USM

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

DREPT VAMAL

Raprot la tema: RASPUNDEREA PENALA IN DREPTUL VAMAL

Silivestru Veaceslav (1805)

1
 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL VAMAL

Introducere

În prezent, sarcinile organelor speciale de conducere de a asigura primirea fondurilor în

buget devin din ce în ce mai complicate. Mulți subiecți ai raporturilor juridice se străduiesc să
evite plata impozitelor, plăților vamale etc., prin urmare, pentru prevenirea și suprimarea
infracțiunilor, autoritățile publice aplică întreaga gamă de măsuri coercitive. La urma urmei, una
dintre cele mai importante funcții ale autorităților vamale Republicii Moldova este lupta
împotriva încălcărilor regulilor vamale.

Răspunderea pentru încălcarea legislatiei vamale este reglementată de diverse ramuri de

drept. Răspunderea în cadrul dreptului vamal este un tip distinct al răspunderii juridice, care
reiese din competențele atribuite de legislație organelor vamale. Astfel, una din pârghiile de bază
ale organelor vamale este atragerea la răspundere a persoanelor ce se fac vinovate de comiterea
diferitor încălcări în sfera activității vamale, fie că este vorba de persoane fizice, fie de persoane
juridice, participanți la activitatea economică externă1.

Obiectul raportului dat reprezinta un set de norme de drept vamal, contraventional și

penal, practica de aplicare a legii a autorităților judiciare și vamale din Republica Moldova, care
conține bazele, procedura și caracteristicile aplicării măsurilor de răspundere contraventionala si
penala pentru încălcarea normelor vamale. legislație. O atenție deosebită este acordată
compoziției și tipurilor de încălcări ale legislatiei vamale.

1.Raspunderea juridical in dreptul vamal.

Incălcare a regulilor vamale este considerată acțiune sau inacțiune ilegală a unei persoane
care încalcă procedura stabilită de actele legislative ale Republicii Moldova și tratatele
internaționale privind aplicarea regimurilor vamale, controlul vamal şi perfectarea vamală a

mărfurilor şi mijloacelor de transport deplasate peste frontiera vamală, încasarea plăţilor vamale
etc., controlul asupra implementării cărora este încredințat organelor vamale și pentru care
raspunderea este prevăzută de legislatia penală și contraventionala.

Răspunderea contraventionala si penală, sunt tipuri de răspundere juridică stabilite de stat

prin emiterea de norme legale care definesc temeiurile răspunderii, măsurile care pot fi aplicate
contravenienților, procedura de examinare a cazurilor de infracțiuni și punerea în aplicare a
1
Drept Vamal; Pavel Țurcan, Ianuș Erhan, Octavian Ciobanu, Edgar Rotund; Chişinău 2016 pg.186.
2
acestor măsuri. În teoria dreptului, răspunderea juridică este înțeleasă ca punerea în aplicare a
unei sancțiuni legale în cazul săvârșirii unei infracțiuni sau aplicarea pedepsei contravenientului.
Răspunderea juridică are o serie de caracteristici. În primul rând, reprezintă constrângerea
statului, întrucât exercitarea puterii se realizează prin intermediul autorităților de stat. În al doilea
rând, este vorba de constrângere juridică, sub rezerva principiilor generale de legalitate și
echitate a legii. În al treilea rând, atrage după sine apariția unor consecințe nefaste pentru
infractorii prevăzute de sancțiunea unei norme legale. În al patrulea rând, măsurile de răspundere
juridică cuprind aprecierea juridică finală a faptei și a contravenientului în numele statului. În al
cincilea rând, răspunderea juridică a fost întotdeauna considerată ca rezultat al unei infracțiuni,
de exemplu. aceasta este responsabilitate retroactivă, sau negativă, spre deosebire de așa-numita
responsabilitate pozitivă (pozitivă), care este înțeleasă ca responsabilitate pentru cazul atribuit,
pentru îndeplinirea sarcinii atribuite, atunci când aceasta coincide cu conceptul de obligație
legală sau datorie2.

2. Raspunderea penala

Infracţiunile vamale sunt acţiuni social periculoase, comise cu vinovăţie în sfera activităţii
economice, la introducerea şi scoaterea pe/de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
mărfurilor, bunurilor şi altor valori. Infracţiunile date sunt grupate într-o anumită grupă distinctă,
deoarece se realizează în sfera activităţii vamale. Astfel, infracţiunile comise în domeniul vamal
reprezintă una dintre cele mai grave forme de atentare la securitatea economică a unui stat.
Regimul juridic de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, mecanismul de formare a
bugetului de stat, protecţia pieţii interne şi consumatorului, lupta contra mărfurilor contrafăcute,
combaterea traficului ilicit de droguri, de arme, protecţia patrimoniului natural şi cultural
constituie domenii prioritare ale activităţii organelor vamale ale oricărui stat dezvoltat.3

Articolul 268 Cod de procedură penală 4 prevede că: „Organul de urmărire penală al
Serviciului Vamal efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute de art. 248 şi
249 din Codul penal”. Astfel, la moment, în legislaţia Republicii Moldova la categoria
infracţiuni vamale sunt atribuite infracţiunea de contrabandă, articolul 248 Cod penal şi
eschivarea de la achitarea plăţilor vamale – articolul 249 Cod penal, ambele infracţiuni fiind
incluse în capitolul X al Codului penal – infracţiuni economice.

