Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceavard

Facultatea de Ştiințe economice şi administrație publică

Specializarea : Contabilitate, audit financiar şi expertiză contabilă , anul 1

Realizarea unui tablou de bord la

o firmă după model.

Profesor coordonator: Masterand:

Camelia mihalciuc Aciobanitei Anca

SUCEAVA, 2015
1
Cuprins

I. Introducere ...................................................................................................................... 3
II. Aspecte teoretice privind tabloul de bord ..................................................................... 3
2.1. Definire tabloului de bord ................................................................................................................. 3
2.2. Criterii avute in vedere in conceperea tabloului de bord ................................................................... 4
2.3. Elementele informaţionale................................................................................................................. 5
2.4. Avantajele tabloului de bord ............................................................................................................. 6
2.5. Dezvantajele tabloului de bord .......................................................................................................... 7
III. Studiu de caz: Realizarea tabloului de bord la SC. TRANSPORTURI AUTO S.A. 9
IV. Bibliografie ..................................................................................................................... 12

2
 I. Introducere
Tabloul de bord se defineşte prin ansamblul elementelor informaţionale prezentate curent conducerii
întreprinderii intr-o forma stabilita corespunzător unor nevoi de informare bine determinate.
Tabloul de bord poate fi conceput pentru orice cadru de conducere, indiferent pe ce nivel ierarhic
este situat. Cel mai frecvent se foloseşte insa pentru cadrele din eşalonul conducerii superioare si medii a
întreprinderii: manageri, contabili sef, inginer sef, precum si şefi ai secţiilor, serviciilor si principalelor
ateliere.

II. Aspecte teoretice privind tabloul de bord

2.1. Definire tabloului de bord

Tabloul de bord este un instrument menit să sintetizeze informaţia necesară conducerii. Cu ajutorul
acestuia realizează o permanentă si intensă informare a decidenţilor asupra modului în care evoluează
fenomenele specifice activităilor conduse.
Tabloul de bord reprezintă un sistem de indicatori, în mărimi absolute si relative, folosit pentru
evaluarea, controlul si reglarea operativă a activităţii întreprinderii. El selectează, organizează, consolidează
si dă expresie sinoptică principalelor elemente informaţionale necesare unui conducător pentru a asigura, în
mod operaional, miscarea obiectului condus în concordanţă cu traiectoria trasată prin programul de
activitate.
Prin intermediul tabloului de bord se stabilesc obiectivele imediate, se urmăresc si se validează
realizările faţă de previziuni. Sunt prezentate, de asemenea, într-o formă precisă si rapidă incidentele care
pot pune în pericol atingerea obiectivelor propuse.
Tabloul de bord constituie un sistem de indicatori care orientează atentiaresponsabililor asupra
punctelor cheie de urmărit în vederea îndeplinirii obiectivelor fixate .
El ajuta conducerea intreprinderii oferindu-i posibilitatea măsurării drumului parcurs si a
celui rămas) pentru atingerea obiectivelor si permite luarea deciziilor, punerea în aplicare a planurilor de
actiuni si luarea măsurilor corective.Tabloul de bord oferă responsabililor decidenti posibilitatea de a
comunica cucei condusi în vederea obtinerii informatiilor cu privire la derularea tuturor
activitătilor întreprinderii, de a atrage atentia responsabililor asupra punctelor cheie ale gestiunii înscopul
ameliorării acesteia .

3
 2.2. Criterii avute in vedere in conceperea tabloului de bord

Indiferent de beneficiar in conceperea tabloului de bord trebuie avute in vedere mai multe cerinţe
principale:
a) Tabloul de bord trebuie sa reunească informaţii referitoare la toate activităţile implicate de
realizarea obiectivelor atribuite respectivului post sau organ de conducere. In cazul tabloului de bord al
managerului firmei , consiliului de administraţie sau comitetului de direcţie, informaţiile trebuie sa se refere
la toate cele cinci funcţiuni ale întreprinderii, la principalele activităţi implicate;
b) In tabloul de bord informaţiile se incorporează selectiv, nivelul lor de agregare aplicandu-se odată
cu creşterea nivelului ierarhic al managerului beneficiar;
c) Informaţiile incorporate in tabloul de bord trebuie sa infatiseze aspecte la care se refera in mod
evolutiv, dând astfel posibilitatea sesizării mai lesnicioase a abaterilor si noilor tendinţe. O atare abordare
este deosebit de utila in special din punct de vedere decizional;
d) Prezentarea informaţiilor intr-o forma prestabilita, sistematica, astfel incat sa fie lesne de descifrat
si sa incite la legaturi calitative si cantitative intre componentele activităţilor implicate;
e) Conceperea ca si completarea tabloului de bord este necesar sa fie astfel realizata incat
conducătorul sa fie avertizat asupra evoluţiilor deficitare, realizărilor deosebite;
f) Pentru a răspunde menirii ce a stat la baza cercetării sale, tabloul de bord este necesar ca sa poată
fi operativ completat, dând posibilitatea cadrelor de conducere sa reacţioneze prompt prin decizii, acţiuni si
comportări adecvate atunci când realmente este necesar. Spre exemplu, pentru informaţiile zilnice care
reprezintă categoria principala de informaţii, durata furnizării tor nu trebuie sa depăşească maximum 16 ore
(atunci când se lucrează intr-un singur schimb).

