UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL LINGVISTICĂ ROMÂNĂ ȘI ȘTIINȚĂ LITERARĂ

CURRICULUM
la disciplina
INTRODUCERE ÎN LINGVISTICĂ
Ciclul I, Licenţă

Anul I, semestrul I,
Specialităţile:

Traducere şi interpretare. Limba engleză şi franceză/italiană/germană

(EF211TR, EF212TR, FE211TR, EI211TR, EI212TRr, EG211TR, EG212TR, EG213TRr);
Limba germană și engleză. Științe ale educației.(GE212SEr);
Limba engleză și franceză. Științe ale educației.(EF212SEr);
Limba spaniolă și engleză. Filologie. (SE211)

AUTORI:
Emilia Oglindă,
conferenţiar universitar, doctor în filologie
Aliona Sobol,
lector universitar, doctor în filologie,

CHIŞINĂU, 2021

1
APROBAT Şef Departament Elena Varzari, conf. univ., dr.
la şedinţaDepartamentului
din „ ____________” 2021

2
 PRELIMINARII

Cursul Introducere în lingvistică este orientat spre aprofundarea conceptelor de bază ale
lingvisticii şi formarea unei viziuni de ansamblu asupra limbii ca fenomen social. Este disociat în
multiple compartimente axate pe distincţiile limbă – vorbire, sincronie – diacronie, teoria semnului
lingvistic, caracterul social al limbii, nivelurile limbii, limba ca sistem şi structură, metode
lingvistice ş.a.
Compartimentele în cauză facilitează interpretarea adecvată a problemelor controversate de teorie
a limbii, studenţii obţinând dexteritatea de a aplica multiple procedee ale metodelor tradiţionale şi
moderne, de a comenta trăsăturile esenţiale ale limbii: caracterul social, semiotic, sistemic,
dinamic al limbii. Studenţii conştientizează interdependenţa conceptelor şi a teoriilor elaborate în
lingvistica generală şi ale celor din domeniul disciplinelor lingvistice aplicate.
Limbile de predare sunt româna și rusa.
Beneficiarii cursului sunt studenții din anul I ai facultății de Litere, atât cei care se specializează
în domeniul ”Filologie”, cât și cei de la ”Științe ale educației”.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI ”INTRODUCERE ÎN LINGVISTICĂ”

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Responsab Se inclusiv
Forma de Codul Denumirea
il de me
învăţământ disciplinei disciplinei Total
disciplină strul C S L LI

F.01.O.101 Introducere A. Sobol, I 120 30 30 60 ex. 5

în dr.,lector
cu frecvenţă
lingvistică R. Galben,
la zi
dr., conf.
univ.
Introducere
cu frecvenţă
în
redusă*
lingvistică

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o
Curs Seminar Lucrul
Unităţi de conţinut
individual
Zi f/r* Zi f/r*
zi f/r*
1. Obiectul de studiu al lingvisticii. Aspectele lingvisticii 2 2 2
2. Din istoria gândirii lingvistice 2 2 2
3. Limba – fenomen social. Funcţiile limbii 2 2 4
4. Corelaţiile limbaj – limbă – vorbire şi sincronie – 2 2 4
diacronie
5. Privire de ansamblu asupra metodelor lingvistice. 2 2 4
Metoda comparativ –istorică, principiile acesteia
6. Clasificarea genealogică a limbilor. Principalele familii 4 4 8
de limbi
7. Formele de existenţă ale limbii 2 2 6
8. Caracterul sistemic şi semiotic al limbii. Teoria 2 2 6
semnului lingvistic
3
9. Nivelurile limbii. Tipurile de relaţii dintre unităţile 2 2 4
limbii
10. Nivelurile fonetic şi lexical ale limbii 4 2 4
11 Nivelul gramatical al limbii 2 2 4
12 Clasificarea tipologică a limbilor 2 4 8
13 Principalele tipuri ale scrierii 2 2 4
Total 30 30 60

