Contabilitatea Si Posibilitatile de Imbunatatire A Decontarilor Cu Furnizorii

LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATEA
SI POSIBILITATILE DE IMBUNATATIRE A
DECONTARILOR CU FURNIZORII ALTE DOCUMENTE
administratie WORKSHEET CHESTIONAR
RAPORT EXPEDIERE
Principalii factori ai cereri si ofertei
ADRESE MAGAZINE ARTIMA
UNIVERSITATEA DE PETROL FISA CONTRACTARE CLIENT
SI GAZE PLOIESTI Act constitutiv de societate pe actiuni
ACTE NECESARE PENTRU
FACULTATEA DE LITERE SI STIINTE APROBAREA FINANTARII IN SISTEM
LEASING
DOMENIUL DE Alte acte normative cu relevata in
LICENTA:CONTABILITATE achizitii publice
SPECIALIZAREA:ADMINISTRATIE
PUBLICA
Search
LUCRARE DE LICENTA
CONTABILITATEA SI
POSIBILITATILE DE IMBUNATATIRE A DECONTARILOR
CU FURNIZORII
Coordonator stiintific,
Prof. Univ. Dr.
Absolvent,
PLOIESTI
2009
-CUPRINS-
CAP I PREZENTARE GENERALA A S.C.GRIMEX S.A TG-JIU
1.1.CARACTERIZAREA SOCIETATI DIN PUNCT DE

VEDERE ORGANIZATORIC
1.2.EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

CAP II ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU FURNIZORI 929h75j
2.1.NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND DATORIA UNITATII
2.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORIILOR
2.3.CONTABILITATEA DATORIILOR PROVENITE DIN CUMPARARI
2.3.1.STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI PE CREDIT
2.3.1.1.CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII PE CREDIT

COMERCIAL
2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII PE CREDIT

CAMBIAL
2.3.2.CONTABILITATEA DATPRIILOR NEEXIGIBILE DIN CUMPARARII PE

CREDIT
2.3.3.CONTABILITATEAAVANSURILOR ACORDATE SI A AMBALAJELOR

DE RESTITUIT
CAP III ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU
CLIENTII
3.1.NOTIUNII SI STRUCTURII PRIVIND CREANTELE UNITATII
3.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR
3.3.CONTABILITATEA CRENTELOR DIN VANZARII DE BUNURI

SI SERVICII PE CREDIT
3.3.1.STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZAREA DE BUNURI SI

SERVICII PE
CREDIT
3.3.2.CONTABILITATEA CREANTELOR NEINCASATE
LA TERMEN
3.3.3.CONTABILITATE CREANTELOR NEEXIGIBILE
3.4.CONTABILITATE PROVIZIOANELOR PENTRU

DEPRECIEREA CREANTELOR
CAP IV MONOGRAFIA CONTABILA A DECONTARILOR

CU
FURNIZORII SI CLIENTII
4.1.EVIDENTA DECONTARILOR CU FURNIZORII

4.2.EVIDENTA DECONTARILOR CU CLIENTII
4.3.CONCLUZII SI PROPUNERI
Cap I. PREZENTAREA GENERALA A
S.C. GRIMEX S.A.
1.1. Caracterizarea societatii din punct de vedere

organizatoric
Pentru atingerea scopului propus prin obiectul de activitate S.C. GRIMEX

S.A. TG-JIU este organizata intr-o structura de tip ierarhic functional, avand in
componenta sectii, servicii, ateliere, birouri, compartimente, subunitate de
transport, subunitate specializata in desfacerea de marfuri nealimentare, piese
auto si produse petroliere.
Structura organizatorica S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU si numarul de posturi se

aplica de Adunarea Generala a Actionarilor.
Activitatea de conducere a S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este deosebit de

complexa, pentru exercitarea ei, factorii implicati avand anumite atributii.
Principalele atributii ale managerilor sunt:
- dubla profesionalizare impusa de profesia de baza a conducatorilor si

exigentele functiei de conducere
- stilul de munca ce poate depasi suprasolicitarea profesionala;
- necesitatea existentei unui climat optim de desfasurare a activitatii intre

conducatori si subordonati;
- creativitatea-evidentiata prin posibilitatea combinarii volumului de

cunostinte profesionale, de conducere, a imaginatiei, inovatiei.
Structura organizatorica a societatii este o expresie de plan organizatoric a

resurselor umane, materiale si financiare reunite in interdependenta lor si a
impactului contextului politic si socio-economic in care societatea isi desfasoara
activitatea.
Activitatea S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este structurata pe mai multe directii,
fiecare avand in subordine un numar de compartimente si activitati:
I. Director General
- Control Financiar Intern;
- Serviciul Organizare, Personal, Salarizare;
- Oficiul Juridic;
- Oficiul de Calcul;
- Biroul Protectia Muncii-Invatamant;
- Consilieri.
II. Directia Productiei
- Serviciul Pregatirea, Programarea Productiei;
- Secta Constructii Metalice;
- Sectia Prelucrari Mecanice;
- Sectia Mecano-Energetica;
- Compartimentul Mecano-Energetic;
- Dispecerat.
III. Directia Pregatire a Fabricatiei si Calitate
- Atelierul Proiectare si Pregatirea Fabricatiei;
- Compartimentul Investitii-Autoutilari;
- Biroul Marketing-Ofertare;
- Serviciul CTC-Serviciul Laboratoare;
- Atelier Scularie.
IV. Directia Reparatii -Montaj

- Brigada Reparatii-Montaj
V. Directia Comerciala
- Serviciul Aprovizionare-Depozite;
- Serviciul Desfacere-Colaborari;
- Serviciul Comercial-Transpoarte.
VI. Directia Economica
- Serviciul Financiar-Contabilitate;
- Serviciul Analiza Economica-Preturi;
- Dispensar.
S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU isi desfasoara activitatea in conformitate cu Legea
31/1990, cu modificarile ulterioare, avand atributii multiple pentru realizarea
produselor solicitate de piata, cu grad de fiabilitate si rentabilitate ridicat.
Pentru realizarea obiectului sau de activitate, S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU are

urmatoarele atributii principale :
1. Studierea pietei si a cerintelor societatii, in legatura cu materiile

prime si materialele, dotarea cu mijloace de munca, forta de munca, resursele
financiare si informationale, aplicarea managementului modern, a ergonomiei
muncii si psihosociologiei salariatilor, a politicii de marketing;
2. Elaborarea de studii si programe privind dezvoltarea in perspectiva;
3. Elaborarea de programe privind folosirea superioara a resurselor si

capacitatilor de productie materializate in cresterea productivitatii muncii si
reducerea cheltuielilor;
4. Elaborarea de studii, strategi si documentatii pentru produsele noi,

modernizarea si dezvoltarea utilajelor si mijloacelor existente;
5. Elaborarea documentatiei de fabricatie, a normativelor de consum

pentru materiale si manopera, a prospectelor si instructiunilor de folosire pentru
produsele realizate;
6. Organizarea pe baze contabile a tuturor activitatilor, rationalizarea

sistemului informational, perfectionarea continua a tuturor activitatilor;
7. Executarea productiei conform programelor si in concordanta cu

cerintele pietei;
8. Asigurarea permanenta a alimentarii cu energie, combustibil si alte

utilitati necesare bunului mers al societatii;
9. Asigurarea permanenta a aplicarii in bune conditii a normelor de

protectie si igiena a muncii, precum si a normelor PSI si de protectie a mediului,
elaborarea in concordanta cu productia contractata, a programului de
aprovizionare tehnico-materiala;
10. Prospectarea activa a pietei interne si externe pentru a identifica

posibilele segmente pentru produsele S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU;
11. Urmarirea in exploatare a produselor livrate si desfasurarea unei

activitati de service potrivit prevederilor contractuale;
12. Elaborarea de propuneri pentru accelerarea vitezei de rotatie a

mijloacelor circulante;
13. Implementarea si intretinerea unui sistem informational eficient;

14. Exercitarea controlului pentru respectarea regulamentelor si
normativelor specifice societatii;
15. Incheierea de contracte de antrepriza pentru executarea lucrarilor de

investitii, urmarind realizarea si finantarea lor.
Din punct de vedere organizatoric, in cadrul S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU se

disting:
- Structura de productie si conceptie;
- Structura functionala.
Personalul S.C. GRIMEX S.A. TG-JIUse prezinta astfel:
Total personal: 864, din care:
- muncitori: 680 - directi productivi: 537;
- indirecti productivi: 143;
- maistrii: 24;
- TESA: 160.
Adunarea Generala a Actionarilor
Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al S.C. GRIMEX S.A.TG-
JIU, care decide asupra activitatii si stabileste politica economica si promotionala a societatii.
Adunarile Generale ale Actionarilor sunt de doua feluri: Adunarea Generala a Actionarilor ordinara si
Adunarea Generala a Actionarilor extraordinara.
Adunarea Generala a Actionarilor este prezidata de presedintele Consiliului

de Administratie sau administratorul care ii tine locul. Directorul general
desemneaza dinainte actionarii, verifica listele de prezenta, mentionand si
capitalul social pe care il reprezinta, procesul verbal intocmit de cenzori prin care
se constata indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege.
Consiliul de Administratie
Consiliul de Administratie se intruneste la convocarea directorului sau a 1/3

din numarul membrilor sai si este prezidat de director sau in lipsa sa de
administratorul desemnat de acesta.
1.2. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari
Indicatorii care influenteaza rezultatele economico-financiare sunt: cifra de afaceri, valoarea

adaugata, amortismentele anuale, profit brut, profit net.
Evolutia in timp a acestor indicatori este prezentata astfel:
Principalii indicatori economico-financiari inregistrati de S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU
- mii lei -
Nr.crt. Denumirea
indicatorilor 2003 2004
Cifra de afaceri
1. 25007,7085 40305,1984
2. Valoarea adaugata 6335,8603 18638,5373
3. Amortismente anuale 15181,6575 16553,6448
4. Profit brut 60,9808 89,2417
5. Profit net 27,0815 39,8632
Analiza rezultatelor economico-financiare releva urmatoarele aspecte:
- cifra de afaceri a crescut cu 15297,4899 mii lei, respectiv cu

116,17 % in anul 2004, fata de anul 2003;
- valoarea adaugata a crescut cu 12302,6770 mii lei, respectiv cu
28,18 in anul 2004, fata de anul 2003;
- in anul 2004 amortismentele anuale au crescut cu 1371,9873 mii lei, respectiv cu

186,74 % fata de anul 2003;
- profitul brut a inregistrat o crestere cu 28,2609 mii lei, respectiv cu 146,34 % in anul
2004, fata de anul 2003;
- Profitul net, obtinut prin valorificarea capitalului de care a dispus

societatea a crescut cu 12,7817 mii lei, respectiv cu 147,20 % in anul 2004 fata
de anul 2003.
Rezultatele economico-financiare pozitive sunt determinate in buna masura de asigurarea

continuitatii productiei, de o aprovizionare tehnico-materiala fluenta, de desfasurarea procesului de
productie la parametrii tehnico-economici care au permis satisfacerea principalelor exigente si
angajamente contractuale.
Pe baza datelor din bilantul contabil se pot determina principalii indicatori financiari, astfel:
Indicatori de lichiditate:
Rata lichiditatii globale reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale

curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface
obligatiile de plata exigibile si se apreciaza favorabila atunci cand are o marime
supraunitara (cuprinsa intre 2 si 2,5).
S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU inregistreaza o rata nefavorabila (supraunitara) de

101,36 % ceea ce tradeaza o acuta insuficienta de trezorerie, provocata de
rambursarea datoriilor la cererea creditorilor.
Rata lichiditatii intermediare exprima capacitatea societatii de a-si onora

datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU
inregistreaza o rata a lichiditatii intermediare de 51,39%.
Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare

instantanee a datoriilor, tinand cont de incasarile existente. S.C. GRIMEX S.A.
TG-JIU inregistreaza o rata de 3,10 %; teoretic o rata ridicata indica o lichiditate
ridicata, putand indica si folosirea neeficienta a resurselor disponibile, fiind un
indicator putin relevant datorita instabilitatii incasarilor.
Indicatori de rentabilitate
Rata rentabilitatii economice: societatea inregistreaza o rata de 0,12 %
vizand eficienta capitalului economic stocat, a activitatii productive. Capitalul
economic alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarile utilizate de
societate pentru activitatea sa de exploatare si de crestere a nevoii de fond de
rulment.
Rata rentabilitatii financiare remunereaza proprietarii societatii prin distribuire de dividende

catre acestia si prin cresterea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a averii proprietarilor.
S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU inregistreaza o rata de 0,10 % fiind influentata de

modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura
financiara, la situatia indatorarii societatii. Rata profitului s-a situat la nivelul de
0,2 %.
Concluzionand asupra aspectelor relevate de analiza situatiei prezentate a S.C. GRIMEX

S.A.TG-JIU se considera ca diagnosticarea societatii recomanda orientarea preocuparilor catre
activitatile comerciale si investitii.
De asemenea trebuie asigurata adaptarea la cerintele de flexibilitate impuse de functionarea intr-

o economie aflata in tranzitie, care reduce barierele intr-o piata interna si una externa ridicand
exigentele catre cea externa.
CAP II. ORGANIZAREA CONTABILITATII
DECONTARILOR CU FURNIZORI 929h75j I
2.1. NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND
DATORIILE UNITATII
Operatiile de decontare ce se creeaza fata de furnizori provin, in principal, din aprovizionari

(cumparari) cu imobilizari, cu active circulante materiale (materii prime, materiale consumabile,
marfuri, ambalaje, obiecte de inventar, animale, pasari si altele), din lucrari executate si servicii
prestate, precum si din alte operatii efectuate, de regula, in baza unor contracte sau conventii civile
incheiate cu diverse persoane fizice sau juridice.
In aceasta ultima categorie de activitati se includ, printre altele prestatiile pentru care se
primesc indemnizatii de catre membrii consiliilor de administratie, cenzorii, membrii adunarii
generale a actionarilor si altele, precum si lucrarile specifice expertilor contabili si contabililor
autorizati si alte lucrari sau activitati ce se executa de persoane asimilate cu cele incadrate pe baza de
conventie civila de prestari servicii.
In categoria operatiilor privind decontarile cu furnizorii sunt incluse de asemenea, avansurile

care se acorda acestor unitati, cat si efectele de comert utilizate pentru stingerea partiala sau totala a
datoriilor create fata de unitatile in cauza.
Datoriile fata de terte persoane reprezinta o categorie importanta de elemente patrimoniale
care are o structura eterogena si implicatii semnificative in ceea ce priveste situatia financiara a
fiecarui agent economic.
Datoria reprezinta obligatia contractata fata de un tert care presupune plata unei sume de bani
pentru livrarea unor bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari in folosul acestuia. In mod
generic, cel care are o datorie poate fi numit debitor. Datoriile apar in relatiile unitatii cu furnizorii, cu
personalul, cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, in cadrul grupului, cu asociatii sau
actionarii, cu creditorii diversi precum si cu clientii (clienti - creditori).
Evidenta datoriilor se efectueaza pe baza unor documente justificative.
Daca operatiunea are loc inainte ca documentul justificativ sa soseasca in unitate atunci
inregistrarea se efectueaza in conturi distincte de asteptare. Pana la aparitia documentului cand are in
loc transferul in conturile de datorii.
Evaluarea datoriilor prezinta anumite elemente caracteristice.
Reflectarea in contabilitate a acestora se realizeaza la valoarea nominala adica valoarea

efectiva din momentul aparitiei lor.
Exista posibilitatea ca la inventariere valoarea unei astfel de datorii sa fie diferita de valoarea
ei nominala.
In cazul datoriilor, la aparitia unei datorii probabile se constituie provizioane pentru riscuri si
cheltuieli. Astfel, in documentele de sinteza se asigura o informatie corecta a situatiilor, respectiv a
drepturilor si obligatiilor unitatii patrimoniale.
Atunci cand unitatea are relatii ce se concretizeaza in datorii exprimate in valuta, inregistrarea
in contabilitate se efectueaza in lei, la cursul de schimb in vigoare la data realizarii operatiilor.
Fluctuatia cursului de schimb determina aparitia unor diferente favorabile sau nefavorabile de
curs valutar.
La plata datoriilor aceste diferente se regasesc in venituri sau cheltuieli financiare.
Datoriile in devize existente la inchiderea exercitiului financiar sunt inventariate si evaluate la

cursul valutar de referinta al Bancii Nationale a Romaniei din ultima zi a exercitiului.
Diferentele nefavorabile sau favorabile de curs valutar care apar fata de data inregistrarii lor
in contabilitate afecteaza conturile de cheltuieli sau conturile de venituri din diferente de curs valutar.
La determinarea diferentelor de curs valutar aferent datoriilor in devize se are in vedere

faptul ca fiecare exercitiu financiar sa fie afectat cu diferenta de curs ce apare in cadrul sau.
Pentru pierderea neta provenita din diferente de curs valutar, in sensul ca diferentele
nefavorabile sunt mai mari decat diferentele favorabile, se constituie provizioane deductibile fiscale,
care ulterior se vireaza la venituri, fie pe masura lichidarii datoriilor in valuta pentru care acestea au
fost constituite, fie ca urmare a scaderii cursului valutar de referinta la inchiderea exercitiului
financiar urmator.
In ceea ce priveste marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori pentru cumpararile si
platile efectuate se retine ca nu in toate cazurile coincide cu pretul sau tariful negociat si aceasta
datorita anumitor reduceri de pret pe care le efectueaza, diminuari ce pot fi incadrate in doua categorii
si anume:
- 1) Reduceri de natura comerciala, care au o influenta directa asupra marimii nete a unei
facturi unde se incadreaza: rabaturile,remizele si risturnurile;
a)Rabaturile sau bonificatiile constituie reduceri procentuale de preturi acordate de furnizori,

in facturile de vanzare, pentru unele grupe de active circulante materiale, asa cum este cazul celor din
categoria tesaturilor, in cazul existentei unor imperfectiuni sau defecte de calitate inerente, insa
nesemnificative.
b)Remizele reprezinta reduceri procentuale de preturi acordate de furnizori in facturile de

vanzare, fie pentru cantitatea apreciabila negociata, peste o anumita limita minima (remiza de
cantitate), fie pentru pozitia preferentiala a beneficiarului in totalul clientelei unitatii (remiza pentru
revanzare).
Atat rabaturile cat si remizele nu necesita inregistrari in contabilitate, unde se reflecta numai
valoarea neta, fara reducerile in cauza.
c)Risturnurile se refera la reducerile procentuale de preturi, acordate dupa o anumita perioada

de timp. Ele se determina si se constituie clientilor pentru cumpararile repetate pe care acestia le-au
efectuat si care depasesc o anumita limita valorica minima intr-un anumit interval de timp (perioada
data), de regula un an. Aceasta categorie de reduceri de preturi se consemneaza in facturi distincte
emise in acest scop, fiind necesar sa se reflecte in contabilitate in vederea diminuarii datoriilor
facturate initial.
- 2) Reduceri de natura financiara, care poarta denumirea de scont.
Sconturile de decontare constituie reduceri procentuale de preturi pe care furnizorii le acorda

si le inscriu distinct in factura in cazul in care clientii isi platesc datoriile inainte de scadenta stabilita
sau considerata normala. Aceste sconturi reprezinta cheltuieli financiare pentru furnizori si venituri
financiare pentru clienti, inregistrandu-se in conturile corespunzatoare privind sconturile.
In ceea ce priveste reducerile sau diminuarile de preturi amintite anterior se retine si faptul ca
se determina in etape sau altfel spus in mod succesiv, avandu-se in vedere de fiecare data reducerile
deja efectuate si implicit valoarea neta a operatiei sau ca
tegoriei de operatii de vanzare asupra careia se aplica procentul de reducere.
2.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORILOR
Organizarea contabilitatii operatiilor de decontare cu furnizorii se realizeaza cu ajutorul

conturilor sintetice de gradul I care constituie grupa 40 "Furnizor si conturi asimilate" din cadrul
Planului general de conturi si anume:
- 401 "Furnizori"
- 403 "Efecte de platit"
- 404 "Furnizor de imobilizari"

