i t r i m i s şi Ja
s i c e l i — l a u n i i p a z n i c i , l a alţii s o l i — şi a u i n s t a l a t gărzi şi în
s a t e l e s u b u r b a n e d i n acea r e g i u n e şi a u c e r c e t a t situaţia a r m e ­
l o r şi a c a i l o r d i n cetăţi, d a c ă sînt c o r e s p u n z ă t o a r e , şi a u r î n ­
d u i t toate celelalte, gîndind că războiul v a v e n i în scurtă v r e m e
şi că d o a r n u m a i c ă n u a î n c e p u t .

46 (1) C e l e trei corăbii trimise m a i înainte l a Egesta s-au

p r e z e n t a t a t e n i e n i l o r , l a R h e g i u m , a n u n ţ î n d că n u e x i s t ă b a n i i
p e c a r e îi p r o m i s e s e r ă e g e s t a n i i , c i c ă e x i s t ă n u m a i 30 de t a ­
l a n ţ i . (2) S t r a t e g i i î n d a t ă a u f o s t c u p r i n ş i d e d e s c u r a j a r e , şi p e n ­
t r u c ă această v e s t e îi i z b i s e p r i m a , şi p e n t r u c ă n u v o i a u să i a

551
 THUCYDIDES

p a r t e l a expediţie cei d i n R h e g i u m , pe care l a început încerca­

seră să-i c o n v i n g ă , deşi e r a f i r e s c să p a r t i c i p e , f i i n d înrudiţi
c u l e o n t i n e n i i şi f i i n d d e t o t d e a u n a p r i e t e n i şi c u e i . N i c i a s se
aştepta l a acest l u c r u din partea egestanilor, dar p e n t r u cei­
lalţi lucrul a apărut m a i neaşteptat. (3) C î n d primii soli ai
a t e n i e n i l o r s - a u d u s l a e i ca să cerceteze b a n i i , egestanii au
p u s l a c a l e u r m ă t o r u l t r u c : d u c î n d u - i în t e m p l u l zeiţei A f r o d i t ă ,
d e l a E r y x , l e - a u arătat o f r a n d e l e : c u p e , p a h a r e , căţui de tă-
m î i e şi t o a t e c e l e l a l t e o b i e c t e , m u l t e l a n u m ă r , c a r e , f i i n d fă­
cute d i n argint, făceau impresia că sînt c u m u l t mai nume­
roase, deşi e r a u p u ţ i n e ; d î n d a p o i trieriţilor o s p e ţ e p r i n casele
particulare, au strîns toate cupele de a u r şi de argint din
E g e s t a şi d i n cetăţile de p r i m p r e j u r , f e n i c i e n e şi elene, şi l e - a u
d u s f i e c a r e în s a l a de ospăţ, ca şi c î n d a r f i f o s t a l e l o r . (4)
T o ţ i e g e s t a n i i , f o l o s i n d u - s e în cea mai mare parte de aceste
l u c r u r i ca şi c î n d a r f i f o s t a l e l o r , şi p ă r î n d c ă sînt peste t o t
m u l t e , a u i m p r e s i o n a t p r o f u n d p e a t e n i e n i i de p e t r i r e m e , aşa
c ă , s o s i n d l a A t e n a , a u r ă s p î n d i t z v o n u l peste t o t c ă v ă z u s e r ă
m u l ţ i b a n i . (5) A c e ş t i a , f i i n d a m ă g i ţ i ei înşişi şi a m ă g i n d şi pe
alţii d e o c a m d a t ă , c î n d s-a z v o n i t c ă n u există b a n i i l a E g e s t a ,
a u f o s t t a r e î n v i n u i ţ i de c ă t r e s o l d a ţ i ; s t r a t e g i i a u î n c e p u t să
se sfătuiască c u p r i v i r e l a situaţia d e faţă.

47 N i c i a s e r a de p ă r e r e să n a v i g h e z e c u t o a t ă a r m a t a s p r e
Selinus, unde fuseseră anume trimişi, şi, d a c ă egestanii vor
o f e r i b a n i întregii a r m a t e , să se sfătuiască p o t r i v i t c u această
situaţie, i a r d a c ă n u - i v o r o f e r i , să c e a r ă să l e p r o c u r e h r a n a şi
c e l o r şaizeci de c o r ă b i i p e c a r e l e ceruseră, aşteptînd p e ate­
n i e n i să-i î m p a c e c u s e l i n u n t i n i i , f i e c u forţa, f i e p r i n b u n ă î n ­
v o i a l ă şi a p o i să p l u t e a s c ă p e l a c e l e l a l t e cetăţi, ca să arate
forţa p u t e r i i cetăţii a t e n i e n i l o r şi b u n ă v o i n ţ a f a ţ ă d e prieteni
şi aliaţi; a p o i să se î n t o a r c ă s p r e p a t r i e , d a c ă n u c u m v a , în
scurt t i m p 2 5
şi f ă r ă de v e s t e , v o r f i în s t a r e să v i n ă în a j u t o r u l
l e o n t i n e n i l o r s a u să-şi atragă v r e o altă c e t a t e , d a r să nu-şi p u n ă
în p r i m e j d i e c e t a t e a şi să c h e l t u i a s c ă p r o p r i u l l o r a v u t .

48 A l c i b i a d e s n - a fost de p ă r e r e c ă t r e b u i e să se întoarcă
a c a s ă în c h i p r u ş i n o s , f ă r ă să f i f ă c u t n i m i c c u o a r m a t ă atît

552
 CARTEA A VI-A

d e m a r e , c i să d e a d e ştire p e l a cetăţi, în a f a r ă d e s e l i n u n t i n i
>i d e s y r a c u s a n i , şi să d e s p r i n d ă de syracusani pe siceli, ca
să şi-i f a c ă p r i e t e n i , şi a s t f e l să a i b ă g r î u şi a r m a t ă ; d a r m a i
intîi să c o n v i n g ă p e m e s s e n i e n i , p e n t r u c ă e i se află m a i ales
in drumul şi în p u n c t u l de atac 2 6
al Siciliei şi t o t o d a t ă voi
c o n s t i t u i u n p o r t şi u n loc d e d e b a r c a r e f o a r t e p o t r i v i t pentru
întreaga armată; apoi, după ce îşi v o r a t r a g e cetăţile şi vor
*?ti c u c i n e l u p t ă f i e c a r e , să a t a c e p e s y r a c u s a n i şi p e s e l i n u n t i n i ,
dacă unii nu vor cădea la învoială cu egestanii, i a r ceilalţi
J I U v o r aşeza p e l e o n t i n e n i în c e t a t e a l o r .

49 (1) L a m a c h o s , d i m p o t r i v ă , a spus c ă t r e b u i e să plutească

s p r e S y r a c u s a şi să d e a cît m a i g r a b n i c l u p t a în f a ţ a cetăţii,
cît timp syracusanii sînt î n c ă nepregătiţi şi f o a r t e m u l t i m ­
presionaţi. (2) P e n t r u c ă l a î n c e p u t o r i c e a r m a t ă inspiră f o a r t e
multă teamă; dar, dacă vor pierde timpul înainte de a se
arăta, o a m e n i i d i n S y r a c u s a v o r p r i n d e curaj şi, c î n d o vor
vedea, o v o r dispreţui. D a r dacă v o r cădea a s u p r a l o r fără ves­
te, cît t i m p s y r a c u s a n i i îi aşteaptă î n c ă c u t e a m ă , a t e n i e n i i le
v o r f i s u p e r i o r i şi îi v o r î n f r i c o ş a , atît p r i n a s p e c t u l l o r — p e n t r u
că vor părea foarte mulţi — cît şi prin faptul că se
aşteaptă l a n e n o r o c i r i l e p e c a r e l e v o r s u f e r i , şi m a i ales p r i n
apropierea primejdiei c a r e - i p î n d e ş t e . (3) E s t e f i r e s c ca mulţi
o a m e n i să f i f o s t lăsaţi p e o g o a r e , în a f a r a cetăţii, p e n t r u că
nu c r e d e a u că v o r v e n i atenienii, i a r cînd v o r aduce armata
n u v o r d u c e lipsă d e b a n i , d a c ă v a l u a p o z i ţ i e ca învingătoare
î n f a ţ a cetăţii. (4) î n acest f e l şi ceilalţi s i c i l i e n i n u se v o r a l i a
c u s y r a c u s a n i i , c i se v o r d a p e p a r t e a l o r şi n u v o r m a i şovăi
aşteptînd să v a d ă c i n e î n v i n g e . A spus că t r e b u i e să f a c ă u n
depozit pentru corăbii, apoi, ancorînd, să-şi atragă Megara,
care era fără apărare, l a m i c ă depărtare de Syracusa, n i c i pe
m a r e , n i c i pe uscat.

50 (1) L a m a c h o s , deşi s-a exprimat cu aceste cuvinte, s-a

alăturat şi e l l a p ă r e r e a l u i A l c i b i a d e s . D u p ă aceasta, A l c i b i a ­
des, t r e c î n d c u p r o p r i a l u i c o r a b i e în M e s s e n e , a i n t r a t în v o r b ă
c u m e s s e n i e n i i în p r i v i n ţ a alianţei şi, c u m n u i - a c o n v i n s , i - a u
r ă s p u n s c ă n u v o r p u t e a să-1 p r i m e a s c ă î n cetate, d a r că ar

553
 THUCYDIDES

putea să-i ofere a p r o v i z i o n a r e în afara cetăţii, a pornit pe

m a r e s p r e R h e g i u m . (2) A p o i , î n d a t ă , s t r a t e g i i , e c h i p î n d 60 d e
c o r ă b i i şi l u î n d cele necesare, a u p o r n i t s p r e N a x o s l ă s î n d r e s ­
t u l a r m a t e i l a R h e g i u m , î m p r e u n ă c u u n u l d i n t r e e i . (3) N a x i e -
n i i i - a u p r i m i t în c e t a t e , de u n d e a p o i a u p l u t i t s p r e C a t a n a ,
d a r , d e o a r e c e c a t a n i e n i i n u i - a u p r i m i t — p e n t r u c ă în această
c e t a t e se aflau o a m e n i care e r a u de partea s y r a c u s a n i l o r —,
s - a u d u s s p r e rîul T e r i a s şi, a d o u a z i , a ş e z î n d u - ş i t a b ă r a , a u
p o r n i t s p r e S y r a c u s a , a v î n d c e l e l a l t e c o r ă b i i aşezate u n a d u p ă
alta. (4) E i trimiseră zece c o r ă b i i m a i înainte în portul cel
m a r e s p r e a c e r c e t a d a c ă se află a c o l o o f l o t ă trasă l a mal 2 7

şi s p r e a v e s t i , de p e c o r ă b i i , p l u t i n d , c ă a t e n i e n i i v o r v e n i să
c o l o n i z e z e p e l e o n t i n e n i în p a t r i a l o r , p o t r i v i t alianţei şi î n r u ­
d i r i i ; că, d e c i , l e o n t i n e n i i c a r e se află în S y r a c u s a sa t r e a c ă f ă r ă
t e a m ă l a a t e n i e n i , ca l a nişte p r i e t e n i şi b i n e f ă c ă t o r i . (5) D u p ă
ce s-a v e s t i t şi a u c e r c e t a t c e t a t e a , p o r t u r i l e şi ţ i n u t u l în c a r e
e i a v e a u să l u p t e c î n d v o r p o r n i , s - a u r e t r a s l a C a t a n a .

51 (1) Ţ i n î n d u - s e o şedinţă a a d u n ă r i i p o p o r u l u i , catanienii

n - a u p r i m i t a r m a t a , d a r a u lăsat p e c o m a n d a n ţ i să i n t r e şi să
s p u n ă ce v o r . î n t i m p ce v o r b e a A l c i b i a d e s i a r c e i d i n c e t a t e
e r a u concentraţi în a d u n a r e , soldaţii au intrat pe furiş p e o
p o a r t ă , c a r e e r a rău construită şi, d u p ă c e - a u i n t r a t , a u î n c e ­
p u t să se a p r o v i z i o n e z e . (2) C a t a n i e n i i , c a r e s i m p a t i z a u c u s y r a ­
c u s a n i i , c î n d a u v ă z u t c ă a r m a t a a t e n i a n ă este î n ă u n t r u l cetă­
ţii a u f o s t c u p r i n ş i d e f r i c ă şi c î ţ i v a a u ieşit d i n c e t a t e , i a r c e i ­
lalţi a u v o t a t alianţa c u a t e n i e n i i şi a u î n d e m n a t p e Alcibia­
des să a d u c ă şi c e a l a l t ă a r m a t ă d e l a R h e g i u m . (3) D u p ă aceasta,
a t e n i e n i i a u t r e c u t l a R h e g i u m c u toată a r m a t a a p o i , r i d i c î n d
a n c o r a , a u p o r n i t s p r e C a t a n i a şi, d u p ă c e - a u sosit a c o l o , şi-au
orînduit tabăra.

52 (1) L i s-a anunţat d i n C a m a r i n a că, d a c ă se d u c acolo,

c a m a r i n e n i i v o r t r e c e d e p a r t e a l o r , şi c ă d e j a s y r a c u s a n i i îşi
e c h i p e a z ă f l o t a . A u p o r n i t d e c i c u toată a r m a t a p e m a r e , m a i
întîi s p r e S y r a c u s a , d a r , c u m n - a u găsit n i c i o flotă echipată,
s - a u d u s iarăşi s p r e C a m a r i n a şi, o p r i n d u - s e l a ţ ă r m , l e - a u d a t
d e ştire p r i n crainic. Dar camarinenii n u i - a u p r i m i t , p r e t e x -

554
 CARTEA A VI-A

J i n d c ă a u d e p u s j u r ă m î n t să p r i m e a s c ă p e a t e n i e n i n u m a i c î n d
v o r v e n i c u o s i n g u r ă c o r a b i e , d a c ă n u v o r c h e m a e i înşişi m a i
mulţi a t e n i e n i . (2) N e f ă c î n d d e c i n i m i c , s - a u î n t o r s p e m a r e şi,
d e b a r e î n d î n t r - u n p u n c t a l S y r a c u s e i şi f ă c î n d p r ă d ă c i u n i , c î ţ i v a
d i n t r e călăreţii s i r a c u s a n i a u sărit l a a p ă r a r e şi a u u c i s c î ţ i v a
d i n t r e cei uşor înarmaţi, care e r a u împrăştiaţi; a t e n i e n i i s-au
întors a p o i l a C a t a n a .

53 (1) A c i d a u t o c m a i peste corabia Salamina, care venea

d e l a A t e n a p e n t r u A l c i b i a d e s , ca să-i p o r u n c e a s c ă să se în­
toarcă în p a t r i e s p r e a se a p ă r a de învinuirile pe care i le
a d u c e a c e t a t e a ; ea m a i v e n i s e şi p e n t r u c î ţ i v a s o l d a ţ i , c a r e e r a u
împreună cu Alcibiades, denunţaţi fiind unii că pîngăriseră
m i s t e r e l e , i a r alţii c ă m u t i l a s e r ă H e r m e l e . (2) î n t r - a d e v ă r , ate­
n i e n i i , d e î n d a t ă ce p l e c a s e a r m a t a , n - a u î n c e t i n i t d e l o c c e r c e ­
t a r e a în l e g ă t u r ă c u cele î n t î m p l a t e c u m i s t e r e l e şi c u mutila­
rea H e r m e l o r ; ei n u cercetaseră pe denunţători, c i bănuiau pe
toţi şi, c u ajutorul unor oameni răi, arestau cetăţeni foarte
c u m s e c a d e şi-i a r u n c a u în î n c h i s o a r e , s o c o t i n d c ă este m a i f o ­
l o s i t o r să cerceteze l u c r u l şi c u d e - a m ă n u n t u l să g ă s e a s c ă pe
vinovaţi, decît să n - a i b ă încredere în răutatea denunţătorilor
şi să l e scape n e j u d e c a t v r e u n c e t ă ţ e a n c a r e p ă r e a cumsecade,
dar era vinovat. (3) într-adevăr, poporul, ştiind din auzite
d e s p r e t i r a n i a l u i P e i s i s t r a t o s şi a b ă i e ţ i l o r l u i , c a r e în u l t i m u l
t i m p o t e r m i n a s e r ă u şi c a r e n u fusese s u p r i m a t ă de e i înşişi
şi n i c i de H a r m o d i o s , ci de c ă t r e l a c e d e m o n i e n i , se t e m e a şi
p r i m e a toate denunţurile cu oarecare rezervă.

54 (1) î n t r - a d e v ă r , fapta îndrăzneaţă a l u i Aristogeiton şi

H a r m o d i o s a fost pusă l a cale p r i n t r - o întîmplare erotică; ex-
p u n î n d - o m a i p e l a r g , a m să arăt c ă n i c i a t e n i e n i i înşişi, n i c i
alţii n u a u d e r e l a t a t n i m i c l ă m u r i t în p r i v i n ţ a p r o p r i i l o r t i r a n i
şi a întîmplării r e s p e c t i v e . (2) A s t f e l , după ce Peisistratos a
m u r i t d e b ă t r î n e ţ e , f i i n d t i r a n , c o n d u c e r e a n - a a v u t - o , aşa c u m
socoteşte mulţimea, Hipparchos, ci H i p p i a s , care era cel m a i
în vîrstă. A j u n g î n d H a r m o d i o s l a vîrsta b ă r b ă ţ i e i şi f i i n d plin
de strălucire, Aristogeiton, u n bărbat d i n c e t a t e , cetăţean de
mijloc, fiind i u b i t o r u l l u i , 1-a a v u t . (3) H a r m o d i o s a f o s t ispi-

555
 THUCYDIDES

t i t d e H i p p a r c h o s , f i u l l u i P e i s i s t r a t o s , şi, n e l ă s î n d u - s e c o n v i n s ,
i-a adus f a p t u l l a cunoştinţă l u i Aristogeiton. Harmodios su­
f e r e a p u t e r n i c , ca u n i u b i t , şi t e m î n d u - s e c a nu cumva Hip­
p a r c h o s , c u p u t e r e a de c a r e d i s p u n e a , să-1 i a c u forţa, pune
î n d a t ă l a c a l e ca, s e r v i n d u - s e d e influenţa de care dispunea,
să d o b o a r e t i r a n i a . (4) î n acest t i m p , H i p p a r c h o s a m a i î n c e r ­
c a t î n c ă o dată, d a r n u 1-a c o n v i n s p e H a r m o d i o s , d a r n u v o i a
să f a c ă n i m i c c u forţa, c i se p r e g ă t e a să-1 i n s u l t e , d a r n u p e
faţă, ca să n u se p a r ă c ă d i n p r i c i n a aceasta o face. (5) D e a l t ­
f e l , H i p p a r c h o s n u e r a urît d e p o p o r n i c i p e n t r u c e l e l a l t e a c t e
de g u v e r n ă m î n t , c i s t a b i l i s e o c o n d u c e r e c a r e n u t r e z e a ură.
A c e ş t i t i r a n i a u c u l t i v a t f o a r t e m u l t v i r t u t e a şi inteligenţa şi,
cerîndu-le atenienilor doar impozitul de douăzeci l a sută, a u
împodobit frumos cetatea, au dus războaiele pînă la capăt
şi a u a d u s s a c r i f i c i i l a t e m p l e . (6) î n c e l e l a l t e p r i v i n ţ e , c e t a t e a
însăşi se c o n d u c e a d u p ă l e g i l e e x i s t e n t e d e m a i î n a i n t e , n u m a i
că se î n g r i j e a u ca vreunul dintre e i să f i e î n s l u j b e . Mulţi
alţii dintre ei au exercitat conducerea, timp de un an, la
Atena, ca şi Peisistratos, f i u l tiram^ui Hippias, care purta
n u m e l e b u n i c u l u i şi c a r e a r i d i c a t a l t a r u l c e l o r 12 z e i în a g o r a
şi a l t a r u l l u i A p o l l o n P y t h i a n u l . (7) T o t aşa, m a i tîrziu, p o p o r u l
a t e n i a n a r i d i c a t lîngă acesta u n a l t a l t a r , m a i m a r e , în a g o r a ,
a cărui i n s c r i p ţ i e a dispărut, p e c î n d i n s c r i p ţ i a d e p e altarul
templului lui Apollon se v e d e şi a c u m scrisă cu litere greu
de citit.

„Peisistratos, f i u l l u i Hippias,
a ridicat acest altar în dumbrava l u i Apollon Pythianul,
d r e p t a m i n t i r e a cîrmuirii sale".

55 (1) H i p p i a s a guvernat, fiind c e l m a i în vîrstă; p o t să

afirm acest lucru, ştiindu-1 şi din auzite, mai precis decît
alţii, d a r s-ar p u t e a c u n o a ş t e şi î n f e l u l u r m ă t o r . E s t e e v i d e n t
c ă n u m a i H i p p i a s d i n t r e fraţii d e s î n g e a a v u t c o p i i , aşa c u m
arată şi a l t a r u l şi c o l o a n a m a r t o r ă a n e l e g i u i r i i t i r a n i l o r . Co­
l o a n a este r i d i c a t ă p e a c r o p o l a a t e n i e n i l o r , i a r p e c o l o a n ă n u
stă s c r i s n u m e l e n i c i u n u i c o p i l a l l u i T h e s s a l o s s a u H i p p a r c h o s ,
în s c h i m b sînt m e n ţ i o n a ţ i cinci copii a i l u i H i p p i a s , pe care

556
 CARTEA A VI-A

i - a făcut c u M y r r h i n e , f i i c a l u i Callias, f i u l l u i H y p e r e c h i d e s ;
căci era firesc ca cel m a i în vîrstă să se căsătorească mai
întîi. (2) Pe aceeaşi c o l o a n ă e l este m e n ţ i o n a t c e l dintîi după
tatăl său şi f a p t u l acesta este f o a r t e v e r o s i m i l , p e n t r u c ă e r a
cel m a i în vîrstă, după e l , şi a ajuns tiran. (3) Mie mi se
p a r e c ă H i p p i a s n i c i n - a r f i p u t u t să i n s t i t u i e u ş o r şi repede
conducerea tiranică, dacă Hipparchos ar f i murit cînd încă
d e ţ i n e a c o n d u c e r e a , i a r e l a r f i f o s t i n s t a l a t în a c e e a ş i z i . D i m ­
potrivă, datorită faptului că cetăţenii se obişnuiseră de mai
înainte să se t e a m ă d e e l , i a r t r u p e l e de p a z ă îşi însuşiseră
d i s c i p l i n a , e l a învins datorită v i g o a r e i f a p t e l o r de siguranţă,
i a r f a p t u l că e r a f r a t e m a i m i c n u i - a adus n i c i o pagubă, cu
t o a t e că n u a v e a e x p e r i e n ţ a n e î n c e t a t ă a c o n d u c e r i i . (4) Hip­
parchos, d i n p r i c i n a nenorocirii c a r e s-a a b ă t u t a s u p r a l u i , a
luat astfel asupră-şi, pentru posteritate, faima instituirii t i ­
raniei.
56 (1) A ş a d a r Hipparchos, aşa cum plănuia, a batjocorit
pe Harmodios, care refuzase propunerea. Astfel, după ce a
chemat pe sora l u i Harmodios, care era încă fată, să vină
într-un cortegiu, purtînd u n coş pe u m e r i , a u alungat-o, zicînd
că l a început nici n u ordonaseră această faptă, deoarece n u
este d e m n ă . (2) H a r m o d i o s s-a mîniat, d a r încă şi m a i mult
a s u f e r i t A r i s t o g e i t o n d i n p r i c i n a l u i . E i puseseră l a cale t o t u l ,
î m p r e u n ă c u a c e i a c a r e a v e a u să i a p a r t e l a a c ţ i u n e , d a r a ş ­
t e p t a u s ă r b ă t o a r e a M a r i l o r P a n a t h e n e e , s i n g u r a z i în c a r e n u
2 8

se b ă n u i a c ă cetăţenii, c a r e v o r l u a p a r t e în n u m ă r mare la
procesiune, v o r f i în a r m e . Ei trebuiau să î n c e a p ă , a p o i , în­
d a t ă să se n ă p u s t e a s c ă a s u p r a a c e l o r străjeri. (3) N u e r a u m u l ţ i
c o n j u r a ţ i , d i n m o t i v e de siguranţă. N ă d ă j d u i a u c ă c h i a r aceia
c a r e n u ştiau de conjuraţie, dacă v o r avea cît de cît curaj,
î n d a t ă v o r p u n e m î n a p e a r m e şi v o r f i g a t a să l u p t e alături
de ei, p e n t r u libertate.

57 (1) C î n d a v e n i t s ă r b ă t o a r e a , H i p p i a s , î m p r e u n ă c u stră­
j e r i i , a r î n d u i t în a f a r a cetăţii, î n c a r t i e r u l numit Ceramicos,
m e r s u l î n t r e g i i c e r e m o n i i , d u p ă c a r e H a r m o d i o s şi A r i s t o g e i t o n ,
a v î n d p u m n a l e l e l a e i , a u p o r n i t înainte. (2) D a r c î n d a u v ă z u t
că u n u l d i n t r e conjuraţi vorbeşte f a m i l i a r cu H i p p i a s — H i p p i a s

557
 THUCYDIDES

p u t e a f i u ş o r i n t e r p e l a t d e o r i c i n e — e i s-au t e m u t şi a u so­
c o t i t c ă c e v a a f o s t d a t î n v i l e a g şi d o a r c ă n u sînt arestaţi.
(3) V o i a u , d e c i , să p e d e p s e a s c ă e i m a i înainte p e a c e l a c a r e - i
j i g n i s e şi d i n c a u z a c ă r u i a e r a u g a t a să rişte t o t u l , aşa că a u
pornit cum se găseau în interiorul cetăţii şi au dat peste
H i p p a r c h o s în p u n c t u l n u m i t L e o c o r i o n , luîndu-1 f ă r ă v e s t e , a u
căzut a s u p r a l u i şi a u î n c e p u t să-1 l o v e a s c ă , m î n i a ţ i c u m e r a u ,
unul d i n cauza p o r n i r i i e r o t i c e , i a r celălalt p e n t r u că fusese
b a t j o c o r i t , şi l - a u u c i s . (4) U n u l d i n t r e e i , A r i s t o g e i t o n , a s c ă ­
pat pe loc de străjeri, dar, p o p o r u l dînd năvală, a fost în
cele d i n u r m ă p r i n s şi c u g r e u l - a u r ă p u s ; H a r m o d i o s a fost
u c i s îndată, a c o l o p e loc.

58 (1) H i p p i a s , care era în Ceramicos, fiind anunţat, a

p o r n i t î n d a t ă , d a r n u s p r e l o c u l f ă p t u i r i i , c i s p r e hopliţii d i n
cortegiu, m a i înainte ca ei, care erau d e p a r t e , să p r i n d ă de
v e s t e , şi, l u î n d u n a e r p r e f ă c u t , ca să m a s c h e z e emoţia neno­
r o c i r i i , l e - a arătat u n l o c şi l e - a p o r u n c i t să se r e t r a g ă acolo
f ă r ă a r m e . (2) H o p l i ţ i i s-au r e t r a s , c r e z î n d c ă H i p p i a s a r e să
le spună ceva, i a r e l , spunînd gărzii sale să p u n ă mîna pe
arme, a ales pe hopliţii pe care îi socoteau vinovaţi şi pe
a c e i a a s u p r a c ă r o r a s - a u găsit p u m n a l e ; p o t r i v i t o b i c e i u l u i ei
trebuiau să însoţească ceremonia [numai] cu scut şi lance.

59 (1) î n acest f e l , d i n c a u z a u n u i c o n f l i c t de o r d i n erotic,

s-a p u s l a cale şi c o m p l o t u l , şi s-a m a n i f e s t a t şi c u r a j u l lipsit
de raţiune, p e c a r e 1-a i n s p i r a t l u i H a r m o d i o s şi Aristogeiton
teama care i-a cuprins pe neaşteptate. (2) După aceasta, la
A t e n a s-a i n s t i t u i t o t i r a n i e şi m a i g r e a , i a r H i p p i a s , f i i n d şi
mai mult cuprins de frică, a ucis pe mulţi cetăţeni; apoi a
î n c e p u t să se g î n d e a s c ă l a cei d e l a c a r e a r p u t e a p r i m i aju­
t o r , d a c ă s-ar p r o d u c e v r e o s c h i m b a r e . (3) D u p ă aceasta a d a t
în căsătorie pe f i i c a sa A r h e d i c e l u i A i a n t i d e s , f i u l lui Hip-
poclos, tiran în Lampsacos. E l era atenian, f i u l unui om din
Lampsacos, deoarece aflase că Aiantîdes are o mare trecere
la regele Darius. Acolo, la Lampsacos, există un mormînt
care poartă următoarea inscripţie:

558
 CARTEA A VI-A

„Ţărîna aceasta acoperă pe Arhedice, soţia,

Lui Hippias, bărbat fruntaş în Elada,
p r i n t r e cei d i n v r e m e a l u i ;
E a a a v u t tată, soţ şi fraţi tirani,
Şi n u a î n d r u m a t m i n t e a c o p i i l o r s p r e n e b u n i i " . 2 0

(4) H i p p i a s a m a i f o s t t i m p d e t r e i a n i t i r a n î n A t e n a ; în a l
p a t r u l e a , l a c e d e m o n i e n i i l - a u s i l i t să î n c e t e z e g u v e r n a r e a [ l - a u
s i l i t ] şi a l c m e o n i z i i , c a r e f u g i s e r ă d i n patrie. Hippias s-a re­
t r a s l a S i g e i o n , aşa c u m p r e v e d e a a r m i s t i ţ i u l ; s-a d u s a p o i l a
A i a n t i d e s , în cetatea Lampsacos, i a r de aci l a regele Darius,
de unde, m a i tîrziu, după douăzeci de a n i , bătrîn fiind, a
pornit spre M a r a t h o n , în expediţie, împreună cu mezii.

60 (1) P o p o r u l a t e n i a n , r e f l e c t î n d l a aceste l u c r u r i şi amin-

tindu-şi de cele ce aflase, d i n auzite, despre ei, era atunci
f o a r t e m î n i a t şi b ă n u i t o r f a ţ ă d e c e i c a r e f u s e s e r ă î n v i n u i ţ i de
pîngărirea misterelor şi se părea că toate fuseseră făcute în
v e d e r e a u n e i c o n s p i r a ţ i i o l i g a r h i c e şi t i r a n i c e . (2) A ş a c ă ate­
nienii fiind mîniaţi d i n aceste motive, fuseseră aruncaţi în
închisoare mulţi oameni cu vază; se părea că arestările nu
a v e a u să î n c e t e z e , d e o a r e c e , p e z i ce trecea, a t e n i e n i i cădeau
şi mai mult în sălbăticie şi a r e s t a u şi mai mulţi oameni;
atunci, unul d i n t r e c e i d i n î n c h i s o a r e , c a r e se c r e d e a că este
c e l m a i v i n o v a t , este c o n v i n s d e u n a l t u l , î n c h i s î m p r e u n ă cu
e l , să d e n u n ţ e , f i e r e a l i t a t e a , f i e n e r e a l i t a t e a , d e o a r e c e se pă­
r e a că şi o i p o t e z ă şi a l t a p u t e a f i v a l a b i l ă , i a r a d e v ă r u l cu
privire l a f a p t e n u 1-a putut spune n i m e n i , nici atunci, nici
mai în urmă. (3) Spunîndu-i aceste cuvinte, 1-a convins că
trebuie să-şi asigure securitatea, chiar dacă n-a săvîrşit nici
o faptă rea, salvîndu-se şi p e s i n e şi scăpînd şi cetatea de
s t a r e a d e s u s p i c i u n e î n c a r e se a f l a . î n t r - a d e v ă r , zicea e l , d a c ă
v a mărturisi f a p t a , se v a s a l v a în m o d m a i s i g u r d e c î t dacă
v a t ă g ă d u i şi v a î n f r u n t a u n p r o c e s . (4) A c e s t a se d e n u n ţ ă pe
s i n e şi p e alţii, p e n t r u v i n a d e a f i m u t i l a t H e r m e l e . A t e n i e n i i
au p r i m i t adevărul c u u ş u r a r e , aşa l i se p ă r e a l o r ; m a i î n a ­
inte socoteau că va f i primejdios, dacă nu vor afla pe cei
care complotaseră împotriva poporului; îndată au eliberat

559
 THUCYDIDES

pe denunţător şi, î m p r e u n ă cu e l , pe ceilalţi pe care n u - i

d ă d u s e în j u d e c a t ă , i a r p e a c e i a c ă r o r a l e - a u i n t e n t a t procese,
pe unii i - a u ucis, a n u m e pe aceia pe c a r e - i arestaseră, iar
p e cei c a r e f u g i s e r ă i - a u o s î n d i t l a m o a r t e şi a u f i x a t recom­
pensă în b a n i pentru c e i c a r e - i v o r u c i d e . (5) A t u n c i nu se
ştia dacă cei executaţi fuseseră pedepsiţi pe bună dreptate,
în o r i c e caz r e s t u l cetăţii, în m o m e n t u l a c e l a , î n m o d e v i d e n t ,
p r i m i s e o satisfacţie.

61 (1) î n privinţa l u i A l c i b i a d e s , duşmanii l u i , care stăru­

iseră mai înainte să pornească pe mare, insistau să fie
a c u z a t , i a r a t e n i e n i i e r a u t a r e î n c u r c a ţ i . Şi d e o a r e c e atenienii
socoteau c ă p r o b l e m a H e r m e l o r este clară," c u atît m a i mult
c r e d e a u că şi p î n g ă r i r e a m i s t e r e l o r , d e c a r e e r a a c u z a t e l , se
f ă c u s e c u acelaşi c u v î n t d e o r d i n e şi d e către a c e e a ş i conspi­
raţie, împotriva poporului. (2) într-adevăr, o armată lacede-
moniană, n u prea mare, a înaintat pînă la Istm tocmai în
momentele în care p o p o r u l se agita dacă să i a legătura cu
beoţienii. Se p ă r e a , d e c i , că acest fapt se î n t î m p l ă d i n vina
lui şi că lacedemonienii n-au venit în urma unui consemn
p r i m i t d e l a b e o ţ i e n i ; şi p o p o r u l socotea c ă , d a c ă n u o v a l u a
înainte, potrivit denunţului, şi nu va aresta pe conspiraţi,
c e t a t e a v a f i trădată. B a c h i a r o n o a p t e . a u şi d o r m i t în tem­
plul l u i Theseus înarmaţi. (3) Gazdele l u i A l c i b i a d e s de la
Argos, în acest timp, a u fost bănuiţi că vor ataca poporul.
D e aceea, a t e n i e n i i a u p r e d a t p o p o r u l u i d i n A r g o s p e ostaticii
a r g e i e n i l o r , c a r e se g ă s e a u în i n s u l e , c u s c o p u l d e a-i ucide.
(4) D i n t o a t e p ă r ţ i l e b ă n u i a l a se î n d r e p t a a s u p r a l u i A l c i b i a ­
des. V o i n d d e c i a t e n i e n i i să-1 a d u c ă l a j u d e c a t ă şi să-1 u c i d ă ,
au trimis corabia Salaminia 3 0
în Sicilia ca să-1 a d u c ă şi pe
e l şi p e a c e i a c a r e f u s e s e r ă d e n u n ţ a ţ i . (5) C o n d u c ă t o r i i corăbiei
primiseră ordin să-i spună l u i A l c i b i a d e s să-i u r m e z e , ca să
se apere, deoarece atenienii nu-1 v o r a r e s t a ; aceasta, pentru
ca să menajeze soldaţii atenieni care se aflau în Sicilia şi
pentru ca să n u p r o d u c ă zarvă printre duşmani şi m a i ales
p e n t r u c ă v o i a u ca m a n t i n e e n i i şi a r g e i e n i i să r ă m î n ă p e loc,
socotind că A l c i b i a d e s îi c o n v i n s e s e să p a r t i c i p e l a expediţie.
(6) A l c i b i a d e s , î m p r e u n ă c u cei care erau acuzaţi cu el, î m -

560
 CARTEA A VI-A

b a r c î n d u - s e pe c o r a b i a l u i , a u p o r n i t d i n S i c i l i a , î m p r e u n ă cu
S a l a m i n i a , simulînd c ă se d u c e la A t e n a , dar, cînd a u ajuns
la Thurioi, Alcibiades şi ceilalţi n-au mai voit să urmeze
corabia Salaminia, ci, debarcînd de pe corabie, s-au făcut
nevăzuţi, temîndu-se să se ducă la judecată şi să respingă
a c u z a r e a . (7) A t e n i e n i i de pe c o r a b i a S a l a m i n i a a u căutat u n
t i m p p e A l c i b i a d e s şi p e c e i c a r e se a f l a u c u e l , d a r , d e o a r e c e
n u se v e d e a u n i c ă i e r i , a u p o r n i t î n a p o i pe m a r e . I a r A l c i b i a d e s ,
fiind încă exilat, nu mult după aceea, î m b a r c î n d u - s e pe un
vas, a t r e c u t de l a T h u r i u m în Pelopones. A t e n i e n i i l - a u c o n ­
d a m n a t l a m o a r t e în lipsă, p e e l şi p e a c e i a c a r e e r a u c u e l .

62 (1) D u p ă aceea, c o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i l o r , c a r e rămăseseră

în S i c i l i a , a u î m p ă r ţ i t a r m a t a în d o u ă p ă r ţ i şi, t r ă g î n d f i e c a r e
c o m a n d a n t l a sorţi, o p a r t e a u p o r n i t pe m a r e , c u toată ar­
m a t a s p r e cetăţile S e l i n u s şi E g e s t a , v o i n d să ştie d a c ă eges­
tanii le vor da banii şi să cerceteze şi situaţia d i n cetatea
S e l i n u s , c a să a f l e şi d i f e r e n d e l e d i n t r e s e l i n u n t i n i şi e g e s t a n i .
(2) E i a u p o r n i t pe mare, avînd Sicilia în stînga şi anume
p a r t e a îndreptată spre golful T i r e n i a n , şi n u s - a u o p r i t decît
la Himera, pentru că era singura cetate elenică în această
p a r t e a S i c i l i e i , şi, c u m c e t a t e a n u i - a p r i m i t , au trecut m a i
d e p a r t e . (3) î n t i m p u l p l u t i r i i au cucerit Hyccara, o mică ce­
t a t e sicaniană, duşmană e g e s t a n i l o r ; c e t a t e a se a f l a pe malul
mării. Şi reducînd la sclavie pe locuitorii cetăţii i-au dat
e g e s t a n i l o r — p e n t r u c ă e r a u d e f a ţ ă c î ţ i v a călăreţi e g e s t a n i —
iar ei, împreună c u toată pedestrimea, au pornit iarăşi prin
ţinutul sicelilor pînă cînd a u a j u n s l a C a t a n a , i a r corăbiile a u
plutit în jurul insulei, transportînd sclavii. (4) Nicias din
H y c c a r a a p o r n i t î n d a t ă p e m a r e s p r e E g e s t a şi p u n î n d cele­
l a l t e l u c r u r i l a cale şi p r i m i n d t r e i z e c i d e talanţi i - a a d u s l a
a r m a t ă . D u p ă aceea, a u v î n d u t s c l a v i i şi d i n v î n z a r e a l o r a u
încasat 120 d e talanţi. (5) A p o i a u p l u t i t p e l a aliaţii sicilie­
n i l o r , î n d e m n î n d u - i să d e a a r m a t ă . C u j u m ă t a t e d i n a r m a t a l o r
s-au dus l a H y b l a Geleatis, care le e r a duşmană, d a r n - a u c u ­
c e r i t - o . Şi v a r a s-a terminat.

36 — Războiul peloponesiac 561

 THUCYDIDES

63 (1) D e c u m a început i a r n a următoare atenienii au în­

ceput pregătirile pentru expediţia împotriva Syracusei şi în
acelaşi timp şi syracusanii se pregăteau să p o r n e a s c ă împo­
triva atenienilor. (2) Dar, fiindcă atenienii n-au atacat de
îndată pe s y r a c u s a n i , aşa cum se t e m e a u şi se aşteptau la
început aceştia, cu fiecare zi care trecea prindeau şi mai
m u l t c u r a j , d u p ă ce a t e n i e n i i a u p l u t i t î n acea p a r t e a S i c i l i e i
şi p ă r e a u c ă sînt şi m a i d e p a r t e d e s y r a c u s a n i a p o i , d u p ă ce
a u a j u n s l a H y b l a şi n - a u i z b u t i t s-o ia cu forţa, syracusanii
i-au dispreţuit încă şi m a i m u l t şi, aşa c u m face de obicei
gloata cînd p r i n d e curaj, cereau comandanţilor să-i d u c ă îm­
potriva Catanei, de vreme ce atenienii n u veneau spre ei.
(3) C a v a l e r i a c e r c e t a ş ă a s y r a c u s a n i l o r , f ă c î n d m e r e u i n c u r s i u n i
împotriva armatei atenienilor, săvîrşea multe acţiuni care
aveau drept scop numai să-i insulte şi-i întrebau dacă au
v e n i t î n t r - o ţară străină c a să l o c u i a s c ă î m p r e u n ă cu ei sau
d a c ă a u v e n i t să-i c o l o n i z e z e p e l e o n t i n e n i în p r o p r i a l o r ţ a r ă .

64 (1) C o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i l o r , a f l î n d aceste l u c r u r i , a u v r u t
ca syracusanii să iasă în masă d i n cetate, i a r ei înşişi să
p o r n e a s c ă în t i m p u l n o p ţ i i c u c o r ă b i i l e şi să o c u p e în linişte
un loc potrivit pentru tabără, pentru că ştiau că nu vor
p u t e a să î n f r î n g ă p e s y r a c u s a n i d a c ă v o r d e b a r c a d e p e c o r ă b i i
î m p o t r i v a u n o r o a m e n i d i n a i n t e p r e g ă t i ţ i , aşa c u m i - a r p u t e a
înfrînge dacă vor afla că v i n pe uscat. A p o i , e i se gîndeau
că p r o p r i i i l o r soldaţi erau uşor înarmaţi, pe cînd mulţimea
syracusanilor era alcătuită d i n mulţi călăreţi, în timp ce ei
nu a v e a u , şi c ă l e - a r p u t e a d a o l o v i t u r ă h o t ă r î t o a r e . Numai
astfel va f i cucerită o poziţie de pe care nu vor avea de
înfruntat cine ştie ce lovituri d i n partea călăreţilor; exilaţii
syracusani, care-i urmau, îi informau cu privire la poziţia
d e l î n g ă O l y m p i e i o n , p e c a r e a u şi c u c e r i t - o ; a t u n c i strategii
au pus la cale următoarea stratagemă, pentru a-şi realiza
s c o p u l : (2) A u t r i m i s u n o m d e m n d e î n c r e d e r e p e n t r u e i şi,
c a r e d u p ă a p a r e n ţ ă , e r a f o a r t e b u n p r i e t e n şi c u comandanţii
syracusani; acest om e r a d i n C a t a n a şi e l l e - a spus c ă vine
din p a r t e a o a m e n i l o r d i n Catana, ale căror nume syracusanii
le cunoşteau şi ştiau că rămăseseră în c e t a t e şi că nutreau

562
 CARTEA A VI-A

b u n e s e n t i m e n t e p e n t r u s y r a c u s a n i . (3) A u a d ă u g a t că a t e n i e n i i
sînt în cetate în repaus şi departe de arme şi că, dacă
voiesc, p o t , c u t o t p o p o r u l î n t r - o a n u m i t ă z i , p e l a r e v ă r s a t u l
z o r i l o r , să p o r n e a s c ă î m p o t r i v a a r m a t e i a t e n i e n i l o r , i a r e i înşişi
v o r a v e a g r i j ă să-i î n c e r c u i a s c ă şi să d e a foc c o r ă b i i l o r , aşa că
syracusanii vor putea mai uşor să atace întări t u r a şi să
captureze armata, a p o i , c ă sînt m u l ţ i catanieni care v o r l u a
parte l a această acţiune; că acei oameni, d i n partea cărora
e l v e n i s e , sînt g a t a pregătiţi.

65 (1) C o m a n d a n ţ i i s y r a c u s a n i l o r , pe l î n g ă c ă e i înşişi a v e a u
curaj în toate privinţele, şi aveau de gînd şi fără asta să
meargă împotriva Catanei, s-au încredinţat acestui om cu
p r e a m a r e u ş u r i n ţ ă şi a u f i x a t î n d a t ă o z i î n c a r e a v e a u să
se î n t î l n e a s c ă , şi d u p ă aceea l - a u t r i m i s î n a p o i , i a r e i înşişi —
chiar şi selinuntinii şi alţi cîţiva aliaţi erau de faţă — au
dat o proclamaţie s y r a c u s a n i l o r să iasă î n masă.
Cînd toate erau gata pregătite şi cînd se apropiau zilele
în care fixaseră ieşirea d i n c e t a t e , a u p o r n i t s p r e C a t a n a şi
şi-au aşezat tabăra lîngă rîul S y m a i t h o s , în ţinutul cetăţii
l e o n t i n e n i l o r . (2) A t e n i e n i i , c î n d i - a u v ă z u t c ă se a p r o p i e , l u î n d
toată a r m a t a şi p e sicilienii, care se dăduseră de partea lor
şi p e toţi ceilalţi aliaţi, s - a u îmbarcat pe corăbii şi p e vase
şi a u p o r n i t , în t i m p u l n o p ţ i i , s p r e S y r a c u s a . (3) A t e n i e n i i , l a
revărsatul zorilor, a u d e b a r c a t în dreptul Olympeionului, cu
g î n d u l d e a c u c e r i t a b ă r a ; călăreţii s y r a c u s a n i l o r , a v î n t î n d u - s e
în C a t a n a şi aflînd că toată armata duşmană plecase, s-au
î n t o r s şi a u d a t de veste p e d e s t r i m i i , şi c u toţii l a o l a l t ă s-au
î n t o r s să d e a a j u t o r cetăţii.

66 (1) î n acest timp, atenienii, cum syracusanii aveau de

făcut o cale lungă, si-au aşezat în linişte armata î n t r - u n loc
prielnic şi în c a r e a v e a u să î n c e a p ă lupta, după dorinţa lor,
iar călăreţii s y r a c u s a n i l o r a v e a u să-i d e r a n j e z e f o a r t e p u ţ i n şi
în timpul bătăliei şi m a i î n a i n t e . într-adevăr, şi zidurile, şi
casele, şi c o p a c i i , şi o baltă, apoi unele rîpe constituiau un
o b s t a c o l p e n t r u d u ş m a n i . (2) A t e n i e n i i , tăind a r b o r i i d i n a p r o ­
piere şi ducîndu-i pe ţărmul mării, a u înfipt pari în jurul

563
 THUCYDIDES

corăbiilor, i a r în punctul Dascon, pe unde duşmanii ar fi

p u t u t t r e c e f o a r t e u ş o r , a u r i d i c a t u n p a r a p e t , c u p i e t r e şi c u
l e m n e alese în g r a b ă , a p o i a u d i s t r u s şi p o d u l d e peste rîul
Anapos. în timp ce atenienii făceau aceste p r e g ă t i r i , nimeni
d i n c e t a t e n u l e - a ieşit înainte, ca să-i î m p i e d i c e , şi p r i m i i au
venit ca să a t a c e călăreţii syracusani, după aceea s-a strîns
şi î n t r e a g a p e d e s t r i m e . M a i întîi s - a u a p r o p i a t de a r m a t a ate­
n i e n i l o r , a p o i , d e v r e m e ce atenienii n u le-au ieşit în întâm­
p i n a r e , s-au r e t r a s şi, străbătând E l o r i n a , şi-au aşezat tabăra.

67 (1) A d o u a z i , a t e n i e n i i şi aliaţii l o r s-au p r e g ă t i t p e n t r u

luptă şi s-au aşezat în următoarea ordine de bătaie: aripa
d r e a p t ă , o d e ţ i n e a u a r g e i e n i i şi m a n t i n e e n i i ; a t e n i e n i i deţineau
mijlocul liniei de b ă t a i e , i a r aliaţii deţineau restul liniei de
bătaie. Jumătate din armată era aşezată în faţă, rînduită
într-un front de opt oameni , 3 1
i a r jumătate d i n armată era
aşezată p e f l a n c u r i , î n t r - u n l u n g d r e p t u n g h i , şi acesta în front
de cîte o p t o a m e n i . A c e s t o r o a m e n i l i se spusese să sară în
ajutorul armatei în o r i c a r e p a r t e v o r v e d e a că este în sufe­
rinţă. Pe oamenii care duceau bagajele i - a u aşezat înăuntrul
acestor ostaşi de pe flancuri. (2) Syracusanii i - a u aşezat pe
h o p l i ţ i în r î n d u r i d e cîte ş a i s p r e z e c e ; e r a u a m e s t e c a ţ i , syracu­
s a n i şi aliaţi, cîţi se a f l a u d e faţă — în a j u t o r l e v e n i s e r ă m a i
ales s e l i n u n t i n i , a p o i călăreţi de l a G e l a , în t o t a l c a l a d o u ă
sute, călăreţi din Camarina, ca l a douăzeci, şi a r c a ş i , ca la
c i n c i z e c i — i a r călăreţii a u f o s t aşezaţi în f l a n c u l d r e p t ; erau
n u m a i p u ţ i n d e o m i e d o u ă s u t e , i a r l î n g ă e i a u aşezat a p o i
p e l ă n c i e r i . (3) C î n d atenienii erau g a t a să î n c e a p ă acţiunea,
cel dintîi, N i c i a s , p r e z e n t î n d u - s e în faţa fiecărui popor şi în
faţa t u t u r o r deodată , le-a făcut următoarele
32
îndemnuri:

68 (1) „ D e ce avem nevoie de o lungă îndemnare, solda­

ţilor, n o i c a r e s î n t e m hotărîţi pentru luptă? într-adevăr, pre­
gătirea armată m i se p a r e că este m a i potrivită să ne dea
curaj decît d i s c u r s u r i l e f r u m o a s e însoţite de o armată slabă.
(2) î n t r - a d e v ă r , a c o l o u n d e s î n t e m n o i fruntaşi argeieni, m a n -
t i n e e n i , a t e n i e n i şi i n s u l a r i , c u m n u t r e b u i e să a v e m o mare
şi î n t r e a g ă nădejde în v i c t o r i e , m a i ales c î n d sîntem însoţiţi

564
 CARTEA A. VI-A

d e atît de b u n i şi d e m u l ţ i aliaţi î m p o t r i v a u n o r o a m e n i care

v o r l u p t a c u t o t p o p o r u l şi c a r e n u sînt aleşi, aşa c u m s î n t e m
noi, şi mai mult împotriva sicilienilor, care ne dispreţuiesc
desigur foarte mult, dar nu vor rezista împotriva noastră,
p e n t r u c ă p o s e d ă m a i p u ţ i n ştiinţa c u r a j u l u i ' . (3) F i e c a r e să se
3 3

mai g î n d e a s c ă şi l a f a p t u l c ă s î n t e m d e p a r t e d e ţara noastră

şi n u ne vom afla lîngă nici u n pămînt prieten, dacă n u - 1
veţi cîştiga voi înşivă prin luptă. Vă fac îndemnul contrar
a c e l u i a p e c a r e ştiu b i n e c ă d u ş m a n i i noştri îl f a c soldaţilor
lor. într-adevăr, aceştia vor lupta pentru patria lor, iar eu
vă spun că n o i n u luptăm în patria noastră, ci într-o ţară
în care trebuie să învingem sau d i n care n u este uşor să
n e r e t r a g e m , p e n t r u c ă m u l ţ i călăreţi n e v o r a t a c a . (4) Amin-
tindu-vă d e c i , aşa c u m se cuvine, de propria voastră patrie,
porniţi c u r a j o s l a atac împotriva duşmanilor şi g î n d i ţ i - v ă că
n e c e s i t a t e a şi situaţia g r e a î n c a r e n e g ă s i m este m a i d e t e m u t
decît duşmanii".
*

69 (1) N i c i a s , d î n d astfel d e î n d e m n u r i , şi-a d u s de îndată

a r m a t a l a luptă. î n acest m o m e n t însă s y r a c u s a n i i n u se a ş ­
t e p t a u că v o r avea de l u p t a t îndată, ba u n i i d i n t r e ei, deoa­
rece cetatea le era aproape, chiar şi p l e c a s e r ă din linia de
b ă t a i e , i a r alţii, deşi p o r n i s e r ă să v i n ă î n a j u t o r c u t o t z e l u l ,
z ă b o v e a u p e d r u m şi f i e c a r e se aşeza în l i n i a d e b ă t a i e , abia
cînd lua contact cu grosul armatei. într-adevăr, ei n u erau
lipsiţi n i c i de avînt n i c i de c u r a j , n i c i î n această luptă, nici
în altele, iar cu bărbăţie rezistau atît cît putea ştiinţa lor,
şi l i p s e i de ştiinţă e i îi d ă d e a u în s c h i m b , f ă r ă să v r e a , a v î n t u l
lor. Totuşi, socotind că atenienii n u - i vor a t a c a c e i dintîi şi
fiind siliţi să se a p e r e în g r a b ă , a u l u a t a r m e l e şi l e - a u ieşit
înainte. (2) La început s-au dus lupte de hărţuială, şi din
partea unora, şi d i n partea celorlalţi, aruncătorii de pietre,
prăştiaşii, arcaşii respingîndu-se unii pe alţii, aşa cum era
firesc pentru soldaţii uşor înarmaţi. După aceea, prezicătorii
a u p r e z e n t a t j e r t f e l e l e g i u i t e şi trîmbiţaşii au sunat adunarea
soldaţilor (3) şi a t u n c i ei au p o r n i t : syracusanii, ca să lupte
p e n t r u p a t r i a l o r şi f i e c a r e p e n t r u p r o p r i a l u i s a l v a r e şi pen­
tru viitorul l i b e r t ă ţ i l o r ; a t e n i e n i i , d i m p o t r i v ă , ca să o c u p e u n

565
 THUCYDIDES

p ă m î n t străin şi să n u - ş i v a t ă m e p r o p r i a l o r ţară, d a c ă v o r f i
î n f r î n ţ i ; i a r a r g e i e n i i şi aliaţii l o r a u t o n o m i , ca să cîştige acele
bunuri pentru care veniseră şi, învingînd, să-şi vadă iarăşi
p r o o r i a l o r p a t r i e ; aliaţii supuşi a v e a u cea m a i m a r e nădejde
î n s a l v a r e a neaşteptată, c a r e a v e a să u r m e z e d u p ă aceea, d a c ă
a t e n i e n i i n u v o r f i v i c t o r i o ş i ; a p o i , p e lîngă asta, e i socoteau
că, dacă v o r supune v r e o populaţie p e n t r u atenieni, v o r avea
de îndurat o stăpînire m a i blîndă.

70 (1) A j u n g î n d deci lupta corp l a corp, au rezistat mult

unii împotriva altora, însă s-au produs tunete, fulgere şi a
căzut o ploaie îmbelşugată, astfel că acelora care se băteau
pentru prima dată şi care avuseseră de-a face foarte puţin
cu războiul, şi acest fapt le-a inspirat frică, iar pentru cei
care aveau o oarecare experienţă, ceea ce se î n t î m p l ă părea
c ă se d a t o r e ş t e a n o t i m p u l u i , p e c î n d c e i c a r e r e z i s t a u îi înfri­
c o ş a u şi m a i m u l t , n e l ă s î n d u - s e î n v i n ş i . (2) D u p ă ce argeienii
a u r e s p i n s m a i întîi a r i p a stingă a s y r a c u s a n i l o r , i a r d u p ă e i
a t e n i e n i i a u r e s p i n s f r o n t u l d u ş m a n a f l a t în faţa l o r , s-a pră­
buşit şi restul frontului s y r a c u s a n , i a r soldaţii au luat-o la
f u g ă . (3) A t e n i e n i i n u i - a u u r m ă r i t p e o distanţă p r e a l u n g ă ,
î n a d e v ă r , călăreţii s y r a c u s a n i l o r , f i i n d n u m e r o ş i şi neînfrînţi,
l e tăiau d r u m u l , d e aceea, n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a h o p l i ţ i l o r ate­
nieni, dacă-i vedeau că urmăreau pe syracusani, îi respin­
g e a u , d a r e i îi u r m ă r e a u în l i n i i strînse, atîta cît s o c o t e a u e i c ă
nu este p r i m e j d i o s ; apoi s-au r e t r a s şi a u înălţat un monu­
ment în cinstea biruinţei. (4) Syracusanii, adunîndu-se pe
drumul spre Elorina şi regrupîndu-se, potrivit împrejurării
de faţă, a u t r i m i s o gardă syracusană la Olympieion, temîn­
d u - s e ca n u c u m v a a t e n i e n i i să p u n ă m î n a p e b a n i i c a r e erau
acolo, iar restul s-au retras în cetate.

71 (1) A t e n i e n i i n u s - a u d u s l a t e m p l u c i , s t r î n g î n d u - ş i mor­
ţii şi p u n î n d u - i p e r u g , şi-au aşezat t a b ă r a acolo. A doua zi
a u p r e d a t s y r a c u s a n i l o r morţii, sub condiţii de armistiţiu; din­
t r e e i şi d i n t r e aliaţi m u r i s e r ă ca l a 260, şi a u a d u n a t oasele
p r o p r i i l o r l o r soldaţi — m u r i s e r ă d i n t r e e i şi d i n t r e aliaţii l o r
c a l a 50 — a p o i , l u î n d p r ă z i l e d u ş m a n i l o r , a u p o r n i t p e mare,

566
 CARTEA A VI-A

înapoi, l a Catana. (2) E r a , într-adevăr, iarnă şi se părea că

nu m a i este c u p u t i n ţ ă să d u c ă r ă z b o i u l a c o l o m a i î n a i n t e de
a c h e m a călăreţi d e l a A t e n a şi d e a s t r î n g e c h i a r şi d e la
aliaţii d i n S i c i l i a , p e n t r u ca să n u f i e c u t o t u l i n f e r i o r i î n c ă l ă -
rime, apoi ca să strîngă b a n i şi d e a c i şi să l e v i n ă şi de
la A t e n a , în fine ca să-şi m a i atragă şi a l i a n ţ a unor cetăţi,
care c r e d e a u ei că după luptă l e v o r d a m a i m a r e ascultare,
ca să p r e g ă t e a s c ă , a f a r ă de grîu, şi cele ce m a i trebuiau cu
s c o p u l ca în p r i m ă v a r ă să p o a t ă d a a t a c u l î m p o t r i v a S y r a c u s e i .

72 (1) C u acest gînd s-au întors ei pe mare la Naxos şi

Catana, ca să-şi petreacă iarna. Syracusanii, îngropîndu-şi
morţii l o r , a u convocat poporul î n a d u n a r e . (2) Şi, p ă ş i n d în
faţa p o p o r u l u i Hermocrates, f i u l l u i H e r m o n , u n o m care n u
era de l o c l i p s i t de inteligenţă, în t o a t e p r i v i n ţ e l e , c a r e avea
m u l t ă e x p e r i e n ţ ă î n r ă z b o a i e şi se d i s t i n g e a şi p r i n bărbăţie,
a început să-i încurajeze şi să l e s p u n ă să n u cedeze după
f a p t u l p e t r e c u t , (3) z i c î n d că n u h o t ă r î r e a l o r fusese înfrîntă,
ci că d e z o r d i n e a fusese lovită; că înfrîngerea lor n u fusese
atît de mare cît a r f i f o s t f i r e s c , m a i ales că ei rezistaseră
împotriva unor m e ş t e r i d e elită e l e n i şi, ca să z i c e m aşa, e i
nişte simpli nepricepuţi, rezistaseră unor tehnicieni. (4) Că
m u l t ă p a g u b ă l e adusese şi m u l ţ i m e a c o m a n d a n ţ i l o r , şi p o l i a r ­
hia — aveau cincisprezece comandanţi — şi a p o i dezordinea
m u l ţ i m i i ; că, d a c ă v o r f i p u ţ i n i comandanţi c u experienţă şi
vor pregăti în această iarnă corpul de hopliţi apoi vor pro­
cura arme celor care n u a u , ca să f i e cît m a i n u m e r o ş i şi
dacă-i vor sili să facă şi celelalte pregătiri, în chip firesc
vor învinge pe duşmani, deoarece n u l e lipseşte curajul, iar
în a c ţ i u n e se v a m a i a d ă u g a şi b u n a r î n d u i a l ă ; că, î n t r - a d e v ă r ,
amîndouă aceste d i s c i p l i n e v o r creşte, c ă c i ştiinţa c a p ă t ă ex­
p e r i e n ţ ă în p r i m e j d i e , i a r c u r a j u l v a c r e ş t e d i n ce în ce m a i
mult, datorită î n c r e d e r i i în p r o p r i a l o r ştiinţă. (5) T r e b u i e să
alegem comandanţi puţini şi cu depline puteri, trebuie să-şi
aleagă şi să se angajeze prin jurămînt că-i vor lăsa să co­
m a n d e c u m v o r şti e i că, î n acest f e l , v o r p u t e a f i ţinute se­
cret lucrurile care trebuie tăinuite şi celelalte vor putea fi
pregătite în rînduială şi f ă r ă discuţie.

567
 THUCYDIDES

73 (1) S y r a c u s a n i i , ascultîndu-1, a u v o t a t totul, aşa cum îi

î n d e m n a s e şi l - a u ales c o m a n d a n t p e H e r m o c r a t e s şi p e Hera-
cleides, f i u l l u i L y s i m a c h o s , şi p e S i c a n o s , f i u l l u i Execestos,
(2) şi i - a u t r i m i s l a C o r i n t şi l a S p a r t a în s o l i e , ca să p r e g ă t e a s c ă
o alianţă cu e i şi să-i convingă să facă războiul împotriva
a t e n i e n i l o r c u m a i m u l t ă străşnicie, c ă c i este e v i d e n t c ă s i e i
îl poartă pentru lacedemonienii înşişi, ca astfel atenienii să
f i e siliţi să-şi r e t r a g ă oastea d i n S i c i l i a s a u să t r i m i t ă u n a j u ­
t o r m a i m i c p e n t r u a r m a t a c a r e se găsea în S i c i l i a .

74 (1) A r m a t a a t e n i e n i l o r d i n C a t a n a a n a v i g a t î n d a t ă s p r e
Messene, în nădejdea că c e t a t e a v a f i predată prin trădare.
D a r ceea ce p l ă n u i s e r ă e i n u s-a î n t î m p l a t , p e n t r u c ă Alcibia­
des, c î n d a depus comanda, f i i n d c h e m a t l a A t e n a , ştia bine
c ă a v e a să f u g ă şi i - a anunţat p e p r i e t e n i i s y r a c u s a n i l o r , care
se aflau în Messene, prevăzînd ceea ce avea să se întîmple,
i a r aceştia m a i întîi a u u c i s o a m e n i i , b ă n u i ţ i de t r ă d a r e , a p o i ,
dezbinîndu-se între e i şi fiind sub arme, cei care se împo­
triveau primirii atenienilor au izbutit să împiedice primirea
lor. (2) A t e n i e n i i , aşteptînd c a m treisprezece zile, pe t i m p de
iarnă, şi v ă z î n d că n u sînt a p r o v i z i o n a ţ i c u cele n e c e s a r e şi c ă
n i c i o a c ţ i u n e n u l e i z b u t e a , s-au î n t o r s l a N a x o s şi, f ă c î n d u n
şanţ în jurul taberei, s-au aşezat aci să p e t r e a c ă iarna; au
t r i m i s o t r i r e m ă l a A t e n a ca să c e a r ă b a n i şi călăreţi, pentru
ca încă l a începutul primăverii să a j u n g ă la ei.

75 (1) L a rîndul lor, syracusanii au înconjurat în timpul

iernii, cu ziduri, o poziţie în f a ţ a cetăţii, i n c l u z î n d , în acest
spaţiu, punctul numit Temenites; zidul se întindea în jurul
limitelor, care mărgineau întregul Epipolai, pentru ca să nu
poată f i uşor înconjuraţi cu z i d u r i de duşmani, dacă v o r suferi
vreun eşec; au m a i înconjurat cu ziduri fortăreaţa Megara,
Olympeionul şi a u m a i r i d i c a t , şi p e ţărmul mării un gard,
pe oriunde se puteau face debarcări. (2) Şi văzînd că ate­
nienii îşi p e t r e c iarna în Naxos, au pornit cu toată armata
spre Catana şi au început să prade teritoriul cetăţii, apoi,
dînd foc taberei atenienilor, s-au retras acasă. (3) în fine,
aflînd că a t e n i e n i i au trimis o solie l a C a m a r i n a ca să t r a -

568
 CARTEA A VI-A

teze în conformitate c u alianţa de pe v r e m e a l u i Laches, în

n ă d e j d e a c ă v o r p u t e a să şi-i a t r a g ă a u t r i m i s şi ei o contra-
solie. într-adevăr, syracusanii bănuiau pe camarineni că nu
l e trimiseseră c u t o t avîntul ajutorul dat pentru prima luptă
şi se t e m e a u că n i c i p e v i i t o r n u v o r v o i să l u p t e , d a r , v ă z î n d
că atenienii au mare succes î n luptă, se vor da de partea
lor, lăsîndu-se convinşi în v i r t u t e a prieteniei legate m a i îna­
i n t e . (4) S o s i n d , d e c i , l a C a m a r i n a d e l a S y r a c u s a H e r m o c r a t e s
şi ceilalţi, i a r d e l a A t e n a E u p h e m o s c u ceilalţi, H e r m o c r a t e s
a convocat a d u n a r e a p o p o r u l u i , şi, d u p ă ce s - a u strîns oame­
nii în a d u n a r e , l e - a spus următoarele:

76 (1) „ N - a m venit în solie, camarinenilor, fiindcă ne-am

f i t e m u t că veţi f i impresionaţi de p u t e r e a a t e n i e n i l o r , ci m a i
d e g r a b ă ca n u c u m v a , d a c ă v e ţ i a s c u l t a c u v î n t ă r i l e l o r , să v ă
lăsaţi c o n v i n ş i m a i î n a i n t e d e a n e a s c u l t a p e n o i . (2) într-ade«
văr, ei au v e n i t în Sicilia sub pretextul pe care l-aţi aflat,
d a r c u g î n d u l p e c a r e îl b ă n u i m c u toţii. E u sînt încredinţat
că atenienii n-au venit ca să c o l o n i z e z e pe leontineni, ci ca
să n e s c o a t ă p e n o i d i n ţara noastră. C ă c i n u este l o g i c să
strămute populaţiile d i n cetăţile d i n Elada, i a r pe cele de
aici să le colonizeze s i să se intereseze de leontineni si de
c h a l c i d i e n i , c a r e l e sînt r u d e , d a r să ţină în s c h i m b în s c l a v i e
p e c h a l c i d i e n i i c a r e se află în E u b e e a şi a i c ă r o r colonişti sînt
leontinenii. (3) C u aceeaşi idee ei au pus mîna pe ţinuturile
de acolo şi încearcă acum să stăpînească pe cele de aici.
într-adevăr, ajungînd stăpînii ionienilor, care i-au primit de
b u n ă v o i e şi a i a c e l o r a c a r e l e f u s e s e r ă aliaţi în r ă z b o i u l îm­
potriva m e d u l u i , i - a u s u p u s p e toţi, i m p u t î n d u - l e unora lipsa
de armată, i a r a l t o r a impunîndu-le să se bată unii cu alţii,
î n f i n e , a l t o r a a d u c î n d u - l e , f i e c ă r u i a în p a r t e , o v i n ă meritată
în f o r m ă , i - a u s u p u s p e toţi. (4) A ş a că, d e b u n ă s e a m ă , p e n t r u
l i b e r t a t e a e l e n i l o r n - a u l u p t a t n i c i ăştia şi n i c i e l e n i i n u s-au
împotrivit pentru propria lor libertate mezilor, ci atenienii
s - a u b ă t u t p e n t r u ca e l e n i i să l e f i e l o r s c l a v i şi n u m e z i l o r ,
iar ceilalţi s-au bătut ca să-şi schimbe un stăpîn nu prea
lipsit de inteligenţă cu unul m a i lipsit de scrupule . V l

569
 THUCYDIDES

77 (1) D a r n o i n - a m v e n i t ca să v ă a r ă t ă m c ă c e t a t e a ate­
nienilor poate f i uşor acuzată în faţa unor oameni care o
ştiu ce n e d r e p t ă ţ i săvîrşeşte, c i m a i m u l t c a să ne î n v i n o v ă ţ i m ,
pe n o i înşine că, deşi avem exemple de felul cum au fost
reduşi l a s c l a v i e e l e n i i d e acolo, n u n e v e n i m în a j u t o r nouă
înşine, a c u m , c î n d şi în faţa noastră se r i d i c ă aceleaşi s o f i s m e ,
anume, colonizarea leontinenilor care le sînt r u d e , şi ajuto­
r a r e a e g e s t a n i l o r , c a r e l e sînt aliaţi, n u v o i m să n e strîngem
Ja u n loc şi să l e a r ă t ă m , c u m a i m u l t avînt, c ă a i c i n u se
află ionieni, n i c i hellespontieni sau i n s u l a r i , care, schimbîndu-şi
m e r e u stăpînul, f i e m e d u l , f i e u n a l t u l , sînt v e ş n i c în s c l a v i e ,
ci că noi sîntem dorieni liberi, care locuim Sicilia, venind
din Peloponesul liber, ca să locuim Sicilia. (2) Sau aştep­
tăm pînă ce vom f i cuceriţi, cetate cu c e t a t e , deşi ştim că
numai în acest fel vom f i uşor răpuşi, şi deşi-i vedem că
recurg l a p r o c e d e u l de a ne învrăjbi pe unii dintre noi cu
v o r b a , şi d e a f a c e p e u n i i aliaţi să se b a t ă î n t r e e i , t r e z i n -
du-le nădejdi şi deşi vedem că, spunînd fiecăruia în parte
ceva a d e m e n i t o r , p o t f i vătămători? C r e d e m n o i oare că, dacă
se v a prăpădi vreun prieten de departe, n u v a veni aceeaşi
p r i m e j d i e şi l a n o i , c i c ă î n a i n t e d e a a j u n g e l a n o i v a s u f e r i
numai el?

78 (1) I a r d a c ă c u i v a îi t r e c e p r i n minte ideea că syracu­

sanii sînt duşmanii atenienilor, şi că el însuşi nu este, şi
dacă socoteşte că e o situaţie primejdioasă să lupte pentru
ţara m e a , să se g î n d e a s c ă că e l n u l u p t ă n u m a i p e n t r u a m e a ,
ci că în a c e e a ş i m ă s u r ă se b a t e şi p e n t r u ţ a r a l u i , şi c ă el
însuşi se va afla mai în siguranţă în măsura în care eu
n u v o i f i d i s t r u s , d e c i să n u m ă lase s i n g u r , c i să l u p t e a v î n -
du-mă pe m i n e aliat; să-şi î n c h i p u i e că a t e n i e n i i nu vor pe­
depsi pe syracusani p e n t r u duşmănia pe care o nutresc împo­
t r i v a l o r , c i că, l u î n d d e p r e t e x t p e s y r a c u s a n i , e i v o r întări
şi m a i m u l t p r i e t e n i a c u ceilalţi e l e n i . (2) I a r d a c ă c i n e v a este
stăpînit de invidie sau de teamă — cei m a i mulţi încearcă
p e a m î n d o u ă — şi d a c ă v o i e ş t e c a S y r a c u s a să s u f e r e p a g u b e ,
pentru ca noi, syracusanii, să ne cuminţim, crezînd că el
însuşi va putea supravieţui, pentru că se găseşte în sigu-

570
 CARTEA A VI-A

ranţă, n u năzuieşte spre realizarea unei nădejdi pe măsura

puterîi omeneşti. într-adevăr, n u este cu putinţă să f i i , în
acelaşi t i m p , s t ă p î n şi p e d o r i n ţ e şi p e soartă. (3) A p o i , dacă
se va înşela în planurile sale, ajuns de plîns din pricina
suferinţelor l u i , p o a t e că, m a i tîrziu, a r v r e a să i n v i d i e z e şi
b u n a m e a s t a r e . E s t e c u n e p u t i n ţ ă să i z b u t e a s c ă p e n t r u acela
care renunţă şi n u v r e a să î n f r u n t e aceleaşi primejdii, dar
n u n u m a i c u v o r b a , c i şi c u f a p t a . î n t r - a d e v ă r , c u c u v î n t u l o r i ­
cine v a putea salva puterea noastră, d a r în f a p t f i e c a r e îşî
c a u t ă p r o p r i a s c ă p a r e . (4) A r f i , d e s i g u r , f i r e s c , camarinenilor,
ca v o i , f i i n d vecinii noştri şi f i i n d , în a l d o i l e a r î n d , în pri­
m e j d i e , să p r e v e d e ţ i aceste l u c r u r i şi să n u v e n i ţ i în alianţa
noastră c u m o l i c i u n e , c a a c u m , c i să v e n i ţ i m a i d e g r a b ă v o i
înşivă l a n o i şi ceea ce aţi f i c e r u t în c a z u l c ă a t e n i e n i i ar
fi venit m a i întîi la Camarina să d o v e d i ţ i că cereţi acum,
anume să n u c e d ă m . Dar nici v o i înşivă şi n i c i alţii n - a u
pornit pînă acum să f a c ă acest lucru.

79 (1) D a r p o a t e c ă d i n laşitate socotiţi c ă v e ţ i p ă s t r a drep­

tatea şi faţă d e n o i şi f a ţ ă d e c e i c a r e v ă atacă, zicînd că
a v e ţ i u n t r a t a t d e alianţă c u a t e n i e n i i . D a r v o i această alianţă
n-aţi f ă c u t - o î m p o t r i v a u n o r p r i e t e n i , c i î m p o t r i v a duşmanilor
care ar putea să v ă a t a c e , c u c o n d i ţ i a să săriţi în ajutorul
atenienilor cînd v o r f i nedreptăţiţi e i d e alţii, i a r n u ca să
nedreptăţească e i p e alţii, c u m n e d r e p t ă ţ e s c a c u m pe vecinii
lor, de vreme ce nici locuitorii cetăţii Rhegium, deşi sînt
chalcidieni, n u v o r să c o l o n i z e z e l a u n loc pe l e o n t i n e n i cu
chalcidieni. (2) E g r o a z n i c , d a c ă ei, bănuind esenţa unei ac­
ţiuni aparent f r u m o a s e şi d r e p t e , sînt înţelepţi fără raţiune,
în t i m p ce v o i , s u b u n p r e t e x t binecuvîntat, vreţi să ajutaţi
pe duşmanii voştri adevăraţi, i a r pe r u d e l e voastre adevărate
voiţi să l e distrugeţi l a u n loc cu cei m a i a p r i g i duşmani.
Dar n u este d r e p t , c i t r e b u i e să rezistaţi şi să n u v ă temeţi
d e a r m a t a l o r . î n t r - a d e v ă r , aceasta, d a c ă v o m r e z i s t a c u toţii,
n u ne poate înfricoşa, ci n u m a i dacă în faţa intenţiilor pe care
se g r ă b e s c să l e r e a l i z e z e e i n e v o r găsi d e z b i n a ţ i , î n t r - a d e v ă r ,
n i c i c h i a r c î n d a u v e n i t n u m a i î m p o t r i v ă n o a s t r ă şi n e - a u î n ­
v i n s în l u p t ă n - a u r e a l i z a t ceea ce v o i a u , c i s - a u r e t r a s î n g r a b ă .

571
 THUCYDIDES

80 (1) D e aceea, n u este b i n e să n e p i e r d e m c u r a j u l , ţinînd

seama că sîntem numeroşi, ci să intrăm în alianţă cu mai
m u l t avînt, m a i ales c ă n e v o r v e n i a j u t o a r e şi d i n P e l o p o n e s ,
îndeobşte oameni care a u m a i multă experienţă decît aceştia
în război. Apoi nimeni să nu creadă că bunăvoinţa aceea
pentru noi este indiferentă, iar pentru voi sigură, o bună­
v o i n ţ ă c a r e c o n s t ă în a n u a j u t a p e nici unul d i n t r e n o i , de
vreme ce sîntem aliaţii amîndurora. (2) într-adevăr, această
bunăvoinţă nu are aceeaşi forţă în faptă pe care o are în
justificare . 3 5
Astfel, dacă din pricina faptului că voi nu i n ­
traţi în alianţă, cel care v a f i înfrînt se va prăbuşi, şi cel
c a r e î n v i n g e v a s u p r a v i e ţ u i , ce a l t l u c r u $e v a î n t î m p l ă decît
că, p r i n aceeaşi absenţă a voastră, u n o r a n u l e veţi f i venit
în a j u t o r să se salveze, i a r p e alţii n u - i veţi f i î m p i e d i c a t să
se facă m a i răi? Desigur, este m a i frumos să vă alăturaţi
c e l o r n e d r e p t ă ţ i ţ i şi c a r e v ă sînt în acelaşi t i m p r u d e , pentru
ca să apăraţi patrimoniul libertăţii comune a Siciliei şi tot­
odată să n u lăsaţi pe atenieni, care vă sînt p r i e t e n i , să să­
v î r ş e a s c ă o n e l e g i u i r e . (3) î n t r - u n c u v î n t , n o i , s y r a c u s a n i i , s u s ­
ţinem că n u este g r e u *să v ă lămurim nici pe voi, nici pe
alţii despre lucruri pe care v o i înşivă l e cunoaşteţi t o t atît
de bine. Vă rugăm şi v ă declarăm, totodată, că — dacă nu
v o m i z b u t i să v ă c o n v i n g e m — n o i s î n t e m atacaţi d e ionienii
c a r e n e - a u f o s t t o t d e a u n a d u ş m a n i şi n o i , d o r i e n i i , s î n t e m t r ă ­
daţi de v o i , c a r e sînteţi d o r i e n i . (4) C h i a r d a c ă n e v o r s u p u n e
atenienii, vor învinge datorită hotărîrilor voastre, dar numai
n u m e l e l o r v a f i lăudat, şi d r e p t p r e ţ a l v i c t o r i e i n u v o r l u a
a l t l u c r u d e c î t p e a c e l a o f e r i t de v i c t o r i e . (5) D a c ă d i n c o n t r ă ,
noi vom supravieţui, voi înşivă veţi ispăşi pedeapsa pentru
c ă aţi f o s t c a u z a p r i m e j d i i l o r n o a s t r e . (6) C e r c e t a ţ i deci bine
şi alegeţi-vă acum, sau sclavia, care va veni imediat fără
p r i m e j d i e , s a u , d a c ă v e ţ i s u p r a v i e ţ u i alături d e n o i , v e ţ i scăpa
d e a - i a v e a p e aceştia stăpîni, î n d e m n i t a t e şi veţi p u t e a s c ă p a
şi de d u ş m ă n i a arătată faţă de n o i , c a r e , în acest caz, n u v a
f i de scurtă d u r a t ă " .

81 A c e s t e l u c r u r i l e - a spus H e r m o c r a t e s , i a r E u p h e m o s , so­
lul a t e n i e n i l o r , a spus, d u p ă e l , u r m ă t o a r e l e :

572
 CARTEA A VI-A

82 (1) „ A m venit p e n t r u a reînnoi alianţa care exista m a i

înainte, d a r , d e o a r e c e s y r a c u s a n u l n e - a a c u z a t , s o c o t i m necesar
să arătăm, fireşte, şi cum stăm cu dominaţia. (2) Cel mai
important lucru pe c a r e 1-a s p u s e l este că ionienii sînt de
totdeauna duşmanii dorienilor. Da, lucrurile stau asa. într-
adevăr, noi, fiind ionieni, am căutat să v e d e m ' în ce chip
vom p u t e a să ascultăm cît m a i puţin de peloponesieni, ca­
r e sînt dorieni si care sînt m a i numeroşi decît n o i , si care
iocuiesc lîngă n o i . (3) D e aceea, d u p ă r ă z b o a i e l e m e d i c e , con-
struindu-ne o flotă, ne-am eliberat de dominaţia şi de hege­
monia lacedemonienilor, pentru că n u se cuvenea de loc ca
,să ne comande nouă ei mai mult decît să le comandăm
n o i l o r , în a f a r ă de c a z u l că e i a r f i a v u t m a i m u l t ă p u t e r e
decît n o i în acel m o m e n t ; i a r n o i înşine, fiind comandanţii
g r e c i l o r , c a r e m a i î n a i n t e e r a u s u b stăpînirea r e g e l u i perşilor,
am s o c o t i t c ă n i c i d e c u m n u s-ar cădea să a j u n g e m s u b stă­
p î n i r e a p e l o p o n e s i e n i l o r , m a i ales c ă a v e m a r m a t ă c u c a r e să
ne împotrivim şi, ca să s p u n e m m a i e x a c t , n i c i n - a m supus
c u n e d r e p t a t e p e i o n i e n i şi p e i n s u l a r i , d e s p r e c a r e s y r a c u s a n i i
sD'.m că, deşi ne sînt rude, au fost reduşi la sclavie. (4)
într-adevăr, ei a u v e n i t împotriva noastră, în metropolă, îm­
p r e u n ă c u m e z i i şi n u s-au î n d u r a t să-şi p ă r ă s e a s c ă propriile
bunuri, desprinzîndu-se de m e z i , aşa cum noi ne-am părăsit
p r o p r i a c e t a t e , c i a u p r e f e r a t s c l a v i a , b a c h i a r a u v o i t să ne-o
i m p u n ă şi n o u ă .

83 (1) D e aceea, n o i d o m i n ă m p e n t r u c ă m e r i t ă m şi p e n t r u
câ a m o f e r i t e l e n i l o r cea m a i m a r e flotă s i l e - a m arătat a v î n t u l
cel m a i de n e d e z m i n ţ i t ; şi, p e n t r u c ă a m f ă c u t acelaşi lucru
cu medul, perşii ne-au lovit ţintind, în acelaşi timp, să do-
bîndească forţa şi a s u p r a p e l o p o n e s i e n i l o r . (2) D a r n o i n u n e
v o m făli c ă s i n g u r i a m d i s t r u s pe b a r b a r i şi c ă d e c i dominăm
p e m e r i t s a u c ă n e - a m a r u n c a t în p r i m e j d i e m a i m u l t pentru
salvarea acestora decît pentru salvarea tuturor şi a noastră
înşine. Săvîrsesti un lucru care nu trezeşte invidia cînd
p r o c u r i s a l v a r e a p e n t r u toţi. C h i a r şi a c u m c î n d a m v e n i t a i c i ,
c a să v ă d ă m a j u t o r , v e d e m c ă şi v o i a v e ţ i a c e l e a ş i i n t e r e s e .
(3) Acum vă arătăm şi d i n învinuirile pe care n i le aduc

573
 THUCYDIDES

aceştia şi d e s p r e c a r e v o i v ă f a c e ţ i î n c h i p u i r i şi m a i î n f i o r ă ­
toare, pentru că ştim că aceia c a r e sînt b ă n u i t o r i şi se t e m
se lasă încîntaţi de c u v i n t e p l ă c u t e , d a r c u f a p t a e i realizează
mai tîrziu ceea ce l e este folositor. (4) N o i a m spus că ne
exercităm dominaţia acolo d i n p r i c i n a temerii şi c ă d i n a c e ­
laşi m o t i v a m v e n i t a i c i , ca să a r a n j ă m l u c r u r i l e î m p r e u n ă c u
prietenii, ca să p u n e m o temelie m a i stabilă, şi n u ca să-i
r e d u c e m l a s c l a v i e , c i d i m p o t r i v ă , ca să-i î m p i e d i c ă m să c a d ă
în s c l a v i e .

84 (1) N i m e n i să nu creadă că ne îngrijim de voi, deşi

nu se cade, c i să ştie că, d a c ă v o i sînteţi salvaţi, c h i a r prin
faptul că voi nu sînteţi slabi, încît să vă puteţi împotrivi
syracusanilor, dacă aceştia a r t r i m i t e a r m a t ă p e l o p o n e s i e n i l o r ,
n o i a m f i m a i p u ţ i n izbiţi. (2) Şi, în acelaşi t i m p , p e v o i v ă
interesează în cel m a i înalt grad. De aceea, este logic să
colonizăm pe leontineni, d a r n u ca pe supuşi, aşa cum sînt
rudele l o r în E u b e e a , c i ca p e u n i i c a r e sînt f o a r t e puternici
pentru ca, fiind vecini cu ăştia, să le fie cît de mai de
temut în i n t e r e s u l nostru. (3) î n t r - a d e v ă r , în ceea ce priveşte
situaţia de acolo, n o i înşine p u t e m f a c e faţă duşmanilor, i a r
chalcidianul, cînd spune că l - a m r e d u s în s c l a v i e şi că am
veni să e l i b e r ă m pe cei de aici, ne este folositor pentru că
este n e p r e g ă t i t şi n e a d u c e n u m a i b a n i , pe cînd l e o n t i n e n i i şi
ceilalţi prieteni de aici se bucură de cea m a i deplină auto­
nomie.
85 (1) P e n t r u un tiran şi p e n t r u o cetate care exercită o
dominaţie n u există nimic iraţional, dacă este avantajos, şi
nu există nici un prieten, dacă nu prezintă încredere; de
aceea, t r e b u i e , d u p ă î m p r e j u r a r e , să f i e sau p r i e t e n sau d u ş ­
man. Acest l u c r u n e este de f o l o s nouă acum, n u dacă vom
f a c e rău p r i e t e n i l o r , c i d a c ă d u ş m a n i i v o r f i f ă r ă p u t e r e , pen­
t r u că p r i e t e n i i noştri v o r f i t a r i . (2) D a r n u t r e b u i e să pier­
deţi î n c r e d e r e a în n o i . î n a d e v ă r , n o i c o n d u c e m p e aliaţii de
acolo pentru folosul pe care n i - 1 aduce fiecare, pe cei din
C h i o s şi p e cei din Methymna îi lăsăm autonomi pentru că
ne oferă c o r ă b i i , pe mulţi îi ţ i n e m m a i strîns în f r î u ca să
ne dea b a n i , i a r pe alţii îi c o n d u c e m chiar foarte liberi, ca

574
 CARTEA A VI-A

să l u p t e alături d e n o i , deşi sînt i n s u l a r i şi p o t u ş o r să f i e

( uceriţi, p e n t r u c ă e i se găsesc în l o c u r i b i n e aşezate în jurul
Peloponesului. (3) A ş a d a r , trebuie să chivernisim şi lucrurile
de aici, după cum spunem, spre a inspira teamă syracusa­
n i l o r . î n t r - a d e v ă r , e i ţintesc să v ă d o m i n e şi v o i e s c ca, î n d r e p -
iîndu-vă împotriva noastră, fie cu forţa care se bănuie, fie
ru a m e n i n ţ a r e a izolării, d a c ă n o i v o m p l e c a d e a i c i fără să f i
săvîrşit ceva, să d o m i n e S i c i l i a . D a r este necesar să procedăm
dacă v o i vă veţi grupa în jurul lor, pentru că nici noi n u
vom m a i dispune de o forţă atît de mare, ca să rezistăm
Împotriva lor, nici aceştia, fiind slabi, nu vor mai putea
să treacă de partea voastră, dacă noi nu vom f i de faţă.

86 (1) C h i a r acela care nu este de această părere va fi

convins de realitatea însăşi. într-adevăr, si m a i î n a i n t e voi
încercaţi să ne atrageţi fără să ne fluturaţi altă teamă, ci
ne spuneaţi că, dacă vom privi nepăsători c u m ajungeţi voi
sub dominaţia s y r a c u s a n i l o r , aceeaşi p r i m e j d i e ne v a pîndi şi
pe n o i . (2) D e aceea n i c i a c u m n u este d r e p t să n u a v e ţ i în­
c r e d e r e în c u v î n t u l c u c a r e credeţi că ne puteţi convinge şi să
nu priviţi c u bănuială, f a p t u l că sîntem a i c i cu o forţă m a i
mare decît a acestora, c i m a i degrabă să n u a v e ţ i încredere
în ăştia. (3) î n t r - a d e v ă r , n i c i n o i n u v o m f i î n s t a r e să r ă m î n e m
aici fără ajutorul vostru, chiar dacă, fiind răi, am putea
face ceva, nefiind în s t a r e să s t ă m a i c i , d i n p r i c i n a lungului
drum pe m a r e şi a greutăţii d e a ţ i n e s u b p a z ă cetăţi mari,
care a u a r m a t e de uscat. I a r aceştia n u v ă atacă c u armată,
c i p r i n f a p t u l că a u o c e t a t e m a i m a r e d e c î t a n o a s t r ă şi l o ­
cuiesc lîngă v o i şi v ă pîndesc mereu, i a r cînd va veni mo­
mentul fiecăruia n u vă vor scăpa d i n mînă; acest lucru vi
l-au arătat şi alte întîmplări şi evenimentele în legătură cu
l e o n t i n e n i i . (4) C e v a m a i m u l t , a c u m î n d r ă z n e s c să v ă cheme
i a l u p t ă , ca şi c î n d aţi f i i n c o n ş t i e n ţ i , î m p o t r i v a a c e l o r a care
caută să î m p i e d i c e acestea şi c a r e a u împiedicat pînă acum
a d u c e r e a î n t r e g i i S i c i l i i s u b d o m i n a ţ i a l o r . (5) D i m p o t r i v ă , n o i
vă c h e m ă m c u m a i multă sinceritate l a salvarea voastră, rugîn-
du-vă ca să n u trădaţi salvarea pe care o aveţi unii de la
alţii, c i să socotiţi c ă a c e ş t i a c h i a r şi f ă r ă d e aliaţi a u î n t o t -

575
 THUCYDIDES

d e a u n a calea deschisă împotriva voastră, datorită mulţimii l o r ,

pe cînd v o i n u veţi putea prea mult să l e m a i rezistaţi cu
a j u t o r u l pe care-1 aveţi a c u m ; dacă, lăsîndu-vă pradă bănuielii,
v e ţ i lăsa acest a j u t o r să p l e c e fără să f i săvîrşit ceea ce tre­
b u i e s a u să se p r ă b u ş e a s c ă , v e ţ i m a i d o r i să v e d e ţ i măcar o
mică p a r t e d i n el, cînd n i m i c n u v a m a i putea f i dus l a b u n
sfîrşit d e v o i .

87 (1) D a r n i c i v o i , c a m a r i n e n i l o r , n u v ă lăsaţi c o n v i n ş i de
învinuirile acestora, nici alţii; v - a m spus î n t r e g u l adevăr în
privinţa bănuielilor pe care le aveţi în legătură c u n o i , şi,
a m i n t i n d u - v i - l e î n c ă o dată p e s c u r t , c r e d e m c ă v ă v o m c o n ­
vinge. (2) Spunem, într-adevăr, că dominăm pe elenii de
acolo, ca să n u f i m supuşi altora, d a r eliberăm pe cei de
aici, ca să n u f i m l o v i ţ i de e i ; a p o i sîntem siliţi să facem
m u l t e p e n t r u c ă n e p ă z i m d e m u l t e , şi a m v e n i t , şi a c u m şi
m a i înainte, ca aliaţi a i c e l o r d e a i c i n u n e c h e m a ţ i , c i invitaţi.
(3) V o i , să n u v ă s c h i m b a ţ i în j u d e c ă t o r i p e n t r u ceea ce f a c e m
n o i şi n i c i să n u î n c e r c a ţ i să n e o p r i ţ i , ceea ce este d e a l t f e l
mai greu, datorită s p i r i t u l u i n o s t r u d e iniţiativă şi caracteru­
l u i n o s t r u , şi m a i c u r î n d luaţi ce v ă este de f o l o s şi g î n d i ţ i - v ă
c ă aceste trăsături n u sînt p ă g u b i t o a r e p e n t r u toţi e l e n i i , c i p e
m a i m u l ţ i î n c ă îi şi ajută. (4) O r i c i n e , în o r i c e l o c , b a c h i a r şi
a c o l o u n d e n u n e a f l ă m , şi c e l c a r e c r e d e că v a f i n e d r e p t ă ţ i t ,
şi c e l c a r e c o n s p i r ă , d i n p r i c i n ă c ă se aşteaptă, u n u l c ă v a o b ­
ţine a j u t o r d e l a n o i , i a r celălalt c ă v o m f i f ă r ă t e a m ă , să n e
a r u n c ă m în p r i m e j d i e , d a c ă v e n i m , a m î n d o i v o r f i siliţi u n u l să
f i e c u m i n t e fără v o i a l u i , i a r celălalt să r ă m î n ă în i n a c t i v i t a t e
şi să se salveze. (5) N u r e s p i n g e ţ i d e c i a j u t o r u l a c e s t a c a r e este
a i c i p r e z e n t şi p e n t r u c e l care-1 c e r e şi p e n t r u v o i , c i , a r ă t î n -
du-vă l a f e l c u ceilalţi, î n l o c să v ă m ă r g i n i ţ i la defensivă,
s c h i m b a ţ i t a c t i c a şi întindeţi c u r s e s y r a c u s a n i l o r alături d e n o i " .

88 (1) A s t f e l a v o r b i t E u p h e m o s , i a r c a m a r i n e n i i se f r ă m î n -
t a u c u următoarele gînduri: ei erau b i n e v o i t o r i atenienilor, ex­
ceptând b ă n u i a l a c ă v o r a d u c e S i c i l i a în s c l a v i e , i a r c u s y r a c u s a ­
n i i e r a u m e r e u în d e z b i n a r e d i n p r i c i n a v e c i n ă t ă ţ i i . T e m î n d u - s e
totuşi c ă s y r a c u s a n i i , c a r e e r a u m a i în a p r o p i e r e , v o r r e p u r t a

576
 CARTEA A VI-A

v i c t o r i a f ă r ă e i , l a î n c e p u t l e - a u t r i m i s c î ţ i v a călăreţi, i a r p e n ­
t r u v i i t o r a v e a u d e g î n d să l e v i n ă î n a j u t o r s y r a c u s a n i l o r mai
m u l t c u f a p t a , d a r în c l i p a d e f a ţ ă , ca să n u lase i m p r e s i a că
dau prea puţin ajutor atenienilor, de v r e m e ce aceştia fuse­
seră m a i p u t e r n i c i î n l u p t ă , a v e a u d e g î n d ca, î n c u v i n t e , să
le dea aceleaşi răspunsuri amîndurora. (2) Şi, deliberînd ei,
l e - a u răspuns a s t f e l : „Deoarece există u n război între atenieni
şi s y r a c u s a n i , c u c a r e n o i s î n t e m aliaţi, s o c o t i m că este p o t r i ­
vit c u jurămintele depuse în c l i p a d e f a ţ ă să n u d ă m ajutor
n i c i u n o r a n i c i a l t o r a " . S o l i i u n o r a şi a i c e l o r l a l ţ i a u p l e c a t . (3)
Syracusanii s-au pregătit cît a u p u t u t de război, i a r a t e n i e n i i ,
avînd tabăra în Naxos, interveneau totuşi în Sicilia pentru
a cîştiga cît mai mulţi aliaţi. (4) Sicelii însă, care erau
aşezaţi în c î m p i e , f i i n d supuşi s y r a c u s a n i l o r , s-au desprins de
ei, dar n u mulţi. I a r aşezările care se aflau în Mesogeea 36

şi c a r e e r a u î n t o t d e a u n a a u t o n o m e , e r a u , c u m i c i e x c e p ţ i i , de
partea atenienilor şi l e p r o c u r a u grîu p e n t r u armată şi unii
c h i a r b a n i . (5) A t e n i e n i i , p o r n i n d c u a r m a t ă , a u s i l i t să cedeze
p e a c e i a c a r e n u se d ă d u s e r ă d e b u n ă v o i e d e p a r t e a l o r ; în p r i ­
v i n ţ a c e l o r l a l ţ i , e r a u î m p i e d i c a ţ i să-i a t a c e de c ă t r e syracusani,
care le t r i m i t e a u gărzi şi a j u t o a r e m i l i t a r e . în timpul iernii,
pornind d i n N a x o s spre Catana, a u r i d i c a t tabăra care fusese
i n c e n d i a t ă de s y r a c u s a n i . (6) A u m a i t r i m i s o t r i r e m ă în C a r -
t a g i n a , ca să î n c h e i e p r i e t e n i e , c u s c o p u l d e a l e v e n i în a j u t o r ,
u n a în E t r u r i a , i a r u n e l e cetăţi a u şi a n u n ţ a t c ă v o r l u a p a r t e
l a r ă z b o i c u e i . A t e n i e n i i a u m a i d a t de v e s t e şi s i c e l i l o r , şi,
t r i m i ţ î n d s o l i l a E g e s t a , l e c e r e a u să l e t r i m i t ă cît m a i mulţi
călăreţi, f i e r , cărămizi şi a l t e materiale necesare pentru ase­
diu; astfel, ei pregăteau toate cele ce trebuiau pentru ca, l a
î n c e p u t u l p r i m ă v e r i i , să î n c e a p ă r ă z b o i u l . (7) S o l i i syracusani­
l o r trimişi l a C o r i n t şi l a S p a r t a , p l u t i n d pe lîngă I t a l i a , în­
c e r c a u să c o n v i n g ă p e italioţi să n u treacă c u v e d e r e a a c ţ i u n i l e
atenienilor, d e o a r e c e sînt c u r s e î n d r e p t a t e l a f e l şi împotriva
l o r , şi, d u p ă ce a u a j u n s în C o r i n t , a u ţinut c u v î n t ă r i cerînd
c o r i n t i e n i l o r să l e v i n ă în a j u t o r , în v i r t u t e a î n r u d i r i i . (8) C o ­
rintienii au votat cei dintîi că le v o r v e n i în ajutor cu tot
a v î n t u l şi a u t r i m i s şi e i s o l i , î m p r e u n ă c u c e i s y r a c u s a n i , la
S p a r t a , p e n t r u ca să î n c e r c e să-i c o n v i n g ă p e s p a r t a n i să d u c ă

37 — Războiul p e l o p o n e s i a c 577
 THUCYDIDES

m a i l ă m u r i t r ă z b o i u l de a c o l o î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r şi să tri*
m i t ă a j u t o r în S i c i l i a . (9) L a S p a r t a a u v e n i t şi s o l i i d i n C o r i n t ,
şi e r a d e f a ţ ă şi A l c i b i a d e s , î m p r e u n ă c u ceilalţi f u g a r i ; e l t r e ­
cuse a t u n c i , i m e d i a t , p e o n a v ă d e t r a n s p o r t de l a T h u r i u m l a
C y l l e n e . în Eleea, a p o i trecuse la Sparta, u n d e se dusese la
chemarea spartanilor, punîndu-se l a adăpostul unei convenţii.
De bună s e a m ă , se temea de spartani din pricina faptei să­
vîrşite în legătură c u î n f r î n g e r e a d e l a M a n t i n e i a . (10) Astfel,
în a d u n a r e a s p a r t a n i l o r s-au întîlnit c o r i n t i e n i i , s y r a c u s a n i i şi
Alcibiades, şi au formulat aceleaşi cereri, iar lacedemonienii
s-au lăsat convinşi. însă, deoarece eforii şi ceilalţi dregători
p l ă n u i a u să t r i m i t ă s o l i l a S y r a c u s a s p r e a î m p i e d i c a p e syra­
c u s a n i să c a d ă d e a c o r d c u a t e n i e n i i , d a r n u e r a u dispuşi să
l e v i n ă în a j u t o r , A l c i b i a d e s , p ă ş i n d î n f a ţ a a d u n ă r i i , a î n c e p u t
să aţîţe p e l a c e d e m o n i e n i , v o r b i n d u - l e în f e l u l următor:

89 (1) „ E s t e necesar să v ă v o r b e s c m a i întîi d e s p r e a c u z a ţ i i l e

c a r e n i se a d u c , p e n t r u c a n u c u m v a , f i i n d b ă n u i t o r i faţă de
mine, să ascultaţi cu m a i puţină bunăvoinţă cele ce vă voi
s p u n e în interesul o b ş t e s c . (2) Deşi părinţii mei au denunţat
p r o x e n i a c u v o i în u r m a unei învinuiri, eu însumi, încercînd
s-o r e p u n în fiinţă, a m căutat să v ă c u l t i v şi în a l t e împreju­
rări şi în d e z a s t r u l p e c a r e l-aţi s u f e r i t l a P y l o s . D a r , deşi e u
aveam foarte multă bunăvoinţă faţă d e v o i , v - a ţ i împăcat cu
atenienii şi p r i n e i aţi o f e r i t p u t e r e d u ş m a n i l o r mei, iar mie
mi-aţi adus dezonoare. (3) D i n a c e a s t ă p r i c i n ă aţi fost loviţi
p e b u n ă d r e p t a t e d e m i n e l a M a n t i n e i a şi l a A r g o s şi î n a l t e
î m p r e j u r ă r i în c a r e e u m - a m r i d i c a t î m p o t r i v a v o a s t r ă . Acum,
d a c ă c i n e v a n i c i a t u n c i , c î n d s u f e r e a , n u e r a m î n i a t pe drept
pe mine, să cerceteze a d e v ă r u l şi să-şi schimbe convingerea;
d a c ă c i n e v a m ă s o c o t e ş t e u n o m r ă u , p e n t r u că m - a m ataşat m a i
m u l t d e p o p o r , v a şti c ă n i c i în acest caz m î n i a l u i n u este de
loc dreaptă. (4) într-adevăr, n o i întotdeauna sîntem duşmani
t i r a n i l o r , i a r toţi a c e i c a r e se î m p o t r i v e a u t i r a n i e i au căpătat
n u m e l e d e -«popor»- şi d e a t u n c i d ă i n u i e l a n o i preponderenţa
p o p o r u l u i . D a r dacă o cetate devenea democratică era necesar
ca m a j o r i t a t e a să se conformeze rînduielii existente. (5) Deşi
d o m n e a în c e t a t e o lipsă d e f r î u în t o a t e , î n c e r c a m să f i m m a i

578
 CARTEA A VI-A

c u m p ă t a ţ i în p o l i t i c ă . D a r alţii a u f o s t , şi o d i n i o a r ă şi a c u m ,
aceia care au împins gloata l a acţiuni m a i rele. (6) T o c m a i
a c e i a m - a u e x i l a t şi p e m i n e . N o i însă a m f o s t m e r e u în f r u n t e a
p o p o r u l u i , s o c o t i n d c ă f o r m a p o l i t i c ă , în c a r e c e t a t e a a j u n s e s e
cea m a i m a r e şi cea m a i l i b e r ă şi p e c a r e a p r i m i t - o d e l a stră­
b u n i o v a păstra; n o i , care a v e m o oarecare înţelepciune, c u ­
noaştem democraţia şi e u n - a m f o s t u n d e m o c r a t m a i p r e j o s
decît oricare a l t u l şi p e n t r u a s t a aş p u t e a f i i n s u l t a t şi m a i
m u l t . î n p r i v i n ţ a aşa-zisei n e b u n i i a m e a n u s-ar p u t e a s p u n e
n i m i c n o u . I a r p ă r ă s i r e a acestei n e b u n i i n u n i se p ă r e a sigură,
c î n d v o i d u ş m a n i i eraţi aşezaţi l î n g ă n o i .