III. COMPETENŢE PROFESIONALE

1. Cunoaşterea conexiunilor dintre prevederile politicilor educaţionale şi contextele procesului
de învăţare prin valorificarea fundamentelor ştiinţifice, metodologice şi axiologice ale educaţiei;
2. Cunoaşterea teoriilor şi a principiilor lingvistice şi literare;
3. Proiectarea procesului educaţional prin utilizarea resurselor curriculare, lingvistice şi literare,
şi prin adaptarea finalităţilor educaţionale la nevoile individuale şi sociale;
4. Planificarea activităţilor de predare/învăţare/evaluare/cercetare didactică în cadrul
disciplinelor de limba A şi B;
5. Realizarea procesului educaţional în conformitate cu prevederile documentelor curriculare în
vigoare prin utilizarea eficientă a resurselor didactice, tehnologice şi logistice;
6. Realizarea unor analize şi comentarii lingvistice şi literare şi utilizarea procedeelor adecvate în
producerea şi reproducerea unui text;
7. Utilizarea metodelor de analiză lingvistică şi literară adecvate predării limbilor A şi B din
perspectivă diacronică, sincronică, socială.
8. Comunicarea eficientă în diferite contexte educaţionale formale şi nonformale, prin
valorificarea domeniilor lingvistic şi literar;
9. Promovarea culturii vorbirii şi a valorilor literare;
10. Compararea multiplelor interpretări ale aspectelor controversate din domeniile lingvistic şi
literar;
11. Aplicarea teoriilor lingvistice şi literare studiate în procesul de predare a limbilor A şi B.
12. Formularea şi argumentarea propriului punct de vedere privind fenomenele lingvistice şi
literare;
13. Evaluarea rezultatelor academice în conformitate cu standardele existente, asigurând luarea
deciziilor relevante şi realizarea conexiunii inverse;
14. Dezvoltarea profesională prin determinarea priorităţilor în activitatea didactică, identificarea
nevoilor de formare continuă şi a surselor/modalităţilor de implicare în proces.

COMPETENȚE PROFESIONALE (ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI)

1. Gestionarea cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor practice relevante pentru educația
lingvistică și literar-artistică;
2. Valorificarea cunoştinţelor lingvistice, literare și metodologice în condiţiile noii paradigme a
cunoaşterii;
3. Abordarea inter- și transdisciplinară a proiectării procesului de educație lingvistică și literar-
artistică pentru diverse grupuri-țintă;
4. Aplicarea în mod critic și creativ a curriculumului şcolar la disciplinele predate, promovând
cultura vorbirii și valorile literare;
5. Eficientizarea activităţilor  instructiv-educative prin valorificarea achizițiilor lingvistice și
literare și prin utilizarea unor strategii didactice active și interactive;
6. Interpretarea  adecvată a diferitor roluri civice adaptate comunicării eficiente în domeniul
educațional;
7. Demonstrarea abilităţii de gestionare și de evaluare a procesului educațional raportat la cadrul
normativ-reglatoriu și la politicile educaționale;

4
8. Dezvoltarea și formarea profesională continuă pentru asigurarea calității educației lingvistice
și literar-artistice.

IV. FINALITĂŢI DE STUDIU

La nivel de CUNOAŞTERE şi ÎNŢELEGERE:

 a determina obiectul de studiu al disciplinei Introducere în teoria lingvistică;
 a disocia compartimentele de bază ale cursului vizat;
 a defini noțiunile de bază ale lingvisticii (sistem, semn lingvistic, nivel de limbă);
 a dezvălui continuitatea de idei în lingvistica contemporană.
La nivel de APLICARE:
 a interpreta unele concepţii elaborate în lingvistica modernă;
 a compara diverse interpretări ale unor aspecte controversate ale lingvisticii;
 a aplica metodele tradiţionale la cercetarea limbilor;
 a comenta trăsăturile esenţiale ale limbii.

La nivel de INTEGRARE:
 a demonstra importanţa compartimentelor fundamentale ale lingvisticii actuale;
 a determina interdependenţa conceptelor elaborate în teoria lingvisticii, în raport cu cele
din domeniul disciplinelor aplicate.