In intocmirea tabloului de bord trebuie luate in considerare următoarele: - principiul concentrării

maxime a datelor pe un număr redus de formulare, fara a se diminua prin aceasta capacitatea de informare a
conducătorului; - principiul funcţionalităţii multiple - conducerea documentelor in asa fel incat sa asigure o
informare multilaterala.

4
 2.3. Elementele informaţionale

Din punct de vedere al managerului beneficiar tabloul de bord trebuie sa conţină elemente
informaţionale strict necesare, suficient insa pentru a face posibila luarea de decizii eficiente a căror aducere
la zi si utilizare sa fie lesnicioasa, prezentate clar si precis, parvenind acestuia la momentul oportun.
Conducătorii de pe nivelurile ierarhic inferioare vor cuprinde in propriul lor tablou de bord
indicatorii specifici activităţii pe care o desfăşoară, fara a neglija insa informaţiile despre alte activităţi,
corelate cu acestea. Informaţiile inserate in tabloul de bord se prezintă sub mai multe forme:
- tabel de valori, ce constau din ansambluri de valori semnificative, cu o structura prestabilita,
înregistrate intr-o anumita succesiune ce constituie cea mai frecventa componenta a tabloului de bord;
- grafice, elaborate pe baza tabelelor de valori, mai puţin precise decât acestea, dar care releva mai
sugestiv tendinţele, relaţiile dintre diferitele elemente; de exemplu graficul evoluţiei productivităţii muncii
sau profitului. Se pot folosi grafice: histograma, grafic cronologic, grafic circular cantitativ.
- indici, calculaţi ca raporturi dintre valorile, de regula a doua elemente caracteristice unei activităţi,
de exemplu indicele productivităţii determinat ca un raport intre productivitatea din perioada curenta si
productivitatea din perioada anterioara;
- fise combinate, alcătuite dintr-o reprezentare grafica in partea superioara si un set de valori
incorporate intr-un tabel inserat in partea inferioara a fisei;
- abaterea de la obiectivele, normele sau sarcinile stabilite, modalitate inca puţin utilizata in
întreprinderile romaneşti, dar foarte economicoasa si sugestiva. Abaterile sunt o alta forma de prezentare a
informaţiilor in tabloul de bord al conducerii, forma care permite o apreciere rapida a situaţiei urmărite si
luarea operativa a masurilor de corecţie necesare. Aceasta forma se recomanda in condiţiile exercitării
conducerii prin excepţie, mai ales daca abaterile sunt reprezentate grafic.
Tabloul de bord, conceput ca un instrument de sinteza permite conducerii sa efectueze, într-un timp
scurt, o analiza conpleta a derulării activităţilor conduse, facilitând adoptarea unor decizii eficiente, trebuie
sa satisfacă câteva cerinţe:
- consistenta, in sensul ca tabloul de bord trebuie sa cuprinde informaţii relevante referitoare la
activităţile implicate, informaţii suficient de sintetice si exacte, veridice pentru o fundamentare complexa a
deciziilor adoptate la nivelul 65 de conducere căruia i se adresează;
- rigurozitate, cerinţa derivata din precedenta si care consta din aceea ca informaţiile incluse in
tabloul de bord trebuie sa fie riguroase, axate pe evidenţierea reala a fenomenelor economice, concomitent
cu transmiterea "in timp real" a informaţiilor necesare completării acestuia;
5
 - agregarea, ce decurge din posibilitatea cuprinderii unor informaţii cu grad diferenţiat de sintetizare
in raport cu nivelul ierarhic pe care se afla cadrele de conducere pentru care se Întocmeşte;
- accesibilitatea, adică structura clara, explicita a informaţiilor, facilitând înţelegerea si utilizarea Iar
operativa si completa pentru adoptarea rapida a deciziilor si iniţierea de acţiuni imediate pentru
transpunerea lor in practica;
- expresivitatea, respectiv necesitatea reprezentării informaţiilor prin forme de vizualizare adecvate,
capabile sa sugereze membrilor organelor de conducere elementele relevante referitoare la activităţile
conduse, pozitive si negative, intr-o abordare cauzala;
- echilibrarea, in sensul inserării unor informaţii referitoare la fenomenele si procesele economice,
tehnice, sociale, politice in proporţii rezonabile si in ponderi corespunzătoare gradului de regăsire a acestora
in viata firmei;
- adaptabilitatea, adică posibilitatea modificării tabloului de bord ori de cate ori intervin schimbări in
activitatea firmei sau ale organului de conducere implicat;
- economicitatea, cerinţa ce vizează realizarea unui tablou de bord eficient, prin prisma costurilor
implicate de completare si efectelor cuantificabile si mai ales, necuantificabile pe care le implica utilizarea
sa.
Cerinţele de mai sus constituie, in fapt, premise ale indeplinirii de către tabloului de bord a funcţiilor
sale principale care-i definesc conţinutul: - de avertizare; - de evaluare - diagnosticare; - de eliminare a
aspectelor negative; - de generalizare a elementelor pozitive.