90 (1) A c e s t e a d e c i a u f o s t a c u z a ţ i i l e c a r e m i - a u f o s t aduse,
i a r în p r i v i n ţ a l u c r u r i l o r d e s p r e c a r e t r e b u i e v o i să deliberaţi
e u v ă i n f o r m e z c a r e sînt, d a c ă ştiu e u c e v a m a i m u l t . (2) A m
p l u t i t în S i c i l i a , m a i întîi c a să s u p u n e m p e s i c i l i e n i , d a c ă v o m
p u t e a , i a r d u p ă e i să-i s u p u n e m şi p e italioţi, a p o i să î n l ă t u r ă m
şi stăpînirea c a r t a g i n e z i l o r şi, p e u r m ă , să î n c e r c ă m să-i s u p u n e m şi
p e e i . (3) Şi d a c ă aceste l u c r u r i f i e în t o t a l i t a t e a l o r , f i e în m a ­
j o r i t a t e , n e - a r f i reuşit, a v e a m d e g î n d să a t a c ă m P e l o p o n e s u l ,
a d u c î n d toată a r m a t a e l e n i l o r d e a c o l o , c a r e n i s-ar f i a d ă u g a t ;
a n g a j î n d c u b a n i m u l ţ i b a r b a r i , i b e r i şi d e altă o r i g i n e dintre
a c e i a , c a r e d u p ă p ă r e r e a t u t u r o r , sînt cei m a i r ă z b o i n i c i dintre
b a r b a r i şi, c o n s t r u i n d a p o i m u l t e t r i r e m e , în a f a r ă d e a l e n o a s ­
t r e , p e n t r u că I t a l i a a r e l e m n e d i n b e l ş u g ; d u p ă aceea, b l o c î n d
c u f l o t a cetăţile de l a m a r g i n e a P e l o p o n e s u l u i , i a r împotriva a l ­
tora dînd atacuri de pe uscat şi cucerindu-le pe unele cu
f o r ţ a , i a r p e a l t e l e a s e d i i n d u - l e , n o i n ă d ă j d u i a m că f o a r t e uşor
l e v o m s u p u n e p e t o a t e acestea şi, d u p ă aceea, v o m o b ţ i n e d o ­
m i n a ţ i a a s u p r a întregii e l e n i m i . (4) B a n i şi grîu, p e n t r u ca să
l e p r o c u r ă m cît m a i uşor, n e a d u c e a u î n d e a j u n s ţinuturile c u ­
c e r i t e d e a c o l o , în afară d e r e z e r v e l e d i n p a t r i e .

91 (1) A c e s t e l u c r u r i le-aţi a u z i t în legătură c u f l o t a plecată

a c u m , d i n p a r t e a u n u i a c a r e ştia f o a r t e b i n e p l a n u r i l e n o a s t r e . C e i ­
lalţi comandanţi, care au rămas, desigur, dacă v o r p u t e a , le
vor aduce l a f e l l a îndeplinire. A c u m , aflaţi că sicilienii nu

579
 THUCYDIDES

v o r s u p r a v i e ţ u i , d a c ă n u l e veţi v e n i în a j u t o r . (2) D e s i g u r , s i ­
cilienii sînt m a i n e e x p e r i m e n t a ţ i în r ă z b o a i e d e c î t v o i , totuşi
d a c ă s-ar a d u n a în n u m ă r m a r e , î n c ă şi a c u m a r p u t e a să s u p r a ­
vieţuiască. S y r a c u s a n i i singuri, dacă a r f i înfrînţi î n l u p t ă şi
în acelaşi timp ar avea u n eşec datorită corăbiilor, nu vor
p u t e a să r e z i s t e î m p o t r i v a a r m a t e i a t e n i e n i l o r c a r e se găseşte
acolo. (3) I a r d a c ă această cetate v a f i cucerită, întreaga Si-
c i l i e v a f i c u c e r i t ă şi, d u p ă aceea, şi I t a l i a şi a t u n c i pericolul
despre care v - a m v o r b i t adineaori n u v a întîrzia mult timp
să c a d ă şi a s u p r a v o a s t r ă . (4) A s t f e l c ă f i e c a r e d i n t r e v o i să n u
creadă că deliberaţi numai despre Sicilia, ci deliberaţi chiar
d e s p r e î n t r e g u l P e l o p o n e s , d a c ă n u veţi t r e c e l a f a p t e în grabă,
şi d a c ă n u veţi t r i m i t e o a r m a t ă î m b a r c a t ă p e c o r ă b i i , a i cărei
oameni să f i e vîslaşi şi să p o a t ă f i apoi îndată înarmaţi ca
hopliţi; d a r l u c r u l pe care-1 socotesc e u m a i i m p o r t a n t decît
a r m a t a este să se trimită u n c o m a n d a n t s p a r t a n , c a r e în acelaşi
timp să p u n ă în r î n d u i a l ă p e ostaşii recrutaţi a c o l o şi să s i ­
lească p e a c e i a c a r e n u v o r să v i n ă . î n acest f e l şi prietenii
voştri de acolo v o r p r i n d e m a i m u l t c u r a j şi a c e i a c a r e stau
la îndoială v i se vor alătura m a i fără teamă. (5) î n acelaşi
t i m p t r e b u i e să purtaţi război aici m a i cu energie p e n t r u ca
syracusanii, văzînd că v ă îngrijiţi d e e i , să r e z i s t e m a i m u l t ,
i a r a t e n i e n i i să f i e n e v o i ţ i să t r i m i t ă m a i p u ţ i n a j u t o r aliaţilor
l o r . (6) T r e b u i e să î n c o n j u r a ţ i c u z i d D e c e l e i a , d i n A t t i c a , o l u ­
crare de care atenienii se tem foarte mult şi singura care
socotesc că a m a i r ă m a s n e î n c e r c a t ă în acest r ă z b o i . Se ştie c ă
o a m e n i i p o t să d e a l o v i t u r i f o a r t e p u t e r n i c e d u ş m a n i l o r , dacă
v o r p u t e a să a f l e d e ce se t e m e i m a i m u l t şi, f i i n d b i n e i n ­
f o r m a ţ i , l e v o r d a l o v i t u r a d e c a r e se t e m . î n c h i p f i r e s c f i e c a r e
d i n t r e d u ş m a n i c î n d află f o a r t e a m ă n u n ţ i t de p r i m e j d i a care-1
p a ş t e este c u p r i n s f o a r t e m u l t d e t e a m ă . (7) I a r a v a n t a j e l e pe
c a r e l e veţi o b ţ i n e p e n t r u v o i î n ş i v ă , ţ i n î n d î n f r î u p e d u ş m a n i ,
p r i n î n c o n j u r a r e a l o r c u z i d u r i , a m să v i l e p r e z i n t p e scurt,
lăsînd m u l t e l a o p a r t e . î n t r - a d e v ă r , cetăţile c u c a r e este îm­
podobită ţara A t t i c i i m u l t e v o r v e n i la noi fiind ocupate, i a r
altele v o r veni de bunăvoie; atenienii vor f i apoi lipsiţi de
veniturile minelor de argint de la Laurion şi d e toate veni­
t u r i l e de p e u s c a t şi d e f o l o a s e l e p e c a r e l e t r a g d e p e urma

580
 CARTEA A VI-A

j u d e c ă ţ i l o r , d a r m a i ales d e v e n i t u r i l e c a r e le v i n d e l a p r o p r i i i
lor aliaţi şi care, desigur, socotind că ţinuturile sînt pradă
unui război violent d i n partea voastră, le v o r vărsa din ce
în ce m a i p u ţ i n contribuţiile.

92 (1) D e voi depinde, lacedemonilor, ca ceva din toate

acestea să se realizeze cît mai repede, pentru că este cu
p u t i n ţ ă — şi c r e d c ă n u v ă veţi înşela — şi a m m a r e încredere.
(2) Socotesc c ă n i m e n i dintre v o i n u mă s o c o t e ş t e rău, dacă
e u a c u m a t a c v i o l e n t î m p r e u n ă c u d u ş m a n i i , deşi m a i înainte
se p ă r e a că î m i iubesc c e t a t e a , şi d a c ă nu-mi bănuiţi since­
r i t a t e a v o r b i r i i , t o c m a i f i i n d c ă sînt e x i l a t . î n t r - a d e v ă r , e u sînt
e x i l a t datorită răutăţii c e l o r răi şi n u p e n t r u ca să v i n în a j u ­
torul vostru, dacă mă veţi asculta. (3) Şi m a i îndîrjiţi nu
sînteţi v o i c a r e daţi l o v i t u r i duşmanilor voştri, c i dimpotrivă
c e i c a r e silesc p e p r i e t e n i să d e v i n ă d u ş m a n i . (4) I a r i u b i r e a
m e a de p a t r i e n u c o n s t ă în n e d r e p t ă ţ i l e p e c a r e l e î n d u r , ci
în p o l i t i c a f ă r ă g r e ş p e c a r e a m d u s - o . A c u m e u n u socotesc
că mă îndrept împotriva patriei care n u m a i există, c i caut
să-mi dobîndesc patria care n u există. Aşa că este bun ce­
tăţean n u a c e l a care n u atacă propria l u i patrie, după ce a
p i e r d u t - o pe nedrept, c i cela care, mînat de d o r u l de patrie,
c a u t ă s-o redreseze prin orice m i j l o a c e cînd ea este î n sufe­
rinţă. (5) T o t aşa şi e u v ă cer, s p a r t a n i l o r , să v ă folosiţi de
m i n e şi în p r i m e j d i e şi în restrişte, ştiind acea v o r b ă p e care
o s p u n toţi, că, d a c ă v - a m d a t l o v i t u r i p u t e r n i c e c î n d v ă e r a m
duşman, v-aş putea aduce foarte multe foloase dacă v-aş f i
p r i e t e n şi a s t a c u atît m a i m u l t c u cît ştiu f o a r t e b i n e situaţia
a t e n i e n i l o r , i a r p e a v o a s t r ă o b ă n u i e s c ; v ă cer ca să v ă daţi
seama că v o i deliberaţi pentru cele m a i i m p o r t a n t e interese,
şi să n u ş o v ă i ţ i să p o r n i ţ i expediţia atît în S i c i l i a cît şi în
Attica, pentru ca, a f l î n d u - v ă acolo cu o mică parte d i n ar­
mată să puteţi salva mari interese şi să distrugeţi puterea
a t e n i e n i l o r , n u n u m a i p e cea p e c a r e o a u a c u m , d a r şi p e cea
pe c a r e a r p u t e a s-o aibă în v i i t o r , şi d u p ă aceea să puteţi
locui în linişte şi să conduceţi întreaga Eladă de bunăvoia
e i şi n u silită".

581
 THUCYDIDES

93 (1) A s t f e l a vorbit Alcibiades. I a r lacedemonienii, care

plănuiau încă de m a i înainte să p o r n e a s c ă în expediţie îm­
potriva Atenei, dar tot şovăiseră şi amînaseră, au prins
m u l t m a i m u l t c u r a j c î n d A l c i b i a d e s l e - a spus aceste lucruri,
mai ales că socoteau că l e auziseră de la unul care le cu­
noştea. (2) î n acest f e l , ei a u î n c e p u t să dea u n m a r e impuls
pregătirii asediului cetăţii Deceleia şi, îndată după aceea, să
trimită şi c e l o r d i n S i c i l i a a j u t o r . A u şi r î n d u i t ca c o m a n d a n t
a l s y r a c u s a n i l o r p e G y l i p p o s , f i u l l u i C l e a n d r i d a s , şi i - a u p o r u n ­
cit să d e l i b e r e z e c u cei d e a c o l o şi c u c o r i n t i e n i i şi să facă
în aşa f e l încît să d e a a j u t o r , d u p ă posibilităţi, c e l o r d e acolo.
(3) Gylippos a poruncit ca corintienii să-i trimită la Asine
două c o r ă b i i , să p r e g ă t e a s c ă şi p e acelea p e c a r e a u d e gînd
să l e trimită şi, c î n d va f i momentul, să p o r n e a s c ă plutirea.
(4) După luarea acestor măsuri, a u plecat d i n Lacedemonia,
A v e n i t a p o i şi t r i r e m a a t e n i e n i l o r d i n S i c i l i a , p e c a r e c o m a n ­
danţii o t r i m i s e s e r ă ca să a d u c ă b a n i şi călăreţi. A t e n i e n i i fiind
i n f o r m a ţ i , a u v o t a t să trimită a r m a t e i h r a n ă şi călăreţi. Iarna
s-a t e r m i n a t şi c u ea a l ş a p t e s p r e z e c e l e a a n a l a c e s t u i război,,
p e c a r e 1-a s c r i s T h u c y d i d e s .

94 (1) L a începutul primăverii anului următor, atenienii

din Sicilia, ridicînd ancora d i n Catana, au pornit spre Me­
g a r a , d i n S i c i l i a , a i cărei l o c u i t o r i , p e v r e m e a t i r a n u l u i Gelon,.
aşa c u m a m spus şi m a i înainte, a u f o s t strămutaţi de syra­
cusanii, care le stăpînesc pămîntul. (2) Debarcînd, atenienii
au început să devasteze ogoarele dar, ajungînd la o întări-
tură a s y r a c u s a n i l o r şi neputînd s-o cucerească imediat, au
pornit şi c u p e d e s t r i m e a şi c u c o r ă b i i l e l a rîul T e r i a s şi, f ă c î n d
debarcări, au început să devasteze pămîntul şi au dat foc
holdelor. întîlnind cîţiva syracusani, n u prea mulţi, i - a u ucis
şi, înălţînd u n m o n u m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i , s - a u retras la
c o r ă b i i . (3) Şi î n a p o i n d u - s e cu corăbiile l a Catana, s-au a p r o ­
vizionat acolo cu grîu şi au pornit cu toată armata spre
C e n t o r i p a , o c e t a t e a s i c e l i l o r şi, a t r ă g î n d u - ş i - o prin bună în­
ţelegere, au plecat, dînd, în acelaşi timp, foc griului de la
I n e s s a şi H y b l a . (4) V e n i n d a p o i l a C a t a n a , găsesc a c o l o două
sute cincizeci de călăreţi, care t o c m a i sosiseră de la Atena*

582
 CARTEA A VI-A

fără c a i şi fără e c h i p a m e n t u l c a i l o r , l a g î n d u l c ă v o r găsi pe

loc c a i ; a u m a i t r i m i s treizeci de arcaşi călări şi 300 d e t a ­
lanţi d e argint.

95 (1) î n aceeaşi primăvară, lacedemonienii au pornit în

e x p e d i ţ i e şi l a A r g o s , şi a u a j u n s pînă l a Cleonai, d a r , p r o -
ducîndu-se un cutremur, s-au retras. După aceea argeienii,
n ă v ă l i n d î n l o c a l i t a t e a T h y r e a t e s , c a r e l e este v e c i n ă , a u l u a t
multă p r a d ă de l a lacedemonieni, care a fost vîndută pe nu
mai p u ţ i n de d o u ă z e c i d e talanţi. (2) D e m o c r a ţ i i de l a Thes-
piai, în aceeaşi vară, atacînd pe cei care deţineau puterea,
n-au putut să-i înfrîngă, căci, datorită ajutorului d a t de te-
b a n i , u n i i a u f o s t prinşi i a r alţii a u f u g i t l a A t e n a .

96 (1) î n aceeaşi vară, syracusanii, cînd au aflat că ate­

nienilor le-au venit călăreţi şi că sînt gata să pornească
împotriva l o r , a u socotit că dacă atenienii nu vor pune stă­
pînire pe Epipolai, u n punct prăpăstios aşezat în partea de
n o r d a cetăţii, n u v o r p u t e a să-1 î n c o n j u r e uşor c u z i d u r i , c h i a r
d a c ă i - a r î n f r î n g e în l u p t ă ; aşa c ă a u f ă c u t p l a n u l c a să stră­
j u i a s c ă l o c u r i l e d e acces, p e n t r u c a d u ş m a n i i , c î n d v o r începe
să urce, să n u le scape d i n v e d e r e , deoarece n u vor putea
să se u r c e p e alt drum. (2) î n t r - a d e v ă r , cealaltă parte a lo­
cului este prăpăstioasă, înspre c e t a t e însă e l este înclinat şi
se vede în întregime interiorul cetăţii. Syracusanii l-au nu­
mit Epipolai, pentru că se r i d i c ă d e a s u p r a întregii cetăţi. (3)
S y r a c u s a n i i , ieşind în î n t î m p i n a r e , în m a s ă , în c î m p i a d e lîngă
r î u l A n a p o s , d e c u m s-a f ă c u t ziuă ( p e n t r u c ă d i n î n t î m p l a r e
Hermocrates cu comandanţii l u i tocmai luase comanda) au
trecut în revistă armele, apoi au ales şase sute de hopliţi,
punîndu-i sub comanda l u i Diomilos, u n exilat din Andros,
p e n t r u ca să f a c ă de strajă p e E p i p o l a i şi, d a c ă se v a i v i altă
nevoie, să se poată c o n c e n t r a şi să v i n ă repede în apărare.

97 (1) A t e n i e n i i , în această noapte, ca şi în ziua urmă­

toare fuseseră spionaţi de syracusani, dar care nu i-au ob­
s e r v a t , a u reuşit ca, p o r n i n d c u toată a r m a t a d i n C a t a n a , să
ocupe localitatea numită Leul, care este la o distanţă de

583
 THUCYDIDES

6—7 s t a d i i d e E p i p o l a i , şi să d e b a r c e pedeştrii şi să ancoreze

c o r ă b i i l e l a T h a p s o s . A c e a s t ă l o c a l i t a t e este o b u c a t ă d e ţ ă r m ,
într-un istm strîmt, care înaintează în mare şi n u este de­
parte nici de cetatea Syracusa n i c i pe m a r e , nici pe jos. (2)
Armata navală a atenienilor, după ce a înconjurat istmul
de l a Thapsos c u şanţuri, ş e d e a liniştită. A r m a t a pedestră a
pornit îndată pe uscat spre Epipolai şi a putut să se urce
şi a reuşit să-i s u r p r i n d ă , u r c î n d pe l a Euryelos, m a i înainte
ca syracusanii să prindă de veste şi să v i n ă d i n livadă şi
d i n p u n c t u l d e p a z ă . (3) A u sărit în a j u t o r şi ceilalţi s y r a c u s a n i ,
fiecare cît a p u t u t m a i repede, şi cei şase s u t e d e ostaşi a i
lui D i o m i l o s ; m a i înainte de a veni în c o n t a c t c u duşmanul,
a u a v u t d e străbătut, d e l a l i v a d ă , n u m a i p u ţ i n d e douăzeci
şi c i n c i de stadii- . 77
(4) S y r a c u s a n i i , aflîndu-se cam în dezor­
d i n e , a u d a t d e e i şi, f i i n d înfrînţi î n luptă, s - a u r e t r a s iarăşi
în cetate, pe Epipolai. Este u c i s D i o m i l o s , iar dintre ceilalţi,
ca l a t r e i sute. (5) D u p ă aceasta, a t e n i e n i i , î n ă l ţ î n d u n monu­
m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i şi d î n d s y r a c u s a n i l o r m o r ţ i i , p e b a z a
u n u i a r m i s t i ţ i u , s - a u c o b o r î t s p r e c e t a t e în z i u a u r m ă t o a r e şi,
cum syracusanii n - a u sărit să-i a t a c e , s-au r e t r a s şi a u con­
struit fortăreaţa de la Labdalon, pe înălţimile prăpăstioase
de l a h o t a r e l e p u n c t u l u i Epipolai spre Megara, pentru ca să
aibă un depozit şi pentru mărfuri şi pentru bani cînd vor
porni, s a u l a luptă, s a u l a r i d i c a r e a zidului.

98 (1) N u c u m u l t m a i tîrziu l e - a u v e n i t t r e i sute de călă­

reţi d e l a E g e s t a , i a r d e l a s i c e l i şi d e l a n a x i e n i şi d i n a l t e
părţi, ca l a o sută. A t e n i e n i i aveau cam l a două sute cinci­
zeci de călăreţi, c ă r o r a l e - a u d a t c a i luaţi de l a E g e s t a şi C a ­
t a n a , i a r p e n t r u alţii a u c u m p ă r a t c a i şi a s t f e l s - a u strîns, în
total, cam şase sute cincizeci de călăreţi. (2) Şi, punînd o
strajă l a L a b d a l o n , atenienii au pornit spre Syca, unde, aşe­
z î n d u - s e , a u î n c o n j u r a t în g r a b ă l o c u l de j u r î m p r e j u r c u z i ­
duri. Pe syracusani i-a impresionat iuţeala cu care ridicau
z i d u l şi, p o r n i n d î m p o t r i v a l o r , a u p l ă n u i t să d e a o luptă şi să
nu privească indiferenţi la ridicarea zidului. (3) Aşezîndu-se
în l i n i e d e b ă t a i e u n i i împotriva celorlalţi, c o m a n d a n ţ i i syra­
c u s a n i l o r c î n d şi-au v ă z u t a r m a t a î m p r ă ş t i a t ă ş i - a u d a t s e a m a

584
 CARTEA A VI-A

că n u v a p u t e a f i pusă uşor în rînduială, aşa că a u dus-o

iarăşi în cetate, în afară de cîţiva călăreţi. Aceştia, rămî-
nînd pe loc, împiedicau pe atenieni să a d u c ă pietre pentru
zid şi să se î m p r ă ş t i e p e o m a i m a r e distanţă. (4) O unitate
de hopliţi atenieni şi toată călărimea ateniană împreună cu
ci, pornind l a atac, a u r e s p i n s pe călăreţii syracusanilor, au
ucis p e c î ţ i v a d i n t r e e i şi a u înălţat u n m o n u m e n t d e b i r u i n ţ ă ,
pentru lupta de c a v a l e r i e .

99 (1) A doua zi, o parte d i n atenieni a u î n c e p u t să con­

struiască zidul dinspre partea de miazănoapte a circumvala-
ţiei, i a r alţii aduceau pietre şi lemne, pe care le aruncau
m e r e u î n p u n c t u l T r o g i l o s , p e u n d e p u t e a u să r i d i c e z i d u l cît
mai scurt, p o r n i n d de l a m a r e l e p o r t spre partea cealaltă a
mării. (2) S y r a c u s a n i i , sub comanda l u i Hermocrates, n u vo­
iau să se a y î n t e în primejdie împotriva atenienilor cu toată
armata, ci socoteau că este mai bine să ridice un zid pe
u n d e a c e i a a v e a u d e g î n d să r i d i c e z i d u l şi, d a c ă l e v o r l u a
înainte, să-i î n c e r c u i a s c ă , i a r dacă a t e n i e n i i v o r sări în apă­
r a r e să l e t r i m i t ă o p a r t e d i n a r m a t ă împotrivă; ei socoteau
că le-o v o r p u t e a l u a înainte blocînd căile de acces c u pari
şi că duşmanii, încetînd lucrul, se vor îndrepta spre ei cu
toţii. (3) A u ieşit d e c i să r i d i c e ziduri, începînd din propria
l o r c e t a t e ; a v î n d să d u c ă u n z i d o b l i c în p a r t e a d e j o s a c i r -
cumvalaţiei, atenienii au tăiat măslinii din jurul templului
şi au ridicat turnuri de lemn. (4) C o r ă b i i l e atenienilor n-au
m a i p l u t i t d i n T h a p s o s s p r e m a r e l e p o r t , căci s y r a c u s a n i i do­
minau încă poziţiile pe mare, iar atenienii îşi aduceau pro­
v i z i i l e de l a Thapsos pe uscat.

100 (1) S y r a c u s a n i i a u socotit că este g a t a şi c ă au ajuns

l a sfîrşitul construcţiei p a l i s a d e i şi f o r t ă r e ţ e i ; a u constatat că
atenienii nu porniseră să-i împiedice, pentru că se temeau
ca n u c u m v a , împărţindu-se în două, syracusanii să-i atace
mai uşor, m a i ales că şi d u s e s e r ă zidul chiar împotriva lor;
d e aceea, lăsînd o s i n g u r ă strajă p e n t r u f o r t ă r e a ţ ă , s - a u r e t r a s
î n c e t a t e , i a r a t e n i e n i i l e - a u tăiat a p e d u c t e l e s u b t e r a n e , c a r e le
duceau apă de b ă u t în c e t a t e şi p î n d i n d şi p e ceilalţi syra-

585
 THUCYDIDES

cusani, care l a amiază şedeau în corturi şi pe unii care se

retrăseseră în c e t a t e , cît şi p e cei c a r e stăteau, f ă r ă grijă, de
strajă l a palisadă, au înarmat trei sute d i n t r e ei, pe alese,
şi cîţiva dintre cei uşor înarmaţi, dîndu-le instrucţiuni să
a l e r g e în g r a b ă , s p r e f o r t ă r e a ţ ă ; r e s t u l a r m a t e i a fost împăr­
ţită în d o u ă , o p a r t e a pornit c u u n c o m a n d a n t spre cetate,
pentru a întîmpina un eventual atac duşman, iar cealaltă
parte, cu celălalt comandant, a pornit spre partea palisadei
dinspre poarta cetăţii. (2) C e i t r e i sute de ostaşi, p o r n i n d la
atac, au cucerit palisada, iar străjerii, părăsind-o, au fugit
spre partea anterioară a fortăreţei, c a r e se g ă s e a în punctul
T e m e n i t e s . D u ş m a n i i c a r e i - a u u r m ă r i t a u c ă z u t a s u p r a l o r şi,
intrînd j n ă u n t r u l fortăreţei, a u f o s t iarăşi respinşi c u f o r ţ a de
c ă t r e s y r a c u s a n i , şi a i c i a u f o s t ucişi cîţiva d i n t r e a r g e i e n i şi
atenieni. (3) Retrăgîndu-se toată armata, au suprimat zidul,
a u lăsat p a l i s a d a , a u l u a t p a r i i c u e i şi a u înălţat u n monu­
m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i .

101 (1) A doua zi, atenienii, pornind de la circumvalaţie,

au început să r i d i c e u n z i d în jurul prăpastiei de deasupra
m l a ş t i n i i , această î n ă l ţ i m e d e p e E p i p o l a i este î n d r e p t a t ă s p r e
38

l i m a n u l c e l m a r e , p e u n d e p u t e a u e i să se d u c ă p e c a l e a cea
mai scurtă, brîul fortificaţiei coborînd apoi pe u n teren l i n
şi p r i n mlaştini spre l i m a n . (2) S y r a c u s a n i i , p o r n i n d în acest
timp şi ei, a u început să ridice o palisadă, începînd de la
cetate, chiar prin mijlocul mlaştinii. în acelaşi timp, s-au
a p u c a t să sape u n şanţ, p e n t r u ca a t e n i e n i i să n u p o a t ă să-şi
ducă zidul pînă la mare. (3) A t e n i e n i i , după ce au terminat
lucrarea de pe înălţimea prăpăstioasă, au pornit să acţio­
neze 39
iarăşi l a şanţul şi l a întăritura syracusanilor; au dat
ordin corăbiilor să pornească d i n Thapsos spre marele port
al syracusanilor, iar ei, la revărsatul zorilor, au pornit să
c o b o a r e de p e E p i p o l a i în c î m p i e ; şi, a r u n c î n d d e - a curmezişul
l a c u l u i , p e u n d e e r a n ă m o l , t e r e n s t a b i l , uşi şi s c î n d u r i l e g a t e
î n t r e ele, a u t r e c u t lacul p e ele, i a r l a r e v ă r s a t u l zorilor au
c a p t u r a t î n t ă r i t u r a şi g r o a p a , a f a r ă d e o m i c ă porţiune, apoi
a u c u c e r i t şi r e s t u l . (4) S-a d a t şi o luptă în care a u învins
atenienii; syracusanii care deţineau flancul drept au fugit

586
 CARTEA A VI-A

spre cetate, i a r cei care erau în flancul stîng spre rîu. C e i

t r e i s u t e de a t e n i e n i aleşi, v o i n d să l e t a i e t r e c e r e a , a u l u a t - o
în f u g ă spre p o d . (5) S y r a c u s a n i i , t e m î n d u - s e — căci aci se
a f l a u m u l ţ i d i n t r e călăreţii l o r — a u p o r n i t c u toţii împotriva
c e l o r t r e i s u t e şi, r e s p i n g î n d u - i , s - a u n ă p u s t i t a s u p r a flancului
d r e p t a l a t e n i e n i l o r . Şi l a n ă v a l a l o r a f o s t c u p r i n s ă d e frică
şi p r i m a u n i t a t e a f l a n c u l u i . (6) L a m a c h o s , v ă z î n d ceea ce se
p e t r e c e a , a sărit din flancul stîng cu cîţiva arcaşi în ajutor
şi l u î n d p e a r g e i e n i a t r e c u t u n şanţ, a p o i , r ă m î n î n d n u m a i cu
cîţiva, dintre cei care trecuseră împreună c u e l , a fost ucis
şi e l şi c i n c i s a u şase d i n t r e a c e i a c a r e îl î n s o ţ e a u . S y r a c u s a ­
nii le-au luat-o repede înainte şi i - a u p r i n s , d i n c o l o de rîu,
î n t r - o p o z i ţ i e sigură. î n u r m a s o s i r i i c e l e i l a l t e părţi a atenie­
n i l o r e i s-au retras.

102 (1) î n acest timp, aceia care se refugiaseră., cei dintîi

în cetate, cînd a u văzut ceea ce se p e t r e c e a , a u sărit iarăşi
curajoşi d i n c e t a t e şi s - a u r î n d u i t î m p o t r i v a atenienilor, care
l e stăteau în faţă; pe o parte d i n ei i - a u t r i m i s la circum-
v a l a ţ i a d e p e E p i p o l a i , s o c o t i n d c ă o v o r găsi f ă r ă apărători.
(2) Şi, î n t r - a d e v ă r , a u c u c e r i t zece p l e t h r e din zidul de apă­
r a r e a l c i r c u m v a l a ţ i e i şi l e - a u d i s t r u s , d a r N i c i a s a î m p i e d i c a t
să distrugă c i r c u m v a l a ţ i a î n s ă ş i ; e l fusese lăsat l a c i r c u m v a l a -
ţie, f i i n d bolnav. Dîndu-şi seama că duşmanii nu vor putea,
în această situaţie, să î n v i n g ă , d i n lipsă d e o a m e n i , e l a po­
runcit slujitorilor ' 7 0
să d e a foc u n e l t e l o r d e r ă z b o i şi lemnelor
care fuseseră aruncate înaintea zidului. (3) Lucrurile s-au
petrecut aşa pentru că syracusanii n u au
1
m a i avansat, din
pricina focului, şi s^au retras iarăşi. A început să sosească
l a c i r c u m v a l a ţ i e şi a j u t o r u l de l a a t e n i e n i i de j o s , c a r e urmă­
reau pe syracusanii de a c o l o şi o d a t ă cu ei, pluteau în ma­
r e l e p o r t şi c o r ă b i i l e c a r e , aşa c u m s-a spus, p o r n i s e r ă de l a
T h a p s o s . (4) S y r a c u s a n i i d i n p a r t e a de sus a î n ă l ţ i m i i , văzînd
acestea, au pornit în grabă spre cetate şi, î m p r e u n ă cu ei,
întreaga armată a syracusanilor, socotind că ei n-ar mai f i
în s t a r e să î m p i e d i c e c u a r m a t a d e faţă r i d i c a r e a z i d u l u i s p r e
mare.

587
 THUCYDIDES

103 (1) D u p ă aceasta, atenienii au ridicat un monument

în cinstea biruinţei, a u d a t s y r a c u s a n i l o r morţii prevăzuţi de
armistiţiu şi a u adus în tabără pe cei căzuţi cu Lamachos,
şi p e e l însuşi. Şi, f i i n d p r e z e n t ă î n t r e a g a a r m a t ă , şi pedestră
şi n a v a l ă , a u p o r n i t de p e Epipolai şi de p e î n ă l ţ i m e a stîn-
c o a s ă să r i d i c e u n z i d d u b l u p î n ă l a m a r e , p e n t r u ca să i z o ­
leze în c e t a t e p e s y r a c u s a n i . (2) A p r o v i z i o n ă r i l e p e n t r u armată
se f ă c e a u d i n t o a t e părţile I t a l i e i . A t e n i e n i l o r l e - a u v e n i t m u l ţ i
aliaţi şi de l a s i c e l i , a c e i a c a r e m a i î n a i n t e f u s e s e r ă nebăgaţi
în s e a m ă , în f i n e l e - a u v e n i t şi d i n E t r u r i a t r e i nave pente­
c o n t e r e . Şi c e l e l a l t e a v a n t a j e l e m e r g e a u aşa c u m nădăjdui-
seră. (3) î n t r - a d e v ă r , syracusanii socoteau că n u v o r m a i î n ­
v i n g e în r ă z b o i , de v r e m e ce n u l e v e n e a n i c i u n a j u t o r d i n
Pelopones, i a r pe de altă parte discutau, şi între e i , şi cu
Nicias, despre o eventuală înţelegere. într-adevăr, d u p ă m o a r ­
tea l u i Lamachos, Nicias singur deţinea comanda. (4) Şi, în­
t r - a d e v ă r , n u se l u a n i c i o h o t ă r î r e , c i aşa c u m e r a şi f i r e s c ,
cînd o a m e n i i se găseau în încurcătură şi e r a u asediaţi chiar
m a i m u l t decît înainte, m u l t e l u c r u r i i se s p u n e a u l u i N i c i a s
şi î n c ă şi m a i m u l t e se s p u n e a u î n c e t a t e . î n t r - a d e v ă r , s y r a c u ­
sanii se bănuiau între ei, din pricina nenorocirii abătute
asupra lor şi chiar au destituit pe comandanţii în timpul
conducerii cărora se întâmplaseră aceste eşecuri, la gîndul
că primiseră lovituri fie din pricina nenorocului, fie din
p r i c i n a trădării a c e s t o r a ; aşa că, î n l o c u l l o r a u ales p e alţii,
pe Heracleides, pe E u c l e s şi p e Tellias.

104 (1) î n acest timp, G y l i p p o s , l a c e d e m o n i a n u l , şi corăbi­

ile pornite din Corint se aflau l a Leucas, avînd intenţia să
vină cît mai degrabă în ajutor în Sicilia. Le veneau însă
veşti groaznice şi t o a t e p l ă s m u i t e în acelaşi scop, a n u m e că
S y r a c u s a fusese în î n t r e g i m e înconjurată de z i d . N e m a i a v î n d
Gylippos nici o nădejde în privinţa Siciliei, v o i a să supună
I t a l i a . D e aceea, e l însuşi, î m p r e u n ă c u P y t h e s c o r i n t i a n u l , cu
d o u ă c o r ă b i i s p a r t a n e şi c u d o u ă c o r i n t i e n e , a u t r e c u t î n cea
mai mare grabă golful Ionic, mergînd spre T a r e n t , i a r c o r i n ­
tienii, echipînd, în afară de cele zece corăbii proprii, alte
două leucadiene şi trei ambraciote, aveau să plutească pe

588
 CARTEA A VI-A

m a r e m a i tîrziu. (2) G y l i p p o s , p o r n i n d o solie d i n T a r e n t , m a i

întîi l a T h u r i o i , a r e î n n o i t d r e p t u l d e c e t ă ţ e n i e a tatălui său,
dar, neputînd să şi-i atragă, a ridicat a n c o r a şi a plutit în
jurul Italiei; fiind însă surprins de vînt în golful Terinaios
care suflă puternic pe aici, a pornit dinspre miazănoapte,
împins fiind în largul mării şi z b u c i u m a t iarăşi de furtună,
a acostat într-un p u n c t în apropierea Tarentului. Apoi, tră-
gînd pe uscat corăbiile, care suferiseră din pricina furtunii,
le-a pregătit din nou pentru plutire. (3) N i c i a s , cînd a aflat
că Gylippos vine pe mare, a privit cu dispreţ la numărul
c o r ă b i i l o r l u i l a f e l ca şi t h u r i e n i i , şi socotea c ă G y l i p p o s v i n e
înarmat m a i degrabă ca u n p i r a t şi d e a c e e a n u l u a n i c i o
măsură de pază.

105 (1) I n aceeaşi v a r ă şi l a c e d e m o n i e n i i î m p r e u n ă c u alia­

ţii l o r a u năvălit în Argos şi au devastat o mare porţiune
d i n t e r i t o r i u . A t e n i e n i i a u sărit în a j u t o r c u t r e i z e c i de c o r ă b i i
c a r e a u r u p t , în m o d u l cel m a i vădit, t r a t a t u l încheiat c u l a ­
cedemonienii. (2) într-adevăr, mai înainte, ei făceau debar­
cări împreună cu argeienii şi mantineenii, pornind de la
Pylos ca nişte piraţi, şi purtînd război mai mult în jurul
Peloponesului d e c î t în L a c o n i a , şi de multe ori, la îndemnul
a r g e i e n i l o r , d e a sta c u a r m e l e în L a c o n i a şi d e a n u p r ă d a
împreună cu ei, n u voiau să se î n t o a r c ă . A t u n c i sub condu­
cerea l u i Pythodoros, L a i s p o d i a s şi Demaratos, atenienii au
debarcat în Epidauros Limera la Prasiai şi în alte loca­
lităţi pe c a r e l e - a u d e v a s t a t şi a u d a t şi m a i î n t e m e i a t mo­
tiv de a lupta împotriva atenienilor. (3) Cînd s-au retras
atenienii d i n A r g o s c u c o r ă b i i l e şi a p o i l a c e d e m o n i e n i i , a r g e ­
ienii a u n ă v ă l i t în P h l i a s i a , a u d e v a s t a t p ă m î n t u l şi, ucigînd
c î ţ i v a o a m e n i , s-au r e t r a s acasă.
CARTEA A VII-A
 1 (1) G y l i p p o s şi Pythen, după ce au pregătit corăbiile,
au pornit din Tarent spre locrii e p i z e p h y r e i şi, a f l î n d
1
sigur
c ă S y r a c u s a n u este cu totul încercuită cu ziduri şi c ă este
p o s i b i l să p ă t r u n d ă c u a r m a t a p e E p i p o l a i , s - a u î n t r e b a t dacă
este m a i b i n e să rişte p l u t i r e a , a v î n d S i c i l i a în d r e a p t a , sau
dacă n u - i preferabil s-o lase în stînga şi să plutească mai
întîi s p r e H i m e r a d e u n d e să strîngă p e h i m e r a i şi pe alţi s o l ­
d a ţ i , î n t r e b u i n ţ î n d c a l e a c o n v i n g e r i i , şi să p o r n e a s c ă p e u s c a t .
(2) Au hotărît să plutească spre Himera, m a i ales că cele
patru corăbii attice, pe care le trimisese Nicias, nu sosiseră
l a R h e g i u m cînd a f l a s e că e i sînt în ţinutul l o c r i e n i l o r . Scă-
pînd ei neobservaţi de a c e a s t ă strajă,
t au trecut prin strîm­
t o a r e şi d u p ă ce s - a u o p r i t p u ţ i n l a R h e g i u m şi l a Messene,
s-au dus l a H i m e r a . (3) A c i , a t e n i e n i i a u convins pe himerai
să l u p t e alături de e i , să-i u r m e z e şi h i m e r a i i înşişi, d a r să
p r o c u r e a r m e o a m e n i l o r de pe corăbiile l o r , care n u a v e a u —
atenienii trăseseră pe uscat corăbiile la Himera — şi, t r i -
miţînd la selinuntini, i - a u îndemnat să le iasă în cale cu
toată a r m a t a , î n t r - u n anumit punct. (4) A t e n i e n i l o r l e promi-
seseră a r m a t ă , n u p r e a m u l t ă , şi g e l i e n i i , şi c î ţ i v a dintre si­
celi, care erau gata să înainteze cu mult mai mult avînt;
[ a v î n t u l se d a t o r a şi f a p t u l u i ] c ă m u r i s e d e c u r î n d A r c h o n i d e s ,
care, dominînd peste o p a r t e d i n sicelii de a c o l o şi a v î n d o
oarecare putere, era prieten cu atenienii; pe lîngă asta se
aşteptau ca şi G y l i p p o s să v i n ă în toată g r a b a de l a S p a r t a .
(5) G y l i p p o s , p o r n i n d spre Syracusa, a l u a t exact şapte sute
de corăbieri şi epibaţi de-ai l o r , înarmaţi, apoi o mie de
hopliţi şi soldaţi u ş o r î n a r m a ţ i , şi o sută d e călăreţi d i n H i m e r a ,
c î ţ i v a soldaţi u ş o r î n a r m a ţ i şi călăreţi d i n S e l i n u s şi c î ţ i v a c ă l ă ­
reţi d i n G e l a , î n t o t a l o m i e d e s i c e l i , şi a p o r n i t s p r e S y r a c u s a .

2 (1) C o r i n t i e n i i d i n L e u c a s a u sărit î n a j u t o r , c u c e l e l a l t e
c o r ă b i i , cît a u p u t u t m a i r e p e d e şi î m p r e u n ă c u e i şi Gongy-

38 — Războiul p e l o p o n e s i a c 593
 THUCYDIDES

los, unul dintre comandanţii corintieni; acesta, cu toate că

a plecat cel d i n urmă, c u o singură corabie, a a j u n s l a S y r a ­
cusa c e l dintîi, c u p u ţ i n înaintea l u i G y l i p p o s . (2) Şi, găsin-
d u - i g a t a să ţină o a d u n a r e , s p r e a hotărî r e t r a g e r e a d i n r ă z ­
b o i , i - a î m p i e d i c a t d e l a acest l u c r u şi i - a î n c u r a j a t , spunînd
c ă v i n în g r a b ă şi a l t e c o r ă b i i , s u b c o m a n d a l u i G y l i p p o s , f i u l
l u i C l e a n d r i d a s , t r i m i s d e l a c e d e m o n i e n i . (3) S y r a c u s a n i i , cînd
a u a f l a t că se a p r o p i e G y l i p p o s , a u p r i n s c u r a j şi a u ieşit c u
toată armata în calea l u i . G y l i p p o s , c u c e r i n d în drum Ietai 2

şi f o r t ă r e a ţ a s i c e l i l o r , a sosit l a E p i p o l a i î n f o r m a ţ i e d e luptă.
(4) Şi, u r c î n d u - s e prin punctul E u r y e l o s , p e u n d e se urcaseră
şi a t e n i e n i i l a î n c e p u t , a p o r n i t î m p r e u n ă c u s y r a c u s a n i i spre
p u n c t u l întărit a l a t e n i e n i l o r . î n t â m p l a r e a a f ă c u t să sosească
în acelaşi m o m e n t în care atenienii terminaseră dublul zid,
p e o distanţă d e ş a p t e s a u o p t s t a d i i s p r e m a r e l e p o r t , excep-
tînd o mică p a r t e spre m a r e ; l a această p a r t e l u c r a u încă. E i
aruncaseră d e j a p i e t r e î n cea m a i mare parte a circumvala-
ţiei, spre Trogilos, la cealaltă parte a mării; acolo au fost
părăsite l u c r ă r i l e l a j u m ă t a t e , s a u c h i a r r e a l i z a t e p e d e - a - n t r e -
gul. In această viitoare a primejdiei intraseră syracusanii.

3 (1) L a început atenienii, cînd Gylippos şi syracusanii

i - a u a t a c a t p e neaşteptate, s - a u t u l b u r a t , a p o i s - a u r î n d u i t în
linie de b ă t a i e . G y l i p p o s , aşezînd armele, a trimis îndată un
c r a i n i c s p r e a l e s p u n e a t e n i e n i l o r , c ă , d a c ă v o r să p ă r ă s e a s c ă
Sicilia în termen de cinci zile, luîndu-şi toate ale lor, este
g a t a să î n c h e i e u n t r a t a t . (2) D a r e i n - a u d a t a s c u l t a r e şi a u
t r i m i s c r a i n i c u l î n a p o i fără r ă s p u n s şi, d u p ă aceea, s - a u pre­
gătit şi u n i i şi alţii de luptă. (3) G y l i p p o s , v ă z î n d că s y r a c u s a n i i
sînt tulburaţi şi c ă n u se r î n d u i e s c c u uşurinţă l a luptă, şi-a
d u s a r m a t a î n t r - u n spaţiu şi m a i l a r g . N i c i a s n u a c o n d u s pe
a t e n i e n i l a l u p t ă , c i a s t a t liniştit în faţa fortăreţei sale. D a r
cînd G y l i p p o s şi-a d a t seama că atenienii n - a u de gînd să
a t a c e , şi-a d u s a r m a t a s p r e î n ă l ţ i m e a T e m e n i t e s , u n d e ş i - a a ş e ­
z a t tabăra. (4) A d o u a z i , luînd c u s i n e cea m a i m a r e p a r t e d i n
a r m a t ă , a r î n d u i t - o în faţa z i d u r i l o r a t e n i e n i l o r , p e n t r u ca n u
c u m v a să l e v i n ă a j u t o a r e d i n altă p a r t e ; t r i m i ţ î n d d u p ă aceea
o altă p a r t e d i n a r m a t ă s p r e f o r t ă r e a ţ a L a b d a l o n , a c u c e r i t - o

594
 CARTEA A VII-A

şi a ucis pe toţi ostaşii aflaţi înăuntru. L o c u l acesta n u era

v i z i b i l , p e n t r u a t e n i e n i . (5) î n aceeaşi z i , s y r a c u s a n i i a u c u c e ­
r i t şi o c o r a b i e ateniană, c a r e se î n d r e p t a s p r e m a r e l e p o r t .

4 (1) D u p ă aceasta, s y r a c u s a n i i şi aliaţii l o r a u î n c e p u t c o n ­

strucţia unui z i d pe Epipolai, începînd d e sus, de pe cetate,
spre zidul oblic pentru ca, d a c ă atenienii n u v o r p u t e a să-i
î m p i e d i c e , c e l puţin să n u f i e în s t a r e să-i i n t e r c e p t e z e p r i n ­
t r - u n z i d . (2) A t e n i e n i i a j u n s e s e r ă d e j a sus, d u p ă ce t e r m i n a s e r ă
partea zidului dinspre mare, iar Gylippos — o parte a zidului
a t e n i e n i l o r e r a slabă — a luat în t i m p u l nopţii armata şi a
pornit spre acel z i d . (3) Atenienii, care petrecuseră noaptea
sub cerul l i b e r , cînd a u a f l a t a u p o r n i t împotriva l u i . G y l i p p o s ,
v ă z î n d u - i , şi-a r e t r a s iarăşi în g r a b ă a r m a t a . A t e n i e n i i , s p o r i n d
şi m a i m u l t î n ă l ţ i m e a z i d u l u i , s - a u r î n d u i t e i înşişi d e p a z ă în
acest p u n c t , i a r p e aliaţi i - a u a r a n j a t spre cealaltă p a r t e , pe
u n d e a v e a u să f a c ă d e strajă f i e c a r e . (4) N i c i a s e r a d e părere
să î n t ă r e a s c ă c u z i d u r i p u n c t u l n u m i t P l e m m y r i o n , este o î n ă l ­
ţime în faţa cetăţii, care, proeminîndu-se în marele port îi
strîmtează g u r a . E l s-a g î n d i t c ă , d a c ă v a f i f o r t i f i c a t , se v o r
p u t e a a d u c e m a i uşor p r o v i z i i l e , p e n t r u c ă v o r i n t r a p e o p o r ­
ţ i u n e m a i s t r i m t ă a p o r t u l u i s y r a c u s a n i l o r şi n u v o r f a c e a p r o ­
v i z i o n ă r i l e ca a c u m , p r i n p a r t e a l u i cea m a i largă. N i c i a s î n ­
clina mai mult spre războiul pe m a r e , văzînd că, după ce
v e n i s e G y l i p p o s , situaţia d e p e uscat d e v e n e a t o t m a i nesigură
pentru atenieni. (5) A d u c î n d armata şi corăbiile, a construit
t r e i p u n c t e f o r t i f i c a t e ; în acestea se a f l a u cele m a i m u l t e e c h i ­
pamente militare a l e l o r şi t o t a c o l o e r a u ancorate corăbiile
m a r i şi cele u ş o a r e . (6) Fireşte că a t u n c i s-a p r o d u s în cea m a i
mare măsură vătămarea echipajelor. într-adevăr, apa fiind
p u ţ i n ă şi a d u c î n d u - s e de d e p a r t e , c î n d p l e c a u să se r ă c o r e a s c ă
c e i m a i m u l ţ i c o r ă b i e r i e r a u ucişi d e călăreţii s y r a c u s a n i , c a r e
e r a u stăpîni p e uscat. î n acest scop a t r e i a p a r t e a călăreţilor
s y r a c u s a n i fusese aşezată l a cetăţuia de l a O l y m p i e i o n , pentru
ca n u c u m v a duşmanii aflaţi în P l e m m y r i o n să iasă şi să l e
f a c ă v r e u n r ă u . N i c i a s , a f l î n d c ă v i n e şi r e s t u l c o r ă b i i l o r corin­
tiene, a t r i m i s , spre a p a r a a t a c u l , douăzeci de corăbii cărora

595
 THUCYDIDES

l e d ă d u s e c o n s e m n u l să a n c o r e z e p e l a L o c r i , p e l a R h e g i u m şi
pe l a p r o m o n t o r i u l Siciliei.

5 (1) I a r G y l i p p o s , în t i m p ce r i d i c a z i d u l de pe Epipolai,
f o l o s i n d u - s e d e p i e t r e l e pe c a r e a t e n i e n i i l e a r u n c a s e r ă în c a l e a
l o r , a aşezat p e s y r a c u s a n i şi p e aliaţi în l i n i e de b ă t a i e , d u -
c î n d u - i î n faţa zidului atenienilor; c u m e firesc, a t e n i e n i i îşi
a ş e z a u a r m a t a în faţa l o r . (2) D e aceea, c î n d a s o c o t i t c ă este
m o m e n t u l , a început atacul; apoi, ajungînd corp la corp, au în­
c e p u t să se b a t ă î n t r e cele d o u ă z i d u r i , p e u n t e r e n u n d e c ă ­
lărimea syracusanilor n u era de nici un folos. (3) După ce
s y r a c u s a n i i şi aliaţii l o r a u f o s t î n v i n ş i şi şi-au r i d i c a t morţii
prevăzuţi de armistiţiu, i a r a t e n i e n i i a u r i d i c a t u n m o n u m e n t
în c i n s t e a b i r u i n ţ e i , G y l i p p o s a c h e m a t a r m a t a şi a spus s o l ­
d a ţ i l o r c ă n u este g r e ş e a l a l o r , c i a sa, p e n t r u c ă e l a a n u l a t
a j u t o r u l p e c a r e p u t e a să-1 d e a c ă l ă r i m e a şi suliţaşii, a ş e z î n d u - i
p r e a î n i n t e r i o r u l z i d u r i l o r , d a r c ă a c u m o să-i d u c ă iarăşi l a
luptă. (4) Şi i - a î n d e m n a t să se g î n d e a s c ă c ă n u sînt inferiori
a t e n i e n i l o r în ceea ce p r i v e ş t e p r e g ă t i r e a a r m e l o r şi c ă , în ceea
ce p r i v e ş t e m o r a l u l , v a f i d e n e s u p o r t a t d a c ă nu-şi v o r p r o p u n e ,
ca p e l o p o n e s i e n i şi d o r i e n i f i i n d , să î n f r î n g ă p e nişte ionieni,
p e i n s u l a r i şi o a d u n ă t u r ă de o a m e n i şi să-i a l u n g e d e acolo.
Şi d u p ă aceea, c î n d a s o s i t m o m e n t u l , i - a a d u s iarăşi l a l u p t ă .

6 (1) N i c i a s şi a t e n i e n i i , s o c o t i n d c ă , d a c ă d u ş m a n i i n u v o r
începe lupta, va f i nevoie să n u m a i privească nepăsători
c u m se î n a l ţ ă z i d u l l o r — î n t r - a d e v ă r , c o n s t r u c ţ i a z i d u l u i d u ş ­
manilor e r a cît p e ce să depăşească sfîrşitul zidului atenie­
nilor şi se p ă r e a că, d a c ă vor depăşi, le v a asigura oricum
v i c t o r i a în l u p t ă şi v a f a c e inutilă o n o u ă luptă — au pornit
î m p o t r i v a s y r a c u s a n i l o r . (2) G y l i p p o s , d u c î n d u - i p e h o p l i ţ i m a i
î n a f a r a z i d u r i l o r d e c î t o f ă c u s e m a i înainte, a î n c e p u t lupta
c u a t e n i e n i i , d u p ă c e - ş i aşezase călăreţii şi lăncierii în flancul
a t e n i e n i l o r , în s p a ţ i u l l a r g , în p u n c t u l în c a r e l u c r ă r i l e înce­
taseră, şi l a u n z i d şi l a celălalt. (3) Călăreţii, c i o c n i n d u - s e în
luptă cu flancul stîng a l a t e n i e n i l o r , c a r e e r a aşezat în faţa
l o r , l - a u r e s p i n s . D i n această p r i c i n ă şi cealaltă p a r t e a a r m a ­
tei, fiind înfrîntă de s y r a c u s a n i , a l u a t - o l a fugă spre fortifi-

596
 CARTEA A VII-A

caţii. (4) î n n o a p t e a u r m ă t o a r e , l a c e d e m o n i e n i i a u l u a t - o îna­

intea atenienilor cu construcţia zidurilor, astfel că nici ei
n-au m a i fost împiedicaţi de atenieni, dar nici atenienii nu.
mai aveau posibilitatea de a - i împiedica de la construcţie,
c h i a r dacă a r f i fost victorioşi.

7 (1) D u p ă aceasta, ultimele douăsprezece corăbii ale co­

rintienilor, ambracioţilor şi leucadienilor au pătruns înăun­
trul portului, scăpînd de straja atenienilor; ele erau sub co­
manda l u i Erasinides, c o r i n t i a n , şi a u c o n t i n u a t d e oonstruit
restul zidului syracusan, pînă la zidul oblic. (2) G y l i p p o s a
p o r n i t î n r e s t u l S i c i l i e i c a să strîngă a r m a t ă n a v a l ă şi p e d e s ­
tră, şi c a să-şi atragă, î n a c e l a ş i t i m p , cetăţile, c a r e , s a u n u
îi erau b i n e v o i t o a r e , s a u se abţineau cu totul de l a război.
(3) Şi alţi s o l i s y r a c u s a n i şi c o r i n t i e n i a u f o s t trimişi l a S p a r t a
şi l a C o r i n t , p e n t r u c a să a d u c ă d e peste m a r e oştire, c u m se
v a p u t e a , î n h o l c a d e s a u v a s e m i c i s a u o r i c u m , m a i ales c ă şi
atenienii c e r u s e r ă întăriri. (4) S y r a c u s a n i i a u echipat flota şi
a u î n c e r c a t să a d u c ă şi acest l u c r u l a î n d e p l i n i r e , b a c h i a r a u
prins curaj mult şi p e n t r u alte acţiuni.

8 (1) N i c i a s , a f l î n d acest l u c r u şi v ă z î n d c ă p e z i ce t r e c e
forţa duşmanilor creşte în timp ce forţele sale slăbesc, a
t r i m i s şi e l l a A t e n a , d e m a i m u l t e o r i , c a să a n u n ţ e f i e c a r e
e v e n i m e n t c a r e se p e t r e c e a , d a r m a i ales a t u n c i , s o c o t i n d c ă
este în m a r e p r i m e j d i e şi c ă , d a c ă n u - i vor rechema p e ei
s a u d a c ă n u v o r t r i m i t e alţi s o l d a ţ i , î n n u m ă r m a r e , n u m a i
este nici o scăpare. (2) T e m î n d u - s e , d e c i , ca n u cumva cei
trimişi să n u f i e î n s t a r e să v o r b e a s c ă s a u să u i t e c e v a , spre
a f a c e p e p l a c u l p o p o r u l u i , şi să n u a r a t e c a r e este r e a l i t a t e a *
a s c r i s o s c r i s o a r e , s o c o t i n d c ă în acest f e l ceea ce gîndeşte
e l n u v a r ă m î n e n e c u n o s c u t d i n p r i c i n a v e s t i t o r i l o r şi c ă a t e ­
nienii, aflînd, vor chibzui asupra realităţii. (3) Aceştia au
p l e c a t să d u c ă s c r i s o r i l e c u c a r e - i t r i m i s e s e şi să s p u n ă ceea
ce t r e b u i e , i a r e l s-a î n g r i j i t m a i m u l t d e p a z a a r m a t e i , decîl
să se a v î n t e d e b u n ă v o i e î n primejdii.

597
 THUCYDIDES

9 Pe l a sfîrşitul acestei v e r i şi E v e t i o n , c o m a n d a n t u l ate­

nienilor, pornind în expediţie cu mulţi traci, împreună cu
Perdiccas, împotriva cetăţii A m p h i p o l i s , cetatea n - a cucerit-o,
dar, ducînd trireme pe fluviul Strymon, a început s-o ase-
dieze de pe rîu, p o r n i n d din Himeraion. Şi v a r a aceasta s-a
terminat.

10 I n i a r n a următoare a u sosit l a A t e n a vestitorii trimişi

d e N i c i a s , c a r e a u r e l a t a t şi v e r b a l ceea ce l e spusese e l , a u
r ă s p u n s , şi l a î n t r e b ă r i l e c a r e l i se p u n e a u şi l e - a u d a t şi s c r i ­
soarea. S c r i b u l cetăţii, p ă ş i n d în faţa adunării, l e - a c i t i t - o . Ea
avea următorul c u p r i n s :

11 (1) „ C e l e ce s - a u î n t î m p l a t m a i î n a i n t e l e ştiţi, a t e n i e n i ­
lor, d i n alte scrisori ale mele; acum este însă tot aşa de
necesar să aflaţi voi în ce situaţie sîntem şi să deliberaţi.
(2) D u p ă ce a m î n v i n s n o i în c e l e m a i m u l t e l u p t e p e syracu­
sanii împotriva c ă r o r a a m f o s t trimişi şi d u p ă ce am ridicat
zidurile înlăuntrul cărora ne aflăm acum, a venit Gylippos,
l a c e d e m o n i a n u l , d i n P e l o p o n e s , c u o a r m a t ă şi c h i a r c u unele
unităţi d i n Sicilia. în prima luptă l - a m învins noi, dar, în
cea u r m ă t o a r e , f i i n d presaţi d e n u m e r o a s a c a v a l e r i e şi d e l ă n -
cieri, ne-am retras înlăuntrul zidurilor. (3) Acum, noi am
încetat c o n s t r u i r e a z i d u l u i d i n p r i c i n a mulţimii duşmanilor şi
s t ă m liniştiţi c ă c i n u n e m a i p u t e m f o l o s i de toată . a r m a t a , de
vreme ce straja zidurilor, constituită în parte d i n hopliţi, a
p i e r i t iar duşmanii a u înălţat l î n g ă n o i u n z i d s i m p l u , astfel
că n u m a i este posibil să-i închidem între ziduri, dacă nu
va f i atacat c u multă armată si cucerit acest zid al dusma-
nilor. (4) Situaţia este aceasta, d e o a r e c e în t i m p ce noi cre­
d e a m c ă a s e d i e m p e alţii, n o i î n ş i n e e r a m asediaţi în primul
rînd pe uscat pentru că nu ieşeam şi nu înaintasem prea
mult pe uscat d i n p r i c i n a călărimii duşmane.

12 (1) I n a m i c i i a u m a i t r i m i s s o l i în P e l o p o n e s , ca să strîngă
altă a r m a t ă , i a r l a c e l e l a l t e cetăţi d i n S i c i l i a se duce însuşi
- G y l i p p o s , ca să l e c o n v i n g ă să i a p a r t e l a l u p t ă p e cele care
e r a u î n c ă liniştite, i a r de l a a l t e l e , d a c ă v a p u t e a , să i a p e d e s -

598
 CARTEA A VII-A

t r i m e şi e c h i p a j n a v a l . (2) D u ş m a n i i p l ă n u i e s c , d u p ă c î t e aflu
e u , să n e a t a c e , în acelaşi t i m p , c u p e d e s t r i m e a l a z i d u r i şi c u
c o r ă b i i l e p e m a r e . (3) N i m e n i d i n t r e v o i să n u f i e s u r p r i n s că
n e a t a c ă şi p e m a r e . î n t r - a d e v ă r , f l o t a noastră, aşa c u m ştiu
şi d u ş m a n i i , l a î n c e p u t e r a î n f l o a r e şi p r i n t r ă i n i c i a c o r ă b i i l o r
şi p r i n asigurarea echipajului. Acum însă, c o r ă b i i l e i a u apă,
d u p ă ce a u s t a t atîta v r e m e în m a r e , i a r e c h i p a j e l e sînt d i s t r u s e .
(4) î n t r - a d e v ă r , n u este posibil să t r a g e m corăbiile pe uscat
s p r e a l e c u r ă ţ a , d e v r e m e ce corăbiile duşmane, f i i n d egale
ca n u m ă r şi p o a t e c h i a r m a i n u m e r o a s e , n e f a c să c r e d e m c ă
ne pot oricînd a t a c a . (5) E s t e e v i d e n t că aceste c o r ă b i i vor
încerca să ne atace, iar iniţiativele depind de ei, căci au
m a i m u l t e posibilităţi de a t r a g e c o r ă b i i l e p e u s c a t , p e n t r u că
nu blochează pe altele.

13 (1) N o i însă, d a c ă a m a v e a u n p r i s o s d e c o r ă b i i şi n - a m
fi siliţi de duşmani, cum sîntem acum, am putea cu greu
să f a c e m de strajă cu toate corăbiile. A s t f e l , dacă vom su­
prima c e v a d i n strajă, n u v o m m a i a v e a cele necesare, mai
ales c ă c h i a r a c u m n e a p r o v i z i o n ă m c u g r e u , f ă c î n d transpor­
turi pe lîngă cetatea lor. (2) D i n această pricină ni s-au
distrus şi încă n i se mai distrug echipajele, căci corăbierii
noştri pier mergînd cale lungă să culeagă s u r c e l e , să prade
s a u să a d u c ă a p ă , d e o a r e c e sînt distruşi d e călăreţii duşmani.
S e r v a n ţ i i h o p l i ţ i l o r , d u p ă ce a m a j u n s să f i m egalaţi în faţă
d e d u ş m a n i , dezertează, i a r străinii, a c e i a c a r e s - a u îmbarcat
d e n e v o i e , se r e t r a g î n d a t ă p r i n cetăţi; a c e i a c a r e a u fost l a
î n c e p u t atraşi d e m a r e a s i m b r i e şi c r e d e a u c ă v o r f a c e a f a c e r i
mai degrabă decît v o r l u p t a , după ce, î m p o t r i v a aşteptărilor,
au început să p r i v e a s c ă la flota şi l a c e l e l a l t e pregătiri ale
duşmanilor, care ne stau împotrivă, u n i i d i n ei pleacă îndată
ce l i se o f e r ă p r i l e j u l să d e z e r t e z e , i a r r e s t u l c u m p o a t e
3
fie­
care. S i c i l i a e m a r e şi sînt u n i i care, făcînd e i înşişi negoţ,,
au convins pe trierăhi să îmbarce pe corăbii, în locul lor,
s c l a v i d i n H y c c a r a şi, în f e l u l acesta, n e r ă p e s c p u t i n ţ a de a
m a i avea c o n t r o l u l flotei.

599
 THUCYDIDES

14 (1) V ă s c r i u , v o u ă , c a r e ştiţi c ă f l o a r e a e c h i p a j u l u i este

proaspătă şi că sînt puţini corăbierii care pot să pornească
c o r ă b i i l e şi să ţ i n ă î n m î n ă v î s l e l e . (2) Şi l u c r u l c e l m a i g r e u
din t o a t e astea este c ă e u , c o m a n d a n t u l , n u ani posibilitatea
să î m p i e d i c aceste f a p t e , c ă c i t e m p e r a m e n t e l e v o a s t r e sînt g r e u
d e c o n d u s , şi c ă n u m a i a v e m d e u n d e să e c h i p ă m corăbiile,
p e c î n d d u ş m a n i i o p o t f a c e d i n t o a t e p ă r ţ i l e ; n o i s î n t e m siliţi
să c o n s i d e r ă m c ă o a m e n i i c u c a r e a m p o r n i t c o n s t i t u i e şi ceea
ce m a i a v e m şi ceea ce a m p i e r d u t , c ă c i cetăţile a l i a t e p e c a r e
le avem acum, Naxos şi Catana, sînt neputincioase. (3) I a r
dacă numai un singur lucru vor mai dobîndi duşmanii şi
a n u m e să atragă d e p a r t e a l o r r e g i u n i l e I t a l i e i , c a r e ne hră­
nesc a c u m , v ă z î n d în ce situaţie n e a f l ă m , i a r v o i n u n e v e n i ţ i
în a j u t o r , r ă z b o i u l p e n t r u e i se v a p u r t a f ă r ă l u p t ă , p e n t r u că
noi s î n t e m asediaţi. (4) D e s i g u r , e u aş f i p u t u t să v ă vestesc
alte ştiri m a i plăcute decît acestea, dar nu m a i folositoare,
p e n t r u că, î n t r - a d e v ă r , t r e b u i e să c u n o a ş t e ţ i l ă m u r i t adevărul
şi să d e l i b e r a ţ i despre situaţia de aici. D a r cunoscînd firile
voastre, care voiţi să auziţi ceea ce este p l ă c u t şi pe urmă
s ă î n v i n u i ţ i p e c o m a n d a n ţ i , d a c ă c e v a n u se t e r m i n ă aşa c u m
v r e ţ i v o i , a m s o c o t i t c ă este m a i p r u d e n t să v ă arăt adevărul.

15 (1) Şi a c u m a , g î n d i ţ i - v ă că n i c i soldaţii, n i c i comandanţii

nu sînt v i n o v a ţ i de neexecutarea acţiunilor, p e n t r u care am
venit. D a r , de vreme ce întreaga S i c i l i e s-a răsculat şi altă
a r m a t ă se aşteaptă să v i n ă d i n P e l o p o n e s , v o i î n ş i v ă d e l i b e r a ţ i
şi c h i b z u i ţ i , g î n d i n d u - v ă c ă soldaţii c a r e sînt a i c i n u p o t f a c e
faţă şi c ă t r e b u i e s a u să-i c h e m a ţ i pe cei d e aici acasă sau
să ne trimiteţi o altă armată nu mai mică, şi pedestră şi
navală, şi bani mulţi, iar mie un succesor, din moment ce
n u m a i p o t rămîne, d i n cauza n e f r i t e i . (2) V ă c e r s ă - m i daţi
iertare, pentru că şi atunci cînd eram sănătos v-am adus
destule servicii, deţinînd de multe o r i conducerea. Şi, dacă
a v e ţ i d e g î n d să f a c e ţ i c e v a , a t u n c i p o r n i ţ i o dată c u sosirea
p r i m ă v e r i i şi n u m a i a m î n a ţ i , d e o a r e c e d u ş m a n i i se v o r apro­
viziona m a i repede d i n Sicilia, şi m a i încet din Pelopones;
d a c ă n u v e ţ i d a atenţie situaţiei e x i s t e n t e , p e de o p a r t e , v o r
s c ă p a d i n atenţia v o a s t r ă , i a r p e d e a l t a v ă v o r l u a î n a i n t e " .

600
 CARTEA A VII-A

16 (1) A c e s t e lucruri le-a arătat scrisoarea l u i Nicias, iar

atenienii ascultînd-o, n u l - a u desărcinat de comandă, ci i - a u
ataşat d o i c o l e g i d e c o m a n d ă d e acolo, p î n ă l a s o s i r e a noilor
comandanţi aleşi, a n u m e p e M e n a n d r o s şi p e E u t h y d e m o s , ca
să n u f i e lăsat singur, suferind cum era. A u m a i votat să
trimită şi altă armată navală şi terestră constituită, după
rînduială, d i n atenieni şi d i n aliaţi. I - a u ales colegi de co­
mandă pe Demosthenes, f i u l l u i A l c i s t e n e s , şi p e Eurymedon,
f i u l l u i T h u c l e s . (2) P e E u r y m e d o n l - a u t r i m i s , p e l a solstiţiul
d e i a r n ă , în S i c i l i a , c u zece c o r ă b i i ; e l a d u c e a c u s i n e o sută
4

d o u ă z e c i de talanţi de a r g i n t şi a v e a să l e v e s t e a s c ă c e l o r de
a i c i c ă l e v a v e n i u n a j u t o r şi că se v a a v e a g r i j ă de e i .

17 (1) D e o c a m d a t ă , în aşteptare, Demosthenes se pregătea

ca l a începutul primăverii să p o r n e a s c ă p e m a r e şi d e aceea
c e r e a aliaţilor a r m a t ă şi b a n i şi îşi p r e g ă t e a c o r ă b i i şi hopliţi.
(2) A t e n i e n i i au trimis şi în j u r u l Peloponesului douăzeci de
corăbii, ca să împiedice orice trecere d i n Pelopones şi din
C o r i n t în S i c i l i a . (3) î n t r - a d e v ă r , corintienii, cînd le-au venit
soli şi le-au vestit m a i lămurit cele ce se întîmplaseră în
Sicilia, şi-au dat seama că nu fusese inoportună trimiterea
a n t e r i o a r ă a c o r ă b i i l o r şi, p r i n z î n d şi m a i m u l t curaj, au în­
c e p u t să se p r e g ă t e a s c ă e i înşişi, să t r i m i t ă în S i c i l i a hopliţi
p e h o l c a d e , i a r l a c e d e m o n i e n i i să trimită, în a c e l a ş i f e l , h o p l i ţ i
din restul P e l o p o n e s u l u i . (4) Corintienii au echipat douăzeci
şi c i n c i d e c o r ă b i i , p e n t r u ca să î n c e r c e o l u p t ă n a v a l ă împo­
triva străjilor d i n N a u p a c t o s şi pentru ca atenienii, care se
găseau în N a u p a c t o s , să n u p o a t ă î m p i e d i c a h o l c a d e l e l o r să
ridice ancora, t r e b u i n d să s t r ă j u i a s c ă r î n d u i r e a t r i r e m e l o r îm­
p o t r i v a l o r înşişi.

18 (1) L a c e d e m o n i e n i i m a i p r e g ă t e a u şi o i n v a z i e în Attica,
aşa c u m se hotărîseră, l a î n d e m n u l s y r a c u s a n i l o r şi corintie­
n i l o r , d u p ă ce aflaseră d e a j u t o r u l t r i m i s d e a t e n i e n i în S i c i l i a ,
p e n t r u ca să-i î m p i e d i c e , f ă c î n d i n v a z i e . A l c i b i a d e s , a f l î n d u - s e
la Sparta, îi îndemna pe l a c e d e m o n i e n i să î n c o n j u r e cu zid
Deceleia şi să n u î n c e t e z e războiul. (2) Lacedemonienii p r i n ­
seseră f o a r t e m u l t curaj, pentru că socoteau că atenienii vor

601
 THUCYDIDES

a v e a de d u s u n r ă z b o i p e d o u ă fronturi, şi î m p o t r i v a l o r , şi
împotriva sicilienilor, şi v o r putea f i m a i uşor înfrînţi; mai
ales că socoteau că atenienii rupseseră cei dintîi tratatul,
într-adevăr, în războiul anterior , 5
gîndeau spartanii, ilegali­
t a t e a se p r o d u s e s e d i n p a r t e a l o r înşişi, d e o a r e c e t h e b a n i i se
d u s e s e r ă l a P l a t e e a , în t i m p ce t r a t a t u l e r a în v i g o a r e şi, deşi
se p r e v ă z u s e în t r a t a t u l a n t e r i o r să n u se r i d i c e a r m e l e împo­
triva lor, dacă se v o r înfăţişa în f a ţ a j u d e c ă ţ i i , e i înşişi nu
dăduseră a s c u l t a r e , deşi atenienii îi c h e m a u l a j u d e c a t ă . D i n
această p r i c i n ă , s p a r t a n i i s o c o t e a u a t u n c i c ă p e b u n ă dreptate
suferă înfrîngeri şi e r a u î n d u r e r a ţ i d i n p r i c i n a n e n o r o c i r i i su­
ferite l a Pylos şi din pricina altor înfrîngeri. (3) Atenienii,
p o r n i n d d i n A r g o s cu cele treizeci de corăbii, prădaseră E p i -
d a u r o s u l , P r a s i a i şi a l t e localităţi şi, p o r n i n d d i n P y l o s , f ă c u ­
s e r ă m u l t e j a f u r i ; o r i de cîte o r i e r a v r e o n e î n ţ e l e g e r e în p r o ­
b l e m e l e l i t i g i o a s e , p r e v ă z u t e în t r a t a t e , l a c e d e m o n i e n i i îi che­
m a u l a j u d e c a t ă , i a r e i n u d ă d e a u a s c u l t a r e ; p e n t r u t o a t e aces­
tea, l a c e d e m o n i e n i i , avînd de g î n d atunci să d e a p e atenieni
vina ilegalităţii, pe care o săvîrşiseră ei mai înainte, erau
g a t a să p o r n e a s c ă r ă z b o i u l . (4) D e aceea, în această i a r n ă , a u
cerut aliaţilor fier ca să p r e g ă t e a s c ă toate uneltele necesare
pentru ridicarea zidurilor de asediu. Apoi e i înşişi procurau
ajutoare pe holcade şi sileau pe ceilalţi peloponesieni să le
procilre, ca să l e trimită celor d i n Sicilia. Şi iarna s-a ter­
m i n a t şi a l o p t s p r e z e c e l e a a n a l a c e s t e i i s t o r i i p e c a r e a s c r i s - o
Thucydides.

19 (1) î n primăvara următoare, de c u m a început, lacede­

monienii şi aliaţii l o r a u n ă v ă l i t î n A t t i c a . C o m a n d a o avea
Agis, fiul l u i Archidamos, regele lacedemonienilor. Şi, mai
întîi a u p r ă d a t c î m p i a ţării, a p o i a u început înconjurarea cu
z i d u r i a D e c e l e i i , î m p ă r ţ i n d u - ş i l u c r u l p e cetăţi. (2) D e c e l e i a este
l a o distanţă d e 120 d e s t a d i i d e A t e n a şi c a m l a o distanţă
e g a l ă şi n u c u m u l t mai mult de Beoţia. Z i d u l se î n ă l ţ a pe
c î m p i e , p e n t r u p r ă d a r e a p ă r ţ i l o r c e l o r m a i f e r t i l e a l e ţării, şi
se p u t e a v e d e a d i n î m p r e j u r i m i l e A t e n e i . (3) P e l o p o n e s i e n i i şi
aliaţii lor d i n Attica ridicau zidul, i a r cei d i n Pelopones au
trimis, cam în aceeaşi vreme, hopliţii pe holcade în Sicilia.

602
 CARTEA A VII-A

L a c e d e m o n i e n i i aleseseră p e c e i m a i b u n i hiloţi şi n e o d a m o z i , .
care l a u n loc se ridicau l a 600 de hopliţi. Comandant era
Encritos d i n Sparta. Beoţienii au trimis trei s u t e de hopliţi,.
sub comanda lui Xenon şi Nicon thebanul, şi a l u i Hege-
s a n d r o s d i n T h e s p i a i . (4) A c e ş t i a d e c i , p o r n i n d p r i n t r e p r i m i i de
la Tainaronul L a c o n i e i s - a u a v î n t a t în l a r g u l mării. C u mult
mai tîrziu d u p ă aceştia, c o r i n t i e n i i , p u n î n d în r î n d u i a l ă cinci
sute de hopliţi, i - a u t r i m i s , p e u n i i d i n C o r i n t , i a r pe ceilalţi
din Arcadia, angajaţi c u plată, sub comanda l u i Alexandros
d i n C o r i n t . O d a t ă c u c o r i n t i e n i i a u t r i m i s şi s i c y o n i e n i i două
s u t e d e h o p l i ţ i , s u b c o m a n d a l u i S a r g e u s d i n S i c y o n i a . (5) I a r
cele d o u ă z e c i şi c i n c i d e c o r ă b i i ale c o r i n t i e n i l o r , echipate în
timpul i e r n i i , e r a u ancorate în faţa celor douăzeci de corăbii
a t e n i e n e l a N a u p a c t o s , p î n ă c î n d hopliţii d e p e H o l c a d e a u r i d i ­
c a t a n c o r a d i n P e l o p o n e s . T o c m a i în acest scop fuseseră e c h i ­
p a t e d e l a î n c e p u t , şi a n u m e c a a t e n i e n i i să n u f i e atenţi la
holcade m a i m u l t decît l a t r i r e m e .

20 (1) î n acest timp şi atenienii, la începutul primăverii

cînd a început şi asediul Deceleii, au trimis în Pelopones
treizeci de corăbii şi pe Charicles, f i u l l u i Apollodoros, co­
m a n d a n t . I se spusese să se d u c ă în A r g o s şi, p o t r i v i t alianţei,
să cheme hopliţii argeieni l a corăbii. (2) P e Demosthenes î]
trimiseseră în Sicilia aşa cum a v e a u de gînd, cu şaizeci de
corăbii ateniene, cu cinci corăbii d i n Chios, c u o mie două
sute d e hopliţi atenieni aleşi şi c u i n s u l a r i i , pe care-i putea
f o l o s i d e peste t o t , în cît m a i m a r e n u m ă r p o s i b i l şi p r o c u r î n d
l u c r u r i şi d e l a alţi aliaţi c a r e l e e r a u supuşi, d a c ă a v e a u v r e o
pregătire pentru război. I se spusese să pornească m a i întîi
împreună cu C h a r i c l e s în jurul L a c o n i e i . (3) Ş i , într-adevăr,
D e m o s t h e n e s , p l u t i n d p î n ă l a E g i n a , aştepta a c o l o a r m a t a care
mai rămăsese şi p e C h a r i c l e s c u argeienii.

21 (1) î n a c e a s t ă p r i m ă v a r ă , c a m î n acelaşi t i m p a sosit în

S i c i l i a , l a S y r a c u s a şi G y l i p p o s , a d u c î n d c î t m a i m u l t ă a r m a t ă
c u putinţă, d e p r i n t o a t e cetăţile p e c a r e i z b u t i s e să l e con­
v i n g ă . (2) Şi, c h e m î n d p e s y r a c u s a n i , l e - a spus c ă t r e b u i e să
e c h i p e z e cît m a i m u l t e c o r ă b i i c u putinţă şi să î n c e r c e să d e a

603
 THUCYDIDES

o luptă navală, p e n t r u că speră c ă în această b ă t ă l i e navală

să d o b î n d e a s c ă c e v a p e m ă s u r a p r i m e j d i e i î n f r u n t a t e . (3) A l ă ­
t u r i d e e l şi H e r m o c r a t e s î n c e r c a n u m a i puţin să-i convingă
p e s i c i l i e n i să nu-şi p i a r d ă c u r a j u l de a ataca pe a t e n i e n i cu
corăbiile. E l susţinea că nici atenienii nu au o experienţă
s t r ă b u n ă şi n i c i d e t o t d e a u n a p e m a r e , c i că sînt continentali
m a i m u l t d e c î t s y r a c u s a n i i ; că a u d e v e n i t c o r ă b i e r i f i i n d siliţi
de mezi; că aceia care le v o r rezista cu curaj unor oameni
îndrăzneţi cum sînt şi atenienii o să pară şi mai straşnici,
într-adevăr, procedeul p r i n care atenienii înfricoşează pe ve­
c i n i i l o r , f ă r ă să l e f i e adesea s u p e r i o r i în p u t e r e , c i atacînd
c u c u r a j , a r p u t e a să-1 a p l i c e l a f e l şi s y r a c u s a n i i duşmanilor.
(4) A spus că ştie bine că, d a c ă syracusanii vor dovedi un
c u r a j s u r p r i n z ă t o r , rezistînd f l o t e i a t e n i e n i l o r , v o r î n v i n g e toc­
m a i f i i n d c ă a t e n i e n i i v o r f i s u r p r i n ş i d e acest c u r a j neaşteptat
ş i m a i r e p e d e d e c î t a r f i p u t u t să f a c ă a t e n i e n i i , d a t o r i t ă e x p e ­
rienţei l o r în navigaţie şi să aducă pagube lipsei de expe­
rienţă a s y r a c u s a n i l o r . I - a î n d e m n a t d e c i să t r e a c ă l a m î n u i r e a
flotei şi să n u m a i ezite. (5) Syracusanii, fiind convinşi de
G y l i p p o s , d e H e r m o c r a t e s şi d e alţii, a u p o r n i t l a l u p t a n a v a l ă
şi a u echipat corăbiile.

22 (1) I a r G y l i p p o s , în timp ce flota era gata, a scos în

timpul nopţii d i n t a b ă r ă toată a r m a t a p e d e s t r ă , c u g î n d u l să
p o r n e a s c ă p e u s c a t şi să a t a c e z i d u l d e l a P l e m m y r i o n ; în a c e ­
laşi t i m p , în u r m a u n u i c o n s e m n , cele t r e i z e c i şi c i n c i d e tri­
r e m e ale s y r a c u s a n i l o r a u p o r n i t d i n p o r t u l cel m a r e , i a r p a t r u ­
z e c i şi c i n c i d i n p o r t u l cel m i c , u n d e le e r a şantierul naval,
v o i n d să d e a l u p t a î m p o t r i v a c o r ă b i i l o r d i n p o r t şi, î n acelaşi
timp, să plutească spre Plemmyrion, pentru ca atenienii să
fie atacaţi d i n două părţi. (2) A t e n i e n i i , l a rîndul lor, echi-
p î n d în g r a b ă şi e i şaizeci d e c o r ă b i i , a u d e s c h i s l u p t a navală
c u d o u ă z e c i şi c i n c i d e c o r ă b i i î m p o t r i v a c e l o r t r e i z e c i şi c i n c i
de corăbii a l e s y r a c u s a n i l o r , în portul cel m a r e , iar cu cele
r ă m a s e a u p o r n i t să î n t î m p i n e c o r ă b i i l e c a r e p l u t e a u dinspre
şantierul n a v a l . Ş i î n d a t ă , î n f a ţ a g u r i i marelui port, au dat
l u p t a n a v a l ă şi a u r e z i s t a t m u l t ă v r e m e u n i i î m p o t r i v a altora,
unii voind să f o r ţ e z e i n t r a r e a în p o r t , i a r alţii s-o împiedice.

604
 CARTEA A VII-A

23 (1) î n t i m p ce a t e n i e n i i d e p e P l e m m y r i o n c o b o r a u s p r e
m a r e şi e r a u atenţi l a l u p t a n a v a l ă , G y l i p p o s , l u î n d u - l e - o î n a ­
inte, s-a năpustit pe neaşteptate, în revărsatul zorilor împo­
t r i v a z i d u r i l o r şi m a i întîi a c a p t u r a t c e l m a i m a r e z i d , a p o i
şi altele m a i mici, de vreme ce străjerii, cînd a u văzut că
z i d u l c e l m a i m a r e fusese u ş o r c u c e r i t n - a u m a i r e z i s t a t . (2) O a ­
menii, care, după capturarea primului zid, putuseră să se
refugieze la corăbii şi la holcade, cu greu au fost duşi în
tabără. într-adevăr, după ce syracusanii repurtaseră victoria
în lupta navală dinlăuntrul portului, au fost urmăriţi de o
singură triremă, care p l u t e a r e p e d e . D a r , în t i m p ce a u fost
c a p t u r a t e cele d o u ă z i d u r i , a u f o s t şi s y r a c u s a n i i î n f r î n ţ i , unii
dintre ei scăpînd au plutit m a i uşor pe lîngă port. (3) în­
t r - a d e v ă r , c o r ă b i i l e s y r a c u s a n i l o r d i n faţa g u r i i portului, dînd
l u p t a n a v a l ă şi f o r ţ î n d corăbiile a t e n i e n i l o r , p l u t e a u fără nici
u n f e l d e r î n d u i a l ă şi, i n c o m o d î n d u - s e între ele, a u o p r i t v i c t o ­
r i a a t e n i e n i l o r . î n t r - a d e v ă r , a t e n i e n i i l e - a u r e s p i n s şi p e acestea
şi p e acelea d e c a r e fuseseră înfrînţi l a î n c e p u t . (4) U n s p r e z e c e
corăbii syracusane au fost scufundate de atenieni şi mulţi
oameni a u f o s t ucişi, a f a r ă d e c î ţ i v a d e p e cele t r e i corăbii,
pe care i - a u făcut p r i z o n i e r i . D i n t r e corăbiile ateniene a u fost
distruse trei. A t e n i e n i i , d u p ă ce a u strîns s f ă r î m ă t u r i l e de l a
corăbiile s y r a c u s a n e şi d u p ă ce a u înălţat u n m o n u m e n t , în
c i n s t e a b i r u i n ţ e i , p e insuliţa d i n faţa P l e m m y r i o n u l u i , s-au r e ­
t r a s în t a b ă r a l o r .

24 (1) A c e s t e a au fost peripeţiile syracusanilor d i n lupta

n a v a l ă ; z i d u r i l e s i t u a t e p e P l e m m y r i o n a u r ă m a s totuşi în s t ă ­
p î n i r e a l o r , aşa c ă a u r i d i c a t t r e i m o n u m e n t e î n c i n s t e a v i c t o ­
r i e i . U n u l d i n t r e z i d u r i l e c u c e r i t e m a i în u r m ă l - a u d i s t r u s , p e
c e l e l a l t e d o u ă z i d u r i însă, d u p ă ce l e - a u r e f ă c u t , a u i n s t i t u i t o
p a z ă . (2) M u l ţ i o a m e n i a u c ă z u t în l u p t ă p e n t r u c u c e r i r e a z i d u ­
r i l o r , m u l ţ i a u f o s t f ă c u ţ i p r i z o n i e r i şi, î n g e n e r a l , a u f o s t c a p ­
t u r a t e m u l t e m ă r f u r i . î n t r - a d e v ă r , p e n t r u c ă a t e n i e n i i se f o l o ­
s e a u d e z i d u r i ca de u n h a m b a r , î n t r e ele se a f l a u m u l t e m ă r ­
f u r i şi g r î u a l n e g u s t o r i l o r , d e a s e m e n e a se m a i a f l a u şi m u l t e
lucruri de ale trierarhilor, de aceea, a c o l o a u f o s t capturate
40 p î n z e d e t r i r e m e şi a l t e o b i e c t e şi t r e i t r i r e m e c a r e e r a u t r a s e

605
 THUCYDIDES

p e u s c a t . (3) D a r în cea m a i m a r e m ă s u r ă şi în p r i m u l r î n d c u ­
cerirea P l e m m y r i o n u l u i a produs neajunsuri armatei atenieni­
lor. într-adevăr, t r a n s p o r t u r i l e alimentelor n u m a i e r a u sigure,
p e n t r u c ă s y r a c u s a n i i a v e a u c o r ă b i i l e a n c o r a t e a c o l o , şi-i ata­
c a u şi, î n acest f e l , t r a n s p o r t u l a l i m e n t e l o r n u se p u t e a f a c e
d e c î t d î n d l u p t e . Şi în a l t e p r i v i n ţ e c u c e r i r e a P l e m m y r i o n u l u i
p r o d u c e a , în s u f l e t e l e ostaşilor, o m a r e u i m i r e şi d e s c u r a j a r e .

25 (1) D u p ă aceea, s y r a c u s a n i i t r i m i t 12 n a v e , c a r e e r a u co­

mandate de Agatarchos syracusanul. Una d i n aceste corăbii
m e r g e a s p r e P e l o p o n e s , transportând o s o l i e c a r e să s p u n ă s p a r ­
tanilor că au mari speranţe şi să-i d e t e r m i n e să ducă mai
intens războiul. Cele unsprezece corăbii navigau spre Italia,
f i i n d i n f o r m a t e c ă a n u m i t e c o r ă b i i , p l i n e d e b a n i , se î n d r e p t a u
către atenieni. (2) A c e s t e corăbii, întâlnind c e l e l a l t e vase, au
distrus pe cele mai multe şi au ars l e m n e l e de construcţie
l a C a u l o n i a t i s , l e m n e p e c a r e l e p r e g ă t i s e r ă a t e n i e n i i . (3) D u p ă
aceea, -s-au d u s şi p e l a l o c r i e n i şi, în t i m p ce ele e r a u a n c o r a ­
te, una dintre holcadele d i n Pelopones a sosit, transportând
hopliţii t e s p i e n i . (4) S y r a c u s a n i i , d u p ă ce a u l u a t p e aceşti oa­
meni p e c o r ă b i i , a u p l u t i t s p r e casă. A t e n i e n i i , p î n d i n d u - i cu
d o u ă z e c i de c o r ă b i i în d r e p t u l M e g a r e i , a u c a p t u r a t o corabie
c u o a m e n i i de p e ea. P e c e l e l a l t e n u a u p u t u t să l e c a p t u r e z e ,
p e n t r u că s - a u r e f u g i a t l a S y r a c u s a . (5) î n p o r t s-au p r o d u s , de
a s e m e n e a , î n c ă i e r ă r i î n j u r u l p a r i l o r p e c a r e s y r a c u s a n i i îi î m -
p l î n t a s e r ă î n m a r e , în faţa v e c h i l o r şantiere n a v a l e , p e n t r u ca
c o r ă b i i l e l o r să f i e a n c o r a t e l a a d ă p o s t u l acestor p a r i i a r . a t e ­
n i e n i i , c î n d v o r p l u t i , să n u p o a t ă să l e v a t ă m e . (6) D a r a t e ­
nienii au apropiat de aceşti pari o corabie, cu o capacitate
de 10 m i i de t a l a n ţ i , c a r e t r a n s p o r t a t u r n u r i , şi p a r a p e t e d e
6

l e m n . A p o i , c o b o r î n d pe vase m i c i de t r a n s p o r t , legau p a r i i c u
f u n i i , îi r i d i c a u în sus c u a j u t o r u l m a c a r a l e l o r şi, p a r t e , îi r u ­
p e a u , trăgînd î n a p o i d e f u n i i , p a r t e , se s c u f u n d a u în a p ă şi-i t ă ­
i a u c u ferăstrăul. S y r a c u s a n i i a r u n c a u în e i c u p r o i e c t i l e d e p e
d e p o z i t u l m a r i t i m , i a r c e i d e pe h o l c a d ă r ă s p u n d e a u , totuşi în
cele d i n u r m ă , a t e n i e n i i a u d i s t r u s c e i m a i m u l ţ i p a r i . (7) D a r
foarte primejdioasă era ascunderea p a r i l o r înfipţi; astfel, unii
pari fuseseră înfipţi în aşa f e l î n c î t să n u t r e a c ă de nivelul

606
 CARTEA A VII-A

a p e i , d e aceea e x i s t ă p r i m e j d i a ca, n e v ă z î n d u - i , să izbeşti c o r a ­

b i a d e e i c a d e o stîncă. D a r şi p e aceştia, s c u f u n d ă t o r i plătiţi,
l ă s î n d u - s e s u b a p ă , i - a u tăiat c u ferăstrăul. C u t o a t e acestea,
syracusanii iarăşi a u înfipt pari. (8) M u l t e şi f e l u r i t e lucrări
făceau u n i i împotriva a l t o r a , aşa c u m e r a f i r e s c să se întîm-
p l e , c î n d t a b e r e l e e r a u aşezate a p r o a p e şi u n a în f a ţ a c e l e i l a l ­
t e , şi a v e a u l o c încăierări şi î n c e r c ă r i de t o t f e l u l . (9) S y r a c u ­
s a n i i a u t r i m i s ca s o l i p e l a cetăţi p e c o r i n t i e n i , a m b r a c i e n i şi
lacedemonieni, ca să vestească cucerirea Plemmyrionului şi
l u p t a n a v a l ă în c a r e fuseseră î n v i n ş i , n u d a t o r i t ă forţei duşma­
nilor, ci m a i m u l t propriei dezordini şi să a r a t e , în c e l e l a l t e
p r i v i n ţ e , c ă e i a u m a r i n ă d e j d i şi d e c i să l e v i n ă în a j u t o r s i
cu corăbii şi c u p e d e s t r i m e , d e v r e m e ce se aşteaptă ca ate­
nienii să v i n ă c u altă a r m a t ă s i c ă d a c ă a t e n i e n i i l e v o r l u a
înainte, d i s t r u g î n d a r m a t a p e c a r e o a v e a u , v o r f i înfrînţi. Cei
d i n S i c i l i a şi f ă c u r ă acest lucru.

26 (1) D e m o s t h e n e s , d u p ă ce ş i - a strîns a r m a t a c u c a r e tre­

b u i a să se d u c ă î n S i c i l i a , ca să d e a a j u t o r , a r i d i c a t ancora
d i n E g i n a şi, p l u t i n d s p r e P e l o p o n e s , a f ă c u t j o n c ţ i u n e a c u C h a ­
r i c l e s şi c u cele t r e i z e c i d e c o r ă b i i a t e n i e n e şi, l u î n d hopliţii
a r g e i e n i l o r .pe c o r ă b i i , a u p l u t i t s p r e L a c o n i a . (2) M a i întîi e i a u
d e v a s t a t o p a r t e d i n E p i d a u r o s - L i m e r a , a p o i , o p r i n d u - s e în L a ­
c o n i a , în f a ţ a C y t h e r e i , u n d e este t e m p l u l l u i A p o l l o n , a u d e ­
v a s t a t o p o r ţ i u n e d i n t e r e n şi a u î n c o n j u r a t c u z i d u r i , u n loc în
f o r m ă de i s t m , p e n t r u ca hiloţii l a c e d e m o n i e n i l o r să d e z e r t e z e
a i c i , şi p e n t r u că d e a c i , ca d e l a P y l o s , să p o r n e a s c ă piraţii l a
p r a d ă . (3) D e m o s t h e n e s , d e î n d a t ă ce a o c u p a t t e r e n u l , a p l u t i t
s p r e C o r c y r a , p e n t r u ca, l u î n d p e v a s e şi p e aliaţii d e acolo, să
p l u t e a s c ă cît m a i r e p e d e în S i c i l i a . I a r C h a r i c l e s a r ă m a s pe
•loc, p î n ă c î n d a î n c o n j u r a t l o c u l c u z i d u r i şi, lăsînd a c i o g a r ­
d ă , a p l e c a t şi e l m a i tîrziu c u cele t r e i z e c i d e c o r ă b i i , s p r e casă
şi î m p r e u n ă c u e l şi a r g e i e n i i .

27 (1) î n aceeaşi v a r ă a u v e n i t l a A t e n a o m i e t r e i s u t e de
peltaşti 7
traci, d i n aceia care poartă săbii, n u m i ţ i diaci, care
trebuiau să plutească împreună cu Demosthenes în Sicilia.
(2) D a r a t e n i e n i i , v ă z î n d c ă v e n i s e r ă p r e a tîrziu, p l ă n u i a u să-i

607
 THUCYDIDES

t r i m i t ă î n T r a c i a , d e u n d e v e n i s e r ă . î n t r - a d e v ă r , l i se p ă r e a c ă
este p r e a s c u m p c a să-i p ă s t r e z e p e n t r u r ă z b o i u l d i n D e c e l e i a ,
fiindcă fiecare primea cîte o drahmă pe z i . (3) într-adevăr,
d e o a r e c e D e c e l e i a a f o s t p e n t r u p r i m a dată î n c o n j u r a t ă c u z i ­
d u r i , de î n t r e a g a a r m a t ă , în a c e a s t ă v a r ă , i a r m a i tîrziu a f o s t
o c u p a t ă de gărzi f u r n i z a t e d e c ă t r e cetăţi c a r e f ă c e a u c u r î n ­
dul, fiecare u n a n u m i t t i m p , a produs m a r i pagube atenienilor
şi l e - a înrăutăţit situaţia, m a i ales p r i n p i e r d e r e a de bunuri
şi p r i n d i s t r u g e r e a d e o a m e n i . (4) A s t f e l , m a i î n a i n t e incursiu­
nile fiind de scurtă durată, n u î m p i e d i c a u p e atenieni să se
f o l o s e a s c ă de p ă m î n t , a c u m însă l a c e d e m o n i e n i i ş e d e a u t o t t i m ­
p u l în j u r u l D e c e l e i i şi u n e o r i v e n e a u t o t m a i m u l ţ i , i a r a l t e o r i ,
aceeaşi strajă, d i n p r i c i n a l i p s e i de a l i m e n t e , făcea incursiuni
şi se d e d a l a p i r a t e r i e ; p e l î n g ă aceasta, e r a d e faţă însuşi A g i s ,
regele l a c e d e m o n i e n i l o r , care n u făcea războiul într-o doară;
t o a t e acestea c o n s t i t u i a u m a r i l o v i t u r i p e n t r u a t e n i e n i . (5) A t e ­
n i e n i i e r a u lipsiţi d e întreg p ă m î n t u l şi m a i b i n e d e d o u ă z e c i de
mii de s c l a v i dezertaseră; dintre aceştia cea mai mare parte
e r a u m e ş t e ş u g a r i . T o t o d a t ă , p i e r d u s e r ă şi t u r m e l e şi a n i m a l e l e
de t r a n s p o r t ; a p o i , d i n t r e cai mulţi şchiopătau, deoarece călă­
reţii f ă c e a u z i l n i c m a r ş u r i , căci t r e b u i a u să a l e r g e , şi s p r e D e ­
c e l e i a şi să f a c ă d e strajă, şi l a ţară, a l e r g î n d p e t e r e n u r i p r o a s ­
t e , f i i n d m e r e u în suferinţă, i a r alţii e r a u răniţi.

28 (1) Şi t r a n s p o r t u l a l i m e n t e l o r d i n E u b e e a , c a r e l a î n c e p u t
se f ă c e a m a i u ş o r p e u s c a t , d e l a O r e o s p r i n D e c e l e i a , se p r a c ­
tica a c u m , pe m a r e , m a i scump, pe la c a p u l Sunion, i a r ceta­
tea a v e a n e v o i e d e m u l t e l u c r u r i i m p o r t a n t e şi, în l o c să f i e
c e t a t e , se t r a n s f o r m a s e î n t r - o g a r n i z o a n ă . (2) A s t f e l , ziua ate­
n i e n i i făceau de strajă l a c r e n e l u r i cu rîndul, i a r noaptea cu
toţii — a f a r ă de călăreţi — d i n t r e c a r e u n i i î n a r m a ţ i i a r alţii p e
z i d , şi s u f e r e a u c u m p l i t şi v a r a şi i a r n a . (3) C e l m a i m u t îi s u p ă r a
f a p t u l c ă a v e a u d e p u r t a t d o u ă r ă z b o a i e şi a j u n s e s e r ă l a o ase­
menea ambiţie la care n i m e n i , auzind, n-ar f i crezut m a i îna­
i n t e că se p o a t e a j u n g e . A s t f e l s-ar p ă r e a d e n e c r e z u t c ă a t e n i e ­
n i i , c h i a r c î n d a u f o s t asediaţi şi î n c o n j u r a ţ i d e z i d u r i d e c ă t r e
p e l o p o n e s i e n i , n u s - a u d e p ă r t a t d e S i c i l i a , şi c ă a u p o r n i t să
asedieze, l a r î n d u l l o r , în acelaşi f e l , S y r a c u s a , c a r e e r a o ce-

608
 CARTEA A VII-A

t a t e t o t atît d e m a r e cît A t e n a şi a u o f e r i t e l e n i l o r u n e x e m p l u
d e forţă şi c u r a j , ca şi l a î n c e p u t u l r ă z b o i u l u i . U n i i s o c o t e a u că
o v o r d u c e u n a n , i a r alţii d o i , în f i n e , alţii t r e i a n i d a r n i m e n i
nu socotea c ă v o r r e z i s t a m a i m u l t d a c ă p e l o p o n e s i e n i i l e v o r
i n v a d a ţ a r a Totuşi, în a l şaptesprezecelea a n d e l a p r i m a i n v a ­
zie e i a u p o r n i t în S i c i l i a , deşi f u s e s e r ă m ă c i n a ţ i în t o a t e f e l u r i l e
d e r ă z b o i , şi a u î n c e p u t a l t u l întru n i m i c m a i m i c decît cel
c a r e e x i s t a d e m a i î n a i n t e î n P e l o p o n e s . (4) P e n t r u t o a t e acestea
a t u n c i , d i n p r i c i n a l o v i t u r i l o r pe care le p r i m e a u l a Deceleia,
şi d i n p r i c i n a a l t o r c h e l t u i e l i , e r a u c u t o t u l sleiţi d e b a n i . Ast­
fel, în acelaşi timp, a u i m p u s aliaţilor supuşi u n impozit de
d o u ă z e c i l a sută î n l o c u l p h o r o s u l u i , s o c o t i n d c ă a s t f e l v o r î n ­
casa m a i m u l ţ i bani. într-adevăr, c h e l t u i e l i l e sporiseră n u ca
înainte, c i c u atît m a i m u l t c u cît r ă z b o i u l e r a şi m a i m a r e ,
iar v e n i t u r i l e scădeau.

29 (1) A ş a d a r , ei a u t r i m i s acasă pe tracii care veniseră

mai tîrziu pentru Demosthenes, nevoind să mai cheltuiască
din pricina lipsei de bani. Au însărcinat pe Diitrephes să-i
d u c ă î n a p o i , i - a u p o r u n c i t ca, î n t i m p u l p l u t i r i i , să d e a lovi­
turi duşmanilor, de vor putea, căci p l u t e a u prin Euripos, cu
a j u t o r u l l o r . (2) D a r e l i - a d e b a r c a t l a T a n a g r a şi a f ă c u t în
grabă cîteva prădăciuni, i a r s p r e seară, p o r n i n d d i n Chalcis,
din Eubeea, a străbătut Euripos şi, debarcîndu-i în Beoţia,
i-a dus l a Mycalessos. (3) în timpul nopţii, trecînd neobser­
vat, a aşezat t a b ă r a l a H e r m a i o n , c a r e se află la o distanţă
de şaisprezece stadii de M y c a l e s s o s , i a r a doua zi a început
a t a c u l î m p o t r i v a cetăţii, c a r e n u e r a m a r e , şi a c u c e r i t - o , a p o i
s-au năpustit asupra cetăţenilor c a r e n u se p ă z e a u , şi n u se
a ş t e p t a u c ă c i n e v a a r p u t e a să d e b a r c e şi să-i atace, pentru
c ă z i d u l e r a s l a b şi p e u n e l e l o c u r i c h i a r c ă z u s e şi e r a p u ţ i n
ridicat, i a r porţile cetăţii erau deschise d i n cauza lipsei de
teamă. (4) Năvălind deci tracii în Mycalessos, au prădat şi
casele, şi t e m p l e l e , şi a u u c i s p e bărbaţi, fără să c r u ţ e nici
p e c e i m a i î n vîrstă, n i c i p e cei m a i t i n e r i , c i u c i d e a u p e toţi
la rînd, cum îi întîlneau, chiar femei şi copii, ba chiar şi
a n i m a l e d e p o v a r ă şi o r i c e v i e t a t e întîlneau. î n t r - a d e v ă r , n e a ­
mul t r a c i l o r , l a f e l c a c e i m a i sîngeroşi b a r b a r i , cînd e plin

39 — Războiul p e l o p o n e s i a c 609
 THUCYDIDES

de îndrăzneală este foarte crud. (5) T o t a t u n c i s-a produs o

mare tulburare si s-au săvîrşit tot felul de ucideri s i , între
altele, barbarii, dînd peste o şcoală de copii, care era cea
m a i m a r e în a c e l loc şi în c a r e d o a r c ă intraseră c o p i i i , i - a u
ucis pe toţi. A c e a s t ă n e n o r o c i r e , teribilă şi n e p r e v ă z u t ă , mai
m a r e d e c î t o r i c a r e a l t a , s-a abătut a s u p r a întregii cetăţi.

30 (1) T h e b a n i i , aflînd d e cele p e t r e c u t e , a u sărit în ajutor

şi, s u r p r i n z î n d p e t h r a c i , c î n d se r e t r ă g e a u , l e - a u l u a t n u p r e a
m u l t ă p r a d ă şi, î n s p ă i m î n t î n d u - i , i - a u u r m ă r i t p î n ă l a E u r i p o s
şi p î n ă l a m a r e , u n d e e r a u a n c o r a t e v a s e l e care-i aduseseră.
(2) P e cei m a i mulţi dintre ei i - a u ucis pe timpul cînd se
îmbarcau, pentru că nu ştiau să plutească, iar cei de pe
c o r ă b i i , c î n d a u v ă z u t cele ce se p e t r e c e a u p e u s c a t , a u scos
v a s e l e d e s u b ţinta a r c u r i l o r ; a p o i t h r a c i i , în r e s t u l retragerii,
luînd-o înainte, c u dibăcie, spre cavaleria thebanilor, care l i
se adăugase l a început, s-au strîns l a u n loc într-un punct
a n u m i t şi, r î n d u i n d u - s e în o r d i n e d e b ă t a i e , f ă c e a u de strajă;
c î ţ i v a d i n t r e e i a u f o s t ucişi în acest t i m p . O p a r t e d i n t r e ei
au fost nimiciţi în cetate, u n d e rămăseseră ca să prade. în
total au pierit două sute cincizeci de traci, din o mie trei
sute. (3) C e i c a r e a u v e n i t în a j u t o r a u u c i s , atît d i n t r e t h e b a n i
cît şi d i n t r e ceilalţi, ca la douăzeci de cavaleri şi hopliţi în
acelaşi timp, şi d i n t r e t h e b a n i pe Scirphondas, care era beo-
t a r h ; a u p i e r i t şi o p a r t e d i n m y c a l e s s i e n i . (4) D e z a s t r u l d e l a
Mycalessos n-a fost mai prejos decît nici unul dintre cele
p e t r e c u t e în t i m p u l a c e s t u i r ă z b o i v r e d n i c de p l î n s .

31 (1) D e m o s t h e n e s , a t u n c i , p l u t i n d s p r e C o r c y r a , d u p ă î n ă l ­
ţarea z i d u l u i d i n L a c o n i a , a găsit o h o l c a d ă a n c o r a t ă în P h e a ,
în E l e e a , c u c a r e hopliţii c o r i n t i e n i v o i a u să t r e a c ă în Sicilia
şi a d i s t r u s - o , i a r o a m e n i i de p e ea, f u g i n d , a u găsit a l t a şi
au pornit p e m a r e . (2) D u p ă aceasta, D e m o s t h e n e s , s o s i n d l a
Zacynthos şi l a Cephallenia, a luat hopliţi şi a c e r u t şi de
l a N a u p a c t o s hopliţi m e s s e n i e n i , a p o i a t r e c u t p e ţ ă r m u l d i n
faţă a l A c h a r n a n i e i , l a A l y z i a şi l a A n a c t o r i o n , p e c a r e - 1 o c u ­
p a u e i . (3) P e D e m o s t h e n e s c a r e e r a acolo, îl î n t î l n e ş t e Eury­
medon, care venea d i n Sicilia. Acesta fusese trimis atunci,

610
 CARTEA A VII-A

i a r n a , c a să a d u c ă b a n i p e n t r u a r m a t ă , şi-i v e s t e ş t e c e l e p e t r e ­
c u t e a c o l o c î t şi ştirea c ă p ă t a t ă în t i m p u l p l u t i r i i , c ă P l e m m y ­
r i o n fusese c u c e r i t d e s y r a c u s a n i . (4) L a e i v i n e şi C o n o n , c a r e
c o m a n d a N a u p a c t o s , v e s t i n d u - i că cele 25 d e c o r ă b i i a l e c o r i n ­
tienilor, c a r e sînt a n c o r a t e î n f a ţ a a t e n i e n i l o r , n u v o r înceta
r ă z b o i u l şi sînt g a t a să d e a l u p t a navală. L - a îndemnat deci
să-i t r i m i t ă c o r ă b i i , p e n t r u c ă cele o p t s p r e z e c e p e c a r e l e a r e
n u sînt î n s t a r e să d e a l u p t a n a v a l ă c u cele d o u ă z e c i şi c i n c i .
(5) A t u n c i D e m o s t h e n e s şi E u r y m e d o n îi t r i m i t l u i C o n o n zece
c o r ă b i i , c e l e m a i b u n e d i n t r e cele p e c a r e l e a v e a u e i , să se
a d a u g e l a c e l e d e l a N a u p a c t o s . E i înşişi a u p r e g ă t i t strîngerea
s o l d a ţ i l o r . E u r y m e d o n a v e a d e g î n d să p l u t e a s c ă s p r e C o r c y r a
şi a o r d o n a t să se e c h i p e z e cincisprezece c o r ă b i i , a p o i a ales
hopliţi; la întoarcere, el comanda, alături de Demosthenes,
căci fusese ales comandant, i a r Demosthenes strîngea prăş-
tiaşi şi arcaşi din regiunile Acharnaniei.

32 (1) S o l i i syracusanilor, care plecaseră după cucerirea

P l e m m y r i o n u l u i , a u sosit în cetăţi şi, c o n v i n g î n d u - l e , a u strîns
a r m a t ă c u g î n d u l s-o a d u c ă , d a r N i c i a s , f i i n d i n f o r m a t d e m a i
înainte, a t r i m i s l a s i c e l i i , c a r e a v e a u d r u m d e t r e c e r e pe l a
ei, anume la centoripi , 8
la alicyei 9
şi l a alţii, ca nu cumva
să lase p e d u ş m a n i să t r e a c ă , c i să se strîngă laolaltă şi să-i
împiedice, pentru că astfel duşmanii nu vor m a i încerca să
treacă. A c r a g a n t i n i i n u l e - a u d a t v o i e să t r e a c ă p e l a e i . (2) I n
timp ce sicilienii îşi continuau drumul, sicelii, aşa cum îi
r u g a s e r ă a t e n i e n i i , l e - a u întins o cursă şi, a t a c î n d u - i pe neaş­
t e p t a t e , c î n d e i n u se p ă z e a u , a u d i s t r u s ca l a o p t sute şi a u
pierit dintre ei mulţi, şi toţi solii, în afară de unul, corin-
t i a n . A c e s t a a d u s l a S y r a c u s a p e toţi soldaţii care scăpaseră,
în n u m ă r d e o m i e c i n c i sute.

33 (1) î n aceleaşi z i l e l e - a u v e n i t în a j u t o r şi camarinenii,

anume cinci sute de hopliţi, t r e i s u t e d e soldaţi înarmaţi cu
lănci s i t r e i s u t e d e arcaşi. A t r i m i s si cetatea Gela o flotă,
9 f f '

ca la cinci corăbii, patru sute de suliţaşi şi două sute de

călăreţi. (2) C ă c i a p r o a p e î n t r e a g a S i c i l i e , în a f a r ă de cetatea
A c r a g a s — ea n u e r a î m p r e u n ă c u ceilalţi — a sărit în a j u -

611
 THUCYDIDES

t o r , p e c î n d ceilalţi, trecuţi m a i î n a i n t e c u v e d e r e a , împreună

cu syracusanii, erau împotriva atenienilor. (3) Syracusanii,
după ce t r e c u s e r ă prin peripeţiile cu sicelii, s-au o p r i t de a
se m a i năpusti d e o c a m d a t ă a s u p r a a t e n i e n i l o r . D a r D e m o s t h e ­
nes şi E u r y m e d o n , c î n d a r m a t a era gata, provenind şi d e l a
C o r c y r a şi d e p e c o n t i n e n t , a u t r e c u t c u toată oastea M a r e a
Ionică spre promontoriul Iapygiei. (4) Şi, p o r n i n d de acolo
s - a u d u s în i n s u l e l e C h o i r a d a i , c a r e ţin d e I a p y g i a , şi a u î m ­
b a r c a t pe corăbii nişte suliţaşi i a p y g i 1 0
care făceau p a r t e d i n
neamul m e s s a p i l o r , ca l a o sută c i n c i z e c i , a p o i , r e î n n o i n d
1 1
o
veche prietenie cu Artas, care, fiind conducător, le oferise
suliţaşi, s - a u d u s l a M e t a p o n t i o n , în I t a l i a . (5) Şi, convingînd
pe metapontieni, în virtutea alianţei, să trimită cu ei trei
s u t e d e suliţaşi şi d o u ă trireme, le-au luat în p r i m i r e şi au
trecut pe mare la Thurioi. Aici surprind tocmai pe cei care
f u s e s e r ă e x i l a ţ i , î n u r m a u n e i r ă s c o a l e , şi c a r e e r a u împotriva
atenienilor. (6) Şi, v o i n d să adune toată armata aci, pentru
a vedea dacă m a i rămăsese c i n e v a în urmă şi să convingă
pe thurieni să i a p a r t e , î m p r e u n ă cu ei, l a expediţie cu cît
m a i m a r e a v î n t , d e v r e m e ce se g ă s e s c în aceeaşi situaţie, şi
să a i b ă aceiaşi d u ş m a n i şi p r i e t e n i cu atenienii, a u rămas la
Thurioi şi se o c u p a u c u aceste lucruri.

34 (1) î n acelaşi t i m p , p e l o p o n e s i e n i i , c a r e se g ă s e a u p e cele

douăzeci şi cinci de corăbii şi care, d i n pricina holcadelor,
stăteau a n c o r a ţ i în f a ţ a c o r ă b i i l o r de l a Naupactos, pregătin­
d u - s e p e n t r u l u p t a n a v a l ă şi m a i e c h i p î n d c o r ă b i i , a s t f e l ca să
poată să f i e a p r o a p e în număr egal cu corăbiile attice, por­
nesc p e m a r e , p e l a E r i n e o s , în A c h a i a , în p u n c t u l Rhypice.
(2) Şi, p e n t r u c ă l o c u l în c a r e e r a u a n c o r a ţ i a v e a f o r m a unei
s e m i l u n e , p e d e s t r i m e a c a r e l e v e n i s e în ajutor din amîndouă
p ă r ţ i l e , şi d e l a C o r i n t şi d e l a aliaţii d e acolo, s-a r î n d u i t p e n ­
tru bătaie, pe înălţimile care se p r o f i l a u împrejur, i a r coră­
b i i l e a v e a u s a r c i n a să s t r ă j u i a s c ă s e c t o r u l mării d i n a d î n c ă t u r a
s e m i l u n i i . Flota o conducea c o r i n t i a n u l P o l y a n t h e s . (3) A t e n i e ­
n i i de l a N a u p a c t o s a u p o r n i t î m p o t r i v a l o r c u t r e i z e c i şi t r e i
de corăbii, sub comanda l u i D i p h a l o s . (4) C o r i n t i e n i i , la în­
c e p u t , a u s t a t liniştiţi, a p o i , c î n d s-a r i d i c a t s e m n a l u l d e luptă

612
 CART2A A VII-A

şi l i s-a p ă r u t c ă este m o m e n t u l f a v o r a b i l , a u p o r n i t împotriva

a t e n i e n i l o r şi a u d a t l u p t a n a v a l ă . Şi, c î t v a t i m p , a u r e z i s t a t
unii împotriva celorlalţi. (5) A u f o s t d i s t r u s e t r e i corăbii co­
rintiene; iar dintre cele a t e n i e n e n i c i u n a n u s-a scufundat
cu totul, ci n u m a i şapte n - a u m a i p u t u t p l u t i , d e o a r e c e f u s e ­
seră lovite la pupă şi avariate de corăbiile corintiene, care
a v e a u în această parte urechile prorei m a i groase . 12
(6) Deşi
lupta navală se d ă d e a c u ş a n s e e g a l e şi în a ş a f e l î n c î t fie­
c a r e se c r e d e a î n v i n g ă t o r , totuşi au biruit în cele d i n u r m ă
piloţii atenienilor, atît p e n t r u că vîntul îi împingea în larg,
cît şi p e n t r u c ă c o r i n t i e n i i n u î n a i n t a u s p r e e i ; s - a u d e s p r i n s
u n i i d e alţii f ă r ă să se u r m ă r e a s c ă şi fără să f i e c a p t u r a t v r e u n
om. într-adevăr, corintienii şi p e l o p o n e s i e n i i , l u p t î n d aproape
d e u s c a t , s - a u p u t u t s a l v a , i a r d e l a a t e n i e n i n u s-a scufundat
n i c i o c o r a b i e . (7) D u p ă ce a t e n i e n i i a u p l u t i t s p r e N a u p a c t o s ,
îndată corintienii a u înălţat u n m o n u m e n t în cinstea biruin­
ţei, c a şi cînd a r f i fost victorioşi, pentru că scoseseră din
uz mai multe corăbii duşmane si socoteau că nu fuseseră
învinşi pentru că nici ceilalţi nu învinseseră. Şi corintienii
s o c o t e a u c ă î n v i n s e s e r ă , p e n t r u c ă n u fuseseră î n v i n ş i ; şi a t e ­
nienii socoteau că fuseseră învinşi, pentru că nu obţinuseră
o mare victorie. (8) P l e c î n d deci peloponesienii, i a r pedestri­
mea împrăştiindu-se, atenienii au ridicat şi e i u n monument
în cinstea biruinţei, în Ahaia, socotindu-se victorioşi; monu­
m e n t u l se află ca l a d o u ă zeci d e s t a d i i d e E r i n e o s , u n d e e r a u
ancoraţi corintienii. Astfel s-a terminat lupta navală.

35 (1) D e m o s t h e n e s şi Eurymedon, după ce thurienii s-au

p r e g ă t i t să p o r n e a s c ă în e x p e d i ţ i e alături d e e i , c u ş a p t e sute
de hopliţi, şi c u t r e i sute de suliţaşi, au poruncit corăbiilor
să plutească spre Crotoniatis, i a r ei, făcînd o t r e c e r e în r e ­
v i s t ă a î n t r e g u l u i c o r p p e d e s t r u , a u p o r n i t m a i întîi s p r e rîul
Sybaris, prin teritoriul cetăţii Thurioi. (2) Cînd au ajuns la
rîul Hylias, iar crotoniaţii, trimiţîndu-le soli întru întîmpi-
n a r e , l e - a u s p u s c ă n u l e f a c e p l ă c e r e să t r e a c ă p r i n ţ a r a l o r
c u a r m a t a , a u c o b o r î t d e p e c o r ă b i i şi ş i - a u aşezat t a b ă r a lîngă
tărm, l a revărsarea rîului Hylias; corăbiile acestora i - a u în-

613
 THUCYDIDES

t î m p i n a t în a c e l a ş i loc. A d o u a zi, s-au îmbarcat şi a u con­

tinuat plutirea, oprindu-se pe la cetăţi, în afară de Locris^
pînă cînd a u sosit l a P e t r a , în ţ i n u t u l Rhegium.

36 (1) î n acesi timp, syracusanii, aflînd de plutirea lor,

a u v o i t să f a c ă o î n c e r c a r e c u c o r ă b i i l e s i c u c e a l a l t ă armată
p e d e s t r ă , p e c a r e o strînseseră m a i î n a i n t e de a sosi e i , p e n t r u
c a să l e - o i a înainte. (2) A u p r e g ă t i t f l o t a şi în a l t e p r i v i n ţ e ,
p e n t r u că v e d e a u c ă în u r m a u l t i m e i bătălii n a v a l e e i v o r a v e a
m a i multă experienţă; astfel, scurtînd p r o r e l e corăbiilor, le-au
făcut mai rezistente şi au pus urechi groase prorelor; din
aceste u r e c h i a u întins p r o p t e l e spre ziduri, ca l a cinci sau
şase coţi, î n l ă u n t r u şi în a f a r ă ; în acest f e l se p r e g ă t i s e r ă şi
c o r i n t i e n i i c î n d a u l u p t a t c u p r o r e l e l a N a u p a c t o s . (3) î n f a ţ a c o ­
răbiilor ateniene — care n u fuseseră construite l a f e l , căci
aveau prora subţire, p e n t r u că a t e n i e n i i nu se f o l o s e a u prea
mult de proră în atacuri, ci atacau d i n flanc — syracusanii
a u s o c o t i t c ă v o r r e z i s t a t o t atît d e b i n e , i a r l u p t a c a r e se v a
d a în p o r t u l c e l m a r e şi în c a r e n u se v o r c i o c n i m u l t e co­
răbii p e u n spaţiu l a r g , v a f i î n f a v o a r e a l o r . î n t r - a d e v ă r , e i
îşi făceau socoteala că vor da atacuri proră contra proră,
distrugînd în f e l u l acesta c o r ă b i i l e d u ş m a n e , d e o a r e c e v o r l o ­
v i c u c i o c u r i p u t e r n i c e şi groase p r o e m i n e n ţ e l e s l a b e a l e c o r ă ­
biilor duşmane. (4) Socoteau că in această strîmtoare ate­
nienii nu vor putea nici să-i înconjure, nici să-i atace din
flanc, manevră pe care p u n e a u ei foarte mult temei. Astfel,
e i , p e cît v o r p u t e a , se v o r s i l i să n u le î n g ă d u i e să-i atace
din flanc, i a r strîmtoarea îi va împiedica să-i înconjure. (5)
Mai socoteau c ă se v o r f o l o s i d e l i p s a c î r m a c i l o r , în ceea ce
priveşte neîndemînarea de a lovi l a p r o r ă şi t o c m a i aci vor
o b ţ i n e e i f o a r t e m u l t . î n t r - a d e v ă r — îşi z i c e a u s y r a c u s a n i i — a t e ­
n i e n i i , c î n d v o r f i respinşi, n u v o r p u t e a să se r e t r a g ă d e c î t s p r e
u s c a t şi acest l u c r u v o r t r e b u i să-1 f a c ă p e u n spaţiu îngust,
şi să se î n d r e p t e s p r e u n loc î n g u s t şi a n u m e să se d u c ă s p r e
tabăra l o r ; (6) p e restul portului [gîndeau syracusanii] v o r f i
e i înşişi stăpîni; cînd atenienii se v o r î n g r ă m ă d i pe un spa­
ţiu îngust, dacă vor f i respinşi, într-un punct al frontului,
vor da u n i i peste alţii în acelaşi l o c , şi v o r i n t r a în neorîn-

614
 CARTEA A VII-A

duială. Această poziţie, într-adevăr, a produs o foarte mare

p a g u b ă a t e n i e n i l o r , în t o a t e l u p t e l e n a v a l e , p e n t r u c ă n u a v e a u
loc de manevră în tot portul, aşa cum aveau syracusanii;
fireşte, atenienii nu vor p u t e a să plutească la loc larg, de
vreme ce ei v o r deţine locurile de înaintare şi d e r e t r a g e r e
d i n s p r e m a r e , m a i ales că P l e m m y r i o n u l le v a f i duşman şi
apoi gura portului n u era mare.

37 (1) G î n d i n d u - s e l a ştiinţa şi l a p u t e r e a l o r şi p l i n i de
curaj, m a i ales în urma bătăliei navale anterioare, au por­
nit syracusanii l a acţiune, în acelaşi timp c u p e d e s t r i m e a şi
cu corăbiile. (2) P e d e s t r i m e a a scos-o cu puţin mai înainte,
din c e t a t e , G y l i p p o s şi a d u s - o l a p o r ţ i u n e a d i n z i d u l a t e n i e ­
n i l o r pe c a r e o p u t e a v e d e a , s p r e c e t a t e . C e i d e l a O l y m p i e i o n ,
hopliţii care erau aci, cavalerii, şi gymneteia 1 3
syracusanilor
s-au apropiat de amîndouă părţile de zid. După aceea, coră­
b i i l e s y r a c u s a n i l o r şi a l e aliaţilor a u p o r n i t îndată. (3) A t e n i e ­
n i i , l a început, a u crezut că syracusanii v o r face o încercare
numai cu pedestrimea, dar cînd a u văzut că înaintează spre
e i , în acelaşi t i m p , şi c o r ă b i i l e , a u f o s t c u p r i n ş i de tulburare.
U n i i d i n t r e e i s - a u a l i n i a t s p r e z i d u r i şi în faţa l o r şi a a c e ­
l o r a c a r e înaintau, i a r alţii s - a u r î n d u i t î m p o t r i v a a c e l o r a c a r e
veneau de la Olympieion şi care alergau dinafară — cava­
leri mulţi şi suliţaşi — i a r alţii se îmbarcau pe corăbii şi
s ă r e a u în a j u t o r s p r e a a p ă r a ţ ă r m u l . A p o i , d u p ă ce corăbiile
s - a u u m p l u t , a u p o r n i t î m p o t r i v a d u ş m a n i l o r ş a p t e z e c i şi c i n c i
d e c o r ă b i i , în t i m p ce a l e s y r a c u s a n i l o r e r a u c u t o t u l o p t z e c i .

38 (1) Cea m a i mare parte d i n zi a u p l u t i t unii spre cei­

lalţi, a p o i , i z b i n d u - s e şi încercîndu-se reciproc, dar fără ca
n i c i u n u l să f a c ă v r e u n l u c r u d e m n d e a m i n t i t , a f a r ă d e fap­
tul că s y r a c u s a n i i a u scufundat o corabie sau două ateniene,
s-au despărţit. în acelaşi timp p e d e s t r i m e a s-a retras îndată
d e l a z i d u r i . (2) A d o u a z i s y r a c u s a n i i a u s t a t liniştiţi, lăsînd
să î n ţ e l e a g ă c ă n u a v e a u d e g î n d să f a c ă n i m i c î n v i i t o r u l a p r o ­
piat, dar Nicias, văzînd rezultatele n e p r i e l n i c e ale l u p t e i n a v a l e
şi a ş t e p t î n d u - s e c a s y r a c u s a n i i să î n c e r c e iarăşi, a z o r i t p e t r i e -
r a r h i să p r e g ă t e a s c ă c o r ă b i i l e , d a c ă c u m v a suferiseră v r e o a v a -

615
 THUCYDIDES

r i e , şi a a n c o r a t h o l c a d e l e în f a ţ a g a r d u l u i său d e p a r i , p e c a r e - i
î n f i p s e s e r ă în m a r e , l a î n c h i d e r e a p o r t u l u i în faţa corăbiilor . 14

(3) E l a aşezat h o l c a d e l e r ă m a s e l a o distanţă de d o u ă p i e t r e 1 5

u n a d e a l t a , p e n t r u ca, d a c a v r e o c o r a b i e v a f i a t a c a t ă şi r e s ­
p i n s ă , să a i b ă u n loc de r e f u g i u s i g u r şi să p o a t ă iarăşi porni
l a a t a c în siguranţă. A t e n i e n i i a u p e t r e c u t z i u a p r e g ă t i n d aceste
l u c r u r i , pînă l a căderea nopţii.

39 (1) A doua zi syracusanii, dis-de-dimineaţă, au început

a t a c u l î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r , în acelaşi t i m p şi c u p e d e s t r i m e a
şi c u f l o t a , şi, (2) aşezîndu-şi c o r ă b i i l e î n acelaşi f e l , a u p e t r e c u t
o m a r e p a r t e d i n z i î n c e r c î n d u - s e u n i i p e alţii, p î n ă c î n d Aris­
ton corintianul, fiul l u i Pyrrichos, fiind cel m a i b u n cîrmaci,
d i n aceia care veniseră c u s y r a c u s a n i i , c o n v i n g e pe comandanţii
f l o t e i s a l e să t r i m i t ă p e c i n e v a l a e p i m e l e ţ i i 16
d i n cetate, spre
a l e c e r e să a d u c ă şi să i n s t a l e z e l a m a r e piaţa, în c a r e se f ă ­
cea v î n z a r e a l u c r u r i l o r necesare, s i l i n d u - i a s t f e l p e toţi să v î n d ă
aci toate l u c r u r i l e de mîncare, p e n t r u ca în acest f e l să de­
b a r c e p e o a m e n i i de p e c o r ă b i i şi să l e d e a d e m î n c a r e lîngă
c o r ă b i i , i a r p e u r m ă , în aceeaşi z i , să atace f ă r ă d e v e s t e pe
atenieni.

40 (1) C o m a n d a n ţ i i , l ă s î n d u - s e c o n v i n ş i , a u t r i m i s u n v e s t i ­
t o r şi s-a p r e g ă t i t piaţa, i a r s y r a c u s a n i i î n d a t ă , b ă t î n d pupa,
a u p l u t i t s p r e c e t a t e şi, d e b a r c î n d , a u p r î n z i t acolo. (2) A t e n i e n i i
însă, c r e z î n d că s y r a c u s a n i i , f i i n d î n v i n ş i , se r e t r a g în c e t a t e ,
a u d e b a r c a t în linişte de p e c o r ă b i i , a u f ă c u t şi c e l e l a l t e l u c r u r i
o b i ş n u i t e şi s-au p r e g ă t i t de p r î n z , c u g î n d u l că-n această z i
n - o să m a i d e a b ă t ă l i a n a v a l ă . (3) D a r , p e neaşteptate, s y r a c u ­
sanii, îmbarcîndu-se p e c o r ă b i i , a u p l u t i t iarăşi s p r e atenieni.
A c e ş t i a , în m u l t ă d e z o r d i n e , şi c e i m a i m u l ţ i n e m î n c a ţ i , şi fără
n i c i o rînduială, îmbarcîndu-se pe corăbii, a u început, cu g r e u
şi tîrziu, să p l u t e a s c ă împotriva syracusanilor. (4) î n s ă , cîtva
t i m p a u s t a t d e p a r t e u n i i de alţii, s p i o n î n d u - s e . A p o i , atenienii
a u s o c o t i t c ă n u este b i n e să se r ă z b o i a s c ă şi să se m a c i n e e i
înşişi d i n c a u z a suferinţei, c i să p o r n e a s c ă l a a c ţ i u n e cît m a i
r e p e d e ; d e aceea, l a o c o m a n d ă , n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a syracu­
s a n i l o r , a u î n c e p u t bătălia n a v a l ă . (5) S y r a c u s a n i i , primindu-i

616
 CARTEA A VII-A

şi f i i n d aşezaţi c u p r o r e l e î n d r e p t a t e î m p o t r i v a l o r , aşa cum

plănuiseră, a t a c î n d p r o r ă c o n t r a p r o r ă , a u d i s t r u s c o r ă b i i l e a t e ­
n i e n i l o r , m a i ales a c o l o u n d e n u a v e a u v î s l e , i a r c e i de pe
punţi, z v î r l i n d c u suliţe în e i , l e p r o d u c e a u m a r i p a g u b e şi î n c ă
si m a i m u l t s y r a c u s a n i i , c a r e e r a u î m b a r c a ţ i p e c o r ă b i i l e l u n g i ,
p l u t i n d p e l î n g ă d u ş m a n i şi n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a c e l o r m a i c u ­
rajoşi o a m e n i de p e c o r ă b i i l e d u ş m a n e , a p o i a t a c î n d u - i d i n f l a n c ,
zvîrleau de pe corăbii lănci împotriva vîslaşilor duşmani.

41 (1) P î n ă l a u r m ă a u l u p t a t s y r a c u s a n i i p e m a r e , c u toată
p u t e r e a , şi a u î n v i n s , i a r a t e n i e n i i , f i i n d respinşi, s - a u r e f u g i a t
cu holcadele la locul lor de ancorare. (2) Navele syracusa­
n i l o r a u urmărit pe atenieni pînă l a holcade, apoi le împiedi­
cau antenele , prevăzute cu d e l f i n i
1 7
d e p l u m b , r i d i c a t e de pe
h o l c a d e d e a s u p r a s p a ţ i i l o r d i n t r e c o r ă b i i . (3) D o u ă n a v e syra­
cusane, îmbătate de v i c t o r i e , s-au a p r o p i a t p r e a m u l t de hol­
c a d e şi a u f o s t d i s t r u s e , i a r u n a d i n t r e e l e a f o s t c a p t u r a t ă c u
o a m e n i c u t o t . (4) S y r a c u s a n i i a u s c u f u n d a t şapte n a v e a t e n i e ­
ne şi a u a v a r i a t m u l t e , p e u n i i o a m e n i i - a u făcut prizonieri,
p e alţii i - a u u c i s , a p o i s - a u r e t r a s şi a u r i d i c a t m o n u m e n t e î n
c i n s t e a b i r u i n ţ e i a d o u ă l u p t e n a v a l e ; îşi p u n e a u c u tărie nă­
d e j d e a î n n a v e l e l o r şi c r e d e a u c ă sînt c u m u l t m a i t a r i decît
d u ş m a n i i , aşa c ă s o c o t e a u c ă v o r s u p u n e şi p e d e s t r i m e a . E i se
p r e g ă t e a u ca să a t a c e iarăşi c u a m î n d o u ă f o r ţ e l e a r m a t e [şi c u
p e d e s t r i m e a şi c u f l o t a ] .

42 (1) î n acest timp, Demosthenes şi E u r y m e d o n a u sosit,

aducînd a j u t o r u l a t e n i a n şi a n u m e , o p t z e c i şi t r e i de corăbii,
î m p r e u n ă c u a l aliaţilor şi c i n c i m i i de hopliţi, a t e n i e n i şi aliaţi;
suliţaşi, b a r b a r i şi e l e n i , d e s t u l de m u l ţ i , a p o i prăştiaşi şi arcaşi
şi destulă a r m a t ă d e c e l e l a l t e s o i u r i . (2) S y r a c u s a n i i şi aliaţii
l o r a u fost f o a r t e impresionaţi pe m o m e n t , crezînd că n u v o r
p u t e a să m a i scape d e p r i m e j d i e , p e n t r u c ă v e d e a u că, deşi D e ­
c e l e i a e r a asediată c u z i d u r i , l e v e n i s e totuşi a t e n i e n i l o r o a r ­
m a t ă e g a l ă şi a s e m ă n ă t o a r e c u cea a n t e r i o a r ă , i a r p u t e r e a a t e ­
n i e n i l o r p ă r e a în t o a t e p r i v i n ţ e l e multă. A r m a t a anterioară a
a t e n i e n i l o r a p r i n s o a r e c a r e c u r a j , aşa c u m se î n t î m p l ă după
un d e z a s t r u . (3) Demosthenes, văzînd cum stau lucrurile şi

617
 THUCYDIDES

s o c o t i n d c ă n u m a i este p o s i b i l să p i a r d ă t i m p u l şi să p ă ţ e a s c ă
ceea ce păţise N i c i a s (într-adevăr, v e n i r e a a c e s t u i a fusese la
început înfricoşătoare, dar pentru că nu atacase îndată pe
syracusani, ci-şi petrecuse iarna la Catana, a început să fie
dispreţuit, i a r G y l i p p o s i - a l u a t - o î n a i n t e , v e n i n d c u a r m a t a d i n
Pelopones, armată pe care syracusanii nici n-ar f i chemat-o
în ajutor, dacă N i c i a s i - a r f i atacat îndată; căci la început
syracusanii crezînd că sînt în s t a r e să reziste, în cele din
u r m ă a r f i v ă z u t c ă l e sînt i n f e r i o r i a t e n i e n i l o r si a r f i f o s t în¬
conjuraţi c u z i d u r i , încît chiar dacă l a c e d e m o n i e n i i l e - a r f i t r i ­
m i s armată, n u i - a r m a i f i p u t u t a j u t a cu n i m i c ) . Demosthenes,
e x a m i n î n d aceste l u c r u r i şi ştiind c ă şi e l , în î m p r e j u r a r e a de
faţă, m a i ales în p r i m a z i , i n s p i r ă cea m a i m a r e f r i c ă d u ş m a n i ­
l o r , v o i a să se f o l o s e a s c ă în cea m a i m a r e g r a b ă d e t e a m a p e
care o i n s p i r a duşmanului armata d e faţă. (4) A s t f e l , văzînd
că z i d u r i l e s y r a c u s a n i l o r , r i d i c a t e de-a l u n g u l celor duşmane,
pentru a împiedica pe atenieni să-i înconjure cu ziduri, sînt
s i m p l e şi c ă d a c ă se v a p u n e stăpînire p e suişul s p r e E p i p o l a i
şi, d u p ă aceea, p e t a b ă r a c a r e se găsea acolo, v a p u t e a să f i e
u ş o r c u c e r i t ă — p e n t r u că n i m e n i n u l e v a m a i p u t e a r e z i s t a
— a trecut l a fapte, considerînd că finalul războiului va f i
f o a r t e a p r o p i a t . (5) î n t r - a d e v ă r , s a u v a i z b u t i să c u c e r e a s c ă Sy­
r a c u s a , s a u v a r e t r a g e a r m a t a şi n u v a m a i p i e r d e n i c i pe a t e ­
n i e n i i c a r e e r a u î m p r e u n ă c u e l î n e x p e d i ţ i e , şi n i c i întreaga
c e t a t e . (6) D e c i , m a i întîi a t e n i e n i i , d e b a r c î n d , a u p î r j o l i t p ă m î n ­
tul s y r a c u s a n i l o r , pe l î n g ă A n a p o s şi l - a u o c u p a t c u armata,
c u p e d e s t r i m e a şi c u c o r ă b i i l e . S y r a c u s a n i i n u s - a u împotrivit
p e d e s t r i m i i şi f l o t e i , c i d o a r c u călăreţii şi suliţaşii c a r e v e n e a u
de l a O l y m p i e i o n .

43 (1) D u p ă aceea, D e m o s t h e n e s a s o c o t i t c ă este b i n e m a i

întîi să a t a c e z i d u l c u m a ş i n i d e r ă z b o i . D a r , d e v r e m e ce, pe
c î n d se î n d r e p t a l a a t a c , m a ş i n i l e de r ă z b o i a u f o s t i n c e n d i a t e
d e către d u ş m a n i i c a r e se a p ă r a u de p e z i d u r i , şi a u f o s t r e s ­
pinşi c î n d a u a t a c a t c u r e s t u l a r m a t e i , a s o c o t i t c ă n u t r e b u i e
să m a i p i a r d ă t i m p u l şi a c o n v i n s p e N i c i a s şi p e ceilalţi co­
l e g i , aşa c u m a v e a d e g î n d , să î n c e r c e c u c e r i r e a p u n c t u l u i Epi­
p o l a i . (2) î n s ă s o c o t e a c ă în t i m p u l z i l e i este c u n e p u t i n ţ ă să

618
 CARTEA A VII-A

se a p r o p i e şi să se u r c e n e o b s e r v a ţ i . D e aceea a d a t o r d i n s o l ­
d a ţ i l o r să-şi i a h r a n ă p e c i n c i z i l e şi, l u î n d p e toţi p i e t r a r i i şi
d u l g h e r i i şi t o a t e cele ce m a i t r e b u i a u p e n t r u r i d i c a r e a z i d u l u i ,
în e v e n t u a l i t a t e a v i c t o r i e i , e l însuşi, p e la p r i m u l somn, îm­
p r e u n ă c u E u r y m e d o n şi M e n a n d r o s , a u r i d i c a t î n t r e a g a a r m a t ă
şi a u p o r n i t s p r e E p i p o l a i ; N i c i a s a f o s t lăsat l a z i d u r i . (3) Şi
c î n d a u a j u n s l a E p i p o l a i , în p u n c t u l E u r y e l o s , p e a c o l o p e u n ­
d e se u r c a s e şi p r i m a a r m a t ă , a u s c ă p a t n e o b s e r v a ţ i d e străjerii
s y r a c u s a n i l o r şi, u r c î n d p e z i d u l p e c a r e - 1 a v e a u a c o l o s y r a c u ­
s a n i i , l - a u c a p t u r a t şi a u o m o r î t c î t e v a străji. (4) C e i m a i mulţi
syracusani, f u g i n d îndată spre cele t r e i tabere, de pe Epipolai
— u n a a s y r a c u s a n i l o r , a l t a a celorlalţi s i c i l i e n i , i a r a l t a a a l i a ­
ţilor — a u v e s t i t u r c a r e a a t e n i e n i l o r şi a u c o m u n i c a t - o şi c e l o r
şase s u t e de syracusani, care cei dintîi stăteau de strajă în
a c e a s t ă p a r t e a î n ă l ţ i m i i E p i p o l a i . (5) E i a u sărit î n d a t ă să se
a p e r e , d a r D e m o s t h e n e s şi a t e n i e n i i , î n t î m p i n î n d u - i c î n d v e n e a u
la atac, i - a u respins c u c u r a j . A t e n i e n i i a u p o r n i t îndată m a i
d e p a r t e , p e n t r u ca să n u ş o v ă i e şi să n u le s c a d ă a v î n t u l în
realizarea lucrului pentru care veniseră; alţii, de la prima
lovitură, au cucerit zidul syracusanilor, pentru că apărătorii
n - a u r e z i s t a t , şi a u d i s t r u s c r e n e l u r i l e . (6) S y r a c u s a n i i , aliaţii,
G y l i p p o s şi o a m e n i i săi a u sărit l a a p ă r a r e d i n p o s t u r i l e a f l a t e
înaintea z i d u r i l o r şi, î n d r ă z n e a l a a t e n i e n i l o r f i i n d c u t o t u l n e a ş ­
teptată pentru e i , m a i ales că era noapte, s-au năpustit în
d e z o r d i n e a s u p r a a t e n i e n i l o r , d a r a u f o s t respinşi de l a î n c e p u t ,
aşa că s-au retras. (7) D a r p e n t r u că a t e n i e n i i înaintau mai
mult în d e z o r d i n e s o c o t i n d u - s e v i c t o r i o ş i , şi, d o r i n d să treacă
cît m a i repede p r i n t r e duşmanii care n u luptaseră încă, p e n t r u
ca n u c u m v a , d a c ă v o r î n c e t a u r m ă r i r e a , să se c o n c e n t r e z e i a ­
răşi, b e o ţ i e n i i c e i dintîi l i s - a u o p u s şi, a t a c î n d u - i , i - a u întors
şi i - a u p u s p e fugă.

44 (1) Şi a t u n c i atenienii şi-au d a t s e a m a c ă sînt în m a r e

î n c u r c ă t u r ă , d a r n u p u t e a u a f l a u n i i d e l a alţii în ce f e l se p r o ­
dusese. De bună seamă c ă în timpul zilei lucrurile sînt m a i
clare, dar nici atunci cei prezenţi n u puteau vedea totul, ci
n u m a i ceea ce se p e t r e c e a în d r e p t u l f i e c ă r u i a , p e c î n d în tim­
pul unor lupte nocturne, care a v e a u loc numai între armate

619
 THUCYDIDES

m a r i , c u m a r f i p u t u t c i n e v a să v a d ă c e v a s i g u r ? (2) E r a î n ­
t r - a d e v ă r l u n ă p l i n ă , şi se v e d e a u u n i i p e alţii, aşa c u m este
f i r e s c să se v a d ă într-o asemenea situaţie, i n t u i n d u - ş i silueta
c o r p u l u i , d a r n u e r a u siguri cine a n u m e era cel d i n apropiere.
M u l ţ i h o p l i ţ i , şi d i n t r - o p a r t e şi d i n a l t a , se î n v î r t e a u într-un
spaţiu îngust. (3) P e c î n d u n i i d i n t r e a t e n i e n i e r a u î n v i n ş i , alţii
înaintau neînfrînţi de l a p r i m u l marş. O m a r e p a r t e d i n a r m a t a
l o r se u r c a s e , i a r a l t a se u r c a î n c ă , a s t f e l c ă n u m a i ştiau î n ­
c o t r o m e r g . A s t f e l , p e n t r u c ă de l a î n c e p u t se p r o d u s e s e tulbu­
r a r e , t o a t e i n t r a s e r ă în d e z o r d i n e şi e r a g r e u să se recunoască
d u p ă strigăt. (4) î n acest f e l , s y r a c u s a n i i şi aliaţii l o r , f i i n d în­
v i n g ă t o r i , d ă d e a u c o m e n z i c u v o c e t a r e , n e f i i n d p o s i b i l , în t i m ­
p u l n o p ţ i i , să se s e m n a l i z e z e în a l t f e l şi, în a c e l a ş i t i m p , să
ţină p i e p t c e l o r c a r e îi a t a c a u ; a t e n i e n i i c ă u t a u şi e i p e a i l o r
şi ţ i n e a u p i e p t şi d u ş m a n i l o r c a r e v e n e a u d i n faţă, i a r , d a c ă
p r i n t r e c e i c a r e f u g i s e r ă d e c u r î n d e r a v r e u n u l ostaş a m i c , îl
b ă n u i a u d u ş m a n , şi, f o l o s i n d u - s e des d e c o n s e m n , p e n t r u c ă n u
e r a p o s i b i l a l t f e l să se c u n o a s c ă , se t u l b u r a u u n i i p e alţii, p e n ­
t r u c ă se î n t r e b a u toţi în acelaşi t i m p ; în acest f e l însă d u ş m a ­
nilor l i se dădea de ştire. (5) Atenienii nu cunoşteau însă
c o n s e m n u l d u ş m a n i l o r , p e n t r u c ă aceştia e r a u v i c t o r i o ş i şi, n e ­
fiind în d e z o r d i n e , e r a u m a i g r e u r e c u n o s c u ţ i de atenieni; în
acest f e l , d a c ă a t e n i e n i i f i i n d în n u m ă r m a r e p e s t e c î ţ i v a d u ş ­
m a n i , aceştia f u g e a u d i n faţa l o r p e n t r u că l e c u n o ş t e a u con­
s e m n u l , pe cînd atenienii, dacă n u răspundeau l a p a r o l a duşma­
n i l o r , e r a u ucişi. (6) F o a r t e m u l t e n e a j u n s u r i l e - a a d u s şi c î n t a -
r e a p a i a n u l u i . î n t r - a d e v ă r , f i i n d c î n t a t şi d e u n i i şi d e alţii, se
p r o d u c e a m a r e î n c u r c ă t u r ă , d e o a r e c e şi a r g e i e n i i şi c o r c y r e i e n i i
şi toţi cîţi e r a u d o r i e n i , alături de a t e n i e n i , c î n d c î n t a u p a i a n u î
v î r a u f r i c a în a t e n i e n i , i a r d u ş m a n i i l o r l a f e l . (7) î n cele d i n
urmă, năpustindu-se unii asupra altora în multe puncte ale
taberei, după ce a u i n t r a t o dată în t u l b u r a r e , n u n u m a i că
v î r a u s p a i m a u n i i într-alţii, d a r c h i a r a j u n g e a u să se i a l a luptă
p r i e t e n c u p r i e t e n , cetăţeni c u cetăţeni, şi c u g r e u p u t e a u să f i e
descleştaţi. (8) Şi, f i i n d u r m ă r i ţ i , m u l ţ i săreau d e p e înălţimi
şi se o m o r a u s i n g u r i , deoarece coborîrea de pe Epipolai era
s t r i m t ă ; şi, d u p ă ce a c e i a , c a r e se s a l v a u a j u n g e a u l a c î m p i e ,
m u l ţ i d i n t r e e i , şi m a i ales a c e i a c a r e f ă c e a u p a r t e d i n p r i m u l

620
 CARTEA A VII-A

c o n t i n g e n t d e soldaţi, c u n o s c î n d m a i b i n e l o c u l , o l u a u l a fugă
s p r e t a b ă r ă , i a r c e i c a r e v e n e a u m a i tîrziu, d a c ă greşiseră dru­
m u l , rătăceau pe cîmpie; pe aceştia i - a u u c i s , c î n d s-a făcut
ziuă, c a v a l e r i i s y r a c u s a n i l o r , c a r e s t r ă b ă t e a u c î m p i a .

45 (1) A d o u a z i , s y r a c u s a n i i a u înălţat d o u ă m o n u m e n t e în
cinstea b i r u i n ţ e i , şi p e Epipolai, pe u n d e e r a u r c a r e a , şi pe
l o c u l în c a r e b e o ţ i e n i i a u r e z i s t a t m a i întîi; a t e n i e n i i şi-au r i ­
d i c a t m o r ţ i i p r e v ă z u ţ i în armistiţiu. A u m u r i t m u l ţ i d i n t r e ei
şi d i n t r e aliaţi, d a r a u f o s t c a p t u r a t e a r m e î n c ă şi m a i m u l t e
d e c î t e r a u m o r ţ i . î n t r - a d e v ă r , c e i c a r e f u s e s e r ă siliţi să sară de
pe înălţimi, fără s c u t u r i , u n i i au murit, i a r alţii s - a u salvat.

46 D u p ă aceasta, s y r a c u s a n i i , c ă p ă t î n d c u r a j , c u m este f i r e s c
în u r m a unui succes neaşteptat, ca şi m a i î n a i n t e , a u trimis
l a A c r a g a s , c a r e e r a în r ă s c o a l ă , p e S i c a n o s , c u cincisprezece
c o r ă b i i , p e n t r u ca, d a c ă v a p u t e a , să atragă c e t a t e a de partea
l o r . G y l i p p o s a p o r n i t î n d a t ă p e u s c a t în r e s t u l S i c i l i e i , ca să
m a i aducă armată, p e n t r u că nădăjduia că v a l u a c u asalt z i ­
d u r i l e a t e n i e n i l o r şi de v r e m e ce e v e n i m e n t e l e d e p e Epipolaî
se d e s f ă ş u r a s e r ă în acest f e l .

47 (1) î n acest t i m p , c o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i l o r se sfătuiau, şi

c u p r i v i r e l a d e z a s t r u l s u f e r i t , şi c u p r i v i r e l a d e s c u r a j a r e a c a r e
d o m n e a în t a b ă r ă , în c l i p e l e de faţă. î n t r - a d e v ă r , e i c o n s t a t a u
c ă n u i z b u t i s e r ă în î n c e r c a r e , i a r soldaţii n u m a i p u t e a u s u f e r i
ş e d e r e a a c o l o . (2) E i m a i e r a u apăsaţi de b o a l ă d i n d o u ă m o t i v e :
şi p e n t r u c ă se a f l a u m a i ales în a c e l a n o t i m p în c a r e o a m e n i i
sînt c u d e o s e b i r e slăbiţi, şi p e n t r u c ă l o c u l în c a r e - ş i aşezaseră
tabăra e r a m l ă ş t i n o s şi r ă u şi t o a t e c e l e l a l t e se întâmplaseră
împotriva aşteptărilor. (3) D e aceea, D e m o s t h e n e s era de pă­
r e r e c ă n u t r e b u i e să m a i r ă m î n ă şi d e v r e m e ce p l a n u l , p e n ­
tru realizarea căruia se avîntase în primejdie pe Epipolai.
eşuase, sfatul strategilor era pentru plecare, fiind de părere
să n u m a i z ă b o v e a s c ă atîta v r e m e cît m a r e a p u t e a să f i e t r e ­
cută şi cît a r m a t a m a i p u t e a î n c ă să d o m i n e c u c o r ă b i i l e pe
care le primiseră d e c u r î n d . (4) E l s p u n e a c ă p e n t r u cetatea
A t e n a este m a i d e f o l o s să f a c ă r ă z b o i u l î m p o t r i v a a c e l o r a c a r e

621
 THUCYDIDES

îi î n c o n j u r a u p e e i înşişi c u z i d u r i , a c o l o , p e loc, d e c î t î m p o t r i v a
s y r a c u s a n i l o r , pe c a r e n u m a i e r a u ş o r să-i supună, şi c ă , n i c i
a l t m i n t r e l e a n u este l o g i c să stea p e loc, c h e l t u i n d b a n i mulţi.
48 (1) A c e a s t a e r a p ă r e r e a l u i D e m o s t h e n e s . N i c i a s socotea
şi e l că situaţia l o r este r e a , d a r n u v o i a să a r a t e î n v o r b e slă­
b i c i u n e a l o r şi n u e r a d e p ă r e r e să se v o t e z e în p l i n ă a d u n a r e
r e t r a g e r e a şi să se dea astfel în v i l e a g duşmanilor; zicea că
v o r p u t e a să scape m a i u ş o r n e o b s e r v a ţ i , c î n d v o r v o i să facă
aceasta. (2) P e de altă p a r t e şi situaţia d u ş m a n i l o r , d i n cele
ce ştia e l m a i m u l t d e c î t alţii, îi d ă d e a o a r e c a r e n ă d e j d e c ă v a
f i m a i r e a d e c î t a l o r , d a c ă v o r p e r s i s t a să r ă m î n ă p e l o c , p e n ­
t r u că, g î n d e a e l , îi v o r m ă c i n a l i p s a d e b a n i , m a i ales că e i
înşişi d o m i n a u p e m a r e c u c o r ă b i i l e a c t u a l e . î n t r - a d e v ă r , se m a i
a f l a u şi în S y r a c u s a u n i i c a r e v o i a u să î n c r e d i n ţ e z e a t e n i e n i l o r
c e t a t e a şi d u c e a u c u e l t r a t a t i v e s e c r e t e ; e l însă n u - i l ă s a să sc
î n a p o i e z e în p a t r i e . (3) N i c i a s , c u n o s c î n d aceste l u c r u r i , e r a n e -
hotărît şi î n c l i n a c ă t r e a m b e l e soluţii, d a r , p e f a ţ ă , a d e c l a r a t
că n u v a r e t r a g e a r m a t a . A spus c ă ştie b i n e că a t e n i e n i i n u
v o r a c c e p t a a c e a s t ă h o t ă r î r e a l o r , d e a se r e t r a g e , f ă r ă c a e i să
f i v o t a t retragerea. într-adevăr, zicea el, p e n t r u soarta l o r în­
şişi n u v o r v o t a a c e i o a m e n i c a r e a u v ă z u t situaţia existentă
aşa c u m o v ă d e i înşişi şi n u v o r a s c u l t a pe alţii p e n t r u a c e r ­
ceta, c i se v o r lăsa c o n v i n ş i m a i ales d e acuzaţiile p e c a r e l e
v o r p r o f e s a u n i i c u m a i m u l t ă m ă i e s t r i e r e t o r i c ă . (4) A m a i spus
c ă d i n t r e soldaţii c a r e sînt de faţă, m u l ţ i şi c h i a r f o a r t e mulţi
c a r e a c u m strigă c ă sînt în p r i m e j d i i , î n d a t ă ce v o r a j u n g e l a
A t e n a v o r susţine, strigînd, c o n t r a r i u l , c u m că g e n e r a l i i s-au
întors în p a t r i e , f i i n d mituiţi. A spus, d e c i , c ă n u v r e a — cu­
n o s c î n d f i r e a a t e n i e n i l o r — să p i a r ă d e m î n a l o r , d i n p r i c i n a
u n e i învinuiri u r î t e şi n e d r e p t e , c i p r e f e r ă să p i a r ă de mîna
d u ş m a n i l o r , d a c ă t r e b u i e , r i s c î n d u - ş i viaţa. (5) A m a i spus că
situaţia s y r a c u s a n i l o r este m a i r e a d e c î t a l o r înşişi, p e n t r u că,
s y r a c u s a n i i se h r ă n e s c c u grîu a d u s pe b a n i d i n străinătate şi
c ă c h e l t u i e s c în acelaşi t i m p şi c u f o r t u r i l e d i n j u r u l cetăţii şi
c ă t r e b u i e să î n t r e ţ i n ă şi o m a r e f l o t ă p e t i m p d e u n a n ; în
acelaşi t i m p însă b a n i i l e l i p s e s c şi în s c u r t t i m p n - o să a i b ă
d e u n d e să-i m a i p r o c u r e . P î n ă a c u m e i a u c h e l t u i t d o u ă m i i d e
talanţi şi d a t o r e a z ă î n c ă şi m a i m u l t ; d a c ă v o r f i o r i c î t d e p u ţ i n

622
 CARTEA A VII-A

lipsiţi de a r m a t a d e faţă, d i n n e p u t i n ţ a de a o h r ă n i , situaţia

l o r se v a nărui, d e v r e m e ce p u t e r e a l o r c o n s t ă d i n a u x i l i a r i şi
nu este supusă ordinelor, ca cea ateniană. (6) N i c i a s a spus,
d e c i , că t r e b u i e să m a i stea p e l o c şi să a ş t e p t e ; să n u se r e ­
tragă, înfrînţi d i n p r i c i n a b a n i l o r , în c a r e e i sînt totuşi m a i
puternici.

49 (1) A c e s t e l u c r u r i l e susţinea c u tărie N i c i a s , cunoscînd

c u d e - a m ă n u n t u l situaţia d i n S y r a c u s a , l i p s a d e b a n i , şi f a p t u l
c ă a c o l o se găseau m u l ţ i c a r e v o i a u să î n c r e d i n ţ e z e atenienilor
situaţia şi c a r e d u c e a u t r a t a t i v e c u e l să n u p l e c e , a p o i p e n t r u
că, în acelaşi t i m p , se b i z u i a c u m a i m u l t c u r a j pe c o r ă b i i d e c î t
se b i z u i s e m a i înainte, c î n d fusese î n v i n s . (2) D e m o s t h e n e s însă
n i c i n u v o i a să a u d ă să m a i r ă m î n ă p e l o c ; d a r d a c ă , totuşi, n u
trebuie să retragă armata fără votul atenienilor, ci să lase
t i m p u l să l u c r e z e , a spus c ă este n e c e s a r să se r e t r a g ă l a T h a p ­
sos s a u l a C a t a n a ; d e a c o l o v o r a v e a c u ce se hrăni, c u t r e i e r î n d
c u p e d e s t r i m e a cea m a i m a r e p a r t e a ţinutului, şi, devastînd
o g o a r e l e d u ş m a n i l o r , îi v o r l o v i şi p e e i . A p o i v o r d a l u p t e c u
c o r ă b i i l e în l a r g u l m ă r i i , n u l a s t r î m t o a r e , c a r e este în a v a n t a j u l
d u ş m a n i l o r , c i în l a r g , în c a r e şi e x p e r i e n ţ a l e v a f i f o l o s i t o a r e ,
şi v o r p u t e a să se şi r e t r a g ă şi să f a c ă m e n e v r e n a v a l e , n u î n ­
t r - u n s p a ţ i u r e d u s şi l i m i t a t , c i r i d i c î n d a n c o r a s p r e l a r g . (3) î n ­
t r - u n c u v î n t , e l a spus că în n i c i u n caz n u s o c o t e ş t e c ă t r e b u i e
să m a i r ă m î n ă , c i c ă t r e b u i e să se retragă cît m a i d e g r a b ă . D e
asemenea, E u r y m e d o n susţinea aceleaşi m a n e v r e c a şi e l . (4)
D a r , de v r e m e ce N i c i a s se î m p o t r i v e a , s-a p r o d u s u n f e l de silă
şi de e z i t a r e , b a c h i a r s-a î n f i r i p a t b ă n u i a l a c ă N i c i a s ştie m a i
m u l t e l u c r u r i d e se î n d ă r ă t n i c e ş t e atîta. î n acest f e l a u ş o v ă i t
a t e n i e n i i şi a u r ă m a s p e loc.

50 (1) î n acest t i m p G y l i p p o s şi S i c a n o s a u sosit l a S y r a c u s a ,

i a r S i c a n o s n - a p u t u t a j u n g e l a A c r a g a s , p e n t r u că, în t i m p ce e l
era la Gela, g r u p a r e a favorabilă s y r a c u s a n i l o r fusese izgonită
d i n c e t a t e . î n s c h i m b G y l i p p o s a v e n i t în S i c i l i a a d u c î n d c u s i n e
o altă a r m a t ă , d e s t u l d e n u m e r o a s ă şi pe s o l d a ţ i i c a r e - i fuseseră
trimişi d i n P e l o p o n e s , p r i m ă v a r a , în h o l c a d e , şi c a r e sosiseră d i n
L i b i a l a S e l i n u s . (2) î n t r - a d e v ă r , s o s i n d î n L i b i a , c i r e n a i i l e d ă -

623
 THUCYDIDES

d u s e r ă d o u ă t r i r e m e şi c o m a n d a n ţ i , i a r în t i m p u l plutirii au
v e n i t în a j u t o r cetăţii E v e s p e r i d e s , c a r e e r a asediată d e l i b i e n i ;
e i a u î n f r î n t p e l i b i e n i . A p o i , de a c i , a u p l u t i t s p r e N e a p o l i s , u n
e m p o r i u c a r t a g i n e z , d e c a r e S i c i l i a se află l a o d e p ă r t a r e d e c e l
puţin două z i l e şi o n o a p t e d e p l u t i r e şi, trecînd marea, de
a c o l o a u a j u n s l a S e l i n u s . (3) S y r a c u s a n i i , d e îndată ce a u sosit
aceştia, s - a u p r e g ă t i t să a t a c e p e a t e n i e n i d i n d o u ă p ă r ţ i , şi c u
c o r ă b i i l e şi c u p e d e s t r i m e a . C o m a n d a n ţ i i a t e n i e n i l o r , v ă z î n d că
d u ş m a n i l o r l i se alăturase o altă a r m a t ă şi că situaţia l o r n u
m e r g e a s p r e b i n e , c i , d i m p o t r i v ă , c o n t i n u a în f i e c a r e z i să se
înrăutăţească, f i i n d m a i ales apăsaţi d e s l ă b i c i u n e a o a m e n i l o r ,
se c ă i a u c ă n u se retrăseseră d e m a i înainte. Şi p e l î n g ă aceasta
n i c i N i c i a s n u se m a i î m p o t r i v e a c a m a i înainte, c i , d i m p o t r i v ă ,
s p u n e a p e f a ţ ă c ă s o c o t e ş t e c ă t r e b u i e să se p u n ă l a v o t p l e c a ­
r e a ; totodată, i - a a n u n ţ a t p e toţi c ă se v o r r e t r a g e cît m a i p e
furiş p e m a r e şi să f i e g a t a d e p l e c a r e , c î n d se v a d a s e m n a ­
lul. (4) D a r t o t ş o v ă i n d e i să p o r n e a s c ă pe m a r e , cînd toate
erau pregătite, s-a produs o eclipsă de lună cînd t o c m a i pe
cer era lună plină. M a r e a m a j o r i t a t e a a t e n i e n i l o r , gîndindu-se
l a eclipsă, c e r e a u c o m a n d a n ţ i l o r să r ă m î n ă p e l o c , i a r N i c i a s ,
c a r e de a l t f e l e r a c a m p r e a a p l e c a t s p r e d i v i n a ţ i e şi s p r e s u ­
perstiţie, a s p u s c ă n u se v a d e l i b e r a n i m i c m a i î n a i n t e de a
s t a p e loc d o u ă z e c i şi ş a p t e de z i l e , p î n ă să se p u n ă î n m i ş c a r e
aşa c u m s p u n e a u p r e z i c ă t o r i i . A ş a d a r , a t e n i e n i i a u rămas pe
l o c , deşi m a i î n a i n t e e r a u g a t a să plece.

51 (1) S y r a c u s a n i i , f i i n d i n f o r m a ţ i şi d e s p r e acest l u c r u , e r a u
şi m a i m u l t tentaţi să n u - i lase d i n m î n ă , d e v r e m e ce a t e n i e ­
nii înşişi îşi dăduseră seama că n u sînt mai puternici decît
s y r a c u s a n i i , n i c i în c o r ă b i i , n i c i în p e d e s t r i m e , căci a l t f e l n - a r
fi pus l a cale p l u t i r e a ; totodată, n u v o i a u ca a t e n i e n i i să se
aşeze în altă p a r t e în S i c i l i a şi să f i e m a i g r e u d e a j u n s c u
războiul l a ei, ci le convenea să-i silească cît m a i r e p e d e să
d e a bătălia n a v a l ă a c u m , şi în l o c u l în c a r e l e este l o r f a v o ­
rabil. (2) A u e c h i p a t d e c i corăbiile şi a u f ă c u t exerciţii cîte
z i l e a u s o c o t i t e i c ă este necesar. î n p r i m a z i , a u d a t u n a t a o
la zidurile atenienilor; o parte d i n armata lor, n u prea mare,
constituită d i n călăreţi şi hopliţi, a d a t u n a t a c l a p o r ţ i şi a u

624
 CARTEA A VII-A

i n t e r c e p t a t c î ţ i v a h o p l i ţ i a t e n i e n i şi, r e s p i n g î n d u - i , a u început
să-i u r m ă r e a s c ă , d a r , p e n t r u c ă i n t r a r e a e r a strimtă, a t e n i e n i i
a u p i e r d u t n u m a i şaptezeci d e călăreţi şi c î ţ i v a hopliţi.

52 (1) In a c e a s t ă z i a r m a t a s y r a c u s a n i l o r s-a r e t r a s ; a d o u a
z i , însă, e i a u p o r n i t l a a t a c c u ş a p t e z e c i şi şase d e c o r ă b i i şi
a u înaintat şi c u p e d e s t r i m e a spre ziduri. A t e n i e n i i le-au ieşit
în c a l e c u o p t z e c i şi şase d e c o r ă b i i şi, l u î n d c o n t a c t , a u î n c e p u t
l u p t a n a v a l ă . (2) S y r a c u s a n i i şi aliaţii l o r , î n v i n g î n d p e Eury­
m e d o n , c a r e c o m a n d a a r i p a d r e a p t ă a a t e n i e n i l o r şi c a r e voia
să î n c o n j u r e c o r ă b i i l e d u ş m a n i l o r şi să-i atragă s p r e ţ ă r m au
i z o l a t m a i întîi m i j l o c u l a r m a t e i a t e n i e n i l o r şi l - a u c a p t u r a t şi
pe E u r y m e d o n în s c o b i t u r a şi a d î n c i t u r a p o r t u l u i ; pe el l - a u
ucis, i a r corăbiile care e r a u c u el le-au distrus. A p o i a u urmărit
t o a t e c e l e l a l t e c o r ă b i i a l e a t e n i e n i l o r şi l e - a u î m p i n s s p r e uscat.

53 (1) G y l i p p o s , v ă z î n d c o r ă b i i l e d u ş m a n i l o r î n f r î n t e şi d u s e d i n ­
c o l o d e g a r d u r i l e d e p a r i şi de t a b ă r a l o r p r o p r i e şi c ă u t î n d să
d i s t r u g ă p e o a m e n i i c a r e c o b o r a u de p c c o r ă b i i , p e n t r u ca s y r a ­
c u s a n i i să-şi p o a t ă a p r o p i a m a i uşor c o r ă b i i l e d e u s c a t u l care
l e e r a p r i e t e n , a sărit î n a j u t o r c u o p a r t e a a r m a t e i s p r e i s t ­
m u l p o r t u l u i . (2) T h y r e n i e n i i — c ă c i ei f ă c e a u de s t r a j ă a c i p e n ­
tru atenieni — văzînd pe syracusani n ă p u s t i n d u - s e în dezor­
d i n e , s - a u a v î n t a t a s u p r a p r i m i l o r , i - a u r e s p i n s şi i - a u a r u n c a t
î n m l a ş t i n a c a r e se n u m e ş t e L y s i m e l e i a . (3) M a i tîrziu, p e n t r u
că syracusanii şi aliaţii l o r a v e a u o a r m a t ă şi m a i m a r e , ate­
nienii, temîndu-se de soarta c o r ă b i i l o r , s - a u o r î n d u i t în luptă
î m p o t r i v a d u ş m a n i l o r şi, î n v i n g î n d u - i , i - a u u r m ă r i t şi a u u c i s
mulţi hopliţi, i a r c o r ă b i i l e p e m u l t e l e - a u s a l v a t şi l e - a u dus
în t a b ă r a l o r ; s y r a c u s a n i i şi aliaţii a u l u a t o p t s p r e z e c e corăbii
şi a u u c i s p e toţi o a m e n i i d e p e ele. (4) V o i n d să a r d ă r e s t u l
c o r ă b i i l o r a u d a t d r u m u l u n e i h o l c a d e v e c h i , p l i n e d e cîlţi şi
talaş — vîntul sufla într-adevăr spre atenieni — după ce-i
p u s e s e r ă foc. Atenienii, fiind îngrijoraţi de corăbii, a u născo­
c i t nişte s t i n g ă t o a r e şi a u s t i n s f l a c ă r a şi, p r i n f a p t u l că h o l ­
c a d ă n u s-a a p r o p i a t , a u s c ă p a t d e p r i m e j d i e .

54 (1) D u p ă aceea, s y r a c u s a n i i a u înălţat u n m o n u m e n t în

cinstea biruinţei şi p e n t r u l u p t a n a v a l ă , şi p e n t r u intercepta-

40 — Războiul p e l o p o n e s i a c 625
 THUCYDIDES

r e a h o p l i ţ i l o r f ă c u t ă sus l a z i d , d e u n d e luaseră c a v a l e r i a , i a r
atenienii a u înălţat u n m o n u m e n t î n c i n s t e a b i r u i n ţ e i pentru
c ă t h y r e n i e n i i r e s p i n s e s e r ă p e d e s t r a ş i i s p r e m l a ş t i n ă şi pentru
c ă e i înşişi îi r e s p i n s e s e r ă î n c e a l a l t ă t a b ă r ă .

55 (1) O b ţ i n î n d deci syracusanii o victorie strălucită şi cu

f l o t a — m a i î n a i n t e se t e m u s e r ă d e c o r ă b i i l e c a r e v e n i s e r ă c u
Demosthenes — a t e n i e n i i e r a u c u t o t u l d e s c u r a j a ţ i şi m a r e e r a
s u r p r i z a , d a r şi m a i m a r e e r a c ă i n ţ a p e n t r u c ă p o r n i s e r ă expe­
diţia. (2) într-adevăr, ei atacaseră numai aceste cetăţi, care
a v e a u u n f e l d e v i a ţ ă c a a l l o r şi u n r e g i m d e m o c r a t i c ca şi
e i , şi c a r e d i s p u n e a u d e c o r ă b i i , d e c a i şi e r a u m a r i , şi n u p u ­
tuseră să p r o d u c ă n i c i c u a r m a t a , c î n d e r a u m a i p u t e r n i c i , p r i n
v r e o s c h i m b a r e p o l i t i c ă , i n t e r e s u l p r i n c a r e a r f i p u t u t să şi-i
atragă, c i , d i m p o t r i v ă , a v u s e s e r ă d e cele m a i m u l t e o r i i n s u c ­
cese; d e aceea, e r a u în m a r e î n c u r c ă t u r ă şi m a i î n a i n t e , d a r
mai ales a c u m , mai mult după ce au suferit înfrîngerea cu
f l o t a , î n f r î n g e r e l a c a r e n u se aşteptau.

56 (1) S y r a c u s a n i i a u î n c e p u t î n d a t ă să p l u t e a s c ă f ă r ă frică
prin faţa portului şi plănuiau să-i închidă gura pentru ca
a t e n i e n i i , c h i a r d a c ă a r v r e a să iasă, să n u m a i scape neob­
servaţi. (2) î n t r - a d e v ă r , s y r a c u s a n i i n u se î n g r i j e a u n u m a i să
se salveze e i înşişi, c i ca să-i şi î m p i e d i c e p e a t e n i e n i să se
s a l v e z e , c o n s i d e r î n d , aşa c u m e r a d e a l t f e l , că situaţia l o r este
c u m u l t m a i bună decît a atenienilor, i a r dacă v o r p u t e a să
î n f r î n g ă p e a t e n i e n i şi pe aliaţii l o r , p e u s c a t şi p e a p ă , v i c t o r i a
l o r v a p ă r e a strălucită în faţa e l e n i l o r . A s t f e l , u n i i d i n t r e e l e n i
v o r f i î n d a t ă eliberaţi, i a r alţii v o r s c ă p a de f r i c ă , p e n t r u că
ceea ce m a i r ă m ă s e s e d i n f o r ţ e l e a t e n i e n i l o r n u v a m a i f i în
s t a r e să susţină r ă z b o i u l c a r e v a f i i m p u s m a i tîrziu, e i înşişi
s o c o t e a u că v o r m e r i t a să f i e a d m i r a ţ i m u l t şi d e alţi oameni
şi d e generaţiile următoare. (3) Ş i , ' î n t r - a d e v ă r , lupta lor era
v r e d n i c ă d e aceasta, m a i ales p e n t r u c ă î n f r î n s e s e r ă n u n u m a i
pe atenieni, c i şi p e alţi m u l ţ i aliaţi a i l o r şi n u n u m a i ei
s i n g u r i , d a r şi c u c e i c a r e l e v e n i s e r ă în a j u t o r , d a r s u b co­
m a n d a l o r , î m p r e u n ă c u c o r i n t i e n i i şi l a c e d e m o n i e n i i şi p e n t r u
că-şi p u s e s e r ă în c e n t r u l p r i m e j d i e i p r o p r i a l o r c e t a t e şi r e u ş i -

626
 CARTEA A VII-A

seră să-şi dezvolte o mare putere navală. într-adevăr, foarte

multe neamuri s - a u strîns în această singură cetate, d e s i g u r ,
în a f a r ă d e m u l ţ i m e a c a r e , î n t i m p u l a c e s t u i r ă z b o i , se dădu­
seră d e p a r t e a a t e n i e n i l o r s a u a l a c e d e m o n i e n i l o r .

57 (1) A t î ţ i a u fost, şi unii şi ceilalţi, cînd au pornit cu

război u n i i împotriva S i c i l i e i , i a r ceilalţi în a p ă r a r e a ei, u n i i
ca să-şi d o b î n d e a s c ă o ţară, i a r ceilalţi ca să s a l v e z e S y r a c u s a
şi n u s - a u r i d i c a t u n i i î m p o t r i v a a l t o r a p e n t r u a p ă r a r e a drep­
t u r i l o r şi n i c i p e n t r u că e r a u r u d e , c i m a i m u l t f i e c a r e după
c u m îi d i c t a m o m e n t u l , i n t e r e s u l s a u n e v o i a . (2) A t e n i e n i i , f i i n d
e i înşişi i o n i e n i , s - a u d u s î n a d i n s î m p o t r i v a s y r a c u s a n i l o r , care
erau dorieni, iar alături de ei, în expediţie, au pornit şi
l e m n i e n i şi i m b r i e n i şi egineţii stăpînitori a t u n c i a i E g i n e i , c a r e
vorbeau aceeaşi limbă şi aveau aceleaşi datini ca ei, ba
c h i a r şi h e s t i e n i i , c a r e l o c u i a u c e t a t e a H e s t i a în E u b e e a , căci
erau coloniştii l o r . (3) D i n t r e ceilalţi, u n i i a u p o r n i t în expe­
diţie ca supuşi, alţii ca aliaţi i n d e p e n d e n ţ i , i a r alţii a n g a j a ţ i c u
plată. (4) P r i n t r e cei supuşi şi c a r e p l ă t e a u p h o r o s u l erau ere-
t r i e n i , c h a l c i d i e n i , s t y r i e n i şi c a r y s t i e n i d i n E u b e e a , d i n i n s u l e
erau chieni, andrieni, tenieni; d i n Ionia erau milesieni, samieni,
şi c h i o ţ i . D i n t r e aceştia n u m a i c h i e n i i n u p l ă t e a u p h o r o s u l , c i
18

dădeau corăbii, f i i n d autonomi. Toţi aceştia e r a u î n cea mai

m a r e p a r t e i o n i e n i şi supuşi a i A t e n e i , a f a r ă de c a r y s t i e n i —
aceştia e r a u d r y o p i \ Şi a u u r m a t siliţi pe a t e n i e n i , î m p o t r i v a
l î

dorienilor. (5) P e lîngă aceştia m a i erau în e x p e d i ţ i e eolieni,

methymneeni , 2 0
care erau supuşi să c o n t r i b u i e cu corăbii, n u
c u b a n i ; m a i e r a u t e n e d i e n i , a i n i e n i , care plăteau
2 1 2 2
phorosul.
Aceşti eolieni se luptau de nevoie cu eolienii întemeietori,
adică cu beoţienii care erau de partea syracusanilor, numai
p l a t e e n i i , c a r e e r a u b e o ţ i e n i , se b ă t e a u c u b e o ţ i e n i i , m i n a ţ i de
d u ş m ă n i e , (6) Şi r h o d i e n i i 2 3
şi c y t h e r i e n i i , e r a u d o r i e n i ;
2 1
cythe­
rienii, care erau coloniştii lacedemonienilor, au luat armele
împotriva lacedemonienilor, care erau cu Gilyppos, iar rho-
d i e n i i deşi de n e a m d i n A r g o s , se b ă t e a u , siliţi, c u s y r a c u s a n i i ,
c a r e e r a u d o r i e n i , c u g e l i e n i i , c a r e e r a u c o l o n i ş t i i l o r şi c a r e
2 5

p o r n i s e r ă în e x p e d i ţ i e alături d e s y r a c u s a n i . (7) D i n t r e i n s u l a r i i
c a r e se a f l a u în j u r u l P e l o p o n e s u l u i , m a i l u a u p a r t e l a e x p e d i -

627
 THUCYDIDES

ţie c e p h a l l i e n i i şi zacynthienii autonomi, care, i n s u l a r i fiind,

erau ţinuţi în frîu, p e n t r u că atenienii stăpîneau marea. în
e x p e d i ţ i e m a i e r a u şi c o r c y r e i e n i , care erau n u n u m a i dorieni,
dar chiar corintieni, care luptau împotriva corintienilor şi
syracusanilor, deşi e r a u coloniştii unora şi r u d e l e altora, pre­
textând c ă sînt siliţi s-o f a c ă , î n r e a l i t a t e însă e r a u m i n a ţ i de
duşmănia împotriva corintienilor. (8) Şi m e s s e n i e n i i , aşa cum
sînt n u m i ţ i a c u m , v e n i ţ i d i n N a u p a c t o s şi P y l o s , c a r e e r a stă-
p î n i t a t u n c i d e a t e n i e n i , a u f o s t atraşi î n r ă z b o i şi î n c ă şi c î ţ i ­
v a exilaţi d i n M e g a r a l u p t a u împotriva megarienilor d i n Seli­
nus, d i n p r i c i n a nenorocirii în c a r e se a f l a u . (9) Ceilalţi erau
în expediţie m a i degrabă de b u n ă v o i e . A s t f e l , a r g e i e n i i parti­
cipau l a e x p e d i ţ i e n u atît în v i r t u t e a alianţei, c î t d i n p r i c i n a
duşmăniei împotriva lacedemonienilor şi totodată pentru un
cîştig p r o p r i u . E i , c a r e e r a u dorieni, l u p t a u împotriva dorie-
nilor, alături de ionienii atenieni, iar mantineenii şi ceilalţi
mercenari arcadieni, obişnuiţi să fie întotdeauna împotriva
duşmanilor c a r e l i se arătau, şi atunci socoteau duşmani pe
arcadienii care veneau cu c o r i n t i e n i i , n u m a i în v e d e r e a cîşti-
g u l u i ; c r e t a n i i şi e t o l i e n i i f u s e s e r ă c o n v i n ş i să i a p a r t e l a e x p e ­
diţie şi ei pentru bani, iar cretanii, care colonizaseră Gela,
î m p r e u n ă c u r h o d i e n i i , n - a u p o r n i t r ă z b o i alături d e coloniştii
lor, ci împotriva l o r , de bunăvoie, fiind angajaţi cu plată.
(10) Şi u n i i dintre acharnanieni au venit în ajutorul atenie­
n i l o r şi î n v e d e r e a cîştigului, d a r m a i d e g r a b ă d i n sentimentele
de p r i e t e n i e , p e c a r e l e a v e a u p e n t r u D e m o s t h e n e s şi d i n s i m ­
patia pentru atenieni, cu care erau aliaţi. (11) Aceştia sînt
despărţiţi d e g o l f u l I o n i c . D i n t r e italioţi e r a u în e x p e d i ţ i e t h u -
r i i , m e t a p o n t i e n i i , f i i n d şi e i p r i n ş i în v i i t o a r e a
2 6 2 7
evenimente­
l o r m i l i t a r e ; m a i e r a u în e x p e d i ţ i e şi d i n t r e s i c i l i e n i : n a x i e n i i
şi c a t a n i e n i i , i a r d i n t r e b a r b a r i e g e s t a n i i , care fuseseră atraşi,
precum şi o m a r e parte d i n siceli, ba chiar u n i i d i n t r e t h y r e -
nienii dinafară Siciliei, fiind în duşmănie cu syracusanii şi
cîţiva i a p y g i 2 8
a n g a j a ţ i c u plată. A c e s t e n e a m u r i e r a u în e x p e ­
diţie î m p r e u n ă c u a t e n i e n i i .

58 (1) î n a j u t o r u l s y r a c u s a n i l o r a u v e n i t c a m a r i n e n i i , care le
e r a u v e c i n i , şi g e l i e n i i , c a r e l o c u i a u lîngă ei, apoi s e l i n u n t i n i i ,

628
 CARTEA A VII-A

c a r e f u s e s e r ă aşezaţi a c o l o , p e c î n d a c r a g a n t i n i i ş e d e a u liniştiţi.
(2) Şi aceştia l o c u i e s c p a r t e a S i c i l i e i care priveşte spre Libia.
A u m a i v e n i t în a j u t o r şi h i m e r a i i , d i n p a r t e a S i c i l i e i c a r e p r i ­
v e ş t e s p r e M a r e a T h y r e n i a n ă , în c a r e l o c u i e s c n u m a i e l e n i ; de
a l t f e l n u m a i aceştia a u v e n i t d i n acea p a r t e . (3) A c e s t e a erau
n e a m u r i l e e l e n i c e d i n S i c i l i a , d o r i e n i i şi toţi c e i a u t o n o m i , c a r e
luptau alături de sicilieni, iar dintre barbari numai sicelii,.
care n u trecuseră de p a r t e a a t e n i e n i l o r . D i n t r e e l e n i i dinafară
Siciliei, l a c e d e m o n i e n i i oferiseră u n c o m a n d a n t s p a r t a n , restuL
d e n e o d a m o z i , ceilalţi şi p e hiloţi, i a r c o r i n t i e n i i s i n g u r i
2 9
veni­
seră şi c u c o r ă b i i , şi c u p e d e s t r i m e ; l e u c a d i e n i i şi ambracioţii
v e n i s e r ă î n v i r t u t e a r u d e n i e i , i a r d i n A r c a d i a fuseseră trimişi
mercenari de către c o r i n t i e n i ; sicyonienii fuseseră siliţi să ia
parte l a expediţie, i a r d i n t r e d o r i e n i i dinafară Peloponesului,
b e o ţ i e n i i . (4) î m p o t r i v a a c e s t o r d u ş m a n i c a r e v e n e a u , s i c i l i e n i i ,
e i înşişi, a u f o l o s i t t r u p e m a i n u m e r o a s e d e t o a t e f e l u r i l e , d e o a ­
r e c e a v e a u cetăţi m a r i . într-adevăr, s - a u strîns m u l ţ i hopliţi,
corăbii, cai şi toate cele necesare, d i n belşug. Şi iarăşi, în
raport cu ceilalţi, ca să zicem aşa, syracusani contribuiseră
c u cei m a i m u l ţ i ostaşi, d a t o r i t ă m ă r i m i i cetăţii şi p e n t r u că
e r a u într-o f o a r t e m a r e p r i m e j d i e .

59 (1) A c e s t e trupe auxiliare se adunaseră şi din partea

u n o r a şi d i n p a r t e a celorlalţi şi a t u n c i t o a t e aceste t r u p e e r a u
d e faţă şi m a i tîrziu n u s-a m a i a d ă u g a t n i m i c . (2) S y r a c u s a n i i
şi aliaţii a u socotit, p e bună dreptate, că, în urma victoriei
o b ţ i n u t e , v o r a v e a d e d a t o f r u m o a s ă l u p t ă ca să cucerească
î n t r e a g a t a b ă r ă a a t e n i e n i l o r , c a r e e r a aşa d e m a r e , şi să n u
mai lase p e atenieni să l e scape pe nicăieri, nici pe uscat,
n i c i pe m a r e . L e - a u închis, deci, îndată p o r t u l cel m a r e , care
avea o gură de o p t s t a d i i , f o l o s i n d t r i r e m e aşezate î n coastă,
v a s e şi l u n t r e , p e c a r e l e a n c o r a s e r ă ; a u m a i f ă c u t şi c e l e l a l t e
pregătiri necesare în e v e n t u a l i t a t e a c î n d atenienii vor îndrăz­
n i să d e a l u p t a n a v a l ă .

60 (1) A t e n i e n i i , văzînd închiderea portului şi a f l î n d şi de

r e s t u l p l a n u l u i d u ş m a n i l o r , a u s o c o t i t că t r e b u i e să d e l i b e r e z e .
(2) A d u n î n d u - s e şi c o m a n d a n ţ i i şi t a x i a r h i i , a u l u a t în c o n s i d e -
3 0

629
 THUCYDIDES

r a r e greutăţile d e faţă d e t o t s o i u l şi m a i ales f a p t u l că n u

aveau provizii nici pentru momentul d e faţă (trimiseseră m a i
î n a i n t e l a C a t a n a o a m e n i ca să l e s p u n ă să n u a d u c ă provizii,
g î n d i n d că v o r p l e c a ) , n i c i p e n t r u v i i t o r , d a c ă n u v o r învinge
p e m a r e . A u p l ă n u i t d e c i să p ă r ă s e a s c ă z i d u l de sus şi să separe
prin z i d o porţiune de pămînt l î n g ă c o r ă b i i , cît se p o a t e de
m i c ă , n e c e s a r ă v a s e l o r şi o a m e n i l o r b o l n a v i şi p e a c e a s t a s-o
păzească, iar d i n restul pedestrimii să îmbarce oamenii pe
t o a t e c o r ă b i i l e şi p e cele c a r e e r a u s o l i d e , şi pe cele m a i puţin
î n s t a r e să p l u t e a s c ă , şi să d e a l u p t a n a v a l ă şi, d a c ă v o r în­
v i n g e , să se d u c ă s p r e C a t a n a , i a r d a c ă n u , să d e a foc coră­
biilor şi, a r a n j î n d u - s e în linia de b ă t a i e , să se retragă prin
o r i c e ţinut, f i e b a r b a r , f i e e l e n . E i a u şi a d u s l a îndeplinire
aceste hotărîri. (3) A s t f e l , e i a u c o b o r î t d i n partea de sus a
zidurilor, au echipat toate corăbiile, silind să-i îmbarce pe
toţi aceia care păreau că au vîrsta necesară luptei. (4) Şi,
î n t r - a d e v ă r , s-au e c h i p a t în t o t a l 110 c o r ă b i i . A u î m b a r c a t pe
corăbii arcaşi m u l ţ i , suliţaşi acharnanieni, procurînd şi d e la
alţi străini cele necesare, aşa cum era firesc într-o situaţie
critică, p o t r i v i t planului. Nicias, cînd majoritatea pregătirilor
e r a u g a t a , v ă z î n d că soldaţii săi sînt d e s c u r a j a ţ i d i n p r i c i n a î n ­
frîngerii n a v a l e şi că, d i n c a u z a l i p s e i de hrană, v o i e s c să se
a v î n t e î n d a t ă în p r i m e j d i e , i - a c h e m a t p e toţi în a d u n a r e şi l a
început i - a încurajat, spunîndu-le următoarele:

61 (1) „ S o l d a ţ i atenieni şi aliaţi! Lupta care se va da va

prezenta acelaşi interes pentru toţi, pentru patrie şi pentru
salvarea fiecăruia dintre n o i , t o t aşa ca şi pentru duşmani,
într-adevăr dacă v o m învinge a c u m a cu corăbiile, fiecare d i n ­
tre noi va putea să-şi revadă propria c e t a t e . (2) N u trebuie
insă să n e descurajăm şi să a v e m sentimentul pe care-1 au
o a m e n i i fără e x p e r i e n ţ ă , c a r e , d u p ă ce a u f o s t î n v i n ş i în pri­
m e l e bătălii, t o t t i m p u l d e d u p ă aceea a u o s t a r e sufletească
l a f e l c a în m a r i l e d e z a s t r e . (3) D a r v o i , a t e n i e n i l o r , c a r e sînteţi
d e faţă, î n c e r c a ţ i în m u l t e r ă z b o a i e , şi v o i , aliaţilor, c a r e m e r e u
aţi fost în expediţie c u n o i , amintiţi-vă de s u r p r i z e l e războaie-

630
 CARTEA A VII-A

l o r şi, n ă d ă j d u i n d că soarta ar putea sta de partea noastră,

p r e g ă t i ţ i - v ă să v ă bateţi d i n n o u c u v r e d n i c i a i m p u s ă d e mul­
ţ i m e a a c e s t o r soldaţi cît v e d e ţ i v o i î n ş i v ă că sînteţi.

62 (1) I n p r i v i n ţ a ajutoarelor pe care le-au socotit că vor

f i d e f o l o s în s t r î m t o a r e a p o r t u l u i , faţă d e m u l ţ i m e a c o r ă b i i l o r
c a r e v o r a p ă r e a şi f a ţ ă d e a m e n a j ă r i l e de p e p u n ţ i l e corăbi­
ilor prin mijlocul cărora am fost loviţi m a i î n a i n t e , să ştiţi*
că şi n o i n e - a m p r e g ă t i t c u t o a t e d u p ă cerinţele momentului
şi î m p r e u n ă c u c î r m a c i i . (2) î n t r - a d e v ă r , m u l ţ i a r c a ş i şi suliţaşi
se v o r u r c a p e c o r ă b i i şi o m a r e m u l ţ i m e d e o a m e n i , d e care
nu ne v o m putea folosi, dacă vom da lupta navală în larg,,
pentru că e i v o r da lovituri ştiinţei noastre navale, datorită
greutăţii c o r ă b i i l o r l o r . î n s ă î n b ă t ă l i a p e d e s t r ă , c a r e î n mod
necesar se va angaja pe corăbii, toţi aceşti oameni ne vor
f i d e f o l o s . (3) N o i a m găsit m i j l o a c e l e necesare p e c a r e t r e b u i e
să l e c o n s t r u i m , l a r î n d u l n o s t r u , p e c o r ă b i i ca r e m e d i u îm­
p o t r i v a g r o s i m i i u r e c h i l o r corăbiilor, de l a care a m p r i m i t m a r i
l o v i t u r i , şi a n u m e , g h e a r e d e f i e r c a r e v o r o p r i v î s l i r e a î n a p o i
a corăbiei lovite, dacă, într-adevăr corăbierii vor şti să le
m î n u i a s c ă . (4) E s t e a d e v ă r a t că a m f o s t siliţi să n e b a t e m ca
p e d e ş t r i p e c o r ă b i i şi se v e d e c ă este u t i l c a n i c i n o i să n u d ă m
î n d ă r ă t , d a r n i c i p e e i să n u - i l ă s ă m m a i ales c ă şi p ă m î n t u l , în
afară de porţiunea pe care o v a ocupa pedestrimea noastră,
n e este p o t r i v n i c .

63 (1) A m i n t i n d u - v ă d e aceste l u c r u r i , c ă t r e b u i e să luptaţi

d i n t o a t e p u t e r i l e v o a s t r e şi să n u v ă lăsaţi respinşi s p r e u s c a t ,
cînd o corabie se ciocneşte cu alta, să nu socotiţi că este
b i n e să v ă desprindeţi m a i înainte de a arunca în mare de
p e p u n t e a d u ş m a n ă p e hopliţii l o r . (2) M a i m u l t , aceste î n d e m ­
n u r i l e f a c n u n u m a i h o p l i ţ i l o r c o r ă b i e r i , cît m a i ales e p i b a ţ i -
l o r c a r e se află sus, c u atît m a i m u l t c u cît asta este treaba
c e l o r c a r e se află acolo. N o i p u t e m a c u m să o b ţ i n e m o victo­
r i e , m a i ales c u p e d e s t r i m e a , (3) P e c o r ă b i e r i îi î n d e m n , şi î n
această împrejurare, şi-i rog să n u f i e prea impresionaţi în
nenorociri, ţinînd seamă că acuma au o m a i bună pregătire
la punţile corăbiilor şi dispun de mai multe corăbii; îi rog

631
 THUCYDIDES

să r e f l e c t e z e c ă m e r i t ă să f i e s a l v a t ă acea m u l ţ u m i r e d e s i n e
pe care o încercaţi cînd eraţi socotiţi atenieni deşi n u eraţi
în realitate, şi, datorită cunoaşterii limbii ateniene, cît mai
a l e s imitării f e l u l u i de v i a ţ ă atenian, eraţi a d m i r a ţ i în toată
E l a d a şi p a r t i c i p a ţ i l a d o m i n a ţ i a e x e r c i t a t ă de n o i n u n u m a i în
f o l o a s e l e p e c a r e l e trageţi, c i şi p r i n teama pe care o inspi­
raţi supuşilor şi p r i n faptul că n u v i se făceau nedreptăţi.
(4) î n acest f e l , l u î n d p a r t e , î n l i b e r t a t e , n u m a i v o i , î m p r e u n ă
c u n o i , l a d o m i n a ţ i e , e d r e p t să n - o trădaţi v ă t ă m î n d - o c u ceva,
c i , d i s p r e ţ u i n d p e c o r i n t i e n i , p e c a r e i-aţi î n v i n s d e m a i m u l t e
o r i , şi p e s i c i l i e n i , d i n t r e c a r e n i c i u n u l n - a î n d r ă z n i t să n i se
opună, n i c i atunci cînd flota l o r e r a în floare, rezistaţi-le şi
arătaţi-le că, c h i a r cînd sînteţi slabi şi în î m p r e j u r ă r i grele,
ştiinţa v o a s t r ă este s u p e r i o a r ă o r i c ă r e i p u t e r i n o r o c o a s e a d u ş ­
manilor.

64 (1) I a r a c e l o r a dintre voi care sînt atenieni, iarăşi le

a m i n t e s c c ă v o i n-aţi m a i lăsat a l t e c o r ă b i i în d e p o z i t u l naval
şi n i c i h o p l i ţ i d e v î r s t a a r m e l o r şi d a c ă v i se v a î n t î m p l ă alt­
c e v a în a f a r ă de v i c t o r i e , duşmanii de aici v o r p o r n i îndată
s p r e c o r ă b i i l e d e a c o l o şi a c e i a d i n t r e noi care a u rămas pe
l o c n u v o r f i în s t a r e să r e z i s t e d u ş m a n i l o r d e a c o l o şi celor
care v o r v e n i de aici. Gîndiţi-vă că v o i aţi p u t e a să cădeţi
imediat sub stăpînirea syracusanilor, pentru care ştiţi cu ce
g î n d u r i aţi v e n i t , i a r a t e n i e n i i d e a c o l o a r p u t e a să c a d ă sub
s t ă p î n i r e a l a c e d e m o n i e n i l o r . (2) D e aceea, în a c e a s t ă l u p t ă r e ­
zistaţi m a i c u tărie şi p e n t r u u n i i şi p e n t r u alţii, d e c î t aţi r e ­
z i s t a t c î n d v a , şi g î n d i ţ i - v ă , f i e c a r e în p a r t e şi c u toţii l a u n l o c ,
c ă p e c o r ă b i i l e v o a s t r e se află a c u m şi pedestraşii a t e n i e n i l o r şi
c o r ă b i i l e , şi r e s t u l cetăţii, şi m a r e l e n u m e a l a t e n i e n i l o r , p e n t r u
care, dacă unul se distinge de celălalt, fie p r i n ştiinţă, fie
prin c u r a j , n u v a m a i p u t e a găsi o altă î m p r e j u r a r e în care
să poată f i de folos p a t r i e i şi s a l v a t o r p e n t r u toţi atenienii".

65 (1) N i c i a s , făcîndu-le astfel de îndemnuri, le-a poruncit

î n d a t ă să se î m b a r c e p e c o r ă b i i . G y l i p p o s şi s y r a c u s a n i i p u t e a u
să-şi d e a s e a m a , v ă z î n d această p r e g ă t i r e , că a t e n i e n i i v o r da
l u p t a n a v a l ă . (2) L i se v e s t i s e şi c o n s t r u i r e a g h e a r e l o r d e fier,
i a r e i se p r e g ă t i s e r ă şi în c e l e l a l t e p r i v i n ţ e şi p e n t r u acestea.

632
 CARTEA A VII-A

î n t r - a d e v ă r , a c o p e r i s e r ă c u p i e l e p r o r a şi p a r t e a d e sus a co­
r ă b i i l o r p e n t r u c a g h e a r a d e f i e r să l u n e c e şi, c î n d este arun­
cată, să n u a i b ă d e ce să se p r i n d ă . (3) Şi c î n d t o a t e e r a u gata,,
şi c o m a n d a n ţ i i c a şi G i l y p p o s l e - a u f ă c u t s o l d a ţ i l o r îndemnuri
şi l e - a u spus u r m ă t o a r e l e :

66 (1) „ S y r a c u s a n i l o r şi aliaţilor! Ştiţi că faptele săvîrşite

p î n ă a c u m sînt f r u m o a s e şi c ă l u p t a n a v a l ă se v a d a pentru
u n v i i t o r f r u m o s , şi v o i c e i m u l ţ i c r e d că o ştiţi d e asemenea
p e n t r u c ă n u aţi f i l u p t a t a l t f e l c u atîta a v î n t , i a r d a c ă c i n e v a
n u ştie atîta cît t r e b u i e îl v o m i n f o r m a . (2) A s t f e l , v o i aţi î n v i n s
în l u p t e l e n a v a l e şi veţi î n v i n g e , d u p ă cît se p a r e şi în cea
următoare, pe atenieni, care au venit în ţ a r a noastră ca să
aducă m a i întîi Sicilia în sclavie, i a r apoi, dacă ar f i avut
izbînzi, P e l o p o n e s u l şi î n t r e a g a E l a d ă ; p e a t e n i e n i i c a r e deţin
cea m a i m a r e d o m i n a ţ i e p r i n t r e e l e n i i d e o d i n i o a r ă şi cei de
a c u m v o i i-aţi î n v i n s c e i dintîi d i n t r e toţi o a m e n i i , r e z i s t î n d u - l e
cu flota, a r m a p r i n c a r e e i a u c u c e r i t t o t ceea ce deţin. D a r
v o i aţi î n v i n s î n l u p t e l e n a v a l e , şi a c u m v e ţ i î n v i n g e şi d o m i n a ­
ţia l o r . (3) î n t r - a d e v ă r , c î n d o a m e n i i sînt înfrînţi î n f o r ţ a cu
c a r e c r e d e i c ă p o t să d o m i n e , p r e s t i g i u l l o r v a f i în v i i t o r m a i
m i c d e c î t este f o r ţ a l o r însăşi sau d e c î t o s o c o t e a u ei l a î n c e p u t
şi, f i i n d u - l e înfrîntă înfumurarea împotriva aşteptărilor, o să
cedeze în m ă s u r a forţei c a r e l e - a m a i r ă m a s . A t e n i e n i i se g ă ­
sesc, fireşte, în această situaţie.

67 (1) P u t e r e a noastră a n t e r i o a r ă , c u c a r e a m î n f r u n t a t pri­

mejdia chiar fără să f i m experimentaţi, este mai temeinică
acum şi d a c ă se a d a u g ă faima că sîntem foarte tari, pentru
că a m învins pe cei mai tari, nădejdea fiecăruia dintre noi
v a f i d u b l ă . D e cele m a i m u l t e o r i , cea m a i m a r e n ă d e j d e şi
c e l m a i m a r e c u r a j sînt a d u s e d e f a p t e l e săvîrşite. (2) C h i a r î n ­
c e r c a r e a l o r d e a i m i t a p r e g ă t i r e a noastră este o b i ş n u i t ă f e l u l u i
nostru de a proceda şi vom fi la înălţimea momentului
pentru fiecare dintre ei. A t e n i e n i i , cînd a u mulţi hopliţi pe
punţile corăbiilor, c o n t r a r o b i c e i u l u i l o r , mulţi suliţaşi, ca să
z i c e m aşa, d e u s c a t , a c h a r n a n i e n i i şi alţii c a r e s - a u u r c a t pe
corăbii, care n u vor şti cum trebuie să a r u n c e şezînd, cum

633
 THUCYDIDES

să n u p u n ă în p r i m e j d i e c o r ă b i i l e şi c u m n-o să se t u l b u r e e i
între e i , cînd n u se v o r m i ş c a în acelaşi f e l ? (3) Să ştiţi că
n u v o r p u t e a să f i e ajutaţi de m u l ţ i m e a c o r ă b i i l o r , d a c ă c i n e v a
d i n t r e v o i se t e m e şi d e asta, g î n d i n d c ă n u veţi l u p t a c u u n
număr egal de corăbii. într-adevăr, într-un spaţiu î n g u s t , co­
r ă b i i l e n u m e r o a s e v o r f a c e m a i c u î n c e t u l ceea ce v o r , d i m p o ­
t r i v ă , v o r p u t e a f i m a i u ş o r loviţi d e cele ce aţi p r e g ă t i t v o i .
(4) Iată a c u m a d e v ă r a t e l e motive pentru care s o c o t i m n o i că
s î n t e m b i n e i n f o r m a ţ i : p e e i i - a u c o p l e ş i t r e l e l e şi, forţaţi de
s t r î m t o a r e a în c a r e se găsesc, a u t r e c u t l a o î n d r ă z n e a l ă n e c u ­
getată, a s t f e l c ă se a v î n t ă în p r i m e j d i i n u p e n t r u c ă se î n c r e d
în a r m a t a l o r , ci m a i m u l t în f a v o a r e a n o r o c u l u i , p e n t r u ca,
d a c ă v o r f i înfrînţi, să p l e c e a c a s ă p e m a r e , s a u să se retragă
pe uscat, gîndind c ă n u v o r p u t e a s-o d u c ă m a i rău d e c î t o
duc acum.

68 (1) D e c i , în faţa acestei neorînduieli şi a soartei unor

d u ş m a n i c a r e s - a u t r ă d a t p e s i n e înşişi, să n e a v î n t ă m c u m î n i e
şi să s o c o t i m că a c e a s t ă m î n i e î m p o t r i v a d u ş m a n i l o r este f o a r t e
legitimă, pentru aceia care socotesc că-i drept cu mînie a
p e d e p s i p e a g r e s o r , şi să s o c o t i m , în acelaşi t i m p , c ă v o m ob­
ţ i n e r e s p i n g e r e a d u ş m a n i l o r , f a p t d e s p r e c a r e se s p u n e , d e s i g u r ,
c ă este c e l m a i d e d o r i t . (2) C ă e i sînt d u ş m a n i şi î n c ă c e i m a i
m a r i , o ştiţi c u toţii, d e v r e m e ce a u v e n i t în ţ a r a noastră ca
să n e a d u c ă î n s c l a v i e , şi, d a c ă a r f i a v u t izbînzi, a r f i c o p l e ­
şit bărbaţii c u cele m a i m a r i n e n o r o c i r i , f e m e i l e şi c o p i i i cu
c e l e m a i g r o a z n i c e ruşini, i a r cetăţii întregi i - a r f i a d u s cea
m a i urîtă f a i m ă . (3) D e aceea, se c a d e c a n i m e n i d i n t r e v o i să
nu dea d o v a d ă d e s l ă b i c i u n e şi să n u - ş i î n c h i p u i e c ă este u n
succes d a c ă a t e n i e n i i se v o r r e t r a g e f ă r ă p r i m e j d i e . P e n t r u că,
chiar dacă vor învinge, ei se vor comporta la fel. Aceasta
fiind situaţia l o r , în m o d f i r e s c r e a l i z a r e a d o r i n ţ e l o r noastre,
şi a n u m e p e d e p s i r e a a t e n i e n i l o r şi r e d a r e a libertăţii t e m e i n i c e
întregii S i c i l i i , l i b e r t a t e d e c a r e se b u c u r a şi m a i î n a i n t e , va
c o n s t i t u i o f r u m o a s ă l u p t ă . A c e l e p r i m e j d i i sînt cele m a i r a r e
c a r e a d u c cele m a i p u ţ i n e d a u n e , d a t o r i t ă î n f r î n g e r i l o r , d a r , î n
s c h i m b , v i n c u cele m a i m a r i f o l o a s e , î n i z b î n z i " .

634
 CARTEA A VII-A

69 (1) C o m a n d a n ţ i i s y r a c u s a n i l o r şi G y l i p p o s , f ă c î n d aceste
îndemnuri propriilor soldaţi, s-au urcat pe corăbii îndată ce
a u a f l a t că a t e n i e n i i f ă c u s e r ă l a f e l . (2) N i c i a s , i m p r e s i o n a t de
situaţia d e faţă şi d î n d u - ş i seama de ce f e l de p r i m e j d i e îl
p a ş t e şi cît d e a p r o a p e este, ţ i n î n d s e a m ă c ă e r a u g a t a să p o r ­
n e a s c ă şi s o c o t i n d , aşa c u m este f i r e s c în m a r i l e zbuciumuri,
c ă t o a t e l u c r u r i l e p e n t r u e i a u n e v o i e şi de a c ţ i u n e , d a r că n u
l i se spusese s u f i c i e n t ceea ce t r e b u i a , a î n c e p u t iarăşi să î n ­
d e m n e p e f i e c a r e t r i e r a r h , n u m i n d u - 1 şi c u n u m e l e tatălui său,
c u n u m e l e său, şi c u n u m e l e t r i b u l u i d i n c a r e f ă c e a p a r t e , şi
l e cerea ca, în ceea ce îi p r i v e ş t e , d a c ă m a i a u v r e o f i r i m i t u r ă
de s e n t i m e n t a l o n o a r e i , să n u t r ă d e z e v i r t u ţ i l e s t r ă b u n e , p r i n
c a r e se f ă c u s e r ă vestiţi p ă r i n ţ i i l o r şi să-şi a m i n t e a s c ă d e p a t r i a
l o r c a r e se b u c u r ă d e cea m a i d e p l i n ă l i b e r t a t e şi d e posibili­
tăţile d e t r a i pe c a r e l e a u toţi în a c e a s t ă c e t a t e ; e l s p u n e a
acestea şi a l t e l u c r u r i de acest f e l , c a r e se p o t s p u n e într-o
împrejurare de acest f e l de către comandanţi — fără să se
t e a m ă c ă trezesc i m p r e s i a c ă v o r b e s c despre l u c r u r i ştiute —
atît c u p r i v i r e l a f e m e i , cît şi l a c o p i i şi l a z e i i p a t r i e i , l u c r u r i
p e c a r e l e s p u n c o m a n d a n ţ i i c u p a t o s , s o c o t i n d u - l e u t i l e , ca să-i
i m p r e s i o n e z e cît m a i m u l t î n î m p r e j u r a r e a d e f a ţ ă . (3) N i c i a s ,
deci, socotind că le-a făcut n u atît îndemnuri potrivite, cît
necesare, s-a retras şi ducîndu-şi pedestrimea spre mare a
aranjat-o cît mai bine a putut, pentru ca să constituie un
a j u t o r f o a r t e m a r e d a t celor de pe corăbii, spre a - i încuraja,
(4) D e m o s t h e n e s , M e n a n d r o s şi E u t h y d e m o s — ei se îmbarca­
seră, în c a l i t a t e de c o m a n d a n ţ i , p e v a s e l e a t e n i e n i l o r — ridi­
cînd ancora de la tabăra lor, au plutit îndată spre zăvorul
p o r t u l u i , v o i n d să f o r ţ e z e ieşirea.

70 (1) S y r a c u s a n i i , i e ş i n d u - l e şi e i în î n t î m p i n a r e , împreună
cu aliaţii, c u u n n u m ă r de corăbii egal cu cel de m a i îna­
i n t e , p ă z e a u ieşirea d i n p o r t , în s e c t o r u l l o r , i a r r e s t u l portu­
l u i l - a u î n c h i s , p e n t r u ca să p o a t ă să se n ă p u s t e a s c ă în acelaşi
timp a s u p r a a t e n i e n i l o r d i n t o a t e p ă r ţ i l e şi t o t o d a t ă pedestri­
mea să l e v i n ă în a j u t o r p e u n d e se v o r î n d r e p t a corăbiile.
F l o t a s y r a c u s a n i l o r o c o m a n d a u S i c a n o s şi A g a t h a r c h o s , a v î n d

635
 THUCYDIDES

f i e c a r e cîte u n f l a n c , i a r P y t h e n şi c o r i n t i e n i i a v e a u s u b ordi­
n e c e n t r u l l i n i e i d e b ă t a i e . (2) C î n d a t e n i e n i i a u l u a t legătură
c u p o d u l d e c o r ă b i i , l a p r i m a c i o c n i r e a u înfrînt c o r ă b i i l e c a r e
31

erau aşezate în faţa l o r , şi a u î n c e r c a t să s p a r g ă zăvorîrea.

Dar, după aceea, syracusanii s-au năpustit asupra lor din
t o a t e părţile, î m p r e u n ă c u aliaţii, i a r l u p t a n u se d ă d e a n u m a i
l a p o d u l d e c o r ă b i i , c i în t o t p o r t u l , şi e r a g r e a , aşa c u m n u
m a i fusese n i c i u n a d i n cele a n t e r i o a r e . (3) î n t r - a d e v ă r , f i e c a r e
dintre cei de pe corăbii pluteau c u m a r e avînt încotro l i se
d ă d e a c o m a n d a şi c u o b i n e stăpînită t e h n i c ă l u p t a u cîrmacii
u n i i î m p o t r i v a a l t o r a şi m a r e e r a î n t r e c e r e a între e i , i a r e p i b a ţ i i ,
ori de cîte ori o c o r a b i e se ciocnea cu alta, erau atenţi ca
m a n e v r e l e d e p e p u n t e să n u f i e i n f e r i o a r e t e h n i c i i celorlalţi
şi f i e c a r e d e p u n e a e f o r t u r i să se d o v e d e a s c ă c e l m a i b u n în
s e c t o r u l în c a r e fusese p u s . (4) A p o i , deoarece m u l t e corăbii
se strînseseră î n t r - u n spaţiu îngust, c ă c i cele m a i m u l t e dintre
ele l u p t a u î n t r - a d e v ă r î n t r - u n l o c f o a r t e îngust şi e r a u a p r o a p e ,
în total, două sute, atacurile erau puţine, p e n t r u că n u era
suficient spaţiu pentru retrageri şi p e n t r u atacuri din flanc,
dar ciocnirile erau dese, p e n t r u că se î n t î m p l ă ca o corabie
să d e a p e s t e a l t a , f i e c ă v o i a să f u g ă , f i e că v o i a să p l u t e a s c ă
î n altă p a r t e . (5) Şi atît t i m p cît o c o r a b i e se a v î n t a l a a t a c ,
d u ş m a n i i d e p e p u n ţ i l e c o r ă b i i l o r z v î r l e a u c u suliţe, săgeţi şi
p i e t r e d i n b e l ş u g . A ş a încît, d u p ă ce î n c e p e a atacul, epibaţii,
luînd contact, încercau să se urce unii pe corabia celorlalţi.
(6) Şi în m u l t e părţi, d i n c a u z a strîmtorii, se î n t î m p l ă ca e i
s ă a t a c e i a r a l t e o r i să f i e atacaţi, şi c î t e o d a t ă se a g ă ţ a u două
c o r ă b i i u n a d e a l t a şi c î t e o d a t ă şi m a i m u l t e , d i n p r i c i n a s t r î m ­
t o r i i . I a r c î r m a c i i , u n i i stăteau d e p a z ă , i a r alţii a t a c a u şi n u
numai într-un punct, ci în mai multe, d i n toate părţile, i a r
z g o m o t e l e f ă c u t e d e c i o c n i r i l e c o r ă b i i l o r e r a u atît d e puternice
încît, pe lîngă f a p t u l că p r o d u c e a u o adîncă i m p r e s i e , făceau
c a şi o r d i n e l e d a t e d e c o m a n d a n ţ i i v î s l a ş i l o r să n u f i e a u z i t e .
(7) într-adevăr, puternic şi foarte frecvent era îndemnul pe
c a r e - 1 d ă d e a u c e l e u s t i l o r d i n a m b e l e părţi, atît în ce priveşte
tehnica, precum şi î n ce priveşte întrecerea între ei; astfel,
atenienilor l i se comanda să f o r ţ e z e t r e c e r e a şi să atace cu
t o t avîntul acum, cînd e momentul, pentru libertatea patriei,

636
 CARTEA A VII-A

i a r s y r a c u s a n i l o r şi aliaţilor l o r l i se s p u n e a c ă e f r u m o s să
î m p i e d i c e p e a t e n i e n i să f u g ă şi, î n v i n g î n d , să-şi s p o r e a s c ă fie­
c a r e p a t r i a . (8) M a i m u l t , şi c o m a n d a n ţ i i , d e a m î n d o u ă părţile,
d a c ă v e d e a u c ă v r e o c o r a b i e „ b a t e p u p a " f ă r ă să f i e n e v o i e ,
îl strişau p e n u m e p e t r i e r a r c h şi-1 î n t r e b a u : a t e n i e n i i , d a c ă se
r e t r a g e s o c o t i n d c ă p ă m î n t u l d u ş m ă n o s este m a i p r i m i t o r decît
m a r e a dobîndită cu multă trudă, i a r syracusanii, dacă voieşte
să scape d e a t e n i e n i i , d e s p r e c a r e ştie b i n e c ă v o r să scape e i
înşişi c u o r i c e p r e ţ , şi d a c ă , în acest f e l , e i înşişi f u g d e cei
care f u g .

71 (1) î n t i m p ce bătălia n a v a l ă e r a î n c ă n e d e c i s ă , p e d e s t r i ­
mea atenienilor şi p e d e s t r i m e a s y r a c u s a n i l o r , c a r e se a f l a pe
u s c a t , e r a în m a r e z b u c i u m şi î n c o r d a r e , c ă c i p e d e s t r i m e a s y r a -
c u s a n ă a v e a a m b i ţ i a să s ă v î r ş e a s c ă o f a p t ă şi m a i g l o r i o a s ă , i a r
p e d e s t r i m e a a t e n i a n ă , c a r e v e n i s e să a t a c e , să n u a i b ă parte
d e o soartă m a i r e a d e c î t cea d e faţă. (2) D e v r e m e ce toată
s a l v a r e a a t e n i e n i l o r c o n s t a î n c o r ă b i i şi g r o a z a l o r c u privire
l a v i i t o r e r a f ă r ă s e a m ă n şi d i n p r i c i n a situaţiei n e o b i ş n u i t e , e i
e r a u siliţi să p r i v e a s c ă d e p e u s c a t b ă t ă l i a n a v a l ă . (3) î n t r - a d e ­
v ă r , s p e c t a c o l u l e r a a p r o a p e şi n u toţi se u i t a u î n acelaşi loc
şi d a c ă u n i i v e d e a u p e a i l o r î n v i n g ă t o r i p r i n d e a u c u r a j şi î n ­
c e p e a u să-i î n d e m n e şi să i n v o c e z e i i să n u - i l i p s e a s c ă d e s a l ­
v a r e , i a r c e i c a r e p r i v e a u s p r e soldaţii înfrînţi g e m e a u şi s t r i ­
g a u şi, p r i v i n d l a cele ce se p e t r e c e a u , e i f ă c e a u d i n g î n d i r e
o s c l a v ă a a c ţ i u n i l o r c a r e se d e s f ă ş u r a u . A l ţ i i p r i v e a u s p r e p a r ­
tea contrară a luptei navale, u n d e cele două părţi erau pe
p i c i o r de e g a l i t a t e , şi d i n p r i c i n a continuei indecizii a luptei
s u f e r i n d , şi f i z i c e ş t e şi c u g î n d u l , d i n p r i c i n a f r i c i i , p e t r e c e a u
momente foarte grele; într-adevăr, în scurt timp sau fugeau
neîncetat, sau erau ucişi. (4) în această armată a atenie­
n i l o r , cît t i m p l u p t a n a v a l ă a p r e z e n t a t sorţi e g a l i şi pentru
unii şi p e n t r u alţii, se p u t e a u a u z i d e t o a t e în acelaşi timp:
strigăte, plînsete, căci unii învingeau, i a r alţii erau învinşi,
şi t o a t e c e l e l a l t e l u c r u r i p e c a r e , în m o d f i r e s c , este silită să
le strige o armată c î n d se află î n t r - o m a r e p r i m e j d i e . (5) în
suferinţe asemănătoare se aflau şi cei de pe corăbii, pînă
cînd syracusanii şi aliarţii lor, după ce lupta a durat multă

637
 THUCYDIDES

v r e m e , a u respins pe atenieni şi, a t a c î n d u - i cu mare succes,

i - a u urmărit cu m a r i strigăte şi î n d e m n u r i pînă l a ţărm. (6)
A t u n c i ostaşii d i n a r m a t a n a v a l ă , c a r e n u fusese c a p t u r a t ă în
larg, au ajuns în tabără fiecare pe alt drum. Soldaţii din
armata pedestră n-au m a i procedat deosebit, ci toţi, într-un
s i n g u r a v î n t , c u strigăte şi g e m e t e , n e m a i p u t î n d suporta cele
ce se î n t î m p l a u , u n i i a u sărit să d e a a j u t o r l a c o r ă b i i , i a r c e i ­
lalţi s p r e s t r a j a z i d u l u i r ă m a s , i a r ceilalţi, c e i m a i n u m e r o ş i ,
a u început să cerceteze pe u n d e a r p u t e a să se salveze fie­
c a r e . (7) Şi, în acest m o m e n t , e r a o s p a i m ă întru nimic mai
p r e j o s d e c î t o r i c a r e n e n o r o c i r i . L a f e l suferiseră şi f ă c u s e r ă e i
şi l a P y l o s . î n t r - a d e v ă r , distrugîndu-se corăbiile locedemonie-
n i l o r , c u ele p i e r i s e r ă şi b ă r b a ţ i i d e p e insulă, aşa c ă pentru
a t e n i e n i n u m a i e r a n i c i o n ă d e j d e să se salveze, d a c ă n u se
v a î n t î m p l ă c e v a neaşteptat.

72 (1) D u p ă această g r e a bătălie n a v a l ă , în c a r e se p r ă p ă d i s e r ă

m u l t e c o r ă b i i şi m u l ţ i o a m e n i şi d e o p a r t e şi de a l t a , s y r a c u ­
sanii şi aliaţii lor, fiind î n v i n g ă t o r i , a u strîns r e s t u r i l e coră­
biilor şi-au ridicat morţii şi, p o r n i n d spre cetate, a u înălţat
u n m o n u m e n t în c i n s t e a b i r u i n ţ e i . (2) I a r a t e n i e n i i , d i n p r i c i n a
n e n o r o c i r i l o r d e faţă, n i c i n u se m a i g î n d e a u să strîngă m o r ţ i i
şi sfărîmăturile corăbiilor, ci se gîndeau cum să se retragă
mai g r a b n i c în t i m p u l nopţii. (3) D e m o s t h e n e s , d u c î n d u - s e la
N i c i a s , ş i - a e x p r i m a t p ă r e r e a să se î m b a r c e pe c o r ă b i i l e r ă m a s e
şi a d o u a z i în zori să f o r ţ e z e , dacă v o r putea, ieşirea d i n
p o r t , a d ă u g i n d c ă e i a u m a i m u l t e c o r ă b i i r ă m a s e în s t a r e de
a f i utilizate decît duşmanii. într-adevăr, atenienilor le mai
rămăseseră ca l a 60 de c o r ă b i i , i a r d u ş m a n i l o r m a i puţin de
50. (4) N i c i a s s-a d e c l a r a t de a c o r d c u e l şi a m î n d o i v o i a u să
se î m b a r c e , d a r c o r ă b i e r i i n u v o i a u să se m a i u r c e p e corăbii,
îngroziţi c u m erau de înfrîngerea suferită şi p e n t r u că soco­
t e a u că n u v o r f i în s t a r e să î n f r î n g ă p e d u ş m a n i . T o ţ i e r a u d e
p ă r e r e să se r e t r a g ă p e u s c a t .

73 (1) H e r m o c r a t e s s y r a c u s a n u l , b ă n u i n d p l a n u l l o r şi soco-
4
t i n d că e x i s t ă p r i m e j d i a ca o a r m a t ă atît d e m a r e să se r e t r a g ă
pe uscat, i a r după ce se va aşeza u n d e v a în Sicilia să se

638
 CARTEA A VII-A

g î n d e a s c ă iarăşi l a u n n o u r ă z b o i î m p o t r i v a l o r , se d u c e l a d r e ­
gători şi, e x p l i c î n d u - l e b ă n u i e l i l e sale, l e s p u n e că n u t r e b u i e
să-i lase să se r e t r a g ă î n t i m p u l n o p ţ i i , c i toţi s y r a c u s a n i i să
iasă d i n c e t a t e î m p r e u n ă c u aliaţii l o r şi să s t r i c e t o a t e dru­
murile, i a r strîmtorile locurilor să le ocupe înaintea sosirii
a t e n i e n i l o r şi să l e străjuiască. (2) D r e g ă t o r i i a u f o s t şi e i d e
aceeaşi părere cu el, socotind că lucrul trebuie făcut, dar
nu credeau că oamenii, care sînt încă plini de bucurie în
u r m a încetării u n e i m a r i bătălii n a v a l e — m a i ales c ă în a c e ­
laşi timp era şi sărbătoare, deoarece tocmai se aducea o
jertfă l u i Heracles — v o r f i dispuşi u ş o r să f a c ă acest lucru,
p e n t r u că, de b u c u r i a v i c t o r i e i , c e i m a i m u l ţ i s - a u î n t o r s s p r e
băutură în timpul sărbătoririi şi că e mai uşor să-i con­
vingi de o r i c e a c u m d e c î t să i a a r m e l e şi să iasă d i n c e t a t e .
(3) Şi deoarece conducătorii cetăţii, deliberînd, socoteau că
l u c r u l n u se p o a t e face, i a r H e r m o c r a t e s n u i z b u t e a să-i con­
vingă, atunci e l însuşi, t e m î n d u - s e ca n u c u m v a a t e n i e n i i să
le-o i a înainte în linişte, s t r ă b ă t î n d în t i m p u l nopţii drumu­
r i l e cele m a i i m p r a c t i c a b i l e , a p u s l a c a l e u r m ă t o a r e a strata­
gemă: a t r i m i s pe cîţiva d i n t r e p r i e t e n i i l u i , împreună c u cîţi­
v a călăreţi, s p r e t a b ă r a a t e n i e n i l o r c h i a r c î n d se însera. A c e ş ­
tia, apropiindu-se de duşmani l a distanţa de l a care puteau
să-i a u d ă şi, c h e m î n d pe c î ţ i v a d i n t r e a t e n i e n i , ca şi c î n d l e - a r
fi fost p r i e t e n i — căci, într-adevăr, Nicias avea cîţiva infor­
matori d e s p r e cele d i n l ă u n t r u — l e - a u s p u s c u v o c e t a r e să-1
sfătuiască p e N i c i a s să n u s c o a t ă a r m a t a î n t i m p u l n o p ţ i i , de
v r e m e ce s y r a c u s a n i i s t r ă j u i e s c d r u m u r i l e , c i să se r e t r a g ă în
linişte în t i m p u l z i l e i . (4) Z i c î n d e i acestea, a u p l e c a t , i a r c e i
care au auzit au anunţat pe comandanţii atenienilor.

74 (1) I a r aceştia, potrivit ştirii, au stat noaptea liniştiţi,

s o c o t i n d c ă l a m i j l o c n u este o î n ş e l ă c i u n e . D a r , d u p ă ce nici
aşa n u a u p o r n i t î n d a t ă , a u h o t ă r î t să m a i aştepte şi z i u a u r m ă ­
toare pentru ca soldaţii l o r să-şi pregătească, după putinţă,
să i a n u m a i cele s t r i c t n e c e s a r e cît m a i b i n e , i a r r e s t u l lucru­
r i l o r să-1 lase şi să plece. (2) S y r a c u s a n i i şi G y l i p p o s , înaintînd
cu pedestrimea, a u înfundat d r u m u r i l e pe u n d e a r f i fost posi­
bil să t r e a c ă atenienii, a u pus străji l a trecerile rîurilor şi

639
 THUCYDIDES

i z v o a r e l o r şi s - a u r î n d u i t ca să i a în p r i m i r e armata atenie­
n i l o r , s p r e a o î m p i e d i c a , pe a c o l o p e u n d e c r e d e a u c ă e r a m a i
bine. Pornind apoi cu corăbiile, a u tras corăbiile atenienilor,
d e p e ţ ă r m u l m ă r i i , şi p e u n e l e l e - a u i n c e n d i a t , aşa c u m p l ă ­
nuiseră a t e n i e n i i înşişi, i a r p e c e l e l a l t e , p e n t r u c ă n u - i î m p i e ­
d i c a n i m e n i , l e g î n d u - l e d e a l e l o r , p e f i e c a r e c u m se nimerea,
l e - a u d u s în c e t a t e .

75 (1) D u p ă ce N i c i a s şi D e m o s t h e n e s a u c o n s i d e r a t c ă s - a u
pregătit îndeajuns, a p o r n i t a r m a t a , în a t r e i a zi după bătălia
n a v a l ă . (2) D a r g r o a z n i c e r a n u n u m a i f a p t u l c ă se r e t r ă g e a u ,
după ce p i e r d u s e r ă toate c o r ă b i i l e şi în l o c u l împlinirii unei
mari n ă d e j d i , c i că însăşi c e t a t e a l o r e r a în p r i m e j d i e . Tot­
odată, n u t r e b u i e u i t a t că a t u n c i cînd părăseau tabăra vedeau
numai lucruri j a l n i c e şi p e n t r u o c h i şi p e n t r u c u g e t . (3) Ast­
f e l , d e o a r e c e m o r ţ i i e r a u n e î n g r o p a ţ i , c î n d c i n e v a îşi zărea u n
prieten zăcînd, era cuprins de jale şi d e frică, i a r cei care
e r a u în v i a ţ ă , d a r e r a u părăsiţi d i n c a u z a r ă n i l o r şi a slăbi­
c i u n i i , e r a u c u m u l t m a i de p l î n s d e c î t c e i m o r ţ i şi m a i n e n o ­
rociţi decît c e i pieriţi. (4) î n acest f e l , cei părăsiţi, începînd
să f a c ă s u p l i c a ţ i i şi să se j e l e a s c ă , p u n e a u în î n c u r c ă t u r ă pe
cei c a r e se r e t r ă g e a u , c e r î n d să-i i a şi p e e i şi s t r i g a u p e n u m e
pe fiecare, cînd zăreau v r e u n p r i e t e n sau v r e u n cunoscut; agă-
ţ î n d u - s e d e t o v a r ă ş i i d e c o r t c a r e p l e c a u , se ţ i n e a u d e e i atîta
cît l e m a i î n g ă d u i a u p u t e r i l e , i a r d a c ă îi lăsau şi tăria sufle­
t e a s c ă şi p u t e r i l e c o r p u l u i , se v e d e a u părăsiţi; f ă c e a u implorări
şi g e m e a u , a s t f e l c ă toată a r m a t a e r a plină de l a c r i m i şi de
j a l e şi, î n t r - o a s t f e l de î n c u r c ă t u r ă , e r a f o a r t e g r e u să se des­
partă u n i i d e alţii, deşi p l e c a u d i n t r - o ţară străină şi suferi­
seră d e j a n e n o r o c i r i m a i m a r i d e c î t p o t să e x p r i m e lacrimile
şi se t e m e a u să n u s u f e r e î n v i i t o r u l n e c u n o s c u t . (5) î n acelaşi
t i m p o a d î n c ă p ă r e r e de r ă u îi c u p r i n s e s e . î n t r - a d e v ă r , e i n u
se a s e m ă n a u c u n i m i c a l t c e v a d e c î t c u o cetate c a r e c a p i t u l a s e
d u p ă u n a s e d i u şi a c u m a se r e t r ă g e a u şi această c e t a t e n u e r a
mică. Astfel, se g ă s e a u l a u n l o c , r e t r ă g î n d u - s e în marş m a i
p u ţ i n d e p a t r u z e c i de m i i . Şi ceilalţi l u a u c u e i f i e c a r e ce l u c r u
l e e r a m a i f o l o s i t o r , d a r şi hopliţii şi călăreţii, î m p o t r i v a o b i ş ­
nuinţei lor, mîncau înarmaţi, unii d i n lipsă de acoluţi , i a r
32

640
 CARTEA A VII-A

alţii p e n t r u că n u aveau încredere în ei. U n i i dintre acoluţi

dezertaseră mai înainte, iar cei mai mulţi de curînd. Dar
n i c i ceea ce d u c e a u c u e i n u l e e r a î n d e a j u n s , p e n t r u că în
a r m a t ă n u m a i e r a h r a n ă . (6) C e l e l a l t e s u f e r i n ţ e şi f a p t u l că
l e î m p ă r t ă ş e a u c u toţii, deşi l e a d u c e a în c l i p a d e f a ţ ă o o a r e ­
c a r e u ş u r a r e , totuşi n u l i se m a i p ă r e a u s u p o r t a b i l e , m a i ales
c î n d se g î n d e a u c ă d i n s t r ă l u c i r e a şi d i n f a l a pe c a r e o a v e a u
l a î n c e p u t a j u n s e s e r ă l a u n a s t f e l d e r e z u l t a t şi l a o a s t f e l de
u m i l i n ţ ă . (7) A c e a s t a a f o s t cea m a i m a r e suferinţă p e n t r u o
a r m a t ă e l e n ă , ca d r e p t r e z u l t a t a l g î n d u l u i de a r e d u c e p e alţii
l a s c l a v i e , se r e t r ă g e a u p e n t r u ca să n u s u f e r e e i înşişi acest
l u c r u , şi, în loc d e c î n t e c e d e m u l ţ u m i r e şi d e p a i a n e , c u c a r e
plecaseră pe mare d i n patrie, o pornesc înapoi după ce au
luat hotărîri contra a c e l o r a , şi fac acum drumul în calitate
d e pedestraşi şi n u d e c o r ă b i e r i , s e m ă n î n d m a i m u l t c u o a r ­
m a t ă d e h o p l i ţ i d e c î t c u o a r m a t ă n a v a l ă . T o t u ş i , datorită pri­
mejdiei c a r e î n c ă îi p î n d e a , t o a t e aceste n e n o r o c i r i l i se pă­
r e a u de suportat.

76 N i c i a s , văzînd armata descurajată şi în mare frămîn-

t a r e , a p ă ş i t î n f r u n t e a a r m a t e i şi a î n c e p u t , p o t r i v i t situaţiei,
să-i încurajeze şi să-i mîngîie, strigînd pe fiecare pe care-1
vedea şi, v o i n d ca să l e f i e î n t r - a j u t o r c î t m a i m u l t o r a , le-a
spus:

77 (1) „ C h i a r în împrejurările de faţă, atenienilor şi alia*

ţilor, t r e b u i e să a v e m n ă d e j d e — p e n t r u c ă alţii a u f o s t sal­
vaţi d i n m a i m a r i p r i m e j d i i d e c î t cele d e a c u m — şi să n u n e
supărăm n i c i n o i înşine p e n o i , n i c i pe împrejurări, n i c i pe s u ­
ferinţele care s-au abătut asupra noastră, împotriva aşteptă­
r i l o r . (2) N i c i e u î n s u m i n u m ă deosebesc d e n i c i u n u l dintre-
v o i î n p u t e r e ; v e d e ţ i d o a r î n ce h a l m ă a f l u d i n p r i c i n a b o l i i , ,
şi n i c i n u se p a r e c ă sînt m a i n o r o c o s d e c î t alţii în v i a ţ a p a r t i ­
c u l a r ă şi î n c e l e l a l t e p r i v i n ţ e , şi totuşi, a c u m a m ă a f l u ţintuit
în aceeaşi primejdie ca oamenii cei m a i de jos, deşi le-am
acordat multă cinstire zeilor în viaţa m e a şi a m f ă c u t multe
servicii oamenilor, drepte şi ireproşabile. (3) Pentru aceasta,
a m totuşi o f e r m ă n ă d e j d e î n v i i t o r , i a r î m p r e j u r ă r i l e n u m ă
s p e r i e aşa c u m s-ar f i c ă z u t . P o a t e că c h i a r a r p u t e a să mă

41 — Războiul peloponesiac 641

 THUCYDIDES

ajute. într-adevăr, duşmanii au avut bune norociri, i a r dacă

noi am pornit expediţia, fiind urîţi de vreun zeu, am fost
pedepsiţi aşa c u m se c u v e n e a . (4) î n t r - a d e v ă r , a u m a i p o r n i t
alţi oameni cu armată împotriva altora şi, s^âvîrşind lucruri
omeneşti, a u p r i m i t p e d e p s e s u p o r t a b i l e . Este f i r e s c c a şi n o i
să ne aşteptăm a c u m l a o oarecare blîndeţe d i n p a r t e a divini­
tăţii, p e n t r u că sîntem m a i degrabă vrednici de milă decît
d e ură. C î n d v ă p r i v i ţ i p e v o i î n ş i v ă şi v e d e ţ i ce f e l d e hopliţi
şi cîţi d e m u l ţ i sînteţi puşi în r î n d u i a l ă , şi c u m v ă retrageţi
a c a s ă , să n u v ă speriaţi p r e a m u l t , c i g î n d i ţ i - v ă că, o r i u n d e v ă
veţi aşeza, v o i î n ş i v ă constituiţi c e t a t e a , şi că n i c i o altă cetate
din Sicilia nici n u v-ar putea p r i m i uşor dacă v ă veţi duce
acolo, nici n u v a p u t e a să v ă izgonească uşor, d a c ă vă veţi
a ş e z a . (5) Fiţi atenţi c a d r u m u l v o s t r u să f i e cît m a i î n sigu­
r a n ţ ă şi m a i o r d o n a t şi n i m e n i d i n t r e v o i să n u se gîndească
l a a l t c e v a d e c î t c ă l o c u l î n c a r e v a f i s i l i t să l u p t e , îl v a a v e a ,
î n v i n g î n d , d r e p t p a t r i e şi z i d a l cetăţii. (6) V a t r e b u i să m e r g e m
c u aceeaşi g r a b ă şi z i u a şi n o a p t e a , p e n t r u că a l i m e n t e l e sînt
p u ţ i n e şi d a c ă c u m v a v o m d a d e r e g i u n e a p r i e t e n o a s ă a s i c e l i -
l o r — n u m a i aceştia n e m a i sînt p r i e t e n i , d a t o r i t ă u r i i p e c a r e
o au împotriva syracusanilor — atunci să v ă socotiţi î n sigu­
r a n ţ ă . A f o s t t r i m i s c i n e v a l a e i şi l i s-a d a t c u v î n t să n e iasă
în cale şi să n e a d u c ă şi a l i m e n t e . (7) î n general, soldaţilor,
gîndiţi-vă că este n e c e s a r să fiţi b ă r b a ţ i viteji pentru că n u
există v r e u n l o c î n a p r o p i e r e u n d e să v ă puteţi s a l v a dedîn-
du-vă moliciunii, şi dacă a c u m a veţi scăpa de duşmani, nu
n u m a i alţii v o r d o b î n d i cele ce doriţi v o i să v e d e ţ i , d a r şi a t e ­
n i e n i i , r e d r e s i n d u - s e , v o r r i d i c a iarăşi m a r e a p u t e r e a cetăţii,
deşi a c u m a este î n f r î n t ă , p e n t r u c ă o a m e n i i c o n s t i t u i e o c e t a t e ,
n u z i d u r i l e şi n i c i c o r ă b i i l e g o a l e d e o a m e n i " .

78 (1) N i c i a s , f ă c î n d astfel de î n d e m n u r i , t r e c e a î n revistă

a r m a t a şi d a c ă v e d e a p e c i n e v a c ă este răzleţit şi n u m e r g e
în rînduială îl aducea şi îl aşeza în rîndul armatei; şi De­
m o s t h e n e s l e s p u n e a aceleaşi l u c r u r i , s a u a s e m ă n ă t o a r e , s o l d a ţ i ­
l o r c a r e e r a u s u b c o m a n d a l u i . (2) I a r a r m a t a î n a i n t a r î n d u i t ă
într-un dreptunghi lung, avangarda fiind condusă de Nicias,
iar ariergarda de Demosthenes, i a r bagajele, grosul mulţimii

642
 CARTEA A VII-A

şi a l s o l d a ţ i l o r m e r g e a u î n l ă u n t r u l h o p l i ţ i l o r . (3) C î n d a u a j u n s
l a l o c u l de t r e c e r e a r î u l u i A n a p o s , a u găsit, rînduiţi î n linie
de bătaie, p e malul l u i , pe syracusani şi aliaţi de-ai lor, şi r

respingîndu-i, a u t r e c u t p e m a l u l celălalt. T o t u ş i , syracusanii,

d î n d u - l e t î r c o a l e c u c a v a l e r i a , îi p r e s a u , i a r cei u ş o r înarmaţi
a r u n c a u în e i c u suliţe şi c u săgeţi. (4) î n a i n t î n d î n această z i
p a t r u z e c i de s t a d i i , a t e n i e n i i ş i - a u aşezat t a b ă r a î n t r - o colină.
A doua zi, pornind la drum de d i m i n e a ţ ă , a u î n a i n t a t ca l a
douăzeci de stadii şi a u d a t d e o cîmpie unde şi-au aşezat
tabăra, v o i n d să i a c e v a d e m î n c a r e de p r i n casele oameni­
lor — pentru c ă ţinutul e r a l o c u i t — şi să d u c ă cu ei ceva
apă de acolo pentru că, pe o distanţă de multe stadii pe
u n d e a v e a u să treacă, a p a n u se g ă s e a d i n b e l ş u g . (5) î n acest
timp syracusanii, luîndu-le-o înainte, au tras un zid de-a
c u r m e z i ş u l d r u m u l u i p e c a r e a v e a u să-1 f a c ă . E r a o c o l i n ă p r ă -
păstioasă şi p e d e o p a r t e şi d e a l t a se a f l a u nişte p a n t e î n c l i ­
n a t e şi se n u m e a u „ c u p a l u i A c r a s " . (6) A doua zi atenienii
a u m e r s m a i d e p a r t e , i a r călăreţii şi suliţaşii s y r a c u s a n i l o r şi
aliaţilor, m u l ţ i l a număr, încercînd să-i î m p i e d i c e d i n arnîn-
d o u ă p ă r ţ i l e , t r ă g e a u c u suliţele î n e i şi l e d a u t î r c o a l e călări.
(7) M u l t ă v r e m e a t e n i e n i i a u l u p t a t , a p o i s - a u r e t r a s iarăşi î n
aceeaşi tabără, i a r a p r o v i z i o n a r e a n u se m a i f ă c e a la fel ca
î n a i n t e , p e n t r u c ă n i m e n i n u se m a i p u t e a r e t r a g e d i n p r i c i n a
călăreţilor duşmani.

79 (1) A d o u a z i , în z o r i , r i d i c î n d tabăra, a u p o r n i t iarăşi

şi a u î n c e r c a t să f o r ţ e z e t r e c e r e a s p r e c o l i n a c a r e fusese z ă g ă ­
zuită p r i n t r - u n z i d d e c ă t r e d u ş m a n i şi a u găsit d e a s u p r a z i d u ­
lui, în f a ţ a lor, armata duşmană, pedestră, rînduită în linie
de bătaie si d e s t u l de numeroasă în adîncime. L o c u l , de altfel,
era strimt. (2) Atenienii, năpustindu-se cu furie, au început
l u p t a l a z i d , c a r e e r a în p a n t ă şi, f i i n d r e s p i n ş i d e c ă t r e m u l ţ i
soldaţi care se aflau pe colină — pentru că cei de sus se
a v î n t a u m a i u ş o r î m p o t r i v a l o r — şi n e p u t î n d să f o r ţ e z e tre­
cerea, s-au retras iarăşi şi s - a u oprit pe loc. (3) D i n î n t î m -
p l a r e a î n c e p u t să f u l g e r e d i n b e l ş u g şi să c a d ă m u l t ă p l o a i e ,
aşa c u m se î n t î m p l ă î n a n o t i m p u l v e r i i c î n d d ă s p r e t o a m n ă .
T o a t e acestea a u d e s c u r a j a t şi m a i m u l t p e a t e n i e n i . c a r e s o c o -

643
 THUCYDIDES

t e a u că t o a t e acestea se î n t î m p l ă p e n t r u p i e i r e a l o r . (4) î n t i m p
ce a t e n i e n i i stăteau liniştiţi, G y l i p p o s şi s y r a c u s a n i i a u t r i m i s
o p a r t e d i n armată c a să-i i n t e r c e p t e z e c u u n z i d d i n spate,
din partea d i n care veniseră, dar atenienii, trimiţînd şi ei
c î ţ i v a soldaţi, i - a u î m p i e d i c a t . (5) D u p ă aceea, a t e n i e n i i , r e t r ă -
g î n d u - s e c u t o a t ă a r m a t a m a i s p r e c î m p i e , şi-au aşezat t a b ă r a .
A d o u a z i a u p o r n i t - o înainte, i a r s y r a c u s a n i i a u î n c e p u t să-i
a t a c e d i n t o a t e p ă r ţ i l e , în cerc, şi p e m u l ţ i îi r ă n e a u , i a r d a c ă
atenienii t r e c e a u l a a t a c , se retrăgeau, i a r dacă atenienii se
r e t r ă g e a u , î n a i n t a u e i şi a t a c a u , m a i ales a r i e r g a r d a , p e n t r u ca,
respingîndu-i în m i c i unităţi, să v î r e g r o a z a în t o a t ă armata.
(6) î n acest f e l , m u l t ă v r e m e a u r e z i s t a t a t e n i e n i i , a p o i , îna­
i n t î n d c i n c i s a u şase s t a d i i , ş i - a u aşezat t a b ă r a î n c î m p i e ; s-au
r e t r a s şi s y r a c u s a n i i în t a b ă r a l o r .

80 (1) î n t i m p u l n o p ţ i i , N i c i a s şi D e m o s t h e n e s — avînd în
vedere că armata se afla într-o situaţie rea şi din pricina
lipsei de alimente, şi p e n t r u că mulţi d i n t r e soldaţi fuseseră
răniţi în multele atacuri date de duşmani — au hotărît să
a p r i n d ă c î t m a i m u l t e f o c u r i şi să-şi r e t r a g ă a r m a t a , d a r n u p e
c a l e a p l ă n u i t ă m a i î n a i n t e , c i p e altă c a l e d e c î t p e aceea p e c a r e
s y r a c u s a n i i stăteau d e strajă s p r e m a r e . (2) I a r a c e a s t ă c a l e n u
d u c e a spre C a t a n a , c i spre cealaltă p a r t e a S i c i l i e i , spre C a m a ­
r i n a şi G e l a , şi s p r e cetăţile d e a c i , u n e l e elene, a l t e l e b a r b a r e .
<3) A p r i n z î n d d e c i m u l t e f o c u r i , a u p o r n i t în t i m p u l n o p ţ i i . Şi,
a ş a c u m se î n t î m p l ă î n t o a t e a r m a t e l e , d a r m a i ales în cele
f o a r t e m a r i , a n u m e , să se p r o d u c ă f r i c ă şi p a n i c ă , m a i ales c ă e i
se r e t r ă g e a u n o a p t e a şi p e u n p ă m î n t străin şi f u g e a u d e d u ş ­
mani c a r e n u e r a u d e p a r t e , a u i n t r a t în d e z o r d i n e . (4) P a r t e a
a r m a t e i c o n d u s ă d e N i c i a s r ă m î n e a strînsă şi î n a i n t a s e m u l t , i a r
j u m ă t a t e d i n a r m a t ă , şi m a i n u m e r o a s ă c h i a r , c o n d u s ă d e D e ­
m o s t h e n e s , se d e s p r i n s e s e de c e a l a l t ă şi m e r g e a m a i î n dezor­
dine. (5) Totuşi, în revărsatul zorilor, au ajuns l a .mare şi,
intrînd pe d r u m u l n u m i t E l o r i n e , a u c o n t i n u a t să m e a r g ă , c u
g î n d u l ca, a t u n c i c î n d v o r a j u n g e l a r î u l C a c y p a r i s , să m e a r g ă
p e lîngă c u r s u l rîului în sus, s p r e m i j l o c u l ţării. într-adevăr,
nădăjduiau c ă l e v o r ieşi în c a l e s i c e l i i , p e c a r e - i chemaseră.
<6) C î n d a u a j u n s l î n g ă rîu, a u găsit şi a i c i o g a r d ă syracu-

644
 CARTEA A VII-A

sană, c a r e ridica ziduri şi p a r i , căutînd să t a i e t r e c e r e a , şi,

f o r ţ î n d - o , a u a j u n s d i n c o l o d e rîu şi a u p o r n i t i a r ă ş i î n d i r e c ­
ţia c e l u i de-al doilea rîu, numit Erineos, căci aşa le porun­
ciseră comandanţii.

81 (1) î n acest timp, făcîndu-se ziuă, s y r a c u s a n i i şi aliaţii

şi-au d a t s e a m a c ă a t e n i e n i p l e c a s e r ă ; c e i m a i m u l ţ i îl a c u z a u
pe G y l i p p o s c ă de b u n ă v o i e lăsase p e a t e n i e n i să p l e c e şi, p o r ­
n i n d în g r a b ă să-i u r m ă r e a s c ă p e u n d e ş i - a u d a t u ş o r s e a m a c ă
se retrăseseră, i - a u s u r p r i n s p e l a o r a p r î n z u l u i . (2) Ş i c î n d a u
l u a t c o n t a c t c u soldaţii c o m a n d a ţ i d e D e m o s t h e n e s , c a r e r ă m ă ­
seseră î n u r m ă şi m e r g e a u m a i f ă r ă g r i j ă şi m a i în neorîn-
d u i a l ă , aşa c u m fuseseră găsiţi î n t i m p u l n o p ţ i i aceleia, s-au
năpustit î n d a t ă a s u p r a l o r şi a u î n c e p u t l u p t a . Călăreţii syra­
c u s a n i l o r i - a u î n c e r c u i t m a i r e p e d e , p e n t r u c ă se a f l a u sepa­
raţi d e N i c i a s , şi i - a u î n g h e s u i t î n acelaşi l o c . (3) A r m a t a l u i
Nicias se afla d e p a r t e de ei, cam l a 50 de stadii distanţă,
într-adevăr, Nicias mergea m a i iute, socotind că salvarea n u
c o n s t ă î n a r ă m î n e d e b u n ă - v o i e î n acest loc şi a d a l u p t a , c i
în a se r e t r a g e cît m a i r e p e d e , d î n d n u m a i l u p t e l e c a r e erau
n e a p ă r a t necesare. (4) Demosthenes făcea, de cele m a i m u l t e
o r i , o neîntreruptă s f o r ţ a r e şi p e n t r u c ă se r e t r ă g e a în urma
c e l o r l a l ţ i şi d u ş m a n i i îl a t a c a u m a i întîi p e e l , d a r şi pentru
c ă a f l a s e că s y r a c u s a n i i îl u r m ă r e s c , şi n - a m a i c o n t i n u a t r e ­
tragerea şi n u s-a m a i aşezat în linie de bătaie, pînă cînd,
tot pierzîndu-şi timpul, a fost încercuit de syracusani şi s-a
găsit şi e l , şi a t e n i e n i i c a r e e r a u c u e l , în m a r e neorînduială.
într-adevăr, fiind siliţi să se retragă într-un loc care era
înconjurat de u n z i d , în f o r m ă d e cerc, i a r d e o p a r t e şi de
a l t a trecea u n d r u m , pe m a r g i n e a căruia e r a u cîţiva măslini,
a t e n i e n i i e r a u atacaţi d i n t o a t e p ă r ţ i l e . S y r a c u s a n i i , în c h i p f i ­
resc, î n d r e p t a u î m p o t r i v a l o r a t a c u r i r e p e t a t e şi n u se a n g a j a u
în l u p t e strînse. î n t r - a d e v ă r , a se a v î n t a î n p r i m e j d i e î m p o t r i v a
unor o a m e n i desperaţi n u e r a de aşteptat d i n partea lor, ci
m a i d e g r a b ă d i n p a r t e a a t e n i e n i l o r , şi p e l î n g ă a s t a , e i se m a i
m e n a j a u î n v e d e r e a u n u i succes s i g u r , s p r e a n u f i siliţi să-i
captureze m a i înainte de a - i acosta, c ă c i socoteau c ă şi aşa,
p r i n a s t f e l de a t a c u r i , îi v o r d o m o l i şi-i v o r c a p t u r a .

645
 THUCYDIDES

82 (1) D u p ă ce, deci, în t i m p u l zilei au a r u n c a t d i n toate

părţile săgeţi împotriva atenienilor şi a aliaţilor l o r , şi i - a u
v ă z u t c ă suferă, şi d i n c a u z a r ă n i l o r , şi d i n a l t e p r i c i n i , Gylip­
pos, s y r a c u s a n i i şi aliaţii l o r d a u de v e s t e , m a i întîi, c ă o r i c i n e
d i n t r e i n s u l a r i v r e a p o a t e să t r e a c ă l a e i , p ă s t r î n d u - ş i liberta­
t e a ; şi a u t r e c u t l a e i c î t e v a cetăţi, n u m u l t e . (2) A p o i , ceva
m a i tîrziu, s-a î n c h e i a t o î n ţ e l e g e r e c a toţi soldaţii d e s u b co­
m a n d a l u i Demosthenes să p r e d e a a r m e l e , d a r n i m e n i să n u
fie ucis, n i c i p r i n m o a r t e v i o l e n t ă , n i c i în l a n ţ u r i şi n i c i d i n
l i p s a h r a n e i z i l n i c e . (3) Şi s - a u p r e d a t ca l a şase m i i , şi toţi
b a n i i d e a r g i n t p e c a r e îi a v e a u i - a u a r u n c a t în c î t e v a s c u t u r i ,
aşezate c u s c o b i t u r a în sus. S - a u u m p l u t p a t r u s c u t u r i . Pe toţi
aceştia i - a u d u s în c e t a t e . N i c i a s şi c e i care e r a u c u e l , în
aceeaşi z i , a u s o s i t l a rîul E r i n e o s s i , trecîndu-1, s i - a aşezat a r ¬
m a t a pe o înălţime.

83 (1) A d o u a z i , s y r a c u s a n i i l - a u s u r p r i n s şi i - a u s p u s că
atenienii care e r a u c u Demosthenes s-au predat. L - a u îndemnat
să f a c ă şi e l a c e l a ş i l u c r u . N i c i a s însă, n e d î n d u - i crezare, se
g r ă b e ş t e să t r i m t ă u n călăreţ c a să cerceteze. (2) C ă l ă r e ţ u l s-a
d u s şi a v e n i t a n u n ţ î n d că, î n t r - a d e v ă r , se p r e d a s e r ă , i a r N i c i a s
îi vesteşte l u i G y l i p p o s şi s y r a c u s a n i l o r c ă este g a t a să p l ă t e a s c ă
p e n t r u a t e n i e n i b a n i i p e c a r e îi c h e l t u i s e r ă s y r a c u s a n i i c u r ă z ­
b o i u l , c u condiţia ca s y r a c u s a n i i să dea d r u m u l armatei care
e r a c u e l ; p î n ă să se d e a însă b a n i i , v a d a o s t a t i c i a t e n i e n i , u n
o s t a t i c d e t a l a n t . S y r a c u s a n i i şi G y l i p p o s n u a u p r i m i t propu­
nerea, c i , năpustindu-se a s u p r a l o r şi î n c e r c u i n d u - i d i n toate
p ă r ţ i l e i - a u l o v i t şi p e e i p î n ă tîrziu. (3) Se g ă s e a u şi aceştia
î n t r - o situaţie r e a , d i n p r i c i n a l i p s e i d e grîu şi d e c e l e necesare.
(4) T o t u ş i , p ă z i n d u - ş i liniştea î n t i m p u l n o p ţ i i , e r a u g a t a să p o r ­
nească l a d r u m . îşi i a u armele, i a r syracusanii au prins de
v e s t e şi a u c î n t a t p a i a n u l . (5) A t e n i e n i i , d î n d u - ş i s e a m a c ă n u
p o t s c ă p a , a u l u a t iarăşi a r m e l e , în a f a r ă d e 300 de o a m e n i .
Aceştia, forţînd străjile, a u p o r n i t n o a p t e a p e u n d e a u p u t u t .

84 (1) N i c i a s , cînd s-a făcut ziuă, şi-a p o r n i t armata. Sy­

r a c u s a n i i şi aliaţii i - a u a t a c a t î n acelaşi f e l d i n t o a t e p ă r ţ i l e ,
a r u n c î n d c u suliţele şi c u săgeţile î n e i . (2) A t e n i e n i i m e r g e a u

646
 CARTEA A VII-A

întins c ă t r e r î u l A s i n a r o s , î n t i m p ce e r a u atacaţi, în acelaşi

i I m p , d i n t o a t e p ă r ţ i l e d e m u l ţ i călăreţi şi d e c e a l a l t ă m u l ţ i m e
a d u ş m a n i l o r , c r e z î n d c ă l e v a f i m a i u ş o r d a c ă v o r t r e c e rîul,
?l e r a u c h i n u i ţ i , în acelaşi t i m p , şi d e o b o s e a l ă şi d e sete. (3)
C i n d a u a j u n s l a rîu, s-au năpustit asupra l u i fără n i c i o rîn­
duială, c i f i e c a r e v o i a să t r e a c ă c e l dintîi, i a r d u ş m a n i i , a t a -
c î n d u - i d i n s p a t e , l e f ă c e a u t r e c e r e a şi m a i g r e a . într-adevăr,
f i i n d forţaţi să t r e a c ă c u g r ă m a d a , c ă d e a u u n i i asupra altora
y[ se c ă l c a u în p i c i o a r e , u n i i e r a u ucişi d e l ă n c i şi de c e l e l a l t e
a r m e p e loc, i a r alţii, î n ă b u ş i n d u - s e , c ă d e a u î n a p ă . (4) S y r a c u ­
s a n i i , şezînd p e c e l e d o u ă m a l u r i a l e rîului (căci e r a p r ă p ă s -
llos), trăgeau d e p e î n ă l ţ i m e î n a t e n i e n i , în t i m p ce a c e ş t i a b e a u
c u p l ă c e r e a p a d i n r î u şi se î n v ă l m ă ş a u î n t r e e i în a l b i a rîu­
lui. (5) P e l o p o n e s i e n i i , n ă p u s t i n d u - s e asupra lor, a u ucis m a i
ales p e cei d i n rîu. A p a a f o s t î n d a t ă stricată. C u t o a t e acestea
soldaţii b e a u a p a a m e s t e c a t ă c u n o r o i şi c u sînge, şi se b ă t e a u
p e ea.

85 (1) î n cele d i n u r m ă , p e n t r u c ă m u l ţ i m o r ţ i z ă c e a u unii

peste alţii în r î u , i a r a r m a t a e r a distrusă, o p a r t e l î n g ă r î u , i a r
alta, dacă m a i scăpa careva, era nimicită de călăreţi, Nicias
s-a p r e d a t l u i G y l i p p o s , a v î n d m a i m u l t ă î n c r e d e r e în e l d e c î t
în s y r a c u s a n i . I - a spus să p r o c e d e z e şi e l şi l a c e d e m o n i e n i i aşa
c u m v o r găsi d e c u v i i n ţ ă cu e l , d a r să î n c e t e z e d e a m a i u c i d e
pe ceilalţi s o l d a ţ i . (2) D u p ă a c e a s t a G y l i p p o s a d a t p o r u n c ă să-1
f a c ă p r i z o n i e r . A a d u s a p o i şi p e ceilalţi, p e c a r e n u - i s u s t r ă -
seseră s y r a c u s a n i i (şi e r a u m u l ţ i aceştia) şi i - a u p r i n s v i i . A u
t r i m i s a p o i s o l d a ţ i să-i u r m ă r e a s c ă p e cei 300 c a r e scăpaseră
în t i m p u l nopţii d e strajă, şi i - a u p r i n s . (3) A r m a t a adunată
l a u n loc n u e r a m u l t ă , d a r s o l d a ţ i i c a r e se î m p r ă ş t i a s e r ă e r a u
n u m e r o ş i , î n c î t s-a u m p l u t toată S i c i l i a d e s o l d a ţ i : soldaţii l u i
N i c i a s n u f u s e s e r ă c a p t u r a ţ i î n u r m a u n e i î n ţ e l e g e r i , aşa c u m
fuseseră c e i c u D e m o s t h e n e s . (4) O p a r t e d i n e i a u p i e r i t , p e n ­
t r u că acest m ă c e l a f o s t f o a r t e întins şi î n t r u n i m i c m a i p r e ­
jos decît cele c a r e a v u s e s e r ă loc în acest război d i n Sicilia.
A p o i , î n c e l e l a l t e a t a c u r i n u m e r o a s e , c a r e s - a u d a t des în t i m -

647
 THUCYDIDES

pul d r u m u l u i , m u r i s e r ă m u l ţ i . T o t u ş i mulţi a u f u g i t , u n i i în­

dată i a r alţii a u f o s t făcuţi s c l a v i şi, pe u r m ă , a u f u g i t spre
Catana.
86 (1) A d u n î n d u - s e syracusanii şi aliaţii au luat cîţi mai
m u l ţ i p r i z o n i e r i şi prăzi şi s - a u r e t r a s î n cetate. (2) P e a t e n i e ­
nii şi p e aliaţii capturaţi i - a u a r u n c a t în c a r i e r e l e d e piatră,
s o c o t i n d c ă a c o l o p o t să-i p ă z e a s c ă f o a r t e b i n e , i a r p e N i c i a s
şi p e D e m o s t h e n e s i - a u u c i s , f ă r ă v o i a l u i G y l i p p o s . î n t r - a d e v ă r
G y l i p p o s socotea c ă v a f i p e n t r u e l o f o a r t e f r u m o a s ă izbîndă
d a c ă v a d u c e l a c e d e m o n i e n i l o r , p e l î n g ă ceilalţi soldaţi, şi pe
comandanţii duşmani. (3) Unul d i n cei doi comandanţi era
p e n t r u s y r a c u s a n i cel m a i m a r e duşman, d i n p r i c i n a celor p e t r e ­
c u t e l a P y l o s şi p e insulă, i a r c e l ă l a l t l e e r a f o a r t e a p r o p i a t ,
pentru aceleaşi motive. într-adevăr, N i c i a s fusese de părere
ca a t e n i e n i i să î n c h e i e o î n v o i a l ă c u s p a r t a n i i şi să-i lase l i b e r i
p e soldaţii l a c e d e m o n i e n i . (4) P e n t r u această a t i t u d i n e , lacede­
monienii nutreau s e n t i m e n t e prieteneşti pentru el, iar Nicias
se î n c r e d i n ţ a s e şi se predase l u i G y l i p p o s , b i z u i n d u - s e şi pe
acest f a p t . D a r c î ţ i v a d i n t r e s y r a c u s a n i , aşa c u m s-a spus, u n i i
fiindcă se t e m e a u , p e n t r u c ă d u s e s e r ă t r a t a t i v e c u e l , ca nu
c u m v a , p u s l a cazne, să l e p r o d u c ă î n c u r c ă t u r i î n g u s t a r e a s u c ­
c e s u l u i , i a r alţii, şi n u m a i p u ţ i n c o r i n t i e n i i , ca n u c u m v a să
mituiască pe careva, pentru c ă e r a b o g a t , şi să f u g ă , şi d i n
c a u z a a c e a s t a să p u n ă l a c a l e n o i acţiuni c o n t r a l o r , a u c o n v i n s
p e aliaţii l o r d e l - a u u c i s . (5) N i c i a s a m u r i t d i n această pri­
cină sau d i n t r - o pricină f o a r t e asemănătoare, deşi m e r i t a cel
m a i p u ţ i n d i n t r e a t e n i e n i i şi e l e n i i d e p e v r e m e a l u i să a j u n g ă
într-o astfel de nenorocire, căci îşi dusese v i a ţ a în p r a c t i c a
t u t u r o r virtuţilor legiuite.

87 (1) L a î n c e p u t s y r a c u s a n i i a u t r a t a t r ă u p e a t e n i e n i i d i n
c a r i e r e l e d e piatră. A s t f e l , a f l î n d u - s e m u l ţ i î n t r - u n loc scobit
şi î n t r - u n spaţiu îngust, l a î n c e p u t arşiţa s o a r e l u i şi v î n t u l îi
c h i n u i a , p e n t r u că m i n e l e n u e r a u acoperite; dimpotrivă, cînd
veneau nopţile de toamnă reci le reînnoia slăbiciunea, prin
schimbarea timpului. (2) Apoi, toţi făceau toate lucrările în
acelaşi loc d i n c a u z a îngustimii spaţiului, şi a p o i m o r ţ i i z ă c e a u
unii peste alţii; u n i i mureau d i n pricina rănilor, d i n p r i c i n a

648
 CARTEA A VII-A

schimbării f e l u l u i d e v i a ţ ă , şi d i n p r i c i n i asemănătoare şi se
produceau, de asemenea, m i r o s u r i de n e s u f e r i t ; m a i e r a u strîm-
toraţi d e f o a m e şi d e sete. î n t r - a d e v ă r , e i îi d ă d e a u fiecăruia,
Li m p d e o p t l u n i , o c o t i l ă 3 3
d e a p ă şi d o u ă c o t i l e de p î i n e zil­
n i c . (3) Şi n u e r a n i c i o s u f e r i n ţ ă d i n t r e cele p e c a r e în m o d
firesc l e î n d u r ă c e i căzuţi î n t r - u n a s t f e l d e loc, c a r e să n u se f i
abătut a s u p r a l o r . A u p e t r e c u t şaptezeci d e z i l e în a c e a s t ă î n ­
ghesuială, a p o i s i c i l i e n i i a u v î n d u t ca s c l a v i p e ceilalţi prizo­
n i e r i , în a f a r ă d e a t e n i e n i şi d e c î ţ i v a s i c i l i e n i şi italioţi care
luaseră p a r t e l a e x p e d i ţ i e . (4) A u f o s t luaţi p r i z o n i e r i , în t o t a l
— deşi este g r e u d e s p u s c u p r e c i z i e — n u m a i p u ţ i n de 7 000.
(5) A c e a s t ă c a t a s t r o f ă e l e n i c ă a f o s t c e l m a i m a r e d e z a s t r u în
acest r ă z b o i şi, d u p ă p ă r e r e a m e a , a f o s t c e l m a i m a r e e v e n i ­
ment e l e n i c d i n cîte ştim d i n auzite, f o a r t e strălucit pentru
î n v i n g ă t o r i şi f o a r t e d e z a s t r u o s p e n t r u c e i înfrînţi. (6) î n t r - a d e ­
v ă r , f i i n d î n f r î n ţ i c u t o t u l , î n t o a t e p r i v i n ţ e l e , şi î n d u r î n d cele
m a i m a r i s u f e r i n ţ e , s u b t o a t e r a p o r t u r i l e , şi î n d u r î n d ceea ce se
n u m e ş t e „ u n m a s a c r u g e n e r a l " , a u p i e r i t şi p e d e s t r i m e şi c o r ă ­
b i i şi n - a r ă m a s n i m i c să n u se p r ă p ă d e a s c ă ; p u ţ i n d i n m u l ţ i
s-au întors acasă. Acestea a u fost e v e n i m e n t e l e petrecute în
Sicilia-
CARTEA A VIII-A
 1 (1) C î n d s-a a n u n ţ a t l a A t e n a d e z a s t r u l , m u l t ă v r e m e n u
v

l e v e n e a să d e a c r e z a r e n i c i c h i a r s o l d a ţ i l o r c a r e f u g i s e r ă d i n
luptă şi c a r e l e a n u n ţ a u c l a r f a p t u l . E i îşi î n c h i p u i a u c ă de­
z a s t r u l n u fusese c h i a r atît d e m a r e , d a r c î n d s - a u c o n v i n s că
este aşa, s - a u i n d i g n a t f o a r t e t a r e î m p o t r i v a oratorilor 1
care-i
sfătuiseră să pornească expediţia în Sicilia, ca şi cînd n-ar
f i a p r o b a t - o , p r i n v o t , e i înşişi. M a i e r a u m î n i a ţ i şi p e p r e z i c ă ­
t o r i , şi p e t î l m ă c i t o r i i d e o r a c o l e , î n f i n e p e toţi cîţi l e e x p l i ­
caseră 2
v o i n ţ a divinităţii şi-i f ă c u s e r ă să n ă d ă j d u i a s c ă că vor
cuceri Sicilia. (2) T o a t e , d i n t o a t e p ă r ţ i l e , îi î n d u r e r a u şi, în
acealşi t i m p , îi c o p l e ş i s e o g r o a z ă şi o î n m ă r m u r i r e f o a r t e p u ­
ternică î n u r m a nenorocirii î n t î m p l a t e . î n t r - a d e v ă r , e i se ve­
d e a u d e o d a t ă lipsiţi, f i e c a r e î n p a r t i c u l a r , cît şi î n t r e a g a c e t a t e ,
d e m u l ţ i h o p l i ţ i , şi d e călăreţi şi d e o a m e n i d e v î r s t a armelor
p e c a r e v e d e a u c ă n u - i m a i p o t î n l o c u i , şi s u f e r e a u d i n g r e u .
P e d e altă p a r t e , v ă z î n d c ă n u m a i sînt c o r ă b i i d e s t u l e î n d e ­
p o z i t e l e n a v a l e n i c i b a n i în t e z a u r , n i c i e c h i p a j e p e n t r u c o r ă b i i ,
îşi p i e r d u s e r ă n ă d e j d e a d e a m a i f i salvaţi în m o m e n t u l d e f a ţ ă
şi s o c o t e a u c ă d u ş m a n i i v o r v e n i î n d a t ă d i n S i c i l i a c u f l o t a şi
v o r p l u t i în P i r e u , m a i ales c ă r e p u r t a s e r ă a s t f e l o m a r e v i c t o ­
r i e . A p o i se m a i aşteptau ca d u ş m a n i i d e a c o l o , c a r e se 3
pre­
gătiseră d e d o u ă o r i m a i m u l t d e c î t e i înşişi, îi v o r a t a c a şî
d e p e u s c a t şi d e p e m a r e , i a r p r o p r i i i l o r aliaţi,' p ă r ă s i n d u - i ,
îi v o r ataca împreună cu duşmanii. (3) C u t o a t e acestea, în
c i u d a d e z a s t r u l u i d e faţă, e i e r a u de p ă r e r e c ă n u t r e b u i e să
cedeze, c i să p r e g ă t e a s c ă o f l o t ă , p r o c u r î n d , de u n d e v o r p u t e a ,
şi l e m n e şi b a n i , ca să d e a s t a b i l i t a t e aliaţilor şi m a i ales a l i a n ­
ţei c u E u b e e a , a p o i să m i c ş o r e z e c h e l t u i e l i l e cetăţii, d u c î n d o
v i a ţ ă m a i s o b r ă , în f i n e să-şi a l e a g ă o c o n d u c e r e din oameni
m a i în v î r s t ă , c a r e să i a m ă s u r i în l e g ă t u r ă c u situaţia de f a ţ ă ,
aşa c u m v o r cere î m p r e j u r ă r i l e . (4) P o p o r u l , aşa c u m f a c e de

653
 THUCYDIDES

o b i c e i , e r a g a t a să r î n d u i a s c ă t o a t e p e l o c , p o t r i v i t c u cerin­
ţ e l e m o m e n t u l u i . Şi aşa c u m a u hotărît, a u şi î n c e p u t să p u n ă
î n p r a c t i c ă cele hotărîte, i a r v a r a s-a t e r m i n a t .

2 (1) î n i a r n a u r m ă t o a r e , d i n c a u z a m a r e l u i d e z a s t r u sufe­
r i t d e a t e n i e n i în S i c i l i a , toţi e l e n i i e r a u i m e d i a t î n m a r e f i e r ­
bere: unii, deşi n u erau aliaţi cu nimeni, socoteau că, chiai
d a c ă n u - i v a i n v i t a n i m e n i , n u t r e b u i e să se m a i a b ţ i n ă d e l a
război, ci să meargă direct împortiva atenienilor, pentru că
b ă n u i a u c ă toţi s-ar năpusti a s u p r a l o r d e - a d r e p t u l , d a c ă a r
f i d o b î n d i t v i c t o r i e în S i c i l i a , i a r p e d e atlă p a r t e , g î n d i n d că
r ă z b o i u l v a f i s c u r t , e r a u de p ă r e r e că este b i n e să p a r t i c i p e l a
el. Aliaţii l a c e d e m o n i e n i l o r , însă, d o r e a u , şi mai mult decît
î n a i n t e , ca p r i n t r - u n e f o r t c o m u n să scape în g r a b ă d e m u l t e l e
suferinţe. (2) M a i ales supuşii a t e n i e n i l o r e r a u g a t a să se des­
p r i n d ă d e e i , p e n t r u c ă j u d e c a u c u p a t i m ă şi n u m a i lăsau loc
i p o t e z e i c ă în v a r a u r m ă t o a r e a t e n i e n i i v o r f i în s t a r e să î n v i n g ă .
(3) La toate acestea dădea foarte m u l t curaj însăşi cetatea
lacedemonienilor, m a i ales zvonind că aliaţii lor d i n Sicilia
a v e a u să v i n ă c u m u l t ă a r m a t ă î n p r i m ă v a r a u r m ă t o a r e , şi în
m o d n e c e s a r f l o t a d i n S i c i l i a l i se v a a d ă u g a . (4) A v î n d deci
nădejdi d i n toate părţile, plănuiau să pornească război fără
ş o v ă i a l ă , s o c o t i n d c ă , d a c ă se v a t e r m i n a r ă z b o i u l c u b i n e , pe
v i i t o r v o r p u t e a scăpa de astfel de p r i m e j d i i pe care a r f i t r e ­
buit să l e î n f r u n t e d i n partea atenienilor, dacă ar f i cucerit
S i c i l i a , i a r d a c ă - i v o r răsturna, e i v o r p u t e a să c o n d u c ă întreaga
Eladă fără n i c i u n f e l de piedică.

3 (1) I n a c e a s t ă iarnă, A g i s , r e g e l e l o r , p o r n i n d cu armata

d i n D e c e l e i a , a î n c e p u t să strîngă b a n i d e l a aliaţi p e n t r u c o n ­
s t r u i r e a f l o t e i şi, î n t o r c î n d u - s e c ă t r e M e l i e u s , g o l f u l o i t a i l o r , a
l u a t f o a r t e m u l t ă p r a d ă , s u b p r e t e x t u l u n e i v e c h i d u ş m ă n i i , şi
şi-a procurat mulţi bani şi a m a i constrîns şi p e aheii d i n
Phtiotida şi p e ceilalţi supuşi thessalieni de pe acolo, c o n t r a
voinţei şi c u tot protestul thessalienilor, i-a silit pe unii să
d e a o s t a t i c i şi b a n i , a p o i a c a r t i r u i t p e aceştia l a C o r i n t şi t o t
î n c e r c a să-i a t r a g ă în alianţă. (2) L a c e d e m o n i e n i i a u i m p u s c e ­
tăţilor să c o n s t r u i a s c ă o sută d e corăbii, p e n t r u e i şi pentru

654
 CARTEA A VIII-A

beoţieni a u f i x a t cîte d o u ă z e c i şi c i n c i d e f i e c a r e ; p e n t r u p h o -
ceeni şi l o c r i e n i c i n s p r e z e c e , p e n t r u c o r i n t i e n i c i n s p r e z e c e ; p e n ­
tru arcadieni, pelenieni şi s i c y o n i e n i zece, p e n t r u megarieni,
troizenieni, epidaurieni şi h e r m i o n i e n i zece, şi a u p r e g ă t i t şi
c e l e l a l t e l u c r u r i , p l ă n u i n d , î n p r i m ă v a r ă , să p o r n e a s c ă îndată
războiul.

4 S - a u p r e g ă t i t şi a t e n i e n i i , aşa c u m p l ă n u i s e r ă , î n aceeaşi
iarnă şi ş i - a u c o n s t r u i t c o r ă b i i , p r o c u r î n d u - ş i l e m n e şi î n c o n j u -
rînd c u z i d c a p u l S u n i o n , p e n t r u c a c o r ă b i i l e , c a r e l e t r a n s p o r ­
t a u g r î u , să n a v i g h e z e î n s i g u r a n ţ ă şi, p ă r ă s i n d f o r t ă r e a ţ a d i n
Laconia, pe care o construiseră cînd porniseră în Sicilia, a p o i
p ă r ă s i n d şi c e l e l a l t e l u c r ă r i p e n t r u c a r e c r e d a u c ă cheltuiseră
zadarnic, şi-au i m p u s restrîngerea cheltuielilor, veghind m a i
ales ca n u c u m v a aliaţii să se d e s p r i n d ă d e e i .

5 (1) A d u c î n d şi unii şi ceilalţi l a îndeplinire aceste l u ­

c r u r i şi a f l î n d u - s e e x a c t c u m e r a u pregătiţi l a î n c e p u t u l răz­
b o i u l u i , c e i dintîi, e u b e e n i i , a u t r i m i s î n a c e a s t ă i a r n ă s o l i l a
r e g e l e A g i s ca să t r a t e z e d e s p r i n d e r e a d e a t e n i e n i . A g i s , p r i -
mindu-le propunerea, a chemat d i n Lacedemona, ca pentru
Eubeea, p e Alcamenes, f i u l l u i S t h e n e l a i d a s , şi p e M e l a n t h o s ,
care e r a u conducători. E i s-au dus, avînd c u ei ca l a t r e i sute
de n e o d a m e z i , ca să l e p r e g ă t e a s c ă t r e c e r e a . (2) I n acelaşi t i m p ,
a u v e n i t l a e l şi l e s b i e n i i , n ă z u i n d şi e i să se d e s p r i n d ă d e a t e ­
n i e n i . B e o ţ i e n i i a u stăruit alături d e e i , i a r A g i s a f o s t c o n v i n s
să o p r e a s c ă a c ţ i u n e a r e l a t i v l a E u b e e a , d a r să p r e g ă t e a s c ă des­
p r i n d e r e a l e s b i e n i l o r d e A t e n a şi l e - a d a t c ă h a r m o s t e p e A l ­ 4

camenes care e r a pe p u n c t u l de a p o r n i pe m a r e spre E u b e e a ;

beoţienii le-au p r o m i s zece corăbii, iar Agis zece. (3) Toate
acestea se f ă c e a u f ă r ă ştirea l a c e d e m o n i e n i l o r . î n t r - a d e v ă r , cît
t i m p A g i s e r a l a D e c e l e i a , c u a r m a t a sa, a v e a d e p l i n e p u t e r i să
trimită p e o r i c i n e u n d e v o i a , să strîngă şi să p r o c u r e b a n i şi,
ca să z i c e m a ş a , în a c e a s t ă v r e m e aliaţii l u i îl a s c u l t a u c u m u l t
m a i m u l t pe el decît p e l a c e d e m o n i e n i i d i n cetate, p e n t r u că,
avînd forţă armată, apărea o r i u n d e , inspirînd teamă. în felul
acesta a c o l a b o r a t c u l e s b i e n i i . (4) D a r c h i o ţ i i 5
şi e r y t h r e i i , f i i n d
6

g a t a să se d e s p r i n d ă şi e i d e A t e n a , n u s - a u a d r e s a t l u i A g i s , c i

655
 THUCYDIDES

s-au dus la Sparta. în acelaşi timp cu ei se prezenta, la

Sparta, un sol din partea lui Tissaphernes, care era
unul dintre guvernatorii 7
l u i Darius, fiul l u i Artaxerxes, care
se a f l a u în ţ i n u t u r i l e d e j o s . (5) Se străduia şi T i s s a p h e r n e s să
8

a t r a g ă p e p e l o p o n e s i e n i şi l e f ă g ă d u i a că l e v a aduce hrană,
î n t r - a d e v ă r , T i s s a p h e r n e s fusese p u s d e c u r î n d d e r e g e să strîngă
impozitele d i n guvernămîntul său, p e c a r e le d a t o r a u cetăţile
greceşti şi p e c a r e n u l e p u t u s e r ă î n c a s a d i n c a u z a a t e n i e n i l o r .
E l n ă d ă j d u i a , d e c i , c ă v a p u t e a să p r o c u r e b a n i i , d a c ă v a d a l o ­
v i t u r i a t e n i e n i l o r , şi totodată că v a f a c e p e l a c e d e m o n i e n i aliaţi
a i r e g e l u i , b a c h i a r că, d u p ă c u m îi p o r u n c i s e r e g e l e , v a p u t e a
să-1 aducă, v i u sau mort, pe Amorges, fiul bastard al l u i
Pissouthnes, care se răzvrătise împotriva regelui, în Caria.
A ş a d a r , c h i o ţ i i şi T i s s a p h e r n e s c o l a b o r a u î m p r e u n ă în vederea
aceluiaşi scop.

6 (1) C a l l i g i t o s , f i u l l u i L a o p h o n d i n M e g a r a , şi T i m a g o r a s ,
f i u l l u i A t h e n a g o r a s d i n C i z i c , a m î n d o i exilaţi d i n p a t r i i l e l o r ,
se a f l a u l a P h a r n a b a z o s , f i u l l u i P h a r n a c e s şi s - a u d u s şi e i î n
acest t i m p l a S p a r t a , f i i n d trimişi d e P h a r n a b a z o s , ca să d u c ă
c o r ă b i i în H e l l e s p o n t , p e n t r u ca şi e l , d a c ă v a p u t e a , aşa c u m
p l ă n u i s e d e a l t f e l şi T i s s a p h e r n e s , să d e s p r i n d ă d e a t e n i e n i ce­
tăţile de a c o l o , n e m u l ţ u m i t e d i n p r i c i n a p h o r o s u l u i , şi să p r o ­
c u r e r e g e l u i alianţa c u S p a r t a . (2) î n t i m p ce f i e c a r e a c ţ i o n a se­
p a r a t , u n i i d i n p a r t e a l u i P h a r n a b a z o s , i a r alţii d i n p a r t e a l u i
T i s s a p h e r n e s , s-a p r o d u s o m a r e l u p t ă p r i n t r e cetăţenii d e l a
S p a r t a , p e n t r u c ă u n i i î n c e r c a u să-i c o n v i n g ă să t r i m i t ă c o r ă b i i
î n I o n i a şi C h i o s , i a r alţii m a i întîi în H e l l e s p o n t . (3) L a c e d e ­
m o n i e n i i a u p r i m i t cu m u l t m a i multă bunăvoinţă propunerile
din p a r t e a c h i o ţ i l o r şi d i n p a r t e a l u i T i s s a p h e r n e s . î n t r - a d e v ă r ,
cu e i c o l a b o r a şi A l c i b i a d e s , a v î n d d i n străbuni l e g ă t u r i d e o s ­
p i t a l i t a t e c u E n d i o s , c a r e e r a e f o r , d e aceea şi casa l u i , p o t r i ­
vit relaţiilor de ospitalitate, purta n u m e l e de, „ L a c o n i c o n u l " ,
i a r E n d i o s e r a n u m i t f i u l l u i A l c i b i a d e s . (4) T o t u ş i , l a c e d e m o n i ­
enii au trimis m a i întîi o iscoadă la Hios, la Phrynis, un
periec , spre a vedea
9
dacă a u într-adevăr c o r ă b i i l e , aşa cum
spuseseră, şi d a c ă c e t a t e a este p r e g ă t i t ă p e m ă s u r a f a i m e i trim-
biţate. C î n d P h r y n i s i - a a n u n ţ a t c ă t o a t e sînt aşa c u m auziseră,

656
 CARTEA A VIII-A

s p a r t a n i i a u î n c h e i a t î n d a t ă alianţă c u H i o s şi c u E r y t h r e a şi
a u v o t a t să l e t r i m i t ă p a t r u z e c i de c o r ă b i i , g î n d i n d c ă a c o l o se
află n u m a i p u ţ i n de şaizeci, aşa c u m spuseseră chioţii. (5) L a
î n c e p u t ei e r a u g a t a să t r i m i t ă zece c o r ă b i i d i n a c e s t e a şi pe
Melancrides, care era navârhul lor. Apoi, producîndu-se un
cutremur, în locul l u i Melancrides au trimis pe Chalcideus
şi, în l o c u l c e l o r zece c o r ă b i i a u p r e g ă t i t c i n c i , în L a c o n i a . Şi
i a r n a s-a t e r m i n a t şi a l n o u ă s p r e z e c e l e a a n a l r ă z b o i u l u i a cărei
istorie a scris-o T h u c y d i d e s .

7 L a sosirea primăverii următoare, deoarece chioţii stăruiau

să trimită corăbiile şi se t e m e a u ca nu cumva atenienii să
fie informaţi de acţiunea l o r — p e n t r u c ă toţi t r i m i t e a u solii
în ascuns d e a t e n i e n i — l a c e d e m o n i e n i i a u t r i m i s l a C o r i n t t r e i
spartiaţi, p e n t r u ca, t r e c î n d corăbiile peste I s t m , d i n cealaltă
p a r t e a m ă r i i cît m a i r e p e d e , în m a r e a a t e n i e n i l o r , să l e dea
o r d i n să n a v i g h e z e t o a t e s p r e C h i o s , şi p e cele c a r e l e p r e g ă ­
t i s e A g i s p e n t r u Lesbos, şi p e c e l e l a l t e . A l i a ţ i i a v e a u în total
t r e i z e c i şi n o u ă d e c o r ă b i i .

8 (1) C a l l i g i t o s şi T i m a g o r a s n u ş i - a u unit, în numele lui

P h a r n a b a z o s , f l o t a c u ceilalţi, în d r u m s p r e C h i o s , şi n i c i n - a u
dat suma de douăzeci şi c i n c i d e talanţi pe c a r e - i aduseseră
p e n t r u e x p e d i ţ i e , c i a u f ă c u t p l a n u l să n a v i g h e z e în n u m e l e l o r
c u altă flotă, m a i tîrziu. (2) D a r A g i s , c î n d a văzut că lace­
d e m o n i e n i i a u p o r n i t m a i întîi l a C h i o s , n i c i e l n u se m a i g î n -
dea l a altceva, c i , după ce aliaţii s-au adunat la Corint, au
î n c e p u t să d e l i b e r e z e şi î n c e l e d i n u r m ă a u hotărît ca m a i
întîi să p l u t e a s c ă s p r e C h i o s , s u b c o m a n d a l u i C h a l c i d e u s , c a r e
p r e g ă t i s e c e l e c i n c i c o r ă b i i în L a c o n i a , a p o i să se d u c ă l a L e s ­
bos, a v î n d d e c o m a n d a n t p e A l c a m e n e s , aşa c u m p l ă n u i s e şi
A g i s , şi d u p ă aceea să se d u c ă l a H e l l e s p o n t — p e n t r u aceasta
fusese r î n d u i t c o m a n d a n t C l e a r c h o s , f i u l l u i R a m p h i a s — (3) şi
să t r e a c ă p e s t e I s t m , l a î n c e p u t j u m ă t a t e d i n c o r ă b i i , a p o i să
pornească îndată pe mare, pentru ca a t e n i e n i i să-şi îndrepte
atenţia m a i m u l t l a c o r ă b i i l e c a r e p l e c a s e r ă d e c î t l a cele c a r e
a v e a u să v i n ă în u r m ă . (4) î n t r - a d e v ă r , p l u t e a u p e a i c i p e faţă,

42 — Războiul p e l o p o n e s i a c 657
 THUCYDIDES

dispreţuind neputinţa atenienilor, pentru că marea lor flotă

n u m a i a p ă r e a n i c ă i e r i . Şi, aşa c u m a u hotărît, a u şi a d u s îndată
d o u ă z e c i şi u n a d e corăbii.

9 (1) î n timp ce aceştia zoreau plutirea, corintienii n-au

găsit c u c a l e să p o r n e a s c ă î m p r e u n ă c u e i p e m a r e m a i înainte
d e a s ă r b ă t o r i I s t m i i l e , c a r e t o c m a i căzuseră a t u n c i . A g i s e r a
1 0

g a t a să l e f a c ă c o n c e s i a să n u î n t r e r u p ă armistiţiul Istmiilor,
i a r e l să-şi î n s u ş e a s c ă f l o t a . C u m c o r i n t i e n i i n u se î n v o i a u , i a r
timpul trecea, atenienii s-au informat mai bine de situaţia
p o l i t i c ă de l a C h i o s , şi, t r i m i ţ î n d p e A r i s t o c r a t e s , u n u l dintre
strategi, a u început să-i a c u z e şi, c u m t ă g ă d u i a u , l e - a u cerut
să l e t r i m i t ă , d r e p t g a r a n ţ i e , c o r ă b i i p e n t r u alianţă. (2) Chioţii
a u t r i m i s şapte corăbii. E i a u t r i m i s acolo corăbii p e n t r u fap­
t u l c ă m u l ţ i d i n t r e chioţi n u ştiau ceea ce se î n t î m p l ă , i a r c e i
puţini c a r e ştiau, n e v o i n d să-şi f a c ă d i n popor duşman, m a i
î n a i n t e d e a-şi a s i g u r a o b a z ă t e m e i n i c ă şi d e o a r e c e n u se a ş t e p ­
t a u î n c ă l a s o s i r e a p e l o p o n e s i e n i l o r , îşi p e t r e c e a u t i m p u l fără
rost.

10 (1) î n acest t i m p a u v e n i t I s t m i i l e , i a r a t e n i e n i i — care

fuseseră a n u n ţ a ţ i — a s i s t a u l a e l e ; a b i a a t u n c i situaţia d e l a
C h i o s l e - a a p ă r u t m a i clară. A ş a c ă , d u p ă ce s - a u r e t r a s spec­
t a t o r i i , a t e n i e n i i a u î n c e p u t î n d a t ă să i a m ă s u r i c a n u c u m v a
să l e scape d i n v e d e r e p l e c a r e a c o r ă b i e r i l o r de l a Cenchreai.
(2) A c e ş t i a , d u p ă s ă r b ă t o a r e , a u p o r n i t în l a r g , c u d o u ă z e c i şi
unu de corăbii, spre Chios, avînd c o m a n d a n t pe Alcamenes.
A t e n i e n i i , a v î n d u n n u m ă r de c o r ă b i i e g a l c u e i , a u p o r n i t şi
e i în l a r g . D a r , p e n t r u c ă , d u p ă ce a u străbătut o m a r e distanţă,
p e l o p o n e s i e n i i n u i - a u u r m ă r i t , c i s - a u abătut d i n d r u m , s-au
r e t r a s şi a t e n i e n i i . (3) A s t f e l , e i s o c o t e a u c ă cele ş a p t e corăbii
ale chioţilor, pe care le numărau p r i n t r e ale l o r , n u c o n s t i t u i a u
un grup şi n u p r e z e n t a u î n c r e d e r e . D e aceea, m a i tîrziu, a u
e c h i p a t a l t e t r e i z e c i şi şapte şi, m e r g î n d p e lîngă c o r ă b i i l e a t e ­
n i e n i l o r , a u urmărit corăbiile corintiene pînă l a P l e u r o n u l d i n
ţinutul C o r i n t u l u i . P o r t u l acesta este deşert p î n ă l a v e c i n ă t a t e a
cu Epidaurosul. Peloponesienii au pierdut o corabie care se
află în l a r g , i a r p e c e l e l a l t e l e - a strîns l a u n loc şi a u a n c o r a t .

658
 CARTEA A VIII-A

(4) A p o i , c î n d a t e n i e n i i a u a t a c a t p e m a r e c u c o r ă b i i l e şi a u
d e b a r c a t şi p e u s c a t , s-a p r o d u s o m a r e zarvă şi d e z o r d i n e ,
deşi d i n a c e a s t ă p r i c i n ă a t e n i e n i i ş i - a u s t r i c a t cele m a i m u l t e
c o r ă b i i p e u s c a t , totuşi e i a u u c i s p e c o m a n d a n t u l A l c a m e n e s :
numai cîţiva d i n t r e e i a u p i e r i t .

11 (1) S e p a r î n d u - s e , a u h o t ă r î t să a n c o r e z e c o r ă b i i s u f i c i e n t e
în f a ţ a duşmanilor, i a r c u celelalte a u p o r n i t într-o insuliţă,
c a r e n u este d e p a r t e şi a c o l o ş i - a u aşezat t a b ă r a ; p e u r m ă a u
t r i m i s l a A t e n a d u p ă a j u t o r . (2) A d o u a z i p e l o p o n e s i e n i l o r l e - a u
v e n i t î n a j u t o r şi c o r i n t i e n i i , şi n u m u l t m a i tîrziu, şi alţi v e ­
cini. Văzînd î n s ă c ă p a z a î n t r - u n l o c p u s t i u este f o a r t e g r e u
d e f ă c u t a u r ă m a s f o a r t e î n c u r c a ţ i . Şi, l a u n m o m e n t d a t , s-au
g î n d i t să dea foc corăbiilor, a p o i a u hotărît să l e tragă pe
u s c a t şi să f a c ă d e s t r a j ă c u p e d e s t r i m e a , p î n ă c î n d se v a i v i
posibilitatea de a f u g i în condiţii b u n e . A g i s , aflînd de t o a t e
acestea, l e - a t r i m i s î n a j u t o r p e s p a r t i a t u l T h e r m o n . (3) L a c e ­
d e m o n i e n i i m a i întîi a u p r i m i t v e s t e a c ă c o r ă b i i l e p o r n i s e r ă d i n
I s t m în l a r g şi c ă l i se d ă d u s e c u v î n t d e o r d i n e ca a t u n c i c î n d
v a a v e a l o c p o r n i r e a să t r i m i t ă l u i A l c a m e n e s u n c ă l ă r e ţ d i n
p a r t e a e f o r i l o r , şi î n d a t ă a u v r u t să t r i m i t ă cele c i n c i corăbii
d e l a e i , i a r c o m a n d a n t p e C h a l c i d e u s şi, î m p r e u n ă c u e l , p e
A l c i b i a d e s . A p o i , î n t i m p ce e i ş e d e a u a n c o r a ţ i , l i s-a anunţat
f u g a c o r ă b i i l o r d i n P e i r a i o s şi, f i i n d d e s c u r a j a ţ i , p e n t r u c ă d e l a
p r i m a c i o c n i r e , î n r ă z b o i u l i o n i c , a u şi p r i m i t o l o v i t u r ă , a t u n c i
a u r e n u n ţ a t să m a i t r i m i t ă c o r ă b i i l e l o r , b a c h i a r a u notării
să c h e m e şi u n e l e c o r ă b i i , c a r e f u s e s e r ă t r i m i s e r n a i înainte.

12 (1) A f l î n d A l c i b i a d e s d e aceste l u c r u r i , a c o n v i n s iarăşi

p e E n d i o s şi p e alţi e f o r i să n u m a i ş o v ă i e în p r i v i n ţ a plecării
p e m a r e , z i c î n d c ă l e - o v o r l u a î n a i n t e c u f l o t a , p î n ă să a f l e
chioţii d e d e z a s t r u l c o r ă b i i l o r . I a r e l , d a c ă v a a j u n g e î n I o n i a .
c u siguranţă c ă v a d e s p r i n d e uşor d e a t e n i e n i c e t ă ţ i l e i o n i e n e ,
arătîndu-i, în acelaşi t i m p , şi s l ă b i c i u n e a atenienilor, precum
şi c u r a j u l l a c e d e m o n i e n i l o r , p e n t r u c ă v a p ă r e a m a i d e m n de
încredere decît alţii. (2) îi spunea, în particular, l u i Endios
c ă v a f i f r u m o s c a I o n i a să se d e s p r i n d ă d e A t e n a d a t o r i t ă l u i ,
i a r r e g e l e să a j u n g ă să f i e a l i a t u l l a c e d e m o n i e n i l o r , i a r izbînda

659
 THUCYDIDES

aceasta să n u f i e u n t r o f e u a l l u i A g i s ; E n d i o s e r a a t u n c i cer­
t a t c u A g i s . (3) A l c i b i a d e s , c o n v i n g î n d şi p e ceilalţi e f o r i , şi
p e E n d i o s , a p l e c a t în l a r g c u c e l e c i n c i c o r ă b i i , î m p r e u n ă cu
C h a l c i d e u s i a c e d e m o n i a n u l , şi a u î n c e p u t să n a v i g h e z e în grabă
spre Ionia.

13 î n acelaşi t i m p a u v e n i t şi c e l e ş a i s p r e z e c e c o r ă b i i p e l o ­
p o n e s i e n e d i n S i c i l i a , acelea c a r e l u p t a s e r ă î m p r e u n ă c u G y l i p ­
pos, a p o i f u s e s e r ă lăsate l a L e u c a d i a şi i z b i t e d e cele două­
zeci şi ş a p t e de corăbii attice, c o m a n d a t e de Hiphoclos, fiul
lui M e n i p p o s , care avea sub pază corăbiile d i n Sicilia; cele
care — afară de u n a — scăpaseră de atenieni s-au refugiat
la Corint.

14 (1) C h a l c i d e u s şi A l c i b i a d e s î n timpul navigaţiei captu­

rau pe toţi aceia pe care îi î n t î l n e a u , p e n t r u ca nu cumva
să se t r a n s f o r m e î n d e n u n ţ ă t o r i şi a b o r d î n d , m a i întîi, l a C o -
ricos i - a u lăsat acolo, i a r ei, luînd legătura cu cîţiva cola­
b o r a t o r i c h i o ţ i şi p o r u n c i n d u - l e să p o r n e a s c ă p e m a r e f ă r ă să
l e s p u n ă c e l o r d i n c e t a t e , a u s o s i t f ă r ă v e s t e l a C h i o s . (2) C e i
m a i m u l ţ i d i n t r e c h i o ţ i e r a u m i r a ţ i şi î n m ă r m u r i ţ i . D a r cîţiva
d i n t r e e i a r a n j a s e r ă d e j a ca, în a c e l m o m e n t , a d u n a r e a să f i e
c o n v o c a t ă ; C h a l c i d e u s şi A l c i b i a d e s a u î n c e p u t să l e s p u n ă c ă
vin acolo m u l t e corăbii, d a r n - a u dat n i c i o indicaţie despre
a s e d i u l c o r ă b i i l o r d e l a P e i r a i o s , şi a t u n c i c h i o ţ i i , şi d u p ă ei
e r e t r e i i , s-au d e s p r i n s d e a t e n i e n i . (3) D u p ă aceasta, navigînd
cu trei corăbii, a u desprins de Atena şi c e t a t e a C l a z o m e n a i .
Trecînd clazomenienii pe uscat, a u început să înconjure cu
zid localitatea P o l i c h n a , în eventualitatea că le v a fi nece­
sară pentru locuinţă, după ce se retrăseseră d i n insulă. I n
acest f e l , acei c a r e se desprinseseră se găseau înlăuntrul z i ­
d u l u i şi se p r e g ă t e a u de război.

15 (1) L a A t e n a a v e n i t î n g r a b ă u n s o l d e l a C h i o s . A t e ­
n i e n i i , s o c o t i n d c ă o m a r e şi l ă m u r i t ă p r i m e j d i e îi înconjură
şi c ă şi ceilalţi aliaţi n u v o r m a i v r e a să stea liniştiţi, după
ce o m a r e c e t a t e s-a desprins de e i , a u desfiinţat pedeapsa
stabilită p e n t r u a c e l a c a r e , î n s p ă i m î n t a t de p r i m e j d i a d e faţă,

660
 CARTEA A VIII-A

v a p r o p u n e să se f o l o s e a s c ă c e i o m i e de t a l a n ţ i d e care în
t o t t i m p u l r ă z b o i u l u i h o t ă r î s e r ă să n u se a t i n g ă şi a u hotărît,
prin vot, să întrebuinţeze aceşti bani şi să echipeze multe
c o r ă b i i , i a r d i n t r e cele a n c o r a t e l a P e i r a i o s să t r i m i t ă d e î n d a t ă
pe cele o p t c o r ă b i i rămase; acestea, părăsind straja, urmări­
seră pe cele care erau cu Chalcideus, dar, necapturîndu-le r

se retrăseseră (erau sub comanda l u i Strombichides, fiul l u i

Diotimos) i a r altele douăsprezece u r m a u să l e v i n ă î n ajutor
mai tîrziu, î m p r e u n ă cu Thrasycles, părăsind şi acestea locul
d e a n c o r a r e . (2) C e l e ş a p t e c o r ă b i i a l e c h i e n i l o r care asediau
corăbiile de l a Peiraios a u debarcat sclavii şi i-au eliberat,
i a r p e o a m e n i i l i b e r i i - a u p u s în lanţuri. I n l o c u l a c e l o r a c a r e
plecaseră, ca să a t a c e p e p e l o p o n e s i e n i , a u e c h i p a t în grabă
a l t e l e , l e - a u t r i m i s şi a u h o t ă r î t să m a i t r i m i t ă î n c ă treizeci..
Şi m a r e e r a a v î n t u l , şi n i c i o m ă s u r ă d i n cele l u a t e , c a să d e a
a j u t o r f l o t e i de l a Chios, n u e r a mică.

16 (1) î n acest t i m p S t r o m b i c h i d e s , î m p r e u n ă c u cele şapte

corăbii, a sosit l a Samos, apoi, luînd o c o r a b i e samiană, s-a
dus la Teos şi a cerut locuitorilor să stea liniştiţi. De la
Chios l a Teos a venit si Chalcideus cu douăzeci si t r e i de
corăbii. Tot în acelaşi timp, a sosit şi p e d e s t r i m e a de la
Clazomenai şi de la Erythrea. (2) Strombichides, fiind pus
la curent, a p l e c a t şi, a f l î n d u - s e în l a r g , cînd a v ă z u t şi el
multele corăbii care v e n e a u de l a C h i o s , s-a refugiat la Sa­
mos, dar corăbiile l - a u urmărit. (3) Locuitorii d i n Teos, la
început, cînd au fugit atenienii n-au primit pedestrimea dar
p e u r m ă a u i n t r o d u s - o î n c e t a t e . A t u n c i , p e d e s t r i m e a s-a oprit,
pe loc şi a ş t e p t a să se întoarcă Chalcideus de la urmărirea
duşmanilor, d a r , c u m acesta întîrzia, a u î n c e p u t e i înşişi să
dărîme zidul pe care-1 construiseră atenienii în jurul cetăţii
Teos, î n s p r e m a r e , şi î m p r e u n ă cu ei, l a dărîmarea zidului,
a u l u c r a t şi c î ţ i v a b a r b a r i , n u m u l ţ i , s u b c o m a n d a l u i S t a g e s ,
subordonatul l u i Tissaphernes.

17 (1) C h a l c i d e u s şi A l c i b i a d e s , d u p ă ce a u u r m ă r i t p e S t r o m ­
bichides pînă l a Samos, a u înarmat pe corăbierii de pe na­
vele din Pelopones şi i-au lăsat în Chios, apoi, echipînd

661
 THUCYDIDES

aceste c o r ă b i i şi l u î n d şi a l t e l e d o u ă z e c i d i n C h i o s , a u p o r n i t
s p r e M i l e t , c a să-1 d e s p r i n d ă d e a t e n i e n i . (2) A l c i b i a d e s , f i i n d
p r i e t e n c u fruntaşii m i l e s i e n i l o r , d o r e a s-o ia înaintea corăbi­
i l o r d i n Pelopones, să atragă p e m i l e s i e n i d e p a r t e a sa şi, ca
să dobîndească un merit şi p e n t r u chioţi şi p e n t r u s i n e , şi
pentru C h a l c i d e u s , şi pentru E n d i o s , care-1 trimisese că aşa
c u m p r o m i s e s e , e l d e s p r i n s e s e cele m a i m u l t e cetăţi împreună
cu armata chioţilor şi c u C h a l c i d e u s . (3) T r e c î n d deci neob­
servaţi multă v r e m e , şi luînd-o înainte l u i S t r o m b i c h i d e s şi
lui Thrasycles, care tocmai venise cu douăsprezece corăbii
din Atena, şi-i urmărea, izbutesc să desprindă Miletul. Ate­
nienii, pornind imediat după aceea cu nouăsprezece corăbii,
de v r e m e ce milesienii nu i-au primit, a u a n c o r a t în Lade,
i n s u l a c a r e se a f l ă în a p r o p i e r e . (4) A l i a n ţ a , c a r e s-a încheiat
între rege şi lacedemonieni, cea dintîi după desprinderea
m i l e s i e n i l o r , a f o s t stabilită p r i n i n t e r m e d i u l l u i Tissaphernes
şi C h a l c i d e u s în u r m ă t o r i i termeni.

18 (1) „ T i s s a p h e r n e s , l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii au făcut o

alianţă cu regele, în condiţiile următoare: toate regiunile şi
oraşele pe c a r e l e stăpîneşte r e g e l e şi p e c a r e le-au stăpînit
părinţii r e g e l u i să f i e a l e r e g e l u i , î n p r i v i n ţ a b a n i l o r p e care
îi încasau atenienii şi a altor lucruri pe care le luau din
aceste cetăţi, regele, l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii să-i împiedice
în comun, astfel ca să n u m a i ia nici bani, nici vreun alt
l u c r u . (2) R ă z b o i u l î m p o t r i v a a t e n i e n i l o r să-1 p o a r t e î n c o m u n ,
r e g e l e , l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii; să n u f i e î n g ă d u i t a stabili
încetarea războiului cu atenienii d a c ă n u v o r găsi c u c a l e şi
unii şi alţii, regele, l a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii. (3) Iar dacă
v r e o c e t a t e se v a d e s p r i n d e d e l a c e d e m o n i e n i şi aliaţi să f i e
duşmani regelui, potrivit acestui tratat".

19 (1) î n aceşti termeni s-a încheiat deci alianţa. După

aceasta, chioţii, echipînd îndată alte zece corăbii, au pornit
spre Anaia, v o i n d să se i n f o r m e z e a s u p r a situaţiei din Milet
şi, î n acelaşi t i m p , să d e s p r i n d ă d e a t e n i e n i şi a l t e cetăţi. (2)
V e n i n d u - l e ştire d e l a C h a l c i d e u s c ă soseşte iarăşi şi c ă A m o r -
ges v a v e n i p e u s c a t c u a r m a t a , a u p o r n i t p e m a r e s p r e t e m -

662
 CARTEA A VIII-A

plul l u i Zeus şi, î n d a t ă , a u şi zărit şasesprezece corăbii cu

c a r e D i o m e d o n p o r n i s e d i n A t e n a d u p ă T h r a s y c l e s . (3) Şi c u m
l e - a u văzut a u f u g i t l a Ephes, c u o singură corabie, i a r cele­
l a l t e c o r ă b i i s - a u r e f u g i a t l a Teos. A t e n i e n i i a u c a p t u r a t p a t r u
corăbii goale, pentru că o a m e n i i s-au refugiat pe uscat, i a r
celelalte corăbii s-au refugiat în cetatea Teos. (4) Atenienii
s-au întors s p r e S a m o s , i a r chioţii, c u c o r ă b i i l e r ă m a s e , por­
nind în l a r g şi a v î n d cu ei pedestrimea, a u desprins insula
Lebedos şi localitatea Erai. Şi, d u p ă a c e a s t a , f i e c a r e s-a în­
t o r s î n p a t r i e , şi p e d e s t r i m e a , şi c o r ă b i i l e .

20 (1) C a m î n a c e e a ş i v r e m e , cele d o u ă z e c i de corăbii ale

peloponesienilor, care se aflau în Peiraios, f i i n d urmărite şi
p î n d i t e c u acelaşi n u m ă r d e c o r ă b i i d e c ă t r e a t e n i e n i , a u p o r ­
n i t - o r e p e d e p e m a r e şi, î n v i n g î n d î n t r - o l u p t ă n a v a l ă pe ate­
nieni, le-au capturat patru corăbii. După aceea s - a u refugiat
l a C e n c h r e a s , î n C h i o s , şi a u î n c e p u t să se p r e g ă t e a s c ă c a să
p l u t e a s c ă iarăşi în I o n i a . C a n a v a r h p e n t r u ele v e n i s e A s t y o ­
chos d i n Lacedemona, care deţinea acum întreaga comandă.
(2) R e t r ă g î n d u - s e p e d e s t r i m e a d e l a T e o s , a v e n i t şi T i s s a p h e r ­
nes c u t o a t ă a r m a t a şi, d i s t r u g î n d z i d u l d i n j u r u l cetăţii, c a r e
m a i r ă m ă s e s e , s-a r e t r a s . N u m u l t m a i î n u r m ă d u p ă p l e c a r e a
l u i a v e n i t s i D i o m e d o n c u zece c o r ă b i i a t e n i e n e s i a c o n v i n s
9 9

pe cetăţenii d i n T e o s să-1 p r i m e a s c ă şi p e e l . Şi p o r n i n d pe
m a r e spre localitatea E r a i şi a t a c î n d - o , n - a p u t u t c a p t u r a ce­
t a t e a şi s-a retras.

21 î n a c e l a ş i t i m p a a v u t l o c l a S a m o s r ă s c o a l a d e m o s u l u i , ,
lîngă care se aflau atenienii, împotriva aristocraţiei, căci
atenienii erau t o c m a i de faţă cu corăbiile. D e m o s u l d i n Sa­
mos a ucis c a m l a două s u t e de aristocraţi, apoi, pedepsind
patru sute de aristocraţi cu exilul, samienii au împărţit în­
t r e g p ă m î n t u l şi casele, a p o i , d e o a r e c e a t e n i e n i i l e - a u a c o r d a t
autonomia, după aceea socotind că sînt siguri pe putere, în
urmă au o r g a n i z a t cetatea, dar nu le-au lăsat geomorilor 1 1

n i c i u n d r e p t şi n u e r a î n g ă d u i t n i c i u n u i o m d i n p o p o r să deav
î n c ă s ă t o r i e p e f i i c e l e l o r , n i c i să i a soţie d e l a e i .

663
 THUCYDIDES

22 D u p ă aceasta, î n aceeaşi v a r ă , chioţii, aşa c u m î n c e p u ­

seră, c u m u l t ă î n s u f l e ţ i r e , e r a u d e f a ţ ă î n n u m ă r m a r e şi f ă r ă
p e l o p o n e s i e n i , c u g î n d u l d e a î n d e m n a cetăţile să se d e s p r i n d ă
d e A t e n a şi c u intenţia d e a f a c e p e c î t m a i m u l ţ i să i a p a r t e
l a p r i m e j d i e î m p r e u n ă c u e i ; a u p o r n i t , d e c i , şi e i c u t r e i s p r e ­
zece c o r ă b i i s p r e Lesbos, aşa c u m l i se spusese d e c ă t r e lace­
d e m o n i e n i , a n u m e să v i n ă a d o u a o a r ă î m p o t r i v a a c e s t e i ce­
tăţi şi să p o r n e a s c ă d e a c i s p r e H e l l e s p o n t . C h i a r p e d e s t r i m e a
p e l o p o n e s i e n i l o r , c a r e e r a d e faţă, şi aliaţii d e a c o l o a u p o r n i t
spre Clazomenai şi Cyme. Pedestrimea o comanda Eualas
s p a r t i a t u l , i a r corăbiile Deiniadas, u n periec. Corăbiile, p l u t i n d
la M e t h y m n a , au desprins-o de atenieni, i a r p a t r u corăbii a u
f o s t lăsate a c o l o . D u p ă aceea, r e s t u l c o r ă b i i l o r a u p o r n i t spre
Mytilene.

23 (1) A s t y o c h o s d i n Sparta, navarh, aşa c u m s-a s p u s , a

pornit cu patru corăbii d i n C e n c h r e a s şi a sosit l a C h i o s . A
t r e i a z i d u p ă s o s i r e a l u i , cele d o u ă z e c i şi c i n c i d e c o r ă b i i a t t i c e
a u p o r n i t s p r e Lesbos, c o m a n d a t e f i i n d d e L e o n şi d e D i o m e ­
don. într-adevăr, Leon venise m a i tîrziu în a j u t o r , cu zece
c o r ă b i i d e l a A t e n a . (2) P o r n i n d şi A s t y o c h o s î n l a r g , î n a c e e a ş i
zi, tîrziu, şi l u î n d o singură corabie d i n Chios, a plecat l a
Lesbos, pentru c a să l e d e a a j u t o r , atît cît se v a p u t e a . A
a j u n s d e c i l a P y r r h a i şi d e a c i , a d o u a z i , a p o r n i t s p r e E r e -
sos, unde a aflat că cetatea Mytilene a fost capturată de
a t e n i e n i d e l a p r i m u l a s a l t . (3) î n t r - a d e v ă r , a t e n i e n i i , a ş a c u m
veniseră, au intrat fără veste în port, a u p u s stăpînire pe
corăbiile chioţilor, şi, d e b a r c î n d , a u învins în luptă pe cei
care l i se împotriveau şi au ocupat cetatea, (4) Astyochos,
aflînd aceste l u c r u r i , şi d e s p r e c o r ă b i i l e d i n E r e s o s , şi d e s p r e
cele a l e c h i o ţ i l o r p l e c a t e d i n M e t h y m n a c u E u b u l o s , c a r e f u ­
s e s e r ă lăsate a t u n c i şi, d u p ă ce c e t a t e a M y t i l e n e fusese cuce­
rită, t r e i dintre e l e fugiseră şi se întîlniseră cu el (una d i n
e l e fusese c a p t u r a t ă d e a t e n i e n i ) , n u a m a i p o r n i t s p r e Myti­
lene, c i a desprins de atenieni c e t a t e a Eresos şi a î n a r m a t - o ,
i a r pe hopliţii de p e corăbiile l u i i - a t r i m i s p e j o s l a A n t i s s a
şi l a M e t h y m n a , p u n î n d în f r u n t e a l o r , d r e p t c o m a n d a n t , pe
E t e o n i c o s . A c e s t a a p o r n i t p e m a r e c u c o r ă b i i l e l u i şi c u cele

664
 CARTEA A VIII-A

trei, care veniseră d i n Chios, nădăjduind că va încuraja pe

m e t h y m n e n i , c î n d îi v o r v e d e a p e e i , şi-i v a o p r i de l a des­
p r i n d e r e . (5) D e v r e m e ce, însă, t o a t e e v e n i m e n t e l e d e l a L e s ­
bos îi e r a u contrarii, luîndu-şi a r m a t a pedestră, a p o r n i t ia­
răşi pe mare la Chios. S-a împrăştiat, deci, prin cetăţi şi
p e d e s t r i m e a d e p e c o r ă b i i , c a r e a v e a să p l u t e a s c ă s p r e H e l l e s ­
pont. După aceasta, le v i n la Chios şase corăbii aliate ale
peloponesienilor, care se găseau la Cenchreas. (6) Atenienii
au restabilit iarăşi situaţia de l a Lesbos şi, p l u t i n d de aci
l a P o l i c h n a , o cetate continentală a c l a z o m e n i e n i l o r , a u î n c o n ­
jurat-o cu z i d şi a u c a p t u r a t - o şi s - a u d u s iarăşi în cetatea
d e p e insulă, în a f a r ă de a c e i a c a r e e r a u v i n o v a ţ i de desprin­
dere. Aceştia s-au retras la Daphnus. Astfel, corăbiile clazo-
meniene s-au u n i t cu a t e n i e n i i .

24 (1) î n aceeaşi vară atenienii care se aflau ancoraţi la

Lade împotriva Hiosului, c u cele d o u ă z e c i de corăbii, a u fă­
c u t o d e b a r c a r e l a P a n o r m o s , î n ţinutul M i l e t u l u i , şi a u u c i s
pe Chalcideus lacedemonianul, c o m a n d a n t u l care venise în
ajutor cu c î ţ i v a ostaşi şi, î n ă l ţ î n d , a t r e i a z i , u n m o n u m e n t
în c i n s t e a b i r u i n ţ e i , a u p o r n i t p e m a r e ; acest m o n u m e n t l - a u
d i s t r u s m i l e s i e n i i , s u b m o t i v c ă n u a v e a t e m e l i e b u n ă . (2) L e o n
şi D i o m e d o n , î m p r e u n ă c u corăbiile atenienilor de l a Lesbos,
pornind şi d e l a insulele O i n u s s a i , c a r e se aflau în faţa i n ­
s u l e i C h i o s , şi d e l a S i d u s s a şi d e l a P t e l e o n , şi d e l a L e s b o s ,
localităţi care aveau ziduri în Erythrea, a u început războiul,
de p e c o r ă b i i , î m p o t r i v a c h i o ţ i l o r ; e i a v e a u d r e p t e p i b a ţ i hop­
liţi d i n c l a s e l e s u p e r i o a r e , p e c a r e - i siliseră l a aceasta. (3) D e -
b a r c î n d e i în C a r d a m y l e şi în B o l i s s o s , a u î n v i n s î n luptă pe
chienii c a r e l i s - a u î m p o t r i v i t , şi, u c i g î n d p e m u l ţ i d i n t r e e i ,
a u r ă z v r ă t i t p o p u l a ţ i i l e d e p e a c o l o şi a u î n v i n s iarăşi în altă
l u p t ă şi l a P h a n a i , a p o i , î n a t r e i a l u p t ă , l a L e u c o n i o n . D u p ă
aceasta, chienii nu au mai atacat, i a r atenienii au prădat
ţinutul, c a r e e r a b i n e c u l t i v a t şi c a r e n u s u f e r i s e n i c i o p a g u b ă
d i n t i m p u l r ă z b o a i e l o r m e d i c e . (4) A ş a , d u p ă cît ştiu e u , d u p ă
lacedemonieni numai chienii au fost cumpătaţi în prospe­
ritate si cu cît cetatea le dădea lor m a i mult, cu atît m a i
t a r e e i o î m p o d o b e a u . (5) N i c i m ă c a r a c e a s t ă d e s p r i n d e r e , c a r e

665
 THUCYDIDES

s-ar părea că a fost făcută împotriva propriei lor siguranţe,

n - a u î n d r ă z n i t s-o p u n ă l a c a l e m a i î n a i n t e de a a v e a lîngă
e i m u l ţ i şi b u n i aliaţi şi m a i î n a i n t e d e a şti c ă a t e n i e n i i n u
l i se v o r î m p o t r i v i , d u p ă d e z a s t r u l d i n S i c i l i a , p e n t r u c ă , fără
î n d o i a l ă , situaţia l o r n u e r a p r e a r e a ; i a r d a c ă , î n c o n t r a d i c ­
ţ i i l e vieţii o m e n e ş t i , a u suferit vreo înfrîngere, împreună cu
mulţi aliaţi, care aveau aceeaşi părere (anume că puterea
atenienilor va f i repede distrusă), şi-au recunoscut greşeala.
(6) F i i n d ţinuţi d e p a r t e d e m a r e şi s u f e r i n d pagube pe ţari­
nile lor, unii dintre ei a u încercat să d e a cetatea de partea
atenienilor. Conducătorii, aflîndu-i ei înşişi, au stat liniştiţi,
dar, chemînd pe navarhul Astyochos din Erythrea cu patru
corăbii pe care le avea c u el, c h i b z u i a u c u m a r putea, c u m a i
m u l t ă b ă g a r e d e s e a m ă , f i e să i a o s t a t i c i , f i e să î m p i e d i c e în
a l t f e l c o m p l o t u l . A c e s t l u c r u l - a u p u s d e c i e i l a cale.

25 (1) P e l a sfîrşitul aceleiaşi v e r i au pornit d i n Atena la

Samos o m i e de hopliţi atenieni, o m i e cinci sute de hopliţi
din Argos — pe cei c i n c i sute de soldaţi argeieni uşor înar­
m a ţ i , îi î n a r m a s e r ă cu armament greu atenienii — şi o mie
d e aliaţi, î m p r e u n ă c u p a t r u z e c i şi o p t d e c o r ă b i i , p r i n t r e care
u n e l e e r a u t r a n s p o r t a t o a r e de h o p l i ţ i , s u b c o m a n d a l u i P h r y -
nichos, Onomacles şi Scironides; debarcînd la Milet, şi-au
aşezat tabăra. (2) Milesienii, e i înşişi scoţînd d i n cetate opt
sute de hopliţi, şi v e n i n d şi p e l o p o n e s i e n i i c u C h a l c i d e u s , şi
trupele auxiliare cu T i s s a p h e r n e s , şi fiind de faţă şi Tissa­
phernes însuşi cu călărimea l u i , au pornit atacul împotriva
atenienilor şi a aliaţilor. (3) A r g e i e n i i , pornind la atac cam
d e z o r d o n a t , c u f l a n c u l în c a r e se a f l a u şi d i s p r e ţ u i n d p e duş­
m a n i l a g î n d u l c ă d a u l u p t e î m p o t r i v a i o n i e n i l o r , c a r e n - o să
le reziste, a u fost învinşi de m i l e s i e n i şi a u f o s t u c i ş i dintre
e i ca l a t r e i s u t e d e o a m e n i . (4) A t e n i e n i i , î n v i n g î n d p e primii
peloponesieni şi pe barbari şi respingînd şi celelalte trupe,
nu au luat contact cu milesienii, d a r , deoarece m i l e s i e n i i se
retrăseseră în cetate, după ce fuseseră respinşi de argeieni,
a t e n i e n i i , v ă z î n d c ă şi cealaltă p a r t e a o a s t e i l o r este î n v i n s ă ,
ş i - a u aşezat a r m e l e c h i a r în faţa cetăţii M i l e t . (5) Şi în această
bătălie ionienii au învins pe dorieni d i n amîndouă părţile.

666
 CARTEA A VIII-A

într-adevăr, atenienii a u învins pe peloponesienii, care erau

în f a ţ a l o r , i a r m i l e s i e n i i pe argeieni. înălţînd un monument
în cinstea biruinţei, atenienii a u început să pregătească în­
conjurarea cu ziduri a unui loc care e r a în formă de istm,
socotind că, d a c ă îşi v o r a t r a g e M i l e t u l , şi c e l e l a l t e cetăţi se
vor da repede de partea lor.

26 (1) î n acest timp, către seară, l i se anunţă că cele o

sută c i n c i z e c i d e c o r ă b i i d i n S i c i l i a şi d i n P e l o p o n e s sînt g a t a
să sosească. î n t r - a d e v ă r , şi d e l a s i c i l i e n i — m a i ales c ă Her­
mocrates syracusanul stăruia să se înceapă atacul şi să se
distrugă şi ceea ce m a i r ă m ă s e s e d i n a r m a t a ateniană — au
sosit d o u ă z e c i d e c o r ă b i i s y r a c u s a n e şi d o u ă s e l i n u n t i n e , pre­
cum şi acelea d i n Pelopones pe care le pregătiseră şi care
e r a u g a t a . Şi a m î n d o u ă c o r ă b i i l e , f i i n d î n c r e d i n ţ a t e l u i T h e r i -
m e n e s l a c e d e m o n i a n u l , să l e d u c ă l a A s t y o c h o s , n a v a r h u l , s - a u
d u s m a i întîi l a L e r o s , i n s u l ă c a r e se află în faţa Miletului.
(2) A p o i , de a c i , aflînd că atenienii sînt la Milet, au plutit
mai întîi în golful Iasicos, v o i n d să v a d ă ce se întîmplă în
Milet. (3) A l c i b i a d e s a venit călare în localitatea Teichiussa,
d i n ţinutul M i l e t u l u i , u n p u n c t a l g o l f u l u i î n c a r e îşi aşezaseră
t a b ă r a , şi a a f l a t t o t u l d e s p r e l u p t ă . A l c i b i a d e s e r a d e faţă şi
l u p t a alături d e m i l e s i e n i şi d e T i s s a p h e r n e s şi îi î n d e m n a c ă ,
d a c ă n u v o r să p i a r d ă î n t r e a g a situaţie d i n I o n i a şi d i n c e l e ­
l a l t e părţi, să v i n ă cît m a i d e g r a b ă î n a j u t o r M i l e t u l u i şi să
n u privească nepăsători c u m este i n t e r c e p t a t ă cu ajutorul z i ­
durilor.

27 (1) A c e ş t i a , l a revărsatul zorilor, erau gata să v i n ă în

ajutor. D a r Phrynichos, comandantul atenienilor, care aflase
în m o d c l a r d e l a L e r o s c a r e e r a situaţia c o r ă b i i l o r , deşi cole­
gii săi voiau să reziste şi să dea lupta navală, a spus că
n i c i e l n u v a f a c e aceasta s i c ă n u l e v a c e d a n i c i l o r , s i n i c i
altuia, d u p ă p u t e r e a l u i . (2) î n t r - a d e v ă r , zicea el, acolo unde
este p o s i b i l să ştie c l a r î m p o t r i v a cîtor corăbii duşmane vor
a v e a să l u p t e şi c u c î t e c o r ă b i i proprii vor lupta împotriva
d u ş m a n i l o r v o r p u t e a să se p r e g ă t e a s c ă c u m t r e b u i e , î n linişte,
şi să d e a l u p t a , i a r e l , f ă r ă să cedeze în faţa i n s u l t e i , n u se

667
 THUCYDIDES

va avînta niciodată în primejdie fără raţiune. (3) Căci nu

e s t e r u ş i n e ca a t e n i e n i i să se r e t r a g ă d i n f a ţ a u n e i f l o t e , c î n d
este necesar, d a r este m a i r u ş i n o s d a c ă v o r f i î n f r î n ţ i , să c a d ă
la î n v o i a l ă în o r i c e c h i p ; c ă c e t a t e a se izbeşte n u n u m a i de
r u ş i n e , c i şi de cea mai mare primejdie; de aceea, c u greu
se a d m i t e , ca, în u r m a n e n o r o c i r i l o r s u f e r i t e , să se a v î n t e de
b u n ă v o i e în p r i m e j d i e c u f o r ţ e t e m e i n i c e , d a c ă n u este silită,
şi să a t a c e p r i m a , a t u n c i de ce este necesar să î n f r u n t e pri­
mejdia, cînd n u este silită, î m p o t r i v a unor duşmani care se
avîntă e i înşişi în p r i m e j d i e . (4) L e - a poruncit să ridice cît
mai degrabă răniţii, să i a p e d e s t r i m e a şi bagajele cu care
v e n i s e r ă , şi, l ă s î n d l u c r u r i l e p e c a r e l e luaseră de l a d u ş m a n i ,
pentru ca corăbiile să f i e cît m a i u ş o a r e , să p l u t e a s c ă spre
S a m o s , şi d e a c i , s t r î n g î n d t o a t e c o r ă b i i l e , să î n c e a p ă incursiu­
n i l e p e m a r e o r i u n d e v a f i n e v o i e . (5) D e î n d a t ă ce a izbutii
să-i c o n v i n g ă , a şi t r e c u t l a f a p t e , i a r e l s-a d o v e d i t , n u n u ­
mai în a c e a s t ă î m p r e j u r a r e s a u m a i tîrziu, d a r şi î n t o a t e cele­
lalte lucruri pe care l e - a făcut, că n u este lipsit de inteli­
g e n ţ ă . (6) A t e n i e n i i , c ă t r e seară, a u p o r n i t îndată d e l a M i l e t
î n acest f e l , f ă r ă c a v i c t o r i a să f i f o s t desăvîrşită, şi a r g e i e n i i ,
în grabă, cuprinşi de mînia nenorocirii, au pornit, pe mare.
de l a Samos spre p a t r i e .

28 (1) P e l o p o n e s i e n i i , r i d i c î n d a n c o r a d e l a T e i c h i u s s a l a r e ­
vărsatul zorilor, s-au dus în larg şi, aşteptînd o singură zi,
a n u m e cea d e a d o u a , şi l u î n d c u e i c o r ă b i i l e c h i o ţ i e n e , care
f u s e s e r ă u r m ă r i t e l a î n c e p u t d e C h a l c i d e u s , v o i a u să p l u t e a s c ă
spre prăzile pe care le lăsaseră l a T e i c h i u s s a . (2) Cînd au
ajuns acolo Tissaphernes, care era de faţă cu pedestrimea,
i-a c o n v i n s să p l u t e a s c ă s p r e Iasos, u n d e se a f l a A m o r g e s c a r e
le e r a d u ş m a n . Şi, a t a c î n d I a s o s u l f ă r ă v e s t e — l o c u i t o r i i nu
aşteptau altceva decît corăbii attice — au capturat-o; syra­
c u s a n i i a u f o s t l ă u d a ţ i î n m o d d e o s e b i t în această a c ţ i u n e . (3)
Capturînd v i u pe Amorges, fiul bastard a l l u i Pissouthnes,
care se desprinsese de rege, l-au dat l u i Tissaphernes să-1
ducă, dacă vrea, regelui, aşa c u m p o r u n c i s e , a p o i a u distrus
cetatea Iasos şi armata a luat foarte mulţi bani, pentru că
a c e a s t ă c e t a t e a v e a b o g ă ţ i i d i n v e c h i m e . (4) T r u p e l e auxiliare,

668
 CARTEA A VIII-A

care erau cu Amorges, le-au dus la propriile lor trupe şi,

nefăcîndu-le nici un rău, le-au rînduit în linie de bătaie,
pentru că cele mai multe erau d i n Pelopones. Predînd apoi
l u i T i s s a p h e r n e s c e t a t e a şi toţi s c l a v i i , şi o a m e n i i l i b e r i , p e n ­
tru c a r e se î n v o i s e r ă să i a d e l a f i e c a r e cîte u n d a r i e , s-au
r e t r a s iarăşi l a M i l e t . (5) Şi, d u p ă ce l a c e d e m o n i e n i i a u hotă­
rît să trimită l a C h i o s , ca conducător, pe Pedaritos, f i u l l u i
L i c o n , l - a u î n d r e p t a t pe j o s s p r e E r y t h r e a : e l a v e a c u s i n e a j u ­
toarele luate de l a A m o r g e s . L a M i l e t a u rînduit pe P h i l i p p o s
şi v a r a s-a t e r m i n a t .

29 (1) I n i a r n a u r m ă t o a r e , T i s s a p h e r n e s , d u p ă ce a pus ce­

t a t e a Iasos s u b p a z ă , a t r e c u t l a M i l e t şi a d a t t u t u r o r coră­
biilor hrană pentru o lună, cîte o drahmă attică fiecărui
s o l d a t p e z i , aşa c u m p r o m i s e s e l a S p a r t a . P e n t r u r e s t u l tim­
p u l u i v o i a să l e d e a cîte u n t r i o b o l p e z i , p î n ă c î n d v a î n t r e b a
p e rege, şi d a c ă r e g e l e v a î n c u v i i n ţ a , l e - a spus c ă l e v a da
iarăşi o d r a h m ă î n t r e a g ă . (2) H e r m o c r a t e s , c o m a n d a n t u l s y r a -
cusan, s-a opus — Therimenes n u era navarh ci plutea cu
A s t y o c h o s ca să-i p r e d e a c o r ă b i i l e , c ă c i n u p l ă t e a l a t i m p l e a f a
soldaţilor — totuşi s-au înţeles ca să dea, la cinci corăbii,
fiecărui om mai mult decît t r e i o b o l i . L a . c i n c i z e c i şi t r e i de
corăbii treizeci de talanţi, p e timp de o lună, iar celorlalţi,
întrucît erau mai multe l a număr corăbiile, le-au dat bani
d u p ă aceeaşi s o c o t e a l ă .

30 (1) î n aceeaşi iarnă, atenienilor de la Samos le veni¬

*

seră d i n p a t r i e încă treizeci şi c i n c i d e c o r ă b i i , şi d r e p t co¬

m a n d a n ţ i C h a r m i n o s , S t r o m b i c h i d e s şi E u c t e m o n . S t r î n g î n d t o a ­
t e c e l e l a l t e n a v e d e l a C h i o s , a u v o i t să t r a g ă l a sorţi şi să
ancoreze flota la Milet, iar la Chios să trimită şi flotă şi
p e d e s t r i m e . Şi a u f ă c u t aşa. î n t r - a d e v ă r , S t r o m b i c h i d e s , O n o -
macles si E u c t e m o n aveau treizeci de corăbii, s i a u m a i l u a t
c u ei, pe corăbiile care t r a n s p o r t a u hopliţi, încă o parte d i n
hopliţii a c e i a c a r e v e n i s e r ă l a M i l e t , şi a u p o r n i t s p r e Chios
cum trăseseră la sorţi, iar ceilalţi, rămînînd la Samos cu
ş a p t e z e c i şi p a t r u d e c o r ă b i i , d o m i n a u m a r e a şi f ă c e a u raiduri
împotriva M i l e t u l u i .

669
 THUCYDIDES

31 (1) A s t y o c h o s , cînd se a f l a l a Chios, unde, c u ajutorul

u n e i trădări, î n s c r i a o s t a t i c i i , şi c î n d a f l a t c ă c o r ă b i i l e veni­
seră împreună cu Theramenes şi c ă situaţia în legătură cu
alianţa se prezintă m a i bine, a încetat această operaţie şi,
l u î n d c u e l zece c o r ă b i i peloponesiene şi zece c h i o ţ i e n e , por­
neşte î n l a r g . (2) A t a c î n d cetatea Pteleon, d a r necapturînd-o,
a p o r n i t , p e m a r e , s p r e C l a z o m e n a i şi a î n d e m n a t p e l o c u i t o r i
ca, a c e i a d i n t r e e i c a r e s i m p a t i z e a z ă c u a t e n i e n i i , să se s t a b i ­
l e a s c ă l a D a p h n u s şi să se d e a d e p a r t e a l o r . A c e l e a ş i îndem­
nuri l e - a făcut şi Tamos, care era guvernatorul Ioniei. (3)
D a r c u m ei n - a u d a t ascultare, Astyochos, atacînd cetatea care
n u e r a î n c o n j u r a t ă c u z i d u r i şi n e p u t î n d - o c a p t u r a , s-a r e t r a s
p e o m a r e f u r t u n ă l a P h o c e e a şi l a C y m e , i a r c e l e l a l t e c o r ă b i i
a u r i d i c a t a n c o r a s p r e i n s u l e l e aşezate lîngă C l a z o m e n a i : M a -
r a t h u s a , P e l l a , D r y m u s s a . (4) î n t i m p u l celor o p t z i l e cît a u
s t a t acolo, d i n c a u z a v î n t u r i l o r , a u p r ă d a t , a u c o n s u m a t t o a t e
b u n u r i l e pe care le aveau clazomenienii, i a r pe celelalte le-au
l u a t p e c o r ă b i i şi s - a u r e t r a s l a P h o c e e a , l a C y m e şi l a A s ­
tyochos.

32 (1) C î n d e r a e l a c o l o , a u s o s i t s o l i d e l a Lesbos, anun-

ţ î n d c ă v o i e s c şi e i să se d e s p r i n d ă d e A t e n a ; p e e l l - a u c o n ­
vins, d a r d e v r e m e ce c o r i n t i e n i i şi ceilalţi aliaţi n u aveau
încredere în e i , d i n p r i c i n a amăgirii anterioare, a ridicat an­
c o r a şi a p o r n i t spre Chios. A p o i , în t i m p ce c o r ă b i i l e erau
în d e p o z i t u l d e iarnă, a u m a i v e n i t şi a l t e corăbii, d i n alte
părţi, l a C h i o s . (2) C h i a r d u p ă aceea, P e d a r i t o s , c a r e sosise p e
uscat de l a M i l e t , aflîndu-se l a Erythrea, t r e c e , e l însuşi şi
armata l a Chios. E l m a i avea încă cinci s u t e d e soldaţi cu
a r m e c u t o t , lăsaţi d i n c e l e c i n c i c o r ă b i i de s u b c o m a n d a l u i
C h a l c i d e u s . (3) D e o a r e c e u n i i lesbieni l e anunţau că v o r r e a ­
l i z a d e s p r i n d e r e a d e A t e n a , A s t y o c h o s a lăsat v o r b ă l u i P e d a ­
ritos şi c h i o ţ i e n i l o r că trebuie să se d u c ă c u corăbiile şi să
d e s p r i n d ă c e t a t e a Lesbos, c ă c i a s t f e l s a u v o r cîştiga m a i m u l ţ i
aliaţi d e c î t a t e n i e n i i , s a u , d a c ă v o r eşua, l e v o r a d u c e preju­
d i c i i . T o t u ş i , e i n u a u d a t a s c u l t a r e , i a r P e d a r i t o s a spus c ă
corăbiile chioţienilor n u v o r trece de partea l u i .

670
 CARTEA A VIII-A

33 (1) A s t y o c h o s , l u î n d şi c e l e c i n c i c o r ă b i i c o r i n t i e n e şi p e
a şasea, d i n M e g a r a , şi u n a d i n H e r m i o n şi cele p e care le
adusese e l d e l a S p a r t a , a p o r n i t spre M i l e t c a să-şi i a n a -
v a r h i a în p r i m i r e , p r o f e r î n d m u l t e a m e n i n ţ ă r i l a a d r e s a c h i o ­
ţilor, d a c ă n u - i v o r v e n i în a j u t o r , în caz că v o r a v e a nevoie
de ceva. (2) A c o s t î n d l a C o r i c o s , în E r y t h r e a , ş i - a aşezat t a ­
băra. A t e n i e n i i de l a Samos, pornind cu armata spre Chios,
au acostat şi ei de partea cealaltă a colinei şi au trecut
neobservaţi u n i i d e alţii. (3) î n timpul nopţii a sosit o scri­
soare d e l a P e d a r i t o s , c a r e s p u n e a c ă nişte p r i z o n i e r i e r y t h r e e n i
a u f o s t lăsaţi l i b e r i şi a u v e n i t d e l a S a m o s l a E r y t h r a i p e n t r u
a p u n e l a cale o trădare; a t u n c i Astyochos s-a d u s iarăşi în
E r y t h r e a şi p u ţ i n a l i p s i t ca să n u d e a peste a t e n i e n i . (4) D u p ă
ce şi P e d a r i t o s a p l u t i t s p r e e l , a u f ă c u t o c e r c e t a r e î n l e g ă ­
tură c u cei care erau suspecţi de trădare, de îndată ce au
a f l a t că t o t u l fusese p u s l a c a l e p e n t r u s a l v a r e a o a m e n i l o r d e
la Samos, a b s o l v i n d u - i de o r i c e vină u n u l a p o r n i t spre Chios,
i a r c e l ă l a l t s-a d u s l a M i l e t , aşa c u m se plănuia.

34 (1) î n acest timp şi a r m a t a atenienilor, care plutea de

l a C o r i c o s l a A r g i n o n , a întîlnit t r e i c o r ă b i i l u n g i , d e l a C h i o s ,
şi, c u m l e - a u v ă z u t , a u î n c e p u t să l e u r m ă r e a s c ă . S-a produs
şi o m a r e f u r t u n ă şi c o r ă b i i l e chioţilor cu greu a u p u t u t să
se r e f u g i e z e î n p o r t , i a r c o r ă b i i l e a t e n i e n i l o r , c a r e e r a u anco­
r a t e , în n u m ă r d e t r e i , a u f o s t d i s t r u s e şi a u eşuat în c e t a t e a
chioţilor; cît priveşte oamenii, unii dintre ei au fost făcuţi
prizonieri, i a r alţii au fost ucişi, dar celelalte corăbii s-au
r e f u g i a t în p o r t u l M i m a s , c a r e este n u m i t Phoinicous. De aci
au plutit iarăşi s p r e Lesbos şi se pregăteau ca să înconjure
cetatea c u z i d u r i .

35 (1) î n aceeaşi iarnă, Hippocrates lacedemonianul, por­

nind d i n Pelopones cu zece c o r ă b i i thuriene, pe care le co­
manda Dorieus, f i u l l u i D i a g o r a s , ca a l t r e i l e a c o m a n d a n t , cu
o corabie spartană şi cu alta syracusană, soseşte Ia Cnidos.
C e t a t e a C n i d o s t o c m a i se d e s p r i n s e s e , d u p ă î n d e m n u l l u i T i s ­
s a p h e r n e s . (2) C e i d e l a M i l e t , c u m a u a f l a t d e s o s i r e a l o r , a u
dat ordin corăbiilor, o p a r t e să p ă z e a s c ă cetatea Cnidos, i a r

671
 THUCYDIDES

cele c a r e se g ă s e a u l a T r i o p i o n să a t a c e h o l c a d e l e c a r e v e n e a u
din Egipt şi să l e c a p t u r e z e . (3) T r i o p i o n este o înălţime a
ţinutului cetăţii Cnidos, pe care se află un templu al Iul
A p o l l o n . A t e n i e n i i , c î n d a u a f l a t d e acest l u c r u , a u p o r n i t pe
m a r e d e l a S a m o s , şi a u c a p t u r a t cele şase c o r ă b i i c a r e păzeau
la Triopion, iar oamenii au fugit de pe ele. După aceasta,
p l u t i n d s p r e C n i d o s şi a t a c î n d c e t a t e a c a r e n u e r a î n c o n j u r a t ă
de z i d u r i , e r a cît p e ce s-o c a p t u r e z e . (4) A d o u a z i a u a t a c a t - o
iarăşi, d a r , d e o a r e c e c n i d i e n i i se întăriseră m a i b i n e în timpul
n o p ţ i i şi l e v e n i s e r ă în a j u t o r o a m e n i i c a r e se r e f u g i a s e r ă de
l a T r i o p i o n , d e p e c o r ă b i i , n - a u m a i p u t u t să l e d e a lovituri
ca m a i înainte; de aceea, r e t r ă g î n d u - s e şi devastînd ţinutul
cnidienilor, au plutit iarăşi la Samos.

36 (1) î n acelaşi t i m p a v e n i t A s t y o c h o s l a M i l e t , l a flotă, i a r

peloponesienii aveau toate d i n belşug în tabără. într-adevăr,
l i se d ă d u s e şi p l a t ă î n d e a j u n s , c ă c i b a n i i p r ă d a ţ i d e l a Iasos,
în mare cantitate, fuseseră împărţiţi soldaţilor, iar milesienii
suportau cu avînt neajunsurile războiului. (2) Totuşi, pelo­
ponesienii socoteau că t r a t a t u l , c a r e fusese î n c h e i a t m a i îna­
i n t e c u T i s s a p h e r n e s , d e c ă t r e C h a l c i d e u s , este s u f i c i e n t şi n u -
n u m a i p e n t r u e i ; d e aceea, a u f ă c u t a l t u l c î n d T h e r i m e n e s e r a
d e faţă. C o n ţ i n u t u l tratatului era următorul:

37 (1) „ S - a î n c h e i a t u n t r a t a t î n t r e l a c e d e m o n i e n i şi aliaţii
lor, cu regele Darius, cu fiii l u i şi c u T i s s a p h e r n e s . (2) T o t
ţinutul şi t o a t e cetăţile c a r e m a i î n a i n t e e r a u a l e l u i D a r i u s ,
a l e tatălui şi a l e s t r ă b u n i l o r l u i , sînt a l e r e g e l u i , şi împotriva
acestor cetăţi să n u p o r n e a s c ă c u război s a u să l e jefuiască
nimeni, nici lacedemonienii, nici aliaţii lacedemonienilor şi
să n u i a i m p o z i t e d i n aceste cetăţi nici lacedemonienii, nici
aliaţii lacedemonenilor; dar nici regele Darius şi nici aceia
p e s t e c a r e g u v e r n a D a r i u s să n u p o r n e a s c ă î m p o t r i v a lacede­
m o n i e n i l o r şi a a l i a ţ i l o r l o r c u r ă z b o i s a u să l e f a c ă a l t rău.
(3) I a r d a c ă v o r l a c e d e m o n i e n i i s a u aliaţii s a u r e g e l e v o r face
unele rugăminţi regelui lacedemonienilor sau aliaţilor, este
f r u m o s ca şi u n i i şi alţii să f a c ă acestea d u p ă c u m se v o r î n ţ e ­
lege. (4) Războiul împotriva atenienilor şi aliaţilor lor să-1

672
 CARTEA A VIII-A

d u c ă şi u n i i şi alţii în c o m u n , i a r d a c ă se v a î n c h e i a vreun
armistiţiu să-1 f a c ă î n c o m u n , şi a r m a t a care se v a afla pe
p ă m î n t u l r e g e l u i , l a c h e m a r e a l u i , să f i e întreţinută p e chel­
tuiala regelui, i a r dacă vreuna d i n cetăţile care au încheiat,
tratatul cu regele va porni împotriva ţării acestuia, ceilalţi
s-o î m p i e d i c e şi să v i n ă în a j u t o r u l r e g e l u i c u t o a t ă puterea;
De a s e m e n e a , d a c ă c i n e v a d i n t r e a c e i a c a r e se g ă s e s c în ţ a r a
r e g e l u i s a u d i n t r - o altă ţară p e c a r e o c o n d u c e r e g e l e v a p o r n i
î m p o t r i v a l a c e d e m o n i e n i l o r s a u aliaţilor l o r , r e g e l e s ă - i împie­
d i c e şi să v i n ă în a j u t o r după cum va putea".

38 (1) D u p ă î n c h e i e r e a a c e s t e i alianţe T h e r i m e n e s a predat

corăbiile l u i Astyochos şi, întorcîndu-se într-un celetos , 12
a
dispărut, (2) i a r a t e n i e n i i de l a Lesbos, c a r e t r e c u s e r ă d e j a c u
a r m a t a l a C h i o s şi d o m i n a u şi p e u s c a t şi p e m a r e , a u î n c e p u t
să î n c o n j u r e cu z i d u r i D e l p h i n i o n , o localitate care, de altfel,
e r a b i n e întărită d i n p a r t e a u s c a t u l u i ; de a s e m e n e a a v e a o s e r i e
d e p o r t u r i , c a r e n u e r a u d e p a r t e d e c e t a t e a C h i o s . (3) L o c u i t o r i i
din C h i o s , c a r e p r i m i s e r ă m u l t e l o v i t u r i în n u m e r o a s e l e l u p t e
a n t e r i o a r e , şi c a r e , de altfel, n u se a f l a u nici între ei înşişi
în r a p o r t u r i b u n e , p e n t r u c ă l e p i e r i s e r ă soldaţii c a r e fuseseră
cu Tydeus, f i u l l u i I o n , d i n p r i c i n a l u i Pedaritos, sub motiv
că atticizează şi p e n t r u că cealaltă cetate ajunsese pe mîna
oligarhilor, se bănuiau unii pe alţii şi şedeau liniştiţi. De
aceea, n i c i aceştia, n i c i t r u p e l e a u x i l i a r e c a r e e r a u cu Peda­
r i t o s n u l i se p ă r e a u b u n e p e n t r u luptă. (4) C î n d , d e c i , le-au
t r i m i s l a M i l e t a u îndemnat pe Astyochos să l e v i n ă în aju­
tor, dar, cum el nu le-a dat ascultare, Pedaritos, cînd a
auzit, a t r i m i s l a S p a r t a p e c i n e v a să f a c ă cercetări în legă­
tură c u e l , p e n t r u că î n c ă l c a s e legea. (5) A c e a s t a e r a situaţia
a t e n i e n i l o r în i n s u l a C h i o s ; i a r c o r ă b i i l e l o r d i n S a m o s f ă c e a u
raiduri împotriva celor d i n M i l e t , dar, pentru că navele m i -
l e s i e n e n u ieşeau întru î n t î m p i n a r e a l o r , s - a u r e t r a s iarăşi la
Samos si a u stat liniştite.
» »

39 (1) I n a c e e a ş i iarnă, cele douăzeci şi şapte de corăbii,

pregătite de către lacedemonieni pentru Pharnabazos, anume
de către Calligitos d i n M e g a r a şi Tirpagoras d i n Cizic, care

43 — Războiul p e l o p o n e s i a c 673
 THUCYDIDES

colaborau cu ei, ridicînd ancora, au pornit din Pelopones

s p r e I o n i a p e l a solstiţiu, i a r c o m a n d a n t u l l o r e r a A n t i s t h e n e s
din Sparta. (2) L a c e d e m o n i e n i i m a i trimiseseră încă unspre­
zece b ă r b a ţ i spartiaţi, ca sfetnici l u i Astyochos, p r i n t r e care
e r a L i c h a s , f i u l l u i A r c e s i l a o s . L i se d ă d u s e o r d i n să se ducă
la Milet şi să se îngrijească şi d e celelalte l u c r u r i , rînduin-
d u - l e cît m a i b i n e , şi să t r i m i t ă şi c o r ă b i i — c î t e v o r p u t e a —
în Hellespont, l a Pharnabazos, dacă vor socoti de cuviinţă;
pe Clearchos, f i u l l u i R a m p h i a s , care plutea împreună cu ei,
să-1 f a c ă c o m a n d a n t , i a r p e A s t y o c h o s , d a c ă v o r găsi c u cale
cei unsprezece b ă r b a ţ i , să-1 î n d e p ă r t e z e de l a n a v a r h i e şi să
pună în l o c u l l u i pe Antisthenes. într-adevăr, lacedemonienii
îl b ă n u i a u d i n pricina scrisorilor l u i P e d a r i t o s . (3) Corăbiile,
pornind în larg de la Malea, au acostat la Melos, şi s-au
î n d r e p t a t î n t r - a c o l o , a p o i , d î n d p e s t e zece c o r ă b i i a t e n i e n e , a u
capturat trei corăbii goale şi le-au dat foc. După aceasta,
temîndu-se ca n u c u m v a corăbiile atenienilor, care scăpaseră
c u f u g a d e l a M e l o s — ceea ce s-a şi î n t î m p l a t — să î n ş t i i n ­
ţeze pe atenienii d i n Samos de pornirea l o r , şi-au îndreptat
p l u t i r e a s p r e C r e t a şi, c o n t i n u î n d u - ş i d r u m u l c u p a z ă , a u a j u n s
la Caunos în A s i a . (4) D e a c i , s o c o t i n d că sînt în siguranţă,
au d a t d e ştire c o r ă b i i l o r d i n M i l e t ca să p o r n e a s c ă spre ei
să le însoţească.

40 (1) î n a c e l a ş i t i m p , chioţii şi P e d a r i t o s c e r e a u c u aceeaşi

insistenţă ca A s t y o c h o s , deşi t ă r ă g ă n a , să l e v i n ă l o r în aju­
tor cu toate corăbiile, acum, cînd sînt asediaţi şi să nu se
u i t e c u indiferenţă c u m cea m a i m a r e d i n cetăţile a l i a t e d i n
I o n i a este b l o c a t ă de p e u s c a t şi d e p e m a r e şi este d e v a s t a t ă
d e piraţi. (2) î n t r - a d e v ă r , s c l a v i i h i l o ţ i l o r — c a r e e r a u n u m e ­
roşi, şi c h i a r p r e a n u m e r o ş i p e n t r u o s i n g u r ă c e t a t e , în afară
de Lacedemona, şi c a r e , în acelaşi timp, cu greu puteau fi
pedepsiţi cînd săvîrşeau cîte o n e d r e p t a t e d i n cauza mulţimii
l o r — de î n d a t ă ce a u b ă n u i t c ă a r m a t a a t e n i e n i l o r este a ş e ­
zată t e m e i n i c în a f a r a z i d u r i l o r , c e i m a i mulţi a u d e z e r t a t şi
au trecut de partea atenienilor şi, în felul acesta, cu bună
ştiinţă, e i înşişi a u a d u s cele m a i m a r i p a g u b e ţării. (3) T o c ­
m a i d e aceea, c h i o ţ i i a u spus că t r e b u i e — cît m a i n ă d ă j d u i e s c

674
 CARTEA A VIII-A

şi m a i a u p o s i b i l i t a t e a d e a - i o p r i — a c u m c î n d d u ş m a n i i în­
conjurau Delphinionul cu ziduri, dar au terminat, şi c î n d o
şi m a i m a r e b l o c a d ă este instituită d e c ă t r e a r m a t a de u s c a t
şi d e către c o r ă b i i , să l e v i n ă î n a j u t o r . A s t y o c h o s , deşi n u - i
trecea p r i n gînd c â o să f a c ă acest lucru, din pricina ame­
ninţării anterioare, cînd a v ă z u t că şi aliaţii a u toată bună­
v o i n ţ a , a p o r n i t şi e l să d e a ajutor.

4 1 (1) î n a c e s t t i m p , d i n C a u n o s a v e n i t o v e s t e c ă cele d o u ă ­
zeci şi şapte de corăbii şi sfetnicii l a c e d e m o n i e n i l o r sosesc.
A s t y o c h o s a s o c o t i t că t o a t e t r e b u i e lăsate p e p l a n u l a l d o i l e a
faţă de n e v o i a de a însoţi corăbiile şi d e a f a c e ca lacede­
monienii, care veneau să-1 spioneze, să treacă pe mare în
siguranţă, p e n t r u ca, în f e l u l a c e s t a să d o m i n e m a i m u l t pe
apă; de aceea, de îndată a lăsat Chiosul şi a pornit spre
C a u n o s . (2) Şi, în t i m p u l p l u t i r i i , debarcînd în i n s u l a Cos, în
Meropida, a prădat cetatea care era neînconjurată cu ziduri
d e o a r e c e se dărîmase din pricina unui cutremur — cel m a i
m a r e d i n c e l e d e c a r e n e a m i n t i m să se f i î n t î m p l a t — oa­
menii fugiseră în munţi aşa că el îşi strîngea prăzi din
i n c u r s i i l e p e c a r e l e f ă c e a în c e t a t e , d a r lăsa în p a c e p e oa­
menii liberi. (3) D i n i n s u l a Cos a ajuns, n o a p t e a , în insula
Cnidos şi a fost silit de stăruinţele cnidienilor să nu lase
pe corăbieri să debarce, c i , aşa cum se găsea, să plutească
î n d a t ă s p r e cele d o u ă z e c i d e c o r ă b i i a t e n i e n e , p e c a r e l e a v e a
Charminos, u n u l dintre comandanţii d i n Samos; a pîndit deci
cele d o u ă z e c i şi şapte de corăbii care veneau d i n Pelopones,.
s p r e c a r e p l u t e a însuşi A s t y o c h o s . (4) D a r c e i d i n Samos au
aflat de p o r n i r e a l u i din Milet, iar Charminos avea p a z a în.
j u r u l i n s u l e i S y m e , C h a l c e s şi R h o d o s şi î n j u r u l L i c i e i ; căci
se şi a f l a s e c ă aceste c o r ă b i i e r a u l a C a u n o s .

42 (1) A s t y o c h o s , m a i înainte de a fi cunoscut, a plutit*

aşa c u m e r a , s p r e S y m e , p e n t r u ca, d a c ă va putea, să sur­
prindă corăbiile în larg. O p l o a i e s-a pornit şi cerul a fost
f o a r t e î n n o u r a t , a s t f e l c ă a p r o d u s o m a r e î n c u r c ă t u r ă şi tul­
burare corăbiilor din pricina întunericului. (2) A doua zi, l a

675
 THUCYDIDES

r e v ă r s a t u l z o r i l o r , în t i m p ce f l o t a e r a î m p r ă ş t i a t ă , p e flancul
stîng e r a v i z i b i l p e n t r u a t e n i e n i , i a r celălalt r ă t ă c e a în jurul
insulei. C h a r m i n o s şi ceilalţi atenieni s-au a p r o p i a t în grabă
c u m a i puţin de douăzeci de c o r ă b i i , s o c o t i n d c ă acestea sînt
c o r ă b i i l e d e l a C a u n o s p e c a r e l e p î n d e a u e i . (3) Ş i , a v î n t î n -
du-se asupra lor, imediat au scufundat trei şi au pricinuit
pagube altora, astfel c ă în t i m p u l luptei ei a u d o m i n a t pînă
cînd, împotriva aşteptărilor, le-au apărut în f a ţ ă majoritatea
corăbiilor şi a u fost încercuiţi d i n t o a t e părţile. (4) Atunci,
luînd-o l a fugă, au pierdut şase corăbii, iar cu celelalte a u
fugit l a T e u t l u s s a şi d e aci l a Halicarnas. (5) D u p ă aceasta,
peloponesienii a u p o r n i t s p r e C n i d o s , şi, d u p ă ce cu ei s-au
u n i t şi cele d o u ă z e c i şi şapte d e c o r ă b i i d i n C a u n o s , a u p l e c a t
apoi, ridicînd în Syme un m o n u m e n t în cinstea biruinţei,
după c a r e a u r e v e n i t iarăşi l a C n i d o s .

43 (1) A t e n i e n i i , cînd au aflat despre lupta navală, au

pornit cu toate corăbiile d i n Samos şi îndreptîndu-se spre
S y m e , n u s-au dirijat către flota d i n C n i d o s şi n i c i aceasta
c ă t r e e i , c i , l u î n d b a g a j e l e n a v e l o r de l a S y m e şi a t a c î n d lo­
c a l i t a t e a L o r i m o i c a r e se află p e u s c a t , a u p o r n i t î n a p o i spre
Samos. (2) Toate corăbiile peloponesienilor care se aflau la
C n i d o s se p r e g ă t e a u p e n t r u o r i c e e v e n t u a l i t a t e , i a r c e i u n s p r e ­
zece b ă r b a ţ i l a c e d e m o n i e n i intraseră în v o r b ă c u T i s s a p h e r n e s
— c ă c i e r a de faţă — d e s p r e cele î n t î m p l a t e , d a c ă c e v a n u l e
convenea şi d e s p r e v i i t o r u l r ă z b o i , c u m a r p u t e a să f i e pur­
tat în cele m a i bune şi cele m a i avantajoase condiţiuni, şi
p e n t r u u n i i , şi p e n t r u ceilalţi. (3) M a i ales L i c h a s l u a î n s e a m ă
cele întîmplate şi spunea că nici un tratat nici cel încheiat
de Chalcideus, n i c i cel î n c h e i a t d e T h e r i m e n e n u fusese b i n e
făcut, ci o m a r e p r i m e j d i e se p r o f i l a la orizont. în c a z u l că
regele va socoti că trebuie să domine pămîntul pe care el
şi străbunii l u i îl stăpîniseră ar însemna că toate insulele,
Thessalia, L o c r i şi t o a t e c e t ă ţ i l e p î n ă l a Beoţia să f i e iarăşi
î n s c l a v i e şi c ă l a c e d e m o n i e n i i , în l o c d e l i b e r t a t e , a d u c asu­
p r a e l e n i l o r d o m i n a ţ i a p e r s a n ă . (4) î l î n d e m n a d e c i să î n c h e i e
un alt tratat m a i c o n v e n a b i l s a u să n u m a i ţină seama de

676
 CARTEA A VIII-A

acest t r a t a t , s u s ţ i n î n d c ă n u m a i este n e v o i e d e n i c i o hrană

in condiţiile acestui t r a t a t . Tissaphernes, mîniindu-se, a plecat
de l a e i s u p ă r a t şi f ă r ă n i c i u n r e z u l t a t .

44 (1) D u p ă ce acestea a u fost aduse l a cunoştinţă de oa­

m e n i c u cea m a i m a r e i n f l u e n ţ ă , e r a u d e p ă r e r e să p l u t e a s c ă
de îndată spre Rhodos, sperînd că îşi vor atrage o insulă
foarte puternică şi p r i n mulţimea corăbierilor şi p r i n pedes­
t r i m e şi s o c o t i n d , î n acelaşi t i m p , c ă îşi v o r s p o r i forţele în
virtutea alianţei existente şi, fără să mai ceară bani lui
Tissaphernes, vor putea să-şi întreţină ei singuri corăbiile.
(2) P o r n i n d d e c i d i n C n i d o s , î n aceeaşi i a r n ă , şi d e b a r c î n d la
Camiros, în insula Rhodos, cu nouăzeci şi p a t r u de corăbii,
au îngrozit pe cei m a i mulţi, care n u ştiau ce se întîmplă
şi care au fugit, mai ales că cetatea era neînconjurată de
ziduri. Apoi, lacedemonienii au convocat şi pe e i şi pe cei
d i n cele d o u ă cetăţi, L i n d o s şi I e l y s o s , şi a u c o n v i n s p e r h o -
dieni să se desprindă de atenieni. Şi Rhodosul s-a dat de
partea peloponesienilor. (3) în acest timp, atenienii, aflînd
d e s p r e aceste e v e n i m e n t e , a u p o r n i t d e l a S a m o s c u c o r ă b i i l e ,
voind să l e - o i a î n a i n t e , şi a u a p ă r u t în l a r g apoi, zăbovind
cîtva t i m p , n u prea mult, m a i întîi au pornit l a Chalces şi
de aci l a Samos. M a i tîrziu, d e l a C h a l c e s şi d e l a Cos au
p u r t a t război î m p o t r i v a cetăţii Rhodos, făcînd raiduri. (4) I a r
peloponesienii au luat cam treizeci şi doi de talanţi de la
R h o d o s şi a u s t a t liniştiţi o p t z e c i d e z i l e , t r ă g î n d u - ş i corăbiile
la ţărm.

45 (1) Iată a c u m ce s-a î n t î m p l a t în acest t i m p şi î n c ă m a i

înaintea plecării l o r l a Rhodos. După moartea l u i Chalcideus
şi d u p ă l u p t a d e l a M i l e t , A l c i b i a d e s a j u n s e s e să f i e suspectat
de către p e l o p o n e s i e n i şi, m a i m u l t chiar, l a c e d e m o n i e n i i îi
porunciseră, printr-o scrisoare, l u i Astyochos să-1 ucidă —
Alcibiades era duşmanul l u i A g i s şi n u m a i p r e z e n t a n i c i o
încredere — a t u n c i e l s-a r e t r a s , m a i întîi, c u p r i n s d e teamă,
l a T i s s a p h e r n e s , a p o i , în t i m p ce se a f l a l a acesta, d ă d e a cît
mai multe lovituri c u putinţă p e l o p o n e s i e n i l o r . (2) A l c i b i a d e s
a a j u n s să f i e s f e t n i c u l l u i T i s s a p h e r n e s î n t o a t e şi a contri-

677
 THUCYDIDES

b u i t l a micşorarea soldei acordate corăbierilor s p a r t a n i , făcînd

ca, în loc d e o d r a h m ă attică, să l i se d e a n u m a i t r e i o b o l i ,
şi aceasta n u m e r e u . E l î n d e m n a p e T i s s a p h e r n e s să l e spună
spartanilor c ă a t e n i e n i i , deşi d e m u l t ă v r e m e sînt e x p e r ţ i în
n a v i g a ţ i e , totuşi, n u d a u c o r ă b i e r i l o r decît t r e i o b o l i , n u p e n ­
t r u c - a r f i săraci, c i p e n t r u c a c o r ă b i e r i i să n u d e v i n ă o b r a z ­
nici d i n p r i c i n a p r i s o s u l u i d e b a n i , şi a s t f e l , u n i i să-şi între­
ţină m a i p r o s t c o r p u l , c h e l t u i n d p e n t r u l u c r u r i c a r e l e p r o d u c
numai slăbiciune, i a r ceilalţi să p ă r ă s e a s c ă corăbiile fără să
mai lase salariul care l i se datora drept garanţie. (3) Alci­
b i a d e s îl m a i sfătuia să d e a banii trierarhilor si comandan¬
ţ i l o r cetăţilor, ca să-i c o n v i n g ă să t r e a c ă de p a r t e a l u i , în a f a r ă
d e s y r a c u s a n i . H e r m o c r a t e s , c o m a n d a n t u l s y r a c u s a n i l o r , se î m ­
p o t r i v e a în n u m e l e t u t u r o r aliaţilor. (4) A l c i b i a d e s a m a i d e s ­
prins de spartani cetăţile care aveau nevoie de bani, vor­
b i n d e l s i n g u r în n u m e l e l u i T i s s a p h e r n e s şi z i c î n d c ă chienii
sînt neruşinaţi, p e n t r u c ă , deşi sînt c e i m a i b o g a ţ i e l e n i , cei
să f i e a p ă r a ţ i de ajutorul altora şi socotesc că alţii trebuie
să î n f r u n t e p r i m e j d i a , şi c u c o r p u r i l e şi c u b a n i i , p e n t r u l i b e r ­
t a t e a l o r . (5) C î t d e s p r e c e l e l a l t e cetăţi, A l c i b i a d e s s p u n e a că
f a c rău, d e v r e m e ce m a i î n a i n t e d e a se d e s p r i n d e c h e l t u i a u
mult pentru atenieni, iar acum nu voiesc să contribuie cu
bani pentru p r o p r i a l o r s a l v a r e . (6) E l m a i a r ă t a c ă şi Tis­
saphernes poartă război cu p r o p r i i i săi bani, fiind pe bună
dreptate prudent, iar dacă cumva vor sosi provizii de la
r e g e l e v a d a şi l o r p l a t a d a t o r a t ă , i a r cetăţile l e v o r acorda
ajutorul cuvenit.

46 (1) A l c i b i a d e s î n d e m n a , în acelaşi t i m p , şi p e T i s s a p h e r n e s
să n u se g r ă b e a s c ă să t e r m i n e r ă z b o i u l şi n i c i să n u se h o t ă ­
rască să a d u c ă corăbiile feniciene, pe care le pregătise, sau
să dea elenilor m a i mulţi bani, s p o r i n d u - l e în acelaşi timp
p u t e r e a p e u s c a t şi p e m a r e , c i să f a c ă în aşa f e l c a p u t e r e a
să f i e î m p ă r ţ i t ă î n t r e a t e n i e n i şi s p a r t a n i , i a r r e g e l e să p o a t ă
o r i c î n d să z v î r l e p e o r i c a r e d i n t r e e i , d a c ă îi v o r f i a n t i p a t i c i ,
împotriva c e l o r l a l ţ i . (2) D a c ă p u t e r e a p e u s c a t şi p e m a r e v a
fi în m î n a u n u i a s i n g u r — z i c e e l — n u v a m a i avea posi­
bilitatea să d o b o a r e pe victorioşi, fără numai dacă el însuşi

678
 CARTEA A VIII-A

vrea să poarte război cu mari cheltuieli şi înfruntînd mari

primejdii. A l c i b i a d e s m a i spunea că u n l u c r u este m a i uşor
d e f ă c u t , a n u m e să c h e l t u i a s c ă p u ţ i n şi, î n a c e l a ş i t i m p , să-şi
m e n ţ i n ă d e p l i n a sa siguranţă şi să lase pe e l e n i să se m a c i n e
între e i . (3) A d ă u g a a p o i c ă este m a i a v a n t a j o s c a atenienii
să facă parte din stăpînirea l u i , pentru că ei ţintesc mai
puţin decît spartanii la lucrurile de pe uscat şi că a u , şi
cu v o r b a , şi c u f a p t a , m a i m a r i interese de a purta război,
într-adevăr, pe de o parte, atenienii v o r supune partea mării
d o m i n a ţ i e i l o r , p e d e a l t a , e l e n i i , c a r e l o c u i e s c în ţara r e g e l u i ,
o vor supune regelui.
Dimpotrivă, nu este verosimil că lacedemonienii vor să
elibereze pe eleni de atenieni, d a r n u - i v o r e l i b e r a de b a r b a r i ,
dacă a t e n i e n i i n u v o r f i doborîţi. (4) L - a î n d e m n a t deci să-i
m a c i n e şi p e u n i i şi p e alţii şi, î n d e p ă r t î n d u - s e c î t m a i m u l t
d e a t e n i e n i , să i z g o n e a s c ă a p o i p e p e l o p o n e s i e n i d i n ţară. (5)
T i s s a p h e r n e s , î n t r - a d e v ă r , se g î n d e a d i n ce în ce m a i m u l t să
facă asta, aşa cît se p u t e a v e d e a d i n a t a c u r i l e l u i . A s t f e l , a t a -
ş î n d u - s e m a i m u l t d e A l c i b i a d e s , l a g î n d u l c ă îi v a d a s f a t u r i
b u n e , îi a c o r d a î n c r e d e r e t o t m a i m a r e , aşa c ă a î n c e p u t să
nu p r o c u r e hrană suficientă p e l o p o n e s i e n i l o r şi să n u l e în­
găduie să dea lupte navale, sub pretext că au să sosească
c o r ă b i i l e f e n i c i e n e şi c ă v o r p u t e a să d e a l u p t a a ş a c u m v o r
dori ei. A s t f e l el le încurca lucrurile şi le ruina dominaţia
flotei, t o c m a i cînd a j u n s e s e să f i e î n t o t u l p u t e r n i c ă , a p o i le
dădea şi în alte privinţe rău ajutor; deci reaua l u i voinţă
era evidentă.

47 (1) A l c i b i a d e s d ă d e a aceste î n d e m n u r i şi l u i T i s s a p h e r n e s
şi r e g e l u i , c ă c i a v e a m e r e u c o n v e r s a ţ i i c u e i , s o c o t i n d că sînt
c e l e m a i b u n e a c ţ i u n i d e f ă c u t şi, în acelaşi t i m p , îşi m e n a j a
o î n t o a r c e r e g l o r i o a s ă în p a t r i e , ştiind că, d a c ă n u îşi v a d i s ­
t r u g e c e t a t e a , v a c o n v i n g e p e c o n c e t ă ţ e n i să-i a c o r d e r e v e n i r e a
în patrie. E l socotea că va putea convinge pe atenieni să-i
voteze întoarcerea, dacă se va dovedi că este prieten cu
T i s s a p h e r n e s , ceea ce s-a şi î n t î m p l a t . (2) î n t r - a d e v ă r , d e în­
d a t ă ce s-a a f l a t l a S a m o s c ă A l c i b i a d e s a r e o m a r e t r e c e r e
la Tissaphernes, de altfel însuşi A l c i b i a d e s l e t r i m i t e a vorbă

679
 THUCYDIDES

atenienilor celor mai influenţi, rugîndu-i să amintească de

el şi să le vorbească aristocraţilor de la A t e n a că el vrea
să se î n t o a r c ă p e n t r u a instaura oligarhia, i a r n u democraţia
care-1 izgonise din patrie şi că, menajîndu-le prietenia cu
Tissaphernes, v a colabora cu e i , soldaţii, b a ceva mai mult,
chiar trierarhii a t e n i e n i l o r , c a r e se a f l a u l a Samos, cît şi cei
mai i n f l u e n ţ i a t e n i e n i a u p o r n i t d i n . p r o p r i e i n i ţ i a t i v ă să r ă s ­
toarne democraţia.

48 (1) A c ţ i u n e a aceasta a fost deci pusă în mişcare mai

întîi în a c e a s t ă t a b ă r ă , i a r , m a i tîrziu, de a c i s-a e x t i n s şi I a
Atena. Apoi, cîţiva atenieni, pornind d i n Samos, au trecut
m a r e a şi a u i n t r a t în v o r b ă c u A l c i b i a d e s . E l l e - a p r o m i s c ă ,
m a i întîi, l e v a a s i g u r a p r i e t e n i a c u T i s s a p h e r n e s , a p o i şi cu
regele, dacă nu vor instaura democraţia, pentru că, în felul
acesta, va p u t e a să convingă m a i bine pe rege, i a r e i , cei
m a i i n f l u e n ţ i , c a r e şi s u f e r e a u m a i m u l t , a v e a u m a r i nădejdi
c ă v o r p u n e m î n a p e p u t e r e şi v o r a j u n g e să î n f r î n g ă p e d u ş ­
m a n i . (2) î n t o r c î n d u - s e l a S a m o s , a u a t r a s p e o a m e n i i cei m a i
devotaţi într-o conspiraţie, apoi au început să răspîndească
v o r b e în popor cum că regele le v a f i prieten şi Ie v a da
bani, dacă A l c i b i a d e s se v a î n t o a r c e în p a t r i e , i a r ei n u se
vor m a i lăsa să fie conduşi de democraţi. (3) Marea masă
a soldaţilor, c h i a r dacă m o m e n t a n n u era mulţumită c u ceea
ce se î n t î m p l ă , stătea liniştită, m o m i t ă d e n ă d e j d e a binevenită
de a primi bani de l a rege, i a r conspiraţii, instaurînd oli­
garhia, după ce a u adus l a cunoştinţa poporului, au început
şi e i î n t r e e i , şi m a j o r i t a t e a c o n j u r a ţ i e i , să o b s e r v e c u a t e n ţ i e
ştirile v e n i t e d e l a A l c i b i a d e s . (4) M a j o r i t a t e a socotea c ă l u ­
crurile sînt b i n e v e n i t e şi c ă p r e z i n t ă î n c r e d e r e , n u m a i Phry-
nichos, care era încă comandant, nu era deloc mulţumit,
d e o a r e c e socotea c ă A l c i b i a d e s n - a r e n e v o i e n i c i de oligarhie,
n i c i de d e m o c r a ţ i e — ceea ce e r a î n r e a l i t a t e — şi c ă n u a r e
î n v e d e r e a l t c e v a d e c î t c u m să s c h i m b e o r d i n e a e x i s t e n t ă în
cetate şi să se întoarcă în patrie, r e c h e m a t de prieteni; le
s p u n e a c ă t r e b u i e să se f e r e a s c ă m a i ales să n u i n t r e în dez­
binare; le m a i spunea c ă n u este avantajos pentru rege, în
t i m p ce p e l o p o n e s i e n i i d o m i n ă î n c ă p e m a r e şi stăpînesc cetăţi

680
 CARTEA A VIII-A

f o a r t e m a r i , c a r e se află s u b d o m i n a ţ i a r e g e l u i , să se d e a de
p a r t e a a t e n i e n i l o r , în c a r e n u a r e î n c r e d e r e , c î n d îi este uşor
să-şi facă prieteni pe peloponesieni, de la care n-a suferit
nimic. (5) A m a i adăugat că el ştie b i n e c ă cetăţile aliate,
c ă r o r a l e v o r p r o m i t e i n s t a u r a r e a o l i g a r h i e i , d e o a r e c e e i înşişi
nu v o r m a i păstra democraţia, n-o să m a i t r e a c ă de partea
l o r , n i c i cele c a r e s-au d e s p r i n s d e e i , n i c i cele c a r e sînt î n c ă
a l i a t e . î n a d e v ă r , d e s i g u r , ele n u v o r v o i să d e v i n ă s c l a v e , în
democraţie sau în oligarhie, ci m a i degrabă să f i e l i b e r e cu
o r i c i n e se v a p u t e a ; (6) că, d u p ă p ă r e r e a aliaţilor, a c e i a care
sînt n u m i ţ i oameni buni vor pune ei mîna pe putere, mai
degrabă d e c î t p o p o r u l , e i c a r e u n e l t e s c şi f a c rele poporului,
d i n c a r e e i t r a g cele m a i m a r i foloase; c ă a f i supuşi oligar­
h i l o r înseamnă poate a m u r i , fără judecăţi, de m o a r t e violentă,
p e c î n d p o p o r u l l e este u n r e f u g i u şi u n m o d e r a t o r a l o l i g a r ­
hilor; c ă e l ştie c l a r c ă acestea sînt g î n d u r i l e cetăţilor, care
au fost instruite de f a p t e l e înseşi; că deci, în prezent, l u i
nu-i place nimic d i n cele ce face A l c i b i a d e s .

49 C ă p e t e n i i l e conjuraţiei, aşa cum hotărîseră la început,

a u a c c e p t a t situaţia d e faţă şi a u t r i m i s în s o l i e l a A t e n a pe
Peisandros şi pe alţii, pentru ca să mijlocească întoarcerea
Iui A l c i b i a d e s şi răsturnarea democraţiei de la Atena şi să
şi-1 f a c ă p r i e t e n pe Tissaphernes.

50 (1) A f l î n d P h r y n i c h o s că la Atena se vorbeşte despre

î n t o a r c e r e a l u i A l c i b i a d e s şi c ă a t e n i e n i i o v o r a c c e p t a , a f o s t
c u p r i n s de teamă, gîndindu-se l a opoziţia pe care i-o făcuse,
c r e d e a că, d a c ă A l c i b i a d e s v a r e v e n i l a A t e n a , îi v a f a c e r ă u
p e n t r u c ă se î m p o t r i v i s e ; a t u n c i a p u s l a c a l e u r m ă t o r u l lucru.
(2) A t r i m i s l a Astyochos, n a v a r h u l lacedemonienilor, care se
a f l a a t u n c i î n c ă l a M i l e t , şi 1-a înştiinţat p e ascuns c ă A l c i b i a ­
des este p e p u n c t u l d e a p e r i c l i t a situaţia l a c e d e m o n i e n i l o r , m i j ­
locind acestora prietenia cu Tissaphernes; a arătat, în s c r i s ,
toate celelalte l u c r u r i , cu de-amănuntul, şi a adăugat că el
va avea iertare dacă pune l a cale ceva în legătură cu un
duşman, chiar în dezavantajul cetăţii. (3) Astyochos nu se

681
 THUCYDIDES

g î n d e a d e l o c să i a m ă s u r i î m p o t r i v a l u i A l c i b i a d e s , m a i a l e s
c ă e i n u a j u n s e s e r ă să se b a t ă ; î n t o r c î n d u - s e l a e l , î n M a g n e s i a ,
şi l a T i s s a p h e r n e s , l e a d u c e l a c u n o ş t i n ţ ă cele ce se p e t r e c e a u
l a S a m o s şi d e v i n e a s t f e l i n f o r m a t o r u l l o r ; s-a o f e r i t , aşa c u m
s p u n e a , să-1 i n f o r m e z e p e T i s s a p h e r n e s , î n v e d e r e a u n o r a v a n ­
taje p e r s o n a l e , şi despre aceste l u c r u r i , şi despre altele. De
aceea, T i s s a p h e r n e s p l ă t e a s o l d e l e c u şi m a i m u l t ă încetineală
d e c î t î n a i n t e . (4) A l c i b i a d e s a t r i m i s îndată o s c r i s o a r e l a S a ­
mos, care acuza pe P h r y n i c h o s către autorităţi, anunţîndu-le
ceea ce făcuse şi cerîndu-le să-1 ucidă. (5) Phrynichos, tare
t u l b u r a t , a f l î n d u - s e î n cea m a i m a r e p r i m e j d i e , d i n c a u z a d i ­
v u l g ă r i i s e c r e t u l u i , a t r i m i s iarăşi o s c r i s o a r e c ă t r e A s t y o c h o s ,
în care-1 dojenea că n u ascunsese b i n e cele c e - i destăinuise
m a i î n a i n t e şi-i s p u n e a c ă a c u m t o a t ă a r m a t a a t e n i e n i l o r este
g a t a să se d e a d e p a r t e a l a c e d e m o n i e n i l o r ; i - a m a i d a t şi a l t e
amănunte, spunîndu-i că insula Samos este înconjurată de
z i d u r i şi a r ă t î n d u - i în ce f e l a r p u t e a să î n d e p l i n e a s c ă această
a c ţ i u n e şi s p u n î n d u - i c ă este m a i b i n e p e n t r u e l să se avînte
î n p r i m e j d i e , s ă v î r ş i n d acest l u c r u s a u o r i c e a l t c e v a , d e c î t să
fie ucis de cei m a i detestabili duşmani, Astyochos a anunţat
şi aceasta l u i A l c i b i a d e s .

51 (1) C î n d Phrynichos a aflat c ă A s t y o c h o s îl t r ă d a s e i a ­

răşi, şi d o a r c ă n - a v e n i t s c r i s o a r e d e l a A l c i b i a d e s în l e g ă t u r ă
c u această p r o b l e m ă , e l însuşi a l u a t - o î n a i n t e c u a r m a t a şi a
anunţat că duşmanii sînt g a t a să atace frontul, că Samosul
este n e î n c o n j u r a t d e z i d u r i şi n u t o a t e c o r ă b i i l e sînt a n c o r a t e
înlăuntrul portului, că ştie e l c l a r acest lucru şi că trebuie
să î n c o n j u r e c e t a t e a c u z i d u r i cît m a i r e p e d e şi să p u n ă totul
sub pază. (2) El conducea oştirea şi comanda toate aceste
acţiuni. Ostaşii a u î n c e p u t să î n c o n j u r e S a m o s u l c u z i d u r i şi
din această pricină cetatea a fost m a i repede fortificată. Nu
c u m u l t m a i tîrziu a sosit şi s c r i s o a r e a de l a A l c i b i a d e s , c a r e
vestea că armata este t r ă d a t ă de P h r y n i c h o s şi c ă duşmanii
sînt g a t a să a t a c e . (3) D e o a r e c e A l c i b i a d e s p ă r e a că nu este
d e m n d e î n c r e d e r e , c i că, ştiind cele ce se p r e g ă t e a u l a d u ş ­
m a n i , i l e p u n e a în s a r c i n ă l u i P h r y n i c h o s d i n d u ş m ă n i e , ca

682
 C A R T E A A VIII-A

u n u i complice, n u i - a făcut n i c i u n rău p r i n această scrisoare,

ci, dimpotrivă, a venit în sprijinul afirmaţiei sale, anunţînd
acelaşi l u c r u .
•

52 D u p ă aceasta, A l c i b i a d e s a pregătit pe T i s s a p h e r n e s şi
l-a c o n v i n s să l e acorde atenienilor prietenia, căci persanul,
deşi se temea de peloponesieni, pentru că aveau m a i multe
c o r ă b i i d e c î t a t e n i e n i i , v o i a totuşi să f i e c o n v i n s d e A l c i b i a d e s ,
dacă se va p u t e a , să treacă de partea atenienilor; [această
d o r i n ţ ă o a v e a ] m a i ales d u p ă ce a f l a s e d e s p r e d e z b i n a r e a p e ­
loponesienilor, în legătură cu tratatul de la Cnidos al lui
Therimenes — faptul se p e t r e c u s e în t i m p c e i e i se a f l a u la
Rhodos — în c a r e L i c h a s a d e v e r i s e cele spuse de A l c i b i a d e s
mai înainte, în legătură cu p r o m i s i u n e a că lacedemonienii
v o r e l i b e r a t o a t e cetăţile, c î n d f ă c u s e şi a f i r m a ţ i a c ă n u este
d e a d m i s să se c o n v i n ă c a r e g e l e să f i e s t ă p î n u l cetăţilor pe
care mai înainte le stăpînise el sau părinţii l u i . în acest
fel A l c i b i a d e s , luptînd p e n t r u dobîndirea u n o r m a r i avantaje,
linguşea pe Tissaphernes, încercînd să şi-1 f a c ă prieten.

53 (1) S o l i i a t e n i e n i l o r , c a r e f u s e s e r ă trimişi d i n S a m o s î m ­
preună cu Peisandros, ajungînd la Atena, au vorbit în faţa
p o p o r u l u i ; acolo a u adus în discuţie m u l t e p r o b l e m e , d a r m a i
ales a u spus că atenienii pot să-1 r e a d u c ă pe A l c i b i a d e s şi,
renunţînd l a d e m o c r a ţ i e , să d o b î n d e a s c ă alianţa cu regele şi
să-i înfrîngă pe p e l o p o n e s i e n i . (2) M u l ţ i se împotriveau răs­
turnării democraţiei, iar duşmanii l u i Alcibiades strigau în
acelaşi timp că o mare primejdie se va i v i dacă el se va
întoarce, după ce siluise legile, iar eumolpizii 1 3
şi cerycii 1 4

aduceau mărturii în l e g ă t u r ă cu misterele d i n pricina cărora

fusese exilat şi-i conjurau să nu-1 readucă în ţară. Atunci
Peisandros, păşind în faţa poporului, în m a r e zarvă şi con­
tradicţii a întrebat pe fiecare dintre cei care-1 contraziceau,
aducîndu-1 în faţa poporului, dacă vede vreo altă cale de
mîntuire p e n t r u cetate, a c u m , cînd peloponesienii au pe m a r e
u n n u m ă r d e c o r ă b i i e g a l c u a l l o r şi m u l t mai multe cetăţi
a l i a t e şi c î n d r e g e l e şi T i s s a p h e r n e s l e p r o c u r ă b a n i , p e care
atenienii n u - i a u , decît dacă cineva va convinge pe rege să

683
 THUCYDIDES

t r e a c ă d e p a r t e a l o r . (3) O r i de c î t e o r i e r a u î n t r e b a ţ i şi n u
dădeau n i c i u n răspuns, Peisandros le spunea c l a r că: „Deci
noi nu putem să d o b î n d i m aceste l u c r u r i , d a c ă n u v o m face
o politică m a i înţeleaptă şi nu vom încredinţa puterea oli­
g a r h i l o r , p e n t r u c a r e g e l e să a i b ă î n c r e d e r e î n n o i , şi d a c ă n u
v o m d e l i b e r a în c l i p a d e faţă d e s p r e constituţie m a i m u l t decît
despre p r o p r i a noastră salvare ( m a i pe urmă v o m putea noi
să s c h i m b ă m c e v a în constituţie, d a c ă n u n e v a p l a c e ) şi d a c ă
n u v o m a d u c e î n a p o i p e A l c i b i a d e s , s i n g u r u l c a r e este în s t a r e
să a d u c ă l a î n d e p l i n i r e aceste c e r i n ţ e a l e n o a s t r e " .

54 (1) P o p o r u l , c î n d îl a s c u l t a , l a î n c e p u t n u p u t e a să audă
d e o l i g a r h i e , d a r c î n d a f o s t l ă m u r i t b i n e de c ă t r e P e i s a n d r o s
c ă n u e x i s t ă altă s c ă p a r e , c u p r i n s d e t e a m ă şi î n a c e l a ş i timp
a ş t e p t î n d u - s e ca şi f ă r ă v o i a l u i constituţia să f i e schimbată,
a c e d a t . (2) L a î n d e m n u l l u i P e i s a n d r o s , a t e n i e n i i a u v o t a t ca
Peisandros, însoţit de alţi zece b ă r b a ţ i , să f a c ă ceea ce va
s o c o t i e l c ă este m a i b i n e , şi să-1 cîştige p e T i s s a p h e r n e s şi p e
Alcibiades. (3) P e n t r u c ă P e i s a n d r o s acuzase, î n acelaşi timp,
şi pe P h r y n i c h o s , i a r p o p o r u l 1-a scos d i n slujbă şi pe el,
şi p e c o l e g u l său S c i r o n i d e s , a u t r i m i s comandanţi ai flotei
î n l o c u l l o r , p e D i o m e d o n şi p e L e o n . P e i s a n d r o s îl a c u z a pe
P h r y n i c h o s că predase localităţile I a s o n şi A m o r g e s , s o c o t i n d
c ă n u este p r i e t e n c u c o l a b o r a t o r i i l u i A l c i b i a d e s . (4) P e i s a n ­
d r o s , a t a c î n d t o a t e asociaţiile secrete, c a r e se f ă c e a u m a i înainte
pe l a procese şi dregătorii şi îndemnînd pe cetăţeni să se
strîngă l a u n loc şi d e l i b e r î n d , în c o m u n , să r ă s t o a r n e d e m o c r a ­
ţia, a p u s l a c a l e şi c e l e l a l t e l u c r u r i , aşa c u m c e r e a situaţia
d e faţă, c a să n u se m a i z ă b o v e a s c ă a p o r n i t l a T i s s a p h e r n e s
p e m a r e , însoţit d e ceilalţi zece b ă r b a ţ i .

55 L e o n şi D i o m e d o n , s o s i n d , în aceeaşi iarnă, l a f l o t a ate­

n i e n i l o r , a u şi p o r n i t a t a c u l î m p o t r i v a R h o d o s u l u i . E i s u r p r i n d
c o r ă b i i l e p e l o p o n e s i e n i l o r t r a s e l a u s c a t , aşa că, d e b a r c î n d pe
uscat şi î n v i n g î n d pe rhodienii care veniseră l a apărare, în
luptă deschisă, s-au retras la Chalces, apoi făceau războiul
din acest loc m a i b i n e decît d i n Cos. într-adevăr, le venea

684
 CARTEA A VIII-A

mai uşor să s u p r a v e g h e z e f l o t a peloponesienilor, dacă cumva

a r f i ieşit în l a r g .
Dar mai sosi în Rhodos şi Xenophantidas laconul, din
partea l u i Pedaritos, d i n Chios, spunînd că zidul atenienilor
c de a c u m t e r m i n a t şi că, d a c ă n u v o r v e n i î n a j u t o r c u t o a t e
c o r ă b i i l e , situaţia d i n C h i o s este p i e r d u t ă . A ş a că e i se gîn­
deau să v i n ă în ajutor. în acest timp, P e d a r i t o s însuşi, cu
c o r p u l a u x i l i a r d i n j u r u l său şi c u c h i e n i i î n t r - o singură forţă
armată atacă f o r t i f i c a ţ i i l e atenienilor d i n j u r u l vaselor, cuce­
reşte o p a r t e d i n ea şi c a p t u r e a z ă c î t e v a c o r ă b i i t r a s e l a u s c a t .
Dar cînd au venit în ajutor atenienii, au pus pe fugă întîi
p e c h i e n i , i - a î n v i n s şi p e c e i d e s u b c o m a n d a l i i i P e d a r i t o s ,
care căzuseră în l u p t ă î m p r e u n ă c u mulţi chieni, şi a u cap­
t u r a t şi m u l t e a r m e .

56 (1) D u p ă acestea, c h i e n i i se g ă s e a u asediaţi şi d e pe u s c a t

şi de pe mare chiar mai mult ca înainte, şi foametea era
nespus de m a r e . î n acest t i m p solia atenienilor împreună cu
Peisandros sosesc la Tissaphernes şi încep discuţiile pentru
î n ţ e l e g e r e . (2) D a r A l c i b i a d e s — e l n - a v e a î n c r e d e r e d e p l i n ă în
cuvîntul l u i Tissaphernes, căci acesta se temea m a i m u l t de
peloponesieni, mai ales că voia, cum învăţase chiar de la
Alcibiades, să se m a c i n e între ei — adoptă un mod de tra­
t a t i v e d e aşa f e l încît să n u se î n ţ e l e a g ă c u T i s s a p h e r n e s d i n
p r i c i n a c e r e r i l o r e x a g e r a t e a l e a c e s t u i a . (3) Sînt c o n v i n s că şi
Tissaphernes avea acelaşi plan, dar el lucra d i n teamă. însă
Alcibiades, cînd şi-a d a t s e a m a că persanul n u va cădea la
î n v o i a l ă , a î n c e r c a t să a r a t e a t e n i e n i l o r c ă p e n t r u e l n u e i m ­
p o s i b i l să-1 c o n v i n g ă . (4) E l v o i a să l e lase i m p r e s i a c ă T i s s a p h e r ­
nes este convins de el şi că vrea să se înţeleagă cu ate­
n i e n i i , d a r că a t e n i e n i i n u cedează îndeajuns. A s f t e l , A l c i b i a d e s
cerea, s u p r a l i c i t î n d , atît d e m u l t — e l v o r b e a în n u m e l e l u i
Tissaphernes — încît s-a p ă r u t c ă a t i t u d i n e a a t e n i e n i l o r , deşi
acceptaseră m u l t e d i n cerinţele l u i Tissaphernes, a fost cauza
neînţelegerii. într-adevăr, Tissaphernes şi Alcibiades cereau
să le dea întreaga Ionie, apoi insulele situate în a p r o p i e r e a
I o n i e i şi a l t e l u c r u r i , l a c a r e a t e n i e n i i n u s - a u o p u s ; l a sfîrşit,
în a t r e i a î n t r e v e d e r e , A l c i b i a d e s , t e m î n d u - s e să n u f i e d o v e d i t

685
 THUCYDIDES

că n-are putere, l e - a c e r u t să î n g ă d u i e ca regele să-şi facă

f l o t ă şi să p l u t e a s c ă în ţara l u i o r i u n d e şi c u o r i c e n u m ă r de
soldaţi va voi. (5) Atunci atenienii, nemaicedînd nimic, ci
s o c o t i n d c ă aceste l u c r u r i sînt i n a c c e p t a b i l e , b a c h i a r c ă f u s e ­
seră înşelaţi de Alcibiades, plini de mînie a u p l e c a t şi s-au
d u s l a Samos.

57 (1) T i s s a p h e r n e s î n d a t ă , în aceeaşi iarnă, s-a întors la

Caunos, voind să aducă iarăşi pe peloponesieni la Milet şi,
d u p ă ce v a face a l t tratat, pe c a r e - 1 v a p u t e a o b ţ i n e , să le
p r o c u r e h r a n ă , p e n t r u ca să n u se r u i n e z e în r ă z b o i c u totul.
Se temea într-adevăr că peloponesienii, dacă n u v o r avea hra­
n ă p e n t r u m u l t e c o r ă b i i , sau v o r f i siliţi să d e a l u p t a c u a t e ­
n i e n i i şi să f i e înfrînţi, s a u , d a c ă c o r ă b i i l e v o r f i g o l i t e d e oa­
m e n i , a t e n i e n i i să p o a t ă r e a l i z a şi f ă r ă e l t o t ceea ce doresc.
Tissaphernes se m a i temea ca n u cumva, d i n pricina lipsei
d e h r a n ă , o a m e n i i să d e v a s t e z e c o n t i n e n t u l . (2) J u d e c i n d d e c i
în f e l u l acesta şi p r e v ă z î n d aceste l u c r u r i , d e o a r e c e d o r e a ca
cele d o u ă t a b e r e e l e n e să se e c h i l i b r e z e ca f o r ţ ă , a c h e m a t , în
cele d i n u r m ă , p e p e l o p o n e s i e n i , l e - a d a t h r a n ă şi a încheiat
a l treilea tratat:

58 (1) „ î n a l treisprezecelea an al domniei regelui Darius.

î n t i m p ce în L a c e d e m o n a e r a e f o r A l e x i p p i d a s , în c î m p i a flu­
viului Maiandros, s-a încheiat un tratat între lacedemonieni
şi aliaţii l o r , c u T i s s a p h e r n e s şi H i e r a m e n e s şi î n t r e fiii l u i
Pharnaces, în legătură c u interesele regelui, ale lacedemonie­
n i l o r şi a l e aliaţilor l o r . (2) Se s t a b i l e s c u r m ă t o a r e l e : t o t t e r i ­
t o r i u l r e g e l u i , c a r e se află în A s i a , să f i e a l r e g e l u i şi în ceea
ce p r i v e ş t e ţ a r a r e g e l u i , r e g e l e să h o t ă r a s c ă c u m v a v r e a . (3) L a ­
cedemonienii şi aliaţii lor să nu pornească împotriva ţării
r e g e l u i s p r e a - i f a c e v r e u n r ă u şi n i c i r e g e l e să n u p o r n e a s c ă
împotriva ţării l a c e d e m o n i e n i l o r şi a aliaţilor spre a le face
u n rău. (4) I a r d a c ă c i n e v a d i n t r e l a c e d e m o n i e n i şi aliaţii l o r
va porni împotriva ţării regelui, ca să-i facă rău, lacede­
monienii şi aliaţii să-1 î m p i e d i c e , i a r dacă cineva dintre ai
r e g e l u i se v a d u c e să f a c ă v r e u n r ă u l a c e d e m o n i e n i l o r şi a l i a ­
ţ i l o r l o r , r e g e l e să-i î m p i e d i c e . (5) T i s s a p h e r n e s să d e a hrană

686
 CARTEA A VIII-A

c o r ă b i i l o r , c a r e sînt a c u m a d e faţă, p o t r i v i t î n ţ e l e g e r i l o r , pînă

cînd vor veni corăbiile regelui. (6) L a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii
lor, p î n ă c î n d v o r sosi c o r ă b i i l e r e g e l u i , să-şi întreţină propri­
ile c o r ă b i i , dacă v o r v o i , aşa c u m v o r găsi de cuviinţă. I a r
d a c ă voiesc să p r i m e a s c ă h r a n a d e l a T i s s a p h e r n e s , acesta să
le o f e r e . L a c e d e m o n i e n i i şi aliaţii l o r , l a sfîrşitul războiului,
să-i restituie l u i Tissaphernes banii pe care-i vor fi primit.
(7) I a r c î n d vor sosi corăbiile regelui şi c o r ă b i i l e lacedemo­
nienilor şi ale aliaţilor, şi ale regelui, să poarte război în
comun, aşa cum va hotărî Tissaphernes, lacedemonienii şi
aliaţii l o r . I a r d a c ă v o r v o i să î n c e t e z e r ă z b o i u l c u atenienii,
să-1 î n c e t e z e d e c o m u n a c o r d " .

59 A ş a a fost încheiat tratatul. Şi, d u p ă aceasta, Thissa-

phernes a pregătit corăbiile pheniciene, aşa cum s-a spus,
ca să l e a d u c ă , şi c e l e l a l t e d u p ă c u m l e p r o m i s e s e . Şi voia,
î n t r - a d e v ă r , să d e a d o v a d ă c ă se p r e g ă t e ş t e .

60 (1) L a sfîrşitul iernii beoţienii au cucerit localitatea

O r o p o s , d i n p r i c i n a trădării atenienilor care făceau de gardă.
Au colaborat cîţiva eretrieni şi cîţiva d i n Oropos care plă­
nuiseră desprinderea Eubeei de atenieni. într-adevăr, locali­
t a t e a aceasta, a f l î n d u - s e lîngă E r e t r i a , e r a c u neputinţă, dacă
o s t ă p î n e a u a t e n i e n i i , să n u a d u c ă m a r i p a g u b e şi E r e t r i e i şi
r e s t u l u i E u b e e i . (2) A v î n d deci în stăpînire l o c a l i t a t e a Oropos,
eretrienii se d u c l a R h o d o s ca să c h e m e pe peloponesieni în
Eubeea. Dar aceştia s-au îndreptat mai degrabă ca să dea
a j u t o r cetăţii C h i o s , c a r e e r a în s u f e r i n ţ ă şi, r i d i c î n d ancora,
a u p o r n i t c u t o a t e corăbiile de l a Rhodos. (3) Şi, a j u n g î n d la
T r i o p i o n , a u observat corăbiile atenienilor care p l u t e a u drept
dinspre Chalces, dar, deoarece n i c i u n i i n-au pornit împotriva
celorlalţi, cei dintîi s-au îndreptat spre Samos, iar ceilalţi
s p r e M i l e t , şi a u v ă z u t c ă f ă r ă l u p t ă n a v a l ă n u este c u p u t i n ţ ă
să d e a a j u t o r cetăţii C h i o s şi s-a terminat astfel iarna şi a l
d o u ă z e c e l e a a n a l r ă z b o i u l u i p e c a r e 1-a s c r i s T h u c y d i d e s .

61 (1) î n anul următor, de cu primăvară, Dercylidas spar-

t i a t u l , în f r u n t e a u n e i a r m a t e n u p r e a m a r i , a fost t r i m i s pe

687
 THUCYDIDES

uscat în H e l l e s p o n t ca să desprindă cetatea Abyos de ate­

nieni — abydienii sînt coloniştii milesienilor —» iar chienii,
î n t r u c î t A s t y o c h o s n u ştia c u m să l e d e a a j u t o r , f i i n d apăsaţi
de a s e d i u , a u f o s t siliţi să d e a lupta navală. (2) Tocmai în
timp ce Astyochos era încă în Rhodos, şi cele douăsprezece
corăbii care păzeau M i l e t u l , dintre care cinci erau din Thu­
rioi, patru d i n Syracusa, una d i n Anaitis, una d i n Milet şi
u n a a l u i L e o n , îl a d u c e a u d i n M i l e t , ca c o m a n d a n t , p e L e o n
spartiatul, care pornise ca epibat al l u i Antisthenes după
m o a r t e a l u i P e d a r i t o s . (3) A t a c î n d d e c i c h i e n i i c u t o a t ă oastea,
punînd stăpînire p e l o c u l p r ă p ă s t i o s , şi totodată c u cele trei­
z e c i şi şase d e c o r ă b i i ale lor, p o r n i n d împotriva atenienilor,
care aveau tot atîtea corăbii, au dat lupta navală. Lupta
n a v a l ă a f o s t f o a r t e d î r z ă , p e n t r u c ă , în t i m p u l l u p t e i , chienii
şi aliaţii lor n u s-au lăsat de loc m a i prejos decît ceilalţi
— e r a c h i a r tîrziu — şi a p o i s - a u r e t r a s în c e t a t e .

62 (1) î n d a t ă după aceasta, D e r c y l i d a s , p o r n i n d pe jos d i n

Milet, cetatea A b y d o s d i n Hellespont a trecut de partea l u i
Dercylidas şi a l u i Pharnabazos; Lampsacos a făcut acelaşi
lucru, cu două zile m a i tîrziu. (2) S t r o m b i c h i d e s , îndată ce
a a f l a t de acest l u c r u , a p o r n i t în g r a b ă d e l a C h i o s ca să d e a
a j u t o r c e l o r d o u ă z e c i şi p a t r u d e c o r ă b i i a l e a t e n i e n i l o r , prin­
t r e c a r e e r a u şi c o r ă b i i m i l i t a r e , c a r e a d u c e a u h o p l i ţ i , şi, c î n d
lampsacienii a u sărit l a atac, i - a u învins în luptă şi de la
primul asalt au c u c e r i t Lampsacosul, care era neînconjurat
d e z i d u r i şi, f ă c î n d p r ă z i d e p r o v i z i i şi d e s c l a v i , a u c o l o n i z a t
pe oamenii liberi şi s - a u întors l a A b y d o s . (3) D a r , d e o a r e c e
a b y d i e n i i n u se d a u d e p a r t e a l u i , i a r e l n u p u t e a să-i cuce­
r e a s c ă p r i n l u p t ă , a p o r n i t p e m a r e , în c e t a t e a aşezată în faţa
Abydosului, numită Sestos, în Chersones, pe care cîndva o
s t ă p î n e a u m e z i i , şi a p u s o g a r n i z o a n ă şi o strajă a î n t r e g u l u i
Hellespont.

63 (1) î n acest t i m p c h i e n i i ş i - a u întărit m a i m u l t stăpîni­

r e a m ă r i i , i a r c e i d i n M i l e t şi A s t y o c h o s , a f l î n d cele î n t î m p l a t e
c u l u p t a n a v a l ă , şi c ă S t r o m b i c h i d e s şi c o r ă b i i l e p l e c a s e r ă , a
p r i n s c u r a j . (2) Şi p o r n i n d A s t y o c h o s c u d o u ă c o r ă b i i , l e - a a d u s

688
 CARTEA A VIII-A

l a C h i o s şi a p o r n i t cu toate corăbiile l a Samos. D a r , deoa­

rece a d v e r s a r i i se t e m e a u u n i i d e alţii, n u s - a u aşezat în l i n i e
de bătaie u n i i împotriva a l t o r a , aşa c ă e l a pornit iarăşi la
Milet. (3) î n t r - a d e v ă r , c a m în acelaşi t i m p şi î n c ă puţin m a i
înainte, se d e s t r ă m a s e d e m o c r a ţ i a la Atena. într-adevăr, cînd
solii l u i Peisandros a u v e n i t de l a Tissaphernes l a Samos au
găsit situaţia d i n t a b ă r ă m a i c o n s o l i d a t ă , i a r s a m i e n i i se stră­
duiau să h o t ă r a s c ă pe şefii l o r să î n c e r c e să instaureze oli­
garhia, împreună c u e i , deşi samienii se o p u n e a u u n i i împo­
triva a l t o r a , ca să n u f i e c o n d u ş i de oligarhi. (4) î n acelaşi
timp, atenienii d i n Samos, sfătuindu-se între ei, a u pus la
c a l e să lase l a o p a r t e p e A l c i b i a d e s , c ă c i îşi d ă d e a u s e a m a că e l
n u v r e a , (căci n u este p o t r i v i t să i n s t a u r e z e o l i g a r h i a ) , d a r să se
î n g r i j e a s c ă e i înşişi, m a i ales c ă şi î n f r u n t a u p r i m e j d i i l e — în
ce fel vor putea să n u le scape conducerea treburilor din
mînă — d a r să r e z i s t e m a i d e p a r t e şi f i e c a r e să a d u c ă , d i n
banii săi personali, contribuţie pentru război, cu avînt, şi
orice altceva v a m a i f i nevoie, gîndind că n u suferă pentru
alţii, c i p e n t r u e i înşişi.

64 (1) F ă c î n d ei aceste îndemnuri, au trimis îndată acasă

p e P e i s a n d r o s şi j u m ă t a t e d i n s o l i , ca să a c ţ i o n e z e a c o l o şi l i
se dăduse ordin ca să instituie oligarhia în cetăţile supuse
l o r , în c a r e se v o r d u c e ; c e a l a l t ă j u m ă t a t e a s o l i l o r a u t r i m i s - o
în a l t e cetăţi d e s u b a s c u l t a r e a l o r , p e altă cale. (2) D i i t r e p h e s ,
c a r e e r a l a C h i o s , ales să c o n d u c ă cetăţile d i n T r a c i a , a f o s t
t r i m i s l a s l u j b ă şi, a j u n g î n d e l l a T h a s o s , a răsturnat demo­
c r a ţ i a . (3) C î n d a p l e c a t e l , t h a s i e n i i , î n a d o u a l u n ă , a u î n c e p u t
să î n c o n j u r e c e t a t e a c u z i d u r i , z i c î n d c ă n u m a i a u n e v o i e de
aristocraţia atenienilor, dar aşteptau în fiecare zi libertatea
din partea l a c e d e m o n i e n i l o r . (4) într-adevăr, thasienii porni­
seră să f u g ă d i n cetate, de l a atenieni s p r e p e l o p o n e s i e n i , şi
această fugă a lor a determinat, cu ajutorul prietenilor din
c e t a t e , să a d u c ă c o r ă b i i şi să d e s p r i n d ă i n s u l a T h a s o s d e ate­
nieni. în acest fel au realizat e i ceea ce doreau, anume să
redreseze cetatea fără primejdie şi să răstoarne democraţia,
c a r e l i se î m p o t r i v e a . (5) î n i n s u l a T h a s o s , d e c i l u c r u r i l e s-au
desfăşurat împotriva dorinţei atenienilor, care încercau să

4 4 — Războiul p e l o p o n e s i a c 689
 THUCYDIDES

instituie oligarhia, dar eu mai socotesc că acest lucru s-a

întîmplat şi în multe dintre cetăţile de sub ascultarea lor.
î n t r - a d e v ă r , cetăţile, c u m i n ţ i n d u - s e şi a c o r d î n d a m n i s t i e p e n t r u
cele î n t î m p l a t e , s - a u î n d r e p t a t în d i r e c ţ i a c o n t r a r ă , s p r e l i b e r ­
tate, după ce m a i înainte n u dăduseră toată p r e ţ u i r e a bunei
l e g i u i r i d e c a r e se b u c u r a u s u b a t e n i e n i .

65 (1) A c e i a c a r e p l u t e a u î m p r e u n ă c u P e i s a n d r o s , aşa c u m
se hotărîse, a u î n c e p u t să r ă s t o a r n e democraţiile prin cetăţi,
şi, l u î n d c h i a r hopliţi d i n u n e l e l o c u r i , a u p o r n i t s p r e Atena.
(2) A c o l o a u găsit c ă m u l t e l u c r u r i f u s e s e r ă săvîrşite m a i î n a ­
inte de către prietenii lor. într-adevăr, cîţiva tineri, punînd
mîna pe u n oarecare Androcles, unul dintre fruntaşii demo­
craţiei, l - a u u c i s p e a s c u n s — acesta c o n t r i b u i s e l a î n d e p ă r t a ­
rea l u i Alcibiades — d i n d o u ă m o t i v e : întîi p e n t r u c ă făcuse
d e m a g o g i e şi a l d o i l e a f i i n d c ă s o c o t e a u c ă v o r f a c e p e placul
lui Alcibiades, care se va întoarce şi le v a face prieten pe
T i s s a p h e r n e s . E i u c i s e s e r ă şi p e alţii f ă r ă s o c o t e a l ă , în acelaşi
f e l , p e ascuns. (3) L i se d ă d u s e c u v î n t d e o r d i n e , p e faţă, c ă
n u t r e b u i e să d e a s o l d a a l t o r a d e c î t c e l o r c a r e sînt în a r m a t ă ,
şi că n u t r e b u i e să p a r t i c i p e l a c o n d u c e r e a s t a t u l u i m a i m u l t
d e c i n c i m i i d e cetăţeni şi m a i ales a c e i a c a r e a r f i în stare
să contribuie cu avîntul şi cu viaţa lor la binele statului.

66 (1) A c e s t lucru părea multora măreţ, pentru că aceia

a v e a u să s t ă p î n e a s c ă c e t a t e a , c a r e a v e a u să s c h i m b e f o r m a de
g u v e r n ă m î n t . T o t u ş i p o p o r u l şi s f a t u l e r a ales p r i n v o t , e i n u
l u a u n i c i o m ă s u r ă c a r e să n u f i e p e p l a c u l t u t u r o r c e l o r aleşi,
d a r p î n ă şi v o r b i t o r i i e r a u d i n t r e aceştia, şi cele ce a v e a u să
fie spuse erau cercetate dinainte de e i . (2) Şi nimeni dina­
f a r ă g r u p ă r i i n u î n d r ă z n e a să-i c o n t r a z i c ă , t e m î n d u - s e şi dîn-
du-şi seama de mulţumirea insurgenţilor. Iar dacă cineva
î n d r ă z n e a să-i c o n t r a z i c ă , e r a î n d a t ă u c i s p e n t r u v r e u n motiv
o a r e c a r e . Şi n u se m a i p u t e a f a c e n i c i o c e r c e t a r e a faptelor
şi n i c i n u se m a i j u d e c a d a c ă c i n e v a e r a bănuit, ci poporul
păstra tăcere şi era atît de impresionat, încît cel care nu
p ă ţ e a n i m i c socotea că este a v a n t a j a t c h i a r d a c ă t ă c e a . (3) C e ­
tăţenii, s o c o t i n d c ă insurgenţii sînt m u l t m a i numeroşi decît

690
 CARTEA A VIII-A

erau în realitate, erau umiliţi în convingerile lor, deoarece

nu p u t e a u a f l a cîţi i n s u r g e n ţ i e r a u d i n c a u z a m ă r i m i i cetăţii
şi a f a p t u l u i că n u se cunoşteau unii pe alţii. (4) î n acest
timp, pentru acelaşi m o t i v , e r a c u neputinţă ca c i n e v a , cînd
era mîniat, să se plîngă altcuiva, ca să se sfătuiască să-i
v i n ă în a j u t o r , c ă c i s a u d ă d e a d e u n n e c u n o s c u t c ă r u i a a r f i
putut să-i spună s a u găsea u n c u n o s c u t nevrednic de încre­
d e r e . (5) î n t r - a d e v ă r , toţi o a m e n i i d i n p o p o r e r a u cuprinşi de
bănuială u n i i f a ţ ă de alţii, s o c o t i n d c ă c i n e v a d i n t r e e i p o a t e
f i p ă r t a ş l a ceea ce se î n t î m p l ă . E r a u însă şi u n i i d e s p r e care
n u s-ar f i p u t u t s o c o t i c ă p o t f i atraşi î n o l i g a r h i e şi m a i ales
aceştia produseseră neîncrederea în popor şi, prin aceasta,
au contribuit foarte mult la sporirea siguranţei oligarhilor,
făcînd ca neîncrederea poporului în el însuşi să fie mai
întărită.

67 (1) î n acest t i m p , P e i s a n d r o s şi c e i d i n j u r u l său, s o s i n d ,

p u n e a u l a c a l e c e l e l a l t e a c ţ i u n i . Ş i , m a i întîi, a d u n î n d poporul
şi-au exprimat părerea să aleagă zece bărbaţi, cu depline
p u t e r i , c a r e să r e d a c t e z e u n p r o i e c t de c o n s t i t u ţ i e şi în care
să a r a t e c u m a r p u t e a f i c e t a t e a a d m i n i s t r a t ă m a i b i n e ; acest
p r o i e c t t r e b u i a să-1 a d u c ă în faţa p o p o r u l u i î n t r - o a n u m i t ă z i .
(2) Apoi, cînd a venit ziua fixată, au convocat poporul la
C o l o n o s — a c e s t a este u n t e m p l u a l z e u l u i P o s e i d o n , în afara
cetăţii, la o depărtare de zece stadii — iar redactorii n-au
p r o p u s a l t c e v a n i m i c în afară de aceasta: „să le f i e îngăduit
atenienilor să-şi spună oricine părerea fără teamă, iar dacă
cineva va aduce p r e j u d i c i i celui care vorbeşte s a u dacă-1 va
a c u z a în s c r i s p e n t r u c ă n u r e s p e c t ă l e g e a s a u în a l t f e l , să
fie pedepsit la o mare amendă". (3) Aci se spunea clar că
nici o magistratură să n u f i e o c u p a t ă după vechea constitu­
ţie, şi n i c i să n u se m a i p l ă t e a s c ă , c i să se a l e a g ă c i n c i b ă r b a ţ i
p r o e d r i , i a r a c e ş t i a să a l e a g ă o sută de b ă r b a ţ i şi f i e c a r e d i n
c e i o sută să m a i aleagă p e l î n g ă e l t r e i , i a r aceştia în n u m ă r
d e p a t r u s u t e , să c o n d u c ă în s f a t c u d e p l i n e p u t e r i , c u m l i se
v a p ă r e a l o r m a i b i n e , i a r e i să c o n v o a c e p e cei c i n c i mii , 1 5

c î n d v o r găsi e i d e c u v i i n ţ ă c ă este m a i b i n e .

691
 THUCYDIDES

68 (1) C e l c a r e a p r o p u s acest p r o i e c t a f o s t P e i s a n d r o s ; e l
c ă u t a p e f a ţ ă , c u toată a r d o a r e a să r ă s t o a r n e d e m o c r a ţ i a ; cel
c a r e a p u s l a cale toată această lovitură şi s-a îngrijit încă
de m a i m u l t ă v r e m e în ce f e l să o d u c ă l a b u n sfîrşit a f o s t
A n t i p h o n , u n u l d i n t r e fruntaşii a t e n i e n i c a r e a v e a m a r e p u t e r e
să gîndească şi să spună ceea ce gîndise, dar care nu se
p r e z e n t a d e b u n ă v o i e n i c i în f a ţ a p o p o r u l u i şi n i c i în v r e o altă
adunare, de aceea era foarte bănuit de popor din pricina
f a i m e i d i b ă c i e i sale. î n t r - a d e v ă r , e l e r a s i n g u r u l o m î n s t a r e să
a j u t e c u s f a t u r i p e c e i c a r e î n f r u n t a u d e z b a t e r i l e , atît î n faţa
j u d e c ă ţ i i , cît şi m a i ales în faţa p o p o r u l u i . (2) A n t y p h o n , d u p ă
ce, u l t e r i o r , s-a p r ă b u ş i t d e m o c r a ţ i a , i a r e l , c u c e i p a t r u s u t e , a
î n c e p u t să f i e a t a c a t d e p o p o r , m i se p a r e c ă s-a a p ă r a t c e l m a i
b i n e d i n t r e toţi b ă r b a ţ i i c a r e a u trăit p î n ă p e v r e m e a m e a , c î n d
a f o s t a c u z a t , d e i n s t i t u i r e a c e l o r p a t r u s u t e şi p u t e a f i o s î n d i t
l a m o a r t e . (3) S-a m a i a v î n t a t l a i n s t i t u i r e a o l i g a r h i e i , c u u n
z e l d e o s e b i t d e ceilalţi, şi P h r y n i c h o s c a r e se t e m e a m a i ales
d e A l c i b i a d e s , c ă ştia c ă acesta a f l a s e d e cele ce pusese l a c a l e
el l a Samos c u Astyochos, socotind că A l c i b i a d e s n - a r putea
să f i e r e c h e m a t d e c ă t r e o l i g a r h i . P h r y n i c h o s s-a d o v e d i t a f i
foarte ferm în faţa primejdiei, după ce s-a expus. (4) Şi
T h e r a m e n e s , f i u l l u i H a g n o n , e r a p r i n t r e c e i dintîi c a r e
1 6
lup­
tau să r ă s t o a r n e democraţia, bărbat c a p a b i l şi să gîndească,
şi să v o r b e a s c ă . î n acest f e l , toată această m a ş i n a ţ i e , p u s ă l a
c a l e d e o a m e n i m u l ţ i şi inteligenţi, deşi a v e a o m a r e a m p l o a r e ,
n u a m e r s f ă r ă m o t i v . î n t r - a d e v ă r , e r a g r e u să se r ă p e a s c ă l i ­
b e r t a t e a p o p o r u l u i a t e n i e n i l o r în a l şasesutelea a n , d u p ă ce f u ­
seseră î n d e p ă r t a ţ i tiranii, u n popor care n u n u m a i că n u era
s u p u s , d a r c a r e , c h i a r m a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n t i m p u l acesta,
se o b i ş n u i s e să c o n d u c ă p e alţii.

69 (1) D u p ă ce a d u n a r e a p o p o r u l u i s-a î m p r ă ş t i a t , hotărînd

aceste lucruri, fără ca nimeni să se împotrivească, ulterior,
au introdus pe cei patru sute în sfat. Toţi atenienii erau,
mereu, unii aşezaţi l a z i d u r i , i a r alţii în l i n i e d e b ă t a i e , d i n
p r i c i n a d u ş m a n i l o r c a r e se a f l a u l a D e c e l e i a . (2) î n z i u a aceea
a u lăsat î n p a c e p e c e i c a r e n u e r a u c o m p l i c i să se întoarcă

692
 CARTEA A VIII-A

acasă, aşa c u m o b i ş n u i s e r ă . I a r p a r t i c i p a n ţ i l o r l a c o n s p i r a ţ i e l i
se spusese, î n secret, să n u stea c h i a r în a r m e , c i să rămînă
l a o o a r e c a r e distanţă, şi d a c ă v r e u n u l se v a î m p o t r i v i acţiu­
nii lor să ia armele, dar deocamdată să n u - 1 oprească. (3)
E r a u t r e i s u t e d e a n d r i e n i , t e n i e n i , c a r y s t i e n i şi c o l o n i ş t i egineţi
trimişi d e a t e n i e n i în c o l o n i e , c a r e v e n i s e r ă p e n t r u a s t a î n a r ­
m a ţ i c u a r m e l e l o r şi a n u m e a c e i c ă r o r a l i se spuseseră aceste
lucruri. După ce s-au stabilit t o a t e acestea, cei patru sute,
venind fiecare cu p u m n a l u l a s c u n s , şi î m p r e u n ă cu ei o sută
d o u ă z e c i de t i n e r i e l e n i , d e c a r e a v e a u n e v o i e în caz c ă s-ar
întîmplă ceva din partea duşmanilor, s-au năpustit asupra
s f e t n i c i l o r aleşi p r i n v o t , c a r e e r a u în s f a t , şi l e - a u spus să-şi
i a p l a t a şi să iasă. E i înşişi l e - a u a d u s p l a t a p e n t r u t o t t i m ­
p u l ce m a i e r a să se s c u r g ă şi l e - a u d a t - o c î n d ieşeau.

70 (1) C u m î n acest fel nici statul n-a m a i depus nici o-

î m p o t r i v i r e , i a r ceilalţi c e t ă ţ e n i n u m a i p o r n e a u l a n i c i o în­
n o i r e şi stăteau liniştiţi, c e i p a t r u s u t e , i n t r î n d în s f a t , a u ales
p e p r i t a n i d i n t r e e i înşişi şi a u o r î n d u i t şi c e l e l a l t e c e r e m o n i i
religioase, instituind rugăciunile şi jertfele, apoi, schimbînd
m u l t e d i n a d m i n i s t r a r e a cetăţii, d o a r c ă n - a u r e a d u s p e ate­
n i e n i i exilaţi d i n p r i c i n a l u i A l c i b i a d e s ; în rest, g u v e r n a u ceta­
t e a c u f o r ţ a . (2) A u m a i u c i s şi c î ţ i v a o a m e n i , n u p e m u l ţ i , c a r e
socoteau e i că merită să f i e ucişi, p e unii i - a u p u s în lan­
ţuri i a r pe alţii, în fine, i - a u exilat. Printr-un crainic, l u i
Agis, regele l a c e d e m o n i e n i l o r care se afla l a Deceleia, i - a u
trimis vorbă, spunîndu-i că vor să se împace cu el şi că
există posibilitatea să se înţeleagă m a i bine cu e l decît cu
necredinciosul popor.

71 (1) R e g e l e Agis, socotind că cetatea nu stă liniştită şi

că p o p o r u l nu-şi v a p r e d a el vechea libertate chiar atît de
r e p e d e şi c ă , d a c ă v a v e d e a m u l t ă a r m a t ă l a c e d e m o n i a n ă nici
m ă c a r n u v a s t a liniştit, n - a a v u t î n c r e d e r e î n c l i p a d e faţă,
temîndu-se să n u tulbure pe atenieni, i a r solilor care veni­
seră de la cei patru sute nu le-a dat nici un răspuns de
înţelegere, c i , chemînd o m a r e armată d i n Pelopones, n u m u l t
mai tîrziu a pornit e l însuşi d i n Deceleia cu o mare gardă

693
 THUCYDIDES

şi a înaintat c ă t r e z i d u r i l e a t e n i e n i l o r . N ă d ă j d u i a c ă f i i n d tul­
b u r a ţ i s - a u îi v a s u p u n e m a i u ş o r , şi a ş a c u m v o r v o i , s a u c ă ,
d i n p r i c i n a z a r v e i c a r e se v a p r o d u c e în m o d f i r e s c şi î n l ă u n -
t r u , îi v a c u c e r i d e l a p r i m u l a s a l t şi v a i z b u t i în î n c e r c a r e a l u i
d e a c a p t u r a m a r i l e z i d u r i , c a r e e r a u l i p s i t e d e a p ă r ă t o r i . (2)
C î n d , d e c i A g i s s-a a p r o p i a t d e z i d u r i , a t e n i e n i i d i n l ă u n t r u n u
s - a u m i ş c a t d e l o c , c i a u t r i m i s călăreţi şi o p a r t e d i n t r e hopliţi
— d i n t r e c e i u ş o r î n a r m a ţ i şi d i n t r e arcaşi — şi a u u c i s c î ţ i v a
duşmani, care se apropiaseră prea m u l t şi a u p u s stăpînire
pe cîteva arme; Agis, aflînd de cele întîmplate, a retras
iarăşi a r m a t a . (3) A g i s şi cei c a r e e r a u c u e l a u r ă m a s p e loc
în Deceleia, i a r pe soldaţii care veniseră de l a S p a r t a , după
ce stătuseră c î t e v a z i l e a c o l o , i-a trimis acasă. D u p ă aceasta,
cei patru sute n - a u m a i t r i m i s nici o solie l a A g i s , ci, m a i
m u l t , l a îndemnurile acestuia, a u t r i m i s l a Sparta soli pentru
înţelegere, v o i n d într-adevăr, să î n c h e i e un tratat.

72 (1) A t e n i e n i i a u t r i m i s şi l a S a m o s zece b ă r b a ţ i , c a r e să
înduplece oastea de acolo şi să arate ostaşilor că oligarhia
fusese instituită n u s p r e p a g u b a cetăţii şi a c e t ă ţ e n i l o r , c i s p r e
salvarea întregii situaţii şi că cetăţenii care activează sînt
cinci m i i şi n u p a t r u sute; că, desigur, a t e n i e n i i , d i n p r i c i n a
expediţiilor militare, şi a neliniştii externe, nu ajunseseră
l a u n r e z u l t a t p r e a b u n , î n c î t să se î n t r u n e a s c ă s p r e a d e l i b e r a
c e i c i n c i m i i . (2) î n s ă r c i n î n d u - i să s p u n ă şi a l t e l u c r u r i , după
cuviinţă, i - a u t r i m i s îndată după i n t r a r e a l o r în slujbă, t e m î n ­
d u - s e ca n u c u m v a — ceea ce s-a şi î n t î m p l a t — soldaţii de
pe corăbii să n u vrea să m a i r ă m î n ă în ordinea oligarhică,
şi c a răul, î n c e p î n d d e a c o l o , să-i d o b o a r e şi p e e i .

73 (1) î n acest timp, în Samos se lucra acum la răstur­

n a r e a o l i g a r h i e i , i a r s c h i m b ă r i l e u r m ă t o a r e s-au p r o d u s în a c e ­
laşi t i m p în c a r e c e i p a t r u s u t e se i n s t a l a u l a A t e n a . (2) în­
t r - a d e v ă r , s a m i e n i i , c a r e a t u n c i a u a t a c a t p e aristocraţi şi c a r e
e r a u d e m o c r a ţ i , s - a u s c h i m b a t î n d a t ă şi, f i i n d convinşi şi de
P e i s a n d r o s , c î n d a s o s i t a c o l o , şi d e a t e n i e n i i c a r e se a f l a u l a
S a m o s , s - a u strîns c a l a t r e i sute de conspiraţi c u gîndul să
atace pe ceilalţi, ca fiind democraţi. (3) Aceştia ucid pe un

694
 CARTEA A VIII-A

o a r e c a r e H y p e r b o l o s , u n a t e n i a n f o a r t e rău, c a r e fusese o s t r a ­
cizat n u d i n cauza puterii sale politice şi a faimei, ci d i n
c a u z a răutăţii şi ruşinii p e c a r e o a d u c e a c e t ă ţ i i ; îl u c i d îm­
p r e u n ă c u C h a r m i n o s , u n u l d i n t r e s t r a t e g i , şi c u c î ţ i v a a t e n i e n i
c a r e se a f l a u a c o l o , s p r e a l e d a d o v a d ă d e b u n ă c r e d i n ţ ă ; î m ­
p r e u n ă c u e i a u p u s l a c a l e şi a l t e f a p t e şi a u p o r n i t să a t a c e
apoi pe s a m i e n i i democraţi. (4) D e m o c r a ţ i i , a f l î n d de aceasta,
a d u c f a p t u l l a c u n o ş t i n ţ a s t r a t e g i l o r L e o n şi D i o m e d o n (aceştia,
fiind f o a r t e m u l t cinstiţi d e p o p o r , r ă b d a u d e n e v o i e regimul
o l i g a r h i c ; îl m a i a n u n ţ ă şi p e T h r a s y b u l o s şi p e T h r a s y l l o s —
u n u l t r i e r a r h , i a r c e l ă l a l t c o m a n d a n t d e h o p l i ţ i — şi p e alţii,
d e s p r e c a r e c r e d e a u e i c ă se v o r o p u n e conspiraţiei.
[Democraţii] aceştia socoteau că nu trebuie să privească
nepăsători c u m aceşti o a m e n i îi u c i d pe e i înşişi, i a r i n s u l a
Samos, datorită c ă r e i a p u t e r e a l o r se m e n ţ i n u s e pînă acuma,
se î n s t r ă i n e a z ă d e A t e n a . ( 5 ) A c e ş t i a , a u z i n d , se d u c e a u l a f i e ­
c a r e s o l d a t î n p a r t e ca să-1 s f ă t u i a s c ă să n u cedeze; [îi sfă­
t u i a u să n u cedeze] m a i ales p e ostaşii d e p e n a v a P a r a l o s , toţi
bărbaţi atenieni şi o a m e n i l i b e r i , care e r a u întotdeauna duş­
mani oligarhiei, chiar cînd n u e r a instalată l a ei. I a r Leon
şi D i o m e d o n o r i d e c î t e o r i p l e c a u p e m a r e l ă s a u c î t e v a coră­
b i i d e p a z ă p e n t r u e i . (6) î n acest f e l , c î n d c e i t r e i s u t e i - a u
a t a c a t , l e - a u sărit c u toţii î n a j u t o r şi m a i ales p a r a l i e n i i şi
cei m a i mulţi dintre samieni, şi a u î n v i n s . A u ucis treizeci
dintre cei t r e i sute, i a r pe trei, care erau cei m a i vinovaţi,
i-au pedepsit cu exilul. Nepurtînd nici u n f e l de ură celor­
lalţi, a u c o l a b o r a t c u d e m o c r a ţ i i , d u p ă aceea.

74 (1) S a m i e n i i şi soldaţii a u t r i m i s în g r a b ă l a A t e n a c o r a ­
b i a Paralos, pe care a u îmbarcat pe Chaireos, f i u l l u i Arches*
tratos — u n atenian care era favorabil schimbării — ca să
anunţe cele ce se î n t î m p l a s e r ă , c ă c i e i n u ştiau î n c ă despre
cei p a t r u s u t e c ă sînt l a p u t e r e . (2) Şi, d u p ă ce a u p o r n i t e i
p e m a r e , c e i p a t r u s u t e a u p u s î n lanţuri p e c î ţ i v a d i n t r e p a r a -
l i e n i , d o i s a u t r e i , i a r c e l o r l a l ţ i l e - a u l u a t c o r a b i a , şi, î m b a r -
c î n d u - i p e a l t a m i l i t a r ă , i - a u r î n d u i t să f a c ă d e strajă î n j u r u l
E u b e e i . (3) C h a i r e a s , s c ă p î n d î n d a t ă , c î n d a v ă z u t ceea ce se

695
 THUCYDIDES

î n t î m p l ă , s-a d u s iarăşi l a S a m o s şi a v e s t i t s o l d a ţ i l o r , exage-

rînd foarte mult, cele ce se î n t î m p l a u la Atena, spunîndu-le
c ă c o n d u c ă t o r i i pedepsesc c u b ă t a i a p e toţi cetăţenii, c ă n i m e n i
n u se p o a t e î m p o t r i v i c e l o r c a r e d e ţ i n c o n d u c e r e a , c ă femeile
şi c o p i i i l o r sînt b a t j o c o r i ţ i şi că p l ă n u i e s c să a r e s t e z e rudele
tuturor acelora care sînt în armată, la Samos, şi care nu
sînt d e p ă r e r e a l o r , p e n t r u ca, în caz c î n d n u se v o r s u p u n e ,
să-i u c i d ă . E l m a i s p u n e a şi a l t e l u c r u r i , exagerîndu-le.

75 (1) A c e ş t i a , ascultînd cele ce l i s-a- spus m a i întîi, au

pornit să arunce cu pietre împotriva celor care instituiseră
oligarhia şi împotriva celor care erau la putere într-un fel
oarecare. A p o i , f i i n d opriţi şi p u ş i în c u r e n t c u a d e v ă r u l , de
către cei care aveau o atitudine de mijloc, pentru ca nu
cumva a c u m , cînd duşmanii stăteau c u p r o r e l e c o r ă b i i l o r în­
dreptate spre e i , să aducă prăbuşirea tuturor lucrurilor, au
stat liniştiţi. (2) D u p ă aceasta, voind să restaureze cu mare
fast democraţia în S a m o s , şi T h r a s y b u l o s , f i u l l u i L y c h o s , şi
T h r a s y l l o s — aceştia fuseseră m a i ales fruntaşii m i ş c ă r i i — a u
p u s p e soldaţi şi p e a c e i a c a r e f ă c e a u p a r t e d i n g r u p u l oligar­
h i l o r să d e p u n ă c e l e m a i s o l e m n e j u r ă m i n t e c ă se v o r d e d i c a
democraţiei, că v o r duce război c u t o t avîntul împotriva pelo­
p o n e s i e n i l o r , c ă v o r f i d u ş m a n i a i c e l o r p a t r u s u t e şi c ă n u v o r
m a i v e s t i n i m i c n i m ă n u i . (3) A c e l a ş i j u r ă m î n t l - a u d e p u s şi toţi
samienii c a r e e r a u d e v î r s t a a r m e l o r , i a r soldaţii a u adus l a
cunoştinţa acestora toate faptele săvîrşite şi le-au spus şi
ceea ce c r e d e a u c ă o să se î n t î m p l e , d a c ă se v o r a d e v e r i , soco­
t i n d că n i c i p e n t r u s a m i e n i n u v a m a i f i v r e o cale d e s a l v a r e
şi n i c i p e n t r u e i înşişi, d a c ă c e i p a t r u s u t e v o r d e ţ i n e p u t e r e a
şi d a c ă d u ş m a n i i cei d i n M i l e t v o r f i p u t e r n i c i e i înşişi vor
f i distruşi.
•

76 (1) î n acest t i m p s - a u a m b i ţ i o n a t u n i i să c o n s t r î n g ă c e t a ­
tea ca să ducă o politică democrată, i a r ceilalţi ca oştirea
să f i e o l i g a r h i c ă . (2) S o l d a ţ i i s - a u strîns î n d a t ă c h i a r în adu­
nare, în care au destituit pe primii comandanţi şi pe trie*
r a r h i i p e c a r e - i b ă n u i a u , şi a u n u m i t alţi t r i e r a r h i şi coman­
danţi, p r i n t r e care erau Thrasybulos şi T h r a s y l l o s . (3) Le-au

696
 CARTEA A VIII-A

m a i f ă c u t şi a l t e î n d e m n u r i , f i i n d e i î n t r e e i , şi l e - a u spus că
nu trebuie să se descurajeze că c e t a t e a l o r , S a m o s , s-a des­
p r i n s de a t e n i e n i , p e n t r u că n u m a i cîţiva d i n t r e ei, care sînt
m a i m u l ţ i şi m a i b o g a ţ i î n r e s u r s e , s - a u d e s p r i n s . (4) î n t r - a d e ­
văr — ziceau ei — d e o a r e c e e i înşişi deţin toată f l o t a , v o r s i l i
c e l e l a l t e cetăţi p e c a r e l e c o n d u c să c o n t r i b u i e c u b a n i şi a p o i
v o r p o r n i d e a c o l o p e m a r e , p e n t r u c ă S a m o s este p a t r i a l o r ;
c e t a t e a este d e s t u l d e p u t e r n i c ă şi a b i a c u p u ţ i n n u a t i n s e s e
p u t e r e a m a r i t i m ă a A t e n e i ; c ă v o r p u t e a să r e z i s t e d u ş m a n i l o r
din acelaşi loc d i n care rezistaseră şi m a i î n a i n t e , b a chiar
c ă e i sînt m a i în stare, avînd corăbiile l o r , să p r o c u r e cele
necesare cetăţii. (5) Şi c ă e i s i n g u r i , c a r e se g ă s e s c l a Samos,
sînt stăpîni pe drumul spre Pireu şi că acum vor pune pe
a c e i a c a r e n u v o r să l e r e d e a î n t r - o a s t f e l d e situaţie consti­
t u ţ i a ; aşa c ă v o r f i m a i î n m ă s u r ă să-i o p r e a s c ă p e duşmani
de l a accesul pe mare decît să f i e e i o p r i ţ i de duşmani. (6)
C ă este u n l u c r u m i c , şi f ă r ă v a l o a r e , a c e l a p e n t r u c a r e c e t a ­
t e a l e e r a utilă c a să î n f r î n g ă p e d u ş m a n i , şi că n - a u d e p i e r ­
dut nimic prin înstrăinarea acelora, ci soldaţii înşişi şi-i
p r o c u r a u e i şi n i c i o h o t ă r î r e utilă p r i n care o cetate ţine în
mînă armatele. Apoi, de asemenea, ei a u m a i greşit supri-
mînd legile străbune, dar ei vor încerca să-i silească să le
salveze. A ş a d a r , n i c i e i , c e l p u ţ i n a c e i a c a r e a u u n g î n d b u n ,
n u v o r f i n e t r e b n i c i î n o c h i i l o r . (7) L e m a i s p u n e a u c ă A l c i b i a ­
des le va procura cu plăcere alianţa cu regele, dacă-i vor
acorda amnistia şi dreptul de a se întoarce în patrie. Dar
lucrul cel mai important, dacă vor eşua în totul, este
f a p t u l c ă e i a u o flotă m a r e şi m u l t e l o c u r i d e a d ă p o s t i r e , u n d e
v o r găsi cetăţi şi p ă m î n t .

77 F ă c î n d u - ş i aceste î n d e m n u r i ei între e i în adunare şi

încurajîndu-se unii pe alţii pregăteau şi războiul. însă cei
zece soli, care fuseseră trimişi de cei patru sute l a Samos,
deşi a u a f l a t d e s p r e aceste l u c r u r i l a D e l o s , ş e d e a u liniştiţi a c o l o .

78 î n a c e l a ş i t i m p şi soldaţii p e l o p o n e s i e n i l o r , c a r e se aflau
cu flota la Milet, strigau, ei înşişi între e i , că situaţia lor
este c o m p r o m i s ă de A s t y o c h o s şi T i s s a p h e r n e s , d e o a r e c e A s t y o -

697
 THUCYDIDES

chos n u v o i s e n i c i î n a i n t e să d e a l u p t a p e m a r e , a t u n c i cînd
şi e i înşişi a v e a u c u r a j , i a r f l o t a a t e n i e n i l o r e r a p u ţ i n n u m e r o a s ă ,
şi n i c i a c u m c î n d se a u d e c ă a t e n i e n i i sînt în d e z b i n a r e , i a r
c o r ă b i i l e l o r n u sînt î n c ă d e faţă, c i aşteaptă c o r ă b i i l e feni­
ciene de l a Tissaphernes, care sînt mai mult o vorbă decît
o realitate. însă Tissaphernes n u le aduce aceste corăbii şi
î n p l u s , n e p r o c u r î n d u - l e h r a n ă în c o n t i n u u şi s u f i c i e n t ă , aduce
p r e j u d i c i i f l o t e i . D e aceea, z i c e a u e i , t r e b u i e să n u m a i ş o v ă i e
ci să d e a lupta. D a r m a i ales syracusanii făceau aceste în­
demnuri.

79 (1) A f l î n d aliaţii şi Astyochos despre aceste murmure

şi h o t ă r î n d u - s e d e c ă t r e a d u n a r e să se d e a l u p t a n a v a l ă , d u p ?
ce l i s-a v e s t i t şi t u l b u r a r e a d e l a S a m o s , au ridicat ancore
celor o sută douăsprezece corăbii şi, poruncind milesienilor
s ă se î n d r e p t e p e u s c a t s p r e M y c a l e , a u p o r n i t c u f l o t a direct
c ă t r e M y c a l e . (2) I a r a t e n i e n i i , c e l e o p t z e c i şi d o u ă d e corăbii
de l a Samos, c a r e e r a u a n c o r a t e în p o r t u l Glauce, l a M y c a l e
— i n s u l a S a m o s este l a m i c ă distanţă de regiunea continen
t u l u i , p e c a r e se află M y c a l e — c î n d a u v ă z u t c o r ă b i i l e pelo­
ponesienilor că plutesc spre ei, s-au retras spre Samos, soco­
tind c ă n u sînt î n s t a r e să se a v î n t e î n p r i m e j d i e şi să dea
l u p t a h o t ă r î t o a r e . (3) Şi, în acelaşi timp — aflaseră e i d e l a
M i l e t c ă p e l o p o n e s i e n i i a r d o r i să d e a l u p t a n a v a l ă — , e i a ş t e p ­
t a u şi p e S t r o m b i c h i d e s d i n H e l l e s p o n t , ca să l e v i n ă în a j u t o r
c u c o r ă b i i l e c a r e v e n i s e r ă de l a C h i o s l a A b y d o s , p e n t r u c ă e i
l e t r i m i s e s e r ă u n v e s t i t o r . (4) Şi în acest f e l , u n i i s-au retras
la Samos, i a r peloponesienii, pornind pe mare, spre Mycale,
ş i - a u aşezat a c o l o t a b ă r a , l a f e l a u f ă c u t şi pedestraşii m i l e s i e ­
n i l o r şi a i c e t ă ţ i l o r î n v e c i n a t e . (5) A d o u a z i , în t i m p ce e i se
pregăteau să p l u t e a s c ă spre Samos, l i se vesteşte că Strom­
b i c h i d e s a sosit c u c o r ă b i i l e d i n H e l l e s p o n t ; şi a u p o r n i t î n d a t ă
spre Milet. (6) Iar atenienii, cînd l i s-au alăturat celelalte
corăbii, a u p o r n i t pe m a r e spre M i l e t c u o sută o p t corăbii,
voind să dea lupta navală; şi, c u m nimeni n u l i s-a opus,
s - a u î n t o r s iarăşi l a S a m o s .

698
 CARTEA A VIII-A

80 (1) î n a c e e a ş i v a r ă , î n d a t ă d u p ă [ a p a r i ţ i a f l o t e i a t e n i e n e
l a M i l e t ] , p e l o p o n e s i e n i i , d e o a r e c e n u ieşiseră în întîmpinarea
atenienilor, socotindu-se că n u sînt în s t a r e să d e a lupta cu
corăbiile pe c a r e l e a v e a u e i , neştiind de unde vor procura
bani pentru aceste c o r ă b i i , m a i ales c ă n i c i Tissaphernes n u
le dădea la timp, au trimis l a P h a r n a b a z o s , aşa cum l i se
ordonase la început, din Pelopones, pe Clearchos, fiul lui
Ramphias, cu patruzeci de corăbii. (2) într-adevăr, Pharna­
bazos îi c h e m a l a e l şi e r a g a t a să l e p r o c u r e h r a n ă şi, în
acelaşi timp, l i s-a anunţat că cetatea B y z a n t i o n s-a dat de
p a r t e a l o r . (3) A c e s t e c o r ă b i i p e l o p o n e s i e n e a u p o r n i t în larg,
p e n t r u c a să scape, p l u t i n d , d e a t e n i e n i , d e ş i , f i i n d surprinse
de f u r t u n ă , u n e l e d i n t r e ele, cele m a i m u l t e , s - a u î n d r e p t a t s p r e
D e l o s , c u C l e a r c h o s şi a p o i a u v e n i t iarăşi l a M i l e t — C l e a r ­
chos a j u n g î n d p e u s c a t , î n H e l l e s p o n t e r a iarăşi c o n d u c ă t o r —
i a r r e s t u l de zece c o r ă b i i , î m p r e u n ă cu Helixos, d i n Megara,
ajungînd cu b i n e în Hellespont, au desprins Byzantionul de
a t e n i e n i . (4) Şi, d u p ă aceasta, a t e n i e n i i c a r e e r a u d e l a S a m o s ,
aflînd de cele întîmplate, au trimis corăbii de ajutor şi de
p a z ă în H e l l e s p o n t ; s-a d a t şi o l u p t ă n a v a l ă în f a ţ a Byzan-
t i o n u l u i , cu o p t corăbii c o n t r a o p t

8 1 (1) Fruntaşii d i n Samos, şi m a i ales Thrasybulos, erau

m e r e u d e a c e e a ş i p ă r e r e , d u p ă ce a u s c h i m b a t r e g i m u l politic,
a n u m e să-1 r e c h e m e p e A l c i b i a d e s ; î n cele d i n u r m ă , t o t ţ i n î n d
adunări, a c o n v i n s ^adunarea soldaţilor să v o t e z e întoarcerea
lui A l c i b i a d e s şi a m n i s t i e d u p ă care, p l u t i n d spre Tissapher­
nes, a a d u s p e A l c i b i a d e s l a S a m o s , s o c o t i n d c ă s i n g u r a s a l v a ­
r e constă în a t r a g e r e a l u i Tissaphernes de p a r t e a l o r , d e s p r i n -
zîndu-1 d e p e l o p o n e s i e n i . (2) Ţ i n î n d u - s e deci o adunare, A l c i ­
biades a început să d e p l î n g ă n e n o r o c i t a l u i situaţie d e exilat
şi să se j e l u i a s c ă , a p o i , s p u n î n d m u l t e î n l e g ă t u r ă c u situaţia
politică, l e - a t r e z i t m a r i speranţe p e n t r u viitor şi, exagerînd,
a p r e z e n t a t s u b o f o r m ă strălucită t r e c e r e a l u i l a T i s s a p h e r n e s ,
p e n t r u ca şi c e i d e l a A t e n a , c a r e d e ţ i n e a u p u t e r e a o l i g a r h i c ă ,
să se t e a m ă d e e l şi, î n d e o s e b i , p e n t r u c a să î m p r ă ş t i e c o n s p i ­
raţiile şi p e n t r u ca cei de l a Samos să-1 r e a d u c ă în patrie
c u m a i m u l t ă c i n s t e , i a r e i să p r i n d ă m a i m u l t c u r a j şi d u ş -

699
 THUCYDIDES

m a n i i să se i n d i g n e z e î m p o t r i v a l u i T i s s a p h e r n e s şi să p i a r d ă
n ă d e j d i i l e p e c a r e l e a v e a u a c u m . (3) A l c i b i a d e s l e m a i s p u n e a ,
l ă u d î n d u - s e f o a r t e m u l t , c ă T i s s a p h e r n e s îi p r o m i s e s e c ă atîta
t i m p cît v a m a i d u c e lipsă d e c e v a d i n a l e sale d a c ă v a c î ş t i -
g a î n c r e d e r e a a t e n i e n i l o r aceştia n u v o r d u c e l i p s ă d e hrană,
c h i a r de v a f i n e v o i e ca p î n ă l a sfîrşit să-şi v î n d ă şi p a t u l pe
c a r e d o r m e a ; de asemenea, c o r ă b i i l e f e n i c i e n e , c a r e se găseau
l a i n s u l a A s p e n d o s , v o r f i t r i m i s e a t e n i e n i l o r şi n u p e l o p o n e ­
sienilor, p e n t r u că Tissaphernes, v a avea încredere n u m a i în
atenieni, dacă e l însuşi se va întoarce teafăr şi va garanta
p e n t r u ei.

82 (1) A d u n a r e a , ascultînd toate aceste lucruri şi multe

altele, l - a u ales îndată comandant, împreună cu cei de mai
înainte şi i - a u î n c r e d i n ţ a t întreaga putere, d e o a r e c e toţi nă-
d ă j d u i a u c ă sînt salvaţi şi c ă v o r p u t e a p e d e p s i p e c e i p a t r u
s u t e ; toţi e r a u g a t a ca, l a c e l m a i m i c s e m n , să p r i v e a s c ă cu
dispreţ duşmanii d e f a ţ ă şi să p l u t e a s c ă spre P i r e u . (2) D a r
A l c i b i a d e s i - a o p r i t , deşi m u l ţ i îl î n d e m n a u să p l u t e a s c ă î n d a t ă
s p r e P i r e u , l ă s î n d a c o l o d u ş m a n i , şi a spus că, d e o a r e c e îl a l e ­
seseră c o m a n d a n t , m a i întîi e l v a p o r n i s p r e T i s s a p h e r n e s şi
v a f a c e ceea ce cere r ă z b o i u l . (3) D u p ă ce a ţinut a c e a s t ă a d u ­
nare, Alcibiades a pornit îndată pentru a face impresia că
t o a t e se î n n o i e s c o dată c u s o s i r e a l u i şi p e n t r u c ă , în acelaşi
t i m p , v o i a să a i b ă u n şi m a i m a r e p r e s t i g i u î n f a ţ a l o r şi să
a r a t e c ă fusese î n t r - a d e v ă r ales g e n e r a l şi c ă este î n s t a r e să
f a c ă şi b i n e şi rău. Şi î n t r - a d e v ă r , A l c i b i a d e s a reuşit să f a c ă
în aşa f e l ca T i s s a p h e r n e s să se t e a m ă de atenieni, iar ate­
n i e n i i de Tissaphernes.

83 (1) P e l o p o n e s i e n i i care se aflau la Milet, aflînd de

î n t o a r c e r e a l u i A l c i b i a d e s s i f i i n d î n c ă d e m a i î n a i n t e neîncre¬
zători faţă d e T i s s a p h e r n e s , a u î n c e p u t î n c ă şi m a i m u l t să-1
a c u z e . (2) î n t r - a d e v ă r , în t i m p ce a t e n i e n i i p l u t e a u s p r e M i l e t ,
şi cînd n-au vrut să se împotrivească atenienilor şi să dea
lupta pe mare, Tissaphernes le dăduse bani cu foarte mare
e z i t a r e , şi c ă z u s e în d i z g r a ţ i a p e l o p o n e s i e n i l o r î n a i n t e d e des­
făşurarea acestor evenimente, din pricina lui Alcibiades.

700
 CARTEA A VIII-A

(3) Soldaţii, a d u n î n d u - s e , d i s c u t a u între e i şi îşi s p u n e a u u n i i

a l t o r a ceea ce îşi m a i s p u s e s e r ă şi m a i î n a i n t e ; aceste lucruri
le spuneau n u n u m a i soldaţii, c i şi alţi o a m e n i m a i c u vază
şi a n u m e c ă n u l u a s e r ă d e l a T i s s a p h e r n e s s o l d a l a t i m p şi
c ă ceea ce p r i m i s e r ă e r a p u ţ i n şi n i c i m ă c a r a s t a n u l e v e n e a
la t i m p şi c ă , d a c ă n u vor da lupta navală s a u n u se vor
î n d e p ă r t a de d u ş m a n i a t u n c i cînd m a i a u hrană, o a m e n i i vor
părăsi corăbiile. M a i ziceau că d e t o a t e acestea este vinovat
Astyochos, care îl m î n i a s e pe Tissaphernes d i n p r i c i n a unor
interese personale.

84 (1) î n t i m p ce îşi e x p r i m a u aceste g î n d u r i , s-a m a i r i d i ­

c a t î m p o t r i v a l u i A s t y o c h o s şi u r m ă t o r u l p r o t e s t : (2) c o r ă b i e r i i
s y r a c u s a n i şi t u r i e n i , c u cît e r a u m a i l i b e r i şi m a i n u m e r o ş i
c u atît m a i m u l t c e r e a u m a i c u insistenţă s o l d a . I a r A s t y o c h o s
le răspundea cu m a i multă îngîmfare şi-i ameninţa, iar pe
Dorieus, care vorbea cu corăbierii l u i , ridicînd bastonul, era
gata să-1 l o v e a s c ă . (3) Cînd a aflat masa soldaţilor de cele
întîmplate, au dat năvală împotriva l u i Astyochos ca să-1
u c i d ă , i a r e l , însă, p r e v ă z î n d aceasta, s-a retras l a u n altar.
A s t f e l că A s t y o c h o s n - a fost l o v i t , i a r corăbierii s-au împrăş­
tiat. (4) Milesienii au ocupat şi fortăreaţa l u i Tissaphernes,
c a r e fusese r i d i c a t ă în M i l e t , n ă p u s t i n d u - s e p e a s c u n s asupră-i
şi i z g o n i n d pe paznicii care făceau acolo de strajă. Această
hotărîre a f o s t luată şi d e restul aliaţilor, şi de syracusani.
(5) A s t f e l , L i c h a s a spus c ă n u este p e p l a c u l l u i c a să-1 a i b ă
d e a l i a t p e T i s s a p h e r n e s şi c ă m i l e s i e n i i sînt, î m p r e u n ă c u c e i ­
lalţi e l e n i , în s c l a v i a r e g e l u i şi c ă v o r m a i f i î n c ă , d a c ă n u v o r
duce războiul l a b u n sfîrşit. Milesienii s-au mîniat pe el şi
p e n t r u aceste v o r b e şi p e n t r u a l t e l e d e f e l u l a c e s t o r a şi, c î n d
mai tîrziu a murit d i n cauza unei boli, nu l - a u lăsat să-1
înmormînteze acolo unde voiau lacedemonienii care erau de
faţă.

85 (1) î n timp ce ei se aflau într-o astfel de dezbinare

f a ţ ă d e T i s s a p h e r n e s şi A s t y o c h o s , a v e n i t d e l a S p a r t a M i n -
d a r o s ca să-1 î n l o c u i a s c ă pe Astyochos l a n a v a r h i e , şi-a luat
slujba în primire, iar Astyochos a pornit înapoi pe mare.

701
 THUCYDIDES

(2) A trimis şi T i s s a p h e r n e s u n s o l , î m p r e u n ă cu Astyochos,

p e u n u l d i n t r e o a m e n i i săi n u m i t G a u l i t e s , u n c a r i a n c a r e ştia
d o u ă l i m b i , c a să acuze p e m i l e s i e n i î n l e g ă t u r ă c u g a r n i z o a n a
şi să se a p e r e , î n acelaşi t i m p , şi p e e l , p e n t r u c ă ştia c ă şi m i l e ­
s i e n i i se d u c ca să-1 acuze, şi c ă , î m p r e u n ă c u e i , se d u c e şi
Hermocrates, care avea să dezvăluie faptul că Tissaphernes,
î m p r e u n ă c u A l c i b i a d e s , u n e l t e ş t e să înlăture p u t e r e a p e l o p o - '
n e s i e n i l o r , şi c ă d u c e o politică de duplicitate. (3) Duşmănia
pe care o avea împotriva l u i era în legătură cu plata sol­
d e i , î n cele d i n u r m ă , H e r m o c r a t e s f i i n d exilat d i n Syracusa,
iar la Milet, la corăbiile syracusanilor, venind comandanţi
Potamis, Myscon şi Demarchos, Tissaphernes a început să
atace şi mai mult pe H e r m o c r a t e s , care era exilat, şi să-1
a c u z e c ă - i c e r u s e m u l ţ i b a n i şi c ă a c u m a îl d u ş m ă n e a fiindcă
nu-i dăduse. Aşadar, Astyochos, m i l e s i e n i i şi H e r m o c r a t e s a u
p o r n i t p e m a r e l a S p a r t a , i a r A l c i b i a d e s se dusese a c u m de l a
Tissaphernes l a Samos.

86 (1) S o l i i celor patru sute, care fuseseră trimişi ca să

convingă pe cei de l a Samos şi să le arate situaţia, sosesc
d e l a D e l o s a c o l o c î n d e r a A l c i b i a d e s d e faţă, şi, s t r î n g î n d u - s e
adunarea poporului, a u început să v o r b e a s c ă . (2) L a î n c e p u t ,
soldaţii n - a u v r u t să-i a s c u l t e , c i s t r i g a u c ă v o r u c i d e p e toţi
aceia care răstoarnă puterea poporului, apoi, cu greu, liniş-
t i n d u - s e , i - a u a s c u l t a t . (3) S o l i i a u a n u n ţ a t c ă s c h i m b a r e a se
produsese n u pentru ca să d ă r î m e cetatea, c i p e n t r u ca s-o
s a l v e z e şi n i c i pentru ca să f i e p r e d a t ă d u ş m a n i l o r , căci era
posibil să f a c ă acest lucru cînd a u n ă v ă l i t p e l o p o n e s i e n i i în
Attica, în timpul guvernării l o r şi că d i n rîndul celor cinci
m i i v o r f a c e p a r t e c u toţi p e r î n d , i a r r u d e l e l o r n i c i n u v o r
fi v i o l e n t a t e , aşa c u m îi acuzase C h a i r e a s , n i c i n u v o r suferi
nici un rău, ci fiecare va rămîne pe pămîntul său. (4) I n
t i m p ce solii s p u n e a u aceste l u c r u r i şi a l t e l e d e f e l u l acesta,
soldaţii n - a u v r u t să-i m a i a s c u l t e , c i , c u p r i n ş i d e m î n i e , fie­
care era de altă p ă r e r e şi c e r e a u î n d e o s e b i să p o r n e a s c ă pe
mare împotriva Pireului. Se părea că A l c i b i a d e s , ca nimeni
altul, a ajutat atunci cetatea, p e n t r u că, într-adevăr, t o c m a i
cînd atenienii d i n Samos erau gata să pornească împotriva

702
 CARTEA A VIII-A

atenienilor, t i m p în care, fără n i c i o îndoială duşmanii ar f i

ocupat de îndată Ionia şi Hellespontul, el i-a împiedicat.
(5) Şi, î n a c e l t i m p , î n t r - a d e v ă r , n i m e n i a l t u l n - a r f i fost în
s t a r e să ţină p o p o r u l p e l o c , însă A l c i b i a d e s a o p r i t plutirea
spre P i r e u , i a r p e cei care a v e a u n e c a z u r i p e r s o n a l e împotriva
s o l i l o r , m u s t r î n d u - i i - a f ă c u t să-şi s c h i m b e p ă r e r e a , (6) A l c i b i a ­
des i - a t r i m i s î n a p o i , d u p ă ce l e - a r ă s p u n s că, p e r s o n a l , e l n u
este împotriva guvernării celor cinci m i i , dar îi sfătuia să
s c h i m b e s f a t u l c e l o r p a t r u s u t e şi să i n s t i t u i e s f a t u l , aşa c u m
e r a m a i î n a i n t e , a n u m e s f a t u l c e l o r c i n c i sute, şi, d a c ă c u m v a e i
a u l u a t v r e o m ă s u r ă d e e c o n o m i e p e n t r u ca soldaţii să a i b ă m a i
multă h r a n ă , îi l a u d ă foarte mult. (7) A l c i b i a d e s l e f ă c e a şi
a l t e î n d e m n u r i d e rezistenţă şi d e n e c e d a r e în faţa d u ş m a n i l o r ,
s p u n î n d u - l e c ă , d a c ă c e t a t e a este salvată, e i p o t să a i b ă mari
s p e r a n ţ e şi să se î n ţ e l e a g ă , d a r d a c ă î n t r - u n singur punct se
v o r înşela, f i e c e i d i n S a m o s , f i e c e i d i n A t e n a , a t u n c i n u v a
m a i e x i s t a n i m e n i în c a r e să se î n c r e a d ă . (8) E r a u d e faţă şi
solii d i n A r g o s , care vesteau că v o r d a a j u t o r democraţilor a t e ­
n i e n i d i n S a m o s ; A l c i b i a d e s , l ă u d î n d u - i , l e - a s p u s să f i e d e f a ţ ă
cînd v o r f i chemaţi şi i - a t r i m i s în patrie. (9) A u venit şi
argeienii, împreună cu paralienii, care primiseră ordinul ca,
î m b a r c î n d u - s e p e c o r a b i a A m i r a l , să p l u t e a s c ă s p r e E u b e e a şi
aducînd pe s o l i i a t e n i e n i trimişi de cei p a t r u sute l a S p a r t a ,
a n u m e pe Laispodias, pe A r i s t o p h o n şi p e Melesias, după ce
aceştia a u a j u n s p l u t i n d s p r e A r g o s , a u a r e s t a t p e s o l i şi i - a u
predat argeienilor, ca unii care contribuiseră foarte mult la
răsturnarea, p u t e r i i poporului, iar ei nu s-au mai întors la
A t e n a , c i , a d u c î n d p e s o l i d e l a A r g o s l a S a m o s , a u sosit c u
t r i r e m a pe care o aveau.

87 (1) î n a c e e a ş i v a r ă , c a m în t i m p ce şi d i n a l t e motive,
şi d i n pricina întoarcerii l u i Alcibiades, peloponesienii erau
supăraţi p e T i s s a p h e r n e s p e n t r u c ă p e f a ţ ă d u c e a p o l i t i c a a t e ­
n i e n i l o r , acesta, v o i n d , d u p ă c u m se p ă r e a , să î m p r ă ş t i e aceste
capete de acuzaţie, se pregătea să ducă la Aspendos coră­
b i i l e f e n i c i e n e şi. a d a t o r d i n ca L i c h a s s ă p l e c e î m p r e u n ă cu
el; iar Tamos, subalternul său — a spus e l — v a da hrană

703
 THUCYDIDES

a r m a t e i în t i m p u l a b s e n ţ e i l u i . (2) Se s p u n e c ă n u p e n t r u acest
motiv şi n i c i n u este u ş o r d e ştiut c u ce gînd s-a dus Tis­
s a p h e r n e s l a A s p e n d o s , f ă r ă să i a c o r ă b i i l e c u e l . (3) î n t r - a d e ­
v ă r , este c l a r c ă cele o sută p a t r u z e c i şi ş a p t e d e c o r ă b i i fe­
niciene veniseră pînă l a Aspendos, d a r de ce n-au venit cu
T i s s a p h e r n e s [ n u se ştie şi] se f a c m u l t e p r e s u p u n e r i . Astfel,
unii s p u n că Tissaphernes plecase, aşa c u m se b ă n u i a , c a să
prelungească situaţia aceasta a peloponesienilor pentru că
T a m o s , c a r e fusese î n s ă r c i n a t cu aprovizionarea, n u le dădea
d e loc m a i m u l t ă h r a n ă , c i d i m p o t r i v ă , m a i p u ţ i n . A l ţ i i s p u n
c ă T i s s a p h e r n e s adusese c o r ă b i i l e f e n i c i e n e l a A s p e n d o s c a să
s c o a t ă b a n i d e l a l o c u i t o r i i de a c o l o şi a p o i să l e d e a drumul
( p e n t r u că n i c i aşa n u a v e a n i c i o intenţie să l e folosească).
Alţii zic c ă a făcut acest lucru d i n pricina învinuirilor care
i se aduceau l a Sparta, ca să se spună că el n u face nici
un lucru nedrept, ci, dimpotrivă, se duce la corăbiile care
e r a u î n t r - a d e v ă r e c h i p a t e . (4) E u socotesc î n s ă c ă este f o a r t e
limpede faptul că Tissaphernes n-a adus flota fiindcă voia
să m a c i n e p e eleni şi să-i întîrzie; să-i m a c i n e , întrucît se
d u c e a î n t r - a c o l o , şi t ă r ă g ă n a ca să-i egaleze p e n t r u ca, n e a l ă -
t u r î n d u - s e n i m ă n u i , să n u - i f a c ă n i c i pe u n i i , n i c i pe ceilalţi
m a i p u t e r n i c i , d e v r e m e ce, d a c ă a v e a d e g î n d să p o a r t e r ă z ­
boi, ar f i făcut-o c l a r şi n u ş o v ă i n d . î n t r - a d e v ă r , dacă a r f i
adus lacedemonienilor flota, le-ar fi acordat, după cît se
vedea, victoria, d e o a r e c e , în p r e z e n t , stăteau faţă în faţă cu
a t e n i e n i i pe p i c i o r de egalitate, m a i degrabă decît în inferiori­
t a t e în ce priveşte flota. (5) A c e s t l u c r u îl d o v e d e ş t e şi pre­
textul i n v o c a t de el pentru care nu a adus corăbiile. Ast­
f e l , e l a s p u s c ă se strînseseră m a i p u ţ i n e c o r ă b i i d e c î t o r d o ­
nase r e g e l e . î n r e a l i t a t e , e l şi-ar f i p r o c u r a t o m a i m a r e f a ­
voare în faţa regelui, dacă n-ar f i cheltuit mulţi bani din
v i s t i e r i a r e g e l u i şi d a c ă a r f i r e a l i z a t aceste l u c r u r i c u m i j l o a c e
mai modeste. în orice caz, Tissaphernes, o r i c a r e i - a r f i fost
gîndul, a sosit la Aspendos şi a luat contact cu corăbiile
feniciene. Peloponesienii au t r i m i s pe F i l i p , u n l a c e d e m o n i a n ,
c u d o u ă t r i r e m e l a a c e l e c o r ă b i i , p r e t i n z î n d c ă aşa c e r u s e e l .

704
 CARTEA A VIII-A

88 C î n d a aflat că Tissaphernes mergea spre Aspendos,

A l c i b i a d e s a p o r n i t şi e l c u t r e i s p r e z e c e c o r ă b i i , p r o m i ţ î n d u - l e
celor de l a Samos o m a r e şi nezdruncinată favoare — căci
sau va aduce corăbiile feniciene pentru atenieni, sau va
î m p i e d i c a p e p e l o p o n e s i e n i să l e a i b ă — ştiind m a i de mult,
aşa c u m e r a f i r e s c , c ă T i s s a p h e r n e s n u a v e a de loc de gînd
să i a c o r ă b i i l e c u e l . A l c i b i a d e s v o i a să-1 a c u z e p e T i s s a p h e r ­
nes în f a ţ a p e l o p o n e s i e n i l o r şi să-1 atragă d e p a r t e a l u i şi a
atenienilor, silindu-1, în acest f e l , să se dea de partea lor.
Alcibiades, ridicînd d e c i a n c o r a , a p o r n i t în sus s p r e Phase-
lis şi C a u n o s .

89 (1) S o l i i trimişi de către cei patru sute; plecînd din

Samos, după ce au sosit l a Atena, au vestit cele spuse de
A l c i b i a d e s , a n u m e că-i î n d e a m n ă să r e z i s t e şi să n u cedeze de
loc d u ş m a n i l o r şi c ă a r e m a r i nădejdi că v a î m p ă c a pe osta­
şii d i n S a m o s c u e i şi că v a î n f r î n g e p e p e l o p o n e s i e n i ; p o p o r u l ,
c a r e e r a de m u l t mîniat împotriva o l i g a r h i l o r şi c a r e s-ar f i
depărtat cu plăcere de r e g i m , a p r i n s şi m a i m u l t curaj. (2)
S o l i i s - a u r i d i c a t şi s - a u p l î n s d e s t a r e a d e l u c r u r i . E i a v e a u
conducători pe strategii cei m a i cu vază dintre oligarhi, şi
pe cei care deţineau slujbe, c u m erau Theramenes, fiul lui
H a g n o n , şi A r i s t o c r a t e s , f i u l l u i S c e l l i a s , şi alţi fruntaşi care
luau parte la conducere. Ei se temeau, c u m aşa de altfel
spuneau, şi d e armata de l a Samos, şi de A l c i b i a d e s , şi de
cei c a r e t r i m i s e s e r ă s o l i l a L a c e d e m o n a , c a n u c u m v a să a d u c ă
şi m a i m a r i p a g u b e cetăţii f ă r ă ştirea m a j o r i t ă ţ i i şi a n u m e n u
să r e n u n ţ e l a o r a d i c a l ă a r i s t o c r a ţ i e , c i c ă este n e v o i e să de­
s e m n e z e p e c e i c i n c i m i i c u f a p t a , n u n u m a i c u n u m e l e şi să
i n s t i t u i e o e g a l i t a t e m a i a d î n c i t ă p r i n t r e cetăţeni. (3) A c e s t a e r a
un regim politic, pe care-1 a f i r m a u de formă; în particular,
însă, c e i m a i m u l ţ i a d o p t a u o a s t f e l de r î n d u i a l ă î n c î t , p r o v e ­
nită d i n democraţie, se putea mai sigur nărui. într-adevăr,
î n aceeaşi z i , toţi c e r n u să f i e e g a l i , c i f i e c a r e să f i e m a i m a r e
d e c î t celălalt, d a r a t u n c i c î n d se i n s t i t u i e o f o r m ă d e g u v e r n ă ­
m î n t , d u p ă d e m o c r a ţ i e , l u c r u r i l e se s c h i m b ă m a i uşor, pentru
că fiecare suportă mai uşor evenimentele, consolîndu-se că
nu este c o n d u s d e o a m e n i l a f e l c u e l . (4) î n c h i p u l cel m a i

45 — Războiul p e l o p o n e s i a c 705
 THUCYDIDES

clar i - a aţîţat p e atenieni poziţia puternică a l u i Alcibiades

l a S a m o s şi i d e e a c ă o l i g a r h i a n u v a f i stabilă. F i e c a r e d e c i
se străduia să fie p r i m u l şef al poporului.

90 (1) D i n t r e cei patru s u t e m a i ales acei fruntaşi ai po­

porului, care erau îndeosebi adversarii unei astfel de forme
de guvernămînt, a n u m e : P h r y n i c h o s , acela care, f i i n d strateg
la Samos, avusese diferende cu Alcibiades; Aristarchos, un
om care de multă v r e m e era u n a p r i g duşman al poporului;
Peisandros, A n t i p h o n şi alţi o a m e n i c a r e şi m a i î n a i n t e erau
d i n t r e c e i m a i înfloriţi, d e î n d a t ă ce a u i n t r a t în r î n d u l celor
patru s u t e şi d u p ă ce Samosul a luat o formă democratică,
au trimis soli la Sparta pentru o înţelegere de pace şi
pentru ca să ridice zidul numit „din E e t i o n e i a " ; e i se stră­
d u i a u î n c ă şi m a i m u l t , d u p ă ce a u v e n i t s o l i i l o r de l a S a ­
mos, fiindcă vedeau că p o p o r u l şi o a m e n i i l o r de încredere
se schimbă. (2) A u trimis, deci, pe Antiphon, P h r y n i c h o s şi
pe alţi zece s o l i în g r a b ă , f i i n d î n g r i j o r a ţ i atît d e situaţia po­
litică d e l a A t e n a , cît şi de situaţia p o l i t i c ă d e l a S a m o s , în-
sărcinîndu-i ca, în orice fel v o r p u t e a , să-i î m p a c e cu lace­
d e m o n i e n i i . (3) î n acest t i m p , z i d u l d i n E e t i o n e i a se construia
c u şi m a i m u l t ă rîvnă. Construcţia acestui z i d e r a făcută —
aşa c u m a s p u s T h e r a m e n e s şi c e i d i n j u r u l l u i — n u ca să
î m p i e d i c e p e c e i d i n S a m o s , d a c ă v o r v e n i c u f o r ţ a , să a j u n g ă
l a P i r e u , c i p e n t r u ca să î n t î m p i n e m a i m u l t p e d u ş m a n i cînd
vor veni şi cu corăbiile, şi cu p e d e s t r i m e a . (4) într-adevăr,
E e t i o n e i a este o l i m b ă a P i r e u l u i , i a r i n t r a r e a în p o r t u l Pireu
se face pe lîngă această limbă. Aşadar, zidul se ridica îm­
p r e u n ă c u c e l ă l a l t z i d , c a r e e x i s t a de m a i înainte, d e l a p o r t
spre uscat, p e n t r u ca n u m a i c î ţ i v a o a m e n i , cît sînt a c o l o , să
p o a t ă d o m i n a i n t r a r e a în p o r t . (5) A s t f e l , în acest t u r n se t e r ­
m i n a , l a g u r a strimtă a p o r t u l u i , şi v e c h i u l z i d , c e l d i n s p r e u s ­
c a t , şi z i d u l n o u , d i n l ă u n t r u , c a r e se c o n s t r u i s e s p r e m a r e . E i
a u m a i c o n s t r u i t şi u n p o r t i c , c a r e e r a f o a r t e m a r e şi f o a r t e
apropiat de acest zid al Pireului, şi t o t e i îl stăpîneau. în
acest portic au silit pe toţi să aducă grîul existent în ţară
şi c e l sosit p e m a r e şi d e a i c i să i a şi să v î n d ă .

706
 CARTEA A VIII-A

91 (1) T h e r a m e n e s anunţa cu m a r e sgomot aceste lucruri,

şi m a i m u l t c î n d s o l i i s - a u î n t o r s d e l a S p a r t a , f ă r ă să f i a d u s
n i c i o î n c h e i e r e , a c c e p t a b i l ă p e n t r u toţi, z i c î n d c ă z i d u r i l e sînt
în p e r i c o l şi că c e t a t e a este d e a s e m e n e a î n p r i m e j d i e să f i e
distrusă. (2) î n t r - a d e v ă r , în a c e l a ş i t i m p , d i n î n t î m p l a r e , veni­
seră d i n P e l o p o n e s , l a c h e m a r e a e u b e e n i l o r , p a t r u z e c i şi două
de c o r ă b i i i t a l i e n e şi c î t e v a siciliene, p r i n t r e care unele erau
d i n T a r e n t i a r a l t e l e d i n L o c r i s ; acestea se a f l a u a n c o r a t e d e j a
în p u n c t u l L a , în S p a r t a , şi se p r e g ă t e a u să p l u t e a s c ă în E u b e e a
— erau sub comanda l u i Agesandridas, fiul l u i Agesandros,
s p a r t i a t . T h e r a m e n e s s p u n e a c ă aceste c o r ă b i i p l u t e s c n u atît
s p r e E u b e e a , cît s p r e z i d u r i l e de l a E e t i o n e i a şi, d a c ă n u v o r
a v e a g r i j ă să l e a p e r e , se v o r p o m e n i distruşi. (3) E r a o o a r e c a r e
r e a l i t a t e î n cele ce s p u n e a u e i , a c u z î n d u - i , şi n u e r a o simplă
v o r b ă g o a l ă . î n t r - a d e v ă r , a c e i a v o i a u să f i e c o n d u ş i de o l i g a r h i
d a r să c o n d u c ă ei l a rîndul l o r , p e alţii, i a r d a c ă n u , să f i e
stăpîni p e c o r ă b i i şi p e z i d u r i şi să r ă m î n ă a u t o n o m i , f e r i n d u - s e
d e p r i m e j d i a d e a a j u n g e iarăşi s u b stăpînirea p o p o r u l u i şi de
a f i distruşi e i î n a i n t e a a l t o r a ; b a c h i a r să a d u c ă p e duşmani
si să c a d ă l a î n v o i a l ă fără z i d u r i s i f ă r ă c o r ă b i i s i o r i c u m să
nu scape d i n m î i n i cetatea, dacă vor rămîne în viaţă şi în
siguranţă.

92 (1) D e aceea, e i l u c r a u c u m a r e a v î n t l a c o n s t r u i r e a aces­

tui z i d , c a r e a v e a uşi p e n t r u intrare şi l o c u r i de pătrundere
a l e d u ş m a n i l o r , de aceea v o i a u să l e - o i a î n a i n t e c u c o n s t r u c ­
ţia. (2) D e s p r e aceste t e m e r i se v o r b e a l a î n c e p u t p r i n t r e puţini
şi m a i ales p e ascuns. D u p ă aceea a v e n i t d e l a S p a r t a , d i n
solie, P h r y n i c h o s şi a fost lovit de un slujitor oarecare, în
urma unei c o n s p i r a ţ i i , în p l i n ă a d u n a r e în a g o r a şi n u d u p g
m u l t ă v r e m e , c î n d a ieşit d i n s f a t , a m u r i t . C e l c a r e îl l o v i s e a
scăpat, d a r c o m p l i c e l e l u i , u n o m d i n Argos, fiind a r e s t a t şi
c h i n u i t d e c e i p a t r u s u t e , n - a d a t n i c i u n n u m e a l c e l u i care-3
î n d e m n a s e şi n - a spus a l t c e v a d e c î t c ă ştie c ă m u l ţ i o a m e n i se a d u ­
n ă în casa ş e f u l u i î m p o t r i v a o l i g a r h i l o r . A t u n c i , d u p ă m o a r t e a l u i
P h r y n i c h o s , n e f i i n d n i c i o d o v a d ă m a i nouă a conspiraţiei, n u
numai Theramenes a început să a c ţ i o n e z e m a i c u c u r a j , dar
şi A r i s t o c r a t e s , şi alţii d i n t r e c e i p a t r u s u t e , şi d i n a f a r ă , a c e i a

707
 THUCYDIDES

c a r e e r a u f a v o r a b i l i s c h i m b ă r i i l u c r u r i l o r . (3) î n acelaşi t i m p a u
v e n i t şi c o r ă b i i l e de l a L a şi, a n c o r î n d l a Epidauros, făceau
incursiuni în Egina. Theramenes a spus că n u este bine ca
aceste c o r ă b i i să p l u t e a s c ă s p r e E u b e e a , c i să v î s l e a s c ă spre
p o r t u l E g i n e i şi, p e u r m ă , iarăşi s p r e E p i d a u r o s , d a c ă n u v o r
f i c h e m a t e p e n t r u m o t i v u l p e n t r u c a r e e l l e acuzase î n t o t d e a ­
u n a ; d e c i n u m a i este p o s i b i l să stea liniştite. (4) î n cele d i n
urmă, spunîndu-se multe vorbe răzvrătitoare şi p l i n e de bă­
nuială, ei a u î n c e p u t să treacă şi l a faptă. A s t f e l , h o p l i ţ i i , c a r e
l u c r a u l a z i d u l de l a E e t i o n e i a — p r i n t r e aceştia e r a şi A r i s t o -
c r a t e s , ca taxiarh şi c o m a n d a n t a l t r i b u l u i său — arestează
pe Alexicles, u n strateg d i n facţiunea oligarhilor şi c a r e era
mai ales f a v o r a b i l ă conspiraţiei, l - a u dus într-o casă şi l - a u
î n c h i s acolo. (5) L a această a c ţ i u n e a u c o l a b o r a t , p r i n t r e alţii,
şi u n o a r e c a r e H e r m o n , d i n t r e a c e i a c a r e fuseseră p u ş i d e pază
la Munychia; dar cel mai important fapt este că mulţimea
h o p l i ţ i l o r d o r e a acest l u c r u . (6) C î n d acest f a p t a f o s t anunţat
celor p a t r u sute — t o c m a i c î n d e r a u în şedinţă în s f a t — în­
dată toţi, a f a r ă de c î ţ i v a c ă r o r a n u l e p l ă c e a această atitudine,
a u f o s t g a t a să r e c u r g ă l a a r m e şi a u î n c e p u t să a m e n i n ţ e pe
T h e r a m e n e s şi p e p a r t i z a n i i l u i . A c e s t a , a p ă r î n d u - s e , a spus că
este g a t a să p l e c e să u c i d ă p e A l e x i c l e s . D e c i , l u î n d p e unul
d i n t r e s t r a t e g i , c a r e e r a p r i e t e n c u e l , s-a î n d r e p t a t s p r e P i r e u ,
în ajutorul l u i a v e n i t şi A r i s t a r c h o s şi cîţiva t i n e r i călăreţi.
(7) E r a o g r o z a v ă şi î n f r i c o ş ă t o a r e z a r v ă . î n t r - a d e v ă r , cei d i n
c e t a t e c r e d e a u c ă P i r e u l fusese c u c e r i t şi o r i c i n e e r a p r i n s e r a
u c i s , i a r c e i d i n P i r e u s t r i g a u şi se m i r a u că cei d i n c e t a t e n u
v i n î n c ă l a e i . (8) C u g r e u — l a rezistenţa c e l o r m a i b ă t r î n i —
c e i d i n c e t a t e a u f o s t î m p i e d i c a ţ i să r e c u r g ă l a a r m e m a i ales
c ă , datorită l u i T h u c y d i d e s , f i u l l u i Pharsalios, proxenul, care
se a f l a în c e t a t e , s-a o p u s c u î n s u f l e ţ i r e f i e c ă r u i a în p a r t e şi
l e - a s t r i g a t t u t u r o r , î n g u r a m a r e , să n u distrugă p a t r i a , cînd
d u ş m a n i i s t a u în a p r o p i e r e , l a p î n d ă ; a t u n c i e i s - a u liniştit şi
s - a u d e s p ă r ţ i t u n i i d e alţii. (9) T h e r a m e n e s , d u c î n d u - s e în P i ­
r e u — e l e r a s t r a t e g — a î n c e p u t să se a r a t e m î n i a t faţă de
hopliţi, m a i m u l t să f a c ă i m p r e s i e . I a r A r i s t a r c h o s şi d u ş m a n i i
se arătau c u p r i n ş i de mînie m a i m u l t d e c î t e r a u în realitate.

708
 CARTEA A VIII-A

(10) Soldaţii însă, cei m a i m u l ţ i , n u se c ă i a u d e loc d e această

faptă şi-1 î n t r e b a u p e T h e r a m e n e s d a c ă este b i n e să se r i d i c e z i ­
d u l s a u d a c ă n u c u m v a este m a i b i n e sâ-1 d ă r î m e . T h e r a m e n e s
l e - a s p u s că d a c ă *ei sînt d e p ă r e r e să-1 d ă r î m e , şi e l este de
aceeaşi p ă r e r e . A p o i , u r c î n d u - s e î n d a t ă şi h o p l i ţ i i şi o m a r e p a r t e
d i n o a m e n i i c a r e se a f l a u în P i r e u , a u î n c e p u t să d ă r î m e z i d u l .
(11) C h e m a r e a c ă t r e p o p o r e r a r e d a c t a t ă aşa c u m t r e b u i a , şi se
s p u n e a c ă „ o r i c i n e d i n t r e c e t ă ţ e n i v r e a ca c e i c i n c i m i i să g u ­
v e r n e z e î n l o c u l c e l o r p a t r u s u t e să t r e a c ă l a l u c r u " . î n t r - a d e v ă r ,
e i se a s c u n d e a u s u b n u m e l e c e l o r c i n c i m i i , ca să n u se s p u n ă
d i r e c t „ c i n e v r e a ca p o p o r u l să g u v e r n e z e " căci se t e m e a u ca
n u c u m v a să f i e în r e a l i t a t e aleşi c e i c i n c i m i i şi c i n e v a , v o r ­
bind c u u n n e c u n o s c u t , să f a c ă o greşeală d i n neştiinţă. Cei
patru sute n u v o i a u ca cei cinci m i i să e x i s t e , d a r nici să
spună că n u există; fiindcă socoteau, p e de o p a r t e , institui­
rea atîtor participanţi la putere înseamnă contrariul, adică
democraţia, i a r pe de alta, că vor vîrî o frică tainică unii
într-alţii.

93 (1) A d o u a z i , totuşi, c e i p a t r u s u t e s - a u a d u n a t în s f a t ,
c u m u l t ă z a r v ă . I a r hopliţii, c a r e se a f l a u l a P i r e u , a u d a t d r u ­
mul l u i A l e x i c l e s , pe c a r e - 1 arestaseră şi, d ă r î m î n d zidul, la
teatrul l u i Dionysos d i n Pireu, de lîngă Munychia, au pus
a r m e l e j o s , s - a u strîns în a d u n a r e şi, l u î n d u - s e hotărîrea, a u
p o r n i t s p r e c e t a t e şi ş i - a u aşezat a r m e l e î n A n a c e i o n . (2) D i n
partea celor p a t r u sute a u p o r n i t către ei cîţiva aleşi şi au
i n t r a t în d i s c u ţ i e c u soldaţii, o m c u o m , şi î n c e r c a u să c o n v i n g ă
p e c e i p e c a r e - i v e d e a u să stea liniştiţi, şi să-i liniştească şi p e
c e i l a l ţ i , z i c î n d c ă v o r a l e g e p e c e i c i n c i m i i , şi c ă d i n m i j l o c u l
a c e s t o r a , d a c ă v o r hotărî c e i c i n c i m i i , v o r f i aleşi c e i patru
s u t e , d a r p î n ă a t u n c i să n u a d u c ă n i c i o v ă t ă m a r e cetăţii şi
n i c i să n - o d e a p e m î n a d u ş m a n i l o r . (3) î n t i m p ce m u l ţ i v o r ­
b e a u c u alţii, t o t aşa d e m u l ţ i , m a s a s o l d a ţ i l o r e r a u m a i înfri­
c o ş a ţ i d e c î t î n a i n t e şi e r a u î n g r i j o r a ţ i c u d e o s e b i r e p e n t r u în­
t r e a g a situaţie p o l i t i c ă . T o t u ş i s - a u înţeles să se s t r î n g ă î n a d u ­
n a r e , î n t r - o z i a n u m i t ă , în t e a t r u l l u i D i o n y s o s , ca să trateze
înţelegerea.

709
 THUCYDIDES

94 (1) D a r c î n d a v e n i t z i u a a d u n ă r i i c o n v o c a t e în templul
l u i D i o n y s o s şi l u m e a î n c ă n u se strînsese, se d ă d e v e s t e că
a u sosit cele p a t r u z e c i şi d o u ă de corăbii de l a M e g a r a , î m ­
preună c u A g e s a n d r i d a s , şi se îndreaptă spre S a l a m i n a . Fie­
c a r e d i n t r e c e i strînşi în a d u n a r e c r e d e a c ă se î n t î m p l ă t o c m a i
ceea ce spusese Theramenes mai înainte şi anume că
c o r ă b i i l e v e n e a u c a să r i d i c e z i d u l ; toţi c o n s i d e r a u c ă a u v e n i t
chiar la timp. (2) D a r A g e s a n d r i d a s — poate şi din pricina
a c e s t o r c u v i n t e — s-a întors î n d a t ă s p r e E p i d a u r o s , a v î n d însă
în v e d e r e şi d e z b i n a r e a în c a r e se a f l a u a t e n i e n i i şi, n ă d ă j d u i n d
că, d a c ă v a f i n e v o i e , se v a d u c e şi î n t r - a c o l o . (3) I a r a t e n i e n i i ,
c î n d l e - a sosit această v e s t e , a u p o r n i t în g r a b ă s p r e P i r e u c u
t o t p o p o r u l , gîndind că războiul c i v i l , m a i m a r e decît cel cu
d u ş m a n i i , n u este d e p a r t e , c i se află c h i a r în faţa p o r t u l u i . U n i i
se u r c a u p e c o r ă b i i l e d e faţă, alţii t r ă g e a u a l t e l e pe m a r e , i a r
alţii săreau în g r a b ă s p r e z i d u r i şi s p r e g u r a portului.

95 (1) C o r ă b i i l e peloponesienilor, plutind pe lîngă capul

S u n i o n , a u a n c o r a t î n t r e T h o r i c o s şi P r a s i a i , în cele d i n u r m ă
s - a u d u s l a O r o p o s . (2) A t e n i e n i i , f i i n d siliţi să se folosească
în g r a b ă şi de c o r ă b i i l e n e p r e g ă t i t e , a v î n d în v e d e r e că c e t a t e a
e r a în d e z b i n a r e şi v o i n d să d e a g r a b n i c a j u t o r în c e l m a i p r i ­
m e j d i o s m o m e n t — p e n t r u ei Eubeea era t o t u l , cînd A t t i c a e r a
încercuită — a u t r i m i s p e T h y m o c h a r e s , c o m a n d a n t , şi cîteva
c o r ă b i i l a E r e t r i a . (3) C î n d a u sosit, acestea, î m p r e u n ă c u c e l e
c a r e e r a u m a i înainte, s - a u f ă c u t t r e i z e c i . Şi î n d a t ă a u f o s t siliţi
să dea lupta navală. într-adevăr, Agesandridas, după ce a
l u a t m a s a de p r î n z , a a d u s c o r ă b i i l e d e l a O r o p o s ; O r o p o s este
l a o distanţă d e şaizeci d e s t a d i i , p e m a r e , de A t e n a . (4) C î n d
deci a v e n i t A g e s a n d r i d a s , s-au u r c a t şi a t e n i e n i i pe corăbii,
c r e z î n d că d e p e a c u m soldaţii l o r sînt l a c o r ă b i i . D a r , d i n î n ­
tâmplare, ei nu-şi p r o c u r a s e r ă h r a n ă de pe o g o a r e , [căci n u se
vindea nimica potrivit] prevederii eretrienilor, ci s-au apro­
v i z i o n a t d i n u l t i m e l e case a l e cetăţii, p e n t r u ca, îmbarcîndu-se
î n linişte p e c o r ă b i i , d u ş m a n i i să l e - o i a î n a i n t e şi să silească
p e a t e n i e n i să d e a l u p t a aşa c u m se găseau. S-a r i d i c a t şi u n
s e m n a l , d e l a E r e t r i a s p r e O r o p o s , c î n d t r e b u i a u să p o r n e a s c ă .
(5) C u această p r e g ă t i r e a u p o r n i t a t e n i e n i i c o r ă b i i l e în l a r g , ş i ,

710
 CARTEA A VIII-A

d î n d bătălia n a v a l ă p e n t r u a p ă r a r e a p o r t u l u i E r e t r i e i , î n t r - a d e ­
văr, a u rezistat cîtva timp, dar pe urmă, fiind respinşi, au
l u a t - o l a fugă, f i i n d u r m ă r i ţ i p î n ă l a ţ ă r m . (6) Toţi cîţi se r e -
fugiaseră în c e t a t e a E r e t r i a , c a î n t r - o cetate prietenă, a u p ă ­
ţit-o rău, c ă c i a u f o s t ucişi d e către e r e t r i e n i , alţii însă s-au
r e f u g i a t î n f o r t ă r e a ţ a d i n E r e t r i a , p e c a r e o s t ă p î n e a u e i înşişi,
împreună c u corăbiile care a u v e n i t l a Chalcis. (7) Pelopone­
s i e n i i , l u î n d d o u ă z e c i şi d o u ă d e c o r ă b i i a t e n i e n e , î m p r e u n ă cu
echipajele l o r , pe unii oameni i - a u omorît, iar pe alţii i - a u
f ă c u t o s t a t i c i şi a u înălţat u n m o n u m e n t în cinstea biruinţei.
Şi n u c u m u l t m a i tîrziu a u desprins Eubeea de atenieni în
a f a r ă de O r e o s (căci a c o l o s t ă p î n e a u a t e n i e n i i ) şi a u orînduit
t o a t e cele de c u v i i n ţ ă .

96 (1) C î n d a t e n i e n i i a u a f l a t ceea ce se p e t r e c e a în E u b e e a
a u fost cuprinşi de o groază m a i m a r e decît oricînd. î n t r - a d e ­
văr, nici dezastrul d i n Sicilia, deşi se părea că este foarte
mare atunci şi nici o altă n e n o r o c i r e n u i - a u îngrozit atîta.
(2) î n t r - a d e v ă r , c î n d a r m a t a d i n S a m o s se r ă z v r ă t i s e , c î n d n u
erau corăbii de faţă şi n i c i a l t e l e c a r e să l e v i n ă în ajutor,
c î n d ei înşişi intraseră în d e z b i n a r e şi c î n d î n t r - o c l i p ă p u t e a u
să se n ă p u s t e a s c ă u n i i a s u p r a a l t o r a , a t u n c i , î n t r - a d e v ă r , a s u r ­
v e n i t u n d e z a s t r u atît d e m a r e în c a r e a u p i e r d u t c o r ă b i i şi
lucrul cel m a i i m p o r t a n t , E u b e e a , de u n d e t r ă g e a u m a i m a r i
foloase decît din Attica însăşi, cum deci, nu era firesc să
fie descurajaţi? (3) C u deosebire îi î n s p ă i m î n t a şi-i îngrozea
gîndul că duşmanii, fiind învingători, vor îndrăzni să vină
s p r e P i r e u , c a r e e r a c o m p l e t g o l d e c o r ă b i i , şi se aşteptau să
sosească d i n clipă în clipă. (4) Duşmanii, într-adevăr, dacă
ar f i fost m a i îndrăzneţi, a r f i făcut uşor acest l u c r u şi s a u
ar f i băgat cetatea într-o şi m a i m a r e dezbinare, dacă ar f i
a n c o r a t în P i r e u , s a u , d a c ă a r f i a s e d i a t - o , a r f i s i l i t şi coră­
biile d i n Ionia, deşi erau duşmane oligarhiei, să dea ajutor
propriilor lor cetăţeni şi întregii cetăţi. Şi, într-adevăr, în
acest t i m p a r f i stăpînit şi H e l l e s p o n t u l , şi I o n i a şi i n s u l e l e , şi
toată m a r e a p î n ă I a B e o ţ i a , şi, î n t r - u n cuvînt, întreaga stăpî­
nire a atenienilor. (5) Lacedemonienii aveau cele mai mari
avantaje dintre toţi să l u p t e împotriva atenienilor nu numai

711
 THUCYDIDES

î n acest p u n c t , c i şi în t o a t e c e l e l a l t e cetăţi. î n t r - a d e v ă r , a v î n d
un caracter f o a r t e deosebit de a l atenienilor, p e n t r u că lace­
demonienii erau înceţi, i a r a t e n i e n i i iuţi, a t e n i e n i i întreprin­
zători, i a r l a c e d e m o n i e n i i lipsiţi de iniţiativă, atenienii tră­
g e a u foloase m a i ales de p e urma dominaţiei n a v a l e . L u c r u l
acesta l - a u arătat şi s y r a c u s a n i i ; a v î n d acelaşi c a r a c t e r c u a t e ­
n i e n i i , l e - a u r e z i s t a t f o a r t e b i n e şi î n război.

97 (1) C î n d s-a aflat această veste, atenienii au echipat

douăzeci de corăbii şi a u c o n v o c a t p o p o r u l în e c c l e s i a , adică
în a d u n a r e a numită „ c e a de pe P n y x " . A t u n c i au convocat-o
pentru prima dată în locul în care obişnuiau s-o convoace
m a i înainte şi a u p u s c a p ă t d o m n i e i c e l o r p a t r u s u t e şi a u î n ­
credinţat puterea celor cinci mii — socotind că aceştia sînt
şi cetăţenii apţi să p o a r t e a r m e l e — h o t ă r î n d să n u m a i d e a
bani pentru nici o slujbă, i a r cel care v a p r i m i bani să f i e
blestemat. (2) S-au mai ţinut şi alte adunări frecvente, în
dezbaterile cărora a u ales p e nomoteţi şi a u h o t ă r î t şi cele­
lalte lucruri în legătură c u constituţia. Şi se p a r e c ă atenienii
a u p u s l a c a l e f o a r t e b i n e l u c r u r i l e în acest t i m p . într-adevăr,
s-a făcut o contopire moderată între aristocraţie şi democra­
ţ i e şi se p ă r e a că a t u n c i , p e n t r u p r i m a dată, c e t a t e a r e v e n i s e
l a o situaţie m a i b u n ă d u p ă atîtea d e z a s t r e . (3) A u m a i hotărît,
prin vot, întoarcerea l u i A l c i b i a d e s şi a a l t o r a împreună cu
e l şi, t r i m i ţ î n d s o l i l a e l şi l a a r m a t a c a r e se a f l a în Samos,
i - a u î n d e m n a t să î n c e a p ă acţiunea.

98 (1) î n această schimbare partizanii lui Peisandros şi

Alexicles, şi toţi cîţi erau de partea oligarhiei, s-au retras
îndată la Deceleia. Numai Aristarchos, singurul dintre ei
— e r a a t u n c i s t r a t e g — a l u a t în g r a b ă cîţiva arcaşi, p e cei
m a i sălbatici, şi a p o r n i t s p r e O i n o e . (2) A c e a s t a e r a o fortă­
reaţă l a h o t a r u l d i n t r e A t e n a şi B e o ţ i a ; i a r a t u n c i o asediau
corintienii, din pricina unui diferend pe care-1 a v e a u c u O i ­
n o e , c î n d fuseseră ucişi nişte o a m e n i c a r e se r e t r ă g e a u d e l a
D e c e l e i a , P e b e o ţ i e n i îi c h e m a s e r ă d e b u n ă v o i a l o r c o r i n t i e n i i .
(3) A r i s t a r c h o s , intrînd în d i s c u ţ i e cu ei, a m o m i t pe cei de
la Oinoe, zicînd că a t e n i e n i i d i n c e t a t e s-au înţeles î n toate

712
 CARTEA A VIII-A

p r i v i n ţ e l e c u l a c e d e m o n i e n i i şi c ă e i t r e b u i e să p r e d e a fortă­
reaţa b e o ţ i e n i l o r , p e n t r u c ă n u m a i c u a c e a s t ă c o n d i ţ i e a u căzut
la învoială. Aceştia, dîndu-i c r e z a r e , ca unui strateg ce era,
şi neştiind n i m i c , p e n t r u c ă e r a u asediaţi, a u î n c h e i a t u n t r a ­
tat şi a u ieşit c u g a r a n ţ i a t r a t a t u l u i d i n fortăreaţă. în acest
fel beoţienii au luat Oinoe şi astfel a încetat oligarhia şi
dezbinarea d i n Atena.

99 (1) î n aceeaşi vreme, în vara aceasta, peloponesienii

d e l a M i l e t — d e v r e m e ce n i m e n i d i n t r e c e i î n s ă r c i n a ţ i spe­
cial de către Tissaphernes, atunci cînd el a plecat spre As­
pendos, n u le dădea h r a n ă , şi d e v r e m e ce n i c i corăbiile fe­
niciene, nici Tissaphernes n u veneau, iar Philipos, cel care
fusese trimis cu e l , şi altul, numit Hipocrates, u n spartiat,
care se afla l a Phaselis, a u anunţat pe Mindaros, navarhul,
că nici corăbiile nu soseau şi că suferă numai nedreptăţi
din partea l u i Tissaphernes, atunci Pharnabazos a început
s ă l e f a c ă o f e r t e l a r î n d u l său şi e r a g a t a să a d u c ă corăbiile
şi să d e s p r i n d ă d i n dominaţia atenienilor c e l e l a l t e cetăţi, de
sub stăpînirea sa, aşa cum făcuse Tissaphernes, nădăjduind
că va dobîndi ceva mai mult d i n această desprindere. D i n
aceste c a u z e M i n d a r o s , plecînd în deplină o r d i n e şi d î n d pe
neaşteptate ordinul pornirii, ca să scape neobservat de cei
de l a Samos, a ridicat ancora de la Milet, cu şaptezeci şi
trei de corăbii şi a pornit spre Hellespont. în aceeaşi vară
v e n i s e r ă l a e l şi r e s t u l d e ş a i s p r e z e c e c o r ă b i i c a r e navigaseră
în j u r u l Chersonesului. F i i n d s u r p r i n s de o f u r t u n ă , a d e b a r ­
cat de nevoie la Icaros şi, r ă m î n î n d aci aproape şase zile,
s-a d u s a p o i l a C h i o s .

100 (1) T h r a s y l l o s , c a r e se găsea l a S a m o s , c î n d a a f l a t că

Mindaros p o r n i s e de la Milet, a p l e c a t şi e l c u cincizeci şj
cinci de corăbii, grăbindu-se ca nu cumva Mindaros să i-o
ia înainte, plutind spre H e l l e s p o n t . (2) Aflînd că se găseşte
l a C h i o s şi s o c o t i n d c ă o să p u n ă m î n a p e e l , a p u s o a m e n i
d e g a r d ă şi în Lesbos, şi în ţ ă r m u l d i n faţa i n s u l e i p e n t r u ca.
d a c ă c o r ă b i i l e v o r f i p u s e în m i ş c a r e , să n u t r e a c ă n e o b s e r v a t e ,
iar el însuşi, plutind la Methymna, a poruncit să procure

713
 THUCYDIDES

f ă i n ă şi a l t e p r o v i z i i , p e n t r u ca, d a c ă v a a v e a m a i m u l t timp,
să p o a t ă t r e c e d e l a Lesbos l a C h i o s . (3) î n acelaşi timp —
d e o a r e c e E r e s o s u l se desprinsese de Lesbos — voia să plu­
t e a s c ă î n t r - a c o l o , p e n t r u ca, în caz d e v a p u t e a , să cucerească
cetatea. într-adevăr, cei m a i cu influenţă, exilaţi de la Me­
thymna, aducînd c u e i ca l a cincizeci de hopliţi prieteni de
l a C y m e , cît şi alţii d e p e c o n t i n e n t a n g a j a ţ i c u b a n i , în t o ­
tal ca l a t r e i sute, sub c o m a n d a l u i Anaxandros d i n Theba,
potrivit rudeniei, au atacat mai întîi Mytilene şi, eşuînd
în încercarea l o r d i n cauza gărzilor atenienilor care veniseră
de m a i înainte la Mytilene, a u fost iarăşi respinşi în luptă,
î n a f a r a cetăţii şi t r e c î n d p e m u n t e , a u d e s p r i n s c e t a t e a Ere­
sos. (4) T h r a s y l l o s , plutind deci s p r e această cetate c u toate
c o r ă b i i l e , se g î n d e a să î n c e a p ă a t a c u l , d a r v e n i s e m a i î n a i n t e
aici şi T h r a s y b u l o s c u cinci corăbii de l a Samos, cînd l i se
vestise trecerea exilaţilor, zăbovind însă, a a n c o r a t l a Eresos.
(5) S - a u m a i a d ă u g a t şi d i n H e l l e s p o n t v r e o d o u ă c o r ă b i i care
v e n e a u s p r e p a t r i e şi cele d e l a M e t h y m n a ; t o a t e c o r ă b i i l e l a
un loc erau în număr de şaizeci şi şapte, de pe care ei se
pregătiseră c u toată puterea, cu maşini de război şi c u alte
m i j l o a c e , să i a c e t a t e a Eresos, d a c ă se v a p u t e a .

101 (1) î n acest t i m p M i n d a r o s şi c o r ă b i i l e p e l o p o n e s i e n i l o r

d e l a C h i o s , p r o c u r î n d h r a n ă p e n t r u d o u ă z i l e şi l u î n d f i e c a r e
d i n C h i o s t r e i t a s a r a c o s t e c h i e n e , a t r e i a z i , a u r i d i c a t în g r a b ă
a n c o r a de l a C h i o s , n u d r e p t î n a i n t e , ca să n u d e a d e coră­
b i i l e d e l a Eresos, c i a v î n d i n s u l a L e s b o s în stînga, s - a u în­
dreptat spre c o n t i n e n t . (2) Şi, a c o s t î n d în P h o c a i a , în portu)
d e l a C a r t e r i a şi, p r î n z i n d , a u p o r n i t p l u t i r e a p e l î n g ă C y m a i a ,
şi au luat cina la Arginusai, pe ţ ă r m , în faţa cetăţii Myti­
l e n e . (3) D e a c i , p l u t i n d în p l i n ă n o a p t e şi a j u n g î n d pe con­
t i n e n t l a H a r m a t u s , e x a c t în faţa M e t h y m n e i , a u p r î n z i t , a p o i ,
t r e c î n d în g r a b ă c u c o r ă b i i l e p e l î n g ă L e c t o n , L a r i s a , Hamaxi-
t o s şi p e lîngă ţinuturile d i n acele părţi, au ajuns la capul
T h o i e t e i o n , în H e l l e s p o n t , m a i înainte de m i e z u l nopţii. U n e l e
corăbii au a n c o r a t şi la Segeion în alte ţinuturi din acele
părţi.

714
 CARTEA A VIII-A

102 (1) A t e n i e n i i , c a r e se a f l a u l a Sestos c u 18 c o r ă b i i , c î n d

le-au dat semnalul p h r y c t o r i i 1 7
şi c î n d a u v ă z u t c ă sînt d e o d a t ă
aprinse focuri în ţinutul duşman, şi-au dat seama că pe
m a r e v i n p e l o p o n e s i e n i i . A ş a c ă , î n aceeaşi n o a p t e , luînd legă­
t u r a în g r a b ă c u C h e r s o n e s u l , a u p l u t i t p e l î n g ă c o r ă b i i l e d u ş ­
m a n e s p r e E l a i u s , d o r i n d ca să iasă în l a r g . (2) A u s c ă p a t n e ­
văzuţi de cele unsprezece corăbii de la Abydos, pentru că
s t r a j a a n u n ţ a s e c o n v o i u l u n e i p l u t i r i a m i c e , ca să f i e c u b ă g a r e
de seamă dacă vor ieşi în larg. Apoi, văzînd corăbiile de
sub comanda l u i Mindaros, în revărsatul zorilor, au început
u r m ă r i r e a , d a r n u a u p u t u t să scape c u t o a t e , c i u n e l e , cele
mai m u l t e , s - a u r e f u g i a t l a I m b r o s şi l a L e m n o s , i a r u l t i m i l e
patru corăbii, care pluteau, sînt prinse lîngă Elaius. (3) Pe
una dintre ele, c a r e eşuase în dreptul templului l u i Protesi-
laos, au capturat-o cu oameni cu tot, iar altele două fără
oameni. U n a a u ars-o goală, lîngă Imbros.

103 (1) D u p ă aceea, a s e d i i n d cetatea Elaius în această zi

şi c u c o r ă b i i l e c a r e v e n i s e r ă d i n A b y d o s , şi c u t o a t e c e l e l a l t e ,
în n u m ă r d e o p t z e c i şi şase, v ă z î n d că n u i z b u t e s c , s-au î n t o r s
la A b y d o s . (2) A t e n i e n i i , f i i n d induşi în e r o a r e în spionajele
l o r şi s o c o t i n d c ă n - a r m a i p u t e a s c ă p a n e o b s e r v a ţ i de coră­
biile duşmanilor, c i că vor p u t e a să d e a lupta la ziduri în
linişte, î n d a t ă ce au simţit, a u părăsit E r e s o s u l în grabă şi
a u p o r n i t s p r e H e l l e s p o n t , ca să dea a j u t o r . A u c a p t u r a t două
corăbii peloponesiene, care, avîntîndu-se cu prea mult curaj
î n m a r e , în t i m p u l u r m ă r i r i i , a u d a t de ele, şi, c u o z i m a i
tîrziu, debarcau la Elaius; au capturat şi corăbiile care se
refugiaseră d e l a I m b r o s şi a p o i s-au p r e g ă t i t cinci zile p e n ­
tru lupta navală.

104 (1) D u p ă aceasta, au dat lupta navală în felul urmă­

tor: atenienii au pornit, rînduindu-se în flanc, chiar lîngă
ţărm, la Sestos, iar p e l o p o n e s i e n i i , aflînd, le-au ieşit întru
întîmpinare şi e i , de l a A b y d o s . (2) Şi, c î n d ş i - a u d a t seama
c ă v o r d a l u p t a n a v a l ă , a t e n i e n i i şi-au întins f l a n c u l p e lîngă
Chersones, p o r n i n d de l a Idacos pînă l a A r r i a n a c u şaptezeci
şi şase de corăbii, i a r peloponesienii şi-au întins frontul de

715
 THUCYDIDES

la Abydos pînă la Dardanos cu optzeci şi opt de corăbii.

(3) La peloponesieni flancul drept îl deţineau syracusanii,
flancul stîng îl o c u p a însuşi M i n d a r o s , c u c o r ă b i i l e c a r e plu­
t e a u c e l m a i b i n e ; l a a t e n i e n i f l a n c u l stîng îl d e ţ i n e a Thrasyl­
l o s , c e l d r e p t T h r a s y b u l l o s , i a r ceilalţi comandanţi se rîndui-
seră fiecare în cîte o parte. (4) Peloponesienii s-au avîntat
să î n c e a p ă cei dintîi atacul, cu intenţia de a depăşi flancul
drept al atenienilor şi de a-i încercui d i n afară prin flan­
c u l stîng, d a c ă v o r p u t e a , şi v o i n d apoi să î m p i n g ă mijlocul
frontului spre uscat, care n u e r a d e p a r t e ; a t e n i e n i i , cunoscînd
intenţiile duşmanului, le-au ieşit în întîmpinare pe acolo pe
unde duşmanii voiau să-i încercuiască si i - a u învăluit, însă
flancul l o r stîng depăşise de a c u m p r o m o n t o r i u l c a r e se n u ­
m e ş t e C y n o s s e m a . (5) î n u r m a u n e i a s t f e l de acţiuni în m i j l o ­
18

cul frontului au rezistat ei cu corăbii slabe şi împrăştiate,

mai ales că aveau şi corăbii m a i puţine, i a r ţinutul de la
„mormîntul cîinelui" e r a p r ă p ă s t i o s şi c o l ţ u r o s , a s t f e l că cele
ce se î n t î m p l a u a c o l o n u p u t e a u f i zărite de departe.

105 (1) P e l o p o n e s i e n i i , n ă p u s t i n d u - s e a s u p r a m i j l o c u l u i fron­

tului, au împins spre uscat corăbiile ateniene şi, apoi, au
debarcat pe ţărm, avînd un mare avantaj faţă de duşmani.
(2) Să r e z i s t e în m i j l o c u l f r o n t u l u i n - a u p u t u t , n i c i c e i d e s u b
comanda l u i Thrasybullos, din flancul drept, d i n cauza mul*
ţimii corăbiilor care atacau, nici cei de sub comanda lui
Thrasyllos n-au putut să d e a ajutor d i n flancul stîng (deoa­
rece Cynossema n u se p u t e a v e d e a d i n cauza promontoriului
şi d e v r e m e ce, p e de altă p a r t e , s y r a c u s a n i i şi alţi duşmani,
nu m a i p u ţ i n n u m e r o ş i , r î n d u i ţ i , î n l i n i e de b ă t a i e , îi ţineau
la distanţă) mai înainte ca peloponesienii, socotindu-se vic­
torioşi, şi urmărind fiecare, fără teamă, cîte o corabie, să
înceapă, într-o parte a frontului l o r , să intre în dezordine.
(3) C î n d cei d e s u b c o m a n d a l u i T h r a s y b u l l o s a u v ă z u t coră­
b i i l e c a r e v e n e a u î m p o t r i v a l o r , a u î n c e t a t înaintarea î m p o t r i v a
flancului duşman şi s - a u r e t r a s î n d a t ă , totuşi, a u î n c e p u t să
r e z i s t e şi să r e s p i n g ă pe duşmani, apoi, surprinzînd corăbiile
în partea frontului peloponesienilor care era victorios, au
î n c e p u t să l e d e a l o v i t u r i şi, a p r o a p e fără luptă, a u v î r î t g r o a z a

716
 CARTEA A VIII-A

în cei m a i mulţi. S y r a c u s a n i i , t o c m a i cedaseră şi e i în faţa

ostaşilor de sub comanda l u i Thrasybullos, au început să
fugă cînd a u văzut pe ceilalţi fugind.

106 (1) D u p ă r e s p i n g e r e a şi r e t r a g e r e a p e l o p o n e s i e n i l o r , m a i
întîi spre rîndul Meidion, apoi în cetatea Abydos, atenienii
au luat doar cîteva corăbii — Hellespontul, fiind strimt, le
oferea puţine locuri de refugiu duşmanilor — dar desigur
au dobîndit această victorie a luptei navale la u n moment
foarte potrivit. (2) într-adevăr, o bucată de vreme atenienii
temîndu-se de flota peloponesienilor d i n pricina insucceselor
a v u t e p e o p e r i o a d ă s c u r t ă d e t i m p şi d i n p r i c i n a dezastrului
s u f e r i t în S i c i l i a , a u î n c e t a t d e a-şi m a i f a c e e i s i n g u r i repro­
şuri şi d e a m a i s o c o t i p e d u ş m a n i c a p a b i l i în ceea ce p r i v e ş t e
flota. (3) A u capturat deci atenienii de la duşmani opt co­
răbii chiene, c i n c i c o r i n t i e n e , două a m b r a c i o t e , două beoţiene
iar leucadiene, lacedemoniene, syracusane şi peleneene nu­
mai cîte u n a de f i e c a r e ; i a r e i înşişi a u p i e r d u t cincisprezece
corăbii. (4) înălţînd deci un m o n u m e n t în cinstea biruinţei
pe înălţimea de l a Cynossema, strîngînd resturile de corăbii
şi predînd duşmanilor morţii după înţelegerea de armistiţiu,
au trimis la Atena o triremă ca să vestească victoria. (5)
Atenienii, cînd a sosit corabia şi au aflat de această faptă
n o r o c o a s ă , neaşteptată care survenise după dezastrele suferite
în E u b e e a şi d u p ă n e n o r o c i r i l e c a r e se î n t î m p l a s e r ă în timpul
răscoalei, au prins mult curaj şi au socotit că p u t e r e a lor
este încă m a r e şi că, dacă vor acţiona cu avînt, vor putea
să î n v i n g ă .

107 (1) D u p ă l u p t a n a v a l ă , în a p a t r a z i , a t e n i e n i i d i n Ses­

tos, p r e g ă t i n d cu zel c o r ă b i i l e , au plecat spre Cizic, care se
desprinsese de e i . Şi, zărind cele opt corăbii, care veniseră
de la Byzantion, ancorate la Harpagion şi Priapos, au plu­
t i t s p r e ele şi, î n v i n g î n d în l u p t ă p e soldaţii d e p e u s c a t , a u
capturat corăbiile. Ajungînd şi l a c e t a t e a C i z i c , c a r e n u era
înconjurată de z i d u r i , iarăşi a u a t r a s - o d e p a r t e a l o r şi şi-au
p r o c u r a t b a n i . (2) î n t i m p u l acesta a u p o r n i t şi p e l o p o n e s i e n i i

717
 THUCYDIDES

d i n A b y d o s s p r e E l a i u s şi a u l u a t c o r ă b i i l e c a p t u r a t e , c a r e e r a u
în bună stare, căci pe celelalte le incendiaseră elaiunţii şi
a u t r i m i s l a E u b e e a p e H i p p o c r a t e s şi p e E p i c l e s c a să aducă
c o r ă b i i l e de acolo.

108 (1) î n acest timp a venit şi Alcibiades cu cele trei­

sprezece c o r ă b i i , de l a C a u n o s şi d i n P h a s e l i s l a S a m o s , ves­
tind că împiedicase corăbiile feniciene ca să nu ajungă la
peloponesieni şi că făcuse pe T i s s a p h e r n e s să l e fie atenie­
nilor mai prietenos decît înainte. (2) Apoi, echipînd nouă
c o r ă b i i , pe lîngă celelalte pe care le avea din Halicarnas, a
p r o c u r a t mulţi b a n i şi a î n c o n j u r a t i n s u l a Cos cu ziduri. în­
d e p l i n i n d aceste f a p t e şi lăsînd u n c o m a n d a n t pe i n s u l a Cos.
s p r e t o a m n ă s-a î n t o r s iarăşi l a S a m o s . (3) T i s s a p h e r n e s , care
se găsea l a A s p e n d o s , c i n d a a f l a t c ă c o r ă b i i l e p e l o p o n e s i e n i ­
lor veniseră de la Milet în Hellespont, a pornit spre Ionia.
(4) î n t i m p ce p e l o p o n e s i e n i i e r a u în H e l l e s p o n t , a n t a n d r i e n i i
— aceştia sînt e o l i e n i — pornind de l a A b y d o s p e j o s , peste
muntele Ida, au introdus hopliţi în c e t a t e , căci fuseseră ne­
dreptăţiţi de Arsaces persanul, locotenentul l u i Tissaphernes.
A r s a c e s n e d r e p t ă ţ i s e şi p e d e l i e n i i c a r e l o c u i a u în Atramytion,
a t u n c i cînd, f o l o s i n d p r i l e j u l curăţirii D e l o s u l u i , e i se desprin­
seseră d e A t e n a ; e l s i - a c r e a t o d u ş m ă n i e ascunsă si l e - a ves¬
tit aristrocraţilor sosirea armatei, spunînd că o aduce în
semn de p r i e t e n i e şi d e alianţă. A p o i , pîndindu-i cînd prîn-
zeau, şi, î n c o n j u r î n d u - i , pe cei de acolo i - a ucis cu suliţele.
(5) T e m î n d u - s e , deci, de el d i n pricina acestei comportări şi
temîndu-se ca să n u săvîrşească vreo astfel de nelegiuire şi
î m p o t r i v a l o r , m a i ales că e l l e p r e t i n d e a şi a l t e i m p o z i t e pe
care n u le p u t e a u suporta, au izgonit g a r d a l u i de pe acro­
polă.

109 (1) T i s s a p h e r n e s , a f l î n d c ă şi această faptă este a pe­

loponesienilor şi n u n u m a i de cea de l a M i l e t şi d e cea de
la Cnidos, (căci şi de acolo fuseseră izgoniţi străjerii l u i ) ,
s o c o t i n d că e l a f o s t f o a r t e m u l t î n v i n u i t d e e i , şi t e m î n d u - s e
să n u - i m a i dea şi altă lovitură, îngrijorat cum era ca nu

718
 CARTEA A VIII-A

cumva Pharnabazos, p r i m i n d u - i într-un t i m p m a i s c u r t şi cu

o cheltuială m a i m i c ă , să-i a j u t e m a i m u l t decît e l însuşi pe
atenieni să se redreseze, plănuia să se îndrepte spre ei la
Hellespont, p e n t r u ca să l e r e p r o ş e z e şi cele ce se întâmpla­
seră cu Antandros, şi pentru ca să spulbere şi învinuirile
c a r e i se a d u c e a u l u i î n l e g ă t u r ă c u c o r ă b i i l e f e n i c i e n e şi c u
a l t e l e . S o s i n d e l , d e c i , m a i întîi l a E p h e s , a a d u s u n s a c r i f i c i u
zeiţei Artemis. (2) C î n d s-a terminat iarna de după această
v a r ă , s-a î m p l i n i t a n u l a l d o u ă z e c i ş i u n u l e a .
19
 NOTE

Războiul p e l o p o n e z i a c
 CARTEA I

a
T h u c y d i d e s arată şi numele cetăţii d i n care se trăgea, avînd în vedere
p u b l i c u l grec căruia i se adresa. L a fel făcuseră şi 'Hxaxaîoi; M I X T | -
moţ, H e c a t e u d i n Milet şi HpoSotoţ
r 1
AXtxapvaao-e{j<;
H e r o d o t d i n H a l i c a r n a s . Cînd se adresa p u b l i c u l u i
a t e n i a n T h u c y d i d e s îşi dădea n u m e l e tatălui. V e z i A . W . Gom­
me, A Historical Commentary on Thucydides, voi. I, 1945,
p. 89.
2
C u v i n t e l e cbţ E7roXe(XYjaav Tcpoţ &XXr|Xou<; cum s-au luptat între ei a u
fost diferit i n t e r p r e t a t e de savanţi. D e pildă, p e n t r u a ne mărgini
l a cîteva exemple, K . W . K r i i g e r, ediţia c u note d i n 1860,
voi. I , p. 1, t r a d u c e i n welcher W e i s e (în ce c h i p ) , I. C l a s s e n ,
ed. T h u c y d i d e s , d i n 1897, v o i . I , p. 1 este de părere că p r i n c u v i n ­
tele c i t a t e i s t o r i c u l înţelege eine wahrheitsgetreue D a r s t e l l u n g (o
expunere veridică), i a r A . W. Gomme, op. cit., în loc. cit.
crede că i s t o r i c u l grec a v o i t să arate că el se limitează l a i s t o r i a
„militară, navală, şi politică" a războiului şi n u face o istorie a
G r e c i e i în t i m p u l războiului. N o i n u credem că T h u c y d i d e s a v o i t
să exprime această l i m i t a r e , c u m consideră G o m m e . M u l t m a i
verosimilă este părerea l u i C l a s s e n , c u atît m a i m u l t c u cît, în
acest capitol, i s t o r i c u l este p r e o c u p a t de ideea adevărului i s t o r i c .
3
N u ştim exact care e r a forma primelor însemnări pe care le l u a
i s t o r i c u l despre faptele petrecute.
4
d^oXoycjTaTov „cel m a i v r e d n i c de a fi menţionat" adică „cel m a i
de s e a m a " .
5
I n c l u s i v războiul t r o i a n .
* r;apao"XEufî T E 7r&o"Y] pregătirea tuturor mijloacelor. A i c i istoricul
se referă m a i ales l a p r e p a r a t i v e l e m i l i t a r e şi, poate, f i n a n c i a r e .
P o l i t i c u l este enunţat în f r a g m e n t u l de f r a z a care urmează.
T h u c y d i d e s are aici în vedere cetăţile neutre, Argos, cetăţile d i n
7

A c h a i a , pe cele d i n S i c i l i a , şi d i n s u d u l I t a l i e i .
8
A i c i se referă l a evenimente foarte v e c h i , p e n t r u care n u e x i s t a u
documente d e m n e de încredere, c i e r a u t r a n s m i s e n u m a i p r i n legende
şi m i t u r i . I . C l a s s e n , op. cit., p. 2, crede că în t e x t u l care
n e - a p a r v e n i t este o lipsă, socotind că e x p r e s i a ^povou 7:Xij6o<;
n u se poate referi l a epoca războaielor medice. N u este nevoie să
p r e s u p u n e m o lipsă, deoarece e x p r e s i a x a l E T I TraXaiotepoc şi încă
şi mai vechi este suficientă p e n t r u a se înţelege că este v o r b a despre
t i m p u r i foarte îndepărtate. V e z i A . W . Gomme, op. cit., în
loc. cit.

723
 N. I. B A R B U

'Urci u a x p o T o t t o v îndelungă
9
cercetare se referă atît l a a m p l o a r e a cer­
cetării, cît şi l a t i m p u l îndelung a l meditării.
A u t o r u l se referă, probabil, atît l a acţiuni de altă natură, cît, p r o ­
1 0

b a b i l , şi l a c u l t u r a materială.
(palvexat c u p a r t i c i p i u l trebuie t r a d u s p r i n „este e v i d e n t " .
1 1

E s t e v o r b a m a i ales de strămutările săvîrşite sub i m p e r i u l constrîn-

1 2

gerii.
A i c i istoricul are în vedere m a i ales grupările tribale.
1 8

Mijloace materiale, mobilier, corăbii e t c .

1 4

Adică E l a d a .
1 5

Cîmpiile şi văile rîurilor.

1 6

A u v d ^ e i s „puteri" pe care le dădea fertilitatea solului, care, spo­

1 7

r i n d forţa economică a unor pături sociale, le mărea şi puterea

politică. Concret, T h u c y d i d e s se referă l a bogăţiile de t o t felul.
E s t e m a i p r u d e n t a socoti că subiectul, m a r c a t de p r e d i c a t u l £ 9 0 E ' I -
1 8

povto este cuvîntul populaţiile decît cetăţile.

D e oameni de a l t n e a m , de a l t t r i b şi, probabil, străini.
1 9

T O XeTTTOYeov „subţirimea" deci „ariditatea", „nerodnicia"

2 0
pămîn­
t u l u i . A c i , se vede tendinţa l u i T h u c y d i d e s de a întrebuinţa abstracte
neutre.
Că A t t i c a n - a cunoscut strămutări.
2 1

i O l Se S U V O C T C O T O C T O I „cei m a i p u t e r n i c i " , în sensul că a v e a u bogăţii,

2

deci „cei m a i bogaţi". N u ştim în ce măsură T h u c y d i d e s a fost

conştient, teoretic, de importanţa factorului economic în lupta
de clasă. F a p t e l e sînt prezentate, însă, c u o exactitate uimitoare
pentru vremea sa.
O u ^ fyaaTOt = u a / i a i a „mai a l e s " , „foarte m u l t " .
2 8

D e arme, desigur, în contextul de idei d a t .

2 4

Adică E l a d a p u r t a numele populaţiei de căpetenie, care o ocupa.

2 6

T h u c y d i d e s întrebuinţează cuvîntul TcdXeiţ cetăţi.

2 8
E s t e demnă de
reţinut întrebuinţarea acestui cuvînt p e n t r u vremile l a care se
referă istoricul.
2 7
ixvixfjo-ai „a învins", „a sfîrşit p r i n " .
C r e d e m că este m a i bine c a dvxi7raXov să fie l u a t a d v e r b i a l şi n u
2 8

legat de £v ovo^a.
T h u c y d i d e s crede că, l a început, se n u m e a u eleni n u m a i locuitorii
2 9

de p r i n diferite cetăţi, care vorbeau l i m b a elenă, şi că, m a i tîrziu,

acest n u m e s - a d a t şi altor populaţii.
î n sensul că n u e r a u jefuite de piraţi.
8 0

8 1
î n t e x t este euSauxovcov fericiţi. C e i bogaţi erau socotiţi fericiţi.
8
?T>.T)0EI xpiQpdTov
2
aici ^pfjjxa însemnează obiect de preţ, transpor­
t a b i l , deci, l a p l u r a l , comori.
A s u p r a a t i t u d i n i i l a T h u c y d i d e s faţă de poeţi a se vedea s t u d i u l
8 8

introductiv, p. 4 2 .
8 4
Adică d i n afara Peloponesului.
8 6
Adică prevăzute c u m a r g i n i înalte de scînduri, care îi p r o t e j a u p e
vîslaşi.

724
 NOTE — CARTEA I

3 4
T i r a n i a, formă de guvernămînt, în care u n singur om deţine
puterea şi conduce după bunul său plac. T i r a n i i , u n fel de dicta­
tori fără termen, au apărut c a forme de tranziţie, de l a violentele
şi adesea sîngeroasele lupte dintre aristocraţia funciară, pe de o
parte, şi clasele meşteşugăreşti şi comerciale, pe de alta, l a demo­
craţie. Tiranii se bazau pe u n a din clase, cei m a i mulţi pe mase.
Multe tiranii au fost binefăcătoare pentru unele cetăţi, asigurînd
dezvoltarea meşteşugurilor, negoţului, artelor şi reducînd l a tăcere
facţiunile politice în luptă. Nume de tirani, renumiţi pentru servi­
ciile aduse cetăţilor pe care le-au guvernat sînt: Polycrates din
Samos, Gelon d i n Syracusa, Cypselizii din Corint, Pisistratzii d i n
Atena etc. Tiraniile au apărut în secolele V I I I — V I , în E l a d a .
3 7
Basilia, formă de guvernămînt într-un polis, condus de basileis
„regi", de fapt şefi de triburi, în fruntea cărora se afla, mai mult
onorific, basileul tribului celui mai puternic.
3 8
tepacn cu onoruri mai ales acelea de „comandant de ofiţeri",
„judecător" şi preot.
8 9
Anterioară anului 650 î. e. n . , deci cînd Periandros, tiranul Corin­
tului, a supus Corcyra.
4 0
Emporion, „tîrg", loc pentru depozitarea şi vînzarea mărfurilor pe
uscat, în interior, sau l a mare. Mărfurile erau aduse din interior
sau de pe mare.
4 1
XP^dTcov bunuri în g e n e r a l " .
4 2
Pentecontere, corăbii cu cinci rînduri de vîsle.
4 8
Corăbii care.datorită lungimii,se deosebesc puţin de corăbiile de comerţ.
4 4
Corăbii acoperite.
4 6
N u se ştie exact cînd a avut loc acest război dintre Chalcis şi E r e t r i a .
G. B u s o l t , op. cit. I , 4 5 5 , presupune anul 700 î. e. n . ,
I . B e l o c h , op. cit. I , 338, 570 î. e. n . Vezi A . W . Gomme,
op. cit., v o i . I , p. 126.
4 6
Codex Laurentinus prezintă lecţiunea xiunţ întemeiere adaptată de
mulţi editori moderni. Dimpotrivă Vaticanus şi alte manuscrise
dau lecţiunea X T ^ t u v cîştigare, ocupare, care este conformă c u reali­
tatea, căci Sparta exista înainte de invazia dorienilor. Totuşi este
posibil c a Thucydides să fi comparat ocuparea Spartei, de către
dorieni, cu o întemeiere.
4 7
în anul 490 î. e. n.
4 8
Expediţia lui Xerxes.
4 9
E s t e vorba de conflictele care au avut loc între 459 — 446 î. e. n .
6 0
Pitane, localitate în Laconia. Batalionul, despre care se vorbeşte
în text, a fost constituit din oameni recrutaţi din Pitane.
6 1
Asupra demegoriilor. A se vedea studiul introductiv, pag. 115 şi u r m .
6 2
Concepţia lui Thucydides despre istoriografie a fost discutată în
studiul introductiv, pag. 82.
6 3
P r i n cele două bătălii navale şi cele două bătălii terestre ale p r i ­
mului război se înţeleg bătăliile navale de la Artemision şi S a l a ­
mina şi bătăliile terestre de l a Thermopylai şi Plateea.