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Subiectul 1. Obiectul de studiu al Introducerii în teoria lingvistică. Aspectele lingvisticii

Obiective
- să releve obiectul de studiu al Introducerii
în teoria lingvistică;
-să stabilească raportul dintre diverse
compartimente ale lingvisticii;
- să delimiteze sarcinile concrete ale acesteia.
Termeni-cheie: lingvistică, limbaj, limbă, vorbire,
științific
Subiectul 2. Din istoria gândirii lingvistice
Obiective
- să cunoască principalele etape ale evoluției
în gândirea lingvisticii;
- să delimiteze principalele idei din filosofia
lingvistică;
- să explice specificul ideilor lingvistice al
lumii arabo-islamice;
-să evalueze evoluția ideilor lingvistice în
Grecia și Roma antică.
Unităţi de conţinut
 Obiectul de studiu şi sarcinile cursului Introducere în
teoria lingvistică.
 Compartimentele de bază ale lingvisticii: lingvistica
generală ↔ particulară; lingvistica sincronică ↔
diacronică; lingvistica aplicată.
 Legătura dintre lingvistică şi alte discipline.
Unități de conținut
 India antică: între necesitățile culturale și
precizia analizei lingvistice. Vedele, gramatica
lui Panini;
 China: între reflecția teologic-filosofică și
exigențele practicii administrativ-sociale;
 Lumea arabo-islamică: supremația textului
sacru;
 Grecia antică: între speculația metafizică și
editarea textelor literare clasice;
 Roma antică; fundamentul lingvistic al celor
„șapte arte liberale”.

Subiectul 3. Limba – fenomen social. Funcţiile limbii

Obiective Unităţi de conţinut
5
- să delimiteze specificul limbii ca fenomen  Limba în raport cu alte fenomene sociale.
social;  Funcţiile de bază ale limbii.
- să explice asemănările şi deosebirile limbii,  Teoria lui R.Jakobson despre funcţiile limbii.
în raport cu alte fenomene sociale;  Limba şi gândirea. Unitățile limbii, în raport cu cele
- să distingă principalele funcţii ale limbii; logice.
- să argumenteze caracterul bilateral al  Unele ipoteze despre originea limbajului uman.
limbii;
- să evalueze teoria lui R.Jakobson despre
Termeni-cheie: fenomen, social, comunitar, funcție,
funcţiile limbii;
- să explice raportul limbă ↔ gândire. bilateral, gândire.
Subiectul 4. Corelaţiile limbaj – limbă – vorbire şi sincronie – diacronie
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească raporturile vizate;  Raportul limbaj – limbă - vorbire.
- să delimiteze conceptele limbaj – limbă  Corelaţia sincronie – diacronie.
– vorbire şi sincronie – diacronie;  F. de Saussure despre dihotomiile limbii.
- să comenteze deosebirile dintre limbă  Unele interpretări contemporane (E.Coşeriu, N.
şi vorbire, sincronie şi diacronie; Chomsky, L.Șcerba ş.a.).
- să estimeze unele interpretări ale Termeni-cheie: limbaj, limbă, vorbire, sincronie,
raporturilor menţionate. diacronie.
Subiectul 5. Privire de ansamblu asupra metodelor lingvistice. Metoda comparativ –istorică,
principiile acesteia
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească metoda comparativ-  Principiile metodei comparativ-istorice. Fr. Diez –
istorică; fondator al romanisticii.
- să releve metodele tradiţionale;  Celelalte metode tradiţionale: geografia lingvistică,
- să ilustreze diverse procedee ale metoda tipologică ş.a.
metodei comparativ-istorice;
- să evalueze importanţa metodei în Termeni-cheie: metodă lingvistică, metodă tradițională,
cauză. metodă comparativ-istorică.
Subiectul 6. Clasificarea genealogică a limbilor. Principalele familii de limbi
Obiective Unităţi de conţinut
- Să explice pluralitatea şi diversitatea  Pluralitatea şi diversitatea limbilor lumii, factorii ce
limbilor lumii; o determină.
- să releve principalele familii de limbi;  Asemănarea materială a limbilor înrudite.
- să ilustreze similitudinea materială a  Principalele familii de limbi: indo-europene,
limbilor înrudite; semito-hamitice, fino-ugrice, caucaziene, turcice,
- să clasifice în grupurile respective bantu ş.a.
limbile indo-europene şi cele  Grupurile familiei de limbi indo-europene: romanic,
aparţinând altor familii de limbi; germanic, slav, celtic, etc.
- să estimeze importanţa clasificării  Poziția limbilor romanice în cadrul familiei de limbi
genealogice a limbilor. indo-europene.
Termeni-cheie: clasificare, tipologic, genealogic,
familie de limbi, limbi înrudite, indo-european.
Subiectul 7. Formele de existenţă ale limbilor
Obiective Unităţi de conţinut
- să evidenţieze formele de existenţă ale  Formele de existenţă ale limbii: limba comună,
limbilor; dialectul, limba literară ş.a.
- să comenteze corelaţia dintre dialectele  Dialectele teritoriale, subdiviziunile acestora.
teritoriale şi sociale;  Dialectele sociale: jargoanele, argourile, limbajele
- să definească conceptele dialect, limbă profesionale.
comună, limbă literară ş.a.;  Corelaţia dintre dialectele teritoriale şi sociale.
- să evalueze importanţa limbii literare.  Trăsăturile de bază ale limbii literare. Limba
literară în viziunea savanților români.
Termeni-cheie: limbă comună, limbă națională, limbă
6

