Sunteți pe pagina 1din 5

CLASA CYCADOPSIDA

Lyginopteris oldhamia – liană fosilă, cu aspect de ferigă, frecventă în mlaştinile


carbonifere, cu frunze penat-compuse şi macrosporofile pe care se diferenţiau cupe
glanduloase, cu câte un ovul.

Cycas revoluta – arbore de câţiva metri înălţime, cu tulpină columnară groasă,


acoperită de resturile tecilor frunzelor; frunze mari, rigide, penatsectate, reunite într-un
buchet terminal; conuri mascule mari, alungite, brune; macrosporofilele mari, penat
sectate, susţin ovulele şi sunt dispuse în alternanţă cu trofofilele. Seminţele sunt mari,
cu tegument cărnos, portocaliu. Răspândit în Japonia şi China.

Cycadeoidea dacotensis – plantă fosilă, asemănătoare prin habitus cu un Cycas, dar


cu flori hermafrodite, mari, scurt pedunculate, cu periant format din bractei filamentoase,
păroase; microsporofilele mari, penat sectate, la început circinate, cu vârful spre centrul
florii; macrosporofilele formau, alături de parafize, un corp conic central.
Lyginopteris oldhamia: A-impresiune fosilă a sporofitului; B-secţiune longitudinală prin cupă şi
ovul-schemă; C-sămânţă învelită în cupă (c-cupă; cp-cameră polenică; ep-endosperm primar; i-
integument; m-micropil; nc-nucelă; sm-sămânţă)
[A-după Potonié, B-după Oliver, C-după Scott - din Strasburger et al. 1962]
Cycadeoidea sp. – schema florii hermafrodite: o-ovule însoţite de parafize protectoare;
pe-periant primitiv; s-stamine (microsporofile), gp-grăuncior de polen [Scott, din Takhtajan
1956]
CLASA GINKGOPSIDA

Ginkgo biloba L. (arborele pagodelor) – Arbore cu


frunze simetric bilobate, cu nervaţiune dicotomică,
grupate în vârful unor rămurele scurte
(microblaste). Florile, unisexuate, sunt repartizate
dioic. În cazul florilor mascule, microsporofilele au
aspectul unor filamente ce poartă în vârf câte doi
saci polenici şi sunt reunite pe un ax amentiform.
Grăuncioarele de polen sunt lipsite de saci aeriferi.
Gameţii masculi sunt poliflagelaţi (anterozoizi).
În cazul florii femele, macrosporofilele au aspectul
unor pedunculi cu doi lobi foarte scurţi, ce susţin în
vârf două ovule ortotrope, mari, cu cameră
polenică. Terminaţiile macrosporofilei sunt uşor
lăţite sub ovule, simulând o cupă. Embrionul este
slab diferenţiat. Partea externă a tegumentului
seminţei devine cărnoasă (sarcotesta), iar cea Ginkgo biloba: a-ramură cu flori
internă se sclerifică (sclerotesta), ceea ce face ca femele; b-floare femelă; c-
sămânţa să semene cu o drupă . Este o plantă ramură cu flori mascule; d-
medicinală. sămânţă; e-frunză [Wettstein 1935]

S-ar putea să vă placă și