CURS 5 semisinteză, este la originea numeroaselor cefalosporine. 4.

Inhibarea sintezei acizilor nucleici

Este realizată de: sulfamide, trimetoprim, qhinolone, novobiocină, rifampicină.
ANTIBIOTICE ► Carbapeneme Sulfamidele
- Imipenemul, Cilosratin, • Sunt produşi de sinteză, analogi structurali ai acidului paraaminobenzoic (PABA), un
Antibioticele ► Monolactame metabolit esenţial pentru sinteza acidului folic.
• Sunt substanţe antimicrobiene obtinute prin biosinteză bacteriană, exemplu: - Aztreonam. • Efectul este bacteriostatic.
streptomycete, Bacillus spp., sau fungi • Cefalosporinele, imipenemul şi aztreonanul, fiind cele mai scumpe antibiotice, utilizarea • Toxicitatea este selectivă.
Chimioterapicele lor, chiar în infecţii grave, trebuie justificată. • Pot determina sensibilizări (febră, eruptii cutanate, poliartrită nodoasă, etc.).
Sunt substanţe antimicrobiene obtinute prin • Unele peniciline de semisinteză rezistente la β-lactamază (cloxacilina), sau substante Trimetoprimul
- sinteză în laborator, fără activitate antibiotică per se, ca acidul clavulanic sau sulbactamul, se fixează • Este un chimioterapic cu acţiune bacteriostatică, blochează sinteza acidului folinic prin
- produşi de semi-sinteză, când pe un nucleu elaborat de un microorganism viu se ireversibil în peretele bacterian şi inactivează β-lactamazele. inhibarea dihidrofolat-reductazei.
grefează o grupare chimică (meticilina, ampicilina, oxacilina, rifampicina) . Prin aceasta protejează penicilinile sensibile la β-lactamaze, administrându-se • În practică se foloseşte amestecul 5 părţi Sulfametoxazol + 1 porţie Trimetoprim care se
concomitent.Ex.Augmentin(amoxicilina+acidclavulanic),Unasyn(ampicilina+sulbactam) numeşte Biseptol sau Cotrimoxazol si are efect bactericid.
Calitătile medicamentului antimicrobian ideal: Qhinolonele: acidul nalidixic, fluorochinolonele (ciprofloxacina, norfloxacin, enoxacina,
- toxicitatea selectivă, capacitatea de omorâ sau de a inhiba dezvoltarea microbului ► Cicloserina ofloxacina) sunt chimioterapice bactericide.
infectant, rămânând inofensiv pentru bolnav, • este analog structural al D-alaninei, inhibă alaninracemaza şi prin aceasta sinteza Novobiocina
- spectrul antimicrobian suficient de larg, dipeptidului D-alanin D-alanină, din structura peptidoglicanului. Este antibiotic bacteriostatic, produs de Streptamyces niveus blochează giraza ADN.
- bună difuziune în focarul de infecţie, Rifampicina
- persistenţă suficientă în organism în formă activă, ► Vancomicina Derivat de semisinteză al Rifamicinei (produsă de Stereptomyces mediteranei) se fixează
- să nu determine reactii de sensibilizare, Se fixează pe dipeptidul D-alanină D-alanină ei impiedică reactia de transpeptidare. pe ARN polimerază, ADN dependentă şi blocheaza, cu efect bactericid, transcrierea
- microbii să nu dezvolte rezistentă la acest medicament, ► Bacitracina mesajului genetic.
- să coste mai putin decât alte substante cu eficientă terapeutică asemănătoare. Este un polipeptid ciclic produs de Bacillus subtilis blocheaza la nivelul membranei Mitomicina şi Actinomicina
celulare defosforilarea lipidului de transfer al lanţurilor de peptidoglican, acţionând la Se fixează pe ADN, inhibă replicarea şi transcriptia, sunt foarte toxice, folosite numai la
Mecanisme de actiune antimicrobiană ale antibioticelor nivelul membranei celulare, este un antibiotic toxic. studierea metabolismului acizilor nucleici.
Se disting 4 mecanisme majore de actiune antibacteriană sau antifungică a antibioticelor. Celulele tumorale sunt mai sensibile decât cele normale la acţiunea acestor antibiotice.
1. Inhibarea peretelui bacterian. 2. Alterarea permeabilităţii membranei citoplasmatice
2. Alterarea permeabilităţii membranei citoplasmatice. Este realizată de antibiotice (polipeptidice, poliene). Criterii de evaluare a sensibilitătii la antibiotice
3. Inhibarea sintezei proteice • Efectul este bactericid şi se exercită în toate fazele de creştere. • Se consideră un germen rezistent atunci când concentratia de antibiotic pe care o
4. Inhibarea sintezei acizilor nucleici. Antibioticele polipeptidice: Polimixine şi poliene. suportă este mai mare decât cea atinsă in vivo.
Polimixinele • Concentratia in vivo este determinată de doza de antibiotic administrată, care nu poate
1.Inhibarea sintezei peretelui bacterian • Sunt produse de Bacillus polymixa, sunt polipeptide bazice cu structură lineara. depăşi anumite valori, peste care antibioticul se consideră nociv pentru organism.
Este realizată de antibioticele: β-lactamice, cicloserina, bacitracina, vancomicina. • Sunt active asupra bacililor Gram (-). Indicatorii de bază prin care se exprimă activitate unui antibiotic in vitro" sunt:
• Utilizare terapeutică au numai: Polimixina B, Colimicina (polimixina E). - Concentratia minimă inhibitorie (C.M.I), care este cea mai mică
Antibioticele β- lactamice Resorbţia digestivă este slabă, cea parenterală este buna. cantitate de antibiotic care poate inhiba tulpina testată.
- au în nucleul activ o legătură β-lactam; Polienele - Concentratia minimă bactericidă (C.M.B), este cea mai mică cantitate
- aceste antibiotice fixate pe receptorii proteici din peretele bacterian, blochează sinteza Polienele: Amfotericina B, Nistatin de antibiotic care poate omori tulpina testată.