Subiectul 8. Caracterul sistemic şi semiotic al limbii. Teoria semnului lingvistic
Obiective
- să definească conceptele sistem,
structură, semn lingvistic;
- să ilustreze semnele motivate şi
arbitrare;
- să releve trăsăturile fundamentale ale
semnului lingvistic;
- să compare semnele motivate în
diferite limbi;
- să argumenteze caracterul sistemic al
limbii;
- să evalueze unele concepţii axate pe
caracterul semiotic şi sistemic al limbii.
Subiectul 9. Nivelurile limbii. Tipurile de relaţii între unităţile limbii
Obiective
- să definească noţiunea de nivel al
limbii ;
- să delimiteze conceptele paradigmă,
sintagmă ;
- să caracterizeze nivelurile de bază ale
limbii: fonetic, lexical, morfologic şi
sintactic;
- să comenteze tipurile de relaţii:
sintagmatice, paradigmatice, ierarhice;
- să ilustreze principiul opozitivităţii şi
al contrastivităţii.
Subiectul 10. Nivelurile fonetic şi lexical ale limbii
Obiective
- să explice nivelurile fonetic şi lexical
ale limbii ;
- să delimiteze aspectele sunetelor
vorbirii: acustic, fiziologic, funcţional;
- să explice conceptele fonem, baza de
articulaţie ş.a.;
- să ilustreze diverse modificări ale
sunetelor în fluxul sonor;
- să indice principalele aspecte ale
lexicologiei;
- să caracterizeze cuvântul din
perspectivă lexicală ;
- să evalueze raportul cuvânt ↔ noţiune. fonetică, lexicologie, cuvânt, noțiune.
Subiectul 11. Nivelul gramatical al limbii
Obiective
- să definească noţiunile sens
gramatical, formă gramaticală,
categorie gramaticală;
- să determine specificul unor categorii
gramaticale în diferite limbi;
- să delimiteze mijloacele de redare a
sensurilor gramaticale în diverse
idiomuri .
literară, dialect teritorial, dialect social, terminologie,
jargon, argou.
Unităţi de conţinut
 Conceptele sistem şi structură.
 Cuvântul ca semn lingvistic, trăsăturile acestuia.
 Motivarea semnelor lingvistice în diverse idiomuri.
 Teoria semnului lingvistic în accepţie saussuriană.
 Alte interpretări ale teoriei vizate (P. Miclău,
Al.Graur ș.a.)
Termeni-cheie: sistem, structură, semn lingvistic,
semiotică, semiologie, idiom, semn iconic, semn
indicial, simbol.
Unităţi de conţinut
 Planul expresiei şi planul conţinutului.Teoria
hjelmsleviană privind cele două planuri ale limbii.
 Conceptul nivel al limbii. Nivelurile de bază şi cele
intermediare.
 Principalele tipuri de relaţii: paradigmatice ,
sintagmatice, ierarhice.
 Principiul opozitivăţii şi al contrastivităţii.
 F. de Saussure despre dihotomia relaţii sintagmatice
↔ asociative.
Termeni-cheie: nivel, paradigmă, sintagmă,
opozitivitate, contrastivitate.
Unităţi de conţinut
 Nivelul fonetic. Aspectele acustic, fiziologic,
funcţional ale sunetelor.
 Fazele articulării sunetelor. Baza de articulaţie.
Fonemul, trăsăturile şi funcţiile acestuia.
 Modificările sunetelor în fluxul sonor.
 Aspectele lexicologiei.
 Relaţii sistemice în cadrul lexicului.
 Raportul cuvânt ↔ noţiune.
Termeni-cheie: nivel, fonem, bază de articulație,
Unităţi de conţinut
 Morfologia şi sintaxa – compartimente ale
gramaticii.
 Diversitatea structurii morfematice în diferite limbi.
 Sensul gramatical, mijloacele de exprimare a
acestuia: flexiunea, afixele, cuvintele auxiliare,
topica, intonaţia, accentul etc.
 Corelaţia sens gramatical – formă gramaticală –
categorie gramaticală.
Termeni-cheie: sens, formă, categorie, gramatical,
7
 idiom.
Subiectul 12. Clasificarea tipologică a limbilor
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de tip lingvistic;  Conceptul tip lingvistic.
- să indice principalele tipuri de limbi:  Tipurile izolant, aglutinant, flectiv, polisintetic,
izolant, aglutinant, flectiv, polisintetic; trăsăturile de bază ale acestora.
- să caracterizeze tipul izolant;  Analitism↔ sintetism în diverse limbi ale lumii.
- să compare tipurile flectiv şi aglutinant; Analitismul în structura limbilor romanice.
- să explice raportul dintre sintetism şi  Metoda tipologică şi clasificarea tipologică a
analitism în sistemele nominal şi limbilor. Generalităţi despre tipologia morfologică şi
verbal; tipologia sintactică.
- să estimeze importanţa metodei
tipologice în procesul de clasificare Termeni-cheie: tip lingvistic, izolant, aglutinant, flectiv,
tipologică a limbilor lumii. polisintetic, sintetism, analitism, metodă tipologică,
clasificare tipologică.
Subiectul 13. Principalele tipuri ale scrierii
Obiective Unităţi de conţinut
- să comenteze principalele tipuri ale  Pictografia. Ideografia şi tipurile acesteia.
scrierii: pictografia, ideografia,  Fonografia. Silabografia şi scrierea alfabetică.
fonografia;  Principalele tipuri de scriere alfabetică.
- să explice tipurile scrierii ideografice:  Rolul scrierii în istoria omenirii.
scrierea ieroglifică, cuneiformă ş.a.;
- să argumenteze avantajele scrierii
fonografice;
- să compare scrierea silabografică şi Termeni-cheie: pictografie, ideografie, fonografie,
alfabetică; scriere ieroglifică, cuneiformă, silabografică,
- să estimeze rolul scrierii în cultura
alfabetică.
umanităţii.