- 405 "Efecte de platit pentru imobilizari"
- 408 "Furnizari - facturi nesosite"
- 409 "Furnizori - debitori".
Ultimul cont amintit 409 "Furnizori - debitori", asa cum semnifica si cifra 9 a simbolului, are
continutul economic de creante si functie contabila de activ, deci inverse comparativ cu celelalte
conturi din aceeasi grupa, conturi care sunt de datorii si implicit de pasiv.
Conturile de obligatii fata de furnizori au anumite trasaturi comune asa cum se prezinta in
continuare:
- au functia contabila de pasiv;
- reflecta in credit costul de achizitie sau pretul prestabilit aferent cumpararilor

efectuate (cu titlu oneros) sau valoarea acceptata a cambiilor sau biletelor la ordin subscrise, dupa caz;
- oglindesc in debit platile directe efectuate catre furnizori sau pe cele indirecte
realizate la scadenta pe baza de efecte comerciale;
- sunt conturi de bilant si pot prezente solduri creditoare, care se refera la datoriile
nedecontate sau la valoarea efectelor de platit;
- suma soldurilor finale creditoare existente la sfarsitul anului se inscrie in pasivul

bilantlui in grupa de datorii;
- evidenta analitica se organizeaza pe datorii de obligatii, precum si pe fiecare persoana

fizica sau juridica. Totodata furnizori se grupeaza in furnizori interni si furnizori externi, iar in cadrul
fiecareia din aceste categorii pe termene de plata si anume: termen lung (peste cinci ani), mediu (de la
unu la cinci ani) si termen scurt (sub un an).
Conturile privind operatiile de decontare cu furnizorii, pe langa trasaturile comune pe care le au,
prezinta si unele aspecte specifice, ceea ce se poate reliefa prin intermediul analizei modului de
utilizare a lor.
a)Contul 401 "Furniori" are functia contabila de pasiv, si se reflecta asfel:
In credit se inregistreaza:
- pretul de cumparare facturat de furnizori pentru achizitionarile de active circulante

materiale, prin debitul conturilor corespunzatoare felurilor sau categoriilor de cumparari efectuate,
dintre care se amintesc: 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile", 371 "Marfuri", 381
"Ambalaje", precum si 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", 378 "Diferente de pret la
marfuri", 388 "Diferente de pret la ambaleje ", etc., atunci cand evidenta stocurilor se organizeaza la
pretul standard;
- diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile existente la

inchiderea exercitiului, prin corespondenta cu debitul contului de cheltuieli 665 "Cheltuieli din
diferente de curs valutar";
- valoarea materialelor aprovizionate si incluse in cheltuieli, consumul de energie si
apa, valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire,valoarea lucrarilor executatea sau a
serviciilor prestate de terti, si altele, prin debitul conturilor 604 "Cheltuieli privind materialele
nestocate", 605 "Cheltuieli privind energia si apa", 409 "Furnizori-debitori" si respectiv 611
"Cheltuieli de intretinere si reparatii", 628 "Alte cheltuieli cu serviciile legate de terti";
- TVA facturata de furnizori prin debitul contului 4426 "TVA deductibila", sau 4428
"TVA neexigibila", dupa cum datoria ce se creaza se plateste in mod obijnuit si respectiv in rate, pe
baza de contract incheiat in acest sens, precum si in cazul ca nu a sosit factura.
In debitul contului se inregistreaza:
- diminuarea datoriilor fata de furnizori ca urmarea a platilor efectuate sau a biletelor

la ordine ori a cambiilor subscrise si acceptate, prin creditul conturilor de trezorerie, de credite
bancare pe termen lung si mediu si respeciv 403 "Efecte de platit";
- diferentele favorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile existente la inchiderea

exercitiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar";
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in valuta platite furnizorilor

externi, precum si valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, prin corespondenta cu creditul
conturilor 765 "Venituri din diferente de curs valutar" si respectiv 767 "Venituri din sconturi
obtinute";
- diminuarea datorilor fata de furnizori cu avansurile acordate anterior, precum si valoarea

ambalajelor returnate furnizorilor in cazul utilizarii sistemu-
lui de restituire directa.
diminuarea datorilor fata de furnizori cu avansurile acordate anterior, precum si valoarea ambalajelor
returnate furnizorilor in cazul utilizarii sistemului de restituire directa.
Soldul contului 401 "Furnizori" este creditor si reprezinta totalul datoriilor fata de unitatile
furnizoare.
b)Contul 404 "Furnizori de imobilizari" are functia contabila de pasiv, si se reflecta asfel:
In creditul contului se inregistreaza:
- valoarea imobilizarilor corporale si necorporale facturate de furnizori, precum si a

lucrarilor executate si serviciilor prestate cu aceeasi destinatie, prin debitul conturilor corespunzatoare
felurilor sau categoriilor de imobilizari achizitionate, dintre care se amintesc: 201 "Cheltuieli de
constiuire", 203 "Cheltuieli de cercetare - dezvoltare", 2111 "Terenuri", 212 "Constructii" si altele;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la inchiderea

exercitiului, prin debitul contului 665 "Cheltuieeli din diferente de curs valutar";
- TVA facturata de furnizori prin debitul contului 4426 "TVA deductibila" sau 4428
"TVA neexigibila", dupa cum datoria creata se deconteaza in mod obijnuit si respectiv in rate, stabilite
pe baza de documente legal intocmite.

- decontarile datoriilor fata de furnizori, prin creditul conturilor care arata modalitatea
de plata, cum sunt cele de trezorerie, de credite bancare pe termen lung sau de efecte de platit pentru
imobilizari;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la inchiderea

exercitiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar";
- diferente favorabile de curs valutar aferente datoriilor platite in valuta furnizorilor

externi, precum si valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, in corespondenta cu creditul conturilor
765 "Venituri din diferente de curs valutar" si respectiv 767 "Venituri din sconturi obtinute".
Soldul contului 404 "Furnizori de imobilizari" este creditor si reflecta datoriile unei unitati
provenite din aprovizionari cu active imobilizate.
c)Conturile 403 "Efecte de platit" si 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" asigura
urmarirea decontarii obligatiilor prin intermediul efectelor comerciale (cambia si biletul la ordin) si au
functie contabila de pasiv. Aceste conturi se reflecta astfel:
In creditul conturilor se inregistreaza:
- valoarea acceptata de catre furnizori a cambiilor sau biletelor la ordin, prin debitul
conturilor 401 "Furnizori" si respectiv 404 "Furnizori de imobilizari";
- diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite la sfarsitul exercitiului pentru datorii

ce se vor deconta pe baza de efecte comerciale, in corespondenta cu debitul contului 665 "Cheltuieli
din diferente de curs valutar".
In debitul conturilor se inregistreaza:
- platile ce se vor efectua catre furnizori, la scadenta efectelor comerciale, prin creditul
contului 512 "Conturi curente la banci";
- diferente favorabile de curs valutar aferente atat datoriilor decontate in valuta

furnizorilor externi, cat si efectelor de plata exprimate in devize si existente la inchiderea exercitiului,
prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar".
Soldul conturilor 403 "Efecte de platit" si 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" este
creditor si reprezinta valoarea totala a efectelor comerciale decontate furnizorilor.
d)Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" are functie contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea bunurilor aprovizionate, lucrarilor executate, si serviciilor prestate, inclusiv

TVA aferenta, valori pentru care nu s-au primit facturi, prin debitul conturilor corespunzatoare de
valori materiale si de cheltuieli, ca in cazul creditarii contului 401 "Furnizori", precum si de TVA
neexigibila;
- diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile nefacturare pana la

sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".

- valoarea facturilor sosite, prin creditul contului 401 "Furnizori";
- diferentele de curs valutar de la sfarsitul exercitiului aferente datoriilor nefacturate,

prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar".
Soldul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" este creditor si reprezinta toate facturile pe
care unitatea nu le primeste de la furnizori.
e)Contul 409 "Furnizori - debitori" are functie contabila de activ si se reflecta astfel:
In debitul conturilor se inregistreaza avansurile acordate, prin credituol conturilor de

disponibilitatile banesti.
In credit se inregistreza avansurile regularizate ca urmare a primirii bunurilor, lucrarilor sau

serviciilor, in corespondenta cu debitul contului 401 "Furnizori".
Soldul contului 409 "Furnizori - debitori" este debitor si reprezinta avansurile acordate si
neregularizate, pentru care nu s-au primit bonuri, lucrari sau servicii.
2.3. CONTABILITATEA DATORIILOR
PROVENITE DIN CUMPARARI
2.3.1. STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI
PE CREDIT
Datoriile din cumparari pe credit pot fi clasificate tinand seama de anumite criterii, astfel:
1) In functie de natura activelor cumparate pe credit, se disting:
- datorii provenind din cumparari de bunuri si servicii;
- datorii provenind din coumparari de imobilizari.
2) In functie de natura creditelor obtinute la cumparare si de documentele care stau la baza

inregistrarii acestora, se disting:
- datorii din cuparari pe credit comercial;
- datorii din cumparari pe credit cambial.
Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate atat pentru cumparari de bunuri
si servicii cat si pentru cumparari de imobilizari.
3) In functie de scadenta datoriilor, se intalnesc:
- datorii din cumparari pe credit comercial, care au un termen de plata stabilit pe baza
de documente;
- datorii din cumparari pe credit comercial, neexigibile, cumparari ce nu sunt insotite
de facturi ale furnizorului.
In cadrul relatiilor economice pe care clientul le are cu furnizorul se pot naste creante provenind
din relatiile de cumparare, cum sunt:
- avansuri acordate de client furnizorului;
- ambalaje primite odata cu marfa, care circula pe principiul restituirii.
Datoriile din cumpararile pe credit sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 40 "Furnizori
si conturi asimilate" si anume:
- contul 401 "Furnizori";
- contul 403 "Efecte de platit";
- contul 404 "Furnizori de imobilizari";
- contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari";
- contul 408 "Furnizori facturi nesosite";
- contul 409 "Furnizori - debitori".
Contul 409 "Furnizori - debitori" este un cont de creante fapt ce rezulta atat din denumirea
contului, cat si din ultima cifra a simbolului (cifra 9), care semnifica faptul ca acest cont are o functie
inversa fata de conturile din grupa din care face pate.
Primele doua conturi, 401 "Furnizori" si 403 "Efecte de platit" cuprind datoriile ce privin din
cumparari de bunuri si servicii, pe credit comercial, respectiv cambial.
Contul 404 "Furnizori de imobilizari" si contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" reflecta
acelasi gen de datorii rezultate din cumparari de imobilizari.
Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" evidentiaza datoriile neexigibile provenite din
cumparari de bunuri si servicii.
Conturile sintetice prezentate se detaliaza pe conturi analitice deschise pe fiecare furnizor in

parte, conturi a caror simbolizare este la latitudinea fiecarui agent economic.
2.3.1.1 CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARI
PE CREDIT COMERCIAL
Datoriile rezultate din cumparari pe credit comercial se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul

conturilor:
- 401 "Furnizori", cont ce reflecta datoriile rezultate in urma cumpararilor de bunuri si

servicii pe credit comercial;
- 404 "Furnizor de imobilizari", cont de datorii provenind din cumparari de imobilizari
pe credit comercial.
Contul 401 "Furnizori" tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri,
lucrarile executate sau serviciile prestate, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a stocurilor achizitionate cu

titlu oneros de la terti pe baza de facturi precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul
in care evidenta acestora se tine la preturi standard;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente furnizorilor neachitati la inchiderea

exercitiului financiar, cu ocazia evaluarii soldului in valuta precum si cele rezultate in momentul
decontarii;
- valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse pe cheltuieli, precum si

consumul de energie si apa;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori;
- valoarea materiilor prime, materiilor consumabile, marfurilor, ambalajelor

achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent;
- valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti;
- valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca

facturi nesosite;
- taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor;
- valoarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de tratament si odihna si a altor valori

achizitionate.
- platile efectuate catre furnizori;
- valoarea biletelor la ordin sau a cambiilor subscrise acceptate de furnizori;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori cu ocazia

decontarii sau a evaluarii acestora la sfarsitul exercitiului financiar;
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizari platilor cu acestia;
- valoarea la pret de inregistrare a veniturilor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in

natura, conform prevederilor contractuale;
- datoriile prescrise sau anulate;
- sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut;

- valoarea sconturilor obtinute de la furnizori;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate furnizorului.
Soldul contului 401 "Furnizori" este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor.
Contul 404 "Furnizori de imobilizari" tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de
imobilizari corporale si necorporale, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor

executate de terti pentru realizarea acestor imobilizari;
- obligatia de plata a ratelor de leasing financiar, pe baza facturilor emise de locatar;
- valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale in cazul

leasingului financiar;
- taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari;
- diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea soldului la sfarsitul

exercitiului financiar.
In debitul contului se evidentiaza:
- sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate

acestora;
- valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii de imobilizari;
- valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari

cu ocazia decontarii sau evaluarii de la sfarsitul exercitiului financiar.
Soldul contului 404 "Furnizori de imobilizari" este creditor si reprezinta sumele datorate
furnizorilor de imobilizari.
In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile cu factura furnizorului distingem:
- datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se realizeaza in lei;
- datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se efectueaza in devize.
Reflectarea in contabilitate a acestor datorii necesita inregistrari distincte.
a) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri

si servicii pe credit comercial fata de furnizori, cu exprimare in lei
Acest tip de datorii, implica urmatoarele inregistrari contabile

- achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
obiectelor de inventar, animale, marfuri si ambalaje de la furnizori, in situatia in care evidenta
sconturilor se realizeaza prin inventarul permanent la costuri efective de achizitie:
% = 401 "Furnizori"
301 "Materii prime"
3021 "Materiale auxiliare"
.................
3028 "Alte materiale consumabile"
303 "Materiale de natura obiectelor
de inventar"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
381 "Ambalaje"
4426 "T.V.A. deductibila"
- in cazul in care evidenta sconturilor se tine la preturi standard, contul 401 "Furnizori
se crediteaza si in corespondenta cu conturile de diferente de pret adecvate fiecarei categorii de stocuri
achizitionate, pentru diferentele de pret in plus fata de preturile prestabilite, astfel:
% = 401 "Furnizori"
308 "Diferente de pret la materii prime
si materiale"
368 "Diferente de pret la animale
si pasari"
378 "Diferente de pret la marfuri"
388 "Diferente de pret la ambalaje"

- in situatia in care evidenta stocurilor se realizeaza prin inventarul intermitent, contul
401 "Furnizori" se crediteaza in corespondenta cu conturile de cheltuieli in care se inregistreaza
consumul de stocuri si T.V.A. deductibila, astfel:
% = 401 "Furnizori"
601 "Cheltuieli cu materiile prime"
6021 "Cheltuieli cu materialele
auxiliare"
................
6028 "Cheltuieli privind alte materiale
consumabile"
603 "Cheltuieli privind materiile de
natura obiectelor de inventar"
607 "Cheltuieli privind marfurile"
608 "Cheltuieli privind ambalajele"
- evidentierea materiilor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli precum si

consumul de energie si apa:
% = 401 "Furnizori"
604 "Cheltuieli privind materiile
nestocate"
605 "Cheltuieli privind energia si apa"
- reflectarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti:
% = 401 "Furnizori"
611 "Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile"
...............
626 "Cheltuieli postale si taxe
de telecomunicatii"
628 "Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti"
471 "Cheltuieli inregistrate in avans"
- evidenta ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori:
409 "Furnizori debitori" = 401 "Furnizori"
- achizitionarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de odihna si tratament si a altor

valori de la furnizori:
% = 401 "Furnizori"
5321 "Timbre fiscale si postale"
................
5328 "Alte valori"
- primirea facturilor de la furnizori, in situatia in care acestea au fost evidentiate

anterior ca facturi nesosite, fara diferente:
408 "Furnizori - facturi nesosite" = 401 "Furnizori"
- concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. deductibila:
4426 "T.V.A. deductibila" = 4428 "T.V.A. neexigibila"