peptidoglicanului. Sunt produse de specii de Streptomyces, au efect fungicid, prin fixarea de steroli din • Cele două valori se exprimă în ng/ml.
• Rezultă distrugerea structurii de rezistentă a peretelui bacterian cu explozia membrana citoplasmatică a acestor microorganisme, dar absentă la bacterii. • De obicei se determină C.M.I fiind cel mai elocvent parametru pentru tratamentul cu
protoplastului. Sunt antibiotice toxice. antibiotice.
Efectul este bactericid şi maxim în faza exponentială de creştere a bacteriilor. C.M.I se poate determina prin:
• Principalul mecanism de rezistentă (naturală sau dobândită) a bacteriiior la antibiotice 3. Inhibarea sintezei proteice - metode cantitative (antibiograma diluţiilor de antibiotic în mediu lichid
β-lactamice, este producerea de β-lactamaze, enzime care desfac inelul Este realizată de: - metode calitative (antibiograma difuzimetrică), sau prin ambele
β- lactam, prin ruperea legături CO-N. - aminoglicozide (streptomicină, kanamicină, neomicină, gentamicină); - testul E.
• Toleranta se instalează atunci când antibioticul inhibă bacteria, dar nu o omoară - macrolide (eritromicină, oleandomicină, spiramicină);
(concentratia minimă bactericidă este de peste 32 ori mai mare decât cea minimă - lincosamide (lincomicina, clindamicina); Controlul de laborator al eficientei tratamentului cu antibiotice
inhibitorie). - cloramfenicol; • Se practică numai în anumite situatii:
- tetracicline. - fie pentru a evidentia eficienta antibioterapiei,
Reactii de sensibilizare - fie pentru evidentierea nocivităţii tratamentului.
• Apar la 3-5% din pacienti până la 10% după administrări repetate, de la boala serului Aminoglicozidele Se calculează 2 parametrii:
până la şoc anafilactic mortal. • Sunt produse de specii de Streptomyces • N.E.I (nivelul de eficientă inhibitorie), se calculează prin determinarea nivelului de
• Pot să apară sensibilizări şi la cefalosporine, uneori separat, dar 6-16% sunt încrucişate. • Efectul este maxim în faza de creştere exponenţială. antibiotic/ml şi C.M.I, astfel: N.E.I = nivelul de antibiotic/C.M.I,
• Pentru prevenirea acestor reactii, înainte de administrarea unor antibiotice β-lactamice, • Celelalte aminoglicozide au mecanisme similare, absorbtia digestivă este slabă, dar cea • N.E.B (nivelul de eficientă bactericidă) care se calculează:
se va verifica prin anamneză şi/sau teste intradermice de testare a sensibilităţii. parenterală este bună. N.E.B = nivelul de
• In grade diferite, au efect toxic asupra perechii a VIII a de nervi cranieni (acustico- antibiotic/C.M.B.
► Peniciline naturale vestibular) şi asupra rinichiului, după administrare prelungită. Interpretarea rezultatelor:un N.E.I sau un N.E.B care are cel puţin valoarea de 4-8
- Penicilina G şi V (i.m. şi oral), • Prin semisinteză, spectrul antibacterian al unor aminoglicozide a fost lărgit. indică o antibioterapie eficientă.
- Benzatinpenicilina G (Moldaminul), • Amikacina (obţinută prin acetilarea kanamicinei), s-a obţinut rezistenţă faţă de
- Procainpenicilina G (Efitardul). enzimele de inactivare Controlul eficientei
• Netilmicina (obţinută din sisomicină). • Metode rapide
► Peniciline de semisinteză: • Tetraciclina Dozarea în dinamică a concentratiei de Proteina C reactivă (CRP)
- antistafilococice cu spectru limitat, Este produsă de Streptomyces aureofaciens, se fixează pe subunitatea ribozomală 30 S şi Valoarea normală in ser a CRP este pana la 1 mg/dl
- izoxantinpenicina G (oxacilina) cu administrare i.m. sau oral, inhibă sinteza proteică Antibioticoterapie eficientă:
- cu spectru extins: aminopeniciline Efectul este bacteriostatic. Rezistenţa apare prin producerea unei enzime care determină - scăderea concentratiei de CRP cu o perioadă de înjumătaţire de 24 h.
- ampicilina, amoxicilina; eliminarea rapidă a antibioticului din bacterie. - normalizarea concentratiei CRP semnifică vindecarea clinică.
- carboxipeninilinele Antibioticoterapie ineficientă
- carbenicilina, ticarcilina, termocilina (rezistentă la β lactamază); Macrolidele: - creşterea persistentă a CRP la sfârşitul curei de antibiotice prevesteşte recăderea sau
- ureidopeniciline şi piperazine - eritromicina şi lincosamidele (lincamicina, clindamicina) recurenţa infectiei.
- mezlocilina, azlocilina, piperacilina; - sunt produse de specii de Streptomyces.
- amidinopeniciline - toate aceste mecanisme sunt bacteriostatice. - evolutia liniară (mai rar exponentială) a CRP semnifică:
- amidocilina sau mecilinam. - dozarea insuficientă a medieamentului,
Cloramfenicolul - rezistenta microbului infectant,
► Cefalosporine • Efectul este bacteriostatic. - constituirea unui proces supurativ localizat,
- generaţia I cefazolina, • Prin intoxicarea celulelor stem medulare, cloramfenicolul poate determina anemie - existenta unei boli neinfectioasă sau în absenţa ei pronostic grav.
- generaţia II (cefoxitina, cefuroxima), aplastică mortală.
- generaţia III (ceftrixona, ceftazidima, cefsulodina). • Rezistenta apare la bacteriile care produc cloramfenicol-acetiltransferază. • Metode lente (cu răspuns în 48 h)
Cefalosporina C (produsul natural al Cephalosporium aremonium) este obtinut tot prin 1. Determinarea nivelului de eficientă inhibitorie (N.E.Z) a umorilor

1
Principiu: se determină cea mai mare diluţie de ser, LCR, etc. care inhibă tulpina
infectantă recent izolată de la bolnav.
Indicatii: monitorizarea antibioticoterapiei la pacienţii cu endocardite subacute,
septicemii, meningite bacteriene.

2. Dozarea antibioticelor în umori este indicată când:

- se administrează antibiotice potential toxice,
- se tratează pacientii cu deficiente metabolice şi excretorii (hepatice, renale),
- se administrează antibiotic nou sau pe o cale nouă.
Principiu: se determină concomitent, în conditii identice, răspunsul unei tulpini de
referintă, foarte sensibilă, fată de un gradient de concentratii ale antibioticului administrat
şi faţă de dilutii ale probelor prelevate după administrarea antibioticului.

Mecanisme de rezistentă bacteriană la substanţe antibacteriene

Rezistenţa microbiană la antibiotice reprezintă capacitatea unor
microorganisme de a supravieţui şi de a se multiplica în prezenţa antibioticului.
Pot fi mecanisme de rezistenţă naturală şi rezistentă dobândită
Rezistenţa naturală reprezintă rezistenţa tuturor membrilor unei specii bacteriene fată de
un antibiotic şi este determinată genetic de exemplu rezistenta bacililor din genul
Mycabacterium la penicilina G.
Rezistenta dobândită este rezistenţa care este achizitionată de unele tulpini din specia
respectivă in anumite circumstante.
Ea poate fi cromozomială sau extracromozomială

Tipuri de rezistentă
- monovalentă (faţă de un agent antimicrobian).
- plurivalentă (faţă de mai mulţi agenţi antimicrobieni);
- directă (leagă o bacterie de un antibiotic),
- incrucişată (rezistenţa unei bacterii faţă de mai multi agenti antimicrobieni cu structură
şi/sau mecanism de actiune asemănător. Ex: rezistenta la cefalosporine a bacteriilor care
produc β-lactamaze).

După ritmul de instalare poate fi:

- tip rapid de instalare (monostadial, numai la o generaţie),
- de tip lent de instalare (pluristadial, la mai multe generaţii).