VI. SUGESTII METODOLOGICE

- În predarea disciplinei Introducere în teoria lingvistică se preconizează a lua ca punct de

plecare cunoştinţele obţinute în cadrul cursurilor liceale;
- Se va lua în considerare legătura dintre cursul menționat și alte cursuri universitare, de
ex.: Fonetica, Lexicologia etc. ;
- Vor fi abordate teme care țin de teoria limbii (Limba ca sistem și structură; Teoria despre
nivelurile limbii; Limba ca sistem semiotic etc.), de metodele lingvistice (Metoda
comparativ-istorică; Alte metode tradiționale), de clasificarea limbilor (Clasificarea
genealogică și tipologică a limbilor; Pluralitatea și diversitatea limbilor), cu scopul de a
demonstra interdependența compartimentelor lingvisticii;
- Se vor utiliza unele mijloace tehnice și materiale ilustrative (tabele, scheme, postere etc.),
pentru a defini diferite concepte (sistem, strutură, nivel de limbă, formă de există a
limbii, semn lingvistic etc.), a realiza diverse clasificări;
- Se vor rezolva exerciții practice și itemi privind legătura dintre conceptele și teoriile
studiate, se vor compara interpretări controversate ale acestora, se vor identifica și se vor
caracteriza fenomenele manifestate la diferite niveluri de limbă;
- Se va pune accent pe evaluarea teoriilor, clasificările de rigoare, aplicarea cunoștințelor
obținute în raport cu alte discipline studiate la facultate.
VII. LUCRUL INDIVIDUAL
8
Nr Sarcini Strategii de
. realizare
Modalităţi de
prezentare
• Cercetarea și
sintetizarea materiei
studiate;
Modalităţi de
1. Elaborarea unui prezentare:
referat/prezentări în Prezentarea produsului
pe parcursul
baza materiei studiate;
semestrului,
1.Referat/prezentare; Corectitudinea
2. Întocmirea unui
• Selectarea conceptelor
glosar de termeni de bază ale lingvisticii și
lingvistici (40 – 50) însușirea lor;
Modalităţi de
prezentare:
Lucrare scrisă, la
sfârşitul cursului.
VIII. EVALUAREA DISCIPLINEI
Produs final Criterii de evaluare
Capacitatea de a selecta
esenţialul, de a sintetiza
diverse opinii, teorii;
Abilitatea de a
identifica şi de a
confrunta fenomenele
Portofoliu: în limbile studiate;
2. Glosar. selectării termenilor;
Cunoaşterea termenilor
selectaţi;
Aptitudinea de a
utiliza corect termenii
lingvistici în contexte
potrivite.

În conformitate cu planul-cadru al studiilor superioare de licenţă, se preconizează trei

tipuri de evaluări: iniţială, curentă şi finală.
• Evaluarea iniţială are ca obiectiv stabilirea nivelului de cunoştinţe al studenţilor
privind însușirea unor concepte de bază în domeniul limbii, al unităților acesteia (foneme,
morfeme, cuvinte, propoziții) și al raporturilor dintre ele. Ea se realizează oral, la prima
lecție.
• Evaluarea curentă (2 testări obligatorii) se desfășoară pe parcursului semestrului,
preconizându-se principalele unităţi de învăţare. Această evaluare are valoare sumativă și
denotă calitatea asimilării conţinuturilor planificate în cadrul cursului. Sunt întocmite mai
multe variante de teste, cu itemi la nivel de cunoaştere, aplicare şi integrare.
• Lucrul individual vizează studierea independentă a unor compartimente ale
cursului. Calitatea produselor este estimată atât la seminare, cât şi la sfârşitul semestrului.
• Evaluarea finală se realizează la examen, având ca obiectiv aprecierea nivelului
de cunoştinţe şi a competenţelor achiziţionate pe parcursului studierii cursului. Testele de
examinare cuprind toate problemele abordate în cadrul disciplinei şi includ itemi la nivel de
cunoaştere, aplicare şi integrare.
Media semestrială este constituită din notele de la seminar, de la cele două testări şi de la
lucrul individual, care reprezintă, în total, 60% din nota finală, şi nota de la examen, cotată cu
40% din nota finală.