2.4. Avantajele tabloului de bord

Principalele avantaje ale tabloului de bord - a cărui denumire vine de la asemănarea cu tabloul de
bord al unui vehicul - sunt:
- asigura o informare zilnica a cadrelor de conducere;
- informaţiile ce parvin managerilor se refera la toate elementele apreciate ca esenţiale;
- contribuie la disciplinarea muncii personalului de conducere, facilitând desfăşurarea unei activităţi
ritmice;
- asigura un fundal decizional mai bun;
- întăreşte controlul de fond, de conţinut asupra principalelor activităţi implicate.

6
 Descriind mai pe larg avantajele multiple oferite de utilizarea tabloului de bord, acestea sunt: a)
amplificarea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate prin punerea la dispoziţia decidentului a unor
informaţii operative, relevante vizând principalele aspecte din întreprindere sau din domeniul condus;
b) raţionalizarea utilizării timpului de lucru al managerilor si organismelor participative de
management, prin orientarea activităţii spre problemele-cheie cu care se confrunta firma asupra cărora
tabloul de bord, prin situaţiile întocmite , a tras "semnalul de alarma'';
c) sporirea responsabilităţii managerilor pentru activitatea desfăşurata, tabloul de bord oferind
acestora, sintetizate, aspectele si domeniile critice asupra cărora urmează a-si orienta eforturile;
d) abordarea informaţiilor referitoare la activităţile de management, intr-o viziune sistemica si,
implicit, crearea de condiţii superioare, favorabile, pentru o funcţionalitate ridicata a ansamblului firmei;
e) asigurarea unei operativităţi si calităţi ridicate a raportărilor către diverse organisme, concomitent
cu facilitarea extinderii utilizării echipamentelor electronice de tratare a informaţiilor, cu accent pe
teletransmiterea si teleprelucrarea;
f) folosirea unor criterii adecvate de apreciere a contribuţiei fiecărui colectiv de salariaţi la obţinerea
rezultatelor econom ico-financiare ale firmei, prin informaţiile pe care le furnizează tabloul de bord.
Reflectarea acestor avantaje o reprezintă o larga proliferare pe care tabloul de bord o inregistreaza in
firmele din Europa Occidentala, America de Nord si Japonia.

2.5. Dezvantajele tabloului de bord

In pofida acestor avantaje de necontestat, care-l recomanda ca instrument deosebit de eficace in

raţionalizarea muncii de management, tabloul de bord prezintă si anumite dezavantaje generate de: -
inregistrarea repetata a unor informaţii, în situaţiile solicitate de tabloul de bord si raportările curente ale
firmei către diferite organisme din sistemul din care face parte firma; - volumul - uneori mare - de munca
solicitat de completarea situaţiilor reclamate de tabloul de bord, mai ales in cazul in care culegerea,
inregistrarea, transmiterea si prelucrarea informaţiilor se realizează manual; - costul relativ ridicat al
tabloului de bord, daca completarea acestuia este o acţiune singulara, iar ansamblul operaţiilor de culegere,
inregistrare, transmitere si prelucrare a informaţiilor se realizează cu ajutorul mijloacelor electronice, prin
teleprelucrare si teletransmitere. Abordarea comparativa a avantajelor si dezavantajelor oferite de utilizarea
tabloului de bord evidenţiază preponderenta avantajelor acestui important instrument managerial, de unde si
necesitatea extinderii conceperii si realizării de tablouri de bord pentru managerii situaţi pe toate nivelurile
ierarhice si in toate tipurile de firme.

7
8
III. Studiu de caz: Realizarea tabloului de bord la SC. TRANSPORTURI AUTO
S.A.

3.1.Descrierea entitătii

Societate comercială TRANSPORTURI AUTO S.A. sau pe scurt TASA are ca obiect de activitate
transportul internaţional, interjudeţean şi judeţean de persoane, transport de mărfuri generale, închirieri de
autocare şi microbuze spre orice destinaţie.
De asemenea, societatea oferă posibilitatea închierii de autocare sau microbuze pentru excursii
interne şi internaţionale. Un al serviciu executat de către societate este acela că personalul angajat este
calificat în a executa inspecţii tehnice periodice la orice categorie de autovehicul. Deasemenea personalul
execută reparaţii în atelier autorizat R.A.R şi execută şi verificări şi reparaţii de tahografe în atelier autorizat
R.A.R.
Societatea SC TRANSPORTURI AUTO SUCEAVA SĂ are sediul social la adresa Suceava, str.
Traian Vuia, nr. 7, telefon: 0230 520676, fax: 0230 533303. Este înregistrată la Registrul comerţului cu
numărul J33/51/1991 şi are codul fiscal: RO 3177601. Capital social subscris şi vărsat: 6.992.630 RON.
Societate este administrată în sistem dualist.
Societatea îşi desfăşoară activitatea atât la sediul social cât şi în Dej şi Cluj.
Societatea face parte din holdingul ATLASSIB. Holdingul Atlassib este un grup de companii
din România, controlat de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea. Din holdingul Atlassib fac parte compania
de transport internațional de persoane Atlassib, precum și firmele de transport de
marfă Transcar, Comtram și Transcom, TASA.
Holdingul cuprinde încă patru firme de legumicultură, pomicultură, zootehnie și industria cărnii,
precum și două firme de comerț, Comat Sibiu și Bricomat. De asemenea, din holding mai fac parte
și Carpatica Asigurări [2], compania hotelieră Atlantic Travels, care deține hotelul Ramada din
Sibiu, Horticola Internaţional Sevis, care deține o fabrică de lapte și Horticola Internaţional, specializată în
cultivarea pomilor fructiferi și comercializarea acestora în magazinele proprii. Bricomat este un magazin de
bricolaj din Sibiu, deschis la sfârșitul anului 2002, printr-o investiție de 2,5 milioane dolari, și care are o
suprafață de vânzare de 3.000 de metri pătrați.
Societatea are un parc auto de peste 80 de masini.
Directorul Societăţii este domnul Corban Laviniu Cristian şi are în subordine mai multe
departamente.

9
 3.2.Realizarea tabloului de bord la S.C. TRANSPORTURI AUTO S.A.

Nr. SITUATIA LA DATA DE 29.05.2015 SITAUTIA CUMULATA DE LA INCEPUTUL

Crt. LUNII MAI

CENTRU DE PLANIFICAT REALIZAT % Venituri Venituri realizate %

COST planificate

1. TRANSPORT 19403 14724 75.89 479060 351006 73.27

2. CONVENTIA 759 759 100 20493 20493 100

BISTRITA

3. CONVENTIA 12139 11290 93.01 327753 304830 93.01

DEJ

4. GARAJ 1110 1110 100 29970 29970 100

5. ITP 123 387 314.63 3321 6165 185.64

6. HOTEL 484 484 100 13068 13068 100

7. ECONOMIC 2842 5574 196.13 76734 150498 196.13

TOTAL 36860 34328 93.13 950399 876030 92.17

10
 OBSERVATII

Pentru convenţiile de la DEJ şi BISTRIŢA s-au ţinut cont de valorile care să facturează la sfârşitul
lunii.
Pentru GARAJ s-a ţinut cont de valoarea cheltuielilor pentru atelier ce se facturează la sfârşitul
lunii.
Pentru HOTEL s-a ţinut cont de situaţia cazărilor şoferilor de la alte autobuze pentru care se
facturează la sfârşitul lunii.
Pentru ECONOMIC faţă de veniturile din contabilitate s-a ţinut cont şi de valoarea chiriilor pe
maşini ce se facturează la sfârşitul lunii.

11
IV. Bibliografie
1. Lazăr Ioan, Mortan Maria, Lazăr Paul Sorin, Management General, Ed. Star Soft, Alba-Iulia,
2013
2. Nicolescu Ovidiu, Management, EDP, Bucureşti, 2014
3. Nicolescu Ovidiu, Management, Ed. Economica, 2007
4. Marian C., Mandache R., Moga T., Lazăr I., Goian M.; Conducerea, organizarea şi planificarea
activităţilor unităţilor agricole, EDP, Bucureşti, 2005
5. Mihuţ I., Bazele conducerii întreprinderii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2007
6. Guedj N. (coordinateur), Le contróle de gestion, Pow ameliorer la performance de l'entrepnse.
Troisiéme édition, Editions d'Organisation, Paris, 2000, p. 285-339,
7. Tabără N., Chetrariu, G., Tabloul de bord – coordonată a managementului modern, Revista
Gestiunea si contabilitatea firmei, nr. 7 – iulie 2002, p. 2-8.
8. Tabară N., Contabilitate si control de gestiune, Ed. Tipo Moldova, Iasi, 2004, p.197-209.

12