- retinerea avansului acordat anterior furnizorului, din datoria totala cu ocazia
regularizarii platilor cu acestia:
401 "Furnizori" = 409 "Furnizori - debitori"
Identic se inregistreaza si ambalajele predate furnizorului, care circula in sistem de restituire.
- achitarea datoriilor catre furnizori, se poate efectua din diferite conturi de trezorerie
sau imprumuturi, astfel:
401 "Furnizori" = %
5121 "Conturi la banci in lei"
5311 "Casa in lei"
5411 "Acreditive in lei"
542 "Avansuri de trezorerie"
5191 "Credite bancare pe termen
scurt"
- evidentierea biletelor la ordin emise si acceptate de furnizori:
401 "Furnizori" = 403 "Efecte de platit"
- reflectarea sumelor nete achitate colaboratorilor, retinerea impozitului datorat si a

contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate in procent de 6,5%:
401 "Furnizori" = %
5311 "Casa in lei"
444 "Impozitul pe venitul de natura
salariilor"
4314 "Contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale
De sanatate"
Marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori pentru cumpararile si platile efectuate, nu in
toate cazurile aceasta coincide cu pretul sau tariful negociat, datorita anumitor reduceri sau diminuari
ce se acorda clientilor.
Reducerile de pret pot fi incadrate in doua categorii si anume:
-reduceri de natura comerciala ce se evidentiaza in momentul acordarii acestora pe baza documentelor

ce le atesta, astfel:
. daca in factura initiala sunt reflectate distinct reducerile de pret acordate, respectiv primite,
atat vanzatorul cat si cumparatorul inregistreaza in contabilitate factura la valoarea neta comerciala,
aceasta reprezentand valoarea initiala, mai putin reducerile acordate;
. in cazul in care dupa intocmirea facturii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de
pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se
evidentiaza distinct in contabilitate astfel:
~ la vanzator valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi exercitiu implica
formula contabila:
4111 "Clienti" = % - in rosu
7xx "Conturi de venituri" - in rosu
4427 "T.V.A. Colectata" - in rosu
~ la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci cand acestea se

regasesc in gestiune sau cheltuieli cu stocurile, cand acestea au fost scazute din gestiune situatie ce
implica formula contabila:
% = 401 "Furnizori" - in rosu
3xx "Conturi de stocuri" - in rosu
6xx "Conturi de cheltuieli"
4426 "T.V.A. deductibila" - in rosu
-reducerile de natura financiara, ce se inregistreaza in contabilitate astfel:
~ la vanzator, valoarea reducerilor acordate, genereaza formula contabila:
% = 4111 "Clienti"
667 "Cheltuieli privind sconturile

acordate"
4427 "T.V.A. colectata"
~ la cumparator, valoarea reducerilor primite implica formula contabila:
401 "Furnizori" = %
767 "Venituri din sconturi obtinute"
b) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri si servicii pe credit

comercial fata de furnizori cu exprimare in valuta
Corespondenta contului 401 "Furnizori", in acest caz, este in general aceeasi ca in situatia
cumpararilor de la furnizorii interni, cu exprimare in lei, cu deosebire ca apar unele inregistrari
specifice privind diferentele de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori cu ocazia decontarii sau
a evaluarii de la sfarsitul exercitiului financiar, iar in locul conturilor de trezorerie in lei se utilizeaza
conturile corespunzatoare de trezorerie in devize.
Datoriile se evidentiaza pe baza facturilor primite de la furnizorii externi, in care bunurile sau
serviciile cumparate sunt exprimate valoric, in devize.
In contabilitatea unitatilor patrimoniale evaluarea si inregistrarea trebuie sa se efectueze in

moneda nationala, adica in lei.
Pentru aceasta, devizele se transforma in lei, pe baza cursului valutara al leului, de la data
primirii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii.
Cursul valutar poate sa oscileze de la o zi la alta si de aceea la data achitarii datoriilor pot sa
apara diferente de curs valutar, in situatia in care cursul leului creste sau nefavorabile cand cursul
leului scade.
Aceste diferente se evidentiaza ca venituri financiare sau ca si cheltuieli financiare.
La inchiderea exercitiului financiar, in vederea reflectarii fidele a patrimoniului toate datoriile in

valuta sunt inventariate si evaluate pe baza cursului valutar al zilei, iar din compararea acestor valori
cu valorile contabile ale datoriilor evaluate pe baza cursului valutar de la data inregistrarii in
contabilitate apar diferentele de curs valutar.
Diferentele constatate cu ocazia decontarii sau a evaluarii datoriilor in devize de la sfarsitul

exercitiului financiar, necesita operatii specifice, respectiv:
- achitarea datoriei catre un furnizor extern in situatia in care cursul leului creste
(diferenta de curs favorabila):
401 "Furnizori" = %
5124 "Conturi la banci in valuta"
765 "Venituri din diferente de curs
valutar"
- achitarea datoriei catre un furnizor extern, in cazul in care cursul leului scade (diferenta
de curs nefavorabila):
% = 5124 "Conturi la banci in valuta"
401 "Furnizori"
665 "Cheltuieli din diferente de
Curs valutar"
- reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitati,

la inchiderea exercitiului financiar ca urmare a cresterii cursului valutar:
665 "Cheltuieli din diferente de = 401 "Furnizori"
curs valutar"
- evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitati, la

inchiderea exercitiului financiar ca urmare a scaderii cursului valutar:
401 "Furnizori" = 765 "Venituri din diferente de curs
valutar"
Evidenta obligatiilor rezultate din cumpararile de imobilizari pe credit comercial se realizeaza

cu ajutorul contului 404 "Furnizori de imobilizari", care se crediteaza in corespondenta cu debitul
conturilor de imobilizari necorporale, corporale si in curs, in functie de natura imobilizarilor
achizitionate la care se mai adauga si contul 4426 "T.V.A. deductibila".
Contul 404 "Furnizori de imobilizari" se debiteaza in corespondenta cu creditul conturilor de

trezorerie sau imprumuturi bancare pentru investitii, in functie de modalitatea de plata, sau ca urmare
a biletelor de ordin emise de client si acceptate de furnizor prin creditul contului 405 "Efecte de platit
pentru imobilizari"
Imobilizarile pot fi achizitionate de la furnizori externi, in cazul in care, exprimarea valorica din
facturi este facuta in devize. In aceasta situatie pentru inregistrarea cumpararilor este necesara
transformarea devizelor in lei.
La data achitarii datoriilor ca urmare a evolutiei cursului valutar pot sa apara diferente
favorabile sau nefavorabile acre afecteaza veniturile financiare sau cheltuielile financiare.
De asemenea diferentele rezultate la finele exercitiului financiar cu ocazia evaluarii datoriilor in

devize influenteaza cheltuielile sau veniturile financiare dupa cum acestea sunt nefavorabile, respectiv
favorabile.
Reducerile de pret de natura comerciala sau de natura financiara pe care le poate acorda
furnizorul sunt practicabile si la cumpararile de imobilizari.
2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARI PE CREDIT

CAMBIAL
In practica economica este cunoscut conceptul de "efecte comerciale" in care sunt cuprinse in
general cambiile.
In functie de clauzele ce le contin acestea se pot clasifica in:
- cambiile propriu-zise;
- trate;
- bilete la ordin.
In relatiile de creditare din cadrul procesului de vanzare cumparare, forma de cambie cea mai
adecvata si utilizata o constituie biletul la ordin.
Creditul cambial reprezinta creditul care la baza o cambie, respectiv un bilet la ordin.
Biletul la ordin este un angajament al clientului prin care acesta se obliga sa achite o anumita
datorie din cumparari, in mod neconditionat.
Din inscris trebuie sa rezulte data la care se va achita datoria si localitatea .
Biletul la ordin constituie instrumentul de anulare a platii unei datorii, respectiv un instrument
de creditare.
Biletul la ordin poate sa fie emis in situatia in care clientul nu dispune de lichiditati pentru
achitarea datoriei sau daca utilizarea sa reprezinta o clauza con-
tractuala.
Aceasta va deveni instrument financiar daca este acceptat de furnizor, situatia in care clientul poate
sa-si ia angajamentul de plata a datoriei la o data ulterioara.
Efectele comerciale se impart in:
- efecte de platit, respectiv biletele la ordin emise de client;

- efecte de primit, adica cele acceptate de furnizor;
- efecte de incasat.
Delimitarea informatiilor privind datoriile pe credit cambial, implica utilizarea de conturi, in

functie de natura activelor cumparate, respectiv:
- contul 403 "Efecte de platit";
- contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari".
Contul 403 efecte de platit tine evidenta obligatiilor pe baza de efecte comerciale, respectiv a
cambiilor sau a biletelor la ordin emise de client, acceptate de furnizor, pentru datorii provenind din
cumparari de bunuri si servicii, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;
- diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului financiar,

rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale.
- platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;
- diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in

devize;
- diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata neachitare la

inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.
Soldul contului 403 "Efecte de platit" este creditor si reprezinta valoarea efectelor comerciale de
platit.
Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" tine evidenta datoriilor provenind din cumparari
de imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete le ordin, acceptate de furnizor, avand functia
contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;
- diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului financiar,

rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale.
- platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;
- diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in

devize;
- diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata neachitare la
inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.
Soldul contului 403 "Efecte de platit pentru imobilizari" este creditor si reprezinta valoarea
efectelor comerciale pentru imobilizari de platit.
Operatii economice privind datoriile din cumparari pe credit cambial
Datoriile provenite din cumparari pe credit cambial implica in contabilitate urmatoarele

inregistrari:
- reflectarea biletelor la ordin emise pentru cumparari de bunuri si servicii, acceptate

de furnizor:
401 "Furnizori" = 403 "Efecte de platit"
- evidentierea biletelor la ordin emise pentru cumpararile de imobilizari, acceptate de

furnizor:
404 "Furnizori de imobilizari" = 405 "Efecte de platit pentru
imobilizari"
- efectuarea platilor la scadenta pe baza de efecte comerciale din contul de disponibil

de la banca in lei:
% = 5121 "Conturi la banci in lei"
403 "Efecte de platit"
405 "Efecte de platit pentru
imobilizari"
Biletele la ordin pot fi emise si pentru datorii in devize fata de furnizorii externi sau interni, caz
in care la inregistrarea in contabilitate este necesara evaluarea in lei, pe baza cursului valutar.
In momentul achitarii datorie pot sa apara diferente de curs valutar favorabile sau nefavorabile
ca urmare a evolutiei cursului valutar intre data inregistrarii si data achitarii ce afecteaza veniturile
financiare sau cheltuielile financiare, diferente ce pot rezulta si la finele exercitiului financiar cu
ocazia evaluarii soldului datoriilor in devize ce urmeaza sa fie decontate pe baza de efecte comerciale.
Aceste diferente de curs valutar genereaza pentru cumpararile de bunuri si servicii, urmatoarele
inregistrari contabile:
- reflectarea diferentelor favorabile constatate cu ocazia achitarii la scadenta a
datoriilor pe baza de efecte comerciale:
403 "Efecte de platit" = %
valutar"
- evidentierea diferentelor nefavorabile aferente datoriilor in devize cu ocazia achitarii

acestora pe baza de efecte comerciale:
% = 5124 "Conturi la banci in valuta"
403 "Efecte de platit"
665 "Cheltuieli din diferente de curs
valutar"
- inregistrarea diferentelor favorabile de la finele exercitiului financiar rezultate in

urma evaluarii efectelor comerciale de platit in devize:
403 "Efecte de platit" = 765 "Venituri din diferente de curs
valutar"
- reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea soldului

efectelor comerciale de platit in valuta la sfarsitul exercitiului financiar:
665 "Cheltuieli din diferente de curs = 403 "Efecte de platit"
valutar"
Referitor la efectele comerciale emise de client si acceptate de furnizor pentru datorii provenind
din cumparari de imobilizari in valuta, acestea comporta aceleasi inregistrari ca in cazul datoriilor
provenind din cumparari de bunuri si servicii, ce deosebirea ca in locul contului 403 "Efecte d platit"
se utilizeaza contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari".
2.3.2. CONTABILITATEA DATORIILOR NEEXIGIBILE DIN CUMPARARI

PE CREDIT
In practica societatilor comerciale se intalnesc situatii cand unele bunuri sosesc de la furnizori
fara factura, iar unele servicii prin natura lor se factureaza cu un anumit decalaj de timp. Asa este
cazul consumului de energie electrica si termica, a consumului de gaze naturale sau a serviciilor
telefonice ce se factureaza, de regula, cu un decalaj de o luna.
De asemenea, in cursul exercitiului financiar se poate intampla ca bunurile materiale primite sa

nu se receptioneze si sa nu se inregistreze pana la primirea facturii.
La inchiderea exercitiului, respectiv la data intocmirii bilantului contabil este obligatoriu ca

bunurile in cauza sa fie receptionate sui inregistrate, deoarece figureaza la inventar.
Intrarea trebuie evidentiata si atunci cand bunurile respective sunt eliberate in consum sau
vandute.
In aceste cazuri ele se receptioneaza, se evalueaza pe baza datelor din contracte sau pe baza
documentelor insotitoare, iar apoi se reflecta in contabilitate ca o datorie exigibila.
Contabilitatea decontarilor neexigibile, din cumparari de bunuri si servicii se realizeaza cu

contul 408 "Furnizori-facturi nesosite".
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru achizitionarile de

bunuri, lucrari executate si servicii prestate, pentru care nu s-au primit facturi.
Contul 408 "Furnizori-facturi nesosite" are functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:
- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de

catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi;
- diferentele nefavorabile de curs valutar reflectate la inchiderea exercitiului aferente

datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.
- valoarea facturilor sosite;
- diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente

datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.
Soldul contului 408 "Furnizori-facturi nesosite" este creditor si reprezinta sumele datorate
furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.
Operatii economice privind datoriile neexigibile din cumparari pe credit
Datoriile neexigibile din cumparari pe credit implica urmatoarele inregistrari contabile:
- primirea fara factura de la furnizori, a activelor circulante materiale:
% = 408 "Furnizori-facturi nesosite"

301 "Materii prime"
3021 "Materiale auxiliare"
...............
3028 "Alte materiale consumabile"
303 "Materiale de natura obiectelor
de inventar"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
381 "Ambalaje"
4428 "T.V.A. neexigibila"
- evidentierea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori pentru

care nu au sosit facturile:
% = 408 "Furnizori-facturi nesosite"
604 "Cheltuieli privind materialele
nestocate"
605 "Cheltuieli privind energia
si apa"
611 "Cheltuieli cu intretinerea si
reparatiile"
................
626 "Cheltuieli postale si taxele de
telecomunicatii"
executate de terti"

Cazurile in care bunurile se primesc fara factura sunt mai putin frecvente, insa cumpararile de
servicii ce se factureaza cu un anumit decalaj
in timp se intalnesc de regula in fiecare luna.
Dupa primire facturilor, in perioada urmatoare, datoria neexigibila se transforma in datorie

exigibila. In acelasi timp T.V.A. neexigibila devine deductibila.
- primirea facturii de la furnizori, fara diferente:
408 "Furnizori-facturi nesosite" = 401 "Furnizori"
- concomitent, T.V.A. neexigibila devine deductibila:
4426 "T.V.A. deductibila" = 4428 "T.V.A. neexigibila"
In cazul in care apar diferente in plus intre factura sosita si situatia initiala, acestea se reflecta,
ca intrarile obisnuite.
Cand datoria neexigibila, inregistrata in cursul exercitiului se refera la cumparari de la furnizori

externi sau interni cu exprimare in devize, atunci se evidentiaza diferentele de curs valutar favorabile
si nefavorabile, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, astfel:
- reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar existente la inchiderea

exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi:
665 "Cheltuieli din diferente de = 408 "Furnizori-facturi nesosite"
curs valutar"
- evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar existente la finele exercitiului

financiar, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi:
408 "Furnizori-facturi nesosite" = 765 "Venituri din diferente de curs
valutar"
2.3.3. CONTABILITATEA AVANSURILOR ACORDATE SI A