IX. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Avram M., Balacciu-Matei J., Cuniţă A. Enciclopedia limbilor romanice. Bucureşti,
1989.
2. Constantinescu-Dobridor Gh. Dicţionar de termeni lingvistici. Bucureşti, 1998.
3. Coşeriu E. Introducere în lingvistică. Cluj-Napoca, 1995.
4. Coşeriu E. Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică. Chişinau, 1994.
5. Coșeriu E . Omul și limbajul său. Iași: Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2005.
Disponibil: http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/coseriu/coseriu.pdf
6. Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii. Bucureşti, 2005.
9
 7. Ducrot O. Schaeffer J.M. Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului. Bucureşti,
1996. Disponibil: https://vdocuments.mx/ducrot-si-schaeffer-dictionar-enciclopedic-al-
stiintelor-limbajului.html
8. Ionescu E. Manual de lingvistică generală. Bucuresti, 1992.
9. Irimia Dumitru. Curs de lingvistică generală. Ediția a III-a. Iași: Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, 2011. Disponibil: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B33
10. Lyons J. Introducere în lingvistica teoretică. Traducere din limba engleză. Bucureşti,
1995.
11. Martinet A. Elemente de lingvistică generală / Traducere şi adaptare de P. Miclău,
Bucuresti, 1970.
12. Mihail Z., Osiac M. Lingvistică generală și aplicată. Ediția a II-a. Editura fundației
România Mare, București, 2006. Disponibil: https://pdfslide.tips/documents/lingvistica-
generala-si-aplicata-zmihail-mosiac.html
13. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iaşi, 2007.
14. Oglindă E. Lingvistică generală şi romanică. Suport de curs. Chișinău: CEP USM, 2015.
Disponibil:http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1416/Oglinda
_generala.pdf?sequence=1&isAllowed=y
15. Oglindă E., Păduraru G. Introducere în lingvistică. Chişinău: CEP USM, 2011.
16. Oglindă E., Sobol A. Lingvistica contrastiv-tipologică. Chișinău: CEP USM, 2015.
Disponibil:http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1419/Oglinda
_tipologie.pdf?sequence=1&isAllowed=y
17. Robins R. Scurtă istorie a lingvisticii. Iași: Polirom, 2003.
18. Sala M., Vintilă-Rădulescu M. Limbile lumii: Mică enciclopedie. Bucureşti, 1999.
19. Saussure F. de. Curs de lingvistică generală. Iaşi, 1998. Disponibil:
https://pdfslide.tips/documents/curs-de-lingvistica-generala-ferdinand-de-saussure.html
20. Tratat de lingvistică generală/ Red. resp.: Al.Graur, S.Stati, L.Wald. Bucuresti, 1971.
În limba rusă:
1. Алпатов В. М. Актуально ли учение Mарра? B: Вопросы языкознания. - М., 2006, №
1. - c. 3-15.
2. Алпатов В. М. История лингвистических учений: Учеб. пособие. — 4-е изд., испр. и
доп. — Москва: Языки славянской культуры, 2005. — 368 с.
http://genling.spbu.ru/hl/085.pdf
3. Андросова М. А. Сравнительно-историческое языкознание. Методические указания к
лекционным и семинарским занятиям – Ульяновск: УлГТУ, 2009. – 87 с.
http://venec.ulstu.ru/lib/disk/2009/Androsova.pdf
4. Березин Ф.М. История лингвистических учений. Москва, 1984.
5. Бондаренко М.А. Введение в языкознание: Курс лекций. Тула, 2007.
http://window.edu.ru/catalog/pdf2txt/692/67692/41056?p_page=1
6. Будагов Р.А. Введение в науку о языке: Учебное пособие. — Москва: Добросвет-
2000, 2003.544c.https://studfile.net/preview/4534988/
7. Васильев Л.М., Современная лингвистическая семантика. М., 1990.
8. Вендина Т.И. Введение в языкознание. Москва, 2001.
9. Воркачев С. Г. Эталонность в сопоставительной семантике // Язык, сознание,
коммуникация. Вып. 25. - М., 2003 - С. 6–15.  http://lincon.narod.ru/semantics.htm

10
10. Гак В. О контрастивной лингвистике. B: Новое в зарубежной лингвистике. Вып.
XXV. Контрастивная лингвистика. М., 1989, c. 5-17.
11. Гируцкий A. A. Введение в языкознание: Учеб. пособие /А.А. Гируцкий. - 2-ое изд.,
стер. - Мн.: ТетраСистемс, 2003. – 288 c.
https://docs.google.com/viewer?
a=v&pid=sites&srcid=ZGVmYXVsdGRvbWFpbnx5YXp5azEzfGd4OjVmZWMyYmNkY
zUwYTVlZTA
12. Десницкая А.В. Лингвистические взгляды братьев Шлегель и их роль в
формировании исторического языкознания. B: Понимание историзма и развития в
языкознании первой половины XIX века / Отв. ред. Десницкая А.В. Ленинград, 1984,
с. 54 – 104.
13. Десницкая А.В. Понятия языкового роазвития и языковой истории в лингвистической
концепции Августа Шлейхера. Понимание историзма и развития в языкознании
первой половины XIX века / Отв. ред. Десницкая А.В. Ленинград, 1984, с. 236 – 276.
14. Ермолаева Л. С. Очерки по сопоставительной грамматике германских языков.
Москва: Высшая школа, 1987.
15. Ивыгина А.А. Русская диалектология Краткий конспект лекций Казань – 2013.
https://kpfu.ru/portal/docs/F279003952/Russkaya_dialektologia.pdf