2
Виды ответственности в таможенном праве; РОССИЙСКАЯ ТАМОЖЕННАЯ АКАДЕМИЯ; Москва 2008.
3
Drept Vamal; Pavel Țurcan, Ianuș Erhan, Octavian Ciobanu, Edgar Rotund, Op.Cit. pg.194.
4
Codul de procedura penala al Republicii Moldova din 14-03-2003; Publicat : 05-11-2013 în Monitorul Oficial Nr.
248-251 art. 699
3
 Obiectul urmării penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie
colectarea de probe privind infracţiunea, identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire
în conformitate cu legislaţia.

In conformitate cu art.6 al Legii Nr. 59 din 29-03-2012 privind activitatea specială de

investigaţii, Activitatea specială de investigaţii5 poate fi efectuata de către ofiţerii de investigaţii
ai subdiviziunilor specializate din cadrul ori subordinate Serviciului Vamal. Codul Vamal al
Republicii Moldova prevede, ofiţer de urmărire penală din Serviciul Vamal reprezinta
colaboratorul vamal abilitat cu dreptul de a efectua urmărire penală în cazul infracţiunilor care
ţin de competenţa organului vamal. Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii
în conformitate cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. Organul vamal desfăşoară
activitate operativă de investigaţii în scopul depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi
comiterea de contravenţii vamale, de contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa
organului de urmărire penală al Serviciului Vamal. Organele de urmărire penală în domeniul
vamal efectuează cercetarea penală şi ancheta preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de
alte infracţiuni a căror cercetare este atribuită de Codul de procedură penală competenţei
organelor vamale.

Cum am nuantat anterior, infractiunele principale in domeniul vamal este contrabanda si

eschivarea de la achitarea drepturilor de import.

In conformitate cu art.248 al Codului Penal6, contrabanda este introducerea pe sau scoaterea

de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin
tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,
ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale. Introducerea
pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin alte locuri decât cele
stabilite pentru control vamal; Înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea
drepturilor de import, a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală; Scoaterea de pe teritoriul
Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obținute
integral în Republica Moldova; Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii
Moldova a valorilor culturale, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri
decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în

5
Legea Nr.59 din 29-03-2012 privind activitatea specială de investigaţii Publicat : 08-06-2012 în Monitorul Oficial
Nr. 113-118 art. 373
6
Cod nr.985 din 18-04-2002; Publicat : 14-04-2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art. 195.
4
acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, precum şi nereturnarea pe
teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care returnarea lor este obligatory;
Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, atât prin locuri stabilite pentru
control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în
locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în
documentele vamale, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a
substanțelor toxice și nocive, a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse
autorizării, a componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor
militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive

Astfel latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă se manifesta prin eludarea controlului

vamal; tăinuirea de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop; folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere
a frontierei vamale. Aceşti indici calificativi sînt prezenţi şi în cazul contrabandei prevăzute de
art.248 alin.(1). In acest sens, inculpatul, deplasandu-se din Republica Moldova in Federatia
Rusa, fiind inregistrat in calitate de pasager al cursei aeriene, in zona de control vamal al
Aeroportului International Chisinau pe directia "iesire din tara", avand asupra sa bagajul cu care
se deplasa, la secotrul unde are loc trecerea contrulului vamal a ales coridorul verde, care
semmifica, ca persoana nu are nimic de declarat si in asa mod a trecut zona de control vamal
fara a declara careva bunuri sau valori, insa, dupa efectuarea controlului vamal suplimentar, s-a
constatat ca aceasta avea asupra sa numerar in valuta straina care depasea 200 000 de lei7, contrar
prevederilor Legii nr.15698, care stabileste, ca persoanele fizice sînt obligate să declare în scris
numerarul şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi numerarul şi cecurile
de călătorie în valută străină, în următoarele cazuri: a) la introducerea acestora pe teritoriul
Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană; b)
la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro
(sau echivalentul lor) de persoană; c) la solicitarea colaboratorului vamal.

7
Dosarul nr.1-762/2017 (nr.urmarirea penala 2017869147) Sentinta din 22 aprilie 2019 Judecatoria Chisinau
(Sediul Buiucani).
8
LEGE Nr. 1569 din 20-12-2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice; Publicat : 31-12-2002 în Monitorul Oficial Nr. 185-189 art. 1416
5
 Nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din
ţară, în cazul în care întoarcerea acestora este obligatorie, constituie un alt indice calificativ de
sine stătător al componenţei de. Fapta de contrabandă referitoare la nereturnarea valorilor
culturale presupune că valorile culturale menţionate se află de acum peste frontiera vamală a
Republicii Moldova. Ele puteau fi scoase de pe teritoriul vamal al ţării în mod legal (de exemplu,
ca decor, podoabă ce se poartă individual sau colecţie de valori culturale). Scoaterea
monumentelor peste hotarele Republicii Moldova este interzisă. Excepţii se admit în cazul
bunurilor imobile cu avizul Parlamentului, în baza propunerilor Ministerului Culturii şi în cazul
bunurilor mobile - cu avizul Guvernului. Scoaterea temporară a monumentelor peste hotarele
ţării în scopul de a întreţine relaţii internaţionale în domeniul culturii se admite în condiţiile
stabilite de organele de stat pentru ocrotirea monumentelor, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Monumentele ce se află în proprietatea statelor străine, organizaţiilor obşteşti şi
cetăţenilor străini şi sunt aduse temporar în republică sînt protejate de stat prin condiţiile Legii
privind ocrotirea monumentelor şi ale contractelor respective şi pot fi scoase din republică la
dorinţa proprietarului, în baza certificatului care atestă aducerea lor. Monumente se consideră
obiectele ori ansamblurile de obiecte cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă
mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale,
politice, economice şi sociale şi care sînt înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova
ocrotite de stat.9

Valori culturale sunt valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare stat le consideră
ca prezentând interes pentru arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură, artă şi ştiinţă şi
care sînt raportate la categoriile următoare: 1) colecţii rare şi mostre ale florei şi faunei,
mineralogiei, anatomiei şi obiecte care prezintă interes pentru paleontologie; 2) valori ce se
referă la istorie, inclusiv la istoria ştiinţei şi tehnicii, istoria războaielor şi societăţilor, cît şi cele
referitoare la viaţa personalităţilor naţionale de vază, oamenilor de cultură, savanţilor şi artiştilor
şi la evenimentele naţionale remarcabile; 3) comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete)
şi descoperirile arheologice; 4) părţile componente demontate ale monumentelor de artă şi istorie
şi ale locurilor arheologice; 5) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscripţiile,
monedele şi ştampilele imprimate; 6) materialele etnologice; 7) valorile de artă: - pînze, tablouri
şi desene complet lucrate de mînă pe orice bază şi din orice materiale (cu excepţia desenelor şi
produselor industriale ornamentate cu mîna); opere originale de artă sculpturală din orice
materiale; - opere originale de gravură, stampă şi litografie; - colecţii originale de artă şi
ansambluri din orice materiale; 8) incunabule şi manuscrise rare, cărţi, documente străvechi şi

6
publicaţii, care prezintă un interes deosebit (istoric, artistic, ştiinţific, literar etc.), separat sau în
colecţii; 9) timbre poştale, timbre de impozitare şi analogice, separat sau în colecţii; 10) arhive,
inclusiv arhive de fonograme, de cinema şi de fotografii; 11) mobilă cu o vechime de peste 100
de ani şi instrumente muzicale străvechi.

Contrabanda se consideră consumată în momentul trecerii ilegale de facto peste frontiera

vamală a mărfurilor, obiectelor, a altor valori. La comiterea contrabandei, sînt posibile etape de
pregătire şi tentativa. Etape de pregătire pot fi considerate, în special, acţiunea de procurare a
mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, pentru trecerea lor ilegală peste frontiera vamală,
amenajarea unor ascunzişuri speciale, alegerea complicilor etc. În Cazul în care fapta a fost
descoperită în cadrul efectuării controlului vamal, al verificării ce se efectuează la punctul de
frontieră, înainte de părăsirea teritoriului vamal, fapta celui vinovat constituie o tentativă de
contrabandă. De ex tentativa de contraband a avut loc in cazul urmator, Aktemur Muhammet,
la 27.06.2018, aproximativ la 20:15, pasager al rutei „Chişinau Istanbul (IST), deplasîndu-se din
Republica Moldova spre Republica Turcia, fiind înregistrat în calitate de pasager, aflîndu-se în
zona de control vamal ,,Aeroportul Internaţional Chişinău” (PVFI, aerian), sector ,,ieşire din
ţară”, situat în aeroportul Internaţional Chişinău de pe bd. Dacia, 80/3, mun. Chişinău, a ales
coridorul verde şi fără a declara controlului vamal a încercat să scoată de pe teritoriul Republicii
Moldova suma ***** euro echivalentul a ***** lei, care au fost tăinuiţi în bagajul de mână şi
asupra sa, împreună cu sumă de ***** euro, fără a fi declaraţi controlului vamal, dar din cauze
independente de voinţa acestuia, nu a reuşit să-şi realizeze până la capăt intenţiile din motiv că
mijloacele băneşti menţionate au fost depistate şi ridicate de către colaboratorii serviciului
vamal.10

In final, a doua infractiune in domeniu vamal prevazut de Codul Penal RM, este
eschivarea de la achitarea drepturilor de import. Astfel legea penala incrimineaza fapta de
eschivare de la achitarea drepturilor de import prin includerea în documentele vamale,
comerciale, de transport, contabile, financiare, inclusiv în format electronic, a unor date
neautentice privind valoarea mărfurilor, clasificarea mărfurilor, regimul sau destinația vamală,
tratamentul tarifar favorabil sau preferențial. Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art.249
CP se realizează prin acţiuni de eschivare de la achitarea plăţilor vamale, stabilite de legislaţie,
ale persoanelor fizice ori juridice, care frec peste frontiera vamală mărfuri, obiecte sau alte valori
ale proprietarilor, deţinătorilor de mărfuri şi ale altor persoane prevăzute de Codul vamal. Se
consideră plăţi vamale (denumite şi drepturi de import ori export) plăţile care se percep în cazul

Dosarul penal nr: 12-1-51756-01082018; nr:1-507/2018; Sentinta din 30 iunie 202, Judecătoria Chișinău (sediul
10

Buiucani)
7
trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, precum şi în alte cazuri
prevăzute de legislaţie. Acestea sunt: taxa vamală, taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa
pentru proceduri vamale, taxa pentru participare la licitaţie vamală şi alte sume prevăzute de
legislaţie. Plăţile vamale se percep pînă la sau odată cu depunerea declaraţiei vamale. Modul de
plată, precum şi cazurile ele prelungire ori eşalonare a termenului de plată a plăţilor vamale sunt
reglementate de Codul Vamal. Achitarea drepturilor de import și de export se efectuează în
monedă naţională. Plata se efectuează prin virament şi/sau în numerar, inclusiv prin intermediul
cardurilor bancare, şi se transferă la conturile trezoreriale de încasări ale bugetului de stat. Plata
prin virament şi/sau în numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursale
sau filiale ale acestora), dacă legislaţia nu prevede altfel.

Drept factori care determină sancţionarea penală a infracţiunilor vamale, se manifesta

prin contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale dăunează grav intereselor
economice ale statului; atentează la securitatea economică a statului, îndeosebi activitatea
economică externă a acestuia, deoarece ca rezultat nu are loc încasarea mijloacelor băneşti
necesari în Bugetul de Stat; este expus pericolului viaţa şi sănătatea cetăţenilor, manifestat prin
introducerea ilegală în ţară a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice,
otrăvitoare, radioactive şi explozive, a armamentului, a dispozitivelor explozive şi muniţiilor;
cresc veniturile ilegale ale persoanelor care practică activitatea de contrabandă, fapt care
favorizează activitatea ilegală a acestora în continuare; contrabanda cu valori valutare poate fi
folosită, de către organizaţiile criminale internaţionale în vederea procurării ilegale a armelor,
substanţelor narcotice, a armelor de distrugere în masă, precum şi la finanţarea actelor de
terrorism.

8
 Bibliografia

1. Codul de procedura penala al Republicii Moldova din 14-03-2003; Publicat : 05-11-2013 în

Monitorul Oficial Nr. 248-251 art. 699

2. Cod Penal nr.985 din 18-04-2002; Publicat : 14-04-2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art.
195.

3. LEGE Nr. 1569 din 20-12-2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de
pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice; Publicat : 31-12-2002 în Monitorul
Oficial Nr. 185-189 art. 1416

4. Legea Nr.59 din 29-03-2012 privind activitatea specială de investigaţii Publicat : 08-06-2012
în Monitorul Oficial Nr. 113-118 art. 373.

5. Drept Vamal; Pavel Țurcan, Ianuș Erhan, Octavian Ciobanu, Edgar Rotund; Chişinău 2016.

6. Виды ответственности в таможенном праве; РОССИЙСКАЯ ТАМОЖЕННАЯ

АКАДЕМИЯ; Москва 2008.

7. Dosarul nr.1-762/2017 (nr.urmarirea penala 2017869147) Sentinta din 22 aprilie 2019

Judecatoria Chisinau (Sediul Buiucani).

8. Dosarul penal nr: 12-1-51756-01082018; nr:1-507/2018; Sentinta din 30 iunie 202, Judecătoria
Chișinău (sediul Buiucani)