725
 N. I. BARBU

Adică a războiului peloponesiac. A se vedea s t u d i u l i n t r o d u c t i v ,

6 4

pag. 2 3 .
T r a t a t u l de treizeci de a n i între a t e n i e n i şi peloponesieni
5 5
a fost
încheiat în a n u l 446 î. e. n .
A s u p r a cauzelor războiului peloponesiâc l a T h u c y d i d e s , a se vedea
5 8

studiul i n t r o d u c t i v , p a g . 23 şi u r m .
C e t a t e a care întemeia o colonie e r a numită, în r a p o r t c u colonia,
6 7

„cetatea-mamă" ((i7)Tpo7roXi<;).
Touţ o\)vaxoi)<; = aristocraţii, în opoziţie c u poporul.
5 8

' I x e x a i = „suplicanţi", adică o a m e n i i care se refugiau l a a l t a r u l

6 9

u n u i zeu, adesea în t e m p l u , p e n t r u a se pune sub protecţia z e u l u i .

T e o r e t i c , omorul în t e m p l u l s a u l a a l t a r u l u n u i z e u e r a oprit.
* Adică pe A p o l l o n , v e z i indicele de n u m e .
60

Onorurile l a jertfe c o n s t a u d i n p r e l u a r e a , de către u n c o r c y r e i a n , a

8 1

operaţiilor p r e l i m i n a r e s a c r i f i c i u l u i , stropirea a n i m a l u l u i c u apă

sfinţită, tăierea cîtorva fire de păr de pe capul a n i m a l u l u i e t c ,
care, de fapt, r e v e n e a u u n u i c o r i n t i a n .
Să plece îndată s a u , poate, de loc. Depunînd b a n i , ei v e n e a u în a j u ­
6 2

torul întemeierii coloniei.

Cephallenieni, locuitori ai insulei C e p h a l l e n i a .
6 8

E p i d a u r i e n i , locuitori ai E p i d a u r u l u i .
6 4

L e u c a d i e n i , locuitori ai insulei L e u c a s .
8 5

P h l i a s i e n i , locuitori ai oraşului P h l i u s , d i n n o r d u l Peloponesului

8 8

(azi Polifengos).
E l e i e n i , locuitori ai oraşului E l i s d i n E l i d a , ţara d i n n o r d - v e s t u l
8 7

Peloponesului, unde se afla O l y m p i a .

S i c y o n i e n i , locuitori ai localităţii S i c y o n .
8 8

dxdxiov este o corabie uşoară.

6 9

S e m n a l u l c o n s t a d i n t r - u n steag arborat, pe mare l a u n catarg, i a r

7 0

pe uscat l a o prăjină.
7
7TXT)6OI>S x a i oXXou vecov = mulţimea
1
şi gloata corăbiilor.
crropdSaţ = i c i şi colo, adică în dezordine.
7 2

rpunvav xpoueiv „a bate p u p a " însemnează a d a o corabie înapoi,

7 3

c u p u p a înainte.
xeXf|iiov e r a u n v a s m i c , c u u n rînd de vîslaşi.
7 4

7
CTUVE^T) yeviaQoLi
5
„s-au întîmplat să se producă". A s e v e d e a concepţia
l u i T h u c y d i d e s despre Tvyy], p a g . 80.
L o c u i t o r i i cetăţii Potideea. A se v e d e a indicele de n u m e .
7 8

E p i d e m i u r g i i e r a u magistraţi ai polisurilor doriene însărcinaţi c u

7 7

i n s p e c t a r e a coloniilor.
B o t t i a i i e r a u locuitori a i regiunii B o t t i a i a în s u d u l Macedoniei. A
7 8

se vedea indicele de n u m e .
P e n t r u d a t a r e a desprinderii Potideei de A t e n a , a se v e d e a tabloul
7 9

cronologic a l evenimentelor.
8 0
dyopd înseamnă, între altele, piaţa, locul unde se v i n d e a u mărfu­
rile, apoi mărfurile înseşi.
8 1
auXXoyov aqxftv auxâW n u apella.

726
 NOTE — CARTEA I

8 2
7roXiTe'ia<; xocl by-ikoq = r a p o r t u r i l e în viaţa publică şi particulară.
8 3
î n legătură c u înţelesul cuvîntului tuX ), a se v e d e a s t u d i u l i n t r o ­
7

d u c t i v , p a g . 80.
8 4
Adică perşii, comandaţi de X e r x e s .
8 5
în ceea ce priveşte c o m p o r t a r e a s p a r t a n i l o r , după înfrîngerea per­
şilor, a se v e d e a s t u d i u l i n t r o d u c t i v , p. 33 şi u r m .
8 6
X U V S I V E U E T O C I are sensul de „este în cumpănă", „se află într-o s i t u a ­
ţie nesigură".
8 7
O i 7roXXol în sens, oarecum, depreciativ, adică o a m e n i i n e e x p e r i ­
mentaţi în contrast c u aristocraţia.
8 8
Nedefinitul grec xiţ se poate t r a d u c e aici c u persoana a I l - a p l u r a l , .
întrucît A r c h i d a m o s are în vedere t o c m a i a u d i t o r i u l .
8 9
A l u z i e , în p r i m u l rînd, l a a t e n i e n i .
9 0
'A67)vou<ov T O xoivov = c o m u n i t a t e a atenienilor, adică atenienii.
9 1
T e x t u l este aici nesigur. C o d i c i i d a u auTcov tcov, K . W . K r ii g e r,.
c a şi I . C l a s s e n , în ediţiile citate în bibliografia generală,
citesc xtov 8s dXXcov, pe cînd O . L u s c h n a t , Thucydides, cărţile
I , I I , 1960, citeşte [auTovruv] 8s aXXwv, ceea ce pare m a i
rezonabil.
9 2
£i>vepYaa[xevcov = a l unor o a m e n i care a u colaborat, deci a u l u c r a t
împreună, ajutîndu-se o r g a n i z a t .
9 8
C o n s t r u i r e a z i d u l u i şi solia l u i T h e m i s t o c l e s l a S p a r t a a u a v u t loc-
în a n u l 478 î. e. n .
9 4
T e x t u l n u este c l a r . E d . S c h w a r t z l a O . L u s c h n a t , op. cit.,
p. 8 1 , a p r o p u s o c o m p l e t a r e : â7c*auT(ov /opoîknv x a l eţcoGev (xev<
Tetpaycbvouţ dxpi(3coţ TeT[XTf)fj.£vou<; E7c'dXXf|Xous = celor care mergeau
în aceeaşi direcţie. Şi, în partea exterioară, aşezau unele peste altele
pietre dreptunghiulare tăiate cu precizie.
9 5
P o r t u l P i r e u e r a s i t u a t m a i j o s decît cetatea A t e n a pe care i s t o r i c u l
o numeşte a i c i „Cetatea de s u s " .
9 8
Textual: că este mai degrabă o imitaţie a tiraniei decît strategie.
9 7
A m e d i z a însemnează a duce o politică favorabilă intereselor perşi­
lor.
9 8
H e l l e n o t a m i a i — hellenotami, adică colectorii şi a d m i n i s t r a t o r i i .
contribuţiei de l a m e m b r i i L i g i i .
9 9
P a s a j i n t e r e s a n t p e n t r u m o d u l c u m şi-a c o m p u s T h u c y d i d e s opera.
A se v e d e a s t u d i u l i n t r o d u c t i v , p a g . 39 şi u r m .
1 0 0
L o c u i t o r i ai cetăţii C a r y s t o s . A se vedea indicele de n u m e .
1 0 1
Bătălia de l a E u r y m e d o n s - a d a t în a n u l 468 î. e. n .
1 0 2
L o c u i t o r i a i cetăţii T h a s o s .
1 0 3
Hiloţii e r a u s c l a v i s p a r t a n i . A se v e d e a notiţa istorică l a Viaţa luii
L y c u r g , scrisă de P l u t a r h , Vieţi paralele, v o i . I , E d i t u r a Ştiinţifică,
Bucureşti, 1960.
1 0 4
P e r i e c i i ol 7reploixoi 1) v e c i n i ; 2) locuitori liberi a i unei cetăţii
laconice, în afară de S p a r t a ; 3) s p a r t a n i i propriu-zişi, în opoziţie
c u hiloţii şi neodamozii.
ies Thuriaţii e r a u locuitorii cetăţii T h u r i a (azi Paleokostro), în Messenia..

727
 N. I. BARBU

1 0 6
A i t h a i i , locuitori a i A i t h i e i , oraş o c u p a t de p e r i e c i , probabil pe
t e r i t o r i u l Messeniei.
1 0 7
Expediţia l u i C i m o n în C i p r u a a v u t l o c în a n u l 450 î. e. n .
1 0 8
„Războiul s a c r u " a a v u t l o c în 4 4 8 î. e. n .
1 0 9
Byzanţii — locuitori a i cetăţii B y z a n t i o n de l a Bosfor.
1 1 0
A i c i este v o r b a despre z e u l A p o l l o n .
1 1 1
Adică b a n i i d i n t e m p l u l z e u l u i .
1 1 2
dpetaţ x i d a O a t . = a-şi dobîndi m e r i t e , p r i n care să exceleze.
1 1 3
D e s u b l i n i a t m e t o d a preconizată a c i de orator.
1 1 4
C r e d că R e i s k e a r e dreptate cînd citeşte c u scoli a s t u l Tautd şi n u
TOCUIOC p e n t r u că, în c a z u l de faţă, generalul include p a r t i c u l a r u l .
1 1 5
A c i este v o r b a despre zeiţa A t h e n a .
1 1 6
T e x t u l este nesigur. U n e l e m a n u s c r i s e prezintă lecţiunea ferul zoiţ
Pcoţzoîs şi a t u n c i ETCI s - a r l u a c u T C O V CJEIXVCOV Oeoijv. H . M ii 11 e r ,
op. cit., p u n e între croşete cuvintele fev Toîq p<o|xoîs, i a r D o b r e e,
ed. T h u c y d i d e , p u r şi s i m p l u le suprimă. N o i c i t i m c u O . L u s c h ­
n a t : TOtţ p<o|xots.
1 1 7
Adică A t h e n a .
1 1 8
Adică d i n p r i c i n a înrudirii c u a l c m e o n i z i i .
1 1 9
D u s de eleni împotriva perşilor, în sensul că elenii, după înfrîn­
gerea perşilor, trecuseră l a ofensivă.
1 2 0
T â 7rp6ţ poccnXEa 7 r p d Y ^ a T a 7rpd<J<jeiv = să facă, să pună în acţiune
t r a t a t i v e l e c u regele.
1 2 1
C u fastul p e r s a n , neobişnuit p e n t r u greci.
1 2 2
tţj 6py oinco yjxkzv:^ u n fel de a fi i n s u p o r t a b i l , d i n c a u z a trufiei
brutale.
1 2 8
S c y t a l a , m i j l o c folosit p e n t r u t r a n s m i t e r e a mesajelor secrete, se
făcea în felul următor: se l u a u două bucăţi de l e m n de formă
cilindrică, perfect egale c a mărime; u n a se oprea l a S p a r t a , i a r
a l t a se dădea c o m a n d a n t u l u i , a m b a s a d o r u l u i etc. P e b u c a t a rămasă
l a S p a r t a se înfăşură o fîşie de p i e l e , lungă şi îngustă, pe care se
s c r i a u ordinele către diferiţi d e m n i t a r i plecaţi în străinătate. Fîşia
de piele se l u a apoi de pe b u c a t a de l e m n . C i t i r e a o r d i n u l u i n u
se p u t e a face decît dacă fîşia de piele e r a înfăşurată p e o bucată
de lemn absolut exactă c u c e a rămasă l a S p a r t a .
1 2 4
voa>xXy)po£ înseamnă: 1. armator, p r o p r i e t a r de corăbii; 2. cel care
conduce o corabie.
1 2 6
A r t a x e r x e s , v e z i indicele de n u m e .
1 2 8
P o d u l de v a s e făcut de X e r x e s peste Hellespont, în 4 8 0 , cînd por­
nise c u a r m a t a împotriva grecilor.
1 2 7
S - a r părea că fexe'ivou se referă l a rege. E s t e m a i p r o b a b i l , însă,
că T h u c y d i d e s a i n t r o d u s acest p r o n u m e spre a e v i t a repetiţia.
1 2 8
Adică l a comerţul c u A t t i c a .
1 2 9
ano xwv 6 (xolcov = de l a nişte o a m e n i care se găsesc în situaţii
egale, deci c u d r e p t u r i egale.
1 8 0
9poupiov: 1) post întărit; 2) garnizoană. djiovecjOai „a plăti" a r e
aici s e n s u l de „ a se răzbuna".

728
 NOTE — CARTEA A II-A

D i n t r e cetăţenii a t e n i e n i , n u m a i theţii făceau s e r v i c i u l pe corăbii,

restul e r a u străini, angajaţi c u plată.
Metecii erau străini, domiciliaţi l a A t h e n a şi obligaţi să plătească
o taxă de 12 d r a h m e , numită ţiexoixiov.
Război fără c r a i n i c înseamnă: 1) război neaşteptat, p e n t r u d e c l a ­
r a r e a căruia n - a m a i fost t i m p ; 2) război i m p l a c a b i l , u n d e n u s - a
admis d e c l a r a r e a p r i n c r a i n i c .

CARTEA A II-A

1
B e o t a r h i i e r a u şefi politici şi m i l i t a r i a i cetăţilor confederate d i n
Beoţia, aleşi în fiecare a n .
2
S t a d i u — u n i t a t e de măsură, echivalentă c u 177,6 m e t r i .
3
Adică l a populaţiile neelenice.
4
8tivaju<; „putere", a i c i , are s e n s u l l u i dpxr) „dominaţie".
6
OCUTOU „acolo" = în Pelopones, n u în S i c i l i a , căci altfel „ d i n " n u şi-ax
mai avea rostul.
6
Adică a t u n c i cînd v i n paşnic, i a r n u c u o flotă întreagă, c a l a război.
7
î n t e x t oX'iyov xe ETTEVOOUV otjSsv d[x<poxepoi, „nici u n i i n i c i ceilalţi
n u aveau planuri m i c i " .
8
xexcoXfjaGat are r o s t u l de a arăta siguranţa realizării acţiunii în
viitor.
9
E s t e v o r b a despre contribuţiile stabilite l a c o n s t i t u i r e a L i g i i de l a
Delos.
1 0
Ceea ce e r a perfect adevărat, dată f i i n d a m p l o a r e a războiului care
începea.
1 1
'Opyri, în opoziţie c u vo\5ţ minte, raţiune, inteligenţă înseamnă „stare
afectivă puternică", m a i ales de mînie, iritaţie, ură. A i c i este v o r b a
de e x a l t a r e a războiului.
1 2
â[i6vea6ai are aici înţelesul de a plătit neprevederea.
1 8
î n t e x t u l grec s u b i e c t u l este n e d e t e r m i n a t . î n româneşte însă n u
se poate t r a d u c e aşa, căci s - a r pierde p r e a m u l t d i n v i g o a r e a afir­
maţiei.
i
1 4
TudaxovTaţ pătimind n u se referă l a Tzăai.
16
E X T W V d7roPaivovTcov din ceea ce va rezulta, adică, m a i liber de
pe urma evenimentelor.
1 8
XP^a™ a
însemnat l a început, l a s i n g u l a r , „lucru de u z obişnuit",
„obiect", l a p l u r a l a însemnat „bunuri", „case", „mobile", apoi
„bani".
17
î n t e x t dpyupiou E7uar|Hou argint marcat, adică făcut monedă şi m a r ­
c a t c u o inscripţie.
18
'Avd07jna înseamnă: 1. ofrandă religioasă, statuie t r e p i e d ; 2. o r n a ­
m e n t , podoabă.
19
S c o l i a s t u l precizează: t r o n u l c u p i c i o a r e de a u r a l l u i X e r x e s şi
s a b i a l u i Mardonios.
10
S y n o i c i i l e , de l a auvoixicrţxd^ locuire la un loc, colonizare.
11
E s t e v o r b a de zeiţa A t h e n a .

729
 N. I. B A R B U

T h u c y d i d e s întrebuinţează cuvîntul T O & < J T U : 1) oraşul în opoziţie

2 2

c u s a t u l ; 2) oraşul de sus, în opoziţie c u P i r e u l .

TO fjpwov „templul u n u i erou m i t o l o g i c " .
2 8

A s u p r a metodei cronologice adoptate de istoric, a se v e d e a s t u d i u l

2 4

introductiv.
L e r e c i t a u melodic, oracolele f i i n d în v e r s u r i .
2 6

TeapaCT<plcri.OUJTOLC; la ei înşişi,
2 8
adică ei înşişi.
L o c u i t o r i i cetăţii L a r i s s a , d i n T h e s s a l i a .
2 7

L o c u i t o r i i cetăţii P h a r s a l o s , d i n T h e s s a l i a , a z i F e r s a l a .
2 8

L o c u i t o r i i cetăţii P a r a s i o i d i n T h e s s a l i a .
2 9

L o c u i t o r i i cetăţii C r a n o n , d i n T h e s s a l i a , a z i Pălea L a r i s s a .
3 0

P y r a s s i , locuitorii cetăţii P y r a s o s , în T h e s s a l i a .
3 1

G y r t o n i i , locuitorii cetăţii G y r t o n e , în T h e s s a l i a .
3 2

L o c u i t o r i i cetăţii P h e r a i , d i n T h e s s a l i a , a z i V e l e s t i n a .
3 8

î n t e x t este Tţj Trapacjxeiyţj T O I U T Â cu această

3 4
pregătire, adică a r m a t a
cu echipamentul ei.
Manuscrisele b c a u 7cepaîxr|v, i a r Stephanos B y z a n t i o s dă TpaîxT)v.
3 6

Peiraice este m a i p o t r i v i t c u Oropos, căci înseamnă «ţinut de

margine ».
Cuvîntul grec este xiveîv să pună în mişcare,
3 8
adică să i a b a n i i , să-i
cheltuiască.
* (TxpaTOTceSov înseamnă: 1) locul pe care se aşază o armată, tabăra;
7

2) a r m a t a .
L o g a z i , de l a cuvîntul grec X o y d ? = u n i t a t e militară constituită
3 8

d i n trupe de elită.
Adîncătura E l i d e i , adică regiunea
3 9
maritimă a golfului Cylle-
nios.
î n t e x t XOCT3C CTEXT|VY)V = socotit
4 0
după schimbările lunii.
Proxenos înseamnă: 1) oaspete public,
4 1
t i t l u de onoare acordat u n u i
grec s a u străin, care aducea s e r v i c i i unei cetăţi; 2) străin care
apăra, într-o cetate, interesele compatrioţilor săi. P r i m u l sens este
cel m a i frecvent.
Peltaştii e r a u soldaţi de infanterie uşoară, înarmaţi c u s c u t u l .
4 2

4 3
I n t e x t este dOpoov, adică în masă.
Adică p u t e a să aducă c e v a , dacă v r e a .
4 4

î n t e x t este (juvex<pEpei, r a r întrebuinţat c u sensul de a p a r t i c i p a

4 5

l a o înmormîntare. S e n s u l p r i m f i i n d a aduce, în acelaşi timp (la

mg).
î n t e x t 8y]u.ocjtcj: = pe c h e l t u i a l a publică, în opoziţie c u I S t a = în
4 8

particular.
î n t e x t ţuveiSux; = conştient de ceea ce se spune ştiind despre ceea
4 7

ce este v o r b a .
î n t e x t este dpxfy = conducere, hegemonie, dominaţie.
4 8

î n t e x t este auTapxe(TTdTY)v = care îşi poate singură satisface n e ­

4 9

voile, fără i m p o r t u r i s a u ajutoare d i n afară.

5 0
î n t e x t este 'eTciTT|8eucnţ = 1. ocupaţie c u c e v a , c e r c e t a r e ; 2. p r a c ­
tică ; 3. fel de viaţă.

730
 NOTE — CARTEA A II-A

5 1
î n text este TroXixelaţ : 1) calităţile şi dreptul u n u i cetăţean; 2) felul:
de viaţă a l u n u i cetăţean; 3) formă de guvernămînt, constituţie,,
regim politic.
6 2
î n text este Sifc T O 6X'iyoi>s, dXX' TcXelovaţ olxeîv = n u este-
locuită [apoi administrată, condusă] în interesul, deci de c ă t r e . . .
5 8
d£tcoaiţ: 1) stimă, consideraţie, prestigiu ; 2) r a n g , demnitate ; 3)
opinie, p r i n c i p i u .
6 4
rpoTinoccai este onorat c u precădere.
5 6
T e x t u l n u este atît de c l a r . 7upocm0e[xevoi înseamnă, probabil,
a adăuga, în lege, şi prevederi p e n t r u faptele n u m i t e de i s t o r i c
dCqixLouţ = care n u comportă o pagubă materială, pasibilă de
pedeapsă, d a r care sînt supărătoare d i n p u n c t de vedere m o r a l ; .
dxQ^Scbv are sensul de „acţiune supărătoare".
5 8
Gualatţ = serbări care începeau c u sacrificii aduse zeilor.
5 7
xaTacjxeUT) = pregătire materială a unei serbări, fast.
58
[leXixai = exerciţiu, exercitare, repetare a u n o r t a c t i c i şi t e m e
militare.
5 9
î n armată, desigur.
6 0
C u meşteşuguri, comerţ etc. adică c u alte îndeletniciri decît cele
politice.
6 1
'Yjvavticb^eOa = n e - a m opus şi, deci, sîntem opuşi.
8 2
dpetr|, sensul acestui cuvînt este foarte complex. D e aceea, d ă m
cîteva d i n accepţiile de bază, spre a a j u t a l a înţelegerea m a i exactă :
1) merite s a u calităţi p r i n care c i n e v a se d i s t i n g e ; 2) c u r a j ;
3) acţiuni n o b i l e ; 4) consideraţie, o n o a r e ; 5) s e r v i c i u făcut c u i v a .
B 2 A
autapxeţ = vezi n o t a 49.
6 8
tpoTroţ : 1) direcţia unei c o n d u c t e ; 2) fel, m o d , c h i p ; 3) fel de a
gîndi şi de a se comporta, caracter, m o r a v u r i .
6 4
Adică n u priveşte c u dispreţ pe învingători.
6 5
(jyj^elcov = m o n u m e n t şi orice obiect care este d o v a d a unei fapte.
8 8
SixaioGvceţ [vr d9aipe0fjvoa
t auxrjv = socotind că n u este drept să
l i se răpească.
6 7
înainte de a m u r i , n u se p u t e a cunoaşte e x a c t a m p l o a r e a v i t e j i e i
u n u i o m , d a r , după ce a m u r i t , m o a r t e a n u n u m a i că a arătat-o
cea dîntîi, în amploarea e i , d a r a c o n f i r m a t - o şi c e a d i n urmă,
deoarece, după aceea, eroul n - a m a i săvîrşit n i m i c .
8 8
Adică aceia care, în viaţa politică, n u s - a u i l u s t r a t p r i n n i m i c , i a r
viaţa particulară n u l e - a fost p r e a strălucită.
6 9
Ti[xcop'ia înseamnă respingerea u n u i duşman, d a r şi pedepsirea l u i .
7 0
E9iea0ai = a se îndrepta, a t i n d e spre, apoi, a obţine.
7 1
D e r e m a r c a t a n t i t e z a dintre succesul nevăzut şi acţiunea de r e s p i n ­
gere a duşmanului, care este u n fapt concret. A n t i t e z a este în
esenţă între £XTU<; = nădejde şi epyov = faptă.
7 2
dxptf| n u se referă l a tinereţea eroilor, ci se i a c u 86£YJ<; şi c u Seouţ,
i a r dTcyjXXdyTjaav este fără r e g i m .

731
 N . I. B A R B U

fe'pYV = P ^ acţiunile l a care vă determină contemplarea e i .

7 8 1 1 1

î n t e x t este oux ăţiouvTeţ = n u socoteau că e bine, n u v o i a u .

7 4

î n t e x t âv xf, [ir] 7rpo(T7)Xoij(Trj = n u pe pămîntul n a t a l , deci pe

7 6

pămînt străin.
U n i i traducători r e d a u cuvîntul £ p y o v P
7 6 r m
„monument". C r e d e m
că aci se face o antiteză între yvcbuT) = s t a r e a sufletească şi ideile
c u care se porneşte l a acţiune, i a r £pyov = acţiunea însăşi.
7 7
T e x t u a l : „Aceia pe care-i pîndeşte s c h i m b a r e a contrară în v i a ţ ă " ,
adică aceia care sînt ameninţaţi de trecerea l a o viaţă m a i
rea. r,
7 8
C e a m a i m a r e fericire, j e r t f i r e a p e n t r u p a t r i e , a u dobîndit-o o dată
c u sfîrşitul vieţii.
7 9
Tcpoti(xâa0at = faptul de a fi s t i m a t .
8 0
B s t e v o r b a de o epidemie de ciumă.
8
X E ^ V Y ) = meşteşug, pricepere m a r e în c e v a , artă, în sens de meşteşug
1

perfecţionat.
x p f ţ v a i = izvoare de apă curgătoare, care n u p u t e a u fi otrăvite.
8 2

8 8
î n opoziţie c u P i r e u l .
Necunoscător în ale m e d i c i n e i .
8 4

Himation
8 5
= veşmînt care se p u r t a pe d e a s u p r a , u n fel de m a n t a .
8 8
Sindon: 1) ţesătură fină de i n ; 2) obiectul făcut d i n această ţesă­
tură ; 3) u n fel de rochie uşoară.
8 7
lax^oţ 7T£pi r\ dcrOeve'iaţ = c u p r i v i r e l a p u t e r e a s a u l a slăbiciunea,
deci p u t e r n i c s a u slab.
âxaXivSouvxo = a merge încoace şi încolo.
8 8

Decît încercările de stăvilire ale oamenilor.

8 9

P e n t r u morţii l o r .
9 0

9 1
dvojxiaţ = îndepărtare de l a p r a c t i c i l e tradiţionale, aici fără referire
l a morală.
9 2
etjSai[x6v(ov = fericiţi, lipsiţi de grijile existenţei, t e r m e n u l p r o ­
p r i u este TcXoTjcrtoţ = bogat.
9 3
L o c u i t o r i i cetăţii C h a l c i s .
9 4
î n t e x t este a u X X o y o i ; , n u EXxXrjcrla.
9 5
dvxiTcdXoiţ înseamnă „de aceeaşi greutate, p e măsura e i " .
9 8
Etepoi ETEpcov = u n i i pe alţii.
9 7
T e x t u a l : n u trimiteţi c r a i n i c p e n t r u negocieri.
9 8
o'jcoi x a l 7r6Xeuv x a i I S I C J T C O V xpdxicjxo'i elaiv, adică ei sînt foarte
p u t e r n i c i şi cînd este v o r b a de rivalităţile dintre cetăţi şi cînd este
v o r b a de rivalităţile d i n t r e p a r t i c u l a r i .
9 9
î n ceea ce priveşte interesele publice, cînd d i s c u t a u şi a v e a u în
vedere interesele cetăţii,
îoo î viaţa lor particulară.
n

1 0 1
6 8f][xo<; = poporul, în opoziţie c u bogaţii, aristocraţia; Suvaxoi =
p u t e r n i c i , c u influenţă, datorită bogăţiei.
l o a
d^'uopa: 1) preţ, v a l o a r e ; 2) consideraţie, s t i m ă ; 3) onoare, rang^
d e m n i t a t e ; 4) voinţă, d e c i z i e ; 5) c e r e r e ; 6) p r i n c i p i u de bază
într-o demonstraţie.

732
 NOTE — C A R T E A A II-A

1 0 3
S e n s u l cuvîntului Y V W U T ] este complex. Dăm principalele accepţii:
1) gîndire, inteligenţă; 2) c a r a c t e r , stare sufletească, dispoziţie;
3) opinie, i d e e ; 4) noţiune; 5) sentinţă, maximă.
1 0 4
Adică l a c o m a n d a a r m a t e i .
1 0 5
A r m a t a pedestră.
1 0 6
Holcadă: v a s de t r a n s p o r t .
1 0 7
Nemulţumit p e n t r u că A l c m e o n , fratele l u i Am.philoch.os, ucisese
pe m a m a s a E r i p h y l e .
1 0 8
P r i m a alianţă dintre atenieni şi a c h a r n a n i e n i s - a făcut după 437
î. e. n . cînd, p r o b a b i l , a a v u t loc expediţia l u i P h o r m i o n .
1 0 9
C h a o n i i l o c u i a u în E p i r , în d r e p t u l insulei C o r c y r a , în s u d u l a c t u a l e i
Albanii.
1 1 0
în text E7u>coupou<; = trupe a u x i l i a r e .
1 1 1
dSixcoţ = fără m o t i v legal.
1 1 2
A i c i autorul se referă l a p r o p r i e t a t e a locuitorilor d i n P l a t e e a .
1 1 8
r\Q<Aţînseamnă: 1) n o b i l şef, stăpîn, c o m a n d a n t m i l i t a r ; 2) n o b i l
p r i n talent, c u r a j ; 3) s e m i z e u ; 4) d i v i n i t a t e locală, p a t r o n de t r i b .
1 1 4
Seooeiţ : 1) piele, c u r e a ; 2) obiect făcut d i n piele. C u v e r t u r i d i n
p i e l e ; erau făcute p e n t r u a p r o t e j a corăbiile de război şi pe luptă­
tori într-un asediu.
1 1 5
St90epaţ: piele apretată, membrană uscată şi rezistentă. D i n acest
fel de piele se p u t e a u confecţiona saci, corturi s a u h a i n e p e n t r u
ţărani şi s c l a v i .
1 1 0
î n t e x t este T 6 Tupou/ov xfjţ EjipoXfj<; = c a p u l de a t a c a l berbecului.
1 1 7
A r c t u r u s , v e z i indicele de n u m e .
1 1 8
t i (TTpaTOTceSa, v e z i n o t a 37.
1 1 9
t i TrXoîa = v a s e de p l u t i t , în g e n e r a l ; însoţit de u n epitet, TCXOÎOV
arată ce fel de v a s e r a : dXieoxixov = de p e s c u i t ; f i a x p d = de răz­
boi ; aTpoyYoXY) s a u 9opt7)Yd = de negoţ, comerciale.
1 2 0
xeXeuatou = şefii vîslaşilor, c a r e d a u r i t m u l de vîslire.
1 2 l
t 6 jjtYj x a t i x p d t o ţ V I X T J O E V = „ceea ce a rămas d i n m o r a l , neîn-
frînt p r i n forţă", adică m o r a l u l , c u r a j u l care n - a fost învins p r i n
forţă.
1 2 2
rfjs ^ujjupopăţ T(p dTTopdvTi = p r i n r e z u l t a t u l întîmplării nenorocite.
1 2 3
t ( p o v x e l x o T i = de ceea ce n u este în m e r s u l v e r o s i m i l a l l u c r u ­
rilor, deci neprevăzut.
1 2 4
î n t e x t este x a T â (xlav ETCI XEpcoţ TcapaTcXeovTaţ = care p l u t e a u
cîte u n a în flanc.
1 2 5
C u care vîsla e r a legată l a locul e i .
1 2 6
Corabie strongylă, v e z i n o t a 119.

CARTEA A III-A

1
t i ftîrXa = armele, l o c u l unde se a f l a u armele, apoi lagărul.
2
A c e a s t a c o n s t a d i n înfigerea de p a r i în faţa p o r t u l u i , p a r i care p u t e a u
fi uşor legaţi între ei p r i n t r - u n lanţ.
8
Arcaşi, sciţi angajaţi c u plată.

733
 N. I. B A R B U

4
N u se ştie de u n d e v i n e epitetul de MocX6ei<; a l l u i A p o l l o n . Se crede
că însemnează: 1) zeul d i n Maloeis; 2) bogat în mere ({rfjXov =
măr) ; 3) zeul turmelor (ţi.fiXov = oaie).
5
M e t h y m n i e n i i — locuitorii cetăţi M e t h y m n a , în n o r d u l insulei
L e s b o s , a z i Molivos.
6
I m b r i o e i i — locuitorii insulei I m b r o s .
7
L e m n i e n i i — locuitorii insulei L e m n o s .
8
oux eXacjcjov ex T£ţ = ţinîndu-se tot atît de dîrzi.
ov

9
vauaOax^ov = loc unde corăbiile lăsau ancora, depozit n a v a l , p o r t .
1 0
'Ayopd, v e z i n o t a 9.
1 1
dp£TT| = t o t a l i t a t e a calităţilor morale, care, a p r o x i m a t i v sînt r e d a t e
de cuvîntul românesc „cinste".
1 2
dpciT) = lipsă de minciună şi ipocrizie, onestitate.
1 3
După luptele de l a S a l a m i n a şi P l a t e e a .
1 4
oux dSeeît; E T I ^(JLEV „nu m a i e r a m fără teamă".
1 5
Mulţimea votanţilor împiedica rezistenţele izolate.
1 6
L o c u i t o r i i insulei Chios.
1 7
T e x t u a l „Situaţiile l i se păreau că pot fi cîştigate spre a-şi întemeia
dominaţia m a i m u l t p r i n cuviinţa cuvîntului şi p r i n resursa gîn-
dirii decît a forţei".
1 8
T O I ) £ 7rpcoTouţ = pe cei dintîi slabi, pe p r i m i i care e r a u s l a b i , deci m a i
întîi pe cei slabi.
1 9
Tctaxf) = care prezintă încredere.
2 0
xoivoxepav = m a i comună, adică p e n t r u m a i mulţi, deci m a i
extinsă.
2 1
C a v a l e r i i (i-Tceîţ) c o n s t i t u i a u l a A t e n a a doua categorie de cetăţeni
care a v e a u fiecare o recoltă anuală de 300 medimne de grîu, ulei
şi v i n , şi doi c a i , dintre care u n u l e r a pentru s l u j i t o r u l său. E i
c o n s t i t u i a u c a v a l e r i a ateniană.
2 2
Zeugiţii c o n s t i t u i a u a t r e i a categorie de cetăţeni l a A t e n a . U n zeugit
a v e a o pereche de boi (£eOyoţ = atelaj de două animale).
2 3
Metecii, străini domiciliaţi l a A t e n a .
2 4
T e x t u l este corupt. S t e u p (Rheinisches Museum, a n u l 24, pag. 350),
crede că t o t p a s a j u l este interpolat.
2 5
TrepipoXouţ: 1) incintă; 2) redută, tranşee; 3) c u r t e a unei case,
a unui templu.
2 8
P i c i o r u l e r a o u n i t a t e de măsură egală c u 0,296 m .
2 7
xoO da9aXouţ 6.vxiXa(3oivio = să pună mîna pe ceea ce le oferea
siguranţa.
2 8
îrpoeSpoc;: 1) cel care şade în p r i m u l l o c ; 2) preşedinte; 3) l a
A t e n a , p r i e t e n în exerciţiul funcţiunii.
2 9
A r m e l e grele e r a u s c u t u l , lancea, platoşa, casca.
3 0
A r m e l e uşoare e r a u praştia, a r c u l etc.
9 1
xoîx; $uvaToî>ţ = cei p u t e r n i c i , adică bogaţi şi c u influenţă pe a r e n a
politică.
8 2
xivaţ se poate reda în româneşte p r i n nedefinitul se.
3 3
î n s e n s u l că îşi susţinea c u multă tărie părerile.

734
 NOTE — C A R T E A A III-A

3 4
î n legătură c u ideile l u i T h u c y d i d e s c u privire l a r a p o r t u l dintre
drept şi forţă, a se vedea s t u d i u l i n t r o d u c t i v , p. 103 şi u r m .
3 5
ttycovKTTTiţ: 1) luptător l a j o c u r i , a t l e t ; 2) luptător c u v o r b a , orator,
om p o l i t i c ; 3) actor. A m t r a d u s c u «agonişti», p e n t r u a r e d a
accepţia de «luptător» în toate sensurile pe care le are cuvîntul.
3 6
to ejTTpETrsţ tou Xoyou = cuvîntare care să impresioneze m a i m u l t p r i n
exteriorul artei retorice decît p r i n adevăr şi folos. T e x t u a l t r a d u ­
cerea sună : «făloşia cuvîntului».
3 7
Poporul, adică democraţii, în opoziţie c u oligarhii s a u c u aristocraţii.
3 8
M i n a (txvoî) de argint v a l o r a o sută de drahme, i a r d r a h m a = 4,31 g.
M i n a era, c a şi t a l a n t u l (60 de mine), o monedă teoretică. î n p r a c ­
tică se întrebuinţa d r a h m a şi s u b d i v i z i u n i l e ei.
3 9
în originalul grec ideea este redată p r i n n e d e t e r m i n a t u l xocXov.
4 0
Med este u n s i n g u l a r colectiv, în loc de „mezii". A i c i se are în vedere,
în acest caz, în p r i m u l rînd X e r x e s . D e aceea a m scris cuvîntul
cu majusculă.
4 1
„A bate p u p a " , vezi c a r t e a I , n o t a 73.
4 2
N i c i să întindă curse, n i c i să le plănuiască.
4 3
TrXeove^'i^ = d i n dorinţa de a a v e a m a i m u l t .
4 4
Depunînd jurămînt, conform p r a c t i c i l o r religioase.
4 5
t o u ocJLOU : 1) s a c r u , sfînt; 2) lepo? = d i v i n , în t i m p ce OeptiToţ =
u m a n , îngăduit de legea divină, pios, onest, p u r .
4 6
Adică în privinţa respectării legilor.
4 7
L o c u i t o r i i cetăţii C a m a r i n a (azi T o r r e d i C a m a r a n a ) , în s u d u l S i c i l i e i .
4 8
L o c u i t o r i i cetăţii R h e g i u m (azi R e g g i o d i C a l a b r i a ) , în s u d u l I t a l i e i ,
la strîmtoarea Messinei.
4 9
C a r e n u l u a parte l a război, în l i n i e de bătaie.
5 0
în text este 9a'ivetai c u p a r t i c i p i u deci T h u c y d i d e s confirmă
faptul.
5 1
P r i t a n e u l , edificiu public, în oraşele greceşti, u n d e se întreţinea
focul s a c r u , se p r i m e a u oaspeţii p u b l i c i şi se întreţineau înalţii
funcţionari p u b l i c i .
5 2
împărţirile cetăţenilor pe t r i b u r i erau păstrate şi în armată.
5 3
L o c u i t o r i i insulei Melos (azi Milo).
5 4
Lecţie preferată celei care sună Tfjţ Tcepav yfjţ.
5 5
P a r a l i e n i i d i n Malis de pe Spercheios e r a u locuitorii aşezaţi pe l i t o r a l ,
6 6
H i e r i i e r a u aşezaţi n u se ştie u n d e anume în M a l i s .
6 7
T r a c h i n i e n i i l o c u i a u în ţinutul T r a c h i s , l a n o r d de muntele Oiţa.
6 8
O i t a i i l o c u i a u l a nord de regiunea T r a c h i s , aproape de g u r a S p e r -
cheosului şi l a est de muntele Oiţa.
5 9
L o c u i t o r i i i n s u l e i Z a c y n t h o s , a z i Z a n t e , în arhipelagul I o n i c .
€ 0
Apodoţii e r a u locuitorii d i n sud-estul Htoliei, d e - a l u n g u l rîului
Daphnis.
6 1
Ofionii (Ophiones) l o c u i a u în B t o l i a , l a n o r d - v e s t de apodoţi.
8 2
H u r y t a n i i l o c u i a u tot în p a r t e a de nord-vest a apodoţilor.
8 3
Adică de soldaţi care făceau p a r t e d i n a r m a t a de marină.
6 4
B o m i e i i şi callieii e r a u t r i b u r i ale ofioneilor din Etolia.

735
 N. I. BARBU

I p n o s i e n i i e r a u locuitorii cetăţii I p n o s , în ţinutul locrilor ozoli»

6 6

Messapi — populaţie în L o c r i d a .
T r i t a i i , c h a l e i i , tolophonii, hessii, h y a i i , oiantheii e r a u populaţii a l e
6 7

Locridei.
•• Proasteion : suburbiile cetăţii.
P u r i f i c a r e a insulei D e l o s a a v u t loc în a n u l 425 î. e. n .
6 9

P o l y c r a t e s , t i r a n în Samos, între 533 şi 522 î. e. n .

7 0

D e l i i l e e r a u o sărbătoare, care a v e a loc d i n cinci în c i n c i a n i , în

7 1

c i n s t e a l u i A p o l l o n , l a Delos.

CARTEA A IV-A

1
î n t e x t t 6 t e i ^ i o ^ a este v o r b a despre z i d u l întăriturii. S e p o a t e
t r a d u c e şi p r i n : „lîngă întaritură".
8
Triaconteră e r a o corabie c u treizeci de rînduri de vîsle.
8
T r i e r a r h u l e r a c o m a n d a n t u l unei triere.
4
Adică n u între vîslaşi, care i - a r fi v e n i t în ajutor îndată.
• C h o i n i x , măsură p e n t r u cereale etc.
• U n c o t y l = 0,27 l i t r i .
7
D e m a g o g SYjtiaYcayoţ: 1) cel care conduce poporul, şef p o l i t i c
(în sens b u n ) ; 2) cel care caută să-şi cîştige f a v o a r e a poporului
p r i n orice mijloace, m a i ales necinstite, demagog.
L e o n t i n e n i i e r a u locuitorii cetăţii L e o n t i n i s a u L e o n t i u m , d i n sudul
8

Siciliei.
• î n t e x t este p^Siov eîvou 7rapacjxeuvj', n o i a m t r a d u s „că a r m a t a
p o a t e " . T e x t u a l , t r a d u c e r e a este „că este uşor p e n t r u armată".
1 0
Peltaştii, v e z i n o t a 42, c a r t e a a I l - a .
1 1
S c o l i a s t u l interpretează în felul următor: „Asupra celorlalte l u c r u r i
pînă cînd v a fi g a t a t r a t a t u l şi se v a t e r m i n a întreg războiul".
1 8
î n t e x t este o i 7rîXoi, probabil „cuirasă de pîslă".
1 8
E u f e m i s m , p e n t r u „vor m u r i " .
1 4
î n t e x t este ou p^Sicoţ ecpepov = n u s u p o r t a uşor, deci le v e n e a
greu, sufereau.
1 6
î n t e x t este E Î T I ^ a x p o t a T o v (jep'ioi vecoteptaGf/ „ca n u c u m v a răs­
c o a l a să dureze m a i m u l t " .
1 8
L o c u i t o r i i cetăţii C a r y s t o s .
1 7
E s t e v o r b a de t o t a l a n i m i c i r e a oligarhilor m u n t e n i .
1 8
S p a r t a n i i se t e m e a u de răscoala hiloţilor.
1 9
S c o l i a s t u l interpretează: „Care, a t e n i e n i i , socoteau că f a p t u l de a
n u întreprinde întotdeauna c e v a n o u c o n s t i t u i a o lipsă a r e a l i ­
zărilor aşteptate".
1 0
î n t e x t e s t e : xocl tfjc dpxfjs â(ia 7tpoxo7rr6vT<ov = şi care, în acelaşi
t i m p , caută să înainteze în dominaţie.
1 1
î n t e x t este T 6 atEXu-apiov 8eo<; = t e a m a fără t e m e i .
M
î n t e x t e s t e : x6 âXXi7cs<; zf\q YvcoţAijS = P n s a
gmdurilor, neîndepli-
nirea planurilor.
M
C e t a t e pe care o oferă aliaţilor.

736
 NOTE — C A R T E A A IV-A

2 4
Citim TrpoetSofxevoug, n u -poeiSo^evoţ. S c o l i a s t u l interpretează:
YjToi Trpoyvovxe*; xa 7rpdytiaxa, adică cunoscînd m a i d i n a i n t e s a u
prevăzînd faptele.
2 5
î n text e s t e : e:epot izepi-oloi. S c o l i a s t u l explică: „Dintre p a z n i c i ,
u n i i se n u m e s c i^p'jjxsvoi, i a r alţii -epiTcoXot. I8pij(xevot, sînt
aceia care s t a u m e r e u pe loc vŞi asediază, i a r Tcep'iTcoXoL cei care
d a u tîrcoale şi inspectează gărzile în t i m p u l străjii".
2 6
P h l i u s i c n i , locuitorii cetăţii P h l i u s .
2 7
î n t e x t este o î ţ T t ţ e''ij euvouţ = c u m îi v a fi c i n e v a (fiecare)
binevoitor.
2 8
T e x t u l , nesigur în acest p a s a j , sună : ţolţ 8s5u|i7rda7]<; zr\Q $uvd[iecoţ
x a l xcov Trapovxcov \icpoţ exaaxov [ X L V S U V E U E L V J eixoxcoţ E O E X O V XOXJJLOÎV
Raske propune ştergerea lui x a l înainte de rcapovTcov, i a r Denedict
propune t r a n s f o r m a r e a l u i x a l în t x . S c o l i a s t u l interpretează:
„Peloponesienii, avînd multă armată acolo, i a r d i n fiecare cetate
fiind de faţă o mică parte, n u se temeau de înfrîngere, socotind
că, dacă v o r fi înfrînţi, n u v o r provoca m a r i l o v i t u r i cetăţi­
lor".
2 9
E s t e v o r b a de trecerea în revistă, de i n s p e c t a r e a unităţilor m i l i t a r e .
3 0
Adică în favoarea l u i P e r d i c c a s şi a cetăţilor d i n T r a c i a , care se
desprindeau de a t e n i e n i .
3 1
în text e s t e : <ppovT)^axoc;: 1) fel de a gîndi; 2) nobleţe de gînduri
şi s e n t i m e n t e ; 3) orgoliu, prezumţie, aroganţă.
3 2
î n t e x t e s t e : i'va TcpoGufxoteprp l'^oiev x a l e<; T& eautcou XP'H^Gat =
c a să şi-1 aibă m a i binevoitor spre a-1 folosi în interesele lor.
8 3
î n t e x t e s t e : x a l (3OUXO|XEVOI£ EerecrGai. S c o l i a s t u l interpretează:
„Prezenţa noastră vă v a face plăcere".
3 4
T e x t u l este n e c l a r . N o i c i t i m dv a a f f l , căci daa<pfj n u are sens
3 5
T6<PTCXEOV, adică democraţii.
8 8
Adică în s c l a v i a comunităţii.
3 7
în t e x t este dXX6<puXov = de altă origine etnică.
8 8
Haliarţii erau locuitorii cetăţii H a l i a r t o s d i n Beoţia.
3 9
Coroneienii e r a u locuitorii cetăţii Coroneia d i n Beoţia.
4 0
Copaienii e r a u locuitorii cetăţii C o p a i d i n Beoţia.
4 1
Adică în rînduri de cîte opt oameni în adîiicime.
4 2
în text este: ETctTraptwv — n înainta spre frontul unei armate,
a v e n i în ajutor, a a t a c a d i n flanc.
4 3
A u t o c r a t i c i , în sensul că n u a d m i t argumente contrare.
4 4
în t e x t e s t e : 8 i i T O T)SOVY)V E ^ O V — d i n pricină că c o m p o r t a plăcere.
E s t e u n model de p a r t i c i p i u abstract, de care se foloseşte foarte
mult Thucydides.
4 6
î n t e x t este : Travxl Tporcru = în orice fel, adică p r i n orice m i j l o c .
4 8
D e pe S p h a c t e r i a .
4 7
E s t e v o r b a de X e r x e s . F a p t u l l a care se referă aici T h u c y d i d e s este
r e l a t a t de H e r o d o t în V I I , 22, 122.
4 8
O i TcsXocGyol înseamnă: 1) v e c h i i locuitori ai G r e c i e i ; 2) locuitori a i
A s i e i M i c i ; 3) locuitori a i insulei C r e t a ; 4) (la E u r i p i d e s ) grecii,

47 — Războiul p e l o p o n e z i a c 737
 N. I. B A R B U

în general. S e pare că pelasgii erau u n a d i n populaţiile care trăiau

în G r e c i a înainte de i n v a z i a primelor t r i b u r i elenice.
4 9
Bisalţi, populaţie tracă, stabilită l a vest de gura f l u v i u l u i S t r y m o n
(Struma).
6 0
Crestonii, populaţie de origine tracă, dintre cursurile inferioare ale
fluviilor S t r y m o n şi A x i o s .
6 1
E d o n i , populaţie tracă, aşezată l a est de gura f l u v i u l u i S t r y m o n .

CARTEA A V-A

1
tot 7ru0ia (ae0Xa) = jocurile p y t h i c e , date în cinstea zeului Apollon
P y t h i a n u l ; jocurile se celebrau m a i ales l a D e l p h i .
2
D e l i e n i i e r a u locuitorii cetăţii Delos, d i n i n s u l a egeeană c u acelaşi
nume.
8
A c r a g a n t i n i i e r a u locuitorii cetăţii A c r a g a s (Agrigentum).
4
I t o n i e n i i e r a u locuitorii cetăţii I t o n , d i n sudul I t a l i e i .
6
M e d m a i i , locuitorii oraşului M e d m a , a z i Messina, pe coasta t i r e -
niană a s u d u l u i I t a l i e i , colonie a locrilor epizefiri.
8
Odomanţii, populaţia tracă situată între S t r y m o n şi Nestos.
7
M y r c i n i e n i i erau locuitori ai cetăţii M y r c i n o s , de pe S t r y m o n .
8
Adică compusă d i n cetăţeni, n u d i n m e r c e n a r i , care n u a v e a u să
lupte c u acelaşi avînt.
9
î n t e x t este dvayxa'iav, i a r scoliastul adaugă euteXfj x a l oux ex
7rapaaxei>fî<; ,,puţin costisitoare şi fără pregătire".
1 0
î n t e x t e s t e : pe unde, p e n t r u cel care merge pe p a r t e a c e a m a i
întărită a poziţiei.
1 1
V e z i amănunte în c a r t e a a I V - a , 21.
1 2
î n t e x t este £uu.(3aai<; = înţelegere, acord, r e z u l t a t în u r m a unor
discuţii.
1 3
T e x t u l este nesigur. K r i i g e r crede că este u n glosem greşit. D r i s -
s e n , în l u c r a r e a De priore V, libro Thucydides, p. 42, corectează
pe £uyyev£Î<; în etjyeveîc;.
1 4
î n text este erei tf/ ÎCTŢJ xaTaXueaOat, i a r scoliastul adaugă coate
oi) to 7rpoCTT]Xov [xovov eyziv dXXâ S T J X O V O T U x a l 7w£pu6tepov „ca
să aibă n u n u m a i ceea ce l i se c u v i n e , c i m a i m u l t " .
1 5
î n t e x t este 7rapavo[xo0sîaav, i a r scoliastul adaugă: „adică acor­
dată împotriva l e g i i " .
1 6
Adică a l ţării respective.
1 7
Aceste libaţii c o n s t a u d i n ofrande de v i n s a u de alte lichide, care
erau vărsate pe pămînt, pe vatră, altar s a u pe a n i m a l u l de jertfă
consacrat u n u i zeu.
1 8
D i o n y s i i l e d i n cetate, n u m i t e şi Marile D i o n y s i i , spre deosebire de
D i o n y s i i l e de l a ţară (Micile D i o n y s i i ) , se ţineau l a A t e n a în l u n a
E l a p h e b o l i o n (martie).
1 9
H y a c i n t h i i , sărbătoare care se ţinea l a S p a r t a în onoarea l u i H y a -
cinthos, personaj legendar, despre care se spunea că e r a i u b i t de
Apollon.

738
 NOTE — CARTEA A V-A

2 8
A p o l l o n A m y c l a i o s , A p o l l o n onorat în oraşul A m y c l a i d i n L a c o n i a .
2 1
î n legătură c u p r i m u l război de zece a n i , v e z i s t u d i u l i n t r o d u c t i v .
2 2
î n legătură c u t r a t a t u l de alianţă dintre lacedemonieni şi atenieni,
yezi studiul introductiv.
2 4
Bătălia de l a M a n t i n e e a s - a d a t , probabil, în l u n a august, 418 î. e. n .
8 4
D e s p r e războiul d e l a E p i d a u r o s , v e z i c a r t e a V , 26.
2 5
î n t e x t este dvSpeţ. E s t e însă v o r b a despre dregători.
2 0
î n t e x t este T O O T O X 6 ypdjxiioc = literă, scrisoare, paragraf.
2 7
î n t e x t este ol noXXoi = c e i m a i mulţi.
2 8
î n t e x t este n u m a i xooţ ini Opdxyjţ d a r este v o r b a , desigur, despre
aliaţii d i n T r a c i a .
2 8
î n t e x t este iSiqp = în p a r t i c u l a r , în opoziţie c u dXXoug = c o m u n i ­
t a t e a cetăţenilor, deci cetatea, polisul, s t a t u l .
8 8
î n t e x t este T 6 tfaxepov £uX>oyov a^xolţ xov napa. o<picy: npoeÎ7rov
fjxeiv = că v o r merge în şedinţa ulterioară, care se v a ţine l a ei
înşişi.
8 1
î n t e x t este n u m a i âî;eX6eîv, d a r trebuie subînţeles xoS T T O A E J X O U ,
aşa c u m face s c o l i a s t u l .
8 8
î n t e x t este d£iouvxo>v xod alxcouivo>v KopivB'iwv £uv0EoOai, i a r sco-
l i a s t u l explică: „Corintienii învinuiau, desigur, pe beoţieni că se
învoiseră c u e i că v o r denunţa t r a t a t u l c u a t e n i e n i i " .
8 8
P a r n a s i e n i i e r a u locuitori ai cetăţii P a r h a s i a , d i n A r c a d i a .
8 4
Neodamozii e r a u străini, de curînd admişi în rîndul cetăţenilor.
8 6
A t i m i a e r a privaţia, parţială s a u totală, de drepturile de cetăţenie.
8 8
N u toate ediţiile sînt de a c o r d c u această formă.
8 7
î n t e x t este £7reaxaXuivoL, i a r scoliastul s p u n e : & V T ! T O U xouxcov
âVXETOC} u i v o d&xoîg vn6 xtov t^opcov „în loc de : aceste ordine
dîndu-li-se de către e f o r i " .
8 8
S c o l i a s t u l explică: „căzînd de acord, desigur, argeienii, corintienii
şi beoţienii".
3 9
î n t e x t este îfv xe x(p 7rapaxux6vri = l a i v i r e a unei împrejurări.
4 0
î n t e x t este oTTţj dv o u y x ^ P V S c o l i a s t u l t r a d u c e : „Cum v a îngădui
împrejurarea". E x a c t este : „Pe ce cale v o r găsi de cuviinţă".
4 1
î n t e x t este xpdrcq) onoim av Suvtovxat lo^upotatcp xaxA, to SuvaTov..
Auvcovxat face dublă întrebuinţarea c u xo 8uvax6v. D a r într-un t r a ­
t a t o astfel de repetiţie este firească.
4 2
O l dpxuvat, l a Argos, a v e a u funcţii similare c u harmoştii s p a r t a n i .
4 8
O l B*jQjiioi)pyoi', l a M a n t i n e i a , e r a u dregătorii care deţineau cele m a i
înalte prerogative.
4 4
7ro).£ţiapxoc, şef a l unei a r m a t e s a u c o m a n d a n t a l unei expediţii
m i l i t a r e însemna: 1) (la A t e n a ) a l treilea dintre cei nouă arhonţi,
u n fel de m i n i s t r u de război şi c o m a n d a n t s u p r e m al a r m a t e i , i a r
m a i tîrziu, preşedinte a l t r i b u n a l u l u i , în faţa căruia se j u d e c a u
procesele m e t e c i l o r : 2) (la S p a r t a ) c o m a n d a n t a l unei ţxopa =
unităţi m i l i t a r e , alcătuită d i n 400 de o a m e n i ; 3) (la T h e b a ) u n
fel de m i n i s t r u d e război; 4) (în E t o l i a ) ofiţer d i n detaşamentele
de miliţie.

739
 N. I. BARBU

4 5
T h e s m o p h y l a c h i i e r a u , în E l i d a , dregătorii însărcinaţi c u s u p r a ­
vegherea respectării legilor.
4 9
'0Xij[X7ua e r a u j o c u r i care se celebrau o dată l a p a t r u a n i l a O l y m p i a ,
în E l i d a , în c i n s t e a l u i Zeus.
4 7
Panathenee, sărbătoare închinată zeiţei A t h e n a , întemeiată, p o t r i v i t
legendei, de eroul legendar E r i c h t o n i o s şi reorganizată de T h e s e u s .
Marile Panathenee se celebrau d i n p a t r u în p a t r u a n i , i a r M i c i l e
Panathenee se ţineau în fiecare a n , l a 28 H e c a t o m b a i o n (aproxi­
mativ iulie).
4 8
O i pa3S ou^oi e r a u u n fel de s l u j i t o r i ai dregătorilor.
4 9
A i n i a n i , populaţie situată l a s u d de T h e s s a l i a , d i n r e g i u n e a A i n i a n a
s a u E n i d a , pe v a l e a superioară a rîului Spercheios.
5 0
Dolopi, populaţie d i n T h e s s a l i a , l a n o r d de A i n i a n i .
5 1
A t a S a x r i p i a = s a c r i f i c i u făcut p e n t r u a obţine t r a v e r s a r e a noro­
coasă a u n u i ţinut s a u t e r m i n a r e a c u succes a unei expediţii m i l i t a r e .
5 2
în t e x t este SiEXeyeaOYjv = a u d i s c u t a t , adică l - a u sfătuit.
5 3
în t e x t este ivoiq x a l 6{i.oiaţ ceea ce, t e x t u a l , înseamnă: „egale
şi l a f e l " .
5 4
în t e x t este x i 7up&Y[xaxa = treburile publice, adică conducerea
m

treburilor publice.
5 5
în t e x t este 6 X I Y O U , ceea ce s c o l i a s t u l traduce foarte bine p r i n
e^alţvTjc; = pe neaşteptate.
5 6
L o h a g i i (ol XoyoLyoy) e r a u : 1) comandanţii unităţilor, formate d i n
100 de o a m e n i ; 2) (la S p a r t a ) comandanţii u n u i Xoxoţ =
A din
X

tiopa, care a v e a 4 0 0 de oameni.

5 7
7revc7)XovTrÎpe<; e r a u corăbii care a v e a u , în total, c i n c i z e c i de vîsle.
5 8
evcofjLoxdpx^? = c o m a n d a n t u l u n e i enomotia.
5 9
evcojjLOTia = s u b d i v i z i u n e a u n u i Xoxoţ, care conţinea 4 pentecostii,
fiecare pentecostie a v e a 4 enomotii, fiecare enomotie 32 de o a m e n i .
6 0
Sciriţii, trupă de infanterie uşoară, corp de elită l a S p a r t a .
6 1
N e o d a m o z i i , vezi. n o t a 34.
6 2
H e r a i , locuitori ai cetăţii H e r a i a .
6 3
M a i n a l i i , locuitori ai ţinutului M a i n a l i a , d i n A r c a d i a .
8 4
Cleonai, locuitori ai cetăţii C l e o n a i , d i n A r g o l i d a .
6 5
Orneaţii, locuitorii cetăţii O r n e a i .
6 6
D i e i , locuitorii oraşului D i u r n d i n p e n i n s u l a A c t e , situată l a nord
de m u n t e l e A t h o s .
6 7
Gymnopediile, sărbătoare anuală l a S p a r t a în c i n s t e a războinicilor
morţi l a T h y r e a , celebrate p r i n d a n s u r i executate de bărbaţi şi
de copii goi.
6 3
S c o l i a s t u l interpretează: „adică i - a u izolat de a p r o v i z i o n a r e s a u de
mare".
6 9
î n t e x t este ScxTravoţ, d a r scoliastul interpretează corect cînd scrie
Sa7cavTjpd = nădejdea este cheltuitoare, în sensul că împinge pe o m
să rişte m u l t .
7 0
S e n s u l este următorul: nădejdea este t r a n d a f i r i e p e n t r u o m , atît
t i m p cît dispune de forţe, d a r a b i a cînd eşuează în p l a n u r i l e sale

740
 NOTE — CARTEA A VI-A

a c e s t a îşi dă s e a m a cît de amăgitoare este speranţa, d a r a t u n c i

n u se m a i poate feri de mrejele ei, căci este p r e a tîrziu.
7 1
Adică n u vă lăsaţi amăgiţi de speranţă.
7 8
î n t e x t este <pocvepd, ceea ce n u poate să însemne, în contextul d a t ,
decît „speranţe întemeiate pe c e v a , p e n t r u a căror realizare există
i n d i c i i raţionale, o b i e c t i v e " , în contrast c u speranţele date de
mantică şi de oracole şi care n u prezintă m o t i v e raţionale şi e v i ­
dente.
7 8
E s t e v o r b a despre piaţa (agora) care a p r o v i z i o n a tabăra atenienilor.

CARTEA A VI-A

Ciclopii,
1
uriaşi creaţi de f a n t e z i a mitologiei. C i c l o p i i e r a u închipuiţi
c a avînd u n ochi în frunte şi c a l o c u i n d în S i c i l i a .
L e s t r i g o n i i , ^ t o t dupăj închipuiri, ar fi fost o populaţie antropofagă
a

d i n S i c i l i a , vecină c u ciclopii.
S i c a n i i , v e c h ţ locuitori a i S i c i l i e i , consideraţi de origine iberică.
8

După o c u p a r e a insulei de s i c u l i , a u rămas n u m a i în p a r t e a de s u d -

v e s t , în ţinutul A g r i g e n t u m .
I b e r i i , v e c h i locuitori ai P e n i n s u l e i I b e r i c e ( S p a n i a şi Portugalia-
4

de a z i ) .
* L i g y e n i i (Myueg) e numele grec a l ligurilor, populaţie străveche de
pe ţărmul de n o r d al Mării T i r e n i e n e , d i n I t a l i a şi G a l i a .
E l y m i i , populaţie d i n v e s t u l S i c i l i e i .
8

S i c e l i i s a u s i c u l i i , populaţia celei m a i m a r i părţi a S i c i l i e i .

7

8ec*)p6c : 1) spectator l a j o c u r i ; 2) deputaţi trimişi de statele gre­

8

ceşti să asiste l a j o c u r i l e de l a O l y m p i a ; să consulte u n oracol,

să p r e z i n t e o ofrandă; 3) m a g i s t r a t (la M a n t i n e e a ) .
• L e o n t i n e n i i , locuitori ai cetăţii elene L e o n t i n i , situată l a nord de
Syracusa.
1 0
S a m i e n i i , locuitori a i insulei .şi cetăţii S a m o s , de pe coasta egeeană
a Asiei Mici.
1 1
E g e s t a n i i , locuitorii cetăţii E g e s t a s a u Segesta, d i n S i c i l i a .
1 2
S e l i n u n t i n i i , locuitorii cetăţii S e l i n u s d i n S i c i l i a .
1 8
Adică fără o stăruitoare chibzuinţă; tinereţea e r a socotită vîrsta
hotărîrilor luate r a p i d şi fără o adîncă judecată.
1 4
A s u p r a a t i t u d i n i i l u i T h u c y d i d e s faţă de A l c i b i a d e s , a se vedea s t u ­
diul introductiv.
1 6
î n t e x t esteî ij7r£pealca, cuvînt^ care c u p r i n d e a l a u n loc toţi oamenii
c a r e s e r v e a u p e c o r a b i e : cîrmaciul, celeustul.
1 6
E s t e v o r b a de vîslaşii (Opavîxai) aşezaţi pe rîndul de sus care a v e a u
vîsle m a i l u n g i , şi a l căror efort e r a m a i m a r e .
1 7
î n t e x t oYjjxeîa = figuri desenate s a u p i c t a t e pe p a r t e a exterioară
a corăbiilor.
1 8
S o l d a t pe o navă.
1 8
P a i a n u l l a început e r a u n cîntec solemn, e x e c u t a t de u n cor, în c i n ­
s t e a l u i A p o l l o n ; m a i tîrziu a început să însemne : 1) cîntec funebru ;

741
 N. I. B A R B U

2) cîntec de l u p t ă ; 3) cîntec de v i c t o r i e ; 4) cîntec de v e s e l i e ; de

cele m a i m u l t e o r i e r a u n cîntec de luptă.
2 0
î n t e x t este xaxdt x£X?) „pe c o r p u r i de trupă", i a r s c o l i a s t u l explică
xaxâ xa£eig „pe rînduri".
2 1
Penteconterele rhodiene e r a u corăbii c u 50 de vîsle, rodiene.
2 2
î n t e x t este E X xacaX6y<Dv adică „ d u p ă registrele d e înrolare".
2 3
Theţii epibaţi e r a u cetăţeni atenieni fără n i c i u n v e n i t , c a r e îşi fă­
ceau s e r v i c i u l m i l i t a r pe corăbii.
2 4
T e r e n u l zeiţei A r t e m i s , care, c a orice teren c o n s a c r a t u n u i zeu, era
pus s u b protecţia unor prerogative speciale.
2 5
î n t e x t este 81 oX'iyoo, i a r s c o l i a s t u l interpretează Siâ xa^ewv =
c u m i j l o a c e rapide.
2 6
î n text este TrpojpoXfj: 1) a r u n c a r e ; 2) e l a n ; 3) a t a c , p u n c t de
a t a c ; 4) debarcare, loc de debarcare. N o i a m t r a d u s p r i n „punctul
de a t a c " . î n c a z u l de faţă „atacul" e r a în fond o d e b a r c a r e .
2 7
î n t e x t e s t e : e i X L vauuxov E C T T I xaOsiXxujuivov. Corăbiile, dacă se
a v e a în vedere o m a i lungă şedere într-un loc* e r a u t r a s e pe u s c a t .
A c i este v o r b a despre operaţia inversă. Cînd se trăgeau corăbiile
în apă e r a s e m n u l că flota se pregătea de plecare.
2 8
Marilor P a n a t h e n e e , a se v e d e a n o t a 47, c a r t e a V .
2 9
E l e g i a este lucrată de S i m o n i d e s , v e z i A r i s t o t e l e s , Rhe~
torica, I , 9.
3 0
„Corabia S a l a m i n i a " , v a s u l de t r a n s p o r t al a m b a s a d o r i l o r trimişi
în m i s i u n i c u c a r a c t e r s a c r u .
3 1
î n adîncime, adică avînd în vedere n u l u n g i m e a f r o n t u l u i , c i lăţi­
mea lui.
3 2
Adică l a u n l o c .
3 3
î n t e x t este x^v E7ctTxr)[XTjv xfjţ X O X U T J C ; = ştiau să fie curajoşi
cînd trebuie.
3 4
î n t e x t este xaxo£uvexcoxEpoi> = c u gînduri m a i rele, v i c l e a n , l i p s i t
de scrupule.
3 5
î n t e x t este T33 S i x a i t b f i a n , i a r s c o l i a s t u l lămureşte: â;j7rep Xeyo-
fxevov Sixaio9av£c; sazi „după c u m ceea ce se spune a r e aparenţa
dreptăţii".
3 6
Mesogeea, e r a o fîşie de pămînt.
3 7
U n .stadiu a v e a 177,6 m .
3 8
C a r e se n u m e a L y s i m e l e i a , v e z i V I I , 43, 2.
3 9
î n t e x t este E7U)(eipo{mv „întreprind, încep u n l u c r u , t r e c l a a c ­
ţiune".
4 0
î u t e x t este xoîx; vKripezox; care, l a armată, e r a u u n fel de s l u j i t o r i
ai ofiţerilor, u n fel de ordonanţe c i v i l e care însoţeau o a s t e a .

CARTEA A VII-A.

1
L o c r i i e p i z e p h y r e i o c u p a u o cetate elenă d i n s u d u l I t a l i e i , situată
l a nord de R h e g i u m , pe coasta Mării I o n i c e , între p r o m o n t o r i i l e Z e -
p h y r i o n şi C o c y n t h o n .

742
 NOTE — CARTEA A VII-A

2
E s t e I e t a i C a z i I e t o în n o r d - v e s t u l S i c i l i e i .
8
în t e x t este: „prin p r i l e j u l dezertării ceea ce n u spune m a r e l u c r u " .
4
în t e x t este: = pe l a solstiţiul care este aici cel [de i a r n ă ] " .
5
E s t e v o r b a de războiul început în a n u l 431 î.e.n.
6
T a l a n t u l e r a o monedă teoretică, echivalentă c u şase m i i de d r a h m e ,
adică o sută de m i n e .
7
Peltaşti: soldat de infanterie uşoară, înarmat c u s c u t u l .
8
C e n t o r i p i , locuitori ai cetăţii C e n t o r i p a s a u C e n t u r i p a e (azi Centorbi)
în S i c i l i a .
9
A l i c y e i i , locuitorii cetăţii A l i c y a i s a u H a l y c i a e , situată în v e s t u l
Siciliei l a s u d de Segesta.
1 0
I a p y g i , populaţie illyrică d i n s u d u l I t a l i e i , l o c u i n d în regiunea
Apulia.
1 1
Messapi, populaţie de origine illyrică, l o c u i n d în C a l a b r i a , l a n o r d
de I a p y g i .
1 2
î n text, e7TC0Ti8a<; bucăţi de l e m n , puse de o parte şi de a l t a a
p i n t e n u l u i prorei, c a nişte- u r e c h i , care apărau p i n t e n u l şi-i mărea
suprafaţa de izbire.
1 3
în t e x t este r\ yujxvyjTeia „corpul de trupe uşoare a l s y r a c u s a n i l o r " .
1 4
î n t e x t este axaupcbjxaxog „în loc de port b a r i c a d a t " .
1 5
O pletră măsura 29,6 m .
1 8
Epimeleţii e r a u u n fel de c o m i s a r i , care a v e a u diferite s a r c i n i .
1 7
U n fel de prăjini care, depăşeau corăbiile şi de care e r a u legaţi d e l ­
finii de p l u m b . Aceştia, cînd cădeau pe corăbiile duşmane, le sfă-
rîmau schelăria şi le s c u f u n d a u .
1 8
Chioţi, locuitori ai insulei Chios.
1 9
D r y o p i i de aici erau o populaţie pelasgică, aşezată în p a r t e a de
nord a E u b e e i . Alţii l o c u i a u în A r g o l i d a .
2 0
M e t h y m n e e n i i erau locuitori a i cetăţii M e t h y m n a , d i n i n s u l a L e s ­
bos.
2 1
Tenedienii e r a u locuitorii insulei Tenedos.
2 2
A i n i e n i i , locuitorii cetăţii A i n o s d i n T r a c i a , de l a g u r a H e b r u l u i
(azi Mariţa).
2 3
R h o d i e n i i , locuitori ai cetăţii R h o d o s , d i n i n s u l a c u acelaşi n u m e .
2 4
C y t h e r i e n i i , locuitori ai insulei C y t h e r a .
2 5
G e l i e n i i , locuitori ai cetăţii G e l a , d i n S i c i l i a .
2 6
T h u r i i e r a u locuitorii cetăţii T h u r i o i .
>

2 7
Metapontienii, locuitori ai cetăţii M e t a p o n t i o n .
2 8
I a p y g i i , v e z i n o t a 10.
2 9
Neodamozii, a se v e d e a n o t a 34, c a r t e a V .
3 0
T a x i a r h i i , comandanţii unor unităţi de infanterie, care e r a u c a m
de mărimea u n u i b a t a l i o n .
3 1
î n t e x t este ^e'iYfxaxi, adică ,,şirul de vase, trireme, vase m a i m i c i şi
bărci, care c o n s t i t u i a u u n fel de p o d de v a s e " .
3 2
Acoluţi, „servitori", „ordonanţe", „vistavoi", s l u j i t o r i c i v i l i ai solda­
ţilor.
5 3
O cotilă = 0,27 1.

743
 N. I. B A R B U

CARTEA A VIII-A

1
Adică fruntaşii care l u a u cuvîntul în a d u n a r e a p o p o r u l u i . D e r e ­
m a r c a t că n u este folosit a l t cuvînt, care să arate trecerea lor în
faţa poporului.
8
î n text este : xpYjCTjxoXoy otţ xe x a l (idvieai x a l 6776001 i c x o T e auxouţ
Oeidaavxeţ kn^mvoiv „tălmăcitorii de oracole şi prezicătorii şi toţi
cîţi, prezicînd, le t r e z e a u nădejdea că v o r cuceri S i c i l i a .
* Duşmanii de acolo, d i n j u r u l A t e n e i .
* H a r m o s t e l e , g u v e r n a t o r s p a r t a n s t a b i l i t în cetăţile d o m i n a t e .
5
V e z i c a r t e a a V l l - a , n o t a 18.
6
E r y t h r e i , locuitori a i cetăţii E r y t h r a i (azi R i t r i ) , oraş în I o n i a .
7
î n text este CTTpaTTjyoţ şef, c o m a n d a n t , s u v e r a n .
* Adică în ţinuturile de l a m a r e .
9
P e r i e c i i , v e z i n o t a 104 c a r t e a I .
1 0
I s t m i i l e , j o c u r i l e care se ţineau l a i s t m u l C o r i n t i c .
1 1
G e o m o r i i : l a A t e n a e r a u ţărani c u l t i v a t o r i , bogaţi s a u săraci.
1 2
Celetos, corabie uşoară, c a i c .
1 3
E u m o l p i z i i , urmaşii l u i E u m o l p e s , familie sacerdotală l a A t e n a .
1 4
C e r y c i i , familie sacerdotală l a A t e n a .
1 5
C e i cinci m i i , a d u n a r e a celor c i n c i m i i .
1 8
T h e r a m e n e s spre deosebire de T h e r i m e n e s .
1 7
P h r y c t o r i , străji care t r a n s m i t e a u semnale p r i n focuri aprinse.
1 8
C y n o s s e m a înseninează „mormîntul cîinelui".
1 9
Această frază constituie o interpolare. D e fapt t e x t u l l u i T h u c y d i d e s
n u este t e r m i n a t . C o n t i n u a r e a a fost reluată de X e n o p h o n ,
în Hellenice, apărută în E d i t u r a Ştiinţifică, în 1965.
INDICI
 A
Abdera, cetate pe coasta egeică a
T r a c i e i , azi B a l a s t r a .
Abydos, a z i Nagara, oraş pe ţărmul
asiatic a l Hellespontului, în punctul unde
rttrîmtoarea era m a i îngusta.
Acamantis, trib attic, numit după
A c a m a s , fiul l u i Theseus.
Acanthos. s p a r t a n , atestat n u m a i l a
T h u c , V , 19, 2 ; 24, 1.
Aca/ithos, a z i Terisos, oraş în C h a l c i ­
dica, situat pe istmul A c t e , aflat între
golfurile S t r y m o n i c şi Singitic.
Acharnania, regiune situată în vestul
Greciei. I , a nord este mărginită de gol­
ful Ambracic, l a vest de Marea Ionică,
l a s u d de golful Corintic.
Acesincs, azi Fitime d i A l c a n t a r a ,
rîu în estul Siciliei, l a poalele E t n e i ,
lîngă Tauromenium. N u m i t şi Asinius
sau Asines.
Achaia, regiune nordică a Pelopone­
sului, numită şi Aigialeia, situată d e - a
lungul golfului C o r i n t i c .
Acharnai, cel m a i populat dem d i n
A t t i c a , aparţinînd tribului Oineis. Situat
l a nord de A l e n a , l a poalele muntelui
Aigalcos.
Achelous (Aspropotamos), fluviu, c a ­
re desparte A c h a r n a n i a de E t o l i a şi se
varsă în golful Calydonios. P r i n n i s i ­
purile sale depuse l a vărsare, cîteva d i n
insulele E c h i n a d e s-au unit c u ţărmul
acharnanic.
Acheron, numele m a i multor rîuri.
I , a T h u c y d i d e I , 46, 4, este vorba despre
cel numit a z i F a n a r i o t i k o s , care curge
în regiunea Thesprotis din E p i r şi se
varsă în l a c u l Acherusia, de pe ţărmul
Mării Ionice.
Acherusia, l a c mlăştinos l a gura rîului
precedent, Acheron.
Aerai, oraş grec în Sicilia, l a vest de
S y r a c u s a , în interiorul insulei. A z i
Palazzolo.
Acraion Lepas, situat în Sicilia, lîngă
F l o r i d i a , a z i C a v a d i Culatrello.
Acragas, a z i Girgenti s a u Agrigento,
oraş situat în sudul Siciliei, l a 4 k m
depărtare de ţărmul mării, numit
Agrigentum în epoca romană.
Acrotohooi, oraş în peninsula A c t e ,
d i n Chalcidica, aşezat l a poalele munte­
l u i Athos.
Acte, cea m a i de răsărit limbă de pă­
mînt d i n Chalcidica.
747
Action, (latineşte Acţiuni) azi A t e r i ,
limbă de pămînt nisipos, de forma unui
triunghi, vîrful c e l m a i de nord-vest a l
Acharnaniei, îu faţa E p i r u l u i , l a i n t r a ­
rea în golful Ambracic. Acolo O c t a v i a n
v a repurta celebra s a victorie împotriva
lui Antoniu şi Cleopatra l a 31 î. e.n.
Adeimantos, tatăl l u i Aristeus. Amă­
nunte l a Herodot, V I I I , 5.
Admetos, rege a l molossilor pe l a
470 î.e.n.
Aiantides fiul l u i Hippoclos, tiran
în I^ampsacos, căsătorit c u Arhedice,
fiica lui Hippias, tiran l a Atena.
Aigaleos, munte în A t t i c a , l a n o r d -
vest de A t e n a .
Aigina (azi E g i n a ) insulă situată l a
sud de A t e n a , în golful Saronic.
A igition (azi Veluhovo) localitate în i m ­
periul E t o l i e i , pe malul rîului Daphnos.
Aineias, fiul l u i Okytos. Atestat l a
T h u c , I V , 19.
Ainesias, efor s p a r t a n , se găseşte
atestat l a T h u c , I I , 1 şi l a Xenophon
Hell., I I , 3, 9.
Ainos, (azi E n o s ) oraş vechi în T r a ­
cia, l a vărsarea fluviului Helros (Mari-
sta). înainte de secolul a l V - l e a se
numea şi P o l t y m b r i a .
Aioladas, atestat l a T h u c , I V , 91.
Aioleis, numele unui popor care îşi
revendica de strămoş pe Aiolos, tatăl
lui A t h a m a s şi care locuia în I,esbos,
Cume etc. în antichitate, numele a fost
dat T h e s s a l i e i şi locuitorilor ei. P e de
altă parte, eolienii erau socotiţi colonişti
a i beoţienilor.
Aeoli. instdae (insulele E o l i c e s a u
lyipare) arhipelag v u l c a n i c în nord-
vestul Siciliei, în Marea Tireniană, con­
stituit d i n insulele I i p a r e , Strongyle (azi
Y
S t r o m b o l i ) , D i d y m c ( S a l i n a ) , Phoenicussa
(Fehcudi), Ericusa (Alicudi), Hiera
(Vulcano), E u o n y m o s ( P a n a r i a ) , H i c e s i a .
Asimides, c i t a t n u m a i l a T h u c , 1,47.
Aison a t e s t a t l a T h u c , V , 40, 3.
Aitheeis, locuitori a i cetăţii A i t h e i a ,
în I^aconia.
Aithiopia, E t i o p i a , ţară situată l a s u d
de E g i p t , în S u d a n u l şi A b i s i n i a de a z i .
Pe vremea l u i Herodot ( I I , 86),
E t i o p i a începea l a P h i l a i şi l a stînca de
la Syena.
Aitna (lat. Aetna) ( E t n a ) munte
v u l c a n i c în S i c i l i a .
 INDICI

Atolia, E t o l i a , regiune în vestul G r e ­ 3 ; 26, 32; 3 3 ; 6 9 ; 7 6 ; 9 2 ; 5 ; Diodor

ciei, mărginită l a nord de E p i r şi T h e s ­ X I I , 55, 5.
s a l i a , l a vest de A c h a r n a n i a , l a sud de Alcinadas, atestat l a T h u c . V , 24.
golful C o r i n t i c . Alciphron, atestat n u m a i l a T h u c ,
Aitoli, (etolieni) locuitori a i E t o l i e i . V , 59.
Agamemnon, fiul l u i Atreus, fratele l u i Alcisthenes, atestat l a T h u c , I I I , 91.
Menelaus şi soţul Clitemnestrei, rege în Alcmaion, atestat l a T h u c , I I , 102,
My'cene; puterea l u i se întindea pe o m a ­ 5, 6.
re regiune din Pelopones. în calitate de Alcmaionidai, membrii uneia dintre cele
comandant suprem a l acheilor, e l poseda m a i ilustre familii attice carejpretindeau
o sută de corăbii. că se t r a g din Alcmaion, fiul l u i Sillos
Agatharchides, menţionat numai l a şi strănepotul lui Nestor. Acesta, p o t r i ­
T h u c , I I , 83. v i t tradiţiei, după ocuparea Pelopone­
Agatarchos, comandant al flotei sului de către heraclizi, ar fi fugit l a
syracuzane în 413, atestat l a T h u c , A t e n a , unde s-ar fi încetăţenit.
V I I , 25 ; 70 ; Diodor din Sicilia, X I I I , Alexandros, rege a l Macedoniei, fiu»
13, şi Dionysos din Halicarnas. în a l l u i Amynthos I şi tată a l lui P e r ­
lucrarea De Thuc, rînd 26. diccas, a trăit între 498 — 454 î. e.n.
Agesandros, atestat numai l a T h u c , A fost poreclit „filoelenul".
I , 139, 3. Alexarchos, atestat l a T h u c , V I I ,
Agesandridas, fiul l u i Agesandros, 19, 4.
spartan, comandantul unei flote, t r i ­ Alexicles strateg a t e n i a n , citat l a
mis în E u b e e a , a învins pe atenieni T h u c , V I I I , 92, şi I«ycurgos, Leocv*
l a E r e t r i a . Menţionat de Thuc. în 115.
V I I I , 91, 2 ; 9 4 ; 95, 2 şi X e n . HelL, Alexippidas, efor în a n u l 412/11»
I , 1, 13, 17. atestat l a T h u c , V I I I , 58, 1 şi X e n .
Agesippidas, menţionat numai de Hell., I I , 3, 10.
T h u c , V , 56. Almopi, vezi A l m o p i a .
Agis, rege spartan, descendent a l AImopia, ţinut locuit de almopi, între
familiei Eurypontizilor, născut d i n E o r d a i a şi Pelagonia în Macedo­
Archidamos şi Lampidos. Principalele nia.
lui fapte sînt expuse de T h u c , 111,39; Alope (azi Melidoni), oraş situat în
I V , 2 ; V , 54, 57, 59, 61, 65, 71, 72, 73 ; ţinutul locrilor opuntieni, pe golful
V I I , 17, 27; V I I I , 5; şi Xenof. Eubeic
HelL, I, 1, 35; I I , 3, 17; Diodor X I I I , Alyzia, oraş situat pe coasta de vest
107, 2; Plutarh, Agis. a Acharnaniei.
Agraidt, locuitorii d i n Agraia, regiune Ambracia, a z i A r t a , oraş situat în
care ţinea de A t i l i a . începînd din ves­ partea de sud a teritoriului Thesprotis,
tul muntelui Thyamos, A t i l i a este stră­ în E p i r .
bătută în răsăritul c i de rîul Achelous. Ameiniades, fiul l u i Philcmon, ates­
în timpul războiului peloponesiac, îşi tat l a T h u c , I I , 67. 2 şi 3.
aveau încă regele lor ( T h u c , I I I , 111, Ameinias, lacedemonian, atestat l a
114). T h u c . I V , 132, 3.
Agrianes, popor t r a c , care locuia l a Ameinocles, constructor de corăbii
izvoarele rîului S t r y g m o n , l a munţii corintian, atestat l a T h u c , I , 13; P l i n .
Rhodope. Violenţi şi războinici, ei Nat. Hist. V I , 207, Dionys. H a l . Thuc,
erau buni arcaşi. Sînt menţionaţi de 19.
T h u c , I I , 56. Pohybios, I I , 65; X , 42. Ammeas, atestat l a T h u c , I I I ,
Aeimnestos, atestat l a T h u c , I I I , 52, 5. 22, 3.
Alcaios, arhonte atenian, menţionat Amorges, fiu natural a l l u i Piss</uth-
de T h u c , V , 191, 25; Diod. X I I , 73; nes, satrap persan.
Athenaios V , 215, 218, b. e. Ampelidas, atestat l a T h u c , V,
Alcamenes, s p a r t a n , fiul l u i Sthene- 22, 2.
laidas, comandant a l flotei pelopo­ Amphiaraos, 1) tatăl l u i Amphilo-
nesiene în 412 ( T h u c , V I I I , 5, 1; chos, atestat l a T h u c , I I , 68, 2 ; 2)
8, 2 ; 10, 3, 11, 3). tatăl l u i Alcmeon, I I , 102, 5.
Alcibiades, fiul l u i Cleinias şi a l Amphias, fiul l u i E u p a i d a s , atestat
Deinomachei, fiica l u i Megacles, A l c - l a T h u c , I V , 119, 2.
meonid, şi nepoată a legiuitorului Amphidoros, tatăl l u i Menecrates,
Cleisthenes. Amănunte l a Plutarh, atestat de T h u c , I V , 119, 2.
Vieţi parai., v o i . I I , E d i t . Ştiinţifică. Amphipolis (azi Neohori), oraş situat
Alcidas, comandantul unei flote pe­ l a gura Strymonului (Strimo). D a t o r i ­
loponesiene. A m i n t i t l a T h u c , I I I , 16, tă poziţiei sale geografice, l a început s e

748
 INDICI

numea Ennea Hodoi „nouă d r u m u r i " . Anthemos, vechi oraş macedonean

A v e a o mare importanţă comercială şi
.strategică.
Amphissieni, locuitori a i localităţii
Amphissa.
Amphissa (azi Salona) oraş în ţinu­
t u l locrilor ozoli, l a nord-vest de Delphi.
Amyclai (azi Ceauşi), oraş vechi d i n
Pelopones, situat în valea rîului E u r o -
t a s , l a sud de S p a r t a .
Amyntas, fiul lui Philippos, nepot a l
regelui Alexandros I a l Macedoniei, a
fost susţinut de Sitalces, rege a l t r a ­
cilor, împotriva l u i Perdiccas I I .
Amvrtaios, egiptean, a luat parte l a
răscoala l u i Inaros împotriva perşilor
şi s-a proclamat c a prinţ independent
în teritoriul de l a gurile Nilului.
Anaceion, templu dedicat Dioscurilor,
•situat în partea de nord a Atenei, în
preajma Theseionului. Templul
picturi murale executate de Polygnotos
şi Micon.
Anactorion (lingă actualul Voniţa),
oraş situat pe coasta de nord a A c h a r ­
naniei, l a intrarea în golful A m b r a c i c ,
întemeiat, pe l a 630 î. e. n . , de
corintieni, probabil împreună cu cor-
circeonii.
situat în interiorul peninsulei Chalcidlce.
Anthene s a u A nthana, localitate situată
în regiunea C y n u r i a , în nordul l a c o n i c i ,
pe care lacedemonienii a u cucerit-o
de l a argeieni şi a u dat-o s-o locuiască
egineţii alungaţi de atenieni.
Anticles, strateg atenian în anul 440,
atestat l a T h u c , I , 117.
Antigenes, atestat l a T h u c , I I , 23, 2.
Antimenidas, atestat l a T h u c , V , 42.
Antimnestos, atestat l a T h u c , I I I ,
105, 3.
Antiochos, rege al orestilor, atestat
numai l a T h u c , I I , 80, 6.
, Antiphemos, rhodian din Iyindos, care,
împreună c u ascendenţi a i tiranului
Gelon, a întemeiat G e l a .
Antiphon din Rhamnus, celebrul o r a ­
tor, autor de tetralogii, presupus pro­
avea fesor a l l u i Thucydides.
Antippos, atestat l a T h u c , V , 19,
2 ; 24.
Antissa, oraş situat pe costa de nord-
vest- a insulei I^esbos, lîngă a c t u a l u l
cap E v r e o k a s t r o n .
Antisthenes, spartan, comandant de
flotă în a n u l 411.
Apkrodisia, localitate în I a c o n i a ,
v

Anaia (azia Ania), oraş situat l a coasta atestată l a T h u c , I V , 56.

egeană a Asiei Mici, l a sud de E p h e s . Aphytis, oraş trac în C h a l c i d i c a , pe
Anapos, nume a două rîuri; unul coasta de est a peninsulei Pallene.
în Acharnania, lîngă oraşul Stratos şi Apidanos, rîu care izvorăşte d i n
altul în Sicilia, vărsîndu-se în Marea partea de nord a muntelui O t h r y s ,
Ionică, l a Syracusa. Thucydides le po­ în A c h a i a Phthiotis, în Thessalia, I n
meneşte pe amîndouă. apropiere de Pharsalos.
Anaxaniros, din T h e b a , atestat n u ­ Apodotoi, populaţie semibarbară, c a ­
m a i l a T h u c , V I I I , 100, 3. re locuia în sud-estul E t o l i e i , pe cursul
Anaxilos, fiul l u i Cretines, de o r i ­ superior a l rîului Daphnos, deasupra
gine meseniană, t i r a n în Rhegium şi locrilor ozoli.
apoi în Zânele. Apollodoros, tatăl lui Charicles, atestat
Andocides, fiul lui Leogoras, celebru l a T h u c , V I I , 20.
orator atenian, implicat în afacerea Apollon, zeu a l luminii, apoi a l a r t e ­
mutilării hermelor. A se vedea T h u c , I I , lor, a l muzicii şi a l poeziei, fiu a l l u i
23, 24; V I , 60. Zeus, zeul luminii şi a l IyCthoei, zeiţa
Androcles, atenian d i n demul P i t - nopţii.
thos, duşman de m j a r t e a l lui Alcibiades. Apollonia (azi Pojam), oraş situat
A se vedea T h u c , V I I I , 6 5 ; Aris- în sudul I l l y r i e i , pe teritoriul locuit de
toph. Vesp. 1187; P l u t . Alcib. 19. taulanţi, aproape de gura rîului Aoos.
Anlrocrates, erou platean, avea u n Arcadieni, locuitori a i Arcadiei.
altar situat lîngă drumul care Arhadice, fiica tiranului Hippias.
ducea de l a Plateea l a T h e b a , l a izvo­ A se vedea T h u c , V I , 59 şi Aristot.
r u l Gargaphia. Rhst., I , 1367, care spune că inscripţia
Andromedes, atestat l a T h u c , V , 42. de pe mormîntul ei a fost concepută
Androsthenes, fiu a l l u i Iyochaios, a r - de poetul Simonides.
c a d i a n d i n Mainalos. Archelaos, fiu a l regelui Macedoniei,
Andros, cea m a i de nord insulă d i n Perdiccas I I şi a l unei sclave, a urmat
grupul Cycladelor. tatălui său l a tron, în 413 î.e.n., după
Ameristos, fiu a l lui Spsrthias. A se ce şi-a deschis calea l a tron p r i n sînge.
vedea Herodot, V I I , 137 şi T h u c , I I , 67. P r o b a b i l a fost a l fratelui său născut
Antandros (lîngă actualul Avdgilar), din Perdiccas şi Cleopatra. Archelaos a
străvechi oraş t n Mysia, l a poalele avut c a f i i pe Orestes şi pe A m y n t h a s ,
muntelui I d a . care ulterior a u devenit pe rînd regi.

749
 INDICI
Archestratos, fiu a l l u i I,ycomedes,
comandant atenian, care a l u p t a t I n
432 împotriva l u i Perdiccas.
Archetimos, comandant corintian, ates­
t a t numai l a T h u c , I , 29, 2.
Archias, 1) d i n C a m a r i n a , căpetenie
a partidei syracusanilor, atestat numai
l a T h u c , I B , 2 5 , 7 ; 2) d i n Corint, fiu
a l l u i Enagetos, heraclid, a l zecelea
urmaş a l l u i Temenos, întemeietorul
Syracusei. A se vedea T h u c , V I , 3, 2.
Marmor P a r i u m . 31. Theocrit. X X V I I I ,
17, Strabo, V I I I , 380.
Archidamos, fiu a l l u i Zeuxidamos,
rege a l Spartei, prieten a l l u i Pericles.
A se vedea detalii l a T h u c , I , 79, 2 ;
I I , 10, 12, 13, 19, 20, 47, 71, 72, I I I , 1.
Archonides, rege a l sciţilor, l a H e r l i t a .
P e l a 446 î.e.n., împreună c u Ducetios,
a întemeiat Cale A c t e în Sicilia. A murit
pe l a 414 î.e.n. A se vedea T h u c ,
V I I , 1, 4 ; D i o d . , X I I , 8, 2.
Arcturus, 1) constelaţie; 2) stea în
constelaţia Văcarului, care este vizibilă
pe l a mijlocul l u i septembrie. • 28; D i o d . , I X , 1, 4; X , 16.
Argilos sau Bisaltia, oraş în T r a c i a ,
l a vest de gura S t r y m o n u l u i , pe coasta
egeică.
Argino, promontoriu în I o n i a , pe
coasta asiatică d i n dreptul insulei Chios.
Argos, oraş în Argolida, l a poalele
de răsărit ale muntelui I^arissa, celebru
pentru templele următoarelor zeităţi
care se aflau acolo: Hera, Zeus,
Apollon.
Argos Amphilochicon, oraş principal
a l regiunii muntoase A m p h i l o c h i a , situat
între E p i r şi E t o l i a , aproape de ţărmul
golfului Ambracic.
Arianthides, fiul l u i L y s i m a c l i i d e s ,
atestat numai l a T h u c , I V , 91.
Ariphron, tatăl l u i Hippocrates, ates­
tat numai l a T h u c , I V , 66, 3.
Aristagoras, fiul l u i Molpagoras d i n
Milet. P e l a 500 î.e.n. a determinat
pe perşi să pornească o expediţie împo­
t r i v a insulei Naxos, în interesul exilaţilor
naxieni. îmboldit de Histiaios a pornit
răscoala cetăţii împotriva regelui per­
şilor. N u i - a putut atrage pe spartani
de partea sa. Răscoala ionienilor a luat
o întorsătură r e a . A părăsit Miletul şi
a dus o colonie l a Myrcinos, în T r a c i a ,
încereînd să cucerească cetatea E n n e a
Hodoi (Amphipolis), a căzut în l u p t a
împotriva edonilor d i n T r a c i a , în 497.
Aristarchos, atenian, înflăcărat a r i s ­
tocrat, căpetenie a celor patru sute. A
se vedea T h u c , V I I I , 90, 1, 98, X e n .
Hell., I , 7, 2 8 ; I I , 3, 46.
Aristeus, 1) c o r i n t i a n , fiul l u i A d e i -
mantos, comandant l a Potideea (Herod.
V I I , 1371, T h u c , I , 60, I I , 6 7 ) ; 2) fiu
750
a l l u i Pellichos, comandant corintian
atestat l a T h u c , I , 29.
• Aristeides (Aristide) 1) fiu a l lui I^y-
simachos, celebru bărbat atenian, a d ­
versar a l l u i Themistocles; (Plut. Vieţi
parai. I I ) ; 2) fiu a l lui Archippos ( T h u c ,
I V , 5 0 ; D i o d . X I I , 72, 3 ) ; 3) comandant
atenian ( T h u c , I V , 75).
* Aristocles, lacedemonian, fiu a l l u i
Pausanias, fratele l u i Pleistoanax ( T h u c .
V , 16, 2 ; V I I , 13) comandant lacede­
monian, atestat numai l a T h u c , V ,
71, 3, 72.
Aristocleides, atestat numai l a T h u c ,
I I , 70.
Aristocrates, fiul l u i Scellos d i n A t e n a ,
aristocrat c u vază. A se vedea P l a t o n ,
Gorg. 472, Aristoph., Păs., 1 2 , 6 , T h u c ,
V , 19, 2 4 ; V I I I , 89, 2 ; 92, 4.
Aristogeiton, alături de Harmodios,
ucigaş a l l u i Hipparchos. E i erau d i n
demul Aphidnai, d i n tribul A i a n t i s .
Amănunte l a H e r o d . , V , 5 5 ; V I , 23 şi
u r m . ; T h u c , I . 20; V I , 5 5 - 5 9 ; Arist.
!•> Ariston, fiul l u i P y r r i c h o s din Corint,
cîrmaci de corabie. Amănunte l a T h u c . ,
V I I , 3 9 ; Diod., X I I I , 10; P l u t . , Nic,
20, 25.
Aristonous, 1) d i n I^arissa, atestat l a
T h u c , I T , 22;2) din G e l a , întemeietor a l
oraşului A c r a g a s , împeună c u Pystilos.
Aristonymos, atenian, a dus t r a t a t i ­
ve c u Brasidas în a n u l 423. Atestat
l a T h u c , I V , 122.
Aristophon, membru a l grupului ce­
lor p a t r u sute. Atestat numai l a T h u c ,
V I I I , 86, 9.
Aristoteles, fiu a l l u i Timocrates,
comandant atenian, atestat l a T h u c ,
I I I , 105, 3.
i Arnai, localitate în Calcidica mace-
donică, l a sud de A u l o n şi de Bromiscos.
Arne, oraş în T h e s s a l i a .
Arnissa (azi Ostrovo), oraş în macedo­
n i a în regiunea E o r d a i a , pe lacul
Begorritis (Ostrcv), între Heracleia
Pelagonica (azi Bitolia) şi E d e s s a (azi
Vodena).
Arriana, localitate în Chersoncsul
tracic.
Arribaios (sau Arrabaios) rege a l l y n -
cestilor, atestat l a T h u c , 79, 2 ; 83,124.
Arsaces, atestat numai l a T h u c , V I I I ,
108, 14.
Artabazos, nume ale diferiţilor perşi
cu vază. Artabazos I a condus armata
lui X e r x e s împotriva grecilor în 480.
C a satrap a l ţinutului D a r c y l i t i s , a dus,
! n 477, tratativele c u Pausanias ( T h u c ,
I , 129—133, 5). Artabazos I I a luptat,
între 460—455, împotriva l u i Inaros
şi a aliaţilor săi atenieni. T h u c , I , 109.
 INDICI
Artaphernes, persan trimis de A r t a -
x e r x e s I , în a n u l 425 î.e.n., l a S p a r t a
( T h u c . , I V , 50).
Artas, prinţ m e s a p i c în t i m p u l răz­
boiului peloponesiac, aliat al ateni­
enilor. Amănunte l a T h u c , V I I , 3 3 ;
Polemon, frg. 89, Athenaics, I I I , 108, F .
Artaxerxes, fiul l u i X e r x e s , rege a l
perşilor, numit şi ,,Mînă Iyungă". A
domnit între 4 6 5 - 4 2 4 .
Artetnision, localitate situată în nor­
d u l insulei E u b e e a , în faţa coastei de
sud a peninsulei Magnesia, celebră
p r i n templul zeiţei A r t e m i s Proseoa.
Artemisios, lună lacedemoniană.
Artynai, membri a i sfatului sau m a ­
gistraţi în A t e n a , Argos, Mantineea.
A sine, v e c h i oraş în Argolida, l a m a ­
re, în j u r u l N a u p l i e i .
Asopios, 1) tatăl l u i Phormion (gene­
r a l a t e n i a n ) ; 2) fiul l u i Phormion. A se
vedea T h u c , I , 64, 2 ; I I I , 7.
Asopolaos, atestat numai l a T h u c ,
I I I , 2, 3.
Asopos (azi V u r i e n d i ) , rîul p r i n ­
cipal a l Beoţiei care izvorăşte din m u n ­
tele Cytheron şi se varsă în marea E u b e e i
în apropiere de Oropos. U n alt Asopos
(azi Aghios Gherghios) curge în regiunile
P h l i a s i a şi S i c y o n i a d i n norc!ul Pelopo­
nesului.
Aspendos (azi B a l k i s ) , oraş în F a m -
philia (sudul Asiei Mici), pe malul stîng
al Eurymedonului.
Asinaros (azi F a l c o n a r a ) , rîu pe
coasta de est a Siciliei, între Syracusa
şi Helorus.
Astacos (azi Dragamesto), oraş în
A c h a r n a n i a , n u departe de mare.
Astymachos, fiul l u i Asopalos, teban,
atestat l a T h u c , I I I , 53.
Bacchios, apelativ a l zeului Dionysos,
întrebuinţat în poezie (Homer, Imnuri
X I X , 4 6 ; Soph., O . R . , 1105; E u r . , Cycl.,
74 etc.) apelativ de cult în Corint (Paus.,
I I , 2, 6 ) .
Battos, comandant corintian în anul
425, atestat l a T h u c , I V , 43.
Beroia (vezi V e r i a ) , oraş în regiunea
macedoniană E m a t h i a , l a picioarele
muntelui Bermios.
Bisaltai, locuitori a i regiunii B i s a l t i a ,
care se întindea l a apus de partea infe­
rioară a S t r y m o n u l u i , de l a Amphipolis
şi Argilos pînă l a H e r a c l e i a Sintica.
Bithyni, locuitori a i regiunii situate în
p a r t e a asiatică a Bosforului, care m a i
înainte fusese locuită de bebryci. B i -
t h y n i i sînt numiţi de Herodot ( I I I , 90)
de T h u c . ( I V , 75), Xen.,Anabasis..., HelL,
I , 3, 2 ; V I , 2, 1 7 ; V I , 4, 1) „tracii
din A s i a " .
751
Astyochos, monarh s p a r t a n în amil
412/411. Amănunte l a T h u c , V I I I ,
23, 3 8 0 ; 5 0 ; 8 4 - 5 ; X e n . , HelL, I , 1,
31, P l u t . , Ale, 25.
Atalante, insulă mică lîngă consta
regiunii ocupată de l e c r i i opunţieni,
în faţa E u b e e i .
Atena (Athenai), oraş, capitala
A t t i c i i , situat la o oarecare distanţă
de golful Saronic, de care se leagă prin
portul Pireu.
Athenaios, fiul lui Pericleid?s, spartan,
atestat l a T h u c , I V , 119; 122.
Athenagoras, fruntaş a l pcpoiului în
Syracusa, atestat l a T h u c , V I , 35—40.
Athos, munte, l a capătul peninsulei
A c t e d i n Chalcidica.
Atintanes, numele locuitorilor din Atin-
tania, regiunea din partea de nord-vest
a E p i r u l u i , scăldată Ce rîul A c c s .
Artamyttion sau Adramyiion (azi E d r e -
mid), oraş situat pc ţărmurile din
golful de pe ceasta Asiei Mici, din faţa
insulei I<esbcs.
Atreus, fiul l u i Pelops şi a l Hippo-
damiei, fratele lui Thyestes. Agnmemnon
şi Menelau erau fiii lui Ati»i:s.
Attica, regiune în Gr<cia centrală,
între Boeţia, E u b e e a şi Megara, avînd
de capitală A t e r n .
Aulon, vale prin care lr.cul Boîbc, din
nordul Chalcidicei, se versă în golful
Strymcnic.
Autocles, fiul lui Tclruaics, strateg
atenian în anul 424 î.e.n., atestat l a
T h u c , I V , 5 3 ; 119, 2.
Axios (azi V a r d a r ) fluviu în Macedo­
nia, izvorînd din muntele Scardcs, stră-
bătînd regiunea paicnilor şi vărsîn-
du-se în golful T h e i m a i c , l a Chalas-
tra.
Boion, unul dintre cele patru oraşe ale
Doridei din Grecia centrală, T O cursul
superior a l rîului Caphisscs; menţionat
l a T h u c , I , 107, 2 ; Diodor, X I , 79, 4.
Bolbe (Beşik), l a c în nordul C h a l c i ­
dicei, în ţinutul Mygdoniei.
Bolissos (azi Volisscs), cras în partea
de vest a insulei Chios.
Bomies, una dintre asociaţiile regio­
nale estice ale neamului etclic a l ophio-
nilor.
Boriades, Eurysthenes, atestat la
T h u c , I I I , 1C0.
Bottiaia, regiune în sudul Macedo­
niei, despărţită prin fluviul Mygdcnia.
Brasidas, f i u l l u i T e l l i s , s p a r t a n . Amă­
nunte l a T h u c , I I , 25, 2 ; I I , 69, I V , 11,4
e t c . ; D i c d . , X I I , 74, 3.
Brasideia, sărbătoare instituită în
cinstea l u i Brasida6, celebrată în fiecaie
a n în Amphipolis., T h u c , V , 11.
 INDICI

Brauro, soţia l u i Pittacos, regele doniei, lîngă vărsarea l a c u l u i Bolbe,

edonilor,atestată l a T h u c . , I V , 107. prin valea Aulon, în golful S t r y m o n i c .
Bricinniai, fortăreaţă a oraşului Bucolion, oraş în A r c a d i a , atestat
I^eontini, în Sicilia, atestată In l ' h u c , numai l a T h u c , I V , 134.
V , 14. Budoron, promontoriu a l insulei S a ­
Brilessos, sau Pentelicos (azi Men- lamina.
deli), munte în estul Atticii, între P a r - Bupharas, localitate în Messenia,
nes şi H y m e t t o s . atestată l a T h u c , I V , 118.
Bromeros, atestat numai l a Thuc, Byzantion, oraş grec, pe ţărmul
I V , 83. european al Bosforului, m a i tîrziu
Bromiscos, localitate în sudul Mace­ Constantinopol,azi I s t a m b u l .

Cacyparis, a z i Casibili, în Sicilia, Cambyses, fiul l u i C y r o s , rege a l

la sud de S y r a c u s a . perşilor, între 527 şi 522.
Cadmeia, citadela Tebei, zidită, po­ Cameiros, oraş în partea de vest a
t r i v i t legendei, de către Cadmos. insulei Rhodos.
Cxdmcis, a lui Cadmos, descendentă Canastraion, capul d i n vîrful penin­
din Cadmos, tebană. sulei Pallene, în C h a l c i d i c a , azi capul
Caiadas, închisoare subterană la Paliuri.
S p a r t a , destinată deţinerii criminalilor. Capaton, tatăl lui Proxenos, ates­
Caicinos, rîu în sudul I t a l i c i , în tat l a T h u c , I I I , 103.
B r u t t i u m , azi Corace. Carcinos, fiul lui X e n o t i m o s , d i n
Chalcedon, oraş pe ţărmul asiatic a l Thoricos, în A t t i c a , strateg ate­
Bosf jrului, în B i t h y n i a , în faţa B y z a n - nian.
tionului. A z i K a d i k i o i . Cardamyle, localitate în i n s u l a Chios.
Calex, rîu, în B i t h y n i a . Caria, regiune în sud-vestul Asiei
Cillias, numele m a i multor membri M i c i , l a sud de LAdia şi I o n i a .
ai unei boiţite familii ateniene. P r i n ­ Carneia, sărbătoare a l u i Apollon
tre aceştia au fost: 1) tatăl lui Hippo- Carneios, celebrată în l u n a Carneios
nicos ( T h u c , I I I , 91, 4 ) ; 2) fiul lui H y - (august-septembrie) de dorieni, l a Sparta,
perechides şi tatăl Myrrhinei pe care a Argos, T h c r a .
c\sătorit-o cu tiranul Hippias ( T h u c , Carteria, port în faţa oraş ilui Phocaia,
V I , 55, 1 ) ; 3) fiul lui Calliades. din A s i a Mică.
Callicrates, fiu a l lui Callias, coman­ Cartaginezii, locuitori ai Carta-
dant corintian, atestat l a T h u c , I , ginei.
29, 2. Caryai, orăşel în Iyaconia unde se
Callieis, locuitori a i cetăţii Callion află u n templu a l zeiţei Artemis, ates­
din nord-estul E t o l i e i , l a poalele mun­ tat l a T h u c , V , 55.
telui V i t a . Carystioi, locuitori a i cetăţii Carystos,
Calligitos, 1) fiul l u i Iyeophon, ates­ situată în vîrful de sud a l E u b e e i , l a
tat l a T h u c , V I I I , 6 ; 2) megarian, a¬ picioarele muntelui Oche,
testat l a T h u c , V I I I , 39. Casmenai, oraş în sud-estul Siciliei,
Callimachos, 1) tatăl l u i Phono- între S y r a c u s a şi C a m a r i n a , situat, pro­
machos ( I I , 2 7 ) ; 2) tatăl l u i I^earchos b a b i l , lîngă actualul Spaccaforno.
( T h u c , I I , 67, 2). Castor şi Pollux, zeii Dioscuri.
CXlydon (lîngă actualul Kutarga), Catana (Catania), oraş în Sicilia, pe
oraş în sudul E t o l i e i . l a mijlocul coastei de est, între Messana
Camarina (azi Torre d i Camarana), şi Syracusa, l a picioarele muntelui
oraş pe coasta de sud a Siciliei. Etna.

Daimachos, tatăl l u i Eupompidas, Daphnus (Dafmunt), localitate din

atestat l a T h u c , I I I , 20. A s i a Mică, în apropiere de oraşul
Daithos, atestat l a T h u c , V , 19, Clazomenai.
2, 24, 1. Dardanos, oraş în T r o a d a , pe coasta
Damagetos, atestat l a T h u c , V , 19, asiatică a Hellespontului, lîngă înăl­
2 ; 24, 1. ţimea Dardaneion şi l a revărsarea R h o -
Damagon, s p a r t a n , atestat l a T h u c , donului, între Abydos şi I l y o n ( T r o i a ) .
I I I , 92, 5. Darreios I I , unul dintre fiii nelegitimi
Damotimos, atestat l a T h u c , I V , a i lui Artaxerxes I , a domnit începînd de
119,2. l a 424/423.

752
 INDICI

Dascon, u n loc lingă Syracusa. Diemporos, fiul lui Oretoridcs, bco-

Dascon, întemeietor a l Camarinei, pe tarh, în 431, atestat l a T h u c , I I ,
l a 599 î.e.n. 2, 1.
Dascyhtis, regiune în B i t h y n i a , în Diitrephes, tatăl lui Nicostratos, ates­
jurul oraşului Dascylion, de pe ţărmul tat l a T h u c , I I I , 75, 1; I V , 59, 1 ; 119,
Propontidei, la vărsarea rîului R h y n - 2 ; 129, 2.
dacos. A z i E s k i k i o i . Diniadas, atestat l a T h u c , V I I , 22.
Daulis sau Daulia, oraş în P h o c i d a , Dinias, tatăl l u i Cleippides, atestat
la poalele de răsărit ale muntelui P a r - l a T h u c , I I I , 3, 2.
nassos. Parnos şi Parnossos (Parnos) Diodotos, fiul l u i E u c r a t e s , atestat
sînt doi munţi diferiţi. la T h u c , I I I , 4 1 - 4 9 .
Deceleia, a z i T a t o i , localitate în A t t i c a , Diomedon, comandant atenian în tim­
situată l a est de muntele Parnes, lîngă p u l războiului deceleic. Amănunte l a
pasul care ducea de l a Atena l a Oropos. T h u c , V I I I , 19; 2 4 ; 54, Xenoph., HelL,
Delion, templu a l l u i Apollon D e - I , 15, 1 6 ; V I , 2 2 - 2 9 ; D i o d . , X I I I ,
lianul, care se găsea în m a i multe loca­ 74, 1 şi u r m .
lităţi. Diomilos, comandant svracusan ates­
Delphoi (Delphi), localitate în P h o ­ tat l a T h u c , V I , 96,97.
c i d a , l a sud de muntele Parnassos, Dion (azi Malathria), oraş în Macedonia,
celebră prin templul şi oracolul zeu­ în Pieria, l a poalele de nord ale O l y m -
lui Apollon. pului, c a m l a 3 k m de l a coasta de
. Delphinion, localitate pe coasta de vest a golfului Thermaic. T h u c , I V ,
est a insulei Chios, întărită şi prevăzută 78.
c u u n port. Dion, oraş în Calcidica, în peninsula
Delos, oraş situat pe o mică insulă Acte, pe ţărmul golfului Singitic. T h u c ,
stîncoasă din şirul de est a l Cycladelor, I V , 109.
între Tenos şi Naxos. Celebru pentru Dionysia, sărbătoare în cinstea zeu­
sanctuarul l u i Apollon, care, după mito­ lui Dionysos.
logie, s-a născut aici. Dioscouri, Castor şi Polydeuces (Pollux),
Demaratos, strateg atenian în 415/414 fiii gemeni ai lui Zeus.
î.e.n., atestat l a T h u c , V I , 105, 2. Diotimos, fiul lui Strombichides, co­
Demarchos, fiul l u i Epidocos, strateg m a n d a n t de flotă atenian în 433 î.e.n.
syracusan în 411 î.e.n. Amănunte l a T h u c , I , 45, 2, C I A .
Demeas, tatăl lui Philccrates, ates­ I , 179, 2 ; Timaios ( F . H . G . ) I , 218 pag.
tat l a T h u c , V , 116, 2. 99/1 ; Strab. I , 47.
Demodocos, strateg atenian în 425/ Diphalos, comandant atenian în
424. 413/412, atestat l a T h u c , V I I , 34, 3.
Den osthenes, fiul lui Alcisthencs, Doberos, oraş paionic în nord-estul
din dcmul attic Aphidna, ales p e n l i u M c c a Y n i t i , la est de fluviul A x i c s .
p r i m a oară strateg în 427/426. Dolcpia, regiune în sud-vcstul Thes-
Demoteles, atestat l a T h u c , I V , 25, 11. saliei, mărginită cu E t o l i a şi cu E p i -
Dercylidas, spartan, unul dintre cei rul.
m a i renumiţi comandanţi de oşti de Dorcis, comandant spartan, ates­
pe vremea s a . Amănunte l a T h u c , V I I I , tat l a T h u c , I , 95.
60, 1; 61, 1; X e n . , Hell., I I I , 1, 9, 3. Dorieni {Dores), T h u c , I , 12, 3 ;
Derdas, fiul lui Arrhidaios, fratele I , 18; I , 107, 2 ; I I I , 92, unul din­
regelui Alexandru I a l Macedoniei; a tre cele patru principale ner.muri cle-
moştenit de l a tatăl său regiunea E l i - nice. Celelalte sînt: aehei, eolieni,
meia. ionieni.
Dersaioi, populaţia tracă, situată l a Dorieus d i n Rhodos, atestat l a T h u c ,
nord-est de cursul inferior a l S t r y - I I I , 8.
monului. Doros, erou eponim al dorienilor.
Deucalion, personaj legendar, fiul lui Drabescos, oraş trac în estul Mace­
Minos, nepot a l l u i Zeus, tatăl lui I d o - doniei (azi Drama), în ţinutul E d o n i s ,
meneus, care avea sub stăpînirea lui la est de fluviul Strymon.
m a i multe oraşe. Drymussa, insulă pe coasta Asiei Mici,
Diacritos, tatăl l u i Melesippos, ates­ situată în golful Hermios, în apropiere
tat l a T h u c , I I , 12. de Clazomenai.
Diasia, sărbătoare închinată l u i Zeus. Droi, populaţie tracă, în estul Mace­
Amănunte l a T h u c , I , 126. doniei, l a est de Strymon, atestată l a
Didyme (azi Salina), insulă din a r h i ­ T h u c , I I , 10, 3.
pelagul Imparelor, de l a nord de S i c i ­ Dryopes, locuitori ai regiunii de sud a
l i a . i^a T h u c y d . , I I I , 88. insulei E u b e e a .

48 — Războiul peloponesiac 753

 INDICI

Dryoscephalai, ,, capete de s t e j a r " , cel m a i de vest dintre cele două­

numele unui vîrf a l muntelui CytJieron sprezece oraşe ale Achaiei, situ­
în Beoţia. at pe coasta de s u d a golfului Pat­
Dyme (lîngă actualul K a t ahaia), rai.

Eccritos, spartan, atestat l a T h u c , Enipeos (I^esteniţa) afluent a l fluviu­

V I I , 19, 3. lui Alpheios din E l i d a .
Echecratides, d i n Pharsalos, atestat Enneacrunos, fîntînă c u nouă izvoare
l a T h u c , I , 111, 1. l a Atena, numită m a i înainte Callirrhoe.
Echstimidas tatăl l u i Tauros, atestat Ennea Hodoi, nouă d r u m u r i , nume
la T h u c , I V , 149, 2. vechi a l cetăţii Amphipolis.
Echinades (azi Kurţolares), numele Entimos, cretan, unul dintre întemeie­
unor insule numeroase, mici, înalte şi torii cetăţii Gela, din S i c i l i a .
stîncoase, în faţa coastei de vest a Eordaia, regiune în centrul Macedoniei.
Acharnaniei. Ephesia, sărbătoare celebrată l a
Edones, populaţie tracă, ocupînd E p h e s în cinstea zeiţei Artemis, în l u n a
ţinutul de lingă cursul inferior a l S t r y - Artemision, l a care luau parte toţi
înonului, l a nord de muntele Pangen. ionienii din A s i a Mică.
Egesio (Segesta), oraş în vestul S i ­ Ephyra sau Cichyros (azi Tabani)
ciliei. oraş în E p i r , în ţinutul E l a i a t i s , aproape
Eetioneia, peninsulă situată l a nord- de gura rîului Acheron.
vest de marele port a l Pireului în A t t i c a . Epicles, tatăl l u i Protcos, atestat l a
Eion, oraş situat l a gura S t r y m o n u - T h u c , I , 45, 2 ; I I , 23, 2; V I I I , 107, 2.
lui, l a sud de Amphipolis, căruia îi ser­ Epicuros, tatăl l u i P a c h e s , atestat l a
vea de port l a mare. T h u c , I I I , 18, 8.
Elaia, port în sud-vestul E p i r u l u i , l a Epicydidas, spartan, trimis în 422
sud de rîul Acheron. î.e.n. c a sol în T r a c i a . Amănunte l a
Elaius ( E l e u n t ) , oraş în Chersonesul T h u c , V , 12, X e n . , HelL, I V , 22, P l u t . ,
Traciei (lîngă Eştei-Hisarlîk) l a intrarea Agss., 22.
în Hellespont, îu faţa vechii Troie. Epidamnos s a u Dyrrhackium (azi
Elaphebolion, a noua lună a calendaru­ Durazzo, Durres), oraş în I l l y r i a p e
lui attic, corespunzînd aproximativ cu ţărmul Adriaticii. Amănunte l a T h u c ,
luna martie. I , 2 4 - 2 9 ; 146; I I I , 70.
Eleusis (azi I / i f s i n a ) , localitate în Epidauros (azi E p i d a v r a ) , oraş în
A t t i c a , l a vest de Atena, celebră prin Pelopones, îu Argolida, l a ţărmul gol­
misterele care se celebrau a c i , în cinstea fului S a r o n i c
zeiţei Deractra. Epidauros Limsra (azi Monemvasia),
Elimioiai, locuitori a i regiunii E H m e i a , oraş în Pelopones, pe coasta de est a
din sud-vestul Macedoniei. I^aconiei. T h u c , I V , 5 6 ; V I , 1 0 5 ;
Elis sau Eleia ( E l i d a ) , cea m a i de V I I , 18, 26.
vest regiune a Peloponesului, mărgi­ Epipolai, cartier din partea de nord-
nită de Achaia l a nord, de A r c a d i a l a v e s t a Syracusei.
est, de Messenia l a sud. Principalul său Epitadas, fiul lui Malobros, atestat
oraş era Elis (azi K a l i s k o p i ) , pe cursul l a T h u c , I V 8, 9 ; 31, 2, 38.
inferior a l P^neului. Erai sau Air ai, orăşel în I o n i a , în A s i a
Ellomenon, cetate pe coasta de est Mică, în apropiere de Teos şi l a sud-est
a insulei T eucas d i n arhipelagul Ionic.
v de E r y t h r a i , pe coasta golfului I c a r i c .
Elorine Hodos, drumul spre Eloros Erasinides, amiral corintian, în 412
(Helorus), rîu în sud-estul Siciliei (azi î.e.n.
Tellaro). E l o r o s sau Helorus era şi un oraş Erasistratos, tatăl l u i P h a i a x . Amă­
(azi Colisseo di S a n Filippo) situat pe nunte l a T h u c , V I I ; P l u t . , Ages., 181;
acest rîu. X e n . , HelL, I I , 3, 2.
Elymi, populaţie neelenică locuind Eratocleides, tatăl l u i Phalios, atestat
în vestul Siciliei, socotită, alături de l a T h u c , I , 24, 2.
sicani şi siculi, printre primele care a u Erechteus, erou şi rege legendar al
locuit insula. Atenei, care avea u n templu numit
Embaton, strîmtoare între oraşul Erechteion.
E r y t h r a i de pe coasta Asiei Mici şi Eresos, oraş pe coasta de sud-vest
insula Chios. a insulei I*esbos.
Eniios, fiul l u i Alcibiades, spartan, Eretrieis, eretrieni, locuitori a i oraşului
trimis în 420 î.e.n. c a sol l a A t e n a . E r e t r i a (azi Paleokastro) d i n E u b e e a .

754
 INDICI

Erineos, numele a două oraşe: unul Eupaidas, tatăl l u i Amphiaa, atestat

în Grecia centrală, aproape de izvoarele l a T h u c , I V , 119, 2.
Caphissului ( T h u c , F . 107) şi altul în Eupalion, oraş în I^ocrida, în ţinu­
Pelopones, pe ţărmul corintic a l Achatei tul ocupat de ozoli, l a sud de E t o l i a .
( T h u c , V I I , 34). Euphamidas, comandant corintian în
Erythrai, oraş în Beoţia, l a est de 431 î.e.n., atestat l a T h u c , I I , 33, 1;
Plateea, l a poalele muntelui Cythairon. I V , 119, 2.
Erythraia, domeniul oraşului E r y t h r a i Euphemos, sol atenian, atestat l a
d i n A s i a Mică (azi R i t r i ) . T h u c , V I , 75, 4 ; 82.
Eryx, oraş şi munte în vestul Siciliei. Euphiletos, tatăl l u i Charoideles, ates­
A z i Monte S a n Giuliano. tat l a T h u c , I I I , 86.
Eryxidaidas, atestat l a T h u c , I V , Eupompidas, fiul lui Daimachos d i n
119, 2. Plateea, atestat l a T h u c , I I I , 20.
Eteonicos, renumit comandant de Euripides, tatăl l u i Xenophon, ates­
flotă s p a r t a n , a c t i v m a i ales în 412 î.e.n. tat l a T h u c , I I , 70 şi 79.
Amănunte l a T h u c , V I I I , 24, 4; Euripos, strîmtoarea care separă
X e n . , HelL, I , 6, 2 6 ; I I , 1, 1; D i o d . , E u b e e a de continent, în dreptul oraşu­
X I I I , 97, 3 e t c . lui C h a l c i s .
Eualas, comandant spartan, a c t i v în Europos, cetate în regiunea E m a t h i a
412 î.e.n., atestat l a T h u c , V I I I . 22, 1. din Macedonia, pe Axios (Vardar).
Euarchos, 1) t i r a n în Astachos, i z ­ Eurybatos, comandant corcyreian în
gonit de atenieni în 431, atestat l a 432, atestat l a T h u c , I , 47, 1.
T h u c , I I , 30, 1 ; 2) întemeietor a l C a t a - Euryelos (Euryalos), fortificaţie în
nei, atestat l a T h u c , V I , 3, 3. partea dc vest a zidurilor Syracusei.
Euboia (Eubeea), insulă l a est de Eurylochos, comandant spartan, ates­
A t t i c a , cea m a i mare insulă cgeană. A z i tat l a T h u c , I I I , 1 0 0 - 1 0 9 .
Negropontc. Eurymachos, om politic teban, ates­
Eubulos, atenian, comandant de flotă tat la T h u c , I I , 2, 3 ; 5, 7.
l a Chios în 412 î.e.n., atestat l a T h u c , Eurymedon (azi K i o p r u s u ) , fluviu
V I I I , 23, 4. navigabil în A s i a Minor,. în P i s i d i a şi
Eucles, comandant atenian, atestat Pamphilia, care izvorăşte de lîngă m u n ­
l a T h u c , I V , 104, 4 ; 106, 2. tele Sclge şi se varsă în mare, lîngă
Euclides, unul dintre întemeietorii cetatea Aspendos.
cetăţii H i m e r a , atestat l a T h u c , V I , 5. Eurymedon, fiul l u i Thiucles, coman­
Eucrates, strateg atenian, în»432/431. dant atenian, atestat l a T h u c , I I I ,
Euctemon, strateg atenian în 412/411, 80, 2 ; 91, 4 ; I V , 2, 46, 65, 3 ; V I I , 16,
atestat l a T h u c , V I I I , 30, 1. 49, 52, 2; Diodor, X I I , 54, 6.
Euenos, rîu înEtolia, izvorăşte d i n par­ Eurystheus, rege legendar în Mycene.
tea de nord a muntelui C a r a x şi se v a r ­ Eurytanes, atestat l a T h u c , I I I , 94, 5.
să în golful P a t r a i , aproape de Calydon. Eurytimos, tatăl lui Archetimos,
Euesperitai, locuitori a i oraşului E u - atestat l a T h u c , I , 29, 3.
hespekidcn, situat în A f r i c a , pe coasta Eustrophos, argeian, atestat l a T h u c ,
Cyrenaicii. V , 40, 3.
Euetion, strateg atenian în 414/413, Euthycles, tatăl l u i Xenocleides, a¬
atestat l a T h u c , V I I , 9. testat l a T h u c , I , 46, 2; I I I , 114, 4.
Eumachos, comandant corintian, ates­ Euthydemos atenian, atestat l a T h u c ,
t a t l a T h u c , I I , 33. V . 19, 2 şi 2 4 ; V I I , 16, 69, 4 ; I G. I , t

Eumenides, ,,binevoitoarele", nume 180; Diod. XIII, 13, 2 ; Plutarh,

d a t E r i n y i l o r , zeiţe ale răzbunării. Nicias, 20.
Eumoîpidai, cel m a i de seamă neam Euxeinos Pontos, Pontul E u x i n sau
d e preoţi de l a E l e u s i s . Marea Neagră.
Eumolpos, străbunul legendar al Execestos, tatăl l u i Siconos, atestat
eumolpizilor. la T h u c , V I , 73.

F vezi PH

G
Galepsos ( a z i oraş pe coasta egeică a Gaulites, corian, atestat l a T h u c ,
Macedoniei trace), colonie a insulei V I I I , 85.
Thasos, aşezată l a revărsarea fluviului Gela, oraş i n sudul Siciliei, l a vărsa­
S t r y m o n în m a r e . rea rîului c u acelaşi nume.

785
 INDICI

Gelon, celebrul t i r a n a l Syracusei în­ Goaxis, atestat l a T h u c , I V , 107, 3.

tre 400 şi 478 Î.e.n. Gongylos, 1) din E r e t r i a , comandant în
Geraistos, promontoriu şi port la 476 î.e.n.; 2) comandantul flotei corin­
capătul de sud-est a l E u b e e i . A z i K a v o tiene, l a Syracusa, în 414 î.e.n.
Mandilo. Gorthynia, oraş în nordul E m a t h i e i ,
Gerastios, lună spartană, cores- în Macedonia, pe fluviul Axios.
punzînd cu elaphebolion atenian (mar­ Grestonia, sau Crestonia, regiune în
tie). Macedonia, l a nord de Calcidica, între
Gerania, munte pe istmul dintre Axios şi Strymon.
Megara şi Corinthia. A z i Makriplaghi. Gylippos, comandant spartan în 415/
Getai, geţi. populaţie tracă de acelaşi 414. I s t o r i a expediţiei ateniene în
neam cu dacii, locuind Intre Carpaţi, Sicilia o cuprinde pe a s a .
B a l c a n i şi Marea Neagră, în bazinul Gymnopaidiai, sărbătoare spartana
Dunării de jos. anuală, ţinută în cinstea morţilor
Gigonos, oraş în C h a l c i d i c a , situat pe căzuţi l a T h y r e a , caracterizată prin
ţărmul golfului T h e r m a i c , între Thessalo- dansurile a două trupe de bărbaţi şi d e
nice şi Potideea. copii dezbrăcaţi.
Glauce, oraş c u port, în peninsula Gyrton, oraş în Thessalia, în regiunea
Mycale, în I o n i a , d i n A s i a Mică. Pelasgiotis, pe rîul Peneus, l a sud d e
Glaucon, fiul l u i Iyeagros, strateg muntele O l y m p .
atenian în 433/433. Gyrtoni, locuitori a i cetăţii G y r t o n .

H
Habronichos, fiul l u i I+ysicles, a lup­ Hebros, fluviu în T r a c i a , azi Mariţa.
tat l a Artemision în 480, iar în 479 a Hegesandros din Thespiai, comandant
făcut parte din solia lui Themisto­ bcoţian în 413, atestat l a T h u c , V I I ,
cles, trimisă l a S p a r t a în legătură cu 19, 3.
reconstrucţia zidurilor Atenei. Hegesippidas, lacedemonian, atestat
Haitnos (Haemus), munţii Balcani la T h u c , V , 52.
de a z i . Helena, celebru personaj mitologic,
Hagnon, fiul lui Nicias din Steiria, fiica lui Zeus şi a I„cdei, soţia lui Mene-
strateg atenian în anul 440/439, a în­ lau, răpită de Paris, pricină a războ­
temeiat, în 437/436, Amphipolisul. iului troian.
Halex, rîu în B r u t t i u m , azi Alice, a¬ Hclios. megarian, comandantul flotei
testat pentru p r i m a dată l a T h u c , I I I * spartane. în anul 411 î.e.n. şi în 409.
99. Amănunte l a T h u c , V I I I , 80 şi X e n . ,
Halicyaii, populaţie în Sicilia, în HelL, I , 3 ; 15, 21.
jurul oraşului H a l y c i a i (azi S a k m i ) l a Hellanicos din I,esbos, istoric grec
sud de Săgeta. din secolul a l V - l c a î.e.n.
Halies (sau Halice) oraş l a mare, în Hellas, E l a d a , adică Grecia.
sudul Argolidci. A z i H e l i . Hellen, fiul lui Deucalion, personaj
Haliartos, localitate pe malul de sud legendar.
a l lacului Copais, în Beoţia. A z i Mazi. Helos, oraş în sudul I aconiei, azi
y

Halicarnassos, oraş pe coasta de sud- E U o s , în fundul golfului I aconic. y

vest a Asiei Minore, în C a r i a , azi B u d - Hiloţi, categorie socială l a S p a r t a ;

r u n . P a t r i a istoricilor Herodot şi Dio- a se vedea studiul introductiv.
nysius. Heracleia Trachinia, oraş situat a¬
Halys (azi K i z i l - I r m a k ) , fluviu în proape de gura rîului Asopos, pe coasta
A s i a Mică, izvorăşte l a graniţele Cappa- golfului Maliac, nu departe de vestite­
dociei c u Pontul, se îndreaptă spre le Thermopylai.
nord prin Galatia şi Paphlagonia şi se Heracleia Pontica, oraş important pe
varsă în Pontul E u x i n , între Sinope coasta Pontului E u x i n , în B i t h y n i a , azi
şi Amisos. E r e g l i . Colonie a Megarei şi metropolă
Hamaxitos, oraş în A s i a Mică, pe a oraşului Callatis din Dobrcgca. T h u c ,
coasta de sud a Troadei, în apropiere de I V , 75.
promontoriul I^ecton. Heracleidai, 1) descendenţii lui H e -
Harmatus (Harmatunt), munte în r a c l e s ; 2) numele mai multor familii
E o l i d a , în A s i a Mică. care pretindeau că se trag din Heracles,
Harmodios, vezi Aristogeiton. l a S p a r t a , în Iyydia, în Macedo­
Harpagia (sau Harpagion), locali­ nia.
tate în A s i a Mică, situată intre Cyzicos Heracleides, tiul lui I<ysimachos, co­
şi Priapos, pe coasta de s u d a Propon- mandant syracusan, atestat l a T h u c ,
tidei (Marmara). V , 173, 103, 4.

756
 INDICI

Heraia (azi Aiani), oraş în vestul Hippocrates, 1) atenian, fiul l u i

.Arcadiei, pe Alpheus. A r i p h r o n d i n Cholargos, nepot a l l u i
Hertnaiondas d i n T h e b a , sol trimis l a Pericles, strateg în 426/425.
Mytilene, în 428 î.e.n. Amănunte l a T h u c , I V , 66, 3 ; 67, 77, 1 ;
Hermion, oraş pe coasta de sud a 89, 9 0 ; 9 3 ; 94, 101, 2 ; Diod., X X , X I I ,
Argolidei. 69, 2 ; X e n . , Mentor., I I I , 5, 4 ; P l u t . ,
Hermocrates, fiul lui Hermon, om poli­ Nic, 6 ; 2) t i r a n în Gela, probabil pe l a
t i c , fruntaş syracusan. Amănunte l a 498 î.e.n., amănunte la Herodot, V I ,
T h u c , I V , 59 ; V I , 3 5 ; 72, 7 5 ; 76; V I I I , 23; V I I , 154; T h u c , V I , 5 , 3 ; Diod., X ,
8 5 ; X e n . , HelL, I , 1, 2 7 ; Polybios, 27; 3) comandant spartan în 412,
XII, 2 5 ; Diod., X I I I , 12, 4 ; P l u t . , amănunte l a T h u c . V I I I , 35, 1-4;
Nicias, 26. X c u . , HelL, I , 3, 5 - 7 ; D i o d . , X I I I ,
Hermon, syracusan, tatăl lui Hermo­ 66, 2 ; P l u t . , Ale, 30.
crates, atestat l a T h u c , I V , 58; V I , 32, 72. Hippolochidas, thessalian, atestat l a
(Thucydides mai atestă încă un Hermon, T h u c , I V , 78.
atenian, îu V I I I , 93). Hipponicos, fiul lui C a l ! a s , amănunte
Hesiodos, p jetul, autorul operei Lu­ l a T h u c , I I I , 91, 3; D i o d . , X I I , 65;
cruri şi zile şi probabil şi a l Theogoniei. A n d o c , I . 130; C o r n . N c p . , A l e , 2, 1;
Hestiaia (Histiaia s a u Oreos), oraş pe Athen., X I I , 53, 7.
coasta de nord a R u b e i i . Hipponoidas, comandant spartan în
Hestiodoros, fiul lui Aristocleides, d i n 418, atestat l a T h u c , V , 71, 3 ; 72, 1.
Atena, strateg îh 430/429 ( T h u c , I I , 70). Hyacinihia, sărbătoare în cinstea
Hiera (Thermessa sau Vulcani), i n ­ lui Hyacinthos, fiul Aniyclei şi a l lui
sulă vulcanică din arhipelagul Impa­ Diomede, iubit de Apollon.
relor, în nordul Siciliei. A z i Vulcanello. Hyaioi, trib a l locilor ozoli.
P e această insulă se credea că îşi avea Hybla ( H y b l a Geleatis) oraş în i n ­
Hephaistos atelierul. teriorul părţii de est a Siciliei, l a vest
Hieramenes, fruntaş persan de l a de Catana, l a poalele E t n e i . O altă
finele sec. V , menţionat de T h u c , V I I I , Hybla se află în nordul Siciliei, pe drumul
58, 1 ; X e n . , HelL, I I , 1, 8. dintre S y r a c u s a şi Gela.
Hierophon, atenian, fiul lui A n t i m - Hyblaioi, locuitorii cetăţii Megara
nestos, strateg în 426/425, atestat l a H y b l a i a , de l a nord de S y r a c u s a , T h u c ,
T h u c , I I I , 105, 3. V I , 4 ; 94.
Himera (azi Bonformello), oraş situ­ Hyblon, rege legendar în Sicilia,
a t pe coasta de nord a Siciliei, l a est atestat l a T h u c , V I , 94.
de Panormus (Palermo). Hyccara, oraş sicanian, pe coasta de
Hippagretas, comandant spartan, ates­ nord-vest a Siciliei, la vest de Panormus
tat l a T h u c , I V , 38, 1. ( P a l e r m o ) . A z i Carini.
Hipparchos, fiul lui Peisistratos, Hylias, rîu în sudul I t a l i e i , între
atestat l a Herodot, I , 61; T h u c , I , 20; V I , Crotona şi T h u r i o i .
55, 57; Aristotel, A 0 1 8 , 1; Diod., X , 17. Hyllaicos Litnen, port în insula
Hippias, 1) cel m a i în vîrstă dintre Corcyra.
fiii lui Peisistratos şi urmaş a l tatălui HyPerbolos, orator şi om politic,
său l a tiranie, în Atena, de l a 528 î.e.n. atenian, atestat l a Aristoph., Achar.,
Amănunte l a autorii şi în pasajele c i ­ 486; T h u c , V I I I , 7 3 ; P l u t . , Nic, com­
t a t e l a H i p p a r c h o s ; 2) arcadian, co­ paraţie c u Crassus.
m a n d a n t al unui detaşament de mer­ Hyperechides, atenian, atestat l a T h u c ,
c e n a r i în 427. Amănunte l a T h u c , I I I , V I , 55.
34, 3 . Hystaspes, tatăl l u i Artaphornes şi
Hippoclos din lampsacos, atestat Pissuthnes, atestat l a H e r o d . , V, 73;
l a Herodot I V , 138; T h u c , V I , 59, 3. T h u c , I , 115, 1.

Ialysos oraş în R h o d o s . de l a coloanele l u i H c r c u l e (Gibral-

Iapygia, regiune în sudul I t a l i e i , tar) pînă l a P i r i n e i .
populaţie de triburi illyrice de iapyge3 Icaros (sau Icaria), azi N i k a r i a , u n a
şi messapi. dintre insulele Sporade, situată l a vest
Iasos, oraş d i n sud-vestul Asiei M i c i , de insula Samos.
în C a r i a , pe ţărmul golfului Iasicos. Ichtys, promontoriu a l E l i d e i (azi
Azi Asynkalessi. capul K a t a k o l o ) .
Iberia, numele v e c h i a l Spaniei, dat Ida, munte în T r o a d a , a z i K a r a -
cu deosebire părţii de est a peninsulei, dag.

787

Idomene, 1) oraş în Amphilochia d i n
A c h a r n a n i a , pe ţărmul golfului A m ­
bracic ; 2) oraş în nordul Macedoniei pe
fluviul A x i o s .
Ietai (azi l a t o ) , cetate în interiorul
Siciliei, l a est de Segesta.
Illytia, ţară locuită de i l l y r i , l a nord
de E p i r şi de Macedonia, d e - a lungul
ţărmului A d r i a t i c i i .
Illyrii (iliri), locuitori a i I l l y r i e i .
Imbros, insulă în Marea E g e e , s i t u ­
ată în apropiere de Chersonesul T r a c i e i .
Imbrioi, locuitori a i insulei Imbros.
Inaros, fiul lui Fsammetichos, prinţ l i ­
b i a n , s-a ridicat în 465 împotriva jugu­
l u i persan. Amănunte l a Herod., I I I , 12;
V I I , 7; T h u c , I , 10.
Inessa, (sau Aethna), azi
Măria d i I<icodia, oraş în interiorul S i c i ­
liei, l a vest de C a t a n a , l a poalele m u n ­
telui E t n a .
Iolaos, erou beoţian alungat
Heracles.
Ion, atestat l a T h u c , V I I I , 38, 3.
Ionieni, unul dintre cele patru nea­
m u r i fundamentale, în care se împăr-
ţeau elenii în genealogiile greceşti.
E i ocupau, în timpurile despre care exis­
tă documente, coasta de vest a Asiei
Mici, de l a P h o c a i a l a Milet, apoi i n ­
sulele d i n faţa ţărmului de l a Chios pînă
l a l,eros, Cycladele (în afară de Melos,
T h e r a , A s t y p a l a i a , A t t i c a şi E u b e e a . în
t i m p u l colonizării, ionienii au ocupat
insulele Sporade, coasta T r a c i e i şi Mace­
donia, apoi au întemeiat colonii şi pe
ţărmul Mării Negre. în apus, ionienii
Labdalon, punct dominant în partea
de nord-vest a cartierului fortificat
E p i p o l a i din S y r a c u s a .
Lacedaimon, S p a r t a .
Laches, fiul lui Melanopos, din de-
m u l Aixone, născut pe l a 470
î.e.n., bogat, r e n u m i t pentru v i t e j i a
sa.
Lacon, fiul l u i Aimnestos, atestat
l a T h u c , I I I , 52, 3.
Lade, insulă de pe coasta Asiei Mici,
situată în golful I^atmic, în faţa o r a ­
şului Milet.
Laispodias, comandant atenian, ates­
tat l a T h u c , V I , 105, 2 ; V I I I , 86, 9 ;
Aristoph., Păsările, 1560; Phryn.,
frg. 161 ; Eupolis, frg. 102.
Laistrygones, populaţie mitică, situată
în S i c i l i a sau în sudul I t a l i e i .
Lamachos, fiul l u i Xenophanes, s t r a ­
teg atenian. Născut pe l a 470 î.cn., a
l u a t parte, împreună c u Pericles, l a
INDICI
porniţi d i n Chalcis, d i n E u b e e a a u colo­
nizat : Naxos, I^eontinoi, C a t a n a , Zânele,
H i m e r a în Sicilia, C y m e , E l e a , R h e -
gion, Siris în sudul I t a l i e i , Massalia în
G a l l i a . E i se distingeau de celelalte
ramuri greceşti prin limbă şi obiceiuri.
Ipnos, localitate în ţinutul locrilor ozoli.
Isarchidas, fiul lui I s a r c h o s din Corint,
atestat l a Thucydides, I , 29, 2.
Ischagoras, s p a r t a n , atestat l a T h u c ,
I V , 132; V , 19; 24.
Isocrates, atestat l a T h u c , I I , 83, 4.
Isolochos, atestat l a T h u c , I I I , 115, 2.
Istmice a treia din cele patru m a r i
sărbători.de j o c u r i : Olympice, Pitice,
I s t m i c e , Nemeice. I s t m i c c l e se serbau
l a I s t m u l Corintic, în punctul denumit
Santa Schoinos. Se spune că fuseseră întemeiate
de Helios şi Poseidon. întrecerile
erau : gimnice, de care, rumifice.
Istros, fluviul Dunărea.
de Isthmionicos d i n A t e n a , atestat l a
T h u c , V , 19; 24.
Istone, munte pe insula C o r c y r a , situat
l a vest de vechiul oraş C o r c y r a .
Italos, rege al sieulilor, care, l a origine,
locuiau în I t a l i a . A se vedea şi Plutarh,
Romulus, 2, 1; Dionysos din Halicarnas,
Anliquit., I , 22, 4.
Itamenes, atestat l a T h u c , I I I , 34.
Ithome, munte în centrul Messenici,
azi V u r c a n o , avînd în vîrful său oraşul
c u acelaşi nume (azi Mavrcmati).
Itys, fiul Procnci şi a l lui Tereus. F i ­
gura legendară a lui I t y s a fost cunos­
cută m a i ales p r i n tragedia Tereus a
lui Sophocles.
expediţia din Pontul E u x i n , a comandat
flota care a rămas l a Siuopc şi a con­
dus colonia de cleruchi atenieni după
440 î.e.n. Partizan a l grupării războinice,,
el a fost atacat dc comedia lui Aristo­
phanes, Acharnania, 270, 572 ; răcea,
473. A fost strateg în 4 2 5 - 4 2 4 , 4 1 G -
-415, 415-414.
Lamis, megarian, atestat l a T h r c ,
V I I şi Polyacn, V , 51.
Lampsacos (azi I,apsaki), oraş situat
pe coasta asiatică a Hellespontului.
Lampon, atenian, despre care P l u ­
tarh, Pericles, 5, spune că i - a profeţit
Olimpianului că v a deţine singur puterea
l a Atena. A stăruit mult pentru înteme­
ierea coloniei T h u r i l i .
Laodicion, localitate situată în r e ­
giunea Oresthis din sudul Arcadiei, l a
sud de viitorul oraş Megalopolis.
Laophon, megarian, atestat l a Thuc.,,
V I I I , 6, 1.
758
 INDICI

Laphilos, atestat l a T h u c . , V , 19; 24. Leros, numele uneia din insulele Spora-
Larisa, oraş în T h e s s a l i a (azi I^arissa), de, situată între I^epsya şi C a l y m n a .
în regiunea Pelasgiotis, pe rîul Peneus. Lesbos (azi Mitileni), insulă în Marea
N u m i t şi I^arisa Pelasgia, spre a se deo­ Egee, lîngă coasta Asiei Mici, c u capi­
sebi de alte oraşe c u nume similar. t a l a Mytilene.
T h u c , I I , 22. I^arisa c u u n singur s Leucas (Eeucada), insulă c u un oraş
în Thessalia, c e a c u doi 55 în T r o a - cu acelaşi c u m e , lîngă coasta A c h a r n a ­
da. niei. F a c e parte d i n arhipelagul I o ­
Larissa, oraş în A s i a Mică, pe coas­ nic.
ta Troadei. T h u c , V I I I , 101. Leucimme, promontoriu în Corcyra.
Las, oraş foarte vechi în sudul I^aco- Leuctra, oraş în A r c a d i a , azi I^eon-
niei, situat pe coasta golfului l a c o ­ dari. A intrat în alcătuirea domeniu­
nic l a sud de Cytheion l a poalele T a i - lui oraşului Megalopolis.
getului. Libya: 1) A f r i c a întreagă; 2) regiu­
Latotniae, l a S y r a c u s a , cariere de nea dintre E g i p t şi S y r t c .
piatră părăsite, adinei, care serveau Ligyes, ligurii, locuitorii I^iguriei,
de închisoare. regiune în nord-vestul Italiei, de pe
Laureion s a u Laurion, înălţimi în ţărmul de nord a l Mediteranei.
sudul A t t i c i i , aproape de Sunion. Limnai, cartier în Atena, în sudul
Bogate în mine de argint şi de acropolei; T h u c , I I , 15.
plumb. Limnaia, localitate îu nordul A c h a r n a ­
Leagros, tatăl l u i Glaucon, atestat niei, pe ţărmul golfului Ambracic, a z i
l a T h u c , I , 51, 4. K a r v a s a r a , T h u c , I I , 8 0 ; I I I , 106.
Learchos, fiul l u i Callimachos, ates­ Lindioi, loc unde a fost fondat ora­
tat l a T h u c , I I , 67, 2. şul Gela, în Sicilia.
Lebedos (azi X i n g h i ) oraş situ­ Lindos, oraş pe ţărmul de est a l insu­
at pe coasta Asiei M i c i , între Teos lei Rhodos.
şi E p h e s . Lipara (azi Iyipari), insulă principală
Lecton, promontoriu în T r o a d a , a z i din arhipelagul Imparelor din nordul
Bababurun. Siciliei. în insulă se afla un oraş cu
Lekythos, loc fortificat a l oraşului acelaşi nume. Insulele arhipelagului se
Torone, situat pe peninsula C h a l c i - mai numeau şi E o l i c e (Aeoli insulae).
dică Sitonia, pe ţărmul golfului T o - Locri, locuitorii diferitelor regiuni n u ­
ronaic mite Iyocris. Se disting următoarele
Lemnos, insulă în nordul Mării Egee. g r u p u r i : locrii opuntieni, pe ţărmul
Leocorion, templu în Atena, situat strîmtorii E u r i p o s ; locrii epicnemizi, pe
în apropiere de agora. ţărmul golfului M a l i a c ; locrii ozoli,
Leocrates, fiul lui Stroibes, renu­ lîngă golful de C o r i n t ; locrii cpizephyri,
mit strateg atenian. în I t a l i a meridională.
Leogoras, tatăl lui Andocides, se Loryma, oraş în sud-vestul Asiei M i c i ,
trăgea dintr-o familie nobilă, atacat de în C a r i a , pe u n promontoriu d i n faţa
Aristophanes în Norii şi Viespile pentru insulei Rhodos.
viaţa sa de plăceri. A l t e amănunte l a Lycaion, a z i Diaforti, munte în s u d -
T h u c , I , 61. vestul A r c a d i c i , unde se afla u n templu
Leon: 1) s p a r t a n , probabil fiul l u i al lui Zeus I,ycaios.
Antalcidas şi, sigur, tatăl lui A n t a l - Lycia, regiune în sudul Asiei Mici,,
cidas şi a l u i Pedaritos, care a căzut între C a r i a şi P a m p h y l i a .
luptînd în 411, pe insula Chios. Amă­ Lycomedes, tatăl lui Archestratos,
nunte l a T h u c , I I I , 92; V , 4 4 ; V I I I , 2 8 ; atestat l a T h u c , I , 57, 6.
61 ; 2) atenian atestat l a T h u c , V , 19. Lycophron, comandant corintian, atestat
Leon, localitate situată lîngă S y r a ­ l a T h u c , I V , 44, 2, cf. P l u t . , Nic, 6.
cusa. Lycos, tatăl lui Thrasybulos, atestat l a
Leonidas, tatăl l u i Pleistarchos, rege T h u c , V I I I , 75, 2.
spartan. Lyncestai, locuitori a i regiunii I^yn-
Leontiadcs, tatăl l u i E u r y m a c h o s , cestis, în partea de nord-vest a Mace­
atestat l a T h u c . doniei.
Leontinoi (azi Iyentini), oraş în estul Lysicles, tatăl l u i Habronychos, care
Siciliei, întemeiat de chalcidieni, situat a jucat u n rol politic important pe v r e ­
l a 35 k m nord de S y r a c u s a . mea lui Themistocles.
Leotychidas, numele m a i multor regi Laysimachos: 1) tatăl lui Aristides,.
spartani. atestat l a Herodot, V I I I , 79 ; 95. T h u c . , .
Lepreon (lîngă actualul Stroviţi), 1 , 9 1 , 3 ; Platon, Menon, 94, a ; Gorg.,.
oraş în Pelopones, în sudul T r i p h y l i e i . 526 P l u t . , Arist., 1; 2 5 ; Themist.

759

3, 12; Cimon, 5 ; 2) tatâl lui Hsracleidas,
comandantul syracusan, atestat la
T h u c , I V , 73.
Lysimileia lim xz,,,mlaştina I*ysimelia".
M mănos, spartan, atestat l a T h u c ,
I I I , 100, 2 ; I I I , 109.
Maohxon, coman lant corintian, ates­
tat l a T h u c , I I , 83, 4.
Maianlros (Mcandru), fluviu în C a r i a
şi P h r y g i a , azi Menderez.
Maincilia, regiune din A r c a d i a .
Maimlos (azi Apmohrepa), munte
în Arcadia, în Maimalia.
Magnesia: 1) p^nin-juli în estul T h e s -
s a l i e i ; 2) oraş în C a r i a , lîngă Maian-
dros; 3) oraş în Iyidia, pe Hermos,
lîngă muntele Sipylos. T h u c , I , 138;
V I I I , 50, se referă l a cea de pe Maian-
dros.
Magnctes, locuitorii Magnesiei din
Thessalia, T h u c , I I , 101.
Malea: 1) cap în I / i c o n i a ; în vîrful
de sud-est a l Peloponesului; Thuc,
I V , 53, 54 ; V I I I , 39; 2) cap în I^esbos,
azi Z e i t u n b u r u n ; T h u c , I I I , 4,
Maloeis, protector a l turmelor de oi,
epitet a l zeului Apollon d i n Iyesbos.
Mantineia (azi Paleopoli), oraş în
«ud-estul Arcadiei.
Maratkon, oraş pe coasta de est a
a Atticii.
Marathusa, insulă situată în apropiere
de Clazomenai.
Mareia, oraş situat în partea de nord-
vest a Egiptului aproape de lacul Mareo-
tis, l a vest de viitoarea A l e x a n ­
dria.
Massalia, azi Marsilia, oraş grec pe
ţărmul Galliei.
Mecyberna, oraş şi port îu Calcidica,
în fundul golfului Toronaic, în apro­
p i e r e de Olynthos.
Medeon, oraş în A c h a r n a n i a , a z i
Katuna.
Megabates, sol persan care, în anul
458 î. e. n., încearcă să aţîţe pe spar­
tani împotriva Atenei, atestat l a T h u c ,
I , 109.
Megacles, atenian, om politic de seamă,
membru a l familiei Alcmeonizilor, adver­
sari ai Peisistratizilor.
Megacles, d i n Sicyon, fiul lui Onasi-
mos, atestat l a T h u c , I V , 119, 2.
Megara, oraş în Grecia centrală, pe
I s t m în Megarida.
Megara Hyblaia, oraş în estul Siciliei,
l a nord de S y r a c u s a , lîngă actualul
Augusta.
Melancrides, lacedemonian, atestat l a
T h u c , V I I I , 6, 5.
Melanthos, atestat l a T h u c , V I I I , 5.
INDICI
situată l a vărsarea rîului Anapos, lîngă
Syracusa.
Lysistratos, din Olynthos, atestat l a
T h u c , I V , 110 ; 2.
Meleas, spartan, atestat l a T h u c , I I ,
I , 5, 4.
Melcsandros, strateg atenian, atestat
l a T h u c , I I , 69, 2.
Melesias: 1) tatăl l u i Thucydides,
adversarul lui P e r i c l e s ; 2) fiu a l l u i
Thucydides.
Melesippos, fiul lui Diacritos, spartan,
membru al ultimei solii trimise dc spar­
tani l a Atena, înainte de izbucnirea
războiului peloponesiac A m "munte l a
T h u c , I , 139, 3 ; I I , 12, 2 Aristoph.,
Pacea, 434.
Melos (azi Milo), insulă din grupul
Cycladelor.
Memphis, oraş în E g i p t , pc malul de
vest a l Nilului, aşezat l a 25 k m depăr­
tare de vîrful Deltei Nilului, nu departe
de C a i r o .
Mcnandros, comandant atenian, care
6. a luat parte l a expediţia din Sicilia.
Amănunte l a T h u c , V I I , 16, 1; P l u t . ,
Nici, 201; Xenofon, HelL, I , 2, 16;
D i o d . , X I I I , 13, 2.
Menas, spartan, atestat l a T h u c , V ,
19, 2 ; 24.
Mende, oraş situat în peninsula P a l ­
lene din Chalcidica, lîngă promontoriul
Poseidion din golful T h e r m a i c
Mendesios, a cincea gură a Nilului, în
D e l t a E g i p t u l u i , de l a stînga spre
dreapta.
Menecolos, întemeietorul oraşului C a ­
m a r i n a , atestat l a T h u c , V I , 5, 3.
Menecrates, fiul lui Amphidoros, ates­
t a t l a T h u c , I V , 119, 2.
Menedaios, spartan, atestat l a T h u c ,
I I I , 100, 2 ; 109.
Menon d i n Pharsalos, atestat l a T h u c ,
I I , 22, 3.
Messapioi, messapii, populaţie illyrică
din I t a l i a de sud, menţionată adesea
împreună c u fraţii lor iapygii.
Messene, oraş în Messenia, pe rîul
Parmisos. A z i Mavromati.
Messene sau Messana sau Zânele (azi
Messina) oraş în S i c i l i a , l a Strîmtoare,
în faţa oraşului R h e g i u m d i n I t a l i a .
Messenia, regiune în colţul de sud-vest
a l Peloponesului.
Metagenes, atestat l a T h u c . , V , 19, 2, 24.
Metapontion, oraş în IyUcania, pe
ţărmul golfului T a r e n t , a z i Torre d i
Mari.
Methone sau Methana (azi Megalo-
tiorion), oraş în Argolida, pe coasta
golfului Saronic, T h u c , I V , 45.
760
 INDICI

Methone sau Mothone (azi Modon), Morgantine, oraş în estul Siciliei.

oraş pe ţărmul de sud-vest a l Pelopone­ Motye, (azi S a n Pantaleo) port într-o
sului, în Messenia. insulă c u acelaşi nume, în apropiere de
Methone (azi Elefterohori), oraş în colţul de vest a l Siciliei, l a nord d e
sudul Macedoniei, l a golful T h e r m a i c , Iyilybaeum.
T h u c . , V I , 7. Munychia, înălţime fortificată în>
Methone, oraş în Thessalia, în peninsula portul Pireu, din A t t i c a , a z i F a l a r i .
Magnesiei, pe ţărmul golfului P a g a - Mycale, (tfzi Samsundag) promonto­
saic. riu muntos pe coasta Asiei Mici, în faţa
Methydrion, oraş în mijlocul Arcadiei. insulei Samos.
Methymna, oraş în i n s u l a I<esbos, a z i Mycalessos, oraş în estul Beoţiei.
Olivo. Mycene sau Mycenai, străvechi oraş-
Miciades, n a v a r h , atestat l a T h u c , în Argolida.
I , 47. Myconos, u n a dintre insulele Cyclade,.
Midios, rîu în A s i a Mică. l a nord-est de Delos.
Miletos, (Milet, a z i P a l a t i a ) , celebru Mygdonia, regiune în sudul Mace­
oraş pe coasta de sud-vest a Asiei Mici, doniei, l a nord de Chalcidica.
în Caria. E r a metropola oraşelor I s t r i a Mylai, (azi Milazzo) oraş situat pe
şi Tomis d i n Dobrogea. coasta de nord a Siciliei.
Miltiades, tatăl l u i Cimon, învingă­ Myletidai, partizani politici, exilaţi
torul de l a Marathon. din Syracusa şi stabiliţi în H i m e r a .
Mimas, 1) numele unui c e n t a u r ; Myonea, oraş în nordul Iyocridei
2) numele unui gigant. Ozolice, l a nord de Amphissa, T h u c ,
Mimas, peninsula muntoasă, pe coasta I I I , 101.
ionică a Asiei M i c i , între insula Chios Myonnesos, limbă de pămînt şi oraş
şi golful H e r m a i c . cu acelaşi nume în Ionia din A s i a Mică,
Mindaros, n a v a r h s p a r t a n , atestat l a în apropiere de Teos.
T h u c , V I I I , 85. Myrcinos, oraş l a est de T r y m o n , în
Minoa, mică insulă pe coasta Megari- ţinutul edonilor.
dei, în faţa Salaminei, T h u c , n u v o r ­ Myronides, comandant atenian, ates­
beşte despre alte Minoa. tat l a T h u c , I , 105, 15, 108, 2 ; I V , 95,3.
Minos, personaj legendar, rege p u ­ Myrrhine, soţia lui H i p p i a s , atestată
ternic în C r e t a şi legislator. la T h u c , V I , 55.
Melobros, tatăl lui E p i t a d a s , atestat Myrtilos, atenian, atestat l a T h u c ,
l a T h u c , I V , 8, 9. V , 19, 2 ; 24.
Molossi, locuitori a i Molossiei, r e ­ Myscon, syracusan, atestat l a T h u c ,
giune în E p i r . V I I I , 85, 1 ; X e n . , HelL, I , 29.
Molycrion, (sau Molycria) oraş şi Mytilene, principalul oraş d i n insula
port l a hotarul E t o l i e i cu locrii ozoli, I^esbos.
aproape de capul Antirrhion, l a intra­ Myus, (Myunt) oraş ionic în C a r i a r

rea în golful Corintic. l a gura Meandrului. A z i Avşarkalesi.

Nauclidas, spartan, efor, în 404 — 403 Neupolitam, l a nord de Hadrumetum.

î. e. n. Azi Nebcl-el-Kadim.
Naucleides, platean, atestat l a T h u c , Nemea, oraş şi cîmpie în nordul-
I I , 2,2. Argolidei, unde se celebrau jocurile N e -
Naucrates, tatăl lui Dammotimos, meice.
atestat l a T h u c , I V , 119, 2. Nericos, oraş a l I^eucadei, insulă din
Naupactos (azi I,epanto) oraş pe arhipelagul I o n i c .
ţărmul de nord a l golfului Corintic, Nestos (azi Mesta) rîu în T r a c i a , aflu-
în ţinutul Iyocridei Ozolice. ent a l Strymonului.
Naxos sau Dia, insulă, cea m a i mare Nicanor, comandant a l chaonilor,.
dintre Cyclade. atestat l a T h u c , I I , 80, 5.
Nicasos, tatăl lui Cecalos, atestat l a
Naxos (azi Capo di Schiso) oraş
T h u c , I V , 119, 2.
pe coasta de est a Siciliei, co­
Niciades, atenian, atestat l a T h u c ,
lonie a cetăţii C h a l c i s d i n E u b e e a . I V , 118, 10.
Neapolis, „oraşul n o u " numele m u l ­ Nicias, fiul l u i Niceratos, om politic
tor oraşe greceşti. T h u c , V I I , 50, şi comandant de oşti atenian. Amănunte,
vorbeşte de Neapolis din Africa, Întemeiat în afară de cele date de T h u c , se găsesc,
de cartaginezi pe ţărmul golfului în biografia scrisă de P l u t a r h .

761
 INDICI

Nicolaos, lacedemonian, atestat l a Niconidas, atestat l a T h u c . TV, 78,2

T h u c . , I I , 67. Nicostratos, fiul l u i Diitrephes, s t r a ­
Nicomachos, phocidean, atestat l a teg atenian, amănunte l a T h u c , I I I ,
T h u c , I V , 89. 75; I V , 119 ; V , 61 şi Aristoph., Vesp. 81.
Nicomedes, fiul regelui spartan Cleom- Nisaia, port al Megarei în golful
brotos, frate m a i tînăr a l l u i Pausanias, Salaminei.
învingătorul de l a P l a t e e a . E l a condus, Nisos, mic templu lîngă Megara.
în numele nepotului său minor Plei- Notion, port a l oraşului Colohpon,
-stonax, armata împotriva phocidienilor din A s i a Mică, pe coasta golfului I c a -
şi apoi împotriva atenienilor, l a T a n a g r a . ric.
Nicon, teban, atestat l a T h u c , V I , Nymphoioros, fiul lui P y t h e s , ates­
19, 3. t a t l a T h u c , I I , 29.

Ocytos, tatăl l u i Aineias atestat l a Onzios, lanţ de munţi l a sud de Corint

T h u c , I V , 119, 2. azi X u l o k e r i z a .
Oineon, oraş în v e s t u l I^ocridei Ozo­ Onetorides, tatăl lui Diemporos, ates­
lice, l a răsărit de Naupactos, pe ţărmul t a t l a T h u c , I I , 2.
golfului C o r i n t i c . Onomacles, strateg atenian, în 412 —
Oinoe numele a două deme a t t i c e , 411.
unul situat lîngă E l e u t h e r a i , i a r a l t u l Orchomenos: 1) oraş în Beoţia (azi
lîngă Marathon (azi N i n o i ) . Steripu) l a vărsarea rîului Cephissos
Oinophyta localitate în sud-estul în lacul Copais; 2) oraş îu Arcadia,
Beoţiei, care aparţinea teritoriului cetă­ azi K a l p a k i , l a nord-vest de Manthi-
ţii T a n a g r a . neia.
Oinussai (azi Spalmadoros) insule Orestes, fiul lui E c h e c r a t i d e s , rege
ale Messeniei, în colţul de sud-vest a l l a Pharsalos, în Thessalia, care, alungat
Peloponesului. de pe tron, a cerut ajutor atenienilor,
Oisyme sau Emxthia (azi I^efterolimaui), dar zadarnic. Cf. T h u c , I , 111 ; Diodor.,
oraş pe ţărmul tracic a l E g e e i , între X I , 83, 3.
T r y m o n şi Nestos. Oresthis, regiune în sudul Arcadiei,
Olophyxos, oraş pe coasta de est a l a graniţa cu l a c o n i a . T h u c , I V , 134.
peninsulei Chalcidice, Acte. Orestheion, localitate în regiunea M a i -
Oloros, tatăl l u i T h u c y d i d e s ; a se nalia d i n A r c a d i a . T h u c , V , 64.
vedea studiul introductiv. Oreos sau Histiaia (azi Orei), oraş
Olpai, localitate întărită, pe terito­ l a capătul de nord a l E u b e e i .
riul oraşului Argos din Amphilochia, Orobiai, oraş situat pe ţărmul de
în sudul E p i r u l u i . A z i E l l i n o k u l i . nord-vest a l E u b e e i .
Olympia, oraş îu E l i d a , în regiunea Oroides, regele parauailor, atestat l a
Pisatis, unde se celebrau Jocurile O l y m - T h u c , I I , 80, 4.
p i c e , din patru în patru a n i . Oropia, numele ţinutului oraşului
Olympieion, cătun în Sicilia, în m a r ­ Oropos din nordul A t t i c i i .
ginea de sud a oraşului S y r a c u s a . Oropos, oraş attic pe coasta dinspre
Olympos munte vestit, înalt de 2 985 E u b e e a , aproape de vărsarea rîului
m , l a notarul dintre Thessalia şi Mace­ Asopos.
donia. Acolo mitologia elenă situa reşe­ Oscios sau Oescus, a z i I s k e r , rîu impor­
dinţa zeilor. tant d i n vestul T r a c i e i şi d i n Moesia
Olynthos (azi Stilari) oraş în C h a l c i ­ Inferioară, izvorînd d i n apropiere de
dica, în fundul golfului Toronaic, d i n ­ Serdica (Sofia), străbâtînd ţara t r i ­
t r e peninsulele Pallea şi Sithonia. bunilor şi vârsîndu-se în Dunăre lîngă
Onasimos, fiul l u i Megacles, atestat oraşul Oescus ( G h i g h e r ) , în faţa cetă­
l a T h u c , I V , 119, 2. ţii S u c i d a v a (Celei) d i n Oltenia.

P
Paches (gen. Pachetos), fiul l u i Pallene, peninsulă în partea de s u d -
E p i c u r o s , atestat l a T h u c , I I I , 1 8 ; vest a Calcidicei, între golful Thermaic
28, 3 3 ; 3 4 ; 3 5 ; 36 ; 4 8 ; 4 9 ; 50. şi cel Toronaic.
Pagondas, fiul l u i Aiolades, beeotarh, Pamillos, întemeietor a l oraşului
atestat la Thuc, 91; 92; 93; Selinunt din Sicilia. T h u c , V I , 4.
96. Pamphylia, regiune în sudul Asiei
Pale, oraş în partea de ves a insulei M i c i , situată l a vest de Cilicia şi l a
Cephallenia d i n arhipelagul I o n i c . est de I^ycia.

762
 INDICI

Panacton, loc Întărit, l a frontiera Pelops, personaj mitologic, fiul l u i

dintre A t t i c a şi Beoţia. T a n t a l , soţ a l Hippodamiei.
Panairos, thessalian, atestat l a T h u c , Peloponnesos (Pelopones) mare pen­
IV, 78. insulă în sudul Greciei, numită azi
Pandion, rege legendar atenian, T h u c , Morea. C u m în antichitate nu se prea
I I , 29. deosebeau insulele de peninsule, m a i
Pangaion (pangen) a z i P i r n a r i , m u n ­ ales cînd istmul de legătură c u cantona­
te în sudul Macedoniei, l a est de S t r y ­ tul era foarte îngust, Peloponesos în­
mon, vestit pentru minele sale de aur şi seamnă insula lui P e l o p s " . Hero­
de argint. dot distinge ( I I I , 1,4) şi = uscatul,
Panormus, nume a l m a i multor por­ din afară. Amănunte l a Thuc.,.
t u r i : 1) în Sicilia, azi Palermo, T h u c , I , 9, 2 ; 10, 2 ; 12, 3; 141, 3 ;
T I , 2; 2) pe coasta argeiană a A s i e i V I , 82.
Mici l a s u d de Milet, T h u c , V I I I , 2 4 ; Peloris (Pelorida), promontoriu s i ­
3) i n A h a i a , lîngă promontoriul R h i o n tuat în vîrful de nord a l Siciliei, lîngă
de l a gura golfului Corintic, T h u c , I I , Messene, a z i Capodi F a r o sau F a r o d i
86; 92. T u c i d i d e n u vorbeşte decît Messina. T h u c , I V , 25. Se m a i numea şi
de acestea trei, dar m a i erau şi altele. Peloron ori Peloros.
Pantacyos, rîu în estul Siciliei, a z i Peparethos, azi Skopelcs, insulă
F i u m e di Porcari, l a gura s a , l a nord de stîncoasă situată printre Sporadele de
Syracusa, se afla colonia megariană nord.
Trotilon, T h u c , V I , 4. Perdiccas I, primul rege a l Macedo­
Paralos, regiunile dinspre ţărm ale niei, din dinastia Argeazilor. Thucydides,.
Atticii. I I , 100, n u vorbeşte despre acesta, c i
Parnes, lanţ de munţi în partea de despre Perdiccas I I , fiul lui A l e x a n -
nord a A t t i c i i . dros.
Pasitelidas, spartan, atestat l a T h u c , j , . . Perdiccas I I , regele Macedoniei d i n
V , 3. vremea lui Tucidide. E r a fiul şi urmaşul
Patmos, insulă, u n a dintre Sporade; regelui Alexandros. N u se ştie cît timp
azi Patinos. a domnit. Cert este că în 432, Perdiccas
Patrai (azi Patras s a u Patre), unul I (56) era pe tron iar în 414 încă trăia
dintre cele douăsprezece oraşe d i n ( T h u c , V I I , 9, 1). Amănunte l a T h u c , .
Achaia, situat pe coasta golfului Chale- I , 56; 57; 58; 61; 62; I I , 29; 9 5 ;
donic. 9 9 ; 100; 101 ; I V , 7 8 ; 79 ; 82 ; 83; 103;.
Pausanias, fiul lui Cleombrotos, ates­ 107 ; 124 ; 125 ; 128 ; 132 ; V , 6; 80 ; 83 ;
tat l a T h u c , I , 9 4 ; 9 5 ; 128 - 135; V I , 7 ; V I I , 9.
138; I I , 71 ; I I I , 54 ; 68. Pericles, f i u l l u i Xanthippos, cele­
Pausanias, fiul lui Pleistoanax, ates­ bru bărbat atenian. Amănunte în viaţa,
tat l a T h u c , I , 107 şi I I I , 26. Tatăl l u i scrisă de P l u t a r h , Vieţi paralele, E d .
Pleistoanax ; T h u c , I , 114 ; I I , 21 ; V , 16. Ştiinţifică, v o i . I I , şi l a T h u c , I ,
Pedaritos, fiul lui Iyicon şi a l Teulen- 111; 114; 116; 127; 139; I I , 13;.
tiei, spartan, poate fratele lui A n t a l c i - 22; 65; 127.
des, a fost trimis, spre sfîrşitul verii Periclidas, tatăl l u i Athenaios, ates­
anului 412, cu trupe c a harmost i a tat l a T h u c , I V , 119.
Chios. Amănunte l a Thucvdidcs, 28, 5 ; Perieres, întemeietorul cetăţii Zân­
32, 2 ; 38, 3 ; 39, 2; 40," 1 ; 55, 2 ; ele sau Messene, d i n Sicilia, atestat l a
55, 3 ; 241, D . T h u c , V I , 4, 5 şi Pausanias I V , 23, 7.
Pegai, numele unor nimfe de izvc are Peripolion, poziţie întărită a E o c r i l o r
în A t t i c a , lîngă Sunion (1, 103; 102, epizephyri din B r u t t i u m , în I t a l i a ,
111, 115, 4, 21). care, o vreme, a constituit graniţa între
Pele, insulă în vestul golfului S m i r n a , Rhegium şi I^ocris, cucerit de atenieni,
aşezată între Marathussa şi D r y m u s s a , sub comanda lui I^aches, se pare în 427,
probabil actuala insulă K i l i s e l i . şi redat cetăţii Rhegium. Amănunte
Pella, capitala Macedoniei de l a 400 la T h u c , 111,99; 103,3,115,6.
pînă l a 168 î. e.n., situată în sudul Perrhaibia, regiune în nord-estul T h c s -
ţării, l a vest de Atios (Vardar), în saliei, în partea superioară a fluviu­
regiunea E m a t h i a , pe o înălţime bine lui E u r o p o s .
apărată de bălţi. A z i i se văd ruinele Petra, „stîncă", nume a l diferitelor
lîngă localitatea A g h i i Apostoli. localităţi. E a T h u c , V I I I , 35, e vorba de
Pellichos, tatăl l u i Aristaios, strateg o localitate c u acest nume, d i n ţinutul
corintian, atestat l a T h u c , I , 29, 23 cetăţii Rhegium.
L u c i a n , philops, 18, spune că şi P e l l i ­ Phacion, localitate în Thessalia, l a vest
chos a fost strateg. de E a r i s a .

763
 INDICI

Phaiax, fiul l u i Erasistratos, atenian, I I , 95; 100; 2) comandant spartan,

nobil de origine, contemporan cu A l c i ­ atestat l a T h u c , V I I I , 28, 87, 99.
biades. Amănunte l a T h u c . , V , 4, 5. Philocharidas, fiul l u i E r y x i d a i d a s ,
Phaidimos, lacedemonian, atestat l a atestat l a T h u c , I V , 119; V , 19, 21,
T h u c , V , 42. 24, 44.
Phainippos, atenian, fiul lui P h y r r - Philocrates, fiul l u i Demeas, strateg
nichos, scrib a l prytaniei a V I H - a , atenian în 416/415, atestat l a T h u c ,
în anul 424. T h u c , I V , 118. V , 116, 3.
Phagres, cetate l a est de gura Strymo- Philoctetes, personaj legendar, celebrul
nului. erou homeric, thessalian, care potrivit
Phainis, argeiană, preoteasa H e r e i , legendei celei m a i v e c h i , a dus l a T r o i a
atestată l a T h u c , I V , 133, 3. şapte corăbii echipate. Muşcat de u n
Phaleron, port a l Atenei, situat l a şarpe, a fost părăsit de ahei pe insula
est de P i r e u . Eemnos.
Phalios, fiul lui Eratocleides, corintian, Phlius (Phliunt), a z i Polifengos,
u n u l din întemeietorii cetăţii E p i d a m ­ oraş în Phliasia, localitate în nord-estul
nos (Dyrrhachium). T h u c , I , 24. Peloponesului.
Phanai, promontoriu în sudul insulei Phocaia, localitate în interiorul ora­
Chios, azi Capul Mastico. şului l e o n t i n i d i n S i c i l i a . T h u c , V , 4.
Phanomachos, fiul lui Callimachos, Phoinice — Fenicia.
strateg în anul 430/429. Vezi T h u c , Phoinicus (Phoenicunt) port în
I I , 70. I o n i a , în peninsula Mimas, din faţa
Phanotis, teritoriul Phanotiei, oraş insulei Chios. T h u c , V I I I , 34.
în Phocida. T h u c , I V , 7 6 ; 79. Phormion, strateg atenian, asupra
Pharax, spartan, tatăl l u i T r y p h o n , activităţii lui a se vedea T h u c , I , 65,
atestat l a T h u c , I V , 38. 65; 117; 2 ; I I , 29, 6 8 ; 102; 80,
Pharnabazos: 1) fruntaş persan, 84; 85; 89; 9 0 ; 9 1 ; 92.
tatăl lui Pharnaces, a luat, curînd după Photyos, comandantul chaonilor, ates­
480, satrapia Dascylitis, care era t r a ­ tat l a T h u c , I I , 80, 5.
diţională în familia s a ; T h u c , I I , 6 7 ; Phrygioi, localitate în Attica.
2) nepotul precedentului,fiul lui P h a r n a ­ Phrynichos, comandant atenian. Amă­
ces, cunoscutul satrap din Dascylitis, nunte asupra activităţii lui l a T h u c ,
născut între 450 — 445. Amănunte asu­ V I I I , 25, 2 7 ; 48, 4 ; 50 şi urm. 9 0 ;
pra activităţii lui l a T h u c , V I I I , 6 ; 92, 2.
39; 62; 80; 99; 109. Phrynis, periec, atestat l a Thucvdides,
Pharnaces: 1) tatăl lui Artabazos, V I I I , 6,4.
atestat l a T h u c , I , 129; 2) fiul l u i Phthiotis, regiune în suriul Thessa­
Pharnabazos, atestat l a T h u c , I I , 6 7 ; liei.
V , 1 ; V I I I , 5 8 ; 3) tatăl l u i P h a r n a ­ Phylidas, teban, tatăl lui Phytagelos,
bazos; T h u c , V I I I , 6. atestat l a T h u c , I I , 2.
Pharsalos (azi F e r s a l a ) oraş în centrul Phyrcos, loc întărit în E l i d a .
Thessaliei. Physca, localitate în Macedonia, în
Pharos, insulă lîngă ţărmul mediterane­ ţinutul eordeilor.
a n a l Egiptului. P e această insulă se Phytia (azi Porta) oraş în Acharnania.
v a construi în epoca elenistică tur­ Pieria, regiune în Macedonia, la nord
nul celebru cu lumini, l a intrarea în de muntele Olimpos, socotit reşedinţă a
portul Alexandriei, pentru călăuzirea muzelor.
corăbiilor în timpul nopţii. Numele Pier os, lanţ de munţi în Thessalia l a
insulei a devenit comun, pentru orice vest de Pierid.
„far". Pindos (Pind) lanţ muntos între
Phaselis, oraş pe coasta de sud a Thessalia şi E p i r .
Asiei Mici, în E y c i a . A z i T e k i r o v a . Peiraieus (Pireu) portul Atenei.
Phea ori Pheai, orăşel în apropiere Peiraios, port pe I s t m , l a golful Corintic.
de promontoriul I c h t y s , pe coasta de Peisandros, amănunte l a T h u c , V I I ,
vest a E l i d e i , în Pelopones. 49, 5 3 ; 6 5 ; 6 8 ; 98.
Pheraioi, locuitorii cetăţii Pherai 27, 28, Aristoph., L , 15, 4 9 0 ; P l u t . ,
(azi Velestino) în Thessalia. Ale, 26, 1.
Philemon, athenian, tatăl l u i Amenia- Peisistratos (Pisistrat) celebru t i r a n
des, atestat l a T h u c , I I , 67, 2. atenian. Amănunte l a Herodot I , 60,
Philippos: 1) macedonean, fratele 62; V , 55, 6 5 ; T h u c , I , 195, 20, 2 ;
lui Perdiccas I I , fiul lui Alexandros, V I , 5 4 ; I I I , 31, 104; A r i s t . , 14 şi
rege a l Macedoniei; asupra activităţii urm. Plut., Solon, 30, 2 0 ; Diod.,
lui a se vedea T h u c , I , 5 7 ; 5 9 ; 61; IX, 37, 2.

764

Plataiai (Plateea) oraş în Beoţia, aproa­
pe de graniţa c u A t t i c a .
Plemmyrion, promontoriu în S i c i l i a ,
închizînd portul cel mare a l Syracusei.
A z i Muro di F o r c o .
Pleuron, oraş în E t o l i a , aproape de
actualul Ghiftokastro, pe ţărmul C a l y -
donic.
Pleistarchos, fiul regelui Pausanios,
lacedemonian. Amănunte l a T h u c , I ,
107, 114; I I , 21 ; V , 16; 33;
Pleistolas, efor, atestat l a T h u c , V ,
19, 2 ; 24, 25.
Pnyx, punct în Atena, l a vest de
acropola, unde se ţineau adunările po­
porului.
Polichna, orăşel în A s i a Mică, lîngă
Clazomenai, T h u c , V I I I , 14, 23.
Polichna, oraş în vestul insulei C r e t a ;
T h u c , I I , 85.
Polles, rege a l odomanţilor, ates­
tat l a T h u c , V , 6, 2.
Pollis, argeian, atestat l a T h u c ,
I I , 67.
Polyanthes, corintian, atestat l a
T h u c , V I I , 34, 2.
Polycrates, celebrul tiran din Samos.
Polydamidas, s p a r t a n atestat l a T h u c ,
r V , 123; 129.
Polymedes, d i n I^ansa, Thessalia, ates­
tat l a T h u c , I I , 22, 23.
Poseidonion, templu a l lui Poseidon.
Potamis, comandant de oşti s y r a ­
cusan, atestat l a T h u c , V I I I , 85, 3.
Potidaia, (mai tîrziu Cassandreia)
azi K a s s a n d r a , oraş situat în istmul
Pollene, d i n vestul peninsulei Chalcidice.
Potidania (azi minele de l a I , u k o -
hori) oraş în estul E t o l i e i , pe rîul D a p h -
nos.
Prasiai, localitate pe ţărmul de est
a l A t t i c i i , azi P r a s a s ; T h u c , V I I , 18;
V I I I , 95.
Prasiai, azi Prasto, oraş în estul
I«aconiei, pe coasta golfului Argolidei;
T h u c , I I , 5 6 ; V I , 105; V I I , 18.
Priapos, azi K a r a b o g a , oraş pe ţăr­
mul asiatic a l Propontidci (Marmara).
Ramphias, fruntaş spartan. Amănun­
te l a T h u c , I , 139; V , 12; V I I I , 8 ;
X e n . , HelL, I , 1.
Rhegium (azi Reggio di Calabria)
oraş şi promontoriu în sudul I t a l i e i ,
în faţa oraşului Messane din Sicilia.
Rheneia, insulă în Cyclade, s i t u a ­
tă în apropiere de insula Delos.
Rheitoi, numele a două rîuleţe de
apă sărată între A t e n a şi E l e u s i s .
Rheitos, rîuleţ situat, probabil, în
partea de sud-vest de golful Cenchreai.
INDICI
Priene (azi Samsun) oraş pe coasta
Asiei Mici, în I o n i a , l a gura Meandrului.
Procles, fiul lui Theodoros, strateg
atenian, atestat l a T h u c , I I I , 91, 92,
V , 1 9 ; 24.
Procne, personaj m i t i c , fiica I u l
P a n d i o n şi soţia l u i Teyeus.
Pronnaioi, locuitorii oraşului Pron-
neoi, pe ceasta Cephaleniei.
Proschion, oraş în sud-vestul E t o l i e i .
75. Prosopitis, insulă, c u oraşul P r o -
sopis, în D e l t a E g i p t u l u i , pe braţul
cel m a i de vest a l Nilului.
Frote (azi Prodano), insulă lîngă
c o a s i a de vest a Messeniei.
Proteas, fiul lui E p i c l e s , strateg a t e ­
nian, atestat la T h u c , I , 45, 2 ; I I , 23, 2.
Proxenos, locrian, fiul lui Capaton,
atestat l a T h u c , I I I , 103, 3.
Psammetichos, faraon egiptean, t a ­
tăl lui Inaros.
Pteleon: 1) localitate în T r i p h y l i a ;
2) loc întărit pe coasta Asiei Mici, în
Ionia, pe teritoriul oraşului E r y t h r a e .
Ptoiodoros, exilat teban, atestat l a
T h u c , I V , 76, 2.
Ptychia, a z i Bidoi, insuliţă în apropiere
de C o r c y r a .
Pydna, a z i K i t r o s , oraş în sudul
Macedoniei, în P k e r i a , pe ţărmul gol­
fului Thermaic.
Pylos, azi Paleokastro, oraş în Messenia,
pe coasta de vest, numit şi Coryphasion.
Pyrrhai, oraş în insula I«esbcs.
Pyrrichos, tatăl lui Ariston, ates­
tat l a T h u c , V I I , 39, 2.
Pystilos, întemeietor a l cetăţii A c r a ­
gas, atestat l a T h u c , V I , 4, 4.
Pythangelos, fiul lui Phylidas, ates­
tat la T h u c , I I , 2.
Pythen, corintian, atestat l a T h u c ,
V I , 104; V I I , 1, 10.
Pythes, tatăl lui Nymphodorcs, ates­
tat l a T h u c , I I , 29, 2.
Pythia, preoteasă a lui Apollon,
la Delphi.
Pythodoros, arhonte atenian, ates­
tat l a T h u c , I I , 2 ; I I I , 115 ; V I , 105, 2.
R
Rhodope (Rodope) lanţ de munţi în
Tracia.
Rhodos, insulă, din grupul Sporade-
lor, situată în partea de sud-est a Egeei,
lîngă coasta Cariei. Oraşul cu acelaşi
nume, din colţul său de nord-est, a
avut u n rol istoric important.
Rhoiteion (Paleskastro), oraş în
Troada, pe ţărmul Hellespontului.
Rhypes, oraş în A c h a i a , pe ţărmul
golfului Corintic.
Rhypice, teritoriul oraşul Rhypes.
765
 INDICI

Sabylinthos, tutorele regelui molosilor, Seuthes, fiul l u i Spardacos, rege a l

T h a e r y p a s , atestat l a T h u c . , I V , 80, 6. odrysilor, în T r a c i a şi nepot de frate
Sacon, întemeietor a l oraşului H i m e r a , a l lui Sitalces. Amănunte l a T h u c , I I ,
•din Sicilia, atestat l a T h u c , V I , 5. 101, 5 ; I V , 101, 5.
Sadocos, fiul l u i Sitalces, regele t r a ­ Sicania, numele vechi a l Siciliei,
c i l o r odrysi. Amănunte asupra l u i l a locuită l a origine în întregime de s i c a n i ,
T h u c , I I , 29, 5 ; 67, 2. populaţie rămasă apoi numai în vestul
Salaithos, lacedemonian, atestat l a insulei.
T h u c , I I I , 2 0 ; 2 7 ; 36. Sicanos, rîu în I b e r i a (Spania).
Salamis, insula Salamina de lîngă Sicanos, fiul lui Execestos, coman­
A t t i c a , celebră p r i n victoria repurtată dant de oşti syracusan, atestat l a T h u c ,
-asupra perşilor de flota ateniană, con- V I , 73; V I I , 46, 50, 70.
•dusă de Themistocles. Sicilia, celebră insulă d i n sudul I t a ­
Salynthios, rege a l agraidilor, ates­ liei. Istoricul ei l a T h u c , V I , 1—2.
tat l a T h u c , I I I , 111, 4 ; I V , 77, 2. A l t e amănunte în legătură c u expe­
Samaioi, locuitorii oraşului Same (azi diţia pornită de atenieni în această
-Samo), d i n insula Cephallenia (azi insulă se găsesc în I I I , 115; I V ,
Kefalonia). 2 4 ; 58, 60; 6 5 ; V I , 6 ; 131, 20, 33, 88;
Saminthos, localitate în Argolida, V I I , 32, 5 8 ; 66.
l a nord de Argos. Sicyon (azi Vasiliki) oraş în nordul
Samos, celebra insulă de lîngă coasta Peloponesului (la vest de Corint, capi­
<le vest a Asiei Mici. t a l a Sicyoniei).
Sanaii, locuitorii oraşului. Sidussa, orăşel în I o n i a , din A s i a
Sane, situat l a istmul peninsulei Mică, în apropiere de E r y t h r a e .
A c t e , lîngă canalul săpat de X e r x e s , Sigeion (azi Ienişeher) oraş şi pro­
d i n Chalcidica. montoriu în Troada, n u departe de
Sandios, colină în C a r i a , aproape I l i o n (Troia).
de Meandru. Simonides, strateg atenian, ates­
Sardeis (Sardes), capitala Iyydiei, tat l a T h u c , I V , 7.
azi Sart. Simos, întemeietor a l cetăţii siciliene
Sargeus din Sicyonia, atestat la H i m e r a , atestat l a T h u c , V I , 5.
T h u c , V I I , 19, 5. Singos, oraş în peninsula Sithonia,
Scandeia, port a l insulei C y t h e r a . d i n Chalcidica, pe ţărmul golfului S i n -
Scione, oraş în peninsula Pallene gitic.
din Chalcidica. Sintoi, trib trac în estul Macedoniei, pe
Sciritai, corp de infanterie uşoară l a cursul inferior a l Vardarului (Axios).
Sparta. Siphai, port a l Beoţiei.
Sciritis, regiune muntoasă în nor­ Sitalces, numele m a i multor regi a i
dul Laconiei, situată l a frontiera cu tracilor odryzi, dintre care cel m a i
Arcadia. important a fost fiul lui T h e r e s ; amă­
Scironidcs, strateg atenian, atestat nunte l a T h u c , I I , 2 9 ; 6 7 ; 9 5 - 1 0 1 ;
l a T h u c , V I I I , 2 5 ; 5 4 ; 3. I V , 101, 5.
Scolos: 1) cătun în Beoţia; 2) oraş Socrates, fiul lui Antigenes, atestat
în Chalcidica. I , a T h u c , V , 18, e vorba, l a T h u c , I I , 23, 2.
probabil, de a l doilea. Sollion, oraş în nordul Acharnaniei,
Scomios, muntele Vitoşa de lîngă Sofia pe coasta d i n faţa insulei I,eucas.
de a z i . (Sardica), în T r a c i a . D e acolo Soloeis sau Solus (Soluntum), azi
izvorăşte Oscios (Iskerul), T h u c , I I , 96. Solanto, oraş pe coasta de nord a S i c i ­
Scyllaion, promontoriu în colţul de liei, l a est de Panormus (Palermo)
est a l Argolidei. T h u c , V I , 2, 6.
Scyros, insulă, l a est de E u b e e a . Solygia, localitate l a est de Corint,
Selinus (Selinunt) oraş în vestul pe ţărmul golfului Saronic.
Siciliei. Sophocles, fiul l u i Sostratidas, ates­
Sermyle, oraş în Chalcidica, în tat l a T h u c , I I I , 115; I V , 3 ; 4 6 ; 65.
peninsula Sithonia, pe ţărmul gol­ Sparadocos, (Spardacos) tatăl lui Seuth­
fului Toronaic. es, şi fratele lui Sitalces, regele t r a ­
Sermylioi, locuitori ai Sermylei. cilor o d r y s i ; T h u c , I I , 101, 5 ; I V ,
Sestos, (azi Bogali) oraş în Chersone- 101, 5.
sul tracic, pe coasta Hellespontului, în Spartolos, oraş în sudul Chalcidicei,
faţa cetăţii Abydos. l a nord d e Polideea.

766
 INDICI

Sphacteria (azi Sfaghia) mică insulă, Styphon, fiul l u i P h a r a x , atestat

situată în faţa oraşului P y l o s , d i n l a T h u c , I V , 38, 2.
Messenia. Styra, a z i S t u r a , oraş pe coasta de
Stages, persan, atestat l a T h u c , V I I , sud-vest a E u b e e i în D r y o p i s .
16, 3. Sunion, promontoriu şi localitate în
Stagiros, oraş în vestul Chalcidicei, sud-estul A t t i c i i .
lîngă actualul Nizvoro. Sybaris, rîu în sudul I t a l i e i , l a gura
Stater (la Atena) monedă; statey căruia, pe coasta golfului T a r e n t , se
de argint = 4 d r a h m e ; statey de aur = află oraşul c u acelaşi nume în apropiere
20 de d r a h m e ; un statey doric a v e a , de T h u r i o i .
probabil, 20 de drahme de argint. Sybota (azi S i vota) port pe ţărmul
Stratodemos, atestat l a T h u c , I I , 67. Thesprotidei d i n E p i r , în faţa căruia se
Stratonice, sora l u i Perdiccas şi soţia află două insule mici, designate de T h u ­
l u i Seuthes, atestată l a T h u c , I I , cydides cu acelaşi nume. Insulele sînt în
101, 6. dreptul capătului de sud a l insulei C o r c y r a
Stratos (lîngă I cpenu) oraş în A h a r n a -
y
(Korfu).
nia, pe fluviul Achelous. Syca s a u Tycha, p u n c t în centrul
Stroibos, tatăl lui Leocrates, ates­ cartierului E p i p o l a i a l cetăţii S y r a c u s a .
tat l a T h u c , I , 105, 2. Syme (azi Simi) insulă mică, situată
Strombichides, fiul l u i Diotimos, s t r a ­ în faţa coastei Cariei, l a nord de Rhodos,
teg atenian, atestat l a T h u c , V I I I , 1 5 ; în golful Doridei.
30, 62. Symaithos (azi Giarretta) fluviu în
Strombichos, tatăl l u i Diotimos, ates­ estul Siciliei, încojurînd poalele muntelui
tat l a T h u c , I , 45, 2 . E t n a . Spre gura s a se află u n oraş omo­
Strongyle, (azi v u l c a n u l Stromboli) nim.
•cea mai de nord dintre insulele E o l i c e Syracusa, c a p i t a l a Siciliei, situată
s a u I,ipare, d i n nordul Siciliei. pe coasta de est a insulei, pe insula O r -
Strophacos, proxenos a l chalcidienilor tygia şi pe u n larg teren împrejur. A¬
atestat l a T h u c , I V , 78. mănunte l a T h u c , I I I , 8 6 ; I V , 2 4 ; 25.
Strymon, azi S t r u m a , fluviu în vestul 6 5 ; V , 4 ; V I , 3 şi u r m . 38, 45, 63, 67,
T r a c i e i , izvorînd d i n apropiere de S e r - 70, 75, 96, 97, 99; V I I , 4, 21, 22, 23, 32,
dica (azi Sofia) şi vărsîndu-se în E g e e a l a 36, 37, 45, 46, 5 0 - 5 7 , 65, 71, 73, 81,
•est de Clialcidica. 87; V I I I , 26, 105.

Tainaron, a z i Matapan, capul m a i Teres, întemeietorul regatului o-

•de sud a l Peloponesului, în L,aconia. dris a l T r a c i e i , tatăl lui Sitalces, ates­
Tamos, egiptean, atestat l a T h u c , tat l a T h u c , I I , 29, 6 7 ; 95.
V I I I , 31, 2 ; 87. Terias, fluviu m i c , pe coasta de est a
Tanagra (azi Grimada) oraş în estul Siciliei.
Beoţiei. Tereus, rege legendar a l tracilor men­
Tantalos, fiul l u i Patrocles, atestat l a ţionat de T h u c , I V , 29, 3.
T h u c , I V , 57, 3. Teutiaplos, elean, atestat l a T h u c ,
Taras sau Tarentum (azi T a r a u t o ) I I I , 29.
oraş în sudul I t a l i e i , îu peninsula C a - Teutlussa, mică insuliţă între Syme
labria, pe coasta golfului T a r e n t i n . şi Rhodos.
;
Tauros, fiul l u i E c h e t i m i d a s , atestat Thapsos, peninsulă a Siciliei, azi
l a T h u c , I V , 119, 2. I s o l a degli Magnisi.
Tegea azi Paleoepiskopi, oraş în s u d - Tharyps, rege a l molossilor, atestat
l a T h u c , I I , 180, 6.
estul Arcadiei.
Thasos, insulă şi oraş în Marca E g e e ,
Tellis: 1) spartan, atestat l a T h u c ,
aproape de coasta T r a c i c i .
V , 19, 2 4 ; 2) tatăl l u i Brasidas, ates­
Theainetos, fiul l u i Tolmidas, atestat
t a t l a T h u c , I I I , 69.
l a T h u c , I I I , 20.
Tellias, comandant syracusan, ates­
Theagenes: 1) d i n Megara, atestat
t a t l a T h u c , V I , 103, 4.
l a T h u c , I , 126, 3, 5 ; 2) atenian, atestat
Temenites, cartier a l Syracusei, l a
la T h u c
vest de A c h r a d i n a , aşezat pe o colină
Thebai (azi T h i v a ) celebrul oraş d i n
numită, m a i tîrziu, Neapolis.
Grecia centrală, capitala Beoţiei.
Tenos. (azi Tinos), insulă din grupul Themistocles, vestitul om politic şi
Cycladelor. comandant de oşti atenian. Amănunte
Teos, a z i Sigadgik, oraş pe coasta în viaţa lui scrisă de Plutarh,
Asiei Mici, în I o n i a , pe ţărmul gol­ Vieţi paralele, v o i . I , E d i t . Ştiinţifică. L a
fului I c a r i c .

767
 INDICI

T h u c . este atestat în I , 14, 74, 90, 91, Thiuelesz 1) tatăl lui Eurymedon,.
93, 99, 135, 137, 138. atestat l a T h u c , I I I , 80, 9, 1; V I I , . 1 6 ; .
Theodoros, tatăl lui Procles, ates­ 2) întemeietor a l coloniei care a fondat
t a t l a T h u c , I I I , 91. oraşul N a x o s din S i c i l i a . T h u c , V I , 3.
Theolytos, tatăl l u i Cynes, atestat Thucydides: 1) istoricul atestat l a
l a T h u c , I I , 102. T h u c . în I , 1 ; 20, 21, 22, 23; V , 20,.
Thera, azi Santorin, insulă d i n grupul 26 ; I I , 48, 3 ; I V , 106, 3 ; I V , 107 ; a s e
Cycladelor. vedea studiul introductiv. 2) Pharsalian,.
Theramenes, celebru om politic atenian. proxenos a l atenienilor, atestat l a T h u c , .
Amănunte l a T h u c , V I I I , 68, 4 ; 89 şi V I I I , 92, 8.
u r m ; X e n . , t f * / / . , 1,11 Diod. X I I I - X I V , Thurioi (în vremea rcmană Copiaey
Arist. azi Torre Brodognato, oraş în s u d u l
Therimenes, lacedemonian, atestat I t a l i e i , în golful T a r e n t i n , întemeiat în
l a T h u c , V I I , 2 6 ; 36, 2, 43, 3, 52. apropiere de vechiul Sybaris.
Therme (mai tîrziu Thessalonice) Thyamis, a z i C a l a m a , fluviu în E p i r ,
Salonic, important oraş în sudul Mace­ între Chaonia şi Thesprotia.
doniei, în fundul golfului T h c r m a i c . Thyamos, munte în teritoriul Agrai
Thermon, s p a r t a n , atestat l a T h u c , din nord-vestul E t o l i e i , în apropiere de
V I I I , 11, 2. cetatea Argos d i n Amphilochia. T h u c ,
Thermopylai (Termopile) defileu strîmt I I I , 106.
între poalele muntelui Callidrcmos şi Thymochares, atestat l a T h u c , V I I I ,
ţărmul golfului M a l i a c , l a sud de gura 95, 2.
fluviului Spercheios, pe un drum obli­ Thyrea, azi Hagios Andreas, oraş
gat dintre Thessalia şi L o c r i d a epicne- şi ţinut în nordul L a c o n i e i , l a notarul
midă. Celebru prin rezistenţa epică a lui cu Argolida.
Leonidas spartanul împotriva lui Xerses. Thyssos, oraş în Chalcidica, în pe­
Theseus, rege legendar a l atenienilor. ninsula Acte, pe ţărmul golfului S i n -
Amănunte l a T h u c , I I , 12; V I , 61, 2 şi gitic.
P l u t a r h , Theseus, Vieţi paralele, voi. I , Teichion, localitate în vestul E t o ­
E d i t . Ştiinţifică. liei, l a limita cu L o c r i d a ozolică.
Thespiai, azi E r i m o k a s t r o , oraş în Teichiussa, localitate pe coasta Asiei
Beoţia, l a vest de T e b a . Mici, l a sud de Millet.
Thessalos, fiu a l lui Pesistratos, Txmagoras, fiul lui Athenagoras, din
fratele lui H i p p i a s şi Hipparchos, ates­ Cizic, atestat la T h u c , V I I I , 61, 39.
tat l a T h u c , I , 20, 2; V I , 25. Timagoras din Tegea, atestat l a
Thoricos (azi Therikos) localitate T h u c , I I , 67.
în sudul A t t i c i i , pe coasta de vest, Timanor, fiul lui Timanthes, ates­
în faţa insulei H e l e n a (azi Makronisi). tat l a T h u c , I , 29, 3.
Thracc, T r a c i a , ţara locuită de neamu­ Timocrates: 1) laccdcmt nian, ates­
rile trace dintre Beleani, Marea Egee şi tat l a T h u c , I I , 8 5 , 9 2 , 3 ; 2 ) atenian
P o n t u l E u x i n cu prelungiri în A s i a Mică, atestat l a T h u c , I I I , 105, 3; I V , 19,
în B i t h y n i a . 2 ; 3)i c o r i n t i a n , atestat l a T h u c , I I , 3 3 .
Thranitai vîslaşi din rîndul superior Timoxenos, corintian, atestat la
a l corăbiei. Thuc, I I , 33.
Thrasybulos, celebru c m politic şi Tisamenos, din T r a c h i s , atestat l a
comandant de oşti atenian. Amănunte T h u c , I I I , 9 2 , 2.
l a T h u c , V I I I , 73, 2 ; 75, 2 ; 81, 105; Tisander, Apodotos, atestat l a T h u c ,
X e n . , HelL, I , 1, 16; I I , 3 e t c ; Diod., I I I , 100.
X I I I , 40 şi u r m . Tisias, fiul lui Tisimachos, atestat
Thrasycles. atenian, atestat l a T h u c , l a T h u c , V , 84, 3.
V , 19, 24; V I I , 15, 17, 19. Tissaphernes, satrap persan, care
Thrasyllos d i n Argos, atestat l a guverna regiunea Asiei Mici dinspre
T h u c , V , 59, 5J 60, 6. Marea E g e e . Amănunte l a T h u c , V I I I ,
Thrasylos, atenian atestat l a T h u c , 5 ; 17, 25, 29, 36, 43, 47, 56, 78, 81,
V I I I , 73, 75, 100, 104. 87, 100.
Thrasymelidas, spartan, atestat l a Tlepolemos, atestat la Thuc, I,
T h u c , V I , 11, 2. 117, 2.
Thriasion, cîmpia d i n j u r u l locali­ Tolmaios: 1) tatăl l u i Autocles, ates­
tăţii T h r i a , d i n A t t i c a , între A t e n a tat l a T h u c , I V , 5 3 ; 2) tatăl l u i T o l -
şi E l e u s i s . mides, atestat l a T h u c , I , 108, 113.
Thronion, c a p i t a l a L o c r i d e i epic- Tolmides: 1) fiul l u i Tolmaios, ates­
nemidiene, situată n u departe de gol­ tat l a T h u c , I , 108 şi 113; 2) tatăl l u i
ful M a l i a c . Theainetos, atestat l a T h u c , I I I , 2 0 .

768
 INDICI

Tohphos, ophionianul, atestat la Tripodiscos, localitate în Megarida

T h u c . , I I I , 100. l a vest de oraşul Megara.
Tomeus, munte în Messenia, în apro­ Tritaia, oraş în sud-vestul Achaiei,
piere de P y l o s . l a poalele muntelui E r y m a n t h o s , lîn­
Torone, oraş în peninsula Sithonia gă hotarul cu E l i d a . A z i Kastriţa.
d i n Chalcidica, pe ţărmul golfului T o r o - Troas (Troada) regiune d i n nord-
nic. vestul Asiei M i c i , în care se afla v e s t i t a
Toryalos, atestat l a T h u c , I V , 79. cetate T r o i a .
Trachis (gen. Trachinos) sau Trachi- Trogilos, port a l Syracusei, l a nord de
<nia, oraş în G r e c i a centrală, în O i t a i a , Achradina.
aproape de golful Malea, numit şi ' Troia (sau Ilipn) vestitul oraş d i n
Heracleia Trachinia, a z i K u v e l o . Troada, în nord-vestul Asiei Mici, aproape
Tragia, insulă mică pe coasta Asiei de gura Hellespontului. Ruinele sale se
M i c i l a sud de Samos, în faţa Miletului. văd l a a c t u a l u l Hisarlîk.
Treres, numele unei vechi populaţii Troizen, oraş în sud-estul Argolidei
<lin Tracia, înrudită cu cymerie- lîngă actuala localitate D a m a l a .
nii. Trotilon, cetate pe coasta de est
Triballoi (Tribalii) numele unei a Siciliei, între Syracusa şi C a t a n i a .
populaţii din Moesia, înrudită c u geto- Tydeus, fiul l u i I o n , personaj legen­
d a c i i , locuind l a s u d de Dunăre, în dar, atestat l a T h u c , V I I I , 38, 3.
dreptul Olteniei, pe valea Iskerului Tyndareos, personaj legendar, fiul
{Oescus). lui Oibates, tatăl lui Castor şi P o l l u x ,
Trinacria, numele grec a l Siciliei, a l E l e n e i şi Clytemnestrei.
c u aluzie l a forma insulei , , C u trei Tyrrenos, fiul lui A t y s , personaj
vîrfuri". legendar, care a emigrat d i n L y d i a în
Triopion, promontoriu pe coasta de Italia.
sud-vest a Asiei Mici, lîngă oraşul Cnidos. Tyrrcnoi, tyrenieni, numele grec
Azi Capul K r i o . a l etruscilor.

X
Xanthippos, tatăl lui Pericles, atestat Xenophantidas, spartan, atestat l a
l a T h u c , I , 117, 127. T h u c , V I I I , 55, 2.
Xenares, efor, atestat l a T h u c , v. şi Xenophon, fiul l u i E u r i p i d e s , ates­
36 şi u r m . tat l a T h u c , I I , 70, 79.
Xenocleides, fiul lui E u t h y c l e s , ates­ Xenotimos, tatăl lui Caracinos, ates­
t a t l a T h u c , I , 46, 2 ; I I I , 114, 4. tat l a T h u c , I I , 23, 2.
Xenon, din T e b a , atestat l a T h u c , Xerxes, celebrul rege persan, care
V I I , 19, 3. a pornit expediţia împotriva E l a d e i
Xenophantes, tatăl lui L a m a c h o s , în 480.
atestat l a T h u c , V I , 8, 2.

Z
Zacynthos (azi Zante) insulă d i n Siciliei, l a strîmtoarea din faţa oraşului
arhipelagul I o n i c , pe care se află u n Rhegion d i n I t a l i a .
oraş cu acelaşi nume, situată în dreptul Zeuxidamos, tatăl l u i Avchidamos,
E H d e i , din colţul de nord-vest a l Pelo­ atestat l a T h u c , I I , 1 9 ; 47, 71 ; I I I , 1.
ponesului. Zeuxidas, spartan, atestat l a T h u c ,
Zânele, numit m a i tîrziu Messene sau V , 19, 2 ; 24.
Messana (azi Messino), oraş în nordul Zopyros, tatăl l u i Megabyzos, ates­
tat l a T h u c , I , 1 0 9 , 3 .

49 — Războiul peloponesiac
 Ateniana

#2

mc

:
'" * - '

•3
8
 CUPRINS

Studiu introductiv 5
CARTEA I . . 145
CARTEA A II-A 233
CARTEA A III-A 305
CARTEA A IV-A 377
CARTEA A V-A 459
CARTEA A VI-A 521
CARTEA A VII-A 591
CARTEA A VIII-A 651
A7ote 721
Indice 745