AMBALAJELOR DE RESTITUIT
In anumite cazuri, stabilite de regula prin contracte, clientul acorda furnizorului avansuri
banesti, in vederea livrarii unor bunuri, a executarii de lucrari sau prestarii de servicii, luand nastere
astfel o creanta fata de furnizor care devine debitor.
O situatie asemanatoare se intalneste si in cazul in care clientului i se factureaza o data cu
bunurile cumparate si ambalajele, care circula in sistem de restituire, cum ar fi: sticlele, borcanele,
navetele, sacii si alte ambalaje de aceasta natura.
Contabilitatea creantelor din avansurile acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de

natura stocurilor sau pentru prestari de servicii executari de lucrari, precum si din ambalajele de
restituit se realizeaza cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori", care are functia contabila de activ
si se reflecta astfel:
- valoarea avansurilor achitate in contul unor livrari de bunuri de
natura stocurilor, prestari de servicii sau executari de lucrari;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate de furnizori;
- diferente favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente

avansurilor in devize acordate furnizorilor.
- valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor sau

serviciilor;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor, precum

si valoarea ambalajelor degradate;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor,

retinute in stoc;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize acordate

furnizorilor la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar.
Soldul contului 409 "Furnizori-debitori" este debitor si reprezinta avansurile acordate

furnizorilor, nedecontate.
Operatii economice privind avansurile acordate si ambalaje de restituit
Inregistrarile contabile referitoare la avansurile acordate si ambalajele de restituit sunt:
- achitarea din contul de disponibil de la banca in lai a unor avansuri ocazionale

furnizorilor, pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii si executari
de lucrari:
% = 5121 "Conturi la banci in lei"
409 "Furnizori-debitori"
Pentru avansurile ocazionale aferente livrarilor de bunuri, executarilor de lucrari si prestarilor

de servicii ulterioare se calculeaza si se inregistreaza T.V.A., iar furnizori sunt obligati sa emita facturi
in termen de trei zile de la data inregistrari sumelor.
In situatia in care avansurile acordate au la baza factura fiscala emisa de catre furnizor se
efectueaza inregistrarile:
- reflectarea avansului ce se va acorda:
% = 401 "Furnizori"
- achitarea avansului:
401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei"
In cazul avansurilor care se acorda in mod continuu pentru livrari de bunuri si prestari de
servicii ulterioare, pe baza de cerere acordata de organul fiscal, nu se calculeaza T.V.A., exigibilitatea
intervenind la data stabilirii debitului clientului, creanta ce este consemnata in factura sau alt
document legal ce se intocmeste pentru efectuarea propriu-zisa a operatiilor in cauza.
- acordarea unor avansuri furnizorilor in numerar sau din contul de disponibil de la

banca, in lei si in valuta:
409 "Furnizori-debitori" = %
5311 "Casa in lei"
5314 "Casa in valuta"
- regularizarea avansurilor continue cu furnizorii, la primirea bunurilor executarea

lucrarilor sau prestarea serviciului:
401 "Furnizori" = 409 "Furnizori-debitori"

- regularizarea cu furnizorii a avansurilor ocazionale pentru care s-a calculat si
inregistrat T.V.A.:
% = 409 "Furnizori - avans inregistrat
401 "Furnizori" - debitori" - datoria totala
4426 "T.V.A. deductibila" - T.V.A.
- evidentierea valorii diferentelor favorabile de curs valutar existente la inchiderea

exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor, cu ocazia evaluarii acestora:
409 "Furnizori-debitori" = 765 "Venituri din diferente de
curs valutar"
- reflectarea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar existente la inchiderea

exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor:
665 "Cheltuieli din diferente de curs = 409 "Furnizori-debitori"
valutar"
- reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize, acordate

furnizorilor, cu ocazia decontarii lor:
401 "Furnizori" = %
valutar"
- inregistrarea valorii ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de

furnizori:
409 "Furnizori-debitori" = 401 "Furnizori"

- se reflecta valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, inapoiate
furnizorilor, precum si degradarile suferite de ambalaje:
% = 409 "Furnizori-debitori"
401 "Furnizori"
608 "Cheltuieli privind ambalajele"
- se evidentiaza valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite

furnizorilor, retinute in stoc:
381 "Ambalaje" = 409 "Furnizori-debitori"
CAP III. ORGANIZAREA CONTABILITATII

DECONTARILOR CU
CLIENTII
3.1. NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND
CREANTELE UNITATII
Relatiile unitatilor patrimoniale cu alte persoane juridice si fizice, conduc la creante si datori.
Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate direct de exploatare, adica din acel
domeniu care face obiectul principal al functionarii lor. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a
vanzarii productiei, respectiv realizari lucrarilor si a serviciilor si au in contrapartida venituri din
exploatare.
Creantele intreprinderii fata de clienti ei isi au izvorul in schimbul de consimtamant concretizat

intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de catre producator sau avand ca baza
contractele incheiate.
Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate pentru vanzari si in

momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii.
Transferul de proprietate se produce, deci, in momentul livrari bunurilor, respectiv in momentul

realizari lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare in patrimoniu

care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata adica valoarea sau pretul negociat
plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse impozitari. In cazul in care se acorda reduceri
comerciale, valoarea nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia in
care se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul
comercial, scontul acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce
valoarea creantei initiale printr-o inregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se
acorda a posterior printr-o factura de reducere.
Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data

efectuari operatiunilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrari creantelor in devize si data
incasari lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt
favorabile sau nefavorabile.
Dupa perioada de timp la care se refera, creantele si datoriile se impart in:
creante pe termen scurt , cu perioada de decontare mai mica de un an;
creante pe termen mijlociu, cu o perioada de decontare intre 1-5 Ani;
creante pe termen lung, cu o perioada de decontare mai mare de 5 ani.
Creantele pe termen lung si mijlociu se incadreaza in categoria imobilizarilor financiare.
Creantele pe termen scurt sunt generate de desfasurarea activitati de exploatare si creantele

asimilate, care au in contrapartida veniturile din exploatare si conturile fara incidenta asupra contului
de rezultate si cuprind: creante comercial; creante din gestiunea titlurilor de plasament si alte titluri de
valori reprezentand componente ale trezoreriei; creante din decontari in cadrul grupului si cu asociatii,
care mai sunt denumite si creante in afara grupului de exploatare.
Pentru inregistrarea creantelor se folosesc conturi din clasa 4 " Conturi de terti" din care face
parte si grupa de conturi: 41 "Clienti si conturi asimilate".
Pentru evaluarea creantelor se folosesc trei metode sau reguli in functie de factorul timp la care
se refera.: valoarea de inscriere cu ocazia intrari in patrimoniu a creantei la valoarea curenta sau
contabila; valoarea de inventar sau valoarea bilantiera.
Eventualele diferente ce apar in timpul incasari creantelor, vor fi evidentiate in contabilitate in

conturile de cheltuieli pentru diferentele nefavorabile, respectiv in conturile de venituri pentru
diferentele favorabile.
Evaluarea de inventar presupune evaluarea creantelor la valoarea care se stabileste dupa

valoarea de utilitate, in functie de loc si de preturile actualizate. Valoarea de inventar a creantelor tine
seama de posibilitatile concrete de incasare si pot exista clienti in litigiu, debitori incerti, ale caror
posibilitati de incasare sunt incerte.
Daca comparam valoarea de inventar cu valoarea contabila, putem avea trei situati:
- Egalitate
- Valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, dar potrivit principiului prudentei

desi putem incasa mai mult aceasta diferenta nu o vom inregistra
- Valoarea de inventar este sub valoarea contabila Suntem nevoiti sa crem un provizion
pentru depreciere.
Evaluarea bilantiera se face cu respectarea principiului fidelitati. Creantele sunt inregistrate in

contabilitate la valoarea lor nominala si din prudenta se constituie un provizion pentru depreciere,
atunci cand apare o pierdere probabila. Daca sa constituit provizionul la valoarea curenta atunci se va
deduce provizionul.
La creantele exprimate in valuta, evaluarea de bilant se face la cursul valutar existent.

Diferentele de curs valutar se vor inregistra folosind conturile de diferente de conversie de activ si de
pasiv. Aceste diferente la inceputului exercitiului urmator se vor relua.
Creantele comerciale sunt determinate de vanzarile de bunuri (produse, marfuri, materiale), de

prestari de servicii si de executarea de lucrarii catre terti. Aici se incadreaza clientii si conturile
asimilate:
- 411 "Clienti"
- 413 "Efecte de primit de la clienti"
- 418 "Clienti-facturi de intocmit"
- 419 "Clienti-creditori"
Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe baza de cambii, bilete
la ordin, trate , waranturi, cec-uri si alte efecte comerciale primite de la clienti in contul creantelor. Ele
reprezinta forme de credit comercial acordat de unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata.
Cambia este titlul de credit in temeiul caruia o persoana (emitentul) se obliga sa plateasca
neconditionat sau dispune sa se plateasca neconditionat de catre o alta persoana, la data si locul
indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia il desemneaza. Cambia este de doua feluri:
1) Biletul la ordin este o cambie eliberata de catre un debitor (tras) unui creditor (tragatorul)
prin care debitorul (trasul) se obliga sa plateasca neconditionat creditorului (tragatorului) intr-un
anumit loc si la o anumita data o suma de bani.
se obliga
Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(tragatorului)
sa plateasca
neconditionat
2) Trata este o cambie prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de creditor (tragator),
dispune unui debitor al sau (tras) sa plateasca o suma de bani unei alte persoane ( a treia) in calitate de
beneficiar, la data si in locul stabilit o suma de bani .
Cecul este un inscris solemn prin care o persoana numita tragator (platitor)
in baza unui depozit de bani constituit in prealabil la banca devenita astfel tras,
da ordin sa se plateasca la o anumita data sau la prezentare o suma determinata
unei terte persoane, in calitate de beneficiar, intervenind astfel trei parti. Sunt
cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limita de suma ca instrument
de decontare, cecuri de decontare in numerar a banilor de la banca, cecuri de
calatorie si altele. In acest
caz:
tragatorul este persoana care

dispune plata, trasul este
acela care efectueaza plata
iar beneficiarul este persoana in favoarea careia se efectueaza plata.
Precum in cazul celorlalte instrumente de plata, alaturi de biletul la ordin si

trata, cecul cuprinde urmatoarele elemente: denumirea de CEC, inscrisa in textul
titlului; ordinul neconditionat de a plati o suma determinata inclusa in textul
tiparit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie sa plateasca prin
denumirea banci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaza plata -
locul desemnat alaturi de numele trasului; indicarea datei si a locului unde a fost
emis cecul; semnatura aceluia care emite cecul, tragatorul fiind acela care
garanteaza plata.
Warantul este recipisa primita de catre posesorul unei marfi depusa intr-un
depozit, prin care garanteaza efectuarea unei plati. Daca nu efectueaza plata nu
poate ridica marfa. Pana la scadenta efectelor comerciale putand interveni
operatiuni de andosare si avalizare, legate de circulatia lor.
Andosarea sau girarea reprezinta scrierea pe versoul titlului de valoare, a

documentului a obligatiei de plata a noului debitor, fata de creditor. Daca un
client emite un bilet la ordin in care se stabileste " Platiti suma de la data de
persoanei". Daca acesta are nevoie de bani mai repede decat data stabilita prin
ordinul de plata il va putea folosi ca instrument de plata daca face andosarea
ordinului de plata. Dar pentru aceasta este necesar sa existe o garantie a platii
datoriei noului debitor catre creditor si se face avalizarea.
Avalizarea reprezinta garantia inscrisa pe cambie sau in afara acesteia de

catre o persoana fizica sau juridica care se angajaza sa achite contravaloarea
tranzactiei in cazul in care nici unul din ceilalti debitori nu o face. Deci persoana
care a avalizat cambia garanteaza pana la scadenta . Avalizarea se poate face o
singura data iar andosarea de cate ori este posibil.
Pentru tras datoria inregistrata in conturile Furnizori Efecte de plata nu

poate fi modificata prin andosari si nici o inregistrare nu se face inaintea
decontari la scadenta sau anulari efectelor. Tragatorul , beneficiarul initial
contabilizeaza andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin incasarea contravalori

lor de catre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei banci, in care
caz se suporta o taxa de scont pentru serviciile bancare. In acest caz bancherul
cumpara efectele remitentului si plateste acestuia imediat suma cuvenita
valoarea scontata, retinand scontul dupa relatia:
Valoarea scontata = Valoarea nominala- Aigo
Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
In cadrul decontari efectelor comerciale poate interveni si situatia in care

clientul plateste datoria inainte de scadenta, iar furnizorul ii acorda un comision
pentru incasarea mai devreme a creantei.
Avansurile acordate furnizorilor reprezinta sumele platite acestora de catre

clienti inainte de derularea tranzactiilor pentru livrari de bunuri, executari de
lucrari si prestari de servicii.
Creantele din reclamatii, pagube materiale create de terti si alte creante de

orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu - zisa sunt asimilate
activitatilor financiare sau extraordinare si sunt inregistrate in contabilitate in
categoria " Debitorilor diversi"
3.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR
Evidenta sumelor datorate de clienti interni si externi pentru livrari de

produse, semifabricate, materiale, marfuri etc ,lucrari executate sau prestari de
servicii, sumele platite de acestia ca acont sau decontate si cele ramase de
plata, se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 "Clienti si conturi asimilate".
Grupa 41 "Clienti si conturi asimilate";
411 "Clienti";
4111 "Clienti";
4118 "Clienti incerti sau in litigiu";
413 "Efecte de primit de la clienti";
418 "Clienti-facturi de intocmit";
419 "Clienti-creditori".
a)Contul 411.1''Clienti" este un cont de activ tine evidenta decontarilor cu clienti interni si
externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor marfurilor etc, vandute, lucrari executate si
servicii prestate pe baza de facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a
bunurilor livrate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu
sumele incasate de la clienti. Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti.

- pretul de vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc.
livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA
colectata aferenta prin creditul conturilor :
701 "Venituri din vanzarea produselor finite";
702 "Venituri din vanzarea semifabricatelor";
703 "Venituri din vanzarea produselor reziduale";
704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate";
705 " Venituri din studii si cercetari";
706 " Venituri din redevente, locatii de gestiune, chiri";
707 " Venituri din vanzarea de marfuri";
708 " Venituri din activitati diverse";
4427 " TVA colectata";
4428 "TVA neexigibila" ,pentru livrarile cu plata in rate;
- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior si care abia acum se
factureaza, prin creditul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit"
- la sfarsitul exercitiului, cu diferente favorabile de curs valutar, rezultate in urma

cresteri cursului valutar, aferent creantelor exprimate in devize, prin creditul contului 765 "Venituri
din diferente de curs valutar";
- contravaloarea creantelor reactivate, prin creditul contului 754 "Venituri din creante
reactivate si debitori diversi";
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor, prin

creditul contului 419 "Clienti-creditori".
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor , prin

creditul conturilor:
512 "Conturi curente la banci";
531 "Casa";
- contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate in contul livrarilor sau

prestatiilor facute, prin debitul contului 413 "Efecte de primit";
- sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se afla in litigiu,
prin debitul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu";
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate,
decontate pe seama avansurilor primite de la clienti prin debitul contului 419 "Clienti-creditori";
- diferente nefavorabile de curs valutar stabilite la inchiderea exercitiului, aferente

creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";
- reluarea la inceputul exercitiului a sumelor inregistrate in exercitiul precedent ca

diferente favorabile de curs valutar , prin debitul contului 765 " Venituri din diferente de curs valutar";
- diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia incasari creantelor

exprimate in devize, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire , primite de la clienti , prin

debitul contului 419 "Clienti-creditori";
- valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667 " Cheltuieli privind
sconturile acordate".
Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti, deci creante fata de
acestia neincasate inca.
In mod obisnuit livrarea este insotita de factura, dar nu este tot timpul asa
fiind si unele exceptii. De acea , trebuiesc facute eventualele regularizari care sa
tina cont intre decalajele existente intre livrari si facturari. Livrarile efectuate sau
lucrarile executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferenta , pentru care nu
s-au intocmit facturi , dar a caror valoare este bine determinata, reprezinta
venituri ale perioadei in care s-au facut aceste livrari si trebuie inregistrate la
creante intr-un cont distinct 418 "Clienti-facturi de intocmit" care este un cont de
activ.
b)Contul 418 "Clienti-facturi de intocmit" evidentiaza livrarile de bunuri,

prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoare
adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi. Este un cont de activ. Se
debiteaza cu valoarea livrarilor catre clienti, aferente exercitiului financiar in
curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adaugata
aferenta. Se crediteaza cu valoarea facturilor intocmite catre clienti.
In debitul contului se inregistreaza
- contravaloarea bunurilor livrate , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre

clienti aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi , inclusiv TVA aferenta;
- diferentele favorabile de curs valutar constatate la inchiderea exercitiului, aferente

creantelor in devize pentru care nu s-au intocmit facturi, prin creditul contului 765 "Venituri din
diferente de curs valutar" cont de pasiv.
- diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturari, prin debitul

contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";
- diferente nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize, ne facturate pana
la inchiderea exercitiului financiar, prin debitul contului 765 " Venituri din diferente de curs valutar"
cont de activ.
Soldul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit" este debitor si reprezinta valoarea bunurilor
livrate , a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate pentru care nu s-au intocmit facturi.
Daca se constata la sfarsitul; exercitiului ca anumite creante fata de anumiti clienti devin
dubioase sau incerte, adica incasarea lor in parte sau in totalitate este indoielnica, tinand cont de
situatia financiara nesatisfacatoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 4111 "Clienti " in
contul 4118 " Clienti incerti sau in litigiu ". Creanta se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu
cota ei de T.V.A.
c)Contul 413 "Efecte de primit de la clienti" tine evidenta drepturilor de creanta stabilita pe
baza de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele datorate de clienti
reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate. Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale
primite de la clienti si cu sumele primite de la clienti prin conturile curente. Soldul debitor al contului
reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.
- acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienti la plata prin creditul contului
403 "Efecte de platit";
- diferentele favorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului.
- efectele comerciale primite de la clienti ,respectiv la avalizarea cambiilor si a

biletelor la ordin;
- diferentele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit in devize;
- diferente nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului;
- sumele incasate de la clienti prin contul curent.
Soldul contului 413 "Efecte de primit de la clienti" este debitor si reprezinta valoarea efectelor
comerciale de primit.
d)Contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" tine evidenta clientilor incerti, rau platnici dubiosi
sau aflati in litigiu. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea bunurilor livrate, prestatiilor
efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in
litigiu.
Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti incerti sau in litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu
prilejul scaderi din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoare adaugata
aferenta. Soldul debitor al contului reprezinta sumele datorate de clienti incerti sau in litigiu.

- contravaloarea creantelor fata de clienti care se dovedesc rau platnici , dubiosi ,
incerti, sau cu care unitatea este in litigiu, preluate in acest cont prin creditul contului 4111 "Clienti";
- diferente favorabile de curs valutar intre valoarea de intrare si cea de la sfarsitul

exercitiului , aferente creantelor incerte in valuta , prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de
curs valutar".
- sume recuperate incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clienti

incerti sau in litigiu, prin debitul conturilor :
5121 " Conturi la banci in lei";
5124 " Conturi la banci in devize";
531 "Casa";
- diferente nefavorabile de curs valutar, rezultate la inchiderea exercitiului, aferente

creantelor incerte sau in litigiu, exprimate in devize , prin creditul contului 665 "Cheltuieli din
diferente de curs valutar";
- creante ce se constata a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul

conturilor:
654 " Pierderi din creante";
4427 "T.V.A. colectata" deoarece T.V.A. a fost inregistrata la 4427 in momentul

facturari si a fost decontata bugetului de stat in luna respectiva, la constatarea pierderi creantei se va
diminua obligatia fata de buget prin debitarea contului 4427 "T.V.A. colectata";
- diferente de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a incasari unor creante in

devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs
valutar".
Soldul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" este debitor si reprezinta sumele datorate
de clienti dubiosi, incerti sau cu care unitatea patrimoniala se afla in litigiu.
Concomitent cu constatarea caracterului incert al creantei si transferarea ei in contul 4118,

aplicand principiul prudentei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea
creantelor, cu suma probabila a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fara a lua in calcul
T.V.A. si se va aprecia pentru fiecare creanta in parte tinand cont de circumstante, provizionul
constituit se va reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 491 "Provizioane pentru deprecierea
creantelor-clienti"
e)Contul 419 "Clienti - creditori" este un cont de pasiv care exprima obligatiile unitatilor
patrimoniale fata de clienti lor pentru avansurile sau aconturile incasate de la acestia. Acestia se vor
lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturari livrarilor sau prestatiilor ulterioare, urmand a se
incasa doar diferenta intre nivelul total al facturari si avansul sau acontul deja primit. Se crediteaza cu
sumele incasate de la clienti reprezentand avansurile pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau
executari de lucrari si se debiteaza cu decontarea avansurilor incasate de la clienti. Soldul contului
este creditor si reprezinta sumele datorate clientilor
- sumele incasate de la clienti, sub forma de avansuri sau de aconturi pentru livrari,
executari sau prestari viitoare, prin debitul conturilor care arata modalitatea de incasare: 512 "Conturi
curente la banci" si 531 "Casa";
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor prin

debitul contului 4111 "Clienti";
- diferentele nefavorabile de curs valutar, la inchiderea exercitiului, aferente

avansurilor primite in devize si nedecontate inca, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de
curs valutar".
- valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clientilor pe seama livrarilor

de bunuri, a prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari, facturate acestora, prin creditul contului
4111 "Clienti";
- diferentele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontarii avansurilor in

devize, prin contul 765 "Venituri din diferentele de curs valutar";
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire primite de la clienti, prin

creditul contului 4111 "Clienti";
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de redistribuire nerestituite de clienti, prin

contul 708 "Venituri din activitati diverse".
Soldul contului 419 "Clienti-creditori" este creditor reprezinta datoriile unitatii fata de clienti
pentru avansurile sau aconturile primite si nedecontate inca.
3.3. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI DE BUNURI SI

SERVICII PE
CREDIT
3.3.1. STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZARI DE BUNURI SI

SERVICII PE CREDIT
Structura creantelor din vanzari de bunuri si servicii este variata, in raport de natura creditelor
acordate de furnizor cu ocazia vanzarii si de exigibilitatea acestora, astfel:
In functie de natura creditelor acordate de furnizor, se intalnesc:
- creante din vanzari pe credit comercial;
- creante din vanzari pe credit cambial.
In functie de exigibilitatea creantelor, se intalnesc:
- creante neexigibile pentru care nu au fost emise facturi;

- creante al caror termen de exigibilitate a expirat.
Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii se realizeaza cu ajutorul conturilor din
grupa 41 "Clienti si conturi asimilate", care cuprinde conturi sintetice de gradul I, operationale, pe
feluri de creante, in functie de natura lor si un cont de datorii fata de clienti, astfel:
- contul 411 "Clienti";
- contul 413 "Efecte de primit de la clienti";
- contul 418 "Clienti-facturi de intocmit";
- contul 419 "Clienti-creditori".
3.3.1.1. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI DE
BUNURI SI SERVICII PE CREDIT COMERCIAL
Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial se realizeaza cu

ajutorul contului 411 "Clienti", ce evidentiaza creantele si decontarile in relatiile cu clienti interni si
externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri si alte bunuri vandute, lucrari executate si
servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in
litigiu.
Contul 411 "Clienti" este un cont de active circulante in decontare, are functia contabila de activ
si se reflecta astfel:
- valoarea la pret de vanzarea a bunurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor

prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta;
- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul 418
"Clienti-facturi de intocmit";
- venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor

financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta;
- valoarea avansurilor facturate clientilor;
- valoarea dobanzilor facturate de locator in cazul leasingului financiar;
- valoarea creantelor reactivate;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in valuta, la

inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia evaluarii acestora.
- sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau in numerar;

- decontarea avansurilor incasate de la clienti;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize,

incasate;
- valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate;
- valoarea sconturilor acordate clientilor;
- sumele trecute pe pierderi sau cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau
in litigiu;
- valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize la inchiderea

exercitiului.
Soldul contului 411 "Clienti" este debitor si reprezinta sumele neincasate de la clienti
Contul 411 "Clienti" se detaliaza in doua conturi sintetice operationale de gradul al doilea astfel:
- contul 4111 "Clienti";
- contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu".
Vanzarile pe credit comercial se efectueaza catre partenerii interni si externi, motiv pentru care
clienti se grupeaza in clienti interni si externi.
Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial,
clientilor interni
Creantele din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii pe credit comercial
a caror exprimare se realizeaza in lei genereaza urmatoarele inregistrari contabile:
- se evidentiaza valoarea la pret de vanzarea marfurilor, produselor, semifabricatelor

livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, care au fost facturate:
4111 "Clienti" = %
701 "Venituri din vanzarea
produselor finite"
..............
708 "Venituri din activitati
diverse"

- se reflecta valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, care au fost evidentiate
anterior in contul 418 "Clienti-facturi de intocmit"
4111 "Clienti" = 418 "Clienti-facturi de intocmit"
~ concomitent, se inregistreaza T.V.A. neexigibila care devine colectata:
4428 "T.V.A. neexigibila" = 4427 "T.V.A. colectata"
- se evidentiaza veniturile ce urmeaza sa se realizeze, aferente perioadelor financiare

urmatoare, respectiv veniturile inregistrate in avans:
4111 "Clienti" = %
472 "Venituri inregistrate in
avans"
- se reflecta valoarea avansurilor facturate clientilor:
4111 "Clienti" = %
419 "Clienti-creditori"
- se inregistreaza dobanda facturata de locator in cazul leasingului financiar odata cu

ratele de incasat, potrivit contractului incheiat:
4111 "Clienti" = %
706 "Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii"
2674 "Dobanda aferenta
imprumuturilor acordate pe
termen lung"
~ concomitent cu emiterea facturii se efectueaza si articole contabile prezentate in paragraful

referitor la:Operatii economice privind leasingul financiar.
- se reflecta valoarea creantelor reactivate:
4111 "Clienti" = %
754 "Venituri din creante
reactivate ti debitori diversi"
~ concomitent, are loc incetarea urmariri debitorilor scosi din activ:
C: 8034 "Debitori scosi din activ,
urmariti in continuare"
- se evidentiaza valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate

clientilor:
4111 "Clienti" = 419 "Clienti creditori"
- se inregistreaza sumele incasate de la clienti in contul de disponibil de la banca sau in

casierie:
% = 4111 "Clienti"
5311 "Casa in lei"
- se reflecta valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la

clienti fara diferente:
419 "Clienti-creditori" = 4111 "Clienti"
- se evidentiaza valoarea cecurilor si a efectelor comerciale afectate:
% = 4111 "Clienti"
5112 "Cecuri de incasat"
5113 "Efecte de incasat"
413 "Efecte de primit de la clienti"
- se inregistreaza sumele datorate de la clientii incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in
litigiu:
4118 "Clienti incerti sau in litigiu" = 4111 "Clienti"
~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea clientilor:
6814 "Cheltuieli de exploatare = 491 "Provizioane pentru deprecierea"
privind provizioanele pentru creantelor-clienti
deprecierea activelor circulante "
- decontarea avansurilor incasate de la clienti (fara T.V.A.):
419 "Clienti-creditori" = 4111 "Clienti"
- incasarea inainte de termen a unei creante de la un client, situatie in care se acorda un

scont:
% = 4111 "Clienti"
667 "Cheltuieli privind sconturile
acordate"
Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial, catre
clienti cu exprimare in valuta
Creantele privind livrarea bunurilor, executarea de lucrari sau prestarea de servicii catre clienti
cu exprimare in valuta, se inregistreaza in debitul contului 4111 "Clienti", in corespondenta cu
conturile de venituri din vanzari, dupa ce in prealabil s-a efectuat transformarea devizelor in lei pe
baza cursului valutar la data respectiva.
Pentru livrarile la export nu se calculeaza si nu se efectueaza taxa pe valoare adaugata colectata,

iar taxa pe valoare adaugata deductibila rezultata din achizitionarea bunurilor si serviciilor destinate
realizarii operatiilor de export se recupereaza de la bugetul statului sau se deduce din taxa pe valoare
adaugata colectata rezultata din vanzarea altor valori pe piata interna.
Pana in momentul incasarii creantelor cursul valutar al monedei convertibile, in care sunt
evaluate bunurile facturate, poate sa scada sau sa creasca.
Aceasta situatie implica urmatoarele inregistrari contabile:
- in cazul in care cursul valutar al devizelor a crescut, in momentul incasarii creantelor,

societatea realizeaza un venit din diferenta de curs valutar, ce se reflecta astfel:
5124 "Conturi la banci in valuta" = %
4111 "Clienti"
valutar"
- in cazul in care cursul valutar al devizelor a scazut, in momentul incasarii creantelor

se realizeaza o pierdere, ce se evidentiaza astfel:
% = 4111 "Clienti"
curs valutar"
La inchiderea exercitiului financiar vom avea urmatoarele inregistrari ca urmare a diferentelor

favorabile sau nefavorabile de curs valutar:
- se inregistreaza diferentele favorabile de curs valutar:
4111 "Clienti" = 765 "Venituri di diferente de curs

valutar"
- se inregistreaza diferentele nefavorabile de curs valutar:
665 "Clienti din diferente de curs = 4111 "Clienti"
valutar"
3.3.1.2. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI DE BUNURI SI

SERVICII PE CREDIT CAMBIAL
Plata de catre clienti a contravalorii bunurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor
prestate se poate efectua in numerar, prin virament ori prin remiterea de cecuri sau efecte comerciale.
Vanzarile pentru care furnizorul accepta un bilet la ordin emis de catre client poarta denumirea
de vanzari pe credit cambial.
Decontarile pe baza de efecte comerciale vor genera in contabilitatea vanzatorului, inregistrari

contabile in care intervine contul 413 "Efecte de primit de la clienti".
Se mentioneaza faptul ca, in acest cont se evidentiaza doar acceptul de principiu al unui efect
comercial stipulat intr-un contract de vanzare-cumparare sau acceptul teoretic pe baza unei intelegeri
privind amanarea scadentei unei creante.
Biletul la ordin primit, aflat la dispozitia furnizorului se reflecta in contul de trezorerie 5113
"Efecte de incasat".
Contul 413 "Efecte de primit de la clienti" are functia contabila de activ si se reflecta astfel:
- sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale, acceptate;
- diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientii externi, a

caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului.
- efectele comerciale primite de la clienti;
- sumele incasate de la clienti prin conturi curente;
- diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale in devize;
- diferentele nefavorabile de curs valutar eferente creantelor datorate de clientii externi

a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului.
Soldul contului 413 "Efecte de primit de la clienti" este debitor si reprezinta valoarea efectelor
comerciale de primit.
Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si
servicii pe credit cambial
Vanzarea de bunuri si servicii pe credit cambial implica urmatoarele inregistrari contabile:
- reflectarea sumelor datorate de clienti, reprezentand valoarea efectelor comerciale

acceptate:
413 "Efecte de primit de la clienti" = 4111 "Clienti"
- evidentierea efectelor comerciale primite de la clienti:
5113 "Efecte de incasat" = 413 "Efecte de primit de la clienti"
- incasarea prin contul de la banca in lei a creantelor inregistrate initial ca efecte de

primit pe baza termenului stabilit intre vanzator si cumparator:
5121 "Conturi la banci in lei" = 413 "Efecte de primit de la clienti"
Efectele comerciale pot fi acceptate si pentru creante in valuta.
- incasarea prin banca a creantelor, evidentiate initial ca efecte de primit, cu diferente

nefavorabile de curs valutar:
% = 413 "Efecte de primit de la clienti"
curs valutar"
- incasarea prin banca a creantelor, inregistrate initial ca efecte de primit, cu diferente

favorabile de curs valutar:

413 "Efecte de primit de la clienti"
valutar"
La inchiderea exercitiului financiar cu ocazia evaluarii creantelor in devize a caror decontare

urmeaza sa se efectueze pe baza de efecte comerciale pot sa apara diferentele favorabile sau
nefavorabile de curs valutar ce implica urmatoarele inregistrari contabile:
- reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente creantelor datorate catre

clientii externi, a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la finele exercitiului
financiar:
413 "Efecte de primit de la clienti" = 765 "Venituri din diferente de curs
valutar"
- evidentierea diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente creantelor de incasat de

la clientii externi a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale:
665 "Cheltuieli din diferente de curs = 413 "Efecte de primit de la clienti"
valutar"
3.3.2. CONTABILITATEA CREANTELOR NEINCASATE LA TERMEN
Pentru unele creante exista riscul de a nu putea fi recuperate, incasarea lor devenind astfel
incerta.
Creantele care nu sunt incasate la termen atrag unele daune datorita neintrarii valorilor
respective in circuitul economic al furnizorilor.
Contabilitatea acestor creante se realizeaza cu ajutorul contului 4118 "Clienti incerti sau in
litigiu", care tine evidenta clientilor rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu, respectiv a creantelor
neincasate in termen si a caror recuperare a devenit nesigura.
Contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" este un cont de active circulante in decontare, cu functia
contabila de activ si se reflecta astfel:
In debitul contului se inregistreaza :
- valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor

care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu;
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu, la
inchiderea exercitiului.
In creditul contului se evidentiaza :
- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu;
- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti, la inchiderea

exercitiului;
- sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clientii incerti sau

in litigiu;
- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in
litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugata.
Soldul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" este debitor si reprezinta sumele datorate de
clientii incerti sau in litigiu.
Operatii economice privind creantele neincasate la termen
Creantele care nu au fost incasate in termenul prevazut, implica urmatoarele inregistrari

contabile:
- evidentierea valorii bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau lucrarilor executate

clientilor care se dovedesc rau platnici incerti sau in litigiu:
4118 "Clienti incerti sau in litigiu" = 4111 "Clienti
~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea creantelor:
6814 "Cheltuieli de exploatare = 491 "Provizioane pentru
privind provizioanele pentru deprecierea creantelor-clienti"
deprecierea activelor circulante
- incasarea clientilor incerti in lei, prin casierie si in contul de disponibil de la banca :
% = 4118 " Clienti incerti sau in litigiu
5121 " Conturi la banci in lei "
5311 "Casa in lei"
~ concomitent, cu incasarea clientilor incerti se anuleaza provizionul constituit anterior:

491 "Provizioane pentru deprecierea = 7814 "Venituri din provizioane
creantelor - clienti" pentru deprecierea
activelor circulante"
- trecerea la pierderi a clientilor insolvabili:
% = 4118 "Clienti incerti sau in litigiu"
654 " Pierderi din creante si
debitori diversi"
~ concomitent, clientii insolvabili se trec in contul extrabilantier 8034, astfel:
D : 8034 "Debitori scosi din activ ,
~ anularea provizioanelor constituite anterior, concomitent cu trecerea pe pierderi a clientilor

insolvabili:
creantelor-clienti " pentru deprecierea activelor
circulante"
Creantele scoase din activ si reflectate in contul extrabilantier 8034 "Debitori scosi din activ,
urmariti in continuare" se mentin inregistrate in acest cont pana la implinirea termenului de prescriere,
perioada in care se efectueaza demersuri pentru incasare.
- reactivarea clientilor insolvabili:
4111 "Clienti" = %
754 "Venituri din creante reactivate

si debitori diversi"
4427 "T.V.A colectata"
~ concomitent :
C: 8034 "Debitori scosi din activ,
Creantele neincasate in termen pot fi exprimate si in valuta. In acest caz pot sa apara diferente
favorabile sau nefavorabile, aferente clientilor incerti sau in litigiu, cu ocazia incasarii lor, ce se
evidentiaza astfel:
~ diferentele favorabile:
4118 "Clienti incerti sau in litigiu"
765 "Venituri din diferente de
curs valutar"
~ diferentele nefavorabile:
% = 4118 "Clienti incerti sau in litigiu"
665 " Cheltuieli din diferente
de curs valutar"
Concomitent, se anuleaza provizionul constituit anterior pentru deprecierea creantelor.
La data intocmirii bilantului contabil, in urma evaluarii creantelor incerte in devize pot
interveni diferente de curs valutar, care genereaza urmatoarele articole contabile:
- reflectarea diferentelor de curs valutar, care genereaza urmatoarele articole contabile:
665 "Cheltuieli din diferente = 4118 "Clienti incerti sau in litigiu"

de curs valutar"
- evidentierea, la inchiderea exercitiului, a diferentelor de curs valutar favorabile, aferente

clientilor incerti:
4118 " Clienti incerti sau in litigiu" = 765 "Venituri din diferente de curs
valutar"
3.3.3. CONTABILITATEA CREANTELOR NEEXIGIBILE
Pentru unele vanzari, executari de lucrari sau prestari de servicii, exista situatii cand, la data
livrarii nu poate fi intocmita factura.
Acestea sunt creante neexigibile in momentul livrarii si se refera mai ales la vanzarile
nestocabile cum ar fi: livrarile de energie de orice fel, de apa sau de servicii telefonice. Creantele
devin neexigibile odata cu intocmirea facturii si aducere ei la cunostinta clientului.
Creantele neexigibile se inregistreaza in contul 418 "Clienti-facturi de intocmit", cu conditia ca

acestea sa fie precis evaluabile.
Totodata se calculeaza si se evidentiaza si taxa pe valoarea adaugata care in acest moment este
neexigibila de natura celei colectate.
Contul 418 "Clienti - facturi de intocmit", are functia contabila de activ.
In debitul contului se inregistreaza :
- valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre

clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea
adaugata aferenta;
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, inregistrate la

inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi.
In creditul contului se evidentiaza :
- valoarea facturilor intocmite;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor - facturi de intocmit;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize, nefacturate la

inchiderea exercitiului.
Soldul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit" este debitor si reprezinta valoarea bunurilor
livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi.
Operatii economice privind creantele neexigibile
Creantele pentru care nu s-au intocmit facturi, implica urmatoarele inregistrari contabile:
- livrarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii catre clienti,

aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi:
418 "Clienti-facturi de intocmit" = %
701 "Venituri din vanzarea produselor
finite"
.. ............
708 "Venituri din activitati diverse"
- intocmirea facturii, moment in care creanta devine neexigibila:
4111 "Clienti " = 418 " Clienti-facturi de intocmit"
~ concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. exigibila de natura celei colectate:
4428 "T.V.A. neexigibila" = 4427 "T.V.A. colectata "
In situatia in care, creantele sunt exprimate in devize, in momentul intocmirii facturii pot aparea
diferente nefavorabile sau favorabile de curs valutar aferente clientilor - facturi de intocmit, ce se
reflecta astfel:
- evidentierea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor-

facturi de intocmit, la data intocmirii facturii:
% = 418 "Clienti-facturi de intocmit"
4111 "Clienti"
665 "Cheltuieli din diferente
de curs valutar"
- reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente clientilor nefacturati in
momentul intocmirii facturii:
4111 "Clienti" = %
418 " Clienti-facturi de intocmit"
valutar"
Si in aceste ultime doua cazuri, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. colectata.
La inchiderea exercitiului financiar trebuie sa se calculeze si sa se evidentieze diferentele de

curs valutar aferente creantelor pentru care nu s-au intocmit facturi, cazuri ce implica inregistrarile:
- reflectarea valorii diferentelor favorabile de curs valutar, aferente creantelor in

devize, existente la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi:
418 "Clienti-facturi de intocmit" = 765 "Venituri din diferente de curs
valutar"
- evidentierea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor in

devize, existente la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi:
665 "Cheltuieli din diferente = 418 "Clienti-facturi de intocmit"
de curs valutar"
3.4. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA

CREANTELOR
Respectarea principiilor contabile impune luarea unor masuri astfel incat contabilitatea sa
asigure o imagine fidela a patrimoniului, deci implicit si a datoriilor si a creantelor. Aceasta evalueaza,
la intrarea lor in patrimoniu, la valoarea nominala.
Principiul presupune, luarea in considerarea a oricarei deprecieri, astfel incat in documentele de

sinteza sa apara informatii corespunzatoare despre deprecieri, in scopul de a obtine date corecte, care
sa reflecte valoarea reala a elementelor patrimoniale.
Creantele unitatilor economice se pot deprecia, depreciere in urma careia nu se pot incasa
aceleasi valori ca urmare a insolvabilitatii clientilor.
De asemenea, creantele ce provin din ajutoare acordate altor unitati din cadrul grupului se pot
deprecia ca urmare a insolvabilitatii lor, risc ce poate fi intalnit si la creantele incorporate in debitori
diversi.
Deprecierile care apar pot fi: reversibile sau ireversibile.
Contabilitatea provizioanelor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 49 "Provizioane

pentru deprecierea creantelor", in care sunt cuprinse trei conturi, diferentiate in functie de natura
creantelor pentru care se constituie provizioane si anume:
- contul 491 "Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti";
- contul 495 "Provizioane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul grupului si

cu asociatii";
- contul 496 "Provizioane pentru deprecierea creantelor-debitori diversi".
Toate conturile au functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:
In creditul conturilor inregistreaza:
- constituirea de provizioane, de regula la inchiderea exercitiului financiar, dar si in

cursul lui, pentru reflectarea in bilant ori de cate ori apar creante neincasate in termen care prezinta
riscul de a nu putea fi recuperate.
In debitul conturilor se evidentiaza:
- diminuarea sau anularea provizioanelor constituite anterior.
Soldul conturilor din grupa 49 "Provizioane pentru deprecierea creantelor" este creditor si
reprezinta provizioanele constituite pentru deprecierea creantelor.
Operatii economice privind provizioanele pentru
deprecierea creantelor
Constituirea si utilizarea provizioanelor pentru deprecierea creantelor implica urmatoarele

inregistrari contabile:
- constituirea sau majorarea provizioanelor pentru deprecierea clientilor:
6814 "Cheltuieli de exploatare = 491 "Provizioane pentru deprecierea
privind provizioanele pentru creantelor-clienti
deprecierea activelor circulante"
- se inregistreaza constituirea sau majorarea provizioanelor pentru deprecierea

creantelor din ajutoarele acordate in cadrul grupului sau asociatiilor:
6864 "Cheltuieli financiare = 495 "Provizioane pentru deprecierea
privind provizioanele pentru creantelor-decontarii in cadrul
deprecierea activelor circulante" grupului si cu

asociatii
- se inregistreaza constituirea sau majorarea provizioanelor pentru deprecierea

debitorilor:
6814 "Cheltuieli de exploatare = 496 "Provizioane pentru deprecierea
privind provizioanele pentru creantelor-debitori diversi deprecierea activelor

circulante"
- se inregistreaza anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea clientilor:
creantelor-clienti" pentru deprecierea activelor
circulante
- se inregistreaza anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea

creantelor din ajutoarele acordate in cadrul grupului sau asociatiilor:
creantelor-decontarilor in cadrul pentru deprecierea activelor
grupului si cu asociatii circulante
- se inregistreaza anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea

debitorilor:
creantelor-debitori diversi pentru deprecierea activelor
circulante
CAP IV. MONOGRAFIE CONTABILA A DECONTARILOR CU FURNIZORII
SI
CLIENTII LA
S.C. "GRIMEX S.A." TARGU JIU
4.1. EVIDENTA DECONTARILOR CU FURNIZORII
- se inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile la costul de achizitie de

1581,6930 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 3589600/05.12.2004 anexa 1:
% = 401 "Furnizori" 1882,2147
3028 "Alte materiale consumabile" 1581,6930
4426 "T.V.A. deductibila" 300,5217
- se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 1882,2147 lei, conform

ordinului de plata nr. 213245/05.12.2004 anexa 2:
401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 1882,2147
- se inregistreaza achizitionarea unui furtun la costul de achizitie de 1733,3766 lei cu

T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 1795862/10.12.2004 anexa 3:
% = 401 "Furnizori" 2062,7181
3021 "Materiale auxiliare" 1733,3766

- se inregistreaza achizitionarea de profile la costul de achizitie de 3884,6900 lei cu

% = 401 "Furnizori" 4622,7811
301 "Materii prime" 3884,6900


- se inregistreaza achizitionarea de electrozi la costul de achizitie 25000 lei cu T.V.A.
de 19%, conform facturii fiscale nr. 0304722/19.12.2004 anexa 7:
% = 401 "Furnizori" 29750
301 "Materii prime" 25000
4426 "T.V.A. deductibila" 4750
- se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 29750 lei, conform

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 29750
- se inregistreaza achizitionarea de oxigen lichid la costul de achizitie de 11002,6720

lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 2551533/22.12.2004 anexa 9:
% = 401 "Furnizori" 13093,1797
301 "Materii prime" 11002,6720

- se inregistreaza serviciile prestate de catre S.C. BEGA ERMAT S.A. la pretul de

4719,0912 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 0102364/26.12.2004 anexa 11:
% = 401 "Furnizori" 5615,7185
executate de terti" 4719,0912

- se inregistreaza transportul unor marfuri de la Brasov la Ploiesti in valoare de

13,6850 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr.
6739489/28.12.2004 anexa 13:
% = 401 "Furnizori" 13,6850

624 "Cheltuieli cu transportul de
bunuri si personal" 11,5000

chitantei nr. 4442221/28.12.2004 anexa 14:
401 "Furnizori" = 5121 "Casa in lei" 13,6850
- se inregistreaza consumul de energie la costul de 19157,0626 lei cu T.V.A. de 19%,

conform facturii fiscale nr. 7247017/29.12.2004 anexa 15:
% = 401 "Furnizori" 22796,9045
si apa" 19157,0626

- se inregistreaza consumul de gaze naturale la costul de 11227,8737 lei si T.V.A.

aferent de 19%, conform facturii fiscale nr. 5576270/29.12.2004 anexa 17:
% = 401 "Furnizori" 13361,1697
604 "Cheltuieli privind materialele
nestocate" 11227,8737

- se inregistreaza achizitionarea unui mijloc de transport la pretul de 31500 lei cu

% = 404 "Furnizori de imobilizari" 37485
2133 "Mijloace de transport" 31500
4426 "T.V.A. deductibila" 5985

- se inregistreaza evidentierea biletului la ordin emis pentru achizitia mijlocului de
transport, acceptat de catre furnizor, in suma de 37485 lei anexa 20:
404 "Furnizori de imobilizari" = 405 "Efecte de platit pentru 37485
imobilizari"
- se inregistreaza achitarea la scadenta a efectului comercial, conform ordinului de

plata nr. 47635/04.01.2005 in suma de 37485 lei anexa 21:
405 "Efecte de platit pentru = 5121 "Conturi la banci in lei" 37485
imobilizari"
- se inregistreaza aprovizionarea cu rechizite de birou, incluse direct pe cheltuieli, fara

factura, in valoare de 254,4500lei, conform avizului de insotire a marfii nr. 324565/06.01.2005 anexa
22:
% = 408 "Furnizori-facturi nesosite" 302,7955
604 "Cheltuieli privind
materialele nestocate " 254,4500
4428 "T.V.A. neexigibila" 48,3455
- se inregistreaza primirea facturii fiscale pentru rechizitele receptionate fara factura,

fara diferente fata de valoarea stabilita in avizul de insotire a marfii nr. 3324565/07.01.2005 anexa 23:
408 "Furnizori-facturi nesosite" = 401 "Furnizori" 302,7955
~ concomitent se inregistreaza T.V.A. neexigibila in suma de 48,3455 lei care devine

deductibila, conform facturii nr. 3324565/07.01.2005 anexa 23:
4426 "T.V.A. deductibila" = 4428 "T.V.A. neexigibila" 48,3455
- se inregistreaza achitarea obligatiei catre furnizor cu numerar in valoare de 304,64

lei, conform chitantei nr. 54345/07.01.2005 anexa 24:
401 "Furnizori" = 5311 "Casa in lei" 304,64
- se inregistreaza achizitionarea de vopsea deruginol, diluant impreuna cu ambalajele

aferente in suma de 2497,25 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 1984461/20.01.2005
anexa 25:
% = 401 "Furnizori" 2971,7275
301 "Materii prime" 1800
3028 "Alte materiale consumabile" 437,25
381 "Ambalaje" 260

- se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in valoare de 2971,7275 lei,

conform ordinului de plata nr. 435678/22.01.2005 anexa 26:
- se inregistreaza consumul de energie la costul de 30477,8026 lei, conform facturii

fiscale nr. 7343020/29.01.2005 anexa 27:
% = 401 "Furnizori" 30477,8026
si apa" 25611,5988

4.2. EVIDENTA DECONTARILOR CU CLIENTII
- se inregistreaza vanzarea de casete brut turnate in valoare de 3087,5 lei, conform

facturii fiscale nr. 0144425/05.12.2004 anexa 29:
4111 "Clienti" = % 3674,1250
produselor finite" 3087,5
4427 "T.V.A. colectata" 586,6250
- se inregistreaza incasarea sumei datorate de client in valoare de 3674,1250 lei,

5121 "Conturi la banci in lei" = 4111 "Clienti" 3674,1250
- se inregistreaza vanzarea unor ghirlande pentru care nu s-a intocmit factura in valoare
de 15778 lei, conform avizului de insotire a marfii nr. 8872790/15.12.2004 anexa 31:
418 "Clienti-facturi de intocmit" = % 18775,8200
produsele finite" 15778

4427 "T.V.A. neexigibila" 2997,8200
- se inregistreaza intocmirea facturii fiscale pentru ghirlandele vandute in valoare de

15778 nr. 0144464/17.12.2004 anexa 32:
4111 "Clienti" = "Clienti-facturi de intocmit" 18775,8200
~ concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. colectata, conform facturii nr.

0144464/17.12.2004 anexa 32:
4428 "T.V.A. neexigibila" = 4426 "T.V.A. colectata" 2997,8200
- se inregistreaza incasarea sumei datorate de client in valoare de 18775,8200 lei,

5121 "Conturi la banci in lei" = 4111 "Clienti" 18775,8200
- se inregistreaza darea in chirie a unui motor in valoare de 379,4175 lei, conform

4111 "Clienti" = % 451,5068
706 "Venituri din redevente
locatii de gestiune si chirii" 379,4175
4427 "T.V.A. colectata" 72,0893
- se inregistreaza incasarea chiriei la scadenta, pe motor in valoare de 451,5068 lei,

conform chitantei nr. 445222/15.01.2005 anexa 35:
5311 "Casa in lei" = 4111 "Clienti" 451,5068
- se inregistreaza vanzarea unui mijloc de transport in valoare de 25000 lei, conform

4111 "Clienti" = % 29750
marfurilor" 25000
4427 "T.V.A. colectata" 4750
- se inregistreaza incasarea sumei datorate de client pentru mijlocul de transport

achizitionat in valoare de 29750 lei, conform ordinului de plata nr. 6789877/28.01.2005 anexa 37:
5121 "Conturi la banci in lei" = 4111 "Clienti" 29750

4.3. CONCLUZII SI PROPUNERI
Societatea S.C. "Grimex" S.A. se dovedeste a fi o firma serioasa care stie sa-si administreze
competent activitatea desfasurata.
Succesul sau se datoreaza unor atuuri importante, cum ar fi: imagine buna (rapiditate in serviciu,
,,descurcareti", sens al serviciului vizavi de clientela, concurenta tehnica apreciata de clienti, puternica
motivatie a colaboratorilor, corectitudine a acestora fata de patron, furnizori si clienti) si bine
administrata.
Ca orice afacere s-a confruntat si cu situatii dificile dar a reusit sa le faca fata cu succes, fapt
dovedit de situarea sa pe primul loc, in domeniu, in preferintele clientilor.
Din punct de vedere al inregistrarilor in contabilitate, firma incearca sa-si inregistreze corect
activitatea pe cele trei categorii de activitati desfasurate: productie, comert si prestari servicii.
Pentru o evidenta contabila mai usor de tinut si verificat se recomanda folosirea unui program de
contabilitate (ASSCON, ORACLE, ETC) si astfel inregistrarea tuturor operatiilor pe calculator.
In ceea ce priveste operatiunile privind decontarile cu furnizorii si clientii se recomanda o

diversificare cat mai mare a tipurilor de vanzari si cumparari precum cele pe credit cambial si cele pe
credit comercial.
Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii importante de elemente
patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul ca societatii S.C. "Grimex" S.A. isi desfasoara
activitatea in contextul unui sistem complex de relatii de decontare stabilite cu tertii,persoane juridice
si fizice.
Volumul si diversitatea acestor relatii sunt influentate in mare masura de natura si complexitatea
activitatilor desfasurate , care impun existenta unor colaborari permanente cu numerosi furnizori si
clienti.
Imbunatatirile sunt mereu binevenite asigurand un rezultat pozitiv al situatiei patrimoniului

societatii.
Societatea isi propune realizarea unor investitii pentru retehnologizare, modernizare si

rentabilizare.
Pentru realizarea acestor investitii societatea urmeaza sa utilizeze resursele financiare

provenite din vanzari cat mai mari.
Investitiile pentru retehnologizare propuse au in vedere achizitionarea unor masini si utilaje

performante noi, care sa permita diminuarea costurilor de productie, cresterea nivelului calitativ al
produselor si serviciilor realizate de societate.
Obiectivele propuse pentru dezvoltarea societatii sunt:
- reactualizarea normelor de lucru;

- achizitionarea de la terti de produse intermediare mai ieftine si utilizarea
capacitatilor proprii pentru realizarea de produse mai rentabile;
- dezvoltarea si extinderea de activitati noi, conexe domeniului principal de
activitate ;
- adoptarea unui sistem eficient si avantajos pentru societate de selectie pentru
materiile prime materialele utilizate;
- crearea unor compartimente productive noi ;
- eliminarea din procesul de productie a unor produse depasite, care nu mai au
cautare pe piata ;
- introducerea in fabricatie a unor produse noi pentru societate, da care sunt cautate in
special pe piata externa;
- rentabilizarea activitatii societatii.
La nivelul compartimentelor trebuie luate urmatoarele masuri:
- utilizarea eficienta a retelei de calculatoare si instruire a personalului;

- imbunatatirea programelor de evidenta si control informatizat;
- instruirea corecta a personalului cu privire la atributiile de serviciu
procedurile de lucru.
In urmatoarea perioada urmeaza a fi realizate obiectivele propuse.
ANEXE
ANEXA 1
Seria GJ
XKC nr:3589600
Furnizor: S.C. COMTEC S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX
S.A
(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma

jurid) Nr de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr de
inmatriculare la Registrul
Comertului:
j18/1085/91 Comertului: j18/229/91
Nr de inregistrare Nr de inregistrare
fiscala :R2159780 fiscala:

R2159127
Sediul (localitatea, str, ,nr): Sediul (localitatea,str,

nr):
B-dul C. Brincusi, Nr. 3A, PH Str Macului Nr 1,

Ph
Contul: Contul:
RO34RNCB2800000002350001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR SUC GJ Banca: BCR SUC GJ

Nr. facturii: 3589600
TVA 19%
Data (ziua, luna, anul): 05.12.2004
Nr Nr.produselor
Denumirea aviz insotire a marfii:
U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoarea
crt (daca este cazul)

sau a serviciilor (fara tva) -lei- TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Cerneala LexmarK Ml 1000 3,2 320 60,8
2 Ribon OKI ML Buc 5 7,5 37,5 7,125
3 Cd Verbatim Buc 10 1,5 15 2,85
4 Adaptor tastatura Buc 2 5 10 1,9
5 Ribon Epson LQ Buc 5 7,5 37,5 7,125
6 Toner Minolta EP 70 Buc 1 11,0110 110,110 2,0921
7 Toner Minolta EP 2120 Buc 2 28 56 10,64
9 Diskette FullMarK Negru Buc 10 0,75 7,5 1,425
10 Ribon SeiKosa SBP Buc 5 45 225 42,75
12 Cartus LexmarK color Buc 1 119,8174 119,8174 22,7653
13 Cd Rw LG Buc 2 80,8229 16,1646 3,0713
14 Tastatura WIN 95 Buc 4 24,0500 96,2 18,278
15 Mouse A4 Tech Swop3 Buc 8 35 280 53,2
X
Semnatura Total de
plata (col.5+col.6)
de
1882,2147
Primire
ANEXA 2
ORDIN DE 213245 PLATITI 1581,6930 LEI

adica
PLATA
Omiecincisuteoptzecisiunudeleisisaisecisinouadebanii
PLATITOR: S.C. "Grimex" S.A. Primirea/Acceptare CATRE BENEFICIAR:

a
Tg-Jiu S.C."Comtec" S.R.L.
.......
Cod fiscal R2159157 Din cont: ....... In

cont:
.......
RO17RNCB2800000000750001 ....... RO34RNCB2800000002350001
.......
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana
.......
Suc GJ Suc GJ
L.S.
Reprezentand plati: factura fiscala. Semnatura Data Exp

nr. 3589600 din 05.12.2004
Platitorului 3
05.12.2004
ANEXA 3
Seria AGXJE nr:1795862

Furnizor: S.C. ROLAST S.A. Cumparator: S.C.
GRIMEX S.A

juridica) Nr de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr
de inmatriculare la Registrul
Comertului:
j03/87/91 Comertului: j18/229/91
fiscala: R129154 fiscala:

R2159127

nr):
Str Dobrogeanu Gherea, nr 1 Str Macului N1,

Gj
Contul: Contul:
SV 5761650300 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BRD Pitesti Banca: BCR SUC GORJ

TVA 19%
Data (ziua, luna, anul):10.12.2004
Nr Nr.produselor

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 FURTUN IP M 149 11,6334 1733,3766 329,3415
Semnatura Date privind expeditia Total 1733,3766 329,3415

si stampila Numele delegatului Cimpu Miron din
furnizorului Buletinul/ cartea de identitate care

X
seria GZ .nr. 084479 eliberat(a)Pol accize
Tg-Jiu
Semnatura Total de
Mijlocul de transport AUTO plata (col.5+col.6)
de
nr. GJ 24 GRX 2062,7181
primire
Expedierea s-a efectuat in prezenta
noastra la data de 10.12.04 ora 14:33
Semnaturile
ANEXA 4
ORDIN DE NR: 234345 PLATITI 2062,7181 LEI

adica
PLATA
douamiisaisecisidoideleisisaptezecisiunudebanii
PLATITOR: S.C. "Grimex" S.A Primirea/Acceptare CATRE BENEFICIAR:

GORJ a
S.C."Rolast" S.R.L.
.......

cont:
.......
RO17RNCB2800000000750001 ....... SV 5761650300
.......
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Romana pentru
....... Dezvoltare Suc Pitesti
Suc GORJ
L.S.
nr. 1795862 din 10.12.2004
Platitorului 3
10.12.2004
ANEXA 5
Seria GL VFD nr:5361536
Furnizor: S.C. MAIRON S.A. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de
Comertului:
j17/3127/94 Comertului: j18/229/91
Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

R2159127

nr):
Str Drumul Viilor, Nr.59 Galati Str Macului Nr. 1,

Gj
Contul: Contul:
RO70RNCB2700000000180001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Galati Banca: BCR SUC GORJ
Nr .facturii: 5361536
TVA 19%
Nr. aviz insotire a marfii:
(daca este cazul)

Nr Denumirea produselor U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoarea
crt sau a serviciilor (fara tva) -lei- TVA
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 PROFILE Kg 1622 2,3950 3884,6900 738,0911
si stampila Numele delegatului Iosif Mihai din

X
seria GZ .nr. 084345 eliberat(a)Pol accize
Tg-Jiu
Semnatura Total de
de
nr. GJ 23 GRX 4622,7811
primire
noastra la data de 16.12.04 ora 14
Semnaturile
ANEXA 6

adica
PLATA
patrumiisasesutedouazecisidoisisaptezecisioptdebani
a
Tg.- Jiu S.C."Mairon" S.A.
.......

cont:
.......
RO17RNCB2800000000750001 ....... RO70RNCB2700000000180001
.......
De la Banca Comerciala Romana La Banca: Comerciala
....... Romana Suc Galati
Suc Gorj
L.S.

nr. 5361536 din 16.12.2004
Platitorului 3
16.12.2004
ANEXA 7
Seria GJ VEC nr:0304722
Furnizor: S.C. Metalcolect PROD S.R.L. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

Comertului:
j18/15/98 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str B-dul Republici ,bl20, et3, ap.1 GJ Str Macului Nr. 1,
Gj
Contul: Contul:
RO05RNCB2800000068890001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR SUC GORJ Banca: BCR SUC GORJ
Nr .facturii:0304722
TVA 19%
Nr Nr.produselor

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 ELECTROZI Kg 1000 25 25000 4750
Semnatura Date privind expeditia Total 25000 4750
si stampila Numele delegatului Laradus Ghe din

X
seria GZ .nr.008540 eliberat(a)Pol accize
Tg-Jiu
Semnatura Total de
de
nr. GJ 26 GRX 29750
primire

Semnaturile
ANEXA 8
ORDIN DE NR: 2113445 PLATITI 29750 LEI

adica
PLATA
douazecisinouademiisisaptesutecincizecidelei

a
Tg.- Jiu S.C."Metalcolect PROD" S.A.
.......
Cod fiscal Din cont: ....... In

R2159157 cont:
.......
RO17RNCB2800000000750001 ....... RO05RNCB2800000068890001
.......
....... Romana Suc Gorj
Suc Gorj
L.S.
Reprezentand plati: factura Semnatura Data Exp

fiscala. nr. 0304722 din 19.12.2004
Platitorului 3
19.12.2004
ANEXA 9
Seria VL VED nr:2551533
Furnizor: S.C. CRIOSTAR S.A. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A
Comertului:
j38/6847/04 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str General Magheru, Nr.8 Valcea Str Macului Nr. 1,

Gj
Contul: Contul:
RO81RNCB4800000335960001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Valcea Banca: BCR SUC GORJ
TVA 19%
Nr Nr.produselor

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 OXIGEN LICHID Lit 8000 1,3753 1100,267 209,050

si stampila Numele delegatului Iosif Mihai din X
seria PH .nr.434726 eliberat(a)Pol accize
Ploiesti
Semnatura Total de
de
nr. PL 26 FLA 1309,317
primire
Semnaturile
ANEXA 10

adica
PLATA
omietreizutenoualeisitreisutesaptesprezecebani

a
Tg.- Jiu S.C."Criostar" S.R.L
.......

cont:
.......
RO17RNCB2800000000750001 ....... RO81RNCB4800000335960001
.......
....... Romana Suc Valcea
Suc Gorj
L.S.
nr.2551533 din 23.12.2004
Platitorului 3
22.12.2004
ANEXA 11
Seria PH XJB nr:0102364
Furnizor: S.C. BEGA ERMAT S.A. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

Comertului:
j29/84/91 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str Pompierilor, nr.6, Ploiesti Str Macului Nr. 1,

Gj
Contul: Contul:
RO52RNCB3900000079050001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Ploiesti Banca: BCR SUC GORJ
TVA 19%
Nr Nr.produselor
(daca este cazul)

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Prestari servicii macara h 136 34,6992 4719,0912 896,6273

RDK 630
si stampila Numele delegatului Ionescu Ion din

X
seria PV .nr.432226 eliberat(a)Pol accize
Ploiesti
Semnatura Total de
de
nr. PL 23 BEG 5615,7185
primire
Semnaturile
ANEXA 12

adica
PLATA
cincimiisasesutecincisprezceceleisisaptesuteoptsprezecebani
a
Tg.- Jiu S.C."Bega Ermat" S.A.
.......

cont:
.......
RO17RNCB2800000000750001 ....... RO52RNCB3900000079050001
.......
....... Romana Suc Pitesti
Suc Gorj
L.S.

nr.0102364 26.12.2004
Platitorului 3
26.12.2004
ANEXA 13
Seria B VET nr:6739489
Furnizor: S.C. Cargus International S.R.L Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

Comertului:
j40/4999/93 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str Revolutiei, Nr.12, Sect. 1, Bucuresti Str Macului Nr. 1,
Gj
Contul: Contul:
RO98RNCB5065000023000001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Plevnei Banca: BCR Tg-jiu
TVA 19%
Nr Nr.produselor

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 TRANSPORT MARFA 11,5000 2,1850
BRASOV - TG-JIU
si stampila Numele delegatului Nanu Marcel din

X
Sect. 1 Bucuresti
Semnatura Total de
de
nr. B 23 CRG 13,6850
primire

Semnaturile
ANEXA 14
S.C.Cargus International S.R.L.
Nr. de inregistrare in Registrul Comertului
J40/4999/1993
Sediul Bucuresti
Judetul: Sect 1.
CHITANTA NR. 4442221
Data 28.12.2004
Am primit de la S.C. GRIMEX S.A.
Adresa Aleea Macului Nr.1, Tg.- Jiu , GORJ
Suma de 13,6850 treisprezeceleisisasemiioptsutecincizecidebani
Reprezentand c/v FF nr.6739489 /28.12.2004
Casier,
ANEXA 15
Seria GJ XKO nr:7247017
Furnizor: S.C. F.D.F.E.E. Electrica Oltenia S.A. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

Comertului:
j18/112/02 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str Republici, Nr.1, Tg-jiu Str Macului Nr. 1,

Gj
Contul: Contul:
RO96RNCB2800000000140001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BCR Tg-jiu Banca: BCR Tg-jiu
TVA 19%
Nr Nr.produselor
Denumirea aviz insotire aU.M.
marfii: Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoarea

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Energie activa Kwh 131640 24595,7250 4673,1877
2 Putere Kw 1287 24037,1902 4567,0661
Total valoare
48632,9152 9240,2539
Val ff consum estimat
29475,8526 5600,4120
Diferenta de plata
19157,0626 3639,8419
Total de plata
22796,9045
si stampila Numele delegatului Ing Radu Ion din

X
Sect. 1 Bucuresti
Semnatura Total de
Mijlocul de transport plata (col.5+col.6)
de
nr. 22796,9045
primire
noastra la data de ora
Semnaturile
ANEXA 16

5 adic
PLATA a
douazecisidouademiisaptesutenouazecisisasesinouamiipatruzecisicincidebani
PLATITOR: S.C. "Grimex" Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:

S.A.
....... S.C."F.D.F.E.E. Electrica
Tg.- Jiu Oltenia" S.A.
.......

R2159157 cont
....... :
.......
RO17RNCB28000000007500 RO96RNCB28000000001400
01 ....... 01
L.S.
De la Banca Comerciala La Banca: Comerciala Romana
Romana Tg-jiu
Suc Tg-jiu
Reprezentand plati: factura Semnatur Data Exp

fiscala. nr. 7247017 a 29.12.200
4 3
29.12.2004 Platitorul
ui
ANEXA 17
Seria GJ XKX nr:5576270
S.C. D.G.N. Distrigaz SUD S.A. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A
(denumirea, forma juridica) (denumire, forma

jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul Nr. de
Comertului:
j40/5447/00 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str B-dul Marasesti, Nr.4-5, sect. 4 Str Macului Nr. 1,

Gj
Contul: Contul:
RO17CRDZ007A000020475001 RO17RNCB2800000000750001
Banca: ROMEXTERRA BANK Titan Banca: BCR Tg-jiu
Sucursala: S.C.D.G.N. Distrigaz SUD S.A. Tg-jiu
Sediul: Str A. I. Cuza, Nr.5, Tg-jiu
Nr. de inregistrare la Registrul Comertului:

J18/124/00
Nr. inregistrare fiscala : R13179650
Contul: RO11RNCB2800000012510001
Banca: B.C.R. Tg-jiu
FACTURA FISCALA
TVA 19%
Index nou Index vechi Pret Valoarea TVA Total Valoare
(Lei/mc) Lei Lei Lei

Cantitate Nmc
consum gaze+taxe 17370 8888,9237 1688,8955 10577,8192
consum prezumat achitat 0
Taxa P.I.F. 0 0 0
Taxa incheiere contract 0 0 0
Abonament lunar 2338,9500 444,4005 2783,3505
Semnatura TOTAL 11227,8737 2133,2960 13361,1697
si stampila
furnizorului
Penalitati 0
Suma totala de plata 13361,1697
ANEXA 18

PLATA 7 adic
a
treisprezecemiitreisutesaizecisiunudemiisiomiesasesutenouazecisisaptedebanii

S.A.
....... S.C. "D.G.N. Distrigaz SUD"
Tg.- Jiu S.A.
.......

R2159127 cont:
.......
RO17RNCB280000000075000 ....... RO11RNCB280000001251000

1 1
.......
De la Banca Comerciala L.S. La Banca: Comerciala Romana

Romana Tg-jiu
Suc Tg-jiu

fiscala. nr. 5576270 30.12.2004
Platitorulu 3
29.12.2004 i
ANEXA 19
Seria GJ XKO nr: 65921456
Furnizor: S.C. Lazar Service S.R.L. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

Comertului:
j18/41/96 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):

Gj
Contul: Contul:
RO19RNCB2800000000650001 RO17RNCB2800000000750001
TVA 19%
Nr Nr.produselor
Denumirea aviz insotire a U.M.

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Dacia LOGAN buc 1 31500 31500 5985
si stampila Numele delegatului Radu Vasile din

X
Buletinul/ cartea de identitate care
accize
Semnatura Total de
plata (col.5+col.6)
de
37485
primire
furnizorului seria GV .nr.415353 eliberat(a)Pol
Tg-jiu
Mijlocul de transport
nr.
VAZUT Voi plati in schimbul acestui BILET LA ORDIN Data emiterii
La data emis in 3 exemplare 02.01.2005

02.01.2005
stipulat la ordin Locul emiterii
De emitent
S.C. Scadenta
GRIMEX Sum Le x x x x x 3 7 4 8 5 , 0 0 TG-JIU
S.A. a i
...... de
TG-JIU
Semnatura
emitentulu
(moneda)
i la vedere
Lui S.C. Lazar Service S.R.L. Tg-jiu
AVALIZA Valoarea reprezinta FF. 65921456 /02.01.2005
T
De....
EMITENT
Pentru
S.C. GRIMEX S.A. Tg-jiu
......
Adresa Str Macului, Nr.1, Tg-jiu
Semnatura
avalistului Cod fiscal R2159127
Cont RO17RNCB2800000000750001
Deschis la BCR Tg-jiu
ANEXA 20
ANEXA 21

adica
PLATA
treizecisisaptedemiipatrusuteoptzecisicincidemii
PLATITOR: S.C. "Grimex" S.A. Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:
Tg.- Jiu ....... S.C. "Lazar Service" S.R.L
.......
Cod fiscal Din cont: In
R2159127 ....... cont:
.......
RO17RNCB2800000000750001 RO19RNCB2800000000650001
.......
De la Banca Comerciala ....... La Banca: Comerciala Romana

Romana Tg-jiu
L.S.
Suc Tg-jiu
Reprezentand plati: bilet la ordin Semnatura Data Exp

04.01.2005
emis pentru achizitie Platitorului 3
ANEXA 22
Seria GJ XKK nr:324565
Furnizor: S.C. DARCOM S.R.L. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A
(denumirea, forma juridica) AVIZ DE INSOTIRE (denumire, forma

jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul A MARFII Nr. de
Comertului:
j18/245/92 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str Traian, Bl 10, ap 13, Gj Str Macului Nr. 1,

Gj
Contul: Contul:
RO16RNCB2700000000850001 RO17RNCB2800000000750001
Numar: 324565
TVA 19%
Nr SPECIFICATIA U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea
crt (produse ambalaje, etc) (fara tva) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4)
1 Hartie scris Top 3 15 45
2 Role fax Buc 5 4,5 22,5
3 Dosar plastic Buc 25 0,5 12,5
4 Hartie xerox Top 10 12,5 125
5 Carton A4 Buc 15 0,42 6,3
6 Pixuri Buc 30 0,3 9
7 Lipici Buc 2 1,5 3
8 Dosar cu sina Buc 20 0,3575 7,15
9 Rezerve Buc 5 0,3 1,5
10 Pasta lt Buc 4 4,125 16,5
11 Plic C6 Buc 30 0,05 1,5
12 Plic C5 Buc 30 0,15 4,5
Semnatura Date privind expeditia Total 254,45
si stampila Numele delegatului Paunescu Emil

Semnatura
furnizorului Buletinul/ cartea de identitate
de primire
seria GV .nr.425689 eliberat(a)Pol Tg-jiu
Mijlocul de transport nr.
noastra la data de 06.012005 ora12
Semnaturile
ANEXA 23
Seria GJ XKO nr: 3324565
Furnizor: S.C. DARCOM S.R.L. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

Comertului:
j18/245/92 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str Traian, Bl 10, ap 13, Gj Str Macului Nr. 1,

Gj
Contul: Contul:
RO16RNCB2700000000850001 RO17RNCB2800000000750001
TVA 19%
Nr Nr.produselor
marfii: 324565
Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoarea

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Hartie scris Top 3 15 45 8,55
2 Role fax Buc 5 4.5 22,5 4,275
3 Dosar plastic Buc 25 0,5 12,5 2,375
4 Hartie xerox Top 10 12,5 125 23,75
5 Carton A4 Buc 15 0,42 6,3 1,197
6 Pixuri Buc 30 0,3 9 1,71
7 Lipici Buc 2 1,5 3 0,57
8 Dosar cu sina Buc 20 0,3575 7,15 1,3585
9 Rezerve Buc 5 0,3 1,5 0,2850
10 Pasta lt Buc 4 4,125 16,5 3,1350
11 Plic C6 Buc 30 0,05 1,5 0,2850
12 Plic C5 Buc 30 0,15 4,5 0,8550
si stampila Numele delegatului Iliescu Vasile din

X
seria GV .nr.413212 eliberat(a)Pol accize
Tg-jiu
Semnatura Total de
de
nr. 302,7955
primire
noastra la data de 07.012005ora13
Semnaturile
ANEXA 24
S.C.DARCOM S.R.L.
J18/245/1992
Sediul Tg-jiu
Judetul: Gorj.
CHITANTA NR. 54345
Data 07.01.2005
Am primit de la S.C. GRIMEX S.A.
Adresa Aleea Macului Nr.1, Tg.- Jiu , GORJ
Suma de 304,64 lei adica treisutepatruleisisaizecisipatrudebanii
Reprezentand c/v FF nr. 3324565 /07.01.2005
Casier,
ANEXA 25
Seria BH XJH nr: 1984461
Furnizor: S.C. CHIMPROD S.A. Cumparator: S.C.

GRIMEX S.A

Comertului:
j05/1894/92 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):
Str Chimiei, Nr.3-5, Oradea Str Macului Nr. 1,
Gj
Contul: Contul:
RO50BRDE050SV07660530500 RO17RNCB2800000000750001
Banca: BRD Ag. Rogerius Banca: BCR Tg-jiu
TVA 19%
Nr Nr.produselor

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Deruginol Kg 500 3,6 1800 342
2 Diluant Kg 165 2,65 437,25 83,0775
3 Bidon Tabla Buc 20 10,5 210 39,9
4 Butoi TDA Buc 1 50 50 9,5
si stampila Numele delegatului Vasile Vasile din

X
seria XH .nr.415768 eliberat(a)Pol accize
Oradea
Semnatura Total de
de
nr. BH 12 CHP 2971,7275
primire
noastra la data de 20.012005ora12
Semnaturile
ANEXA 26

adica
PLATA
douamiinouasutesaptezecisiunudeleisisaptemiidouasutesaptezecisidoidebanii

S.A.
....... S.C. "Chimprod" S.A.
Tg.- Jiu
.......

R2159127 cont:
.......
RO17RNCB280000000075000 ....... RO50BRDE050SV07660530500

1
.......
De la Banca Comerciala L.S. La Banca: Romana de dezvoltare

Romana Ag. Roderius
Suc Tg-jiu

fiscala nr.1984461 din 22.01.2005
20.01.2005 Platitorului 3
ANEXA 27
Seria GJ XKO nr:7343020

Furnizor: S.C. F.D.F.E.E. Electrica Oltenia S.A. Cumparator: S.C.
GRIMEX S.A

Comertului:
j18/112/02 Comertului: j18/229/91

R2159127

nr):

Gj
Contul: Contul:
RO96RNCB2800000000140001 RO17RNCB2800000000750001
TVA 19%
Nr Nr.produselor
Denumirea aviz insotire aU.M.

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Putere Kw 1150 25611,5988 4866,2037
2 Total de plata 30477,8026

si stampila Numele delegatului Ing Radu Gama din

X
Tg-jiu
Semnatura Total de
de
nr. 30477,8026
primire
noastra la data de29.01.2005ora12
Semnaturile
ANEXA 28

6 adica
PLATA
treizecidemiipatrusutesaptezecisisaptedeleisioptmiidouazecisisasedebanii
PLATITOR: S.C. "Grimex" S.A. Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:
Tg.- Jiu ....... S.C."F.D.F.E.E. Electrica

Oltenia" S.A.
.......

R2159127 cont:
.......
RO17RNCB280000000075000 ....... RO96RNCB2800000000140001

1
.......
De la Banca Comerciala L.S. La Banca: Comerciala Romana

Romana Tg-jiu
Suc Tg-jiu

fiscala nr.7343020 din 05.02.2005
29.01.2005 Platitorulu 3
i
ANEXA 29
Furnizor
: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C.CARTEXIM
S.A

Comertului:
j18/229/91 Comertului: j18/339/91

R2173484

nr):
Str Macului, Nr. 1, Gj Str Lotrului Nr 3,

Gj
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO47BRDE200SV3118292000
Banca: BCR SUC GORJ Banca: BRD SUC GORJ

TVA 19%
Nr. aviz insotire a marfii:
(daca este cazul)

Nr Denumirea produselor U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoarea
-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Caseta Brut turnata Buc 325 9,5 3087,5 586,6250
si stampila Numele delegatului: Negrila Ion din

X
Seria GX .nr 080987eliberat(a) accize
Tg-Jiu
Semnatura Total de
Mijlocul de transport dacia papuc plata (col.5+col.6)
de
nr GJ 24 GRX 3674,1250
primire
Expedierea s-a efectuat in prezen-
ta noastra la data de05.12.04 ora 9
Semnaturile
ANEXA 30

adica
PLATA
Treimiisasesutesaptezeciisipatrudeleisiomiedouasutecincizecidebanii
PLATITOR: S.C."Cartexim" Primirea/Acceptarea CATRE BENEFICIAR:

S.A. Tg.- Jiu
....... S.C." Grimex" S.A.
.......
Cod fiscal Din cont: In
R2173484 ....... cont:
.......
RO47BRDE200SV3118292000 RO17RNCB2800000000750001
.......
De la Banca Romanana pentru ....... La Banca: Comerciala Romana

Dezvoltare Tg-jiu Tg-jiu
L.S.

fiscala nr.0144425 din 07.01.2004
05.12.2004 Platitorului 3
ANEXA 31
Seria GJ VAM nr:8872790
Furnizor: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C. Bats

Rovinari S.A
(denumirea, forma juridica) AVIZ DE INSOTIRE (denumire, forma

jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul A MARFII Nr. de
Comertului:
j18/229/91 Comertului: j18/564/91

R11566383

nr):
Str Macului, Nr. 1, Gj Str Victoriei Nr. 11,
Rovinari
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO55RNCB2800000001930001
Numar: 88872790
TVA 19%
Nr SPECIFICATIA U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea
crt (produse ambalaje, etc) (fara tva) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4)
1 Girlanda C5g2250 Buc 20 788,9 15778
Semnatura Date privind expeditia Total 15778

si stampila Numele delegatului Panescu Emil Semnatura
furnizorului Buletinul/ cartea de identitate de primire
seria GV .nr.424354 eliberat(a)Pol Tg-jiu
Mijlocul de transport nr.
noastra la data de 15.12.2004 ora12
Semnaturile
ANEXA 32
Furnizor
: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C.Bats Rovinari
S.A

Comertului:
j18/229/91 Comertului: j18/564/91

R11566383

nr):
Str Macului, Nr. 1, Gj Str Victoriei Nr 11,

Rovinari
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO55RNCB2800000001930001

TVA 19%
Nr Nr.produselor
U.M. 88872790
Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoarea

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 Ghirlanda C5g2250 Buc 20 788,9 15778 2997,82
Semnatura Date privind expeditia Total 15778 2997,82
si stampila Numele delegatului:Corcodel Ion din

X
Seria GZ .nr 234567 eliberat(a) accize
Tg-Jiu
Semnatura Total de
de
nr GJ 14 ZAU 18775,82
primire
Semnaturile
ANEXA 33

adica
PLATA
optsprezecemiisaptesutesaptezecisicincidemiisioptzecisidoidebanii
PLATITOR: S.C."Bats Rovinari" Primirea/Acceptare CATRE BENEFICIAR:

S.A. Rovinari a
S.C." Grimex" S.A.
.......

R11566383 cont:
.......
RO55RNCB2800000001930001 ....... RO17RNCB2800000000750001
.......
De la Banca: Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana
Tg-jiu ....... Tg-jiu
L.S.
Reprezentand plati: factura fiscala Semnatura Data Exp

nr.0144464 din 17.12.2004 19.01.2004
Platitorului 3
ANEXA 34
Furnizor
: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C.ROSTRAMO
S.A

Comertului:
j18/229/91 Comertului: j18/658/90

R11548795
nr):
Str Macului, Nr. 1, Gj Str Ecaterina Teodoroiu, Nr 13,

Gj
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO55BRDE200SV02340002000
Banca: BCR Tg-jiu Banca: BRD Tg-jiu

TVA 19%
Nr Nr.produselor

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 CHIRIE MOTOR 1 379,4175 379,4175 72,0893
si stampila Numele delegatului:Mirea Ion din

X
Seria GZ .nr 878987 eliberat(a) accize
Tg-Jiu
Semnatura Total de
de
nr GJ 17 GRX 451,5068

primire
Semnaturile
ANEXA 35
S.C. GRIMEX S.A
J18/229/1991
Sediul Tg.jiu
Judetul: Gorj.
CHITANTA NR. 445222
Data 06.01.2005
Am primit de la S.C. ROSTRAMO S.A.
Adresa Str Ecaterina Teodoroiu Nr.13, Tg.- Jiu , GORJ
Suma de 451,506lei adica

patrusutecincizecisiunudeleisicincisutesaselei
Reprezentand c/v FF nr. 0144473 /06.01.2005
Casier,
ANEXA 36
Seria GJ VEC nr: 7868688
Furnizor
: S.C. GRIMEX S.A Cumparator: S.C. IMPEX
S.A

Comertului:
j18/229/91 Comertului: j18/221/90

R1256589

nr):
Str Macului, Nr. 1, Gj Str Traian, Nr 12,

Gj
Contul: Contul:
RO17RNCB2800000000750001 RO24RNCB2700000000650001

TVA 19%
Nr Nr.produselor

-lei- -lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
1 FIAT Buc 1 25000 25000 4750
si stampila Numele delegatului:Popescu Ion din

X
Buletinul/ cartea de identitate care
accize
Semnatura Total de
plata (col.5+col.6)
de
29750
furnizorului Seria GZ .nr 675678 eliberat(a) primire
Tg-Jiu
Mijlocul de transport dacia papuc
nr GJ 11 GRX
ANEXA 37

adica
PLATA
douazecisinouademiisaptesutecincizecidelei
PLATITOR: S.C."IMPEX" S.A. Primirea/Acceptare CATRE BENEFICIAR:

a
Tg-jiu S.C." Grimex" S.A.
.......

cont:
.......
RO24RNCB2700000000650001 ....... RO17RNCB2800000000750001
.......
De la Banca: Comerciala Romana La Banca: Comerciala Romana
Tg-jiu ....... Tg-jiu
L.S.
Reprezentand plati: factura fiscala Semnatura Data Exp

nr. 7868688 din 17.01.2005 23.01.2005
Platitorului 3
BIBLIOGRAFIE
1 Cretoiu G. Contabilitate - Noul sistem si expertiza contabila, Editia a III-a, Editura

Actami, Bucuresti 1997
Bucur I.
2 Dumitrana M. Contabilitatea firmei, Editura Maxim, 1996
Negrutiu M.
3 Iacob C. Sistemul informational contabil la nivelul firmei, Editura Tribuna

Economica, Bucuresti 2000
4 Marin Ciumag Contabilitate financiara, Editura Ager 2002
5 Ministerul Sistemul contabil al agentilor economici, Editura Economica, 1994
Finantelor
6 Oprea C. Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995
7 Opritescu M Finantele intreprinderii-curs, Reprografia Universitatii din Craiova,

1997
Sichigea N
8 Paliu Popa L Contabilitate financiara, vol II Editura Spitit Romanesc, Craiova 2003
9 Pandea P.I. Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania, Editia a

II-a, editura Intel Credo, Deva 1995
si colectivul
10 Ristea M Noul sistem contabil al agentilor economici din Romania, Editia a III-a,
C.E.C.A.R., 1994
11 Ristea M Contabilitatea intreprinderii, vol I, Editura Margatitar, Bucuresti, 1997
Cucu C.
Lazarescu C.
12 Sichigea N. Finantele agentilor economici - Aplicatii practice, Editura Universitaria,

Craiova 1998
Dracea M.
Berceanu D
Ciurezu T.
13 Staicu C. Contabilitatea intreprinderii, vol I, Reprografia Universitatii din

Craiova 1997
si colectivul
14 Stoian A. Contabilitatea si fiscalitatea societatilor comerciale, Editura Infomedica

1997
15 *** H.G. nr. 105/1997 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 62 din
10 aprilie 1997
16 *** Revista Tribuna Economica, anii 2002-2003
17 *** Colectia Capital, anii 2002-2003
18 *** Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata

Contabilitatea Si Posibilitatile de Imbunatatire A Decontarilor Cu Furnizorii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Si Posibilitatile de Imbunatatire A Decontarilor Cu Furnizorii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATEA

POSIBILITATILE DE IMBUNATATIRE A DECONTARILOR

Prof. Univ. Dr.

CAP I PREZENTARE GENERALA A S.C.GRIMEX S.A TG-JIU

1.1.CARACTERIZAREA SOCIETATI DIN PUNCT DE

1.2.EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

2.1.NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND DATORIA UNITATII

2.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORIILOR

2.3.CONTABILITATEA DATORIILOR PROVENITE DIN CUMPARARI

2.3.1.STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI PE CREDIT

2.3.1.1.CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII PE CREDIT

2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII PE CREDIT

2.3.2.CONTABILITATEA DATPRIILOR NEEXIGIBILE DIN CUMPARARII PE

2.3.3.CONTABILITATEAAVANSURILOR ACORDATE SI A AMBALAJELOR

CAP III ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU

3.1.NOTIUNII SI STRUCTURII PRIVIND CREANTELE UNITATII

3.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR

3.3.CONTABILITATEA CRENTELOR DIN VANZARII DE BUNURI

3.3.1.STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZAREA DE BUNURI SI

3.3.3.CONTABILITATE CREANTELOR NEEXIGIBILE

3.4.CONTABILITATE PROVIZIOANELOR PENTRU

CAP IV MONOGRAFIA CONTABILA A DECONTARILOR

4.1.EVIDENTA DECONTARILOR CU FURNIZORII

Cap I. PREZENTAREA GENERALA A

S.C. GRIMEX S.A.

1.1. Caracterizarea societatii din punct de vedere

Pentru atingerea scopului propus prin obiectul de activitate S.C. GRIMEX

Structura organizatorica S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU si numarul de posturi se

Activitatea de conducere a S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este deosebit de

- dubla profesionalizare impusa de profesia de baza a conducatorilor si

- stilul de munca ce poate depasi suprasolicitarea profesionala;

- necesitatea existentei unui climat optim de desfasurare a activitatii intre

- creativitatea-evidentiata prin posibilitatea combinarii volumului de

Structura organizatorica a societatii este o expresie de plan organizatoric a

- Control Financiar Intern;

- Serviciul Organizare, Personal, Salarizare;

- Biroul Protectia Muncii-Invatamant;

II. Directia Productiei

- Serviciul Pregatirea, Programarea Productiei;

- Secta Constructii Metalice;

- Sectia Prelucrari Mecanice;

III. Directia Pregatire a Fabricatiei si Calitate

- Atelierul Proiectare si Pregatirea Fabricatiei;

- Serviciul CTC-Serviciul Laboratoare;

IV. Directia Reparatii -Montaj

VI. Directia Economica

- Serviciul Analiza Economica-Preturi;

Pentru realizarea obiectului sau de activitate, S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU are

1. Studierea pietei si a cerintelor societatii, in legatura cu materiile

2. Elaborarea de studii si programe privind dezvoltarea in perspectiva;

3. Elaborarea de programe privind folosirea superioara a resurselor si

4. Elaborarea de studii, strategi si documentatii pentru produsele noi,

5. Elaborarea documentatiei de fabricatie, a normativelor de consum

6. Organizarea pe baze contabile a tuturor activitatilor, rationalizarea

7. Executarea productiei conform programelor si in concordanta cu

8. Asigurarea permanenta a alimentarii cu energie, combustibil si alte

9. Asigurarea permanenta a aplicarii in bune conditii a normelor de

10. Prospectarea activa a pietei interne si externe pentru a identifica

11. Urmarirea in exploatare a produselor livrate si desfasurarea unei

12. Elaborarea de propuneri pentru accelerarea vitezei de rotatie a

13. Implementarea si intretinerea unui sistem informational eficient;

15. Incheierea de contracte de antrepriza pentru executarea lucrarilor de

Din punct de vedere organizatoric, in cadrul S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU se