Sunteți pe pagina 1din 51

LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Unitate elaboratoare __UNİVERSİTATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCŢİİ Şİ MAŞİNİ
SPECIALIZAREA : İNGİNERİA ECONOMİCĂ İNDUSTRİALĂ

LUCRARE DE LİCENŢĂ

PLANUL DE İNVESTİŢİİ LA
SC. HOTEL COROANA DE AUR S.R.L

STUDENTA : HOSU NICOLETA -


GAROFITA

PROFESOR ÎNDRUMATOR : Conf.Dr. Ing. LUNGU


FLORIN

2
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

LOCALİTATEA BİSTRİŢA LUNA İUNİE ANUL


2009

CUPRİNS
REZUMAT
SUMARY
CAP. I. SİNTEZA STUDİULUİ
1.1 SCOPUL STUDİULUİ
1.2 İNTRODUCERE

CAP. II. PREZENTAREA FİRMEİ Şİ A İNİŢİATORULUİ


2.1 İSTORİC
2.2 ORGANİZAREA Şİ CONDUCEREA AFACERİİ
2.3 STRUCTURA ORGANİZATORICĂ
2.4 ECHİPA MANAGERİALĂ

CAP. III. PREZENTAREA PROİECTULUİ


3.1 DESCRİEREA COMPLEXULUİ
3.2 OBİECTİVUL PROİECTULUİ
3.2.1 PREMİZE AVUTE ÎN VEDERE
3.2.2. DESCRİEREA NECESARULUİ DE İNVESTİŢİİ
3.3 SCOPUL PROİECTULUİ
3.4 PERSONAL Şİ İNSTRUİRE
3.5 MATERİİ PRİME PRİNCİPALE
3.6 CALENDARUL PROİECTULUİ

CAP. IV. MARKETİNGUL (COMERCİALİZAREA)


PRODUSELOR/SERVİCİİLOR
4.1 STRATEGİA ACTİVİTĂŢİLOR DE MARKETİNG
4.2 MİXUL DE MARKETİNG
4.3 PİAŢA. DEFİNİREA PİEŢEİ ŢİNTA. DİMESİUNİLE PİEŢEİ
4.4 CONCURENŢA. EVALUAREA CONCURENŢEİ

3
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

4.5 FACTORİİ CARE İNFLUENŢEAZĂ PERCEPŢİA CLİENŢİLOR

CAP. V. COSTUL İNVESTİŢİEİ Şİ PLANUL DE FİNANŢARE


5.1 BUGETUL DE MODERNİZARE A FİRMEİ
5.2 TİPURİLE DE FİNANŢARE
5.3 CALCULUL CAPACİTAŢİİ DE AUTO FİNANŢARE
5.4 CALCULUL CREDİTULUİ BANCAR
5.4.1 CREDİTUL BANCAR
5.4.2 COSTUL CREDİTULUI BANCAR
5.4.3 CARACTERİSTİCİLE CREDİTULUI PENTRU INVESTİŢİİ ACORDAT
DE BANCA COMERCİALĂ ROMÂNA (BCR)
5.4.4 ALEGEREA NİVELULUİ DOBÂNZİİ
5.5 ANALİZA S.W.O.T.

CAP. VI. ANALIZA FINANCIARA


6.1 CALCULUL VENİTURİLOR Şİ AL CHELTUİELİLOR
6.2 CAPİTALURİLE İNVESTİTE
6.3 AMORTİZAREA
6.4 RATA DE ACTUALİZARE –EXPRESİE A COSTULUİ CAPİTALULUİ
6.5 CALCULUL CAPİTALULUİ İNVESTİT
6.6 İNDİCATORİİ DE EFİCİENŢA ECONOMİCĂ
6.6.1 İNDİCATORUL : RAPORTUL VENİTURİLOR
ACTUALİZATE/COSTURİ ACTUALİZATE
6.7 VALOAREA ACTUALİZAT NETĂ (VAN)
6.8 RATA İNTERNĂ DE RENTABİLİTATE (RİR)
6.9 PERİOADA DE RECUPERARE ACTUALİZATĂ

CONCLUZİİ

BİBLİOGRAFİE

4
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

ANEXE

Rezumat

Alegerea unei investiţiei reprezintă o mare decizie financiară a unei


companii. Ea constiutie reprezinta un proiect cu importantă ridicata şi
complexitate deoarece presupune angajarea unor sume de bani prezente şi
certe în speranţa obţinerii în viitor a unor venituri superioare dar probabile.

Lucrarea de fata « Planul de investitii la SC. Hotel Coroana de Aur


SRL » reprezinta analiza financiara a resurselor banesti in vederea unor
achizitii de aparatura noua si a unor lucrari de modernizare.

Scopul acestui proiect consta in imbunatatirea serviciilor pentru clienti


cu minimul de resurse financiare si eficiente maxime. Deloc de neglijat este si
problema concurentei care este in numar mare pe piata hoteliera. Produsele
şi serviciile cerute trebuie să aibă un nivel de calitate ridicat, să fie realizate
cel mai repede posibil, să fie foarte rapid adaptabile cerinţelor clienţilor.
Capacitatea unui producător, de produse şi servicii, de a răspunde rapid
cerinţelor pieţei a devenit principalul factor critic de succes, la fel de
important este existenţa unei capacităţi mari de desfăşurare, a forţei de lucru
calificate sau a unor dotări tehnologice de excepţie. Este un lucru foarte
important folosirea de tehnologii avansate pentru a-şi putea atinge scopurile.

Lucrarea de faţă începe printr-o prezentare a firmei şi a structuri sale.


Firma, continuă cu prezentarea domeniului de activitate, a pieţei, a
concurenţilor, a modului de satisfacere a cerinţelor clienţilor,precum şi
planul de marketing.

După aceasta descriere se trece la prezentarea propriuzisă a proictului


care cuprinde:
1) Obiectul proiectului;
2) Scopul proiectului;
3) Costul investiţiei şi planul de finanţare
4) Situaţia planului de necesitaţi;
5) Analiza SWOT.

5
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

In cele din urma prezentarea proiectului trece la analiza financiară a


investiţie cuprinzand totalitatea elementelor economice necesare.

SUNARY

6
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Cap. I
Sinteza Studiului

1.1 Scopul studiului

Studiul de fezabilitate are ca scop realizarea unui proiect de investiţii


pentru modernizarea restaurantului S.C. HOTEL COROANNA DE AUR
S.R.L.,din cadrul complexului hotelier, prin achiziţionarea unor noi produse
şi prin renovarea acestuia astfel incat să asigure o calitate a serviciilor la
standarde europene, atragerea de noi clienţi şi turişti. De asemenea se va
deschide terasa aferenta restaurantului destinată sezonului de vară.
Acest proiect va permite, printr-o calitatea superioara a serviciilor şi a
produselor, îndreptarea spre o mai mare piaţă de desfacere aducătoare de noi
potenţiali clienţi firmei.
Această investiţie va conduce la sporirea cifrei de afaceri existente şi la
diminuarea riscului general al firmei precum si îndepărtarea concurenţei.
Sectoarele de activitate in care este cuprins proiectul sunt cele de
turism reprezentat prin subsectorul hotelier, respectiv cazarea şi deservirea
turiştilor.

7
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

1.2 Introducere

În zilele noastre alegerea investiţiei reprezintă prima mare decizie


financiară a unei companii.
Ea constiutie o decizie importantă şi complexă deoarece presupune
angajarea unor sume de bani prezente şi certe în speranţa obţinerii în viitor a
unor venituri superioare dar probabile.
Organizaţiile actuale se găsesc în mijlocul a două forţe tot mai puternice
cu care interacţionează permanent: furnizorii şi clienţii. Produsele şi
serviciile cerute trebuie să aibă un nivel de calitate ridicat, să fie realizate cel
mai repede posibil, să fie foarte rapid adaptabile cerinţelor clienţilor.
Capacitatea unui producător, de produse şi servicii, de a răspunde rapid
cerinţelor pieţei a devenit principalul factor critic de succes, la fel de
important este existenţa unei capacităţi mari de desfăşurare, a forţei de lucru
calificate sau a unor dotări tehnologice de excepţie. Este un lucru foarte
important folosirea de tehnologii avansate pentru a-şi putea atinge scopurile.
O organizaţie trebuie să supravieţuiască pe o piaţă concurenţială. Aceasta
depinde într-o mare măsură şi de modul în care ştie să îşi utilizeze facilităţile
existente, dar şi de determinarea corectă a necesarului de echipamente şi
personal, pentru ca oferta să vină în întâmpinarea cererii prognozate.
Acest proiect îşi propune să prezinte investiţia pe care S.C. HOTEL
COROANA DE AUR S.R.L. o realizează prin achiziţionarea a două aparate de
aer condiţionat, perdele de aer, sifoane de scurgere pentru băi şi terase,
ventilatoare axiale, necesarul de materiale pentru renovare şi achiziţionarea
de noi produse decorative în vederea creşteri veniturilor dar şi pentru o mai
bună satisfacere a cerinţelor clienţilor.

8
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Lucrarea de faţă începe printr-o prezentare a firmei şi a structuri sale


organizatorice. După prezentarea firmei se prezintă sectorul în care activează
firma, problemele şi dificultăţile cu care se confruntă în acest domeniu
precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a situaţiei existente. Lucrarea
continuă cu prezentarea domeniului de activitate, a pieţei, a concurenţilor, a
modului de satisfacere a cerinţelor clienţilor,precum şi planul de marketing.
După ce a fost descris domeniul de activitate, piaţa, concurenţa,
satisfacerea clienţilor şi planul de marketing se trece la prezentarea
propriuzisă a proictului care cuprinde:
 Obiectul proiectului;
 Scopul proiectului;
 Costul investiţiei şi planul de finanţare
 Situaţia planului de necesitaţi;
 Analiza SWOT.
După prezentarea proiectului se trece la analiza financiară a investiţiei
unde sunt prezentate calculul veniturilor şi al cheltuielilor pe perioadă
2009-2010, analiza indicatorilor tehnico-economici şi de eficienţă
economică (VAN, RIR).

9
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Cap. II

Prezentarea firmei şi a iniţiatorului

2.1. Istoric

Hotel Coroana de Aur, a fost fondat in 1991 in Bistriţa, judeţul Bistriţa-


Năsăud şi este o companie recunoscută pe plan local pentru promtitudinea şi
amabilitatea personalului.
Compania şi-a început activitatea economică efectuand servicii de
● cazare- hotel:
-109 camere,
-4 apartamente,
-6 camere single,
-72 camere duble
● alimentaţie publică- restaurant şi terasă , mâncărurile pregătite aici
sunt preparate dupa reţete româneşi sau internaţionale, o mare
varietate de băuturi alcoolice si răcoritoare.
In prezent Hotel Coroana de Aur se clasează printre primele locuri din
judeţ în ceea ce priveşte renumele,fiind unicat în România şi pe mapamond,
menţionat in celebrul roman DRACULA al irlandezului Bram Stoker, hotel în
care a fost ca oaspete şi unul din principalele personaje ale romanului,
avocatul Jonathan Harker.

10
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

2.2 Organizarea şi conducerea afacerii

Date de identificare
Judeţul: Bistriţa-Năsăud
Persoană juridică: SC. Hotel Coroana de Aur SRL
Adresa: localitatea Bistriţa, str. Piaţa Petru Rares, nr. 4, ap. 14
Număr din registrul comerţului: J06/137/1995
Cod de identificare fiscală: 7157526
Forma de proprietate: 35--Societăţi comerciale cu răspundere limitată
Activitatea preponderentă (cod şi denumire clasă CAEN): 5510--Hoteluri
Această categorie cuprinde: asigurarea cazarii de scurtă durată în:
– hoteluri, moteluri si hanuri
– hoteluri cu sali de conferinţe.
Tipul situaţiei financiare: AE - aplică reglementările contabile simplificate
aprobate prin OMF 306/2002
Întreprinderea este proprietate a unui administrator si doi membrii
asociaţi.
Repartizarea capitalului social al firmei HOTEL COROANA DE AUR SRL
între administrator si asociaţi:

ASOCIATUL SUMA COTA


DIRECTOR GENERAL
Moldovan Ioan 35.000,00 70%
ASOCIAT PERSOANA JURIDICA
Agro-Invest Prod SRL 15.000,00 30%
TOTAL 50.000,00 100%

11
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

2.3. Structura organizatorică

Structura organizatorică a firmei este de tip funcţional specifică unei


societăţi cu răspundere limitată, iar supravegherea şi coordonarea sunt
simplificate datorită implicării tuturor angajaţilor în acelaşi gen de activităţi.

ORGANIGRAMA FIRMEI: HOTEL COROANA DE AUR SRL

DIRECTOR GENERAL

MOLDOVAN IOAN

DIRECTOR FINANCIAR

MARE OANA

Compartiment Compartiment
Resurse Umane Deservirea Clientelei
GALATAN LIVIA POP ANANIA
auto

12
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

2.4 Echipa manageria

2.4 Echipa manageriala

Firma este condusă de directorul general al sociaţii, Moldovan


Ioan. Atribuţiile privind adminstrarea finanţelor societăţii sunt executate de
directorul financiar, Moare Oana; în relaţiile cu terţii şi buna deservire a
clientelei, sector condus de Pop Anania; în ceea ce priveşte personalul
salariat activitaţile sunt coordonate de Galatan Livia.
În exercitarea tuturor atribuţiilor responsabilii amintiţi mai sus au
sarcini şi puteri de decizie stabilite de directorul general.
Activitatea de contabilitate se realizează în exteriorul firmei prin
apelarea la o firmă specializată de contabilitate.

13
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Cap.III
Prezentarea Proiectului

3.1 Descrierea complexului

În prezent complexul Hotel Coroana de Aur cuprinde :


-hotelul, care este clasat dotărilor la categoria 3*
- cabinetul particular DRACULA,
-salonul Jonathan Harker,
-restaurantul urmat de terasă
- parcare proprie
În sezonul cald partea ce-a mai accesată, de majoritatea clienţilor, a
complexului este terasa, cu un număr de 100 locuri. Clienţii predominanţi ai
acestei parţi din complex sunt cei locali. Majoritatea acestora apeleaza la
serviciile firmei pentru organizarea de evenimente si mese festive.
İdeea lansării unui nou proiect de modernizare a restaurantului şi terasei
din cadrul complexului Hotel Coroana de Aur izvorăşte din dorinţa
satisfacerii clieniţilor, înbunătăţirea prestigiului şi nu în ultimul rând
imbunătăţirea calităţii serviciilor.

14
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

3.2. Obiectul proiectului

Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă realizarea în cadrul S.C.


HOTEL COROANA DE AUR S.R.L., a unor investiţii prin intermediul cărora
să poată satisface clientela printr-o gamă cât mai variată de produse si
servicii pentru atragerea acesteia şi eliminarea concurenţei.

3.21. Premize avute în vedere


Pentru realizarea unei game cât mai variate de produse şi servicii
calitative este necesară achiziţia unor aparaturi noi, renovarea restaurantului
şi redecorarea acestuia. Dintre cele de care firma are nevoi s-a optat pentru
achiziţionarea a două aparate de aer condiţionat, perdele de aer, sifoane de
scurgere pentru terasă, ventilatoare axiale, necesarul de materiale pentru
renovare si achiziţionarea de noi produse decorative, avându-se în vedere că
celelalte utilităţii necesare realizării produselor şi serviciilor există deja în
cadrul companiei.

15
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Luăm în considerare faptul că achiziţia tuturor necesitatilor se va


efectua în roni si preţurile exprimate conţin TVA..

RON
Nr. Denumirea Valoare produs Valoare totala
Crt. produsului/serviciului cu TVA cu TVA
1. 2 x Aparat de aer condiţionat, 2.475,00 4.950,00
2. Perdea de aer , 2.269,00 2.269,00
3. 2 x Sifon de pardoseala cu o
ieşire orientabilă 15.00 30,00
5. Materiale de construcţie 5.500,00 5.500,00
6. Cheltuieli cu personalul
angajat în activitatea de 3.500,00 3.500,00
renovare
7. Achiziţii de obiecte decorative 1.500,00 1.500,00
8. Alte cheltuieli conexe investitiei
(transport, cheltuieli de
instalare, cheltuieli cu 2.000,00 2.000,00
motivarea personalului angajat
pentru renovare)
9. TOTAL 19.749,00
NECESAR

3.2.2 Descrierea necesarului de investitii

16
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

1.Aparat de aer condiţionat – Pret : 2.475 RON

Descrierea produs:
Capacitate 12000 BTU, Split inverter, Clasa A, Răcire/Incalzire,
Dezudimificare,
Nivel de zgomot 37 dB, Telecomanda, Functii: Turbo, Timer, Sleep, Round
U,
Refrigerant ecologic R410A, Auto restart, Filtru anti bacterian, 4 viteze
ventilator

Specificatii tehnice:
Incălzire/ Răcire Da

Agent de răcire: R410a

Nivel de zgomot (dB): 37 dB

Dezumidificare: Da

Filtre: antibacterii

Funcţii speciale: autorestart


``Turbo`` pentru incalzirea sau racirea
rapida a aerului din incapere
``Timer`` pentru pornirea/oprirea
aerului conditionat

Răcire/Incălzire: 12000 BTU

17
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Clasa de energie: A

Notă : Achiziţionarea acestor 2 aparate de aer condiţionat for fi


amplasate astfel : unul în restaurant iar celălat în terasa anexată
restaurantului.

2. Perdea de aer

Descrierea produsului:

Perdelele de aer crează o barieră invizibilă pentru praf, fum, insecte


menţinand in acelasi timp conditiile de confort de la interiorul cladirilor.

Confort
Chiar şi cu usa deschisa condiţiile climatice din interior rămân neschimbate.

Economie de energie
Elimină pierderile de căldură datorate deschiderilor repetate ale uşilor de la
intrare.

Silentioase
Având un nivel de zgomot redus nu perturbă ambianţa.

Perdelele de aer Airstream protejează încăperea de toate formele de poluare


din exterior.

18
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Perdelele de aer constituie soluţia ideală pentru toate încaperile cu un trafic


intens, cum sunt: birouri, restaurante, hoteluri, spitale, teatre, şcoli, bănci,
centre comerciale, cofetării, etc.

Tip   Cu incalzire
Putere ventilator W 190/225
(min/max)
Alimentare V, Hz 380, 50
Debit mc/h 1670
 Parametri baterie PTC
Putere W 9000
Amperaj A 14
 Dimensiuni
Lungime mm 1500
Înalţime mm 221
Adâncime mm 183
Înalţime montaj m 2.3 - 3.0
Greutate kg 23.5

Date tehnice:

Notă: Dat fiind funcţia pe care o are , menţionată în descrierea


produsului, perdeaua de aer va fi amplasată la intrarea în restaurant.

3. Sifon de pardoseală cu o singură ieşire orientabilă

19
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Detalii produs :

Face parte din grupa scurgerilor pentru băi, balcoane şi terase.

Caracteristici :
- cu ieşire orizontală
- model plat
- cu flansă de izolare
- cu piesa de suprainalţare
- debit de scurgere 0,6/l

Produsele sunt proiectate pentru a se îmbina usor şi flexibil cu celellalte


componente ale instalaţiilor sanitare.

Notă : Sifoanele de scurgere vor fi amplasate pe terasa în scopul


unei bune funcţionări a acesteia precum şi în menţinerea curăţeniei.

4. Materialele de construcţie necesare s-au ales în urma unei


analize asupra pieţei din domeniul construcţiilor şi s-a optat pentru varianta
ce-a mai eficientă. Aceasta constă în achiziţionarea materialelor de
construcţii de la o firmă de pe plan local, specializată în domeniu precum şi
în executarea lucrărilor având în dotare o echipa de muncitori calificaţi. Prin

20
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

alegerea acestei firme vom obţine materialele şi lucrările necesare la cel mai
avatajos preţ de pe piaţa locală şi anume:
-materiale de construcţie în valoare de -5.500 RON
-executarea lucrărilor necesare în valoare de -3.500 RON
Notă: Alegerea unei firme de pe piaţa locală a redus cheltuielile privind
transportul printr-un procent de 10%.

5. Achiziţia de obiecte decorative.


Obiectele decorative reprezintă o importanţă deosebită deoarece ajută
la definirea stilului unui local. Alegerea acestora este o etapă dificilă şi
efectuarea ei se face cu ajutorul persoanelor specializate de unde se face si
achiziţia de obiecte decorative necersare, valoarea lor se estimează a fi de
1.500 RON.

6. Alte cheltuieli necesare ce trebuie menţionate pentru finalizarea


planului de modernizare al restaurantului sunt cele cu :
-transportul şi instalarea aparaturii achiziţionate
-motivarea echipei de muncitori angajaţi pentru executarea lucrărilor
de renovare etc. Acestea sunt în suma de 2.000 RON.

3.3. Scopul proiectului

Scopul proiectului constă în oferirea către clienţi a produselor şi


servicilor, în condiţiile unui raport calitate / preţ deosebit de atractiv şi cel
mai bun de pe piaţa locală.
Principalii clienţi (grupuri ţintă) pentru aceste produse şi servicii
sunt:

21
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

 turişti interni cât şi cei externi


 oameni de afaceri ai societăţilor care au sesiuni de comunicări,
conferinţe sau simple întâlniri de afaceri
 mese festive, nunţi, botezuri, majorate organizate la un nivel
superior de calitate, care să rămână în amintirea clienţilor

3.4 Personal şi instruire

Compania Hotel Coroana de Aur pune foarte mult accent pe creşterea


nivelul de pregătire teoretică şi practică a tuturor angajaţilor şi urmareşte
constant pregătirea profesionala. Raportul calitate-preţ al produselor şi
serviciilor oferite clienţilor, reprezintă un grad ridicat de servire pe piaţa
locala datorită instruirii şi pregătirii acestora.

  

  Numărul şi structura personalului:

Categoria de personal Numărul


persoanelor
Total 100
Conducere, din care:- Administrator 1

-Asociaţi 2
Economic: Dir. Financiar 1
Marketing: Dir. De Marketing 1
Tehnic: Responsabil cu reteaua de calculatoare 1
Muncitori direct productivi 94

22
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

De menţionat ar fi faptul că, muncitorii direct productivi sunt cei care


desfăşoară o activitate strict legată de producţie si realizarea serviciilor;
muncitorii indirect productivi şi personalul TESA reprezintă personalul
aferent întregii firme.

3.5 Materii prime principale

Materiile prime pentru realizarea produselor si serviciilor se impart


in doua categorii:
➔ materii prime pentru prepararea produselor
➔ materii prime pentru realizarea serviciilor

Principalul furnizor de materii prime pentru prepararea produselor


este Agro-Invest Prod Com., cel de-al doilea asociat a firmei.

În ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime pentru realizarea


serviciilor se apeleaza la firme specializate in decorări amenajări i organizări
de evenimente.   

3.6 Calendarul proiectului


(programarea lucrărilor de renovare şi achiziţii noi).

Studiul de fezabilitate va fi realizat pe parcursul unui an


începând cu data de 01.07.2009

23
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Lucrările de execuţie se vor realiza în prima lună de finanţare a proiectului


(iulie 2009).

Cap.IV

Marketingul (comercializarea)
produselor/serviciilor

4.1 Strategia activităţii de marketing

În vederea desfăşurării unei activităţi eficiente de realizare a produselor


şi servicilor destinate clienţilor S.C. Hotel Coroana de Aur S.R.L., urmăreste
cateva puncte de reper privind acţiunea de marketing:
-coordonarea şi direcţionarea eforturilor materiale, băneşti şi umane,
-operaţiunile de marketing, care definesc piaţa ţintă,
-strategia de dezvoltare a produselor şi servicilor pe piaţă,
-stabilirea obiectivelor desfacerii şi resursele necesare atingerii acestor
obiective.
Strategia de marketing are menirea de a face firma cunoscută pentru
activităţiile pe care le desfăşoară. Astfel, S.C. Hotel Coroana de Aur S.R.L.
trebuie să se afle într-un permanent contact cu piaţa, să studieze tendinţele şi
evoluţia preţului , să studieze continuu poziţia principalilor sau potenţialilor
concurenţi; toate aceastea, pentu a putea interveni în timp util în cazul în
care multiplele conjuncturi ar putea afecta, într-un fel sau altul, realizarea
veniturilor programate.

24
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

4.2 Mixul de marketing

 produsele şi serviciile – a căror caracteristică principală este calitatea,


va determina motivaţia clienţilor pentru a intra în contact cu forma ;
 preţul – preţul la care sunt oferite serviciile şi produsele, produse de S.C.
Hotel Coroana de Aur S.R.L., este unul care să mulţumească atât pe client
cât şi firma ;
 promovarea – se realizează atât prin mijloace indirecte, cum ar fi
reclama, cât şi prin abordarea directa a potenţialilor clienţi ;
 plasamentul – este determinat de modalităţile şi termenele de
decontare. Firma realizează plasamentul produselor şi serviciilor hotelier
printr-o distribuţie activă, societatea încheie contracte de reprezentanţă
cu agenţii de turism sau cu tour-operatori pentru vânzarea, atât la intern
cât şi la extern, de servicii turistice. Pentru aceasta, societatea va edita
pliante şi cataloage  cu imagini din hotel si obiecteve turistice care pot fi
vizitate in zona. Aceasta se datoreaza in principal posibilitaţilor si
dotărilor de care dispune firma şi de asemenea de segmentul de piaţa
căruia i se adresează produsul.

4.3 Piaţa. Definirea pieţei ţinta. Dimensiunile pieţei

În condiţiile modernizării continue a firmelor cu profil hotelier şi


turistic de obţinere a produselor şi serviciilor, se remarcă o creştere din ce în
ce mai mare a exigenţelor clienţilor.

25
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

În general clienţii doresc produse şi servicii la un nivel calitativ tot


mai ridicat. De aceea este necesar ca firmele să fie la zi cu noile descoperiri în
domeniile specifice de activitate dar şi în cel al computerelor şi softurilor
folosite în domeniul gestionării cât mai corecte si eficiente a datelor privind
clientela, personalul şi activitatea propriu zisă.
Datorită dotări de care dispune S.C. Hotel Coroana de Aur S.R.L. dar şi
prin achiziţionarea de aparatura noua împreună cu personalul calificat pe
care îl are îi permite să crescă calitatea produselor realizate şi a serviciilor
prestate.

4.4 Concurenţa. Evaluarea concurenţei

În ceea ce priveşte concurenţa pe piaţa producătorilor de servicii


hoteliere cu activitate de cazare pe scurt timp, organizare de evenimente,
conferinţe şi intâlniri de afaceri, aceasta poate fi privită din două puncte de
vedere:
➔ concurenţa venită din partea firmelor cu acelaşi profil de pe piaţa
locală;
➔ concurenţa venită din partea firmelor de acelşi profil din
străinătate.
Până în momentul actual S.C. Hotel Coroana de Aur S.R.L. a
dezvoltat relaţii comerciale preferenţiale cu clienţi foarte importanţi,
cu o capacitate mare de absorbţie, astfel că pâna în prezent nu au fost
întâmpinate mari dificultăţi impuse de concurenţă. Legenda contelui
Dracula stă la baza temeliei prestigiului de care firma a profitat
construinduşi un renume atât în România cât şi în străinatate. Cu
toate acestea, ea trebuie să fie tot timpul atentă la semnalele pieţei, dat

26
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

fiind faptul că pot apărea oricând concurenţi atraşi de posibilitatea


obţinerii de profit.
Pe această piaţă a producătorilor de servicii hoteliere şi activităţi de
organizare a evenimentelor concurenţa este mare, în Bistrita existând în acest
moment un număr mare de astfel de firme.
În acest moment nu se poate spune exact numărul concurenţilor de pe
această piaţă dar putem enumera câţiva la nivel local ca : S.C. Bistrita S.A.,
S.C. Hotel Diana S.R.L. etc.

4.5 Factorii care influenţează percepţia clienţilor

Principalele avantaje ale produselor şi servicilor realizate în cadrul


S.C. Hotel Coroana de Aur S.R.L., în raport cu produsele concurenţei provin
din preţul foarte atractiv (datorat costurilor mici de producţie a a produselor
alimentare obţinute ca urmare a asociatului, S.C. Agro-Invest Prod. Com, ce
are ca domeniu de activitate producerea si comercializarea unei mari game
de preparate si semipreparate din carne). Un alt avantaj este dat de relaţiile
directe şi preferenţiale cu ceilalti furnizorii de materiale, precum şi din
calitatea foarte bună a prosuselor şi servicilor.
Preţul produselor şi servicilor pe care S.C. Hotel Coroana de Aur
S.R.L. le practică reprezintă un optim între nivelul calitativ foarte bun,
determinat de calitatea produselor, serviciilor, calitatea prelucrării acestora şi
promptitudinea adaptarii la cerintele clientilor, raportat la preţul pieţei.

27
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Cap.V
5.1. Bugetul de modernizare a firmei

Bugetul de modernizare a firmei prognozat pentru perioada 1-31 iulie 2010

28
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Elemente Valoare Sursa de finanţare

Maşini, utilaje si aparatura 7.519 autofinanţare si împrumut


bancar

Obiecte de inventar 1.500 autofinanţare

Stocuri iniţiale de materii prime şi 5.500 imprumut bancar


materiale

Amenajări şi reparaţii 3.500 Autofinantare

Alte cheltuieli (nenominalizate) 2.000 Autofinantare

Necesar de disponibil (cash)

FINANŢARE TOTALĂ 19.749


NECESARĂ PENTRU
LANSAREA AFACERII
Notă: -9.500 RON - împrumut bancar ;
-10.249 RON – autofinanţare

5.2 Tipurile de finanţare

29
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

În procurarea resurselor necesare investiţiilor, întreprinderea apelază la:


 Finanţarea internă (autofinanţare)
 Finanţarea externă. (credit bancar)

5.3 Calculul capacităţii de autofinanţare

Capacitatea de autofinanţare reprezintă surplusul monetar care se


obţine ca rezultat al tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de
întreprindere într-o perioadă de timp de 1 an, având în vedere şi incidenţa
fiscalităţii. În cazul proiectului propus perioada de timp luată în considerare
este de 6 luni (iulie- decembrie 2009).
Datele necesare calcului capacităţii de autofinanţare sunt preluate din
bilanţul contabil al perioadei iulie- decembrie 2008
Capacitatea de autofinanţare este dată de formula:

CAF=[(V-Cv-Cf- A)] x (1-I)+A,

unde : CAF - este capacitatea de autofinanţare;


V - venituri totale obţinute din activitatea economică şi financiară ;
Cv - sunt cheltuielile variabile;
Cf - reprezintă cheltuielile fixe (fără amortizare);
A - este amortizarea;
I - rata de impozitare .
CAF = [(5668,81-4985,13-0- 197,98)] x (1-0,16)+197,98
CAF = 485,707 x 0,84+197,98 = 605,97 RON / 6 luni
CAF = 605,97 x 2 = 1211,94 RON / an -pe perioada iulie2009 – iunie2010

30
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

5.4 Calculul creditului bancar

5.4.1 Creditul bancar

Creditele bancare sunt, în general, credite pe termen scurt, mediu,


foarte rar fiind pe termen lung. Ele se acordă pe bază de garanţii prezentate
de către debitori. Toate condiţiile creditului se negociază între bancă şi
debitor:
 rata dobânzii;
 termenul de rambursare;
 perioada de garanţie, dacă este cazul;
 penalizări pentru nerespectarea clauzelor contractuale etc.
Nivelul dobânzii pentru aceste credite este sensibil mai ridicat decât cel
utilizat de către instituţiile fnanciare specializate.

5.4.2 Costul creditului bancar

Costul creditului depinde în primul rând de mărirea dobânzii


percepute. Nivelul dobânzii depinde, la rândul său , de o serie de factori,
printre care menţionez:
 raportul între cererea şi oferta de mărfuri pe piaţa internă, precum şi
pentru mărfurile exportate pe credit, ca şi cererea şi oferta pentru
diferite categorii de credit;
 felul mărfurilor vândute intern / exportate în condiţii de credit;
 gradul de rentabilitate al mărfurilor vândute intern / exportate;
 volumul operaţiilor încheiate;
 politica dusă la intern sau la extern de ţara respectivă în materie de
dobânzi;

31
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Pe lângă dobânda şi prima de asigurare, în costul creditului se mai


adaugă comisionul pentru acordarea creditului de către bancă, eventuale
penalizări, în situaţia în care se întârzie cu rambursarea ratelor de credit sau
a creditului integral etc.
Mărimea costului creditului bancar respectiv suma dobânzii depinde de
trei factori: volumul creditului, rata dobânzii şi timpul de creditare.
Pentru finanţarea planului de fezabilitate s-a hotărât preluarea unui
credit pentru investiţii acordat de Banca Comercială Română (BCR).

5.4.3 Caracteristicile creditului pentru investiţii acordat


de Banca Comercială Română

Se acorda pentru finantarea activităţii de investiţii, în completarea


surselor proprii ale clienţilor, pe total activitate de investiţii sau pe obiective
(proiecte) de investiţii pentru realizarea de noi capacităţi de producţie,
dezvoltarea/retehnologizarea capacităţilor de producţie, a utilajelor,
maşinilor, instalaţiilor, clădirilor existente etc.

Avantaje

➔ Consultanţă specializată privind alegerea soluţiei de creditare,


adaptată necesităţilor clientului;

➔ Susţinerea financiară a procesului investiţional al solicitanţilor;

➔ Dezvoltarea afacerilor;

➔ Se poate acorda o perioadă de gratie pentru plata ratelor de credit;

➔ Consultanţă gratuită la întocmirea documentaţiei de credite;

Volumul creditului se stabileşte în funcţie de necesităţile de finanţare şi


posibilităţile de rambursare.

32
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Caracteristici

➔ Este destinat pentru finanţarea activităţii de investiţii, în completarea


surselor proprii ale clienţilor, pe total activitate de investiţii sau pe
obiective (proiecte) de investiţii, pentru:

 realizarea de noi capacităţi de producţie,

 dezvoltarea/menţinerea capacităţilor de producţie existente,

 modernizarea/retehnologizarea capacităţilor de producţie, a


utilajelor, maşinilor, instalaţiilor, clădirilor existente etc.

➔ Este disponibil în lei şi/sau valută pe termen scurt, mediu şi lung.


Pentru plata avansului la bunurile cumpărate în leasing, termenul de
creditare se încadrează în valabilitatea contractului de leasing;

➔ Se poate acorda o perioada de graţie pentru plata ratelor de credit de


până la  3 ani. În cazul investiţiilor care produc imediat după data
punerii în funcţiune, cum sunt utilajele, maşinile şi instalaţiile,
perioada de granţie nu va putea depăşi 12 luni; 

➔ Plafonul maxim al creditului este:

 85% din valoarea totală a investiţiei

 80% din valoarea avansului ce se plăteşte pentru bunurile


achiziţionate în leasing

 100% din valoarea totala a investiţiei pentru unităţile


administraţiei publice locale şi pentru valoarea reziduală a
bunurilor achiziţionate în leasing.

Aportul propriu al solicitantului constă fie în lichidităţi înregistrate în


contul curent, fie în realizarea efectivă a unei părţi din investiţia respectivă şi
trebuie utilizat înainte de punerea la dispoziţie a creditului sau proporţional
cu efectuarea tragerilor;

33
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Documentaţia necesară

➔ Cererea de credite, semnată de persoanele autorizate să reprezinte


legal societatea; chestionarul anexat cererii se completează la prima
solicitare de credit şi ulterior cel puţin o data pe an, sau ori de câtre ori
intervin modificări;

➔ Documente care atestă situaţia economico-financiară a societăţii


(bilanţ, contul de profit şi pierdere, balanţa de verificare încheiată pe
ultima lună). Banca va solicita, după caz, raportul auditorilor firmei
sau certificarea bilanţului conform reglementarilor legale în vigoare;

➔ Fluxul de lichidităţi (cash flow) şi bugetul de venituri şi cheltuieli


aferent perioadei pentru care se solicită creditul; 

➔ Actele de proprietate a bunurilor propuse în garanţie; 

➔ Acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare;

➔ Certificat de atestare fiscală (la prima solicitare de credit şi de cate ori


este necesar);

➔ Studiul de fezabilitate (în cazul proiectelor de investiţii mari şi pentru


investiţiile tip green-field*); ceilalţi solicitanţi vor prezenta planul de
afaceri;

➔ Hotărârea organului competent potrivit actelor constitutive şi legii, cu


privire la contractarea şi garantarea creditului; în cazul societăţilor pe
acţiuni, se va solicita şi înscrierea la registrul comerţului şi avansarea
spre publicare în Monitorul Oficial Partea a IV-a a hotărârii adunării
generale de contractare a împrumutului;

➔ Documentaţie tehnico-economică aferenta obiectivului de investiţii


sau memorii justificative privind necesitatea acestor investiţii cu

34
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

devize estimative si listele de utilaje şi alte dotări care se vor ataşa


planului de afaceri, în cazul proiectelor de investiţii la care nu este
necesar studiul de fezabilitate;

➔ Autorizaţia de construcţie cu avizele şi acordurile necesare;

➔ Lista cheltuielilor de capital pentru investiţia (se solicită în cazul


proiectelor de investiţii a căror acoperire financiară se asigură parţial
de la buget sau din fondurile speciale extrabugetare);

➔ Acte justificative privind situaţia juridică a terenului şi/sau


construcţiilor;

Alte documente prevăzute de legile în vigoare.

Garanţii acceptate de bancă

➔ Garanţii reale imobiliare:

 privilegiul,

 ipoteca.

➔ Garanţii reale mobiliare:

 depozit bancar (cash colateral), certificate de depozit, certificate


de depozit cu discount,

 soldul creditor al contului curent,

 titlurile la ordin şi titlurile nominative,

 acţiunile,

 cesiunea de creanţă,

 echipamente, instalaţii etc.,

 planul de afaceri,

 fondul de comerţ,

35
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

 asigurare de risc financiar de neplată.

➔ Garanţii personale:

 scrisori de garanţie bancară,

 avalizarea titlurilor de credit,

 garanţii de companie/firmă,

 garanţii emise de fonduri de garantare,

 fidejusiunea/cauţiunea,

 garanţii emise de statul român şi de autorităţile administraţiei


publice locale.

Notă

*investiţii mari = proiecte de investiţii cu valoare mai mare de 500.000


EUR
investiţii tip green-field = proiecte de investiţii noi într-un domeniu,
neexploatat încă sau unde nu există investiţii şi care necesită capital

5.4.4 Alegerea nivelului dobânzii

Nivelul dobânzii la creditul pentru investiţii acordat de Banca


Comercială Română

36
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Dobânda fixa Dobânda variabilă*


Moneda Termen
(%/an) (%/an)

maxim 1 an 19 20

RON
1-5 ani 19,6 21,6
în funcţie de dobânda de referinţă BCR

S-a optat pentru alocarea unui credit în valoare de 50.000.000 lei pe o


perioadă de 1 an cu o dobândă fixă de 19%.

5.5 Analiza S.W.O.P

 Puncte tari (strenghts):


 oferirea unei game foarte variate de produse şi servici;
 calitatea produselor realizate;
 preţ foarte atractiv;

37
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

 termene de livrare prompte;


 deţinera unui personal foarte bine pregătit
 media de vârstă, a muncitorilor direct productivi, care este în
jurul a 35-40 de ani .

 Puncte slabe (weaknesses):


 resursele financiare care la o firmă mijlocie sunt limitate;

 Oportunităţi (oportunities):
 creştera vânzărilor, datorită extinderii activităţilor din
domeniul construcţiilor de automobile;
 diversificarea gamei de produse ce pot fi realizate în cadrul
firmei;
 participarea la târguri şi expoziţii;
 utilizarea în perspectivă a unor linii de producţie flexibile şi a
unor tehnologii moderne.

 Ameninţări (threats):
 concurenţa tot mai mare de pe piaţa;
 posibilitatea apariţiei de noi concurenţi pe piaţa internă;
 forţa concurenţilor străini

Cap. VI

Analiza financiară

38
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Obiectivele analizei financiare urmărite în elaborarea acestui proiect


sunt următoarele:
● Întocmirea unui plan de finanţare realist, care să asigure fondurile
necesare acoperirii cheltuielilor pe perioada de execuţie a
proiectului.
● Verificarea satisfacerii interesului investitorului din punct de
vedere al profitului care să recompenseze riscul asumat.
● Analiza gradului de valorificare a capitalului care să demonstreze
viabilitatea financiară a proiectului şi solvabilitatea investitorului.

Analiza financiară a proiectului de investiţii se efectuează pe baza unor


tabele financiare elaborate cu ajutorul următoarelor situaţii: bugetul de
venituri şi cheltuieli, fluxul de venituri nete.

6.1 Calculul veniturilor şi al cheltuielilor

Pentru prognozarea cât mai exactă a veniturilor şi cheltuielilor pe


perioada investiţiei s-a luat în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de
întreprindere pe perioada iulie-decembrie a anului 2008.
Aceste date sunt furnizate de documentele contabile ale perioadei
respective: bilanţ şi contul de profit şi pierdere (anexa Bilanţ 2008)
Astfel s-au făcut următoarele proiecţii financiare (anexe):

 bilanţ şi contul de profit şi pierdere pe perioada iulie 2009-


iunie 2010 (anexa Bilanţ 2009-2010)
 fluxurile de venituri nete pe perioada iulie2009-
iunie2010(anexa Cash-Flow 2009-2010)

39
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

6.2 Capitalurile investite

Această variabilă desemnează capitalurile angajate pentru activele


cerute de proiect; ea reprezintă deci estimarea fondurilor consacrate
realizării materiale a investiţiei şi cuprinde în principal patru mari rubrici:
1. Cheltuielile de instalare: sunt acele cheltuieli legate de reglarea
echipamentelor, de pregatirea personalului, de obţinerea unor împrumuturi
etc.;
2. Imobilizările necorporale: reunesc cheltuielile excepţionale de
cercetare-dezvoltare, obţinerea concesiunilor, a brevetelor, a licenţelor etc.;
3. Imobilizările corporale: includ cumpărarea terenurilor, a clădirilor, a
maşinilor, a materialului rulant, a mobilierului etc.;
4. Necesarul de fond de rulment durabil şi permanent: sunt capitaluri
investite pentru constituirea unor stocuri minime indispensabile (de materii
prime, pentru a se evita întreruperea producţiei şi de produse finite pentru a
evita întreruperea livrărilor către clienţi) şi pentru a finanţa acordarea unui
credit sau a unui termen de plată minim din partea clienţilor, cu deducerea
creditului obţinut prin intermediul unui termen de plată minim consimţit de
fumizori.

Anul Anul 1
Specificaţia

40
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

1.Cheltuieli de instalare 2.000


2.Imobilizări necorporale

3.Imobilizări corporale
- Instalaţii, maşini şi utilaje 7.249
- Obiecte de inventar 1.500
- Altele
4.BAZA DE CAPITAL 10.749
5.Rezerve pentru riscuri fizice (% din linia 4)
6.Rezerve pentru creşteri de preţuri (% din
liniile 4+6)
7. COST TOTAL (4+6+6) 10.749
8.Necesarul de fond de rulment 5.500

9.Renovari si amenajari 3.500

10.NECESARUL TOTAL DE 19.749


FINANŢARE (7+8+9)

Notă : -9.500 RON - împrumut bancar

- 10.249 RON - aport asociaţi

6.3 Amortizarea

Ca una din principalele căi de autofinanţare, amortizarea reprezintă


un proces financiar de recuperare treptată a valorii activelor imobilizate

41
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

(consumate în procesul economic sau numai ca urmare a deţinerii lor în


patrimoniu).
Uzura fizică reprezintă baza materială a pierderii valorii activelor materiale
imobilizate, fiind determinată de folosirea acestora şi de acţiunea unor factori
naturali.
Politica de investiţii este influenţată de metoda de amortizare utilizată.
Metoda de amortizare utilizată este metoda amortizării liniare. Ea
presupune calcularea amortizării în mod uniform – cu aceeaşi cotă de
amortizare – pe întreaga durată de funcţionare a activelor imobilizate.
Amortismentul anual se determină cu formula:
valoarea de inregistrare a activului
A
durata normată de funcţionare a activului

iar cota de amortizare liniară este:


100
C %,
durata normată de funcţionare a activului

Întreprinderea va achiziţiona un activ material imobilizat valorând


7.219 RON, cu o durată de utilizare de 3 ani, amortizarea anuală (A) fiind :

7.219RON
A  2406,33 RON/an
3 ani
iar cota de amortizare liniară este:

100
C % = 33,3 %
3 ani

6.4 Rata de actualizare – expresie a costului capitalului

42
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Indispensabilă pe plan economico-financiar, actualizarea reflectă


principiul conform căruia – independent de inflaţie – banul are o valoare
diferită, dacă îl folosim astăzi sau mai târziu.
Nivelul ratei de actualizare depinde de:
 costul minim al capitalului notat cu „i”;
 mărimea riscului;
 rata anuală a inflaţiei.
Regulile generale pentru stabilirea nivelului ratei de actualizare prin
trecerea de la i la a sunt:
 dacă proiecţia cash-flow-ului se face în preţuri constante, a
nu va conţine influenţa inflaţiei (deci adeflatat).
 calculul lui adeflatat este:
adeflatat = idefl + mărimea riscului
Evaluarea riscului în calculul ratei de actualizare este redat mai jos
astfel:
adefl = idefl+ 6%
+mărimea riscului taliei firmei 2%
+riscul pierderii managerilor cheie 0%
+riscul financiar 0%
+riscul pentru structura producţiei 5%
+riscul pentru dependenţa de clienţi 2%
+riscul aferent previziunilor 5%
+riscul de ţară 6%
adefl = 26%

 Riscul legat de talia firmei se referă la dimensiunile ei şi la poziţia pe


piaţă.

43
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

 În cazul în care firma are o poziţie de monopol sau acţionează pe o


piaţă de tip oligopol (un număr mic de producători) mărimea riscului
este zero în primul caz şi 1% în al doilea caz.
 Dacă firma are o poziţie redusă şi acţionează pe o piaţă cu concurenţă
monopolistică mărimea riscurilor este mai mare, respectiv între 2-6%;
 Riscul legat de pierderea managerilor cheie, se referă la modificările în
structura stuf-ului.
Astfel managerii cheie sunt persoanele care prin acţiunea lor
contribuie la bunul mers şi la menţinerea imaginii firmei. Dacă în firmă nu
există înlocuitori capabili să preia, în caz de nevoie, sarcinile oamenilor cheie
de succes, mărimea riscului creşte şi trebuie cotat corespunzător.
 Riscul financiar se referă la structura financiară a bilanţului firmei.
Astfel, pentru o întreprindere care funcţionează fără apelarea la
credite pe termen lung, mărimea acestui risc este zero. Cu cât gradul de
dependenţă faţă de creditorii pe termen lung este mai mare cu atât şi
mărimea riscului financiar creşte.
 Structura producţiei se referă la numărul tipurilor de produse existente în
fabricaţie şi la gradul de flexibilitate al producţiei. Dacă producţia se
bazează pe un număr restrâns de produse şi flexibilitatea este limitată,
mărimea riscului este mai mare şi invers.
 Dependenţa faţă de clienţi (interni şi externi) se calculează prin ponderea
acestora în totalul vânzărilor; mărimea riscului derivat din pierderea unor
clienţi creşte pe măsură ce ponderea acestora în totalul vânzărilor este mai
mare.
 Previziunile prin însăşi caracterul lor de anticipare, pot să fie corecte,
apropiate sau nerealiste. De aceea în cazul în care acestea nu se fac în mai
multe variante (pesimistă, probabilă şi optimistă) ci într-o singură
variantă, este necesară notarea unui risc de nerealizare a acestora.

44
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

6.5 Calculul costului capitalului investit.

Costul capitalului depinde de modul de finanţare.


Proiectul este finanţat simultan din fonduri proprii şi din împrumuturi.
Trebuie să stabilim combinaţia corectată în funcţie de ponderea fiecărei surse de
finanţare din totalul finanţării - dintre costurile respective ale fondurilor
investite.
Proiectul este finanţat 53% din fondurile proprii al căror cost este de
26%, şi 47% dintr-un împrumut contractat cu o dobândă de 19%, costul
finanţării, acestui proiect este, după impozitele de 16% egal cu:

(26% x 0,47) + [19% x (1-0,16) x 0,53] = 12,22% + 8,46% = 20.68%

Acest cost de 20.7% este costul mediu corectat al capitalului investit;


aceasta este rata minimă de actualizare pe care o vom utiliza în continuare
pentru că măsoară costul transferului fondurilor în timp şi rentabilitatea
minimă pe care trebuie să o atingă proiectul pentru a-i renunera pe cei care au
furnizat fondurile.

6.6 Iindicatorii de eficienţă economică

45
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

6.6.1 Indicatorul: ‘raportul venituri actualizate/


costuri actualizate’

La evaluarea proiectelor de investiţii, în abordarea dinamică a proceselor,


încă de la începutul pregătirii deciziei, se acordă o mare atenţie calculului şi
analizei raportului venituri/costuri .
Ca regulă generală, analiza venituri - costuri se bazează pe evaluarea raportului şi
diferenţei absolute dintre veniturile totale actualizate (Vta) şi costurile totale
actualizate reprezentate prin capitalul angajat actualizat.
dD
1
Vta   Vh (1  a)h
h 1

(Kta), pentru n = 0.

dD
1
K ta   (Ih  Ch ) (1  a)h
h 1

0 1
1
Vta   78538,20  35585 §
h 1 (1  0,207)1
1
1
K ta   46276,10  38339
h 1 (1  0,207)1
Avem : Vta>Kta, raportul dintre venituri şi costuri este supraunitar
ceea ce exprimă faptul că proiectul este eficient, acceptabil şi putem continua
analiza dinamică, cu ajutorul altor indicatori ai eficienţei investiţiilor.
Vta
 1,69
K ta

46
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

6.7 Valoarea actualizată netă (VAN)

Calcularea sa este simplă şi corespunde formulei urmatoare :


d D d D
1 1
VAN    I h   Ch
h 1 (1  a ) h
h 1 (1  a ) h
Dacă d < un an
D
Ch
VAN = ─ I 0 + 
h 1 (1  a ) h

unde: Vta  veniturile totale actualizate;

K ta  capitalul angajat actualizat ;

Vh  venitul la momentul h ;

I h  valoarea capitalurilor investite la momentul h ;

C h  cheltuieli la momentul h ;

a  rata de actualizare;
d  durata de execuţie a investiţiei;
D  durata de funcţionare eficientă a investiţiei(ani);
h  o perioadă de timp; h  1, d  D .
1
24206,10
VAN = ─ 19749 + 
h 1
(1  0,207)
= 20,074 RON

Rezultatul obţinut, adică VAN, în valoare absolută este pozitiv, rezultă


că proiectul este rentabil. Într-adevar, dacă VAN este pozitivă, înseamnă că:
 toate capitalurile investite sunt " rambursate" prin veniturile obţinute din
exploatarea investiţiei;
 aceste venituri permit şi remunerarea celor care aduc fonduri la început,
remunerarca se exprimă explicit prin intermediul ratei de actualizare

6.8 Rata internă de rentabilitate (RIR)

47
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Se calculează prin rezolvarea urmatoarei ecuaţii: RIR = a, astfel încât


d D D
1 1
 Ih
h 1 (1  a ) h
 
h 1
Ch
(1  a ) h
unde notaţiile au aceeaşi semnificaţie ca la metoda pentru VAN.

RIR este o rată de actualizare care are proprietatea de a anula VAN şi de


a stabili o strictă egalitate între valoarea actualizată a capitalurilor investite şi
valoarea actualizată la acestă rată a fluxurilor de venituri ale investiţiei. În
consecinţă, dacă rata astfel gasită este superioră sau egală cu „a” - adică cu
rata de actualizare - proiectul este considerat rentabil şi deci acceptat. Un
RIR superior lui a, are aceeaşi semnificaţie ca o VAN pozitivă; prin aceasta,
RIR este un criteriu direct de acceptare sau de respingere a unui proiect.
In cazul investitiei noastre:
Ch
I=
(1  a )

Rata internă de rentabilitate va fi :


242.061.000
RIR = a astfel încât 19749 =
1 a
24206,10  19749
a1= =0.23
19749

RIR = 23%

6.9 Perioada de recuperare actualizată

48
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Perioada de recuperare actualizată se calculează realizând iniţial


tabelul.
Calculul termenului de recuperare
RON
Luna Capitalurile Capitalurile Fluxurile de venituri Fluxurile
investite investite actualizate cu a=20,7% de venituri
actualizate actualizate [an] actualizate
a=20,7%[an] cumulate a=1,73%[luna] cumulate
a=1,73%[luna]
0 19749 19749 0 0
1 0 19749 7012 x0,985=6906,82 6906,82
2 0 19749 5915 x0,970=5737,55 12644,37
3 0 19749 4150 x0,955=3963,25 16607,62
4 0 19749 2100 x0,940=1974 18581,62
5 0 19749 3920 x0,925=3626 22207,62
6 0 19749 2910 x0,910=26481 24855,72
7 0 19749 1015 x0,895=908,425 25764,15
8 0 19749 4515 x0,880=3973,20 29737,35
9 0 19749 4970 x0,865=4299,05 34036,40
10 0 19749 5990 x0,850=5091,5 39127,90
11 0 19749 8020 x0,812=6512,24 45640,14
12 19749 8125 x0,810=6581,25 52221,39

Raportând fluxurile de venituri nete şi cheltuieli actualizate cumulate


se observa că perioada de recuperare se situează între luna 3 şi 4 . Pentru a o
determina cu precizie vom proceda astfel: Ta = 3luni +

1974 - (18581,62 - 19749)


X 30zile = 3 luni şi 47,7zile ~ 4 luni şi 18zile.
1974

49
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

Concluzii
Strategia investiţională stabileşte, pe baza unor studii, analize şi
simulări, obiectivele principale ale firmei în domeniul investiţional, acţiunile
ce urmează să se desfăşoare pentru atingerea obiectivelor, modalităţile de

50
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

atingere a acestora, sursele de finanţare şi metodele de alocare a resurselor.


Elaborarea unei strategii investiţionale presupune multă abilitate din partea
celui ce o elaborează, deoarece orice investiţie presupune riscuri, ştiindu-se
că cea mai mare rată de risc poate duce la cele mai mari profituri, dar şi la
cele mai mari pierderi. Decizia de investire este complexă şi cel mai adesea
apelează, pe lângă calculele financiare, la o anumită experienţă profesională,
la intuiţia conducătorului proiectului de investiţii.
Din calculul indicatorilor de eficienţă economică se pot trage următoarele
concluzii:
- raportul venituri actualizate / costuri actualizate cu 20,7% este
supraunitar, ceea ce semnifică o activitate rentabilă.
- la actualizarea cu 20,7% VAN (20,074 UM) este pozitivă, ceea ce
înseamnă că veniturile sunt superioare costurilor, astfel
asigurăndu-se profitul pe care proiectul îl aduce întreprinzătorului,
adică intreprinderii care a decis să realizeze investiţia.
- rata internă de rentabilitate (RIR), respectiv capacitatea de câştig
in urma imbunatatirii serviciilor prin renovarea restaurantului si a
teraseia, este de 23%, nivel superior ratei dobânzii acordate de
bancă comercială, în condiţii de stabilitate economică.
în ceea ce priveşte termenul de recuperare al investiţiei, se observă că in
cazul actualizării cu a=20,7%, rezultatul găsit indică un număr de luni
inferioare duratei de viaţă estimate a proiectului (~4 luni şi 18 zile < 12 luni).
De aici reiese că fondurile investite sunt recuperate la timp, şi în
consecinţă proiectul este rentabil şi din acest punct de vedere. Trebuie deci
să-l acceptăm şi să investim.

Bibliografie

51
LUCRARE DE LICENTA PLAN DE INVESTITII

 Abrudan, I., Cândea, D., Manual de Inginerie Economică. Ingineria şi


managementul sistemelor de producţie, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002
 Giurgiu, A., Mecanismul financiar al întreprinzătorului, Ed. Dacia, Cluj
Napoca, 1996
 Romanu, I., Vasilescu, I.,s.a., Managementul investiţiilor, Editura
Margaritar, Bucureşti, 1997
 Hoanta, N., Finanţele firmei, Ed. Continent, Sibiu, 1996
 Stancu, I. Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 1996

52

S-ar putea să vă placă și