16. Кацнельсон С.Д. Содержательно-типологическая концепция Вильгельма Гумбольдта.

B: Понимание историзма и развития в языкознании первой половины XIX века / Отв.
ред. Десницкая А.В. Ленинград, 1984, с. 126 – 135,
17. Кацнельсон С.Д. История типологических учений. În: Грамматические концепции в
языкознании XIX века. Ленинград: Наука, 1985, с. 6 -58.
18. Kлимов Г.А. К взаимоотношению генеалогической, типологической и ареальной
классификации языков. B: Теорeтические основы классификации языков. Москва,
1980, c. 6-23.
19. Краткий словарь когнитивных терминов. Москва, 1996.
20. Лингвистический энциклопедический словарь. Москва, 1990. http://lingvisticheskiy-
slovar.ru/
21. Маслов Ю. С. Введение в языкознание: Учеб. для филол. спец. вузов. — 2-е изд.,
перераб. и доп. — Москва: Высшая школа, 1987. — 272 с. http://linguistics-
online.narod.ru/maslov.pdf
22. Методы сопоставительного изучения языков. Москва: Наука, 1988.
23. Методы сравнительного изучения современных романских языков. (Под редакцией
М. А. Бородиной, М. С. Гурычевой). Москва: Наука, 1966.
24. Мечковская Н. Б. Общее языкознание: Структурная и социальная типология языков:
Учебное пособие для студентов филологических и лингвистических специальностей.
2-е изд. Москва: Наука, 2001.
25. Нерознак В.П. О трёх подходах к изучению языков в рамках синхронного сравнения
языков (типологический, характерологический, контрастивный).B: Сопоставительная
лингвистика и обучение неродному языку / Отв. ред. В.Н.Ярцева. Москва, 1987.
26. Реформатский А. А. Введение в языковедение: Учебник для вузов/ Под ред. В. А.
Виноградова. — 5-е изд., испр. — Москва: Аспект Пресс, 2004. — 536 с.
27. Сепир Э. Избранные труды по языкознанию и культурологии. Москва, 1993.

11
28. Соссюр Ф. де. Курс общей лингвистики/Редакция Ш. Балли и А. Сеше; Пер. с франц.
А. Сухотина. Де Мауро Т. Биографические и критические заметки о Ф. де Соссюре;
Примечания / Пер. с франц. С. В. Чистяковой. Под общ. рея. М. Э. Рут.—
Екатеринбург: Изд-во Урал. ун-та, 1999.— 432 с.
http://www.philol.msu.ru/~discours/images/stories/speckurs/saussure1.pdf
29. Теоретические основы классификации языков мира. Проблeмы родства. Москва:
Издательство «Наука», 1982. https://www.booksite.ru/fulltext/teorosnovi/text.pdf
30. Толоченко П. Сопоставительная характеристика языковых явлений (на материале
русского и румынского языка). Кишинев, 1999.
31. Шарафутдинова, Н. С. Лингвистическая типология и языковые ареалы : учебное
пособие / Н. С. Шарафутдинова. – 3-е изд., перераб. и доп. – Ульяновск : УлГТУ,
2012. – 168 с. http://venec.ulstu.ru/lib/disk/2013/Sharafutdinova.pdf
32. Ярцева В.Н. К определению понятия „языковой тип”. B: Лингвистическая типология.
Москва, 1985.
33. Ярцева В. Н. Контрастивная грамматика. Москва, 1981.
https://www.booksite.ru/fulltext/kontrgram/text.